Elena Latan

[latan.elena]

Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata!







'' Fii recunoscator! Ridica-te si multumeste pentru faptul ca, daca nu ai invatat mai mult, cel putin, pentru ca ai invatat ceva si daca nu ai invatat nimic, atunci multumeste pentru faptul ca nu te-ai imbolnavit, iar daca totusi te-ai imbolnavit, multumeste pentru ca esti in viata. Nu toti au reusit sa se trezeasca azi dimineata. Cineva a adormit ieri pentru ultima data. Exista intotdeauna ceva , ce merita multumiri.Nu fii pesimist. O inima recunoscatoare te face maret! ''

Buddha

[latan.elena]

Frică – de Khalil Gibran


Se spune că înainte de a intra în mare

un râu se ȋnfioară de frică.

Se uită înapoi la calea pe care a parcurs-o,

dinspre vârfurile munților,

lungul drum sinuos ce traversează păduri și sate.

Și în fața lui,

el vede un ocean atât de vast,

ȋncȃt dacă intră acolo,

nu aduce nimic altceva decât dispariția lui pentru totdeauna.

Dar nu există altă cale.

Râul nu se poate întoarce.

Nimeni nu se poate întoarce.

Să te întorci este imposibil în existență.

Râul trebuie să-și asume riscul

pătrunderii în ocean

pentru că numai atunci va dispărea frica,

pentru că acolo râul va ști

că nu este vorba despre dispariția în ocean,

ci de a deveni oceanul.

[latan.elena]

«"Maestre, nu știu să fac nimic. Nu-mi place să gătesc, să cos sau să dansez. Cum pot fi mai bun? "

"Toate aceste lucruri, dacă nu le simți legate de tine, nu fac parte din calea ta. Pierzi prea multă energie dorind să fii așa cum te vor alții: ești viu pentru a-ți găsi propriul drum. Nu ceea ce vrea lumea să ingerezi. "

“Și cum găsesc eu așa? "

Dă-ți jos toate „trebuie să fie” și poartă-ți doar „"facerile pentru mine”. "Scapă de gunoaiele aruncate în mintea ta, hainele prea strâmte sau prea largi, cuvintele învățate pe de rost de-a lungul anilor, mușcăturile pe care dinții ți le-au provocat pe buze prea mult timp ca să nu iasă la iveală adevărul. Ne-am născut nu pentru a fi mai buni, ci pentru a ne găsi unicitatea. Și să nu o trădez niciodată! Misiunea noastră este să o brodăm în lume. Cu recunoștință, mândrie, bucurie imensă. "

“Dacă nu recunosc această unicitate? "

„Dificultatea nu constă în a o recunoaște, ci în a avea încredere în ea. În totalitate. Fără scurtături sau compromisuri. Asta fac adevărații eroi: se luptă cu dragonii minții. Să-și poată elibera sufletul"»

Elena Bernabe

[latan.elena]

"Trebuie să mă eliberez de timp și să trăiesc prezentul pentru că nu există alt timp decât acest moment minunat. "

Alda Merini




''S-ar putea să credem că nu suntem deloc remarcabili, că ducem o viaţă plictisitoare, doar pentru că nu ne ocupăm de chestii neobişnuite, nu ţinem prima pagină a ziarelor şi nu câştigăm premii. Dar adevărul este că fiecare face ceva fascinant, curajos - un lucru de care să fie mândru. În fiecare zi oamenii fac lucruri care nu sunt luate in seamă şi nu sunt sărbătorite. Despre asta ar trebui scris. Despre aceşti eroi pe care nu-i ia nimeni în seamă, despre oameni care nu cred deloc că sunt eroi, pentru că ei fac doar ceea ce cred ei că au de făcut în viaţă.''

Cecilia Ahern




„Simplitatea este forma adevăratei măreții. "
F. De Sanctis

[latan.elena]

Curaj.

Uneori este nevoie de curaj pentru a rămâne.
Uneori este nevoie de mai mult curaj pentru a pleca.
Este nevoie de curaj pentru a ne elibera din lanțurile pe care ni le punem la glezne.
E nevoie de curaj să te scufunzi în propria durere, fără să găsești un ţap ispășitor acolo.
Este nevoie de curaj pentru a te aventura în întuneric, în gropile întunecate ale sufletului, fără ca măcar raza de lumină a speranței să ne însoțească.
E nevoie de curaj să plângi, să fii trist, să disperi, când nu mai simți nimic.
Este nevoie de curaj să spui nu, și chiar mai mult curaj, să-ți spui da.
Este nevoie de curaj pentru a trece dincolo de frică, pentru a risca să-ți arăți fragilitatea fără să cedezi sau să ataci și să înfrunți oglinda fără măști.
E nevoie de curaj să sari, să cazi, să riști certitudinea pentru incertitudini. Sărind în gol.
Totuși, doar din impulsul dat nouă de un singur act de curaj ne descoperă, uneori, noi pământuri, îmbrățișăm lumi noi și străbatem cărări mai înflorite.
Dar pentru a ne conecta la scânteia curajului din noi, nu trebuie să ignorăm ceea ce ne îngrozește.
Asta înseamnă să te prefaci că nu-ți este frică.
Și pretinzând că nu funcționează niciodată.
Trebuie să recunoaștem și să avem de-a face cu monstrul din stomac care dă din cap, diavolul care ne zgârie pereții pieptului pentru a ne face inimile să explodeze, iar pământul care se scufundă sub picioarele noastre făcându-ne picioarele să tremure.
În comparație cu întunericul doar o lumină poate străluci în întuneric.
Calea de ieșire este prin lumină.
Tot timpul.

Omar Montecchiani

[latan.elena]

Omul în esența lui nu este să fie sclav, sau al lui sau al altora, ci un iubitor. Singurul său scop este iubirea.

Rabindranath Tagore

7 mai 1871 - 7 august 1941




"Lună ce aştepţi?"

- "Aştept să salut soarele şi să dispar în faţa lui."

Rabindranath Tagore




Nu păstra pentru tine ...
nu păstra pentru tine, prietene, taina inimii tale,
spune-mi-o mie, doar mie, în taină
tu, ce zâmbeşti cu-atâta gingăsie
şopteşte-mi cât mai lin : inima mea te va auzi
nu urechea.
adâncă-i noaptea, casa tacută
cuiburile păsărilor învăluite în somn
deschide-ţi printre lacrimi furişe
printre zâmbete nesigure
printr-o dulce-mbujorare a durerii
deschide-ţi taina inimii tale ...




Dacă dorești aceasta, fie...

Dacă dorești aceasta, fie,
îmi voi întrerupe cântecul;
dacă îți face inima să-ți bată,
mi-oi ascunde ochii de fața ta.
Dacă, deodată-n umblet, te împiedic,
păşi-voi, mai alături, pe altă cale.
Dacă te stânjenesc la împletirea florilor,
voi da ocol grădinii tale.
Dacă-ți fac apa jucăușă și sălbatică,
n-o să-mi mai apropii barca de malul tău.




"Alerg ca un mosc în umbra pădurii înnebunit de mireasmă,
Noaptea e noaptea miezului de mai, briza e briza sudului.
Îmi pierd drumul şi rătăcesc, caut ceea ce nu găsesc şi găsesc ceea ce nu caut.
Din inima mea se iveşte şi dansează imaginea propriului meu dor.
Vedenia sclipitoare dispare.
Încerc stăruitor s-o cuprind, dar ea se fereşte de mine şi mă rătăceşte din drum.
Caut ceea ce nu pot găsi şi găsesc ceea ce nu caut."



Tu m-ai făcut nesfârşită

Tu m-ai făcut nesfârşită
aşa a fost plăcut înaintea Ta:
o gingaşă cupă ce-o deşerţi
şi o-ndestulezi mereu cu proaspătă viaţă,
un flaut de trestie ce sună pe dealuri şi prin văi
melodii veşnic noi suflând peste ele.
La nemuritoarea-ţi atingere,
inima-mi îmbătată
inundă şi-n valuri de nespus se revarsă.
Pentru darurile-Ţi nesfârşite,
ca să le pot primi,
am doar mâinile acestea strâmte.
Şi timpurile trec
şi tu-mi dăruieşti
şi mereu rămâne loc pentru a umple.




Când ea trecu pe lângă mine ...când ea trecu pe lângă mine cu paşi repezi
m-atinse cu poala rochiei, uşoară
din neştiuta insulă a unei inimi
răzbi un suflu cald de primăvară
o fâlfâire şi-atingere de-aripă
mă netezi şi dispăru-ntr-o clipă
ca o petală fragedă de floare
ce-o rupe şi-o învolbură o boare.
căzu pe inimă-mi ca un suspin
al şoldului în foşnet lin
şi ca o şoaptă moale
a inimii sale.

Rabindranath Tagore





" Privirea-ţi întrebătoare e plină de-ntuneric. Ar vrea să cunoască gândul ce mă frământă – ca şi luna, adâncul apelor. Am desfăşurat înaintea ochilor tăi, de la o zi la alta, toată viaţa mea. Nimic n-am ascuns şi nimic n-am reţinut privirilor tale, şi iată de ce tu nu mă cunoşti.

De viaţa-mi ar fi o gemă, aş frânge-o în mii de bucăţi şi, strângându-le într-un şirag, le-aş atârna gâtului tău. De n-ar fi decât o floare gingaşă şi plină de viaţă, aş smulge-o de pe tulpina ei s-o anin părului tău.

Dar ea, ea nu-i decât inimă, draga mea. Cunoaşte careva marginile ei? Marginile ei necunoscute sunt şi ţie, şi totuşi stăpâna acestei împărăţii eşti! De n-ar fi decât o clipă de plăcere, ai vedea-o înflorind într-un surâs de fericire şi pe dată ai înţelege-o. Şi dacă n-ar fi decât chin, s-ar topi în mii de lacrimi cristaline, reflectând fără de şoaptă taina ei.

Dar ea... e dragoste, iubita mea! Plăcerea şi chinul ei sunt neţărmurite. Dorinţele şi fericirile sunt veşnice. Şi aşa de aproape e de tine – ca însăşi viaţa ta. Dar niciodată n-o vei cunoaşte în toată a ei putere."

Rabindranath Tagore




O, Pământule, atunci când voi fi plecat
O, Pământule, atunci când voi fi plecat,
inima mea va lăsa câte puţin din nuanţele sale
în toate alcătuirile tale.
Câteva ecouri ale sufletului meu se vor adăuga
la armonia anotimpurilor;
gândul meu veni-va, necunoscut, pândind ciclul
luminilor şi umbrelor tale.
În zilele ce vor veni,
când vara va izbucni în grădina îndrăgostiţilor,
ei nu vor şti că florile boschetelor lor împrumută
o mai vie frumuseţe cântecelor mele,
nici că iubirea lor pentru această lume creşte,
îmbogăţindu-se cu iubirea mea.

Rabindranath Tagore

[latan.elena]

''Cum vă merge săptămâna, domnule? "
"Neted și de nezdruncinat, Lloyd"
"E greu să stai liniștit, când lumea tremură, domnule"
„Lloyd, anumite amestecuri de emoții sunt întotdeauna prea puternice pentru mine”
„Atunci aș recomanda răceală adecvată și gânduri în înghițituri mici, domnule”
''Ca să fie mai ușor de înghițit, Lloyd? ''
„Pentru a menține sobrietatea potrivită, domnule”

Simone Tempia ,Vita con Lloyd

[latan.elena]

Nu-mi pune aripi! – am strigat
spre îngerul ce mă ţinea
când îmi vâra aripi cu sila
şi-n umeri mi le îndesa.
Nu vreau!
Dar el, cu o răbdare
pe care numai îngerii o au
Nu mă lăsa, deşi din ele,
Spuneam că nu ştiu cum să dau…
N-auzi?? – strigam.
Tocmai cu mine?
Nu fi aşa ne-ndurător!
Nu le strica, le pui zadarnic.
Eu niciodata n-am să zbor!
Eşti surd?? l-am zguduit lovindu-l.
Dar el tot mai aprins lucra.
Ştia că voi avea nevoie
Ştia c-odata voi zbura! …..

Virgil Carianopol - Aripile















Ashvin Harrison (pastel and watercolor)

[latan.elena]

Lloyd, mă simt fragil"
“Din ce motiv, domnule? "
"Nu știu, dar am impresia că m-aș putea rupe în mii de bucăți în orice clipă"
"Domnule, chiar și oceanul, devenind ploaie, se desparte în mii de picături. Și totuși nimeni nu crede că este fragil”
"Ce înseamnă asta, Lloyd? "
„Fragilitatea aceea, domnule, nu-și pierde forma. Dar nu accepta a avea alții”
“Mulțumesc foarte mult, Lloyd”
“Vă așteptăm cu drag, domnule”

Simone Tempia - Vita con Lloyd

Dan Cristian Mihăilescu

[latan.elena]

''Lasă-ţi mintea să fie ca o floare frumoasă care poate fi oferită lui Dumnezeu într-o rugăciune.''

Ma Ananda Moyi



,,Ţie îţi este dat, Doamne, să iei parte la bucuria acestui ritm?
Să te confunzi, să te pierzi, să te sfarmi
în vârtejul acestei imense transfigurări?
Toate lucrurile se grăbesc, fără răgaz, fără a se uita înapoi,
fără ca nicio putere să poată opri ceva în loc –
toate lucrurile se grăbesc.

Potrivindu-şi pasul cu ritmul acestei neobosite muzici,
fiecare anotimp soseşte dansând, apoi trece mai departe –
culori, sunete şi parfumuri îşi varsă nemărginitele cascade
în această supraabundenţă care se cheltuieşte şi renunţă
la ea însăşi şi moare în fiecare clipă."

Rabindranath Tagore