Papornița Moșului
Pagina 6 din 6 PrimulPrimul 123456
Rezultate 51 la 58 din 58

Subiect: CV Ingrid Sonleitner

  1. #51
    Senior Member
    Data înscrierii
    24.10.2011
    Locație
    Craiova
    Posturi
    912
    Secretele.com logo
    "Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

    Atragem oameni in vietile noastre si ei sunt precum aceste 7 oglinzi.

    Cand ne invatam lectiile, acesti oameni inceteaza sa mai apara in vietile noastre.


    Traim intr-o lume a “actiunii si reactiunii”. Manifestam si magnetizam oameni si evenimente in vietile noastre in concordanta cu nivelul nostru de constiinta.
    (Iti recomandam si – Piramida Constiintei umane)

    Din perspectiva esenienilor (o antica secta iudaica), fiecare om de pe pamant este initiat in Scoala misterelor, care este Viata. Fie ca este constient de acest fapt sau nu, fiecare om va experimenta prezenta oglinzilor, care apar in jurul lor. Daca avem intelepciunea sa recunoastem aceste oglinzi, putem sa acceleram evolutia emotiilor si sa le intelegem.

    Ceea ce esenienii spuneau este ca putem sa vedem o oglinda, sau combinatii de oglinzi, care apar in viata nostra.
    Cele 7 oglinzi eseniene sunt un instrument foarte puternic dar si foarte subtil in acelasi timp.

    Prima oglinda, de exemplu, se refera la modul cum esti tu in orice moment. De exemplu, daca esti inconjurat/a de oameni furiosi si neonesti, ei iti arata furia si nesinceritatea din tine. Esenienii aveau un mod foarte integru de a intelege oamenii si relatiile inter-umane, iar domeniul psihologiei occidentale descopera astazi, prin alte modalitati, din intelepciunea comunitatilor antice.

    Cele 7 oglinzi Eseniene

    Cele 7 oglinzi eseniene ne ajuta sa intelegem procesul prin care oameni si experiente apar in vietile noastre si ne incurajeaza sa transformam evenimentele negative in modalitati de dezvoltare personala si evolutie.

    PRIMA OGLINDA – reflecta ceea ce suntem. Reflecta parti din noi aflate in suferinta si rani mai vechi, neconstientizate.

    A DOUA OGLINDA – reflecta ceea ce judecam. Sunt acele lucruri fata de care avem o incarcatura emotionala, ceva ce ne-a ranit in trecut si pe care noi nu am iertat. Ne provoaca sa discernem; daca in continuare judecam si condamnam, atragem exact aceleasi lucruri in vietile noastre.

    A TREIA OGLINDA – reflecta ceva ce am pierdut, am lasat sa plece sau care ne-a fost luat. Cand vedem ceva ce ne place si ne dorim in alta persoana, este adesea ceva ce am pierdut sau ne-a fost luat in vietile noastre.

    Fiecare relatie ne provoaca sinele si din fiecare incercam sa recastigam ceea ce am pierdut cand eram copii. Poate fi fericirea, inocenta, onestitatea, integritatea, curajul, dragostea… pe care sinele le vrea inapoi, scrie mesajeinspirationale.com.

    A PATRA OGLINDA – reflecta cea mai adanca iubire. Poate fi un stil de viata, o relatie pierduta sau neterminata. De multe ori are legatura cu o viata anterioara, cand am tras o concluzie gresita si amaraciunea pe care am inregistrat-o in suflet. Astfel vom recrea evenimente care sa ne duca catre intelepciune.

    A CINCEA OGLINDA – reflecta pe tatal sau mama noastra. Se spune adesea ca ne casatorim cu persoane care se aseamana cu sau mama/tata. Adesea ajungem sa repetam greselile parintilor nostri, repetandu-le obiceiurile pe care le-am invatat de la ei in copilarie, cand parintii nostri ne pareau a fi niste semi-zei.

    A SASEA OGLINDA – reflecta cele mai mari provocari ale noastre, cele mai mari frici, si ne ofera uneltele prin care putem sa intelegem viata in concordanta cu ele.

    A SAPTEA OGLINDA – reflecta perceptiile noastre. Ceilalti se vor purta cu noi si ne vor trata in concordanta cu modul cum noi insine ne peercepem si ne comportam cu noi.

    Daca avem o stima de sine joasa si nu ne constientizam frumusetea si intelepciunea, nici cei din jurul nostru nu le vor constientiza. Daca ne schimbam modul cum ne percepem, schimbam lumea.

    „Singurul motiv pentru care cineva are putere asupra ta este atunci cand, tu iti doresti ceva de la acea persoana.” Poate sa fie iubire, validare si apreciere, fericire, siguranta.


    Despre autor: Razvan
    *Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.

    sursa :
    https://secretele.com/2020/04/cele-s...-noastra.html3

  2. #52
    Senior Member
    Data înscrierii
    24.10.2011
    Locație
    Craiova
    Posturi
    912
    Secretele.com logo
    "Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

    Creierul se modelează în funcție de ceea ce gândim, simțim și facem! Gândirea pozitivă întărește sistemul imunitar, mărește energia vitală, crește longevitatea!

    Descoperiri recente uluitoare! Creierul se modelează în funcție de ceea ce gândim, simțim și facem! Gândirea pozitivă întărește sistemul imunitar, mărește energia vitală, crește longevitatea! Blândețea, generozitatea, credința sunt esențiale!

    Optimismul, cum am mai spus este foarte important. Precum și blândețea. generozitatea. credința.

    Prof. dr. Constantin Dulcan, descoperiri recente despre CREIER: cum să rămânem cât mai mult tineri și să îmbătrânim frumos? Ați participat vreodată la o conferință susținută de profesorul doctor neurolog Constantin Dulcan?

    Dacă da, atunci știți deja că este o experiență care te transformă. Și care îți dă putere prin simplul fapt că te face să fii mai conștient. Mai conștient de tine, de cine ești, mai conștient de rostul tău în această existență, scrie estisanatos.com.

    Dacă nu, atunci ne bucurăm să putem împărtăși cu voi câteva din sfaturile domniei sale, prin care explică în termeni cât se poate de logici ce este fericirea, care sunt motivele pentru care ne îmbolnăvim, ce conduită trebuie să avem pentru a ne bucura de o viaţă sănătoasă, cum putem trăi într-o țară mai bună.

    Prof. dr. Constantin Dulcan:

    1. Primul pas: să înțelegem ce se întâmplă în creierul nostru
    Constantin Dulcan despre intelepciune

    Creierul nostru, văzut microscopic, arată ca un cer înstelat.

    Cunoaștem astăzi că neuronii au și ei posibilitatea de a se reface. O parte din ei, nu toți.

    Într-o manieră extrem de inteligentă, din 100 de celule, între 3 până la 4 luni, 50 de celule devin neuroni care se împart în două. Toate lucrurile funcționează cu + și -, cu excitație și inhibiție, 25 de neuroni vor fi dedicați funcției de excitabilitate, 25 funcției de inhibiție. Întrebarea este: cine îi numără?

    Cine numără albinele dintr-un stup, în care ele își refac exact atât cât au pierdut? Iată ce înseamnă inteligența din natură.
    Tot ceea ce gândim noi și tot ceea ce ni se întâmplă are o reprezentare în diferite zone din creier.
    Noi avem acum mijloacele necesare pentru a putea urmări ce se întâmplă într-un creier și când exercităm o acțiune, și când gândim.

    Știm acum, de foarte recent, că între creier și periferie este un dialog permanent. Așadar, între aria din creier care reprezintă mâna sau piciorul și membrele propriu-zise este un permanent dialog.

    În momentul în care un segment îl pierdem accidental, aria respectivă ori se atrofiază, ori pur și simplu migrează spre o altă arie și o dublează ca funcție. Lucru extrem de important.

    Unui tânăr căruia după 6 luni i s-au grefat alte mâini, aria din creier responsabilă de coordonarea acestora a revenit la normal – aceasta în situația în care, după accident, respectiva arie migrase către altă zonă din creier.

    Sunt lucruri foarte noi pe care le aflăm despre creier. Au toate acestea importanță? Colosală.

    Legăturile din creier, în boala Alzheimer, se rup, și atunci omul care trebuie să vorbească nu mai are coerența lucrurilor. Nu mai poate duce o idee până la capăt. De pildă, dacă am văzut o imagine, creierul meu trebuie să o transporte din zona frontală către lobul occipital.

    Dacă legăturile dintre aceste zone din creier sunt alterate, nu se mai poate face acest transfer.

    „Ce-ai văzut ieri la spectacol?” sau „ce-ai văzut ieri în oraș?”. Iar răspunsul este: „Nu mai știu”. De ce nu mai știe omul? Pentru că pur și simplu legăturile din creier sunt întrerupte.

    Nevăzătorii învață Braille pentru că lobul parietal, care percepe sensibilitatea, este dublat ca funcționalitate. Lobul occipital → Lobul parietal (Braille). Lobul prefontal are funcționalitatea mărită atunci când nevăzătorul aude sunetele.

    Cei care nu aud au limbajul gesturilor: Lobul Temporal → Lobulobul occipital – se dublează vederea ca funcție.

    Prin antrenament noi ne putem forma, utiliza, funcționalitatea noastră.

    2. Pasul doi: adăugarea de noi rețele neuronale
    Neurogeneza – crearea de noi retele neuronale

    Cântatul la pian favorizează dezvoltarea ariei din creier responsabilă de coordonarea degetelor. S-a spus unor oameni să imite apăsarea clapelor, după o partitură, fără apăsarea efectivă a claviaturii și s-a văzut că zona degetelor, din creier, este din nou augmentată, favorizată de imitația gestului.

    Dar în momentul în care au fost puși să imite fără partitură, nu s-a mai întâmplat nimic. Creierul pur și simplu nu a putut fi mințit. Ce importanță are asta?

    Să învățăm ce putem face cu noi. Iată ce putem face cu noi! De pildă, se știe că violoniștii au partea care lucrează pe coarde mult mai dezvoltată decât cealaltă.

    ESTE VORBA DE ANTRENAMENTUL ORICĂREI ÎNSUȘIRI PRIN IMAGERIE MENTALĂ.

    Începem să ne imaginăm un lucru, să-l vedem cu mintea în realitatea lui, și creierul nostru se antrenează și preia această funcție ca și cum ar fi reală. Reacțiile noastre la imaginație sunt aproape de cele reale.

    Din studiile lui Richard Davidson, aflăm că gândurile, cuvintele, ideile, conceptele, emoțiile, sentimentele, în funcție de semnificația lor, și ele au proiecții în creier. Iar fiecare dintre acestea, dacă sunt noi, creează o nouă rețea în creier.

    Așadar, dacă noi ne antrenăm, dacă citim, învățăm o nouă limbă străină sau învățăm noțiuni noi, se adaugă rețele noi neuronale și atunci putem spune următorul lucru:

    CREIERUL SE MODELEAZĂ ÎN FUNCȚIE DE CEEA CE GÂNDIM, SIMȚIM ȘI FACEM. CREIERUL ESTE CEA MAI PUȚIN RIGIDĂ STRUCTURĂ DIN CORPUL NOSTRU. ÎN PERMANENȚĂ SE REFACE ANATOMIC ȘI FUNCȚIONAL.

    Sunt lucruri extrem de noi. El pur și simplu adaugă noi neuroni în funcție de antrenamentul pe care-l avem. Iar aceasta este una din condițiile prin care noi putem să rămânem cât mai mult tineri. Este o temă prezentă în conferințele mele, și anume cum să rămânem cât mai mult tineri și să îmbătrânim frumos.

    UNA DINTRE CONDIȚII ESTE ANTRENAMENTUL. CREIERUL ESTE CA UN MUȘCHI. DACĂ NU-L FOLOSEȘTI, SE ATROFIAZĂ.

    3. Pasul trei: sentimentele pozitive produc hormonii stării de bine
    Secretia oxitocinei in creierul mamei

    În funcție de semnificația lor, gândurile, cuvintele, emoțiile, sentimentele, sunt procesate în arii diferite din creier. Dacă îi spui unui om – Te iubesc – atunci lobul frontal stâng preia informația mai mult decât lobul frontal drept.

    Dacă invers, îi spui – Te urăsc – această informație este trimisă de două, de 4 ori mai încet către lobul frontal drept și nu în cel stâng, ca și cum creierul ar refuza pur și simplu această stigmatizare. Asta este valabil pentru toate sentimentele pe care le putem avea.

    Gândirea pozitivă înseamnă iubirea, compasiunea, empatia, credința, calmul, iertarea, optimismul.

    Iubirea, știm că este una dintre prerogativele, dacă vreți, porunca esențială a lui Iisus. Dar poate că noi suntem prea moderni să mai spunem că ne iubim semenii. Haideți să spunem măcar: ne acceptăm semenii.

    Iisus aduce două lucruri pe care nu le-a adus niciunul dintre învățătorii lumii, din acest motiv pentru mine este de departe cel mai mare învățător al lumii, pentru că el este singurul care aduce porunca iubirii și a iertării. Iubirea înseamnă iertare. Neiertarea înseamnă război, conflict.

    Dacă, spre exemnplu, vrei să-ți vindeci o boală, fără optimism nu faci nimic. Iată de ce este așa de important.

    DIN PUNCT DE VEDERE BIOCHIMIC, TOATE ACESTE SENTIMENTE DEVIN HORMONII BUNEI DISPOZIȚII: DOPAMINĂ, ENDORFINE, OXITOCINĂ. ACEASTA DIN URMĂ A FOST NUMITĂ MOLECULA ÎNȚELEPCIUNII ȘI A MORALEI.

    Molecula oxitocină intervine în relația dintre mamă și fiu, pentru că imediat ce s-a născut copilul, secreția de oxitocină devine prevalentă și astfel intensitatea iubirii pentru nou-născut este foarte mare.

    Oxitocina este prezentă, de asemenea, într-un cuplu de îndrăgostiți, într-o prietenie.

    În înțelegerea semenilor noștri, în stările de pace, de liniște, oxitocina este neuro-hormonul care mediază aceste lucruri la nivel de sinapse, un lucru extrem de impotant.

    Gândirea pozitivă determină întărirea sistemului imunitar, favorizează neurogeneza, mărește energia vitală, crește longevitatea și aduce un tegument frumos și sănătos.

    STRESUL, FURIA, REDUC SUBSTANȚIAL NUMĂRUL DE NEURONI ȘI NE TREZIM MAI TÂRZIU CĂ NU MAI ȘTIM CUM NE CHEAMĂ.

    Toate guvernele dictatoriale din lume își stăpânesc oamenii prin frică. Ce rost credeți că au toate aceste vești nefericite care se propagă tot timpul? Se scumpește lumina, la iarnă o să fie frig, o să bată vântul. Cine îi învață pe aceștia să prezinte astfel de știri, de unde vin ordinele acestea? Cei mai mulți oameni se îmbolnăvesc din cauza stresului.

    Gândirea negativă înseamnă ura, invidia, lăcomia, furia, răutatea, îndoiala, pesimismul, depresia, frica, mânia, furia. Acestea înseamnă altceva d.p.d.v. biochimic, și anume hormonii de stres adrenalină, nonadrenalina și cortizol.

    Când se adaugă testosteron se ajunge deja la violență. Aceștia se găsesc în cantitate normală, dar în stare de stres secreția lor este excesivă. Cortizolul întreține hipertensiunea și tahicardia.

    4. Aveți grijă cum vă creșteți copiii!
    Cum sa ne educam copiii

    Am stabilit la început că noi suntem niște câmpuri de energie. Aceste câmpuri de energie, de fapt, se condensează în structura noastră fizică. Dacă m-am certat cu cineva, rămân preocupat de lucrul acesta ceva timp. Chiar dacă uit de el, am un câmp negativ pe care l-am creat și care infiltrează toate celulele mele. Aceasta este consecința faptului de a gândi altfel decât normal.

    Câmpul cuvintelor rostite și nerostite îl purtăm în permanență cu noi și lucrează asupra noastră – pro sau contra noastră.

    Epigenetica actuală afirmă că genele nu sunt în totalitate destinul nostru.

    Se spune că avem 5% din gene care sunt suport al genetici, structurării noastre, și că 95% ar fi doar deșeuri. Nu. În corpul nostru nu este nimic inutil.

    Genele se modifică în funcție de alimentație, stres, emoții, gândire, comportament, convingeri sau credințe. Toate acestea pot modifica genele, iar modificările pot fi transmise la urmași.

    Există o genă a violenței pe care unele persoane o moștenesc. Oxitocina este neuro-hormonul care se opune genei violenței.

    S-a făcut următorul experiment: Un pui de șoarece purtător de gena violenței este dat unei mame șoarece care l-a îngrijit cu o atitudine protectoare. Devenind adult, gena patogenă a violenței nu s-a mai exprimat. S-a luat un pui de șoarece normal și a fost dat unei mame care nu l-a dorit, nu l-a îngrijit, ostilă. Ca adult a devenit violent, s-a exprimat deci gena violenței.

    Un copil care nu este iubit de către părinți, pe măsură ce se dezvoltă, văzând ostilitatea părinților va crede că lumea toată este ca cei care i-au dat lui naștere, o lume ostilă, o lume rea. Și când ajunge el adult, atunci se răzbună pe această lume.
    Acesta este potențialul infracțional. Așadar, este extrem de important cum creștem un copil.

    VĂ RECOMAND O CARTE PE CARE AM TRADUS-O DIN LIMBA FRANCEZĂ-CANADIANĂ, ÎN CARE PUTEȚI VEDEA CUM SE FORMEAZĂ UN COPIL ÎN PÂNTECUL MAMEI. LUCRURI EXTRAORDINAR DE INTERESANTE.

    Cele nouă trepte. O privire spirituală asupra genezei fiinţei umane
    Se numește “Cele nouă trepte” – o privire spirituală asupra genezei ființei umane, scrisă de Daniel Meurois și Anne Givaudan. Autoarea a obținut informațiile printr-o călătorie astrală, în urma căreia a întâlnit o fată pe nume Rebeca, întrupată undeva prin S.U.A. Aceasta povestește tot ce se întâmplă în pântecul mamei sale, în fiecare moment.

    Veți vedea acolo cum mama este centrul tuturor acțiunilor Universului, cum în jurul ei sunt lumini trimise din pământ și din înalturi. Veți vedea cum un copil este construit, încă din interiorul mamei, ca un adult. Medicina clasică afirmă că creierul unui copil se formează de la 3 la 6 luni și că un copil nu are cum să audă dacă vorbește mama de bine sau de rău. Nu. El, acolo, este un adult care se întrupează într-un copil mic, și el povestește tot ce se întâmplă la acest nivel. Mi se par lucruri extraordinare.

    Atunci deducem că Universul dă unei mame un copil să-l crească și ea are obligația morală să dea Universului înapoi ceea ce i s-a dat. Ceea ce implică o extraordinară responsabilitate. Îmi este greu să înțeleg cum unele mame pot să-și abandoneze copiii. Indiferent de situație.

    5. Alimentația: să rămânem, după fiecare masă, cu o ușoară senzație de foame
    Alimentație sănătosă

    Sunt 52 de gene care constituie o orchestă. Fiecare genă din această orchestră are partitura ei, iar în momentul în care funcționează bine, este ca o simfonie cântată armonic, sau invers.

    Ne sunt favorizate genele dacă dieta noastră este hipocalorică. Aceasta înseamnă să nu ne umflăm cu carne și cu de toate, ci să rămânem, după fiecare masă, cu o ușoară senzație de foame. Atunci când mănânci până la saturație toate celulele grase se absorb imediat și se depun pe abdomen.

    Acordați-vă cel puțin 30 minute de mișcare pe zi. Mișcarea este importantă și pentru creier, pentru corp, pentru inimă, chiar și pentru bolile pe care le avem.

    Optimismul, cum am mai spus este foarte important. Precum și blândețea. generozitatea. credința.

    Genele ne sunt defavorizate (adică se scurtează viața) de către dieta hipercalorică, poluarea, radicalii liberi, alimentația cu aditivi, alcoolul și fumatul, depresia și frica.

    Înainte de ’89, am scris o carte despre longevitate și am adunat din toată lumea informații despre condițiile avute de către cei care au trăit mult. Ultima concluzie suna așa: Trăiesc mult cei care mănâncă prost.

    Și pentru că, la acel timp, coincidea cu al XIX-lea Congres, am zis că dacă public așa ceva, toată lumea va crede că am făcut serviciul lor (N.R. al comuniștilor). Și pur și simplu nu am mai publicat. Ce înseamnă să mănânci prost?, adică să mănânci fără exces. Totul se rezumă la proporții.

    Radicalii liberi sunt niște structuri pe care corpul nostru le fabrică pentru a ne apăra de diverse boli, doar că, în exces, cu vârsta, aceștia ne pot face foarte mult rău. De aceea, antioxidanții sunt foarte utili la orice vârstă.

    Se mai spune că noi nu luăm din natură numai oxigen, ci că pur și simplu radiația solară conține particule de lumină care care devin parte din propriul nostru corp, propria noastră substanță.

    Se spune că ele ajung în corpurile și în celulele noastre, pe niște circuite descrise de chinezii din antichitate, aceste meridiane energetice, dar cu o condiție. Stresul, supărările, și toate de acest gen le blochează. Și atunci noi nu mai primim această lumină care ar trebui să intre în structurile noastre, pentru că aceste canale sunt blocate. Este de înțeles.

    Când să ne reprogramăm creierul? În stările de relaxare și înainte de a adormi. Noaptea se materializează gândirea.

    Ce-i de făcut? Următoarele lucruri aș vrea să le rețineți:

    Prof.dr.Constantin Dulcan

    1. Momentul de relaxare, la jumătatea zilei

    Noi consumăm energia prin procesul de activitate, indiferent dacă este vorba de oamenii care merg la serviciu sau de gospodinele de acasă, care uneori muncesc mai mult decât soții de la serviciu. Această energie pe care o consumăm prin procesul de muncă, dacă nu o refacem la jumătatea zilei, atunci consumăm energie din propriile noastre structuri.

    Este extrem de important să ne refacem la jumătatea unei zile cel puțin această energie. Este greu să înveți pe toată lumea să se relaxeze, dar simplul fapt că poți să stai o jumătate de oră, fie într-un fotoliu cât mai comod, fie culcat pe spate, neîncercând să te gândești la nimic, decât să îți golești mintea.

    Dacă vei face asta, zi de zi, vei vedea că ajungi să respiri alt ritm, care este unul natural impus de propriul corp. Ritmul firesc este altul decât cel 2/4 pe care-l citim în cărți. Fiecare dintre noi are altă capacitate respiratorie.

    Veți vedea că respirația profundă este o respirație care te încarcă cu energie. Acest lucru este extrem de important pentru sănătatea noastră. Această pauză aparent banală schimbă creierul enorm de mult.

    2. Alegerea înțeleaptă a cuvintelor

    Nu uitați, toate cuvintele pe care le aveți în minte ne programează. Dacă noi mereu spunem că îmbătrânim, atunci chiar îmbătrânim. Pentru că îi dăm creierului acest program. Sunt cuvinte pe care trebuie să le scoatem din dicționar: îmbătrânire, îndoială, cuvântul “nu”, toate acestea ne programează pe negativ.

    3. Exercițiul imaginației

    Dacă vă doriți să vă mențineți cât mai mult tineri, făceți-vă o imagine care vă corespunde vârstei care vă convine și încercați să o păstrați permanent în minte.

    4. Postura și respirația corectă

    Nu mergeți cocoșați. Este nevoie doar să duceți umerii în spate. Dacă mergeți cocoșați cutia toracică este sufocată. Astfel cantitatea de oxigen care intră în plămâni va fi diminuată.

    DACĂ TOATE ACESTEA LE FACEȚI DIN JOI ÎN PAȘTE, LE FACEȚI DEGEABA. PERMANENȚA ESTE CEA CARE RIDICĂ STRUCTURILE DIN NOI ȘI NU MODUL „DIN CÂND ÎN CÂND”.

    Așadar, gândurile, sentimentele, cuvintele noastre devin propria noastră ființă. În funcție de semnificația lor, bună sau rea, este în beneficiul sau în pierderea noastră.

    Dacă înainte cu ceva timp toate aceste lucruri erau cunoscute ca o simplă convenție socială, acum știm că această lege a controlării unui anumit tip de comportament, generos, altruist, calm, liniștit, este înscrisă în propria noastră structură.

    Așadar, dacă nu ai atâta dorință de a-l respecta pe celălalt, măcar de dragul de a te respecta pe tine, propria ta sănătate, să respecți această lege.


    Există în consecință o cale pentru fiecare dintre noi de a ne salva viața grație acestei cunoașteri, și faptul că sunt atât de mulți tineri prezenți aici și că ați solicitat atât de intens să stăm de vorbă, mie mi se pare că este de un foarte bun augur, iar asta mă face să vă spun că sunteți niște oameni minunați, că vă iubesc și vă doresc tuturor succes.”

    Despre autor: Razvan
    *Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.

    sursa :
    https://secretele.com/2020/03/creier...gevitatea.html

  3. #53
    Senior Member
    Data înscrierii
    24.10.2011
    Locație
    Craiova
    Posturi
    912
    Secretele.com logo
    "Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"

    Uneori, Dumnezeu îți închide toate ușile, pentru a te proteja !


    Uneori, Dumnezeu spune ”nu” pentru că știe că lucrurile pe care ți le dorești ar putea în cele din urmă să te facă să suferi. Oamenii de care crezi că ai mare nevoie ar putea fi cei care te vor lăsa la greu. Cei care vor schimba modul în care gândești despre oameni sau despre iubire sau cei care îți vor închide inima și te vor face să te cunoști mai bine.


    Dumnezeu spune ”nu” pentru că vrea să te învețe importanța răbdării, de a te învăța cum să apreciezi lucrurile din jurul tău sau să înveți cum să fii încrezător în propriile puteri, astfel încât să poți avea grijă de ceilalți atunci când au nevoie de tine.
    Dumnezeu mai spune ”nu” pentru că știe că, dacă spune da, nu vei dobândi aceeși înțelepciune, putere, perseverență și rezistență pe care o ai acum. Nu vi fi cea mai bună versiune a ta dacă nu ai avut lucruri în viața ta care te-au obligat să faci față anumitor temeri, să te vindeci de anumite și să depășești anumite provocări. Nu vi fi persoana care apreciază oamenii buni și știe să se ridice în fața celorlalți atunci când încalc o anumită limită, scrie divahair.ro.

    Dumnezeu spune ”nu” pentru că vrea să mergi pe calea credinței, să înțelegi universul, și să crezi în El, chiar dacă nu ești de acord mereu cu deciziile Lui. Uneori, El spune că NU pentru că vrea să îți analizezi viața, să pui întrebări, să-ți regândești deciziile sau să explorezi doar dacă lucrurile pentru care te rogi sunt bune pentru tine sau ești doar iluzionat.
    Dumnezeu spune ”nu” pentru că vrea să te binecuvânteze cu lucruri mult mai bune decât ceea ce ceri. Uneori, NU, este un „Iad”, deghizat. Nu este o amânare, iar refuzurile sale de a-ți îndeplini dorințele sunt doar un alt mod de a te binecuvânta, fie prin eliminarea unui lucru care ar fi fost toxic pentru tine, fie oferindu-ți ceva la care nu te-ai așteptat niciodată.

    Refuzul lui Dumnezeu este și modul Lui de a spune „Te iubesc” și de a te proteja de ceea ce nu poți vedea.

    Dumnezeu te transformă într-un „diamant”

    Știi cum se formează diamantele?

    Ei bine, sunt aici pentru a vă oferi cursuri de geologie.
    Diamantele provin din adâncime, iar mantaua, locul unde se formează diamantele, este foarte fierbinte. Există multă presiune, multă greutate, deci combinația de temperatură ridicată și presiune ridicată este cea necesară pentru creșterea diamantelor. Nivelurile ridicate de magneziu și dioxid de carbon scot magma la suprafață, rezultând în erupții violente. Aceste erupții violente aduc diamante la suprafață din adâncul Pământului.

    Totodată maeștri bijutieri petrec mult timp a transforma transforma diamantele în pietre prețioase, plăcute la vedere.
    Dumnezeu este Maestrul Bijutier și tu ești diamantul Lui în stare neprelucrată. Tu ești piatra Lui prețioasă. Dumnezeu te încearcă pentru a te forma. Își face timp pentru a te „sculpta”, astfel încât să devii persoana care El își dorește să fii. Încercările grele sunt în felul lui Dumnezeu de a te contura într-un diamant.

    Un diamant nu este altceva decât o stâncă care a refuzat să cedeze presiunii. Natura rezistentă a unui diamant îl face frumoas și puternic. Când te vei ridica deasupra situațiilor dificile, valoarea ta crește. Presiunea incredibilă cu care te confrunți în timpul greutăților îți scoate la iveală puterea, iar încercările fac ca frumusețea ascunsă din tine să iasă la suprafață.

    Când viața se lovește de cel mai greu, tocmai atunci când Dumnezeu îți alină durerea, astfel încât El să poată scoate tot ce este mai bun din tine. Ești conceput pentru a deveni frumoasa bijuterie pentru care ești menit să fii. Diamantele sunt cele mai dure minerale de pe pământ – nimic nu poate rupe un diamant, doar un alt diamant poate.


    Amintește-ți că Dumnezeu lucrează asupra ta și, în cele mai grele circumstanțe, Dumnezeu îți va înțelege haosul.


    Despre autor: Razvan
    *Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.

    sursa :
    https://secretele.com/2020/03/uneori...e-proteja.html

  4. #54
    Senior Member
    Data înscrierii
    24.10.2011
    Locație
    Craiova
    Posturi
    912
    Secretele.com logo
    "Ascunse în văzul tuturor, văzute doar de doritori!"


    Cum să faci mujdeiul de usturoi astfel încât să funcționeze ca un medicament !


    Mujdeiul este forma ideala de consum pentru tratamentul unor boli unde este necesara ingerarea zilnica a unei cantitati mai mari de usturoi. Se piseaza marunt 7 catei de usturoi, se pune un varf de cutit de sare, un sfert de lamaie stoarsa, o lingurita de ulei de masline presat la rece si o jumatate de legatura de patrunjel taiat foarte fin.


    Se amesteca bine, apoi se lasa sa se patrunda vreme de 10-20 de minute, dupa care mujdeiul este gata. Daca simtiti nevoia, puteti sa adaugati si cateva linguri de apa plata sau de izvor, pentru a-l dilua si a-i reduce astfel efectul iritant. Se consuma in 1-2 reprize, pe parcursul unei zile, potrivit formula-as.ro.

    Este mai bine tolerat de organism decat usturoiul simplu, pentru ca ingredientele din mujdei (sarea, sucul de lamaie, patrunjelul) compenseaza efectul sau usor iritant, stimuleaza digestia (care poate fi incetinita de anumiti compusi din usturoi), reduce chiar si din mirosul neplacut. Uleiul de masline ii potenteaza actiunea de reducere a colesterolului, precum si efectul benefic in cazul litiazei biliare.

    O serie de studii au demosntrat ca usturoiul are efecte antibacteriene si antifungice.

    Conform rezultatelor unui astfel de studiu, consumul pe termen lung de usturoi poate preveni instalarea bacteriei Helicobacter pylori, responsabila de dezvoltarea endogastritei, ulcerului gastric si duodenal. Examinand efectele antivirale ale usturoiului, cercetatorii au descoperit ca alicina sulfurica pe care o contine este eficienta, printre altele, impotriva virusului ce cauzeaza herpesul.

