Adrian Pop
31.03.2013, 12:14
Breviarul lui TalpeșPublicat în 31 martie 2013 (http://www.ziarulnatiunea.ro/2013/03/31/breviarul-lui-talpes/) de Viorel Roman (http://www.ziarulnatiunea.ro/author/viorel-roman/)
http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/03/imagine.php_-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/03/imagine.php_.jpg)„Al treilea breviar laic”, ed. Militară, Bucureşti 2012, 240 p., completează viziunea privind teologia, filozofia, istoria, revoluţia, traziţia, reforma la moldo-valahi, la români şi a imperiilor, a lumii din jurul lor, probabil, a celui mai avizat doctor în istorie, editor, autor, senator, ambasador, ministru, şeful administraţiei prezidenţiale, director al Serviciului de Informaţii Externe.Moldo-valahii fac parte din fostului Imperiu Roman de Răsărit, Bizantin, Otoman şi sunt la fel de dezorientaţi că bulgari, sârbi, bosnieci, albalezi, macedonieni, greci, algerieni, tunisieni, libieni, egipteni, palestinieni, israeliţi, iemeniti, irakieni, kurzi, turci, ciprioţi, libanezi, sirieni, geogieni, ucrainieni şi basarabeni. (vezi chestiunea orientală) Care-i rostul lor, de cine aparţin ei, care-i steaua lor polară? Istambul, Moscova, Roma? Transilvania, Maramureşul, Crişana, Banatul au făcut parte din Sfântul Imperiu Roman şi numai din 1918 sunt împreună, uniţi cu cu moldo-valahii.În calea musulmanilor, moscoviţilor, occidentalilor şi mereu sub vremuri: moldo-valahi nu au intrat în calculele de putere recunoscute drept componente posibile, ci ale acelora de formule marginale subordonate la centre de polarizare, de aceea cultura Ploconierii şi Plângerilor la Poarta revine constant în atenţie. (p.127) Transilvănenii uniţi cu Roma au o altă cultură, chiar dacă refuza să fie despărţiţi de fraţii lor ortodocşi, care încă cred că sunt un model şi îi trag de un secol în jos pe toţi romanii.Eseurile paradoxale din Breviar ne reamintesc de cele ale iezuitul spaniol Baltasar Gracian y Morales (+ 1658). Politic incorect. Paradoxuri. Talpeş face referire la profeţiile Israelului, la „Noul Testament”, „Politica şi Etică nicomahica” a lui Aristotel, „Arta războiului” a lui Sun Tzu, „Summa” lui Toma d´Aquino, Pitagora, Martin Luther, Nietzsche şi ne reaminteşte de reperele Alexandru, Cezar, Traian, Decebal, Tristan şi Isolda, Ghinghis Han, Romeo şi Julieta, Napoleon, Marx, Lenin, Churchill, Stalin… Hitler. (p.159)Dezastrul românilor de după anul crucial 1989 este creionat foarte precis şi acid. Dacă la 4 august 1817, consulul Franţei la Bucureşti, Formund, îi scria ducelui de Richelieu: „Nu s-a văzut ceva mai trist decât viaţa acestui popor valah, prada tuturor umilinţelor sclaviei, ajuns să se bucure când nu mai are nimic de dat, aşteptându-şi mântuirea doar de la nemăsurată lui sărăcie” (p.49) De două decenii se urmăreşte acelaşi lucru?În zilele noastre, noi românii, trăim un moment comparativ celui evidenţiat de Sun Tzu, fugărindu-ne înţelepţii în convingerea că, oricum nu mai poţi repara ce a fost stricat, aşa că mai bine dăm totul la lichidat. (p.69.) Furtul că protest, politica de stat şi strategie de supravieţuire? Doamne ajuta! De ce va mira tupeul, obrăznicia, insoltenţa, impertinenţa, duplicitata şi perfidia pe care le probează fiecare dintre aleşii noştrii? Mai ales tineri. Ceilalţi, cei mai în vârstă, fiind bandiţii care îi manipulează. (p.167)După un film bun, spectatorii simt instinctiv nevoia de a-şi poveştii pasajele favorite sau simpatia pentu o actriţă, un actor sau altul, o critică pozitivă sau negativă par deplasate. Acelaşi sentiment te încearcă la finele lecturii şi celui de al treilea Breviar, care inpreuna cu celelalte două şi mai ales cu „În umbra marelui Hidalgo” sunt greu de înlocuit în înţelegerea destructurării şi globalizării la romani ajunşi în Europa fără unirea cu Roma. Lectura nu este deloc facilă, dar luând fiecare ideia că o pietricică, unele sunt chiar pietre preţioase, se poate reconstitui un mozaic fascinant la marginea Imperiului Roman de Răsărit, Bizantin, Otoman. Românii sunt numai de jure, nu şi de facto în Europa!
http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/03/imagine.php_-150x150.jpg (http://www.ziarulnatiunea.ro/wp-content/uploads/2013/03/imagine.php_.jpg)„Al treilea breviar laic”, ed. Militară, Bucureşti 2012, 240 p., completează viziunea privind teologia, filozofia, istoria, revoluţia, traziţia, reforma la moldo-valahi, la români şi a imperiilor, a lumii din jurul lor, probabil, a celui mai avizat doctor în istorie, editor, autor, senator, ambasador, ministru, şeful administraţiei prezidenţiale, director al Serviciului de Informaţii Externe.Moldo-valahii fac parte din fostului Imperiu Roman de Răsărit, Bizantin, Otoman şi sunt la fel de dezorientaţi că bulgari, sârbi, bosnieci, albalezi, macedonieni, greci, algerieni, tunisieni, libieni, egipteni, palestinieni, israeliţi, iemeniti, irakieni, kurzi, turci, ciprioţi, libanezi, sirieni, geogieni, ucrainieni şi basarabeni. (vezi chestiunea orientală) Care-i rostul lor, de cine aparţin ei, care-i steaua lor polară? Istambul, Moscova, Roma? Transilvania, Maramureşul, Crişana, Banatul au făcut parte din Sfântul Imperiu Roman şi numai din 1918 sunt împreună, uniţi cu cu moldo-valahii.În calea musulmanilor, moscoviţilor, occidentalilor şi mereu sub vremuri: moldo-valahi nu au intrat în calculele de putere recunoscute drept componente posibile, ci ale acelora de formule marginale subordonate la centre de polarizare, de aceea cultura Ploconierii şi Plângerilor la Poarta revine constant în atenţie. (p.127) Transilvănenii uniţi cu Roma au o altă cultură, chiar dacă refuza să fie despărţiţi de fraţii lor ortodocşi, care încă cred că sunt un model şi îi trag de un secol în jos pe toţi romanii.Eseurile paradoxale din Breviar ne reamintesc de cele ale iezuitul spaniol Baltasar Gracian y Morales (+ 1658). Politic incorect. Paradoxuri. Talpeş face referire la profeţiile Israelului, la „Noul Testament”, „Politica şi Etică nicomahica” a lui Aristotel, „Arta războiului” a lui Sun Tzu, „Summa” lui Toma d´Aquino, Pitagora, Martin Luther, Nietzsche şi ne reaminteşte de reperele Alexandru, Cezar, Traian, Decebal, Tristan şi Isolda, Ghinghis Han, Romeo şi Julieta, Napoleon, Marx, Lenin, Churchill, Stalin… Hitler. (p.159)Dezastrul românilor de după anul crucial 1989 este creionat foarte precis şi acid. Dacă la 4 august 1817, consulul Franţei la Bucureşti, Formund, îi scria ducelui de Richelieu: „Nu s-a văzut ceva mai trist decât viaţa acestui popor valah, prada tuturor umilinţelor sclaviei, ajuns să se bucure când nu mai are nimic de dat, aşteptându-şi mântuirea doar de la nemăsurată lui sărăcie” (p.49) De două decenii se urmăreşte acelaşi lucru?În zilele noastre, noi românii, trăim un moment comparativ celui evidenţiat de Sun Tzu, fugărindu-ne înţelepţii în convingerea că, oricum nu mai poţi repara ce a fost stricat, aşa că mai bine dăm totul la lichidat. (p.69.) Furtul că protest, politica de stat şi strategie de supravieţuire? Doamne ajuta! De ce va mira tupeul, obrăznicia, insoltenţa, impertinenţa, duplicitata şi perfidia pe care le probează fiecare dintre aleşii noştrii? Mai ales tineri. Ceilalţi, cei mai în vârstă, fiind bandiţii care îi manipulează. (p.167)După un film bun, spectatorii simt instinctiv nevoia de a-şi poveştii pasajele favorite sau simpatia pentu o actriţă, un actor sau altul, o critică pozitivă sau negativă par deplasate. Acelaşi sentiment te încearcă la finele lecturii şi celui de al treilea Breviar, care inpreuna cu celelalte două şi mai ales cu „În umbra marelui Hidalgo” sunt greu de înlocuit în înţelegerea destructurării şi globalizării la romani ajunşi în Europa fără unirea cu Roma. Lectura nu este deloc facilă, dar luând fiecare ideia că o pietricică, unele sunt chiar pietre preţioase, se poate reconstitui un mozaic fascinant la marginea Imperiului Roman de Răsărit, Bizantin, Otoman. Românii sunt numai de jure, nu şi de facto în Europa!