Papornița Moșului
Rezultate 1 la 2 din 2

Subiect: Sarbatorile pascale

  1. #1
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    32.567

    Sarbatorile pascale



    De Florii, de la Nichita.
    "Îți trimit mâna mea scrisă pe o oglindă,
    arborele din spate,
    norii din depărtare...
    Sâmbure fără floare ce sunt
    vrei tu cu șapte petale și albă să fii?"











    https://www.facebook.com/athosul/pho...1711794285501/

    https://www.facebook.com/athosul/pho...1718774284803/
















    E vina mea, doar vina mea când nu trec testul încercării. Încă împreună, doar împreună învăţăm să iubim, să iertăm, să fim mai frumoşi la suflet şi la chip. Nici nu mai pierd timpul cu întrebările care nu mai au răspuns. Suflete, ceea ce a fost, a fost. Aşa este făcută lumea, dragostea, durerea, invidia, răutatea, puţinul, plinul… Din nimic, poveştile mici devin importante. Acolo este aici şi viceversa. Nimicul ne face să suferim. Dintr-un fir de praf dezvoltăm mormanul de gunoi. Seară albastră cu lună plină. Cristale de zahăr pe obrajii sufletului. Nu te mai certa, trăieşte! Intră şi ieşi din tine, şi fă loc lui Doamne. Nu ucide jurăminte. Cine te face să plângi şi te întoarce la începuturi? Eşti ceea ce căutai. Poţi zbura. Ia aripile pe spate şi sus! Nu rămâne la podea! Crede în astăzi şi nu rămâne la ziua de ieri, mai ales că o parte din tine te învaţă să mai speri.

    Ieromonah Hrisostom Filipescu














    “Cu banii poţi cumpăra mâncare, dar nu și pofta de mâncare. Poţi cumpăra perne moi, dar nu şi somnul. Poţi cumpăra medicamente, dar nu şi sănătate. Poţi cumpăra multe cărţi, nu însă şi minte. Poţi câştiga mulţi prieteni, nu însă și credinţa și prietenia lor statornică. Poţi cumpăra multe desfătări, nu însă şi fericire adevărată.
    Când ai pacea Domnului şi pacea sufletului în inima ta, atunci simţi o revărsare, un belşug, un prisos de pace şi iubire pe care cauţi să-l dai şi altora, să-l dai oricui întâlneşti în calea ta; atunci eşti cu adevărat un făcător de pace.”
    Părintele Iosif Trifa








    "Te întrebi ce poate să îţi dea Iisus...

    De ce trebuie ca cineva să îţi fie folositor ca să-i dai dragostea ta? De ce această căutare constantă după ceea ce este important? Unii oameni l-au urmat pe Iisus când şi-a proorocit propria moarte pe cruce. Maria Magdalena L-a iubit şi I-a spălat picioarele cu lacrimile ei, neavând nici o idee că ar putea obţine de la El iertarea păcatelor şi un loc în rai. Ea L-a iubit doar de dragul iubirii. Fă şi tu la fel!"
    ~ Richard Wurmbrand ~


    Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul…
    Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea într-una.
    Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
    Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.

    O mână nendurată, ţinând grozava cupă,
    Se cobora-mbiindu-l şi i-o ducea la gură…
    Şi-o sete uriaşă sta sufletul să-i rupă…
    Dar nu voia s-atingă infama băutură.

    În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
    Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă…
    Dar fălcile-ncleştându-şi, cu ultima putere
    Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!

    Deasupra, fără tihnă, se frământau măslinii,
    Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă…
    Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
    Şi uliii de seară dau roate după pradă.

    Vasile Voiculescu: „În grădina Ghetsemani…”







    PSALM CE SE OGLINDĂ-N PSALM

    Chiar orb, toiagul vede prin ciocănindu-mi drumul,
    Că-i flacăra, nu pașii nenumărați, ce mor. Se
    Cunoaște cum se zbate, nu zloata naște scrumul.
    La ușa Ta, de-o viață, tot scriu iubirea-n Morse.

    Precum un cedru-asemeni, închipuiesc rășină,
    Dintr-un străpuns sub aripi, cădesc cu nard sublimul,
    N-aduc nici boi, nici capre; jertfesc lumina lină,
    Din zeci de ochi, să soarbă mireasmă, serafimul.

    Și-s mut precum migdalul sub primele omături;
    La ce folos e vorba ce vântu-și dă la treier?
    Când inima Ți-e mamă, în toate-mi ești alături,
    Utrenii cânt prin iarbă, cu fratele meu greier.

    E rug aprins sonetul și psalmul lui descalțu-l,
    În fața arcei, David înstrună primul valțul!

    15 aprilie

    Dumitru Ichim
    Kitchener, Ontario






    "Tu, Cruce, purtătoare de trupul lui Christos,
    Azi ca o nouă Arcă te-ncarci de-ntreaga lume
    Şi biruind potopul păcatelor, anume
    O urci şi-o scoţi în Ceruri, la Tronul sfânt, prinos. "

    Vasile Voiculescu
    art by Elizabeth Wang





    ''Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. (...)
    Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte; voi Îl cunoaşteţi, că rămâne la voi şi în voi va fi!
    Încă puţin timp şi lumea nu Mă va mai vedea; voi însă Mă veţi vedea, pentru că Eu sunt viu şi voi veţi fi vii.
    În ziua aceea veţi cunoaşte că Eu sunt întru Tatăl Meu şi voi în Mine şi Eu în voi.
    Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte, acela este care Mă iubeşte; iar cel ce Mă iubeşte pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi Mă voi arăta lui. ''
    Sfânta Evanghelie după Ioan










  2. #2
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    32.567



    A DOUA INVIERE

    La noi în sat bătrânii mai vorbesc
    de-a doua Înviere.
    Uluitoare-i prima, vorba nu-i cunoaște
    lumina toată spre-ai cuprinde zborul,
    când cu făclii în noapte
    se face înconjorul
    prin taina ne-nțelesului de Paște.

    Dar e frumoasă
    și-nvierea-a doua -
    aceeași pască, dar altcum aroma,
    când peste moarte
    pecete și-a pus Spicul,
    nu-i nimeni să vorbească despre moarte,
    ci despre Toma,
    cum doar zugravu-a moșmolit tipicul.

    După o noapte lungă-n priveghere,
    ne-ntoarcem iar după amiază
    cu ucenicii Lui în foișor...
    Dar cum adica-a doua Înviere?
    A înviat de două ori Hristos?
    Zugravul tace până-a opta zi,
    pe Toma cel necredincios
    cu degetul în rană-a-l zugrăvi.

    Ne place necredința și-am vrea așa să fie,
    dar nu e,
    punând penelul rana să I-o lipăie.
    Imaginați-vă, ce om flămând
    înloc din pâine să se-nfrupte,
    rupându-o în două
    ar încerca nepăsător precum un doftor
    să o pipăie?

    ''Cât, Doamne, Te-am dorit!
    Cuprinde-mă
    și arde-mă de-i cu putință,
    în învierea Ta ca să mă strâng,
    să Te culeg.
    Cu cât Te-mbrățișez mai mult,
    mi-s brațele
    tot mai setoase-n necredință.
    Nu pot să cred, Te văd dar parcă-s orb,
    nu-mi ești de-ajuns iubirii să Te sorb.
    Nu cu un deget, ci-mbrățișarea plină!
    Ai înviat și nu Te las fiindului părere.
    Iubirea Ta o simt acum deplină!
    Prin mine ești a doua Înviere -
    hemoglobină cu hemoglobină!''

    Zugravul n-a cetit
    ce lui Ioan i s-a părut că nu ai spus,
    când inima lui Toma - o singură suflare -
    cu cea a lui Iisus
    se contopise și slovă și dicteu.
    Și ucenicul cel iubit
    i-a răzuit lui Toma oftat amar și greu
    și-atât a scris,
    doar: ''Domnul meu
    și Dumnezeul meu!''

    Și evanghelia a-nchis.

    DUMITRU ICHIM
    Kitchener,Ontario









    Dumitru Ichim




    SPĂLAREA PE MÂINI

    Pilat ridică mâna,
    preaclocotinda gloată să o potolească,
    și se făcu tăcere;
    apoi strigă cu putere
    împărătească:
    ''Să se aducă apă!''
    Și apă s-a adus.
    Lângă Ioan,
    Maica Domnului
    privea la judecata lui Iisus,
    ștergându-și pleoapă cu pleoapă:
    ''Ai auzit ce a spus,
    când își spăla mâinile,
    că e nevinovat de sângele Lui?
    Nu-nseamnă, prin asta, că este iertat?''
    Ioan plângea. Cu capul plecat:
    ''Nu, Maică, ci dat răstignirii!
    Prin apă Pilat L-a vândut,
    cum Iuda făcu prin sărut,
    că apa spălării pe mâini
    știa că-i adusă din Prut.''
    Dumitru Ichim
    Kitchener, Canada













    " Hristos este un principiu cosmic. Acest principiu se poate manifesta printr-o ființă care este pregătită să îl primească; dar o ființă umană, oricât de excepțională ar fi, nu poate fi Hristos, nu poate fi încarnarea lui Dumnezeu Însuși. Hristos nu a îmbrăcat niciodată vreun corp fizic și nu se va întrupa niciodată, el nu poate deveni om, el pătrunde numai în sufletele și în spiritele care sunt pregătite să fuzioneze cu el. El a pătruns astfel în toți Marii Maeștrii spirituali ai umanității pe care noi îi cunoaștem, cât și în foarte mulți alții pe care nu îi cunoaștem.

    Hristos este un spirit. Iar Iisus, ca toți ceilalți Inițiați, a fost nevoit să parcurgă o cale foarte lungă înainte ca Hristos să coboare în el. Dacă a fost numit Iisus Hristos, nu a fost pentru că el era Hristos, ci pentru că l-a primit pe Hristos. Dacă l-a primit pe Hristos, este pentru că avea conștiința cea mai înaltă a prezenței lui Dumnezeu în el. Așadar, această conștiință trebuie să o dezvolte oamenii până la contopirea cu Divinitatea, pentru a putea spune într-o zi, precum Iisus: „ Eu și Tatăl meu una suntem.”"

    Omraam Mikhaël Aďvanhov












    Sub Semnul Crucii





    „Împărăţia lui Dumnezeu este înăuntrul vostru”












































    https://www.facebook.com/40576517312...1056155597811/


    PACE VOUĂ!
    https://www.facebook.com/permalink.p...22380587782696

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •