Elena Latan

[latan.elena]

Azi dimineată ningea cu fulgi frumosi pe acoperișurile Bucureștiului. De o rară eleganță , am vazut un stol de porumbei zburând prin ninsoarea piezișă, înconjurând cu câteva spirale stogurile albe ale zăpezii înspicate.
Când ninge, orașul are o altfel de liniște, o liniște interioară, exuberanța făcând loc intimității.
…..
Azi dimineață, ningea cu fulgi de zăpadă din ce în ce mai luminoși și deodată toți pomii orașului au înflorit. Dulce și discret mi-au revenit în inimă, ca un argument al primăverii, versurile lui Eminescu:

“ Atât de fragedă te-asemeni
Cu floarea albă de cireș”

Nichita Stanescu




Floarea albă de zăpadă, osul luminii.

Nichita Stănescu

[latan.elena]

Rozele de iarnă - Duiliu Zamfirescu

Iarna, printre ceața deasă, se ivesc dragele flori,
ca și ochii triști ce'n lacrămi se ivesc adesea ori;
pentru ele nu trăește soarele poleitor,
nu le supără în cale or și care trecător.

O... dar dacă'n primăvară, pentru sufletele vii
cresc flori rumene, voioase, pe'nverzitele câmpii.
Dulce cer, fă să'nflorească pe pământ adesea ori,
pentru suflete de toamnă melancolicele flori.

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=SR1gA8OZr0s




Pictură de iarnă - Adrian Păunescu

Sunt pictori, în cer, care lasă
culorile lor să mai cadă
pe-aci, pe pământ, pe acasă,
și asta se cheamă zăpadă.

Sub bârne albastre-celeste
lumina privirii tresare,
când strigătul nostru mai este
zidit într-o sfântă ninsoare.

Mai vindem din fumul năpraznic
al zilnicei noastre redute,
un bon de intrare la praznic
când ninge din stelele mute.

Ninsoarea e-aproape abstractă,
atâta-i de sfântă şi mare,
că tronuri sub regi se contractă
în sinucigaşa ninsoare.

Dar, domnule pictor al iernii,
ce rar te arăţi de o vreme
și noi te rugăm cu vecernii
și noi îţi trimitem poeme.

Pe fiece fulg se citeşte
un chip de bărbat sau femeie
și unele cad îngereşte
și loc îşi găsesc în muzee.

[latan.elena]

"Oamenii se schimbă și în timp nu mai corespund. Pentru a rămâne împreună trebuie să ai puterea și răbdarea de a te schimba împreună.
Dragostea este o creatură. Și ca orice creatură, ea piere și moare, sau evoluează și se păstrează."

Massimo Gramellini




,,Dragostea crește din dragoste, nu din spatele întors. Uneori un „prea devreme” poate strica totul. La fel și un „prea târziu” poate hrăni un orgoliu. Ai răbdare să te coci. Iar când primești lecția nu te necăji. Vei înțelege mai târziu mesajul. Lasă să treacă. Învață și mergi mai departe. Viața este frumoasă dacă privești din unghiul potrivit. Nu există o rețetă a fericirii. Fericirea ta e un zâmbet, a ei e o floare, a lui o strângere de mână, a mea un cuvânt şi tot aşa. Emoţia e aceeaşi, veşmântul e diferit.''

Hrisostom Filipescu




Nu-ți fie frică de iubire. Pune mâna
încet pe pieptul pământului și simte
numele lucrurilor care
cresc acolo: in și gențiană, verdeață parfumată
și clopoței albaștri; menta parfumată pentru
băuturile de vară și urzeala rădăcinilor unei
plante de dafin care se organizează ca o rețea
de vene în confuzia unui corp.
Viața nu a
fost niciodată doar iarnă.

Maria do Rosário Pedreira

[latan.elena]

"Unul dintre cele mai dureroase momente din viața fiecărui om este cel în care își dă seama că are mai mult timp în urma sa decât înaintea sa. Iar când nu mai ai prea mult timp, trebuie să găsești lucruri pentru care să meriți să trăiești. Amintirile, poate. După amiezi însorite, ținând de mână pe cineva. Mireasma bobocilor proaspăt infloriți. Duminicile într-o cafenea. Nepoții, poate."

Fredrik Backman, "Un bărbat pe nume Ove"



„Înţelepţii hinduşi pretind că există patru anotimpuri în viaţă.
Unul pentru a studia şi a descoperi lumea.
Al doilea pentru a întemeia un cămin.
Al treilea pentru a reflecta.
Şi, în sfârşit, al patrulea, în care, eliberat de inhibiţii şi de obsesii, devii un fel de călător fără bagaje.”

Octavian Paler (Caminante)

[latan.elena]

Am Obosit De Vin, De Stele - Nicolae Labiş

Am obosit de vin, de stele
Am obosit de gândurile mele,
Am obosit de ochii care ma rasfrâng
Neculegându-mi chipul din adânc.
Am obosit râzând, am obosit de-atâta poezie
Cântând doar cele câte vor veni
Sau cele câte vrem sa vie.
Visez sa uit odata
Cuvinte, rânjet, gând
Si sa privesc în ochii de agata
Ca fiecare om de rând,
Chipul rasfrânt sa nu-mi mai vad,
Cu spaima mea si hohotul meu rece
Lânga un foc sa ma cuprinda somnul
Sub zarile cu margini de pamânt.
În sângele fecioarei purificat si dus
Prin trupu-i alb cu fragezimi de nea
Eu as simti cum cerul coboara lin de sus
Ciorchini de cântece deasupra mea
Stiu: acest vis pamântul mi-l nutreste
Smulgându-mi dorul meu de infinit
Dar visul creste-n mine ca madulare grele
Am obosit...
...
Mi-a murit iubirea cu rânjet si stele
Înca din fesele inimii mele
Mi-a murit si-i strigoi si-n rastimpuri revine
Si tarus nu-i pot bate-ntre coaste la mine.




































andy goldsworthy art in ice and snow

[latan.elena]

"Chiar si o piatra, si mult mai usor o floare sau o pasare, ar putea sa iti arate drumul inapoi la Sursa, la tine insuti.
Cand te uiti la ea sau o tii, si o lasi sa fie, fara a impune un cuvant de etichetare mentala asupra ei,
un sentiment de veneratie, de mirare, apare in tine. Esenta ei comunica in tacere cu tine si reflecta propria ta esenta inapoi catre tine".

Eckhart Tolle




Viața merge mereu înainte; când șovăim, ea trece mai departe, de parcă ar fi a altuia.

Seneca




În fiecare zi, preoți
examinează cu atenție Legea...
Și cântă la nesfârșit
sutre complicate.
Înainte de a face asta,
totuși, ar trebui
învață cum să citești
scrisori de dragoste trimise de
vântul și ploaia,
zapada si luna...

Ikkyū

[latan.elena]

Nu-ți poți imagina cât de minunat arăți când, în ciuda adversității, continui să mergi înainte, crezând în tine, construindu-ți propriul drum și ignorând previziunile pe care alții îndrăznesc să le facă despre viața ta.
Îmi place să te văd strălucind ca fiind cea mai bună dintre versiunile tale, să fiu martor la modul în care devii primăvară în mijlocul iernii și să admir dorința ta neobosit de a continua să-ți explorezi universul interior pentru a te vindeca, a crește și a te depăși.
Mă fascinează să te văd atât de plină de viață, de parcă nu ai fi fost niciodată frântă; asta este magia ta, fără trucuri sau miraje.

Francisco J. Zarate




"Poţi să fii cel mai bun om din lume pentru cineva, şi el să nu aprecieze nimic. Nu că nu vrea, dar nu poate, nu are cu ce trăire să primească darul tău. Nu încape în sufletul lui, mărinimia ta. Nu e vina ta, nu e nici vina lui. E vina ta doar dacă aştepţi ca el să se schimbe pentru că tu eşti ca tine. Dar el este ca el, şi aşa va rămâne. Da, poate viaţa, lecţiile, suferinţa îi vor arăta cândva şi realitatea ta, dar până atunci, nu are cu ce să primească ce ai tu de oferit. Spaţiul din suflet se măreşte zilnic cu iubire şi iertare, dar nu pentru că trage cineva de el să îl lărgească, ci datorită creşterii din interior. De acolo, din interior, creşti. În afară doar se vede ce e deja în suflet. Unde se vede? În felul în care îi faci pe ceilalţi să te simtă. Să se simtă..."

Ana Maria Ducuță

[latan.elena]

https://www.youtube.com/watch?v=3GPeK6Qo4dk




" Îmi spui că e doar un fir de nisip, că nimic nu poate face un fir de nisip.
Iar eu îti spun că un fir de nisip, poate face foarte mult atunci când se desprinde dintre miriadele de fire de nisip de pe fundul oceanului, atunci când, printr-un act de voință, își hotărăște un destin singular și tragic. Imi spui că e doar un fir de nisip, singur într-o imensitate de fire de nisip, că nimic nu poate face un fir de nisip. Iar eu îți spun că un fir de nisip poate face foarte mult atunci când renunță la fundul liniștit al oceanului și pătrunde în măruntaiele scoicii. Atunci scoica se îmbolnăveste, nu se poate să nu se îmbolnăvească și, până la urmă apare incredibila perlă.
Îmi spui că e doar un fir de nisip, eu știu că e doar un fir de nisip, dar nu mă pot opri să visez INCREDIBILA PERLĂ."

Geo Bogza, ”Nisipul”.


Marius

[latan.elena]

''La scară cosmică, doar fantasticul are sanse de a fi real.''

Teilhard de Chardin