Elena Latan

[latan.elena]

Vezi cã aceastã lume trece.
Nu, ea nu trece.
Dumnezeu nu sterge din ea decât întunecimea ei.

Angelus Silesius

[latan.elena]

Versuri de la Endymion - John Keats

Un lucru frumos este o bucurie inepuizabