Ce ți se pregătește ție dulce Romnie?!
Ec. Dr. Ilie Şerbănescu.
Acum cteva luni, o bancă vest-europeană din Romnia a suspendat găzduirea de depozite n dolari. De mai curnd, o altă bancă vest-europeană din Romnia a renunțat la găzduirea de depozite n euro! Să vezi și să nu crezi! Și acum să ne uităm la ce spun statisticile nu altele dect cele ale B.N.R., parohul sistemului bancar despre evoluția expunerilor financiare străine n Romnia. După acordul de la Viena din perioada crizei economice prin care principalele bănci străine din Romnia se obligau să nu-și reducă brusc expunerea pe Romnia, pnă cnd banii intrați prin mprumutul de la F.M.I. preluau finanțarea din piață pe seama statului romn respectivele bănci au redus, prin așa-numita dezintermediere, cu vreo 16-17 miliarde euro această expunere, adică aproape exact la concurența sumei din mprumut. Mai mult, arhicntatele investiții directe străine, de la intrări de aproape 10 miliarde euro n 2008 au cobort la intrări anuale de 4-5 miliarde euro n 2017-2019. Iar din acestea cele n sectorul financiar practic au ncetat, stocul lor, ce atinsese 10 miliarde euro n 2008, nemaifiind alimentat de noi intrări și devenind chiar și mai mic (9,3 miliarde euro) n 2018.
Datoriile băncilor străine din Romnia (care dețin controlul n sistemul bancar) către băncile-mamă din Occident, care ajunseseră la 25 miliarde euro n 2008, au fost reduse prin aceeași operațiune de dezintermediere la 8 miliarde euro n 2019. Iar depozitele străine n băncile din Romnia aproape au dispărut: erau de circa 9 miliarde euro n 2011, prăbușindu-se acum la 0,6 miliarde euro. n conformitate cu obiectivele dezintermedierii, a avut loc și retragerea băncilor străine din Romnia din finanțarea economiei: raportul credite/depozite reprezenta 122% n 2008, dar mai reprezintă astăzi doar 74%. Ceva mai clar nu poate exista! Toate acestea sunt n linie cu naintarea procesului de așezare a Romniei ntr-o matrice colonială și ncă ntr-una de tip special. Punnd mna pe activele strategice și prghiile strategice (resursele subsolului, distribuții de energie, bănci, industrii, telecomunicații, retail și, tot mai mult, păduri și pămnturi agricole) capitalul străin a preluat nu doar controlul economic (și deci politic) n Romnia, dar, mai mult și ntr-o manieră aparte, și-a constituit n Romnia o economie proprie decupată din Romnia și decuplată de Romnia, care funcționează separat de ceea ce a mai rămas la capitalul autohton, respectiv de economia căreia i se poate atribui calificativul de romnească.
Romnia nu este de fapt o piață (n sens economic), ci doar un teren de lucru (n sens strict teritorial) pentru capitalul străin implantat n Romnia. Este un cadru ideal pentru a funcționa după preceptul capitalist: profituri maxime cu cheltuieli minime. Din ce n ce mai mult, profiturile se pot maximiza fără noi investiții. Nu este de mirare că investițiile străine noi tot scad. Nu este nevoie de o expunere financiară prea mare pe acest teren: te poți descurca, ba chiar foarte bine, cu o tot mai mică expunere financiară. Dacă a fost nevoie de o expunere mai mare la un moment dat pentru a pune mna pe teren, dezintermediezi și iar dezintermediezi apoi. Ceea ce se ntmplă de ani și ani.Acesta este cadrul general. Dacă nsă terenul precum n cazul Romniei este disputat de mai mulți stăpni, soluția, de veacuri cunoscută, este mpărțirea. Așa procedează chiar frații cnd nu se nțeleg asupra unei averi. O mpart! Și dacă mpărțeala este perspectiva, nțelegi bine cifrele anterior menționate: nu-ți ții aici averile, ci le duci acasă la tine; aici trebuie să ai doar strictul necesar; nu cazezi depozite aici, nici chiar credite prea mari nu dai aici! Oricum, ca strategie, att depozite ct și credite mereu mai mici! Nici propria monedă nu este nimerit s-o vnturi pe aici. O lași pe cea locală să preia toate vicisitudinile și mai ales șocul mpărțelii! Tu bancă străină nu te legi la cap aici cu depozite n propria-ți monedă! Asta, pnă la mpărțeală, după aceea mai vedem, fiecare procedează cum crede n partea lui!
Și asta nu e tot. Fondul Proprietatea, controlat de americani și care deține acțiuni la principale active din Romnia, și-a lichidat plasamentele din ntregul sistem bancar, lăsnd cam mască pe toată lumea. Toate fondurile mari de investiții care făcuseră achiziții semnificative de firme par a-și fi luat fața de la Romnia, lichidnd masiv deținerile și nefăcnd altele noi. De asemenea, trei mari din industria străină din Romnia-ENEL, Telekom și CEZ au anunțat oficial că vor să vndă și să părăsească meleagurile dmbovițene n căutarea altor meleaguri. Unii din ei i-au și mandatat pe cei care să le găsească clienți. Toți trei invocă resetarea modelului de business. Mult mai plauzibilă este nsă reașezarea teritorială a business-ului lor n funcție de rempărțirea (cunoscută sau bănuită) a sferelor de influență ntre puterile vremii.
Din păcate, vulnerabilitatea Romniei actuale la dezmembrare este uriașă. Pierderea de către Romnia a controlului asupra tuturor resurselor, activelor și prghiilor sale strategice scoate din joc orice rol pentru Romnia. Restul parteneriate, tratate constituie povești! n limbajul de afaceri deja se vorbește de cele două Romnii, una de la vest de Carpați și alta de la est de Carpați. Investițiile germane nu trec Carpații spre Est. Nici autostrăzile. Acestea, cte sunt, se desfășoară prin Ardeal și l leagă de Budapesta și Viena, și nu de București. Provinciile istorice romnești nu sunt legate ntre ele. Americanii se arată interesați de axa Craiova-Deveselu-Mihail Kogălniceanu-ieșirea la Marea Neagră și oricum investițiile americane nu par să fi auzit de Ardeal, așa cum cele germane nu par să fi auzit de Moldova și Muntenia. Rușii pot sta liniștiți. Vor participa la tain. Moldova nu poate evada nici la vest, nici la sud. Decuplarea de la Bruxelles a Romniei de Bulgaria n ce privește M.C.V.-ul care urmează a fi abandonat n cazul Bulgariei este anunțul poate cel mai n clar asupra perspectivei de dezmembrare a Romniei. Cele două țări au fost, poate chiar artificial, menținute ani și ani ntr-o aceeași barcă. Decuplarea arată că li se hărăzește o soartă diferită. Nimeni nu are n vedere dezmembrarea Bulgariei. Mulți dintre cei mari au nsă n vedere acest lucru n cazul Romniei. Așa că, dacă Dumnezeu n-a fost cumva romn, putem presupune ce va urma.
Distribuie: