PDA

Arată versiune īntreagă : Sfinţii Făcători de Minuni şi Doctori fără Arginţi Cosma şi Damian



Adrian Pop
20.05.2012, 04:09
http://dervent.ro/tool-IMG.php?S=cmVzdXJzZS9mZWxpY2l0YXJpL2ljb2FuZS9TRi9D L0Nvc21hRGFtaWFuL1NmLi1EYW1pYW4tMDEuanBn&W=320&V=imgCatcat-felicitari-SF-D-Damian&Q=50






Sfinţii Făcători de Minuni şi Doctori fără Arginţi Cosma şi Damian īmpreună cu mama lor Teodota erau din Asia Mică (după unii, din Mesopotamia). Tatăl lor care era necredincios a murit cānd ei erau īncă copii. Mama i-a crescut īn evlavia creştină. Prin exemplul vieţii ei şi prin citirea cărţilor sfinte, Sf. Teodota a păstrat puritatea vieţii copiilor ei prin respectarea poruncilor lui Dumnezeu, ajutīndu-i să devină bărbaţi virtuoşi şi drepţi. Educaţi şi formaţi ca doctori, ei au primit īn dar harul vindecării trupurilor şi sufletelor bolnave prin puterea rugăciunii. Ei vindecau chiar şi animale. Din iubire curată faţă de Domnul şi faţă de semeni ei nu luau niciodată plată pentru serviciile lor, respectīnd porunca Māntuitorului Nostru Iisus Hristos care a spus: "Īn dar aţi luat, īn dar să daţi" (Mt. 10:8). Faima Sf. Cosma şi Damian s-a răspāndit īn toată regiunea şi oamenii i-au numit doctori fără de arginţi.Odată, sfinţii au fost chemaţi la căpătāiul unei femei foarte grav bolnave, pe nume Paladia, care nu a mai găsit vindecare la nici un doctor. Cei doi sfinţi, numai prin credinţă şi puterea rugăciunii au reuşit să o vindece pe Paladia, care s-a sculat perfect sănătoasă şi a dat slavă lui Dumnezeu. Dorind să-i răsplătească pentru binele făcut, Paladia s-a īndreptat spre Damian, arătīndu-i trei ouă şi zicīnd: "Ia acest dar īn numele Sfintei Treimi Dătătoare de Viaţă, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfānt." Auzind numele Sf. Treimi doctorul fără de arginţi nu a īndrăznit să refuze. Cānd a auzit Cosma īntāmplarea, s-a īntristat crezīnd că făcīnd aceasta fratele său a īncălcat porunca.
Pe patul de moarte, el a cerut ca fratele său să nu fie īnmormāntat lāngă el. Sf. Damian s-a stins şi el din viaţă la scurt timp şi toţi se īntrebau unde va fi īngropat. Dar Dumnezeu a făcut o minune printr-o cămilă, pe care "doctorii" au vindecat-o şi care glăsuind cu voce omenească le-a spus să nu se īndoiască şi să-l pună pe Damian lāngă Cosma pentru că Damian nu a acceptat ouăle de la femeie drept plată ci din respect pentru numele lui Dumnezeu. Sfintele trupuri ale doctorilor fără arginţi au fost īngropate īmpreună īn Thereman (Mesopotamia). După moartea lor s-au īnfăptuit multe minuni.
Īn Thereman, aproape de biserica Sfinţilor Cosma şi Damian, trăia un om pe nume Malchus. Īntr-o zi el a plecat īn călătorie, lăsīndu-şi femeia singură pentru o perioadă destul de lungă de timp. Īnainte să plece el s-a rugat la biserica "doctorilor fără de arginţi" să aibă grijă de nevasta lui. Dar vrăjmaşul omului a luat chipul prietenului lui Malchus uneltind uciderea femeii. El i s-a arătat femeii spunīndu-i că l-a trimis bărbatul ei să o ia şi să o ducă acolo unde era el. Crezīndu-l, ea s-a dus cu el şi cānd au ajuns īntr-un loc pustiu vrajmaşul a vrut să o omoare. Văzīnd pericolul care o păştea, femeia s-a rugat fierbinte lui Dumnezeu să o ajute.
Atunci au apărut doi bărbaţi īnfricoşători care l-au alungat pe diavol şi acesta a căzut de pe o stāncă. Cei doi au condus-o pe femeie acasă unde ajungīnd ei, ea s-a īnchinat şi i-a īntrebat cum le este numele ca să le poată mulţumi toată viaţa. Ei au răspuns că sunt slujitorii lui Dumnezeu, Cosma şi Damian, după care s-au făcut nevăzuţi.
Tremurīnd de uimire şi bucurie, ea a povestit la toată lumea minunea şi a mers la icoana binefăcătorilor ei rugīndu-se şi mulţumind lui Dumnezeu. De atunci, cei doi sfinţi sunt consideraţi protectori ai sfinţeniei căsniciilor creştine, precum şi dătătorii de armonie īn viaţa soţilor. Sărbătorirea lor se face pānă şi īn Rusia din vremuri străvechi.
Sfinţii Doctori fără Arginţi Cosma şi Damian din Asia Mică nu trebuie confundaţi cu Sfinţii Cosma şi Damian din Roma (prăznuiţi la 1 iulie (http://www.sfatulbatranilor.iulie/iulie01.htm)) sau cu Sfinţii fără de Arginţi din Arabia (prăznuiţi la 17 octombrie (http://www.sfatulbatranilor.octombrie/octombrie17.htm)).

Adrian Pop
20.05.2012, 04:10
http://dervent.ro/tool-IMG.php?S=cmVzdXJzZS9mZWxpY2l0YXJpL2ljb2FuZS9TRi9D L0Nvc21hRGFtaWFuL1NmLi1Db3NtYS1EYW1pYW4tMDIuanBn&W=120&V=imgCatcat-felicitari-SF-D-Damian&Q=25 (http://www.sfatulbatranilor.ro/felicitari.php?cID=cat-felicitari-SF-D-Damian&cType=SHOW&fImgID=483&fOP=VIEW)http://dervent.ro/tool-IMG.php?S=cmVzdXJzZS9mZWxpY2l0YXJpL2ljb2FuZS9TRi9D L0Nvc21hRGFtaWFuL1NmLi1Db3NtYS1EYW1pYW4tMDEuanBn&W=120&V=imgCatcat-felicitari-SF-D-Damian&Q=25 (http://www.sfatulbatranilor.ro/felicitari.php?cID=cat-felicitari-SF-D-Damian&cType=SHOW&fImgID=370&fOP=VIEW)

Adrian Pop
20.05.2012, 04:19
Viata si patimirea Sf. Mucenici Cosma si Damianhttp://str.crestin-ortodox.ro/foto/731/73022_cosmadamian_w180.jpg Mareste imaginea. (http://str1.crestin-ortodox.ro/foto/731/73022_cosmadamian.jpg)


VIATA SI PATIMIREA SFINTILOR MUCENICI COSMA SI DAMIAN, DOCTORII CEI FARA DE ARGINTI (http://www.sfatulbatranilor.ro/vietile-sfintilor/73025-viata-sfintilor-mucenici-si-doctori-fara-de-arginti-epictet-preotul-si-astion-monahul) (1 iulie)
Dupa rasarirea cea trupeasca a Domnului nostru Iisus Hristos (http://www.sfatulbatranilor.ro/alte-articole/70608-intampinarea-domnului-nostru-iisus-hristos), pretutindeni se auzea, ca un lucru oarecare de mirare, de viata tuturor sfintilor (http://www.sfatulbatranilor.ro/sarbatorile-lunii/68246-duminica-tuturor-sfintilor) mucenici ai lui Hristos (http://www.sfatulbatranilor.ro/vietile-sfintilor/88840-sfantul-mucenic-hristofor-sfantul-cu-cap-de-caine), pentru ca pu­terea Mantuitorului s-a facut minunata intru ei. Asemenea este de mirare tuturor indrazneala cu care ei se impotriveau ighemonilor.

Dintre unii ca aceia au fost si acestia, de care ne este (http://www.sfatulbatranilor.ro/editoriale/70349-trupul-acesta-care-ne-este-atat-de-drag) acum cuvantul, Sfintii rabdatori de chinuri: Cosma si Damian, amandoi frati dupa trup. Ei s-au nascut in Roma cea veche, dintr-un tata si o maica, si au crescut in dreapta credinta (http://www.sfatulbatranilor.ro/diverse/69600-psihanaliza-si-dreapta-credinta-a-bisericii). Acestia, invatand mestesugul doctoricesc, tamaduiau toate bolile si toate neputin­tele; caci la toate aveau impreuna ajutor darul lui Dumnezeu si, peste cati din oamenii cei ce patimeau si din dobitoace isi puneau mainile lor, indata aceia se faceau sanatosi desavarsit. Ei, bunii tamaduitori, de la nimeni nu luau pla­ta pentru tamaduiri; pentru care s-au si numit doctori fara de arginti (http://www.sfatulbatranilor.ro/vietile-sfintilor/73025-viata-sfintilor-mucenici-si-doctori-fara-de-arginti-epictet-preotul-si-astion-monahul). Numai de o plata ca aceasta prea scumpa aveau ei trebuinta: cei ce se tamaduiau sa creada in Hristos. Ei, nu nu­mai in Roma, ci si prin toate cetatile dimpre­jur si prin sate trecand si tamaduind pe cei bolnavi (http://www.sfatulbatranilor.ro/vietile-sfintilor/73083-sfantul-pantelimon-ocrotitor-al-medicilor-si-tamaduitor-al-bolnavilor), pe multi ii intorceau la Hristos.

Pe langa darul cel tamaduitor si prin indu­rata daruire, ei mai faceau si bine popoarelor. Caci, avand de la parinti si de la stramosi mul­te averi adunate si ramase lor, le vindeau si le imparteau la saraci si la cei ce aveau trebuinta. Astfel, hraneau pe cei flamanzi, imbracau pe cei goi si aratau spre cei saraci si lipsiti de tot felul, mila si indurare. Cand tamaduiau pe cei bolnavi, graiau astfel catre ei: „Noi numai mai­nile punem pe voi, caci cu puterea noastra nimic nu putem face. Toate le lucreaza prin noi taria cea atotputernica a lui Hristos, Unul adevara­tul Dumnezeu, in Care, de veti crede cu neindoiala, indata veti fi sanatosi". Aceia, crezand, indata castigau sanatatea. Si astfel, in toate zilele intorcandu-se multi de la paganatatea in­chinarii la idoli, se apropiau de Hristos.

Sfintii acestia doctori aveau petrecere deo­sebita intr-un sat oarecare din hotarele Romei, unde erau averile parintilor lor. Acolo avand adapostirea lor, i-au luminat cu sfanta credinta pe toti cei dimprejur. Diavolul insa, nevoind sa vada viata lor care stralucea de faptele cele bune, a indemnat pe niste slujitori ai lor, ca sa mear­ga la imparat, sa parasca pe acesti nevinovati. Pe vremea aceea imparatea in Roma, Carin. Acesta, ascultand pe cei clevetitori, indata a tri­mis ostasi in satul acela, ca sa prinda pe doc­torii cei fara de plata, Cosma si Damian si sa-i aduca inaintea lui la judecata.

Mergand ostasii in satul acela si intreband de Cosma si Damian, credinciosii s-au adunat la sfinti si-i rugau sa se ascunda pana ce va trece mania cea imparateasca. Dar sfintii n-au voit sa-i asculte pe ei, ci mai mult se sarguiau sa iasa de voie la ostasii care ii cautau, dorind cu bucurie sa patimeasca pentru Hristos. Dar, dupa ce mai multi credinciosi s-au adunat la ei si dupa ce i-au rugat cu lacrimi si-i indemnau ca sa-si pazeasca viata lor, nu pentru sinesi, ci pentru mantuirea multora, atunci s-au supus lor fara sa vrea.

Deci credinciosii, luandu-i, i-au ascuns intr-o pestera. Ostasii, cautandu-i pretutindeni si neaflandu-i, s-au umplut de manie si, prinzand pe niste barbati cinstiti din satul acela, i-au legat cu lanturi si i-au dus la Roma. Instiintandu-se Sfintii Cosma si Damian (http://www.sfatulbatranilor.ro/acatiste/67096-acatistul-sfintilor-cosma-si-damian) de acest lucru, indata au iesit din pestera si au alergat de­graba in urma ostasilor. Deci, ajungandu-i pe ei pe drum, au zis catre dansii:

„Lasati in pace pe acesti nevinovati si ne luati pe noi. Pentru ca noi suntem aceia pen­tru care voi aveti porunca sa-i prindeti". Deci ostasii, liberandu-i pe acei barbati, au pus lan­turile pe Sfintii Cosma si Damian si i-au dus la Roma, unde au fost paziti pana a doua zi.

A doua zi, imparatul a sezut la obisnuita judecata inaintea poporului care venise la lo­cul de priveliste. Si, punand inainte pe Sfintii Cosma si Damian, a inceput a vorbi catre ei cu glas mare, zicandu-le: „Voi sunteti cei ce va im­potriviti zeilor parintilor nostri (http://www.sfatulbatranilor.ro/vietile-sfintilor/72965-viata-celui-intre-sfinti-parintele-nostru-ioan-gura-de-aur) si tamaduiti bolile intre oameni si intre dobitoace fara de plata, cu oarecare mestesug de vraji, amagind prin aceasta poporul cel prost, ca sa se depar­teze de zei si de legile parintesti? Macar acum, intorcandu-va de la a voastra ratacire, ascultati sfatul meu cel bun si, apropiindu-va, aduceti jert­fa zeilor, care indelung v-au rabdat pe voi pana acum. Caci, facandu-li-se strambatate de catre voi, nu v-au rasplatit rau pentru rau, cu toate ca puteau sa va rasplateasca; dar au rabdat, asteptand intoarcerea voastra catre ei".

Sfintii cei placuti ai lui Hristos, ca si cu o gura raspunzand catre imparatul, au grait: „Noi pe nici un om nu l-am inselat, nici nu stim de vraji, nici am facut vreun rau cuiva, ci tama­duim bolile cu puterea Mantuitorului nostru Iisus Hristos (http://www.sfatulbatranilor.ro/alte-articole/70607-nasterea-celei-dupa-trup-a-domnului-dumnezeului-si-mantuitorului-nostru-iisus-hristos), precum Acela ne-a poruncit, zi­cand: „Pe cei bolnavi tamaduiti, pe cei leprosi curatiti". Aceasta o facem fara plata, de vreme ce Mantuitorul a poruncit, zicand: In dar ati luat, in dar dati. Noi nu avem trebuinta de averi, ci cautam mantuirea sufletelor omenesti si slu­jim neputinciosilor si saracilor ca Insusi lui Hris­tos. Acela socoteste ingrijirile cele facute pen­tru dansii, ca Lui, zicand catre bunii datatori: „Flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc; am insetat si M-ati adapat; am fost gol si M-ati im­bracat". Aceste porunci ale Lui ne sarguim a le implini, asteptand ca sa luam de la Dansul pla­ta in viata cea fara de sfarsit a Imparatiei cerului. Zeilor inchipuiti de tine, nicidecum nu voim sa le slujim; tu si ai tai slujiti-le lor, pentru ca noi stim cu adevarat ca aceia nu sunt dumne­zei. De voiesti, imparate, noi iti punem inainte un sfat bun; adica sa cunosti pe Unul si adevaratul Dumnezeu, Facatorul tuturor, Care rasa­re soarele Sau peste cei rai si peste cei buni si ploua peste cei drepti si peste cei nedrepti. Pen­tru trebuinta noastra si spre slava numelui Sau cel mare, Aceluia sa-I slujesti, departandu-te de idolii cei nesimtitori si fara suflet!"

Atunci imparatul Carin a zis catre dansii: „Nu v-am chemat sa graiti filosofii, ci sa aduceti jertfa zeilor!" Sfintii au raspuns: „Noi aducem Dumnezeului nostru jertfa fara de sange sufle­tele noastre, Celui ce ne-a izbavit din cursele diavolului si a dat pe Fiul Sau Unul Nascut pen­tru mantuirea lumii (http://www.sfatulbatranilor.ro/cuvinte-duhovnicesti/68634-mantuirea-personala-si-mantuirea-lumii-dupa-sfintii-parinti). Acel Dumnezeu este nezi­dit, ziditor al tuturor; pe cand zeii tai sunt nis­te scorniri omenesti si sunt facuti de maini ome­nesti. De n-ar fi fost intre oameni mestesugul de a face pe zei, voi n-ati fi avut la ce sa va in­chinati". Carin a zis: „Nu batjocoriti pe vesnicii zei, ci mai ales, apropiindu-va, sa va inchinati lor cu jertfe, mai inainte de a primi muncile ce va asteapta!"

Atunci robii lui Hristos, umplandu-se de Duhul Sfant (http://www.sfatulbatranilor.ro/cuvinte-duhovnicesti/68452-cunoasterea-lui-hristos-in-duhul-sfant), au zis: „O, imparate, sa fii rusinat impreuna cu zeii tai, deoarece mintea ta se intoarce de la Dumnezeul (http://www.sfatulbatranilor.ro/editoriale/70278-metanoia-intoarcerea-la-dumnezeu) Cel ce pururea este si vietuieste in veci! Deci, fata ta sa se intoar­ca de la locul sau, spre a ta infruntare, ca sa te deprinzi prin incercare ce poate Dumnezeul nostru!" Sfintii, zicand acestea, indata fata lui Carin s-a schimbat si s-a intors la spate, iar grumajii lui i s-au sucit, incat nu putea sa-i mai intoarca; deci, nimeni nu putea sa-i ajute cu ceva. Astfel el sedea pe scaun, avand grumajii si fata intoarsa, iar poporul care privea la el, striga cu glas mare: „Mare este Dumnezeul cres­tinilor si nu este alt Dumnezeu afara de Dan­sul!" Dintru acea vreme multi au crezut in Hristos si au rugat pe sfintii doctori sa-l tamaduiasca pe imparat. Chiar si imparatul singur se ruga catre dansii, zicand:

„Acum stiu cu adevarat ca sunteti robi ai adevaratului Dumnezeu. De aceea ma rog ca­tre voi ca, precum ati tamaduit pe multi, asa sa ma tamaduiti si pe mine, caci si eu cred ca nu este alt Dumnezeu afara de Dumnezeul pro­povaduit de voi, Care a facut cerul si pamantul (http://www.sfatulbatranilor.ro/alte-articole/70665-locasul-bisericesc-cerul-pe-pamant)!" Atunci sfintii au zis catre dansul: „De vei cunoaste pe Dumnezeul (http://www.sfatulbatranilor.ro/cuvinte-duhovnicesti/68535-cunoasterea-lui-dumnezeu-prin-nevointa-desertarii-si-a-plangerii) Cel ce ti-a dat viata si Imparatia si de vei crede intr-insul cu toata ini­ma, Acela poate sa te tamaduiasca pe tine". Im­paratul, auzind aceasta, a zis cu glas mare: „Cred in Tine, Doamne Iisuse Hristoase (http://www.sfatulbatranilor.ro/diverse/69319-reprezentarile-portretistice-ale-mantuitorului-iisus-hristos), Dumnezeul cel adevarat, miluieste-ma pe mine si nu pomeni nestiinta mea cea dintai!" Aceasta zicand impa­ratul, i s-au indreptat grumajii, asemenea si fata i-a venit la loc precum a fost mai inainte. Apoi, sculandu-se din locul sau, si-a ridicat ochii spre cer si, inaltandu-si mainile, a dat multu­mire lui Dumnezeu impreuna cu tot poporul, zicand: „Bine esti cuvantat Hristoase, Dumne­zeul cel adevarat, Care m-ai adus din intuneric la lumina (http://www.sfatulbatranilor.ro/dreapta-credinta/69837-prin-intuneric-la-lumina) prin acesti sfinti ai Tai!" Astfel tamaduindu-se, imparatul a cinstit pe Sf. doctori Cosma si Damian si i-a liberat pe ei cu pace; iar ei, plecand din Roma, s-au dus in satul lor. Locuitorii satului acela si cei de primprejur, auzind toate cele ce se facusera in Roma, au iesit in intampinarea placutilor lui Dumnezeu si i-au primit cu bucurie, veselindu-se si sla­vind pe Stapanul Hristos. Dar sfintii, dupa obi­ceiul lor, iarasi umblau primprejurul cetatilor si prin sate, tamaduind neputintele si luminand poporul cu sfanta credinta, apoi iarasi se intorceau in satul lor. Dar vrajmasul diavol, neputand prin mestesugirea sa cea dintai sa piarda dintre cei vii pe acesti sfinti, a scornit un alt mestesug. In partile acelea era un doc­tor slavit, de la care acesti oameni preaminunati invatasera mestesugul doctoricesc. Pe ace­la vrajmasul l-a indemnat sai ucida pe sfinti, deoarece nu putea suferi slava lor cea buna. Deci acel doctor, chemand pe sfinti la dansul prin inselaciune, i-a luat la un munte ca sa adune buruieni pentru doctori, dar in inima lui avea gandul lui Cain. De aceea, ducandu-i pe ei departe, a randuit ca deosebit fiecare sa adune buruieni. Astfel, pandind mai intai asu­pra unuia, l-a ucis cu pietre; apoi si pe celalalt. Dupa aceea, luand trupurile lor, le-a ascuns langa un izvor de apa ce era in apropiere.

Astfel sfintii rabdatori de chinuri ai lui Hristos, doctorii cei fara de plata, Cosma si Damian, si-au luat sfarsitul vietii (http://www.sfatulbatranilor.ro/rugaciuni/72598-rugaciune-pentru-bunul-sfarsit-al-vietii) si s-au invrednicit de cununile mucenicesti de la Hristos Domnul si Mantuitorul nostru (http://www.sfatulbatranilor.ro/alte-articole/70607-nasterea-celei-dupa-trup-a-domnului-dumnezeului-si-mantuitorului-nostru-iisus-hristos), Caruia, impreuna cu Tatal si Sfantul Duh, i se cuvine cinstea si slava, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Adrian Pop
20.05.2012, 04:23
Viata si patimirea Sf. Mucenici Cosma si Damianhttp://str.crestin-ortodox.ro/foto/731/73022_cosmadamian_w180.jpg Mareste imaginea. (http://str1.crestin-ortodox.ro/foto/731/73022_cosmadamian.jpg)


VIATA SI PATIMIREA SFINTILOR MUCENICI COSMA SI DAMIAN, DOCTORII CEI FARA DE ARGINTI (http://www.sfatulbatranilor.ro/vietile-sfintilor/73025-viata-sfintilor-mucenici-si-doctori-fara-de-arginti-epictet-preotul-si-astion-monahul) (1 iulie)
Dupa rasarirea cea trupeasca a Domnului nostru Iisus Hristos (http://www.sfatulbatranilor.ro/alte-articole/70608-intampinarea-domnului-nostru-iisus-hristos), pretutindeni se auzea, ca un lucru oarecare de mirare, de viata tuturor sfintilor (http://www.sfatulbatranilor.ro/sarbatorile-lunii/68246-duminica-tuturor-sfintilor) mucenici ai lui Hristos (http://www.sfatulbatranilor.ro/vietile-sfintilor/88840-sfantul-mucenic-hristofor-sfantul-cu-cap-de-caine), pentru ca pu­terea Mantuitorului s-a facut minunata intru ei. Asemenea este de mirare tuturor indrazneala cu care ei se impotriveau ighemonilor.

Dintre unii ca aceia au fost si acestia, de care ne este (http://www.sfatulbatranilor.ro/editoriale/70349-trupul-acesta-care-ne-este-atat-de-drag) acum cuvantul, Sfintii rabdatori de chinuri: Cosma si Damian, amandoi frati dupa trup. Ei s-au nascut in Roma cea veche, dintr-un tata si o maica, si au crescut in dreapta credinta (http://www.sfatulbatranilor.ro/diverse/69600-psihanaliza-si-dreapta-credinta-a-bisericii). Acestia, invatand mestesugul doctoricesc, tamaduiau toate bolile si toate neputin­tele; caci la toate aveau impreuna ajutor darul lui Dumnezeu si, peste cati din oamenii cei ce patimeau si din dobitoace isi puneau mainile lor, indata aceia se faceau sanatosi desavarsit. Ei, bunii tamaduitori, de la nimeni nu luau pla­ta pentru tamaduiri; pentru care s-au si numit doctori fara de arginti (http://www.sfatulbatranilor.ro/vietile-sfintilor/73025-viata-sfintilor-mucenici-si-doctori-fara-de-arginti-epictet-preotul-si-astion-monahul). Numai de o plata ca aceasta prea scumpa aveau ei trebuinta: cei ce se tamaduiau sa creada in Hristos. Ei, nu nu­mai in Roma, ci si prin toate cetatile dimpre­jur si prin sate trecand si tamaduind pe cei bolnavi (http://www.sfatulbatranilor.ro/vietile-sfintilor/73083-sfantul-pantelimon-ocrotitor-al-medicilor-si-tamaduitor-al-bolnavilor), pe multi ii intorceau la Hristos.

Pe langa darul cel tamaduitor si prin indu­rata daruire, ei mai faceau si bine popoarelor. Caci, avand de la parinti si de la stramosi mul­te averi adunate si ramase lor, le vindeau si le imparteau la saraci si la cei ce aveau trebuinta. Astfel, hraneau pe cei flamanzi, imbracau pe cei goi si aratau spre cei saraci si lipsiti de tot felul, mila si indurare. Cand tamaduiau pe cei bolnavi, graiau astfel catre ei: „Noi numai mai­nile punem pe voi, caci cu puterea noastra nimic nu putem face. Toate le lucreaza prin noi taria cea atotputernica a lui Hristos, Unul adevara­tul Dumnezeu, in Care, de veti crede cu neindoiala, indata veti fi sanatosi". Aceia, crezand, indata castigau sanatatea. Si astfel, in toate zilele intorcandu-se multi de la paganatatea in­chinarii la idoli, se apropiau de Hristos.

Sfintii acestia doctori aveau petrecere deo­sebita intr-un sat oarecare din hotarele Romei, unde erau averile parintilor lor. Acolo avand adapostirea lor, i-au luminat cu sfanta credinta pe toti cei dimprejur. Diavolul insa, nevoind sa vada viata lor care stralucea de faptele cele bune, a indemnat pe niste slujitori ai lor, ca sa mear­ga la imparat, sa parasca pe acesti nevinovati. Pe vremea aceea imparatea in Roma, Carin. Acesta, ascultand pe cei clevetitori, indata a tri­mis ostasi in satul acela, ca sa prinda pe doc­torii cei fara de plata, Cosma si Damian si sa-i aduca inaintea lui la judecata.

Mergand ostasii in satul acela si intreband de Cosma si Damian, credinciosii s-au adunat la sfinti si-i rugau sa se ascunda pana ce va trece mania cea imparateasca. Dar sfintii n-au voit sa-i asculte pe ei, ci mai mult se sarguiau sa iasa de voie la ostasii care ii cautau, dorind cu bucurie sa patimeasca pentru Hristos. Dar, dupa ce mai multi credinciosi s-au adunat la ei si dupa ce i-au rugat cu lacrimi si-i indemnau ca sa-si pazeasca viata lor, nu pentru sinesi, ci pentru mantuirea multora, atunci s-au supus lor fara sa vrea.

Deci credinciosii, luandu-i, i-au ascuns intr-o pestera. Ostasii, cautandu-i pretutindeni si neaflandu-i, s-au umplut de manie si, prinzand pe niste barbati cinstiti din satul acela, i-au legat cu lanturi si i-au dus la Roma. Instiintandu-se Sfintii Cosma si Damian (http://www.sfatulbatranilor.ro/acatiste/67096-acatistul-sfintilor-cosma-si-damian) de acest lucru, indata au iesit din pestera si au alergat de­graba in urma ostasilor. Deci, ajungandu-i pe ei pe drum, au zis catre dansii:

„Lasati in pace pe acesti nevinovati si ne luati pe noi. Pentru ca noi suntem aceia pen­tru care voi aveti porunca sa-i prindeti". Deci ostasii, liberandu-i pe acei barbati, au pus lan­turile pe Sfintii Cosma si Damian si i-au dus la Roma, unde au fost paziti pana a doua zi.

A doua zi, imparatul a sezut la obisnuita judecata inaintea poporului care venise la lo­cul de priveliste. Si, punand inainte pe Sfintii Cosma si Damian, a inceput a vorbi catre ei cu glas mare, zicandu-le: „Voi sunteti cei ce va im­potriviti zeilor parintilor nostri (http://www.sfatulbatranilor.ro/vietile-sfintilor/72965-viata-celui-intre-sfinti-parintele-nostru-ioan-gura-de-aur) si tamaduiti bolile intre oameni si intre dobitoace fara de plata, cu oarecare mestesug de vraji, amagind prin aceasta poporul cel prost, ca sa se depar­teze de zei si de legile parintesti? Macar acum, intorcandu-va de la a voastra ratacire, ascultati sfatul meu cel bun si, apropiindu-va, aduceti jert­fa zeilor, care indelung v-au rabdat pe voi pana acum. Caci, facandu-li-se strambatate de catre voi, nu v-au rasplatit rau pentru rau, cu toate ca puteau sa va rasplateasca; dar au rabdat, asteptand intoarcerea voastra catre ei".

Sfintii cei placuti ai lui Hristos, ca si cu o gura raspunzand catre imparatul, au grait: „Noi pe nici un om nu l-am inselat, nici nu stim de vraji, nici am facut vreun rau cuiva, ci tama­duim bolile cu puterea Mantuitorului nostru Iisus Hristos (http://www.sfatulbatranilor.ro/alte-articole/70607-nasterea-celei-dupa-trup-a-domnului-dumnezeului-si-mantuitorului-nostru-iisus-hristos), precum Acela ne-a poruncit, zi­cand: „Pe cei bolnavi tamaduiti, pe cei leprosi curatiti". Aceasta o facem fara plata, de vreme ce Mantuitorul a poruncit, zicand: In dar ati luat, in dar dati. Noi nu avem trebuinta de averi, ci cautam mantuirea sufletelor omenesti si slu­jim neputinciosilor si saracilor ca Insusi lui Hris­tos. Acela socoteste ingrijirile cele facute pen­tru dansii, ca Lui, zicand catre bunii datatori: „Flamand am fost si Mi-ati dat sa mananc; am insetat si M-ati adapat; am fost gol si M-ati im­bracat". Aceste porunci ale Lui ne sarguim a le implini, asteptand ca sa luam de la Dansul pla­ta in viata cea fara de sfarsit a Imparatiei cerului. Zeilor inchipuiti de tine, nicidecum nu voim sa le slujim; tu si ai tai slujiti-le lor, pentru ca noi stim cu adevarat ca aceia nu sunt dumne­zei. De voiesti, imparate, noi iti punem inainte un sfat bun; adica sa cunosti pe Unul si adevaratul Dumnezeu, Facatorul tuturor, Care rasa­re soarele Sau peste cei rai si peste cei buni si ploua peste cei drepti si peste cei nedrepti. Pen­tru trebuinta noastra si spre slava numelui Sau cel mare, Aceluia sa-I slujesti, departandu-te de idolii cei nesimtitori si fara suflet!"

Atunci imparatul Carin a zis catre dansii: „Nu v-am chemat sa graiti filosofii, ci sa aduceti jertfa zeilor!" Sfintii au raspuns: „Noi aducem Dumnezeului nostru jertfa fara de sange sufle­tele noastre, Celui ce ne-a izbavit din cursele diavolului si a dat pe Fiul Sau Unul Nascut pen­tru mantuirea lumii (http://www.sfatulbatranilor.ro/cuvinte-duhovnicesti/68634-mantuirea-personala-si-mantuirea-lumii-dupa-sfintii-parinti). Acel Dumnezeu este nezi­dit, ziditor al tuturor; pe cand zeii tai sunt nis­te scorniri omenesti si sunt facuti de maini ome­nesti. De n-ar fi fost intre oameni mestesugul de a face pe zei, voi n-ati fi avut la ce sa va in­chinati". Carin a zis: „Nu batjocoriti pe vesnicii zei, ci mai ales, apropiindu-va, sa va inchinati lor cu jertfe, mai inainte de a primi muncile ce va asteapta!"

Atunci robii lui Hristos, umplandu-se de Duhul Sfant (http://www.sfatulbatranilor.ro/cuvinte-duhovnicesti/68452-cunoasterea-lui-hristos-in-duhul-sfant), au zis: „O, imparate, sa fii rusinat impreuna cu zeii tai, deoarece mintea ta se intoarce de la Dumnezeul (http://www.sfatulbatranilor.ro/editoriale/70278-metanoia-intoarcerea-la-dumnezeu) Cel ce pururea este si vietuieste in veci! Deci, fata ta sa se intoar­ca de la locul sau, spre a ta infruntare, ca sa te deprinzi prin incercare ce poate Dumnezeul nostru!" Sfintii, zicand acestea, indata fata lui Carin s-a schimbat si s-a intors la spate, iar grumajii lui i s-au sucit, incat nu putea sa-i mai intoarca; deci, nimeni nu putea sa-i ajute cu ceva. Astfel el sedea pe scaun, avand grumajii si fata intoarsa, iar poporul care privea la el, striga cu glas mare: „Mare este Dumnezeul cres­tinilor si nu este alt Dumnezeu afara de Dan­sul!" Dintru acea vreme multi au crezut in Hristos si au rugat pe sfintii doctori sa-l tamaduiasca pe imparat. Chiar si imparatul singur se ruga catre dansii, zicand:

„Acum stiu cu adevarat ca sunteti robi ai adevaratului Dumnezeu. De aceea ma rog ca­tre voi ca, precum ati tamaduit pe multi, asa sa ma tamaduiti si pe mine, caci si eu cred ca nu este alt Dumnezeu afara de Dumnezeul pro­povaduit de voi, Care a facut cerul si pamantul (http://www.sfatulbatranilor.ro/alte-articole/70665-locasul-bisericesc-cerul-pe-pamant)!" Atunci sfintii au zis catre dansul: „De vei cunoaste pe Dumnezeul (http://www.sfatulbatranilor.ro/cuvinte-duhovnicesti/68535-cunoasterea-lui-dumnezeu-prin-nevointa-desertarii-si-a-plangerii) Cel ce ti-a dat viata si Imparatia si de vei crede intr-insul cu toata ini­ma, Acela poate sa te tamaduiasca pe tine". Im­paratul, auzind aceasta, a zis cu glas mare: „Cred in Tine, Doamne Iisuse Hristoase (http://www.sfatulbatranilor.ro/diverse/69319-reprezentarile-portretistice-ale-mantuitorului-iisus-hristos), Dumnezeul cel adevarat, miluieste-ma pe mine si nu pomeni nestiinta mea cea dintai!" Aceasta zicand impa­ratul, i s-au indreptat grumajii, asemenea si fata i-a venit la loc precum a fost mai inainte. Apoi, sculandu-se din locul sau, si-a ridicat ochii spre cer si, inaltandu-si mainile, a dat multu­mire lui Dumnezeu impreuna cu tot poporul, zicand: „Bine esti cuvantat Hristoase, Dumne­zeul cel adevarat, Care m-ai adus din intuneric la lumina (http://www.sfatulbatranilor.ro/dreapta-credinta/69837-prin-intuneric-la-lumina) prin acesti sfinti ai Tai!" Astfel tamaduindu-se, imparatul a cinstit pe Sf. doctori Cosma si Damian si i-a liberat pe ei cu pace; iar ei, plecand din Roma, s-au dus in satul lor. Locuitorii satului acela si cei de primprejur, auzind toate cele ce se facusera in Roma, au iesit in intampinarea placutilor lui Dumnezeu si i-au primit cu bucurie, veselindu-se si sla­vind pe Stapanul Hristos. Dar sfintii, dupa obi­ceiul lor, iarasi umblau primprejurul cetatilor si prin sate, tamaduind neputintele si luminand poporul cu sfanta credinta, apoi iarasi se intorceau in satul lor. Dar vrajmasul diavol, neputand prin mestesugirea sa cea dintai sa piarda dintre cei vii pe acesti sfinti, a scornit un alt mestesug. In partile acelea era un doc­tor slavit, de la care acesti oameni preaminunati invatasera mestesugul doctoricesc. Pe ace­la vrajmasul l-a indemnat sai ucida pe sfinti, deoarece nu putea suferi slava lor cea buna. Deci acel doctor, chemand pe sfinti la dansul prin inselaciune, i-a luat la un munte ca sa adune buruieni pentru doctori, dar in inima lui avea gandul lui Cain. De aceea, ducandu-i pe ei departe, a randuit ca deosebit fiecare sa adune buruieni. Astfel, pandind mai intai asu­pra unuia, l-a ucis cu pietre; apoi si pe celalalt. Dupa aceea, luand trupurile lor, le-a ascuns langa un izvor de apa ce era in apropiere.

Astfel sfintii rabdatori de chinuri ai lui Hristos, doctorii cei fara de plata, Cosma si Damian, si-au luat sfarsitul vietii (http://www.sfatulbatranilor.ro/rugaciuni/72598-rugaciune-pentru-bunul-sfarsit-al-vietii) si s-au invrednicit de cununile mucenicesti de la Hristos Domnul si Mantuitorul nostru (http://www.sfatulbatranilor.ro/alte-articole/70607-nasterea-celei-dupa-trup-a-domnului-dumnezeului-si-mantuitorului-nostru-iisus-hristos), Caruia, impreuna cu Tatal si Sfantul Duh, i se cuvine cinstea si slava, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Adrian Pop
01.07.2014, 14:31
Saveta Zegrean (https://www.facebook.com/save.zegrean) a adăugat fotografii noi (2) — īmpreună cu Elena Ela (https://www.facebook.com/eleni.eleni.1694059) şi cu alţi 17 (https://www.facebook.com/save.zegrean/posts/651286598297531?comment_id=651317768294414&offset=0&total_comments=2&notif_t=mentions_comment#).

2 ore ·

Sfāntul Ierarh Leontie de la Rădăuţi; Sfinţii Mucenici doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, cei din Roma
Sfāntul Ierarh Leontie
Sfāntul Ierarh Leontie s-a născut īn secolul al XIV-lea, īn Rădăuţi, din părinţi creştini dreptmăritori. A intrat īn cinul monahal la Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi, primind numele Lavrentie, apoi s-a retras īn sihăstrie, pe Valea Putnei, unde se nevoiau mulţi călugări īmbunătăţiţi. Īmpreună cu ucenicii săi a īntemeiat Schitul Laura (Lavra), cunoscut ca Schitul lui Lavrentie, care este considerat prima sihăstrie din nordul Moldovei. Aici s-a aşezat mai tārziu şi Sfāntul Daniil Sihastrul. Īn anul 1402 a fost ales de domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) episcop al Rădăuţilor. Ca episcop, a rămas om al rugăciunii şi al dragostei de aproapele, făcānd milostenie şi īmpărtăşind povăţuiri şi cuvinte de māngāiere tuturor. La bătrāneţe, s-a retras la ctitoria sa. Pentru rāvna sa duhovnicească, a ajuns la măsura desăvārşirii, fiind binecuvāntat cu darul īnainte-vederii şi cu cel al vindecărilor. Cunoscāndu-şi sfārşitul, a cerut să fie tuns īn chipul schimniciei, primind numele Leontie. Moaştele Sfāntului Ierarh Leontie, care sunt vindecătoare de boli, se află īn Mănăstirea Bogdana din Rădăuţi .
Sfinţii Mucenici Cosma şi Damian, doctorii cei fără de arginţi, care au pătimit la Roma
1 iulie
După răsărirea cea trupească a Domnului nostru Iisus Hristos, pretutindeni se auzea, ca un lucru oarecare de mirare, de viaţa tuturor sfinţilor mucenici ai lui Hristos, pentru că puterea Mīntuitorului s-a făcut minunată īntru ei. Asemenea este de mirare tuturor īndrăzneala cu care ei se īmpotriveau ighemonilor.
Dintre unii ca aceia au fost şi aceştia, de care ne este acum cuvīntul, Sfinţii răbdători de chinuri: Cosma şi Damian, amīndoi fraţi după trup. Ei s-au născut īn Roma cea veche, dintr-un tată şi o maică, şi au crescut īn dreapta credinţă. Aceştia, īnvăţīnd meşteşugul doctoricesc, tămăduiau toate bolile şi toate neputinţele; căci la toate aveau īmpreună ajutor darul lui Dumnezeu şi, peste cīţi din oamenii cei ce pătimeau şi din dobitoace īşi puneau mīinile lor, īndată aceia se făceau sănătoşi desăvīrşit. Ei, bunii tămăduitori, de la nimeni nu luau plată pentru tămăduiri; pentru care s-au şi numit doctori fără de arginţi. Numai de o plată ca aceasta prea scumpă aveau ei trebuinţă: cei ce se tămăduiau să creadă īn Hristos. Ei, nu numai īn Roma, ci şi prin toate cetăţile dimprejur şi prin sate trecīnd şi tămăduind pe cei bolnavi, pe mulţi īi īntorceau la Hristos.
Pe līngă darul cel tămăduitor şi prin īndurata dăruire, ei mai făceau şi bine popoarelor. Căci, avīnd de la părinţi şi de la strămoşi multe averi adunate şi rămase lor, le vindeau şi le īmpărţeau la săraci şi la cei ce aveau trebuinţă. Astfel, hrăneau pe cei flămīnzi, īmbrăcau pe cei goi şi arătau spre cei săraci şi lipsiţi de tot felul, milă şi īndurare. Cīnd tămăduiau pe cei bolnavi, grăiau astfel către ei: "Noi numai mīinile punem pe voi, căci cu puterea noastră nimic nu putem face. Toate le lucrează prin noi tăria cea atotputernică a lui Hristos, Unul adevăratul Dumnezeu; īn Care, de veţi crede cu neīndoială, īndată veţi fi sănătoşi". Aceia, crezīnd, īndată cīştigau sănătatea. Şi astfel, īn toate zilele īntorcīndu-se mulţi de la păgīnătatea īnchinării la idoli, se apropiau de Hristos.
Sfinţii aceştia doctori aveau petrecere deosebită īntr-un sat oarecare din hotarele Romei, unde erau averile părinţilor lor. Acolo avīnd adăpostirea lor, i-au luminat cu sfīnta credinţă pe toţi cei dimprejur. Diavolul īnsă, nevoind să vadă viaţa lor, care strălucea de faptele cele bune, a īndemnat pe nişte slujitori ai lor, ca să meargă la īmpărat, să pīrască pe aceşti nevinovaţi. Pe vremea aceea īmpărăţea īn Roma, Carin. Acesta, ascultīnd pe cei clevetitori, īndată a trimis ostaşi īn satul acela, ca să prindă pe doctorii cei fără de plată, Cosma şi Damian şi să-i aducă īnaintea lui la judecată. Mergīnd ostaşii īn satul acela şi īntrebīnd de Cosma şi Damian, credincioşii s-au adunat la sfinţi şi-i rugau să se ascundă, pīnă ce va trece mīnia cea īmpărătească. Dar sfinţii n-au voit să-i asculte pe ei, ci mai mult se sīrguiau să iasă de voie la ostaşii care īi căutau, dorind cu bucurie să pătimească pentru Hristos. Dar, după ce mai mulţi credincioşi s-au adunat la ei şi după ce i-au rugat cu lacrimi şi-i īndemnau ca să-şi păzească viaţa lor, nu pentru sineşi, ci pentru mīntuirea multora, atunci s-au supus lor fără să vrea.
Deci credincioşii, luīndu-i, i-au ascuns īntr-o peşteră. Ostaşii, căutīndu-i pretutindeni şi neaflīndu-i, s-au umplut de mīnie şi, prinzīnd pe nişte bărbaţi cinstiţi din satul acela, i-au legat cu lanţuri şi i-au dus la Roma. Īnştiinţīndu-se Sfinţii Cosma şi Damian de acest lucru, īndată au ieşit din peşteră şi au alergat degrabă īn urma ostaşilor. Deci, ajungīndu-i pe ei pe drum, au zis către dīnşii: "Lăsaţi īn pace pe aceşti nevinovaţi şi ne luaţi pe noi. Pentru că noi sīntem aceia pentru care voi aveţi poruncă să-i prindeţi". Deci ostaşii, liberīndu-i pe acei bărbaţi, au pus lanţurile pe Sfinţii Cosma şi Damian şi i-au dus la Roma, unde au fost păziţi pīnă a doua zi.
A doua zi, īmpăratul a şezut la obişnuita judecată īnaintea poporului care venise la locul de privelişte. Şi, punīnd īnainte pe Sfinţii Cosma şi Damian, a īnceput a vorbi către ei cu glas mare, zicīndu-le: "Voi sīnteţi cei ce vă īmpotriviţi zeilor părinţilor noştri şi tămăduiţi bolile īntre oameni şi īntre dobitoace fără de plată, cu oarecare meşteşug de vrăji, amăgind prin aceasta poporul cel prost, ca să se depărteze de zei şi de legile părinteşti? Măcar acum, īntorcīndu-vă de la a voastră rătăcire, ascultaţi sfatul meu cel bun şi, apropiindu-vă, aduceţi jertfă zeilor, care īndelung v-au răbdat pe voi pīnă acum. Căci, făcīndu-li-se strīmbătate de către voi, nu v-au răsplătit rău pentru rău, cu toate că puteau să vă răsplătească; dar au răbdat, aşteptīnd īntoarcerea voastră către ei".
Sfinţii cei plăcuţi ai lui Hristos, ca şi cu o gură răspunzīnd către īmpăratul, au grăit: "Noi pe nici un om nu l-am īnşelat, nici nu ştim de vrăji, nici am făcut vreun rău cuiva, ci tămăduim bolile cu puterea Mīntuitorului nostru Iisus Hristos, precum Acela ne-a poruncit, zicīnd: Pe cei bolnavi tămăduiţi, pe cei leproşi curăţiţi. Aceasta o facem fără plată, de vreme ce Mīntuitorul a poruncit, zicīnd: Īn dar aţi luat, īn dar daţi. Noi nu avem trebuinţă de averi, ci căutăm mīntuirea sufletelor omeneşti şi slujim neputincioşilor şi săracilor ca Īnsuşi lui Hristos. Acela socoteşte īngrijirile cele făcute pentru dīnşii, ca Lui, zicīnd către bunii dătători: Flămīnd am fost şi Mi-aţi dat să mănīnc; am īnsetat şi M-aţi adăpat; am fost gol şi M-aţi īmbrăcat. Aceste porunci ale Lui ne sīrguim a le īmplini, aşteptīnd ca să luăm de la Dīnsul plată īn viaţa cea fără de sfīrşit a īmpărăţiei cerului. Zeilor īnchipuiţi de tine, nicidecum nu voim să le slujim; tu şi ai tăi slujiţi-le lor, pentru că noi ştim cu adevărat că aceia nu sīnt dumnezei. De voieşti, īmpărate, noi īţi punem īnainte un sfat bun; adică să cunoşti pe Unul şi adevăratul Dumnezeu, Făcătorul tuturor, Care răsare soarele Său peste cei răi şi peste cei buni şi plouă peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. Pentru trebuinţa noastră şi spre slava numelui Său cel mare, Aceluia să-i slujeşti, depărtīndu-te de idolii cei nesimţitori şi fără suflet!"
Atunci īmpăratul Carin a zis către dīnşii: "Nu v-am chemat să grăiţi filosofii, ci să aduceţi jertfă zeilor!" Sfinţii au răspuns: "Noi aducem Dumnezeului nostru jertfă fără de sīnge sufletele noastre, Celui ce ne-a izbăvit din cursele diavolului şi a dat pe Fiul Său Unul Născut pentru mīntuirea lumii. Acel Dumnezeu este nezidit, ziditor al tuturor; pe cīnd zeii tăi sīnt nişte scorniri omeneşti şi sīnt făcuţi de mīini omeneşti. De n-ar fi fost īntre oameni meşteşugul de a face pe zei, voi n-aţi fi avut la ce să vă īnchinaţi". Carin a zis: "Nu batjocoriţi pe veşnicii zei, ci mai ales, apropiindu-vă, să vă īnchinaţi lor cu jertfe, mai īnainte de a primi muncile ce vă aşteaptă!"
Atunci robii lui Hristos, umplīndu-se de Duhul Sfīnt, au zis: "O, īmpărate, să fii ruşinat īmpreună cu zeii tăi, deoarece mintea ta se īntoarce de la Dumnezeul Cel ce pururea este şi vieţuieşte īn veci! Deci, faţa ta să se īntoarcă de la locul său, spre a ta īnfruntare, ca să te deprinzi prin īncercare ce poate Dumnezeul nostru!"
Sfinţii,zicīnd acestea, īndată faţa lui Carin s-a schimbat şi s-a īntors la spate, iar grumajii lui i s-au sucit, īncīt nu putea să-i mai īntoarcă; deci, nimeni nu putea să-i ajute cu ceva. Astfel el şedea pe scaun, avīnd grumajii şi faţa īntoarsă, iar poporul care privea la el, striga cu glas mare: "Mare este Dumnezeul creştinilor şi nu este alt Dumnezeu afară de Dīnsul!" Dintru acea vreme mulţi au crezut īn Hristos şi au rugat pe sfinţii doctori să-l tămăduiască pe īmpărat. Chiar şi īmpăratul singur se ruga către dīnşii, zicīnd: "Acum ştiu cu adevărat că sīnteţi robi ai adevăratului Dumnezeu. De aceea mă rog către voi ca, precum aţi tămăduit pe mulţi, aşa să mă tămăduiţi şi pe mine, căci şi eu cred că nu este alt Dumnezeu afară de Dumnezeul propovăduit de voi, Care a făcut cerul şi pămīntul!"
Atunci sfinţii au zis către dīnsul: "De vei cunoaşte pe Dumnezeul Cel ce ţi-a dat viaţa şi īmpărăţia şi de vei crede īntr-Īnsul cu toată inima, Acela poate să te tămăduiască pe tine". Īmpăratul, auzind aceasta, a zis cu glas mare: "Cred īn Tine, Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul cel adevărat, miluieşte-mă pe mine şi nu pomeni neştiinţa mea cea dintīi!" Aceasta zicīnd īmpăratul, i s-au īndreptat grumajii, asemenea şi faţa i-a venit la loc precum a fost mai īnainte. Apoi, sculīndu-se din locul său, şi-a ridicat ochii spre cer şi, īnălţīndu-şi mīinile, a dat mulţumire lui Dumnezeu īmpreună cu tot poporul, zicīnd: "Bine eşti cuvīntat Hristoase, Dumnezeul cel adevărat, Care m-ai adus din īntuneric la lumină prin aceşti sfinţi ai Tăi!" Astfel tămăduindu-se, īmpăratul a cinstit pe Sfinţii doctori Cosma şi Damian şi i-a liberat pe ei cu pace; iar ei, plecīnd din Roma, s-au dus īn satul lor.

Locuitorii satului acela şi cei de primprejur, auzind toate cele ce se făcuseră īn Roma, au ieşit īn īntīmpinarea plăcuţilor lui Dumnezeu şi i-au primit cu bucurie, veselindu-se şi slăvind pe Stăpīnul Hristos. Dar sfinţii, după obiceiul lor, iarăşi umblau primpre-jurul cetăţilor şi prin sate, tămăduind neputinţele şi luminīnd poporul cu sfīnta credinţă, apoi iarăşi se īntorceau īn satul lor.
Dar vrăjmaşul diavol, neputīnd prin meşteşugirea sa cea dintīi să piardă dintre cei vii pe aceşti sfinţi, a scornit un alt meşteşug. Īn părţile acelea era un doctor slăvit, de la care aceşti oameni preaminunaţi īnvăţaseră meşteşugul doctoricesc. Pe acela vrăjmaşul l-a īndemnat să-i ucidă pe sfinţi, deoarece nu putea suferi slava lor cea bună. Deci acel doctor, chemīnd pe sfinţi la dīnsul prin īnşelăciune, i-a luat la un munte ca să adune buruieni pentru doctorii, dar īn inima lui avea gīndul lui Cain. De aceea, ducīndu-i pe ei departe, a rīnduit ca deosebit fiecare să adune buruieni. Astfel, pīndind mai īntīi asupra unuia, l-a ucis cu pietre; apoi şi pe celălalt. După aceea, luīnd trupurile lor, le-a ascuns līngă un izvor de apă ce era īn apropiere.
Astfel sfinţii răbdători de chinuri ai lui Hristos, doctorii cei fără de plată, Cosma şi Damian, şi-au luat sfīrşitul vieţii şi s-au īnvrednicit de cununile muceniceşti de la Hristos Domnul şi Mīntuitorul nostru, Căruia, īmpreună cu Tatăl şi Sfīntul Duh, I se cuvine cinstea şi slava, acum şi pururea şi īn vecii vecilor. Amin.

https://fbcdn-sphotos-d-a.akamaihd.net/hphotos-ak-xap1/t1.0-9/10462584_651285654964292_4669657848515651884_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=651285654964292&set=pcb.651286598297531&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=651285654964292&set=pcb.651286598297531&type=1)https://scontent-b.xx.fbcdn.net/hphotos-xap1/t1.0-9/10489625_651285844964273_1394083782544382546_n.jpg
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=651285844964273&set=pcb.651286598297531&type=1)
(https://www.facebook.com/photo.php?fbid=651285844964273&set=pcb.651286598297531&type=1)


Īmi place (https://www.facebook.com/save.zegrean/posts/651286598297531?comment_id=651317768294414&offset=0&total_comments=2&notif_t=mentions_comment#)Īmi place (https://www.facebook.com/save.zegrean/posts/651286598297531?comment_id=651317768294414&offset=0&total_comments=2&notif_t=mentions_comment#) ·