    De asemenea, usturoiul are efect antibiotic impotriva unor microorganism, cum ar fi: Stafilococul, E. Coli, Proteus, Pseudomonas, precum si un efect antihelmintic. (limbrici, oxiuri, tenie etc.)


    Conform cercetarilor stiintifice, datorita efectelor sale antifungice, usturoiul poate ajuta la eliminarea Candidei albicans – agentii sai activi sulfurosi sunt capabili sa dezintegreze peretii celulari si proteinele ciupercilor.


    Despre autor: Razvan
    *Continutul acestui articol este doar pentru informare si nu se doreste a fi un substitut pentru sfatul medicului. Pentru un diagnostic corect, va recomandam sa consultati un medic specialist.

    sursa :
    https://secretele.com/2020/04/cum-sa...edicament.html

  5. #55

  6. #56

  7. #57

  8. #58
    Senior Member
    Data înscrierii
    24.10.2011
    Locație
    Craiova
    Posturi
    912
    Importanța complimentelor în dezvoltarea copiilor

    Complimentele sprijină într-un mod esențial procesul dezvoltării globale a copilului și au rolul de a-l încuraja și a-i forma stima de sine. Între laudă și încurajare există diferențe. Încurajarea este procesul prin intermediul căruia oferim copilului un feedback concret și coerent cu privire la acțiunea sa, nu doar „felicitări” sau „bravo” care pentru copil nu reprezintă nimic, nu-i transmit niciun mesaj. Laudele sunt ca acadelele. Una la ceva timp este foarte bună, însă dacă le consumăm zilnic, vom ajunge să avem probleme de sănătate.

    Atunci când copilul înțelege care sunt lucrurile care ne plac la ceea ce a făcut, își creează rețele neuronale de încredere și va fi încântat să repete și cu altă ocazie activitatea sau comportamentul încurajat. Își formează imaginea despre el că POATE (este capabil) și ȘTIE. Atunci când acestea două sunt formate, a treia, VREA, vine de la sine, de cele mai multe ori.

    Complimentele ne ajută și pe noi adulții să ne simțim iubiți și apreciați. Fiecare ființă umană se naște cu două nevoi: de conectare și de semnificație. Altfel spus: ne dorim să știm că suntem iubiți, acceptați exact așa cum suntem, că suntem demni de iubire și de conexiune cu ceilalți și valorizați de mediul înconjurător. De asemenea, ne dorim să venim cu o contribuție la această lume. Tocmai din acest motiv vedem copii foarte mici care instinctiv caută să ajute adultul din jurul său. Există chiar un experiment pe această idee, pe care-l puteți urmări în continuare:



    Experimentul de mai sus ne arată fără urmă de tăgadă că există în firea umană dorința de a ajuta, de a contribui. O astfel de dorință este inhibată dacă nu-i oferim spațiu de manifestare copilului. Despre acest lucru voi scrie mai jos.

    Atunci când primim complimente, ne bucurăm, înțelegem că lucrul pe care l-am făcut sau ajutorul pe care l-am oferit a fost de folos. În momentul în care sunt sincere, complimentele nu pot duce la narcisism, egoism, mândrie sau răsfăț, în cazul copiilor. Doar lauda poate duce la astfel de „trăiri.”

    Dacă dorim să-i ajutăm pe copiii noștri să-și satisfacă aceste nevoi de bază, este nevoie, în primul rând, să le creăm cadrul în care să-și manifeste contribuția.

    Aici apare de multe ori o problemă: părinții/profesorii care fac toată treaba în locul copilului. Da, este mai rapid, facem asta mult mai repede, însă cu un preț foarte mare. Copilul are nevoie de aceste momente în care să-și exerseze abilitățile, să dobândească deprinderi noi și nu poate face asta dacă întotdeauna cineva face lucrurile în locul lui.

    Tocmai din acest mod apar și foarte multe conflicte și lupte de putere între copii și adulți. Nevoia de autonomie nu le este satisfăcută, iar aceștia ripostează. Așadar, să le oferim copiilor cadrul în care să învețe să fie utili, să contribuie și să ajute. Ei își doresc instinctiv acest lucru. Creierul copilului este influențat de fiecare expriență pe care acesta o are.

    Este bine să le dăm sarcini pe care să le îndeplinească. Pornim de la simplu la complex și doar după ce i-am ajutat prima dată să facă acest lucru. Dacă le refuzăm implicarea, să nu ne mire când și ei ne refuză nouă cererile.

    Procesul de învățare a unui lucru nou este foarte simplu și se desfășoară în 4 pași:

    Adultul face – copilul privește;
    Adultul face și copilul ajută;
    Copilul face și adultul ajută;
    Copilul face – adultul privește.

    Așa cum spuneam, primul pas este să creăm spațiul, conjunctura. Iar al doilea pas este să-i încurajăm, să complimentăm implicarea, să manifestăm recunoștință față de copil pentru fiecare lucru în care cooperează. Să încurajăm copilul pe întreaga perioadă, să surprindem progresul, nu doar rezultatul final.

    Învățarea unei rutine ia timp, iar în tot acest timp vor fi multe momente de eșec. Dacă adultul privește alături de copil greșeala ca oportunitate de învățare și consideră că progresul este important, implicându-l pe copil în găsirea de soluții pentru a acționa diferit data viitoare, cooperarea copilului este ridicată și există toate șansele să-și însușească noile deprinderi.

    Pe de altă parte, fiecare copil își formează imaginea de sine în funcție de cuvintele și limbajul non-verbal pe care părintele le manifestă. Deci, complimentați-vă copiii/elevii și asigurați-vă că ale voastre cuvinte sunt în directă legătură cu limbajul trupului.

    Atât părinții cât și copiii e nevoie să complimenteze copilul. Sigur, se poate complimenta și aspectul fizic (îmi place rochița ta, pantalonii sau bluza), însă mai ales este nevoie să complimentăm implicarea, ajutorul oferit altora. Până la vârsta de 3-4 ani este foarte posibil să fie nevoie ca noi să formulăm complimentul – și cel pe care-l oferim copilului, însă și cel pe care copilul l-ar oferi altui copil, pentru că da, este important ca și copiii să se complimenteze unul pe altul.

    Un exemplu, pentru sala de grupă: a făcut cineva ceva pentru alt coleg? Cine? (spune profesorul) Vă voi da un exemplu concret, care m-a surprins până la lacrimi.

    Sala de grupă. Un copil a venit alături de alt copil și l-a ajutat să traseze niște linii (exact așa cum fac părinții – cu mâna lui peste mânuța colegului). Copilul a plecat de la banca lui după ce a terminat de rezolvat fișa de lucru, însă nu a dus lucrurile la locul lor. În acest caz, din proprie inițiativă, o colegă a mers și a dus lucrurile colegului la dulăpior.

    În acel moment, m-am simțit copleșit din punct de vedere emoțional și a fost unul dintre momentele în care am tresărit cu toată ființa mea și mi-am spus: DA! Ființa umană mai are o șansă! A fost un moment magic.

    Să revenim așadar la întrebarea de bază. După ce am identificat cine și ce a făcut, dacă până atunci copiii nu au mai fost implicați conștient în procesul de complimentare, putem parafraza astfel:

    Clara (numele copilului care a făcut ceva bun pentru alt coleg), David (numele copilului pentru care s-a făcut ceva bun și care vrea să ofere un compliment) ar vrea să te complimenteze și să îți mulțumească pentru faptul că i-ai dus caietul și penarul la locul lui.

    După acest moment, este recomandat să ajutăm copilul care a primit complimentul să răspundă prin: mulțumesc, cu drag, cu plăcere etc. Este foarte important să facem acest lucru conștient cu copiii, deoarece ne vor fi de folos pe mai departe în construirea fundației care se numește dezvoltare globală.

    Când primim complimente, ființa ni se luminează, pentru că nevoia noastră înnăscută de a contribui este satisfăcută.

    Vă doresc mult succes în a-i susține conștient pe copiii din viața voastră să ofere și să primească cu inima deschisă complimente din partea adulților și a celor de vârsta lor.

    Redau mai jos câteva idei venite din partea părinților și a altor colegi profesori. Discuția este în continuare deschisă: CLICK AICI

    Sunt de părere ca trebuie apreciat efortul depus chiar dacă lucrarea nu a ieșit foarte bine. Valabil și la cei mici, dar și la adulți. Cu toții avem nevoie de apreciere.

    Da. Și eu sunt pentru aprecieri. Copiii înfloresc când sunt apreciați . Unii văd ca nu este perfect ce au făcut și se motivează în urma aprecierilor. Și eu evoluez când sunt apreciată și nu-mi ies lucrurile când cei din jur critică. Succes!

    Consider că formează personalitatea omului (la maturitate) în mare parte. Vorbesc din propria experiență.

    Sigur că sunt… îi dă încredere în el, îi este satisfăcută nevoia de conectare. Un băiețel trebuie apreciat, o fetiță admirată, din punct de vedere al tatălui, spun să fie „eroul” copilului său, daca e băiat, primul partener de dans al fetiței sale și să-i prindă la gat primul colier.

    Eu o văd pe Cari, fetița mea de șapte ani, când o complimenteze înflorește. Are mult mai mult curaj, se vede in atitudinea ei, chiar dacă gafează, o face cu stil (cum ii mai spun eu). Îmi amintesc de un moment foarte trist din copilăria mea: eram in clasa 1 și clasicele rânduri : geam, mijloc, ușă au fost transformate de doamna mea învățătoare in: rândul deștepților, rândul celor așa și așa, rândul proștilor. Într-o zi, deoarece nu am răspuns corect la un calcul matematic, am fost mutată pe rândul proștilor. Imaginați-vă cum a fost, toată viața m-a urmărit aceasta amintire. Simțeam ca orice fac, colegii mei mă văd o proastă. Așadar, din punctul meu de vedere, complimentele și încurajarea merg mâna in mâna. Le oferă aripi celor mici și curajul de a-și depăși frici, limite.

    Un rol decisiv, deoarece îi crește stima de sine și va o imagine de sine dezvoltată, sănătoasă chiar dacă va greși, va putea depăși cu ușurință fără multă vinovăție.

    Eu nu ratez niciun moment când pot sa fac complimente. E o întreagă explicație de ce, enumăr doar: ii simt mai încrezători, se binedispun, le câștig încrederea și pot construi o punte între el – elevul si eu – profesorul.

    sursa : https://razvandanc.ro/2020/11/09/imp...9CUuIWvL3r-38A

Pagina 6 din 6 PrimulPrimul 123456

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •