Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata!
''Avem o singura sansa de iesire din criza in care intreaga omenire este implicata: sa optam pentru o adevarata renastere spirituala. Cu alte cuvinte, sa traim in armonie cu Dumnezeu, cu noi insine, cu semenii si cu natura.''
Dumitru Constantin Dulcan
Ultima modificare făcută de latan.elena; 04.11.2021 la 12:59.
Prima calitate a iubirii este puterea, dar pentru a fi puternic trebuie să te iubești; pentru a te iubi trebuie să te cunoști în profunzime, să știi totul despre tine, chiar și cele mai ascunse lucruri, cel mai greu de acceptat.
Susanna Tamaro
"Străduiți-vă să cultivați această conștiință a vieții divine ce pătrunde orice lucru, și vă veți simți vizitați de niște prezențe îngerești. Aceste prezențe se manifestă de fiecare dată când reușiți să trăiți niște clipe de o mare intensitate spirituală: anumite emoții mistice, anumite stări de liniște, anumite vibrații în atmosfera unei camere unde vă rugați, meditați, sunt manifestarea acestor prezențe. Spuneți că nu le vedeți. Oare vă vedeți gândurile, sentimentele? Oare vă vedeți viața? Nu, și totuși nu le puneți la îndoială: manifestările lor, efectele ce le produc în voi vă sunt de ajuns pentru a vă convinge de realitatea lor.
Ceea ce vedem este totdeauna aparența lucrurilor. Esențialul rămâne mereu invizibil. Poate că nu îi vedeți pe îngeri, dar le simțiți prezența, iar această prezență este o senzație ce nu poate fi pusă la îndoială. Aceasta este viața: niște vibrații, niște curenți care circulă de-alungul spațiului..."
Omraam Mikhaël Aďvanhov
..imi caut acel “lacas de stat cu capul in maini in mijlocul sufletului“, care doar lui Marin Sorescu in “Iona” i-a reusit..
sau cum ar spune un nepământean "intre aripile sufletului meu.."
Mihai Grigorescu
Zina Zen
Nu mi-ar plăcea o lume fără greșeli, fără regrete sau pași și alegeri greșite.
Eu nu de la alții și nu de la școală am învățat despre empatie, ci din greșeli. Despre condiția mea umană, pentru că om sunt, am sânge, inimă, piele. Despre limite. Despre dragostea celor față de care am greșit. Din prostie, necunoaștere sau chiar din greșeală. Dragostea lor s-a întors spre mine, nesperat, necondiționat, iar eu am iertat și dat dragoste mai departe, când alții au făcut greșeli față de mine. Iar acest fenomen, acest schimb de energie și viață se simte, nu se învață din manuale sau pilde străine.
Eu cred că greșeala e o unitate de măsură corectă în dragoste. Pentru că nu învățăm după reguli și șabloane. Iubim cum iubim.
Unele greșeli m-au costat enorm. Dar prețul plătit a fost corect, așa că am lăsat tips-uri în borcanul cu „așa nu” și am mers mai departe. Cu pași mărunți, mai întâi, cu privirea în pământ, cu urechea plecată la ce aud de la ceilalți. Cum mă judecă, cum mă etichetează, cum mă arată cu degetul. Ei, sfinți, eu păcătoasă. Până trecea, se uita, se ierta, se transforma în lecție de viață. În viață.
Și până la urmă, cine merge acum cu spatele mai drept? A cui pernă e mai odihnită noaptea?
Și din ce vreți să fie formată viața, până la urmă?
Avem și mere de oferit, avem și păcate. Și struguri acri avem, și struguri transformați în vin amăgitor. Avem schelete în dulapuri și dorințe rușinoase pe care ne temem să le gândim. Pentru că nu ne-ar plăcea despre noi. Din afară.
De mici ne fereau de greșeli. Și tocmai asta a fost cea mai mare greșeală. Cum să înveți? Cum să cunoști? Cum să simți și să înțelegi de unde vine și în ce se transformă o greșeală? De ce ți-a fost dată?
Cum să faci față, la maturitate, la căzături grele, dacă de mici te-au pus într-un glob închipuit de sticlă, ferit de toate pericolele unei lumi ireal de reale și de aproape de noi?
Greșești și te ascunzi. Greșești și te pedepsești. Greșești și te prefaci că așa crezi tu ca e bine.
Greșim greșit când suntem mari.
Mi-ar plăcea o lume fără pierderi și fără durere din aia fără măsură. Nu-mi place sa—i pierd pe cei dragi. Nu știu ce să pun în locul acela rămas gol.
Și cel mai tare mă tem de oamenii, din viața cărora plec, de buna voie sau „așa a fost să fie” și ei încearcă să mă uite cât mai repede. Cât mai definitiv. Șterg toate amintirile și anii împărțiți. Șterg mesajele mele, aruncă pe foc încă odată urma de cenușă rămasă prin cotloanele unei vechi iubiri, expirate.
Mă trec la „greșeli” și mă lasă acolo, fără drept de apel. Fără drept de amintire.
Eu greșesc. Sunt om. Mai plâng. Mai sparg. Înjur. Promit. Mă îmbrățișez. Mă iert. Sau măcar încerc. Și mulțumesc pentru viață.
Show must go on, vorba celui mai iubit dintre pământenii mei.
Iubiți, permiteți-vă să greșiți și trăiți. Imperfect.
Zina Zen
„Dacă îți este frântă inima, fă artă cu piesele”.
"Chipul este un portret al sufletului iar ochii sunt interpretul lui. "
Marcus Tullius Cicero
Vă doresc să vă conectați cu vulnerabilitatea voastră,
să vă despărțiți rănile în jumătate și să vă turnați conținutul în pragul conștiinței voastre, căci nimănui nu-i place să sărute o mască.
Îți doresc să devii ceea ce mângâi doar cu vârful degetelor, să îndepărtezi acea mănușă a fricii și să-ți pui mâinile pe firul gol al conștiinței, amintindu-ți că o parte din tine nu moare niciodată.
Vă doresc să auziți acest vânt de schimbare care ne șoptește cu fiecare accident, ruptură sau tragedie:
"Hai, iti dau ocazia sa te transmuti"
Autorul Stephan Schillinger
Pătratul Timpului
"Tot ce se intampla cu noi, ne este dat de Sus si are un sens inalt uman. Nicio situatie nu este impotriva noastra, ci pentru noi. Fiecare situatie reprezinta un bine pentru sufletul nostru De aceea, daca am inceput sa avem neplaceri sau nenorociri, nu avem dreptul sa ne suparam pe soarta. Neplacerile sunt semnele ale problemelor pe care le avem cu sufletul. Ceea ce inseamna ca trebuie sa aducem armonie in suflet... Noi nu trebuie sa ne suparam pe lume, noi trebuie sa o facem mai buna. "
Lazarev
Ori de câte ori ne aflăm la o răscruce, ori de câte ori suntem cuprinşi de îndoială, când mintea noastră are în faţă două alternative, în loc să spunem „Doamne, închide-mi ochii să nu văd asta, dă-mi tărie să rămân credincios celor pe care le ştiu că sunt adevărate”, ar trebui să zicem: „Dumnezeu îngăduie să zăresc o rază de lumină, o rază din realitatea unui lucru care m-a depăşit – care a depăşit micimea viziunii mele de mai înainte. Graţie Lui, am ajuns într-un punct în care pot să înţeleg mai mult şi mai profund”.
Antonie Bloom
„Ştim că trebuie să slujim nu vremurilor, ci lui Dumnezeu!"
Sfântul Atanasie cel Mare
Important este să semeni!
Puțin, mult, mereu...
Semințele speranței.
Semănând zâmbetul:
Lasă-l să strălucească peste tot în jurul tău!
Ai puțin curaj:
Lasă-i să se sprijine reciproc.
Seamănă-ți entuziasmul,
Credința ta, dragostea ta!
Cele mai mărunte lucruri,
Râurile.
Ai încredere...
Fiecare sămânță va îmbogăți un colțișor al Pământului!
Autor necunoscut
Piața timpului
https://www.auberyvinciane.com
"Când eşti animat de un scop înalt, de un proiect extraordinar, toate gândurile tale se descătuşează; mintea îşi depăşeşte limitările, conştiinţa se extinde în toate direcţiile şi te găseşti într-o lume nouă, măreaţă şi minunată. Forţe, facultăţi şi talente adormite se trezesc la viaţă şi descoperi că eşti o persoană mult mai minunată decât ai visat vreodată să fii.”
Patańjali
"Atât de mult ne-am învățat a arunca cu cuvinte în stânga și-n dreapta, încât au devenit ieftine și nu le mai prețuim.
Tăcerile au devenit însă de neprețuit, căci omul care n-are cuvinte, trebuie să-și împlinească vrerea prin fapte! “
Mitropolitul Antonie de Suroj
„Suferința se datorează stagnării spirituale, sterilității psihice. Credința, speranța, dragostea și cunoașterea este ceea ce pacientul are nevoie pentru a trăi. Nimeni nu vindecă cu adevărat dacă nu poate atinge o atitudine religioasă. "
"Viața nu are nevoie de perfecțiune, ci de completitudine. O parte din aceasta este „ghimpele din lateral”, toleranța imperfecțiunii, fără de care nu există nici progres, nici ascensiune. "
"Motto-ul meu este: pentru numele cerului, nu fi perfect, ci încearcă toate mijloacele pentru a fi complet... orice ar însemna la nivel individual. "
C.G.Jung
''Ţie îţi este dat, Doamne, să iei parte la bucuria acestui ritm?
Să te confunzi, să te pierzi, să te sfarmi
în vârtejul acestei imense transfigurări?
Toate lucrurile se grăbesc, fără răgaz, fără a se uita înapoi,
fără ca nicio putere să poată opri ceva în loc –
toate lucrurile se grăbesc.
Potrivindu-şi pasul cu ritmul acestei neobosite muzici,
fiecare anotimp soseşte dansând, apoi trece mai departe –
culori, sunete şi parfumuri îşi varsă nemărginitele cascade
în această supraabundenţă care se cheltuieşte şi renunţă
la ea însăşi şi moare în fiecare clipă."
Rabindranath Tagore
"Învățați să binecuvântați ființele și obiectele. Orice ați atinge, orice ați face, gândiți-vă să răspândiți numai niște influențe binefăcătoare. Când mângâiați capul persoanei iubite, în loc să simțiți în acest gest ceva egoist, înfăptuiți o lucrare și spuneți: „Fie ca Dumnezeu să te binecuvânteze. Fie ca în capul tău să domenască lumina, îngerii să vină să te protejeze.” În acel moment, iubirea voastră se va transforma, nu va mai fi constituită din senzualitate, din voluptate, ea va deveni un sentiment extraordinar cum nu ați mai văzut. Iar când atingeți capul copilului vostru, piciorușele sau mânuțele sale, de ce să nu îl binecuvântați pentru ca îngerii să vină să facă din el o ființă minunată?
Este bine să binecuvântăm totul, tot ce atingem: obiectele, hrana, ființele. Aceasta este adevărata Magie Albă."
Omraam Mikhaël Aďvanhov
Momentan sunt 40 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 40 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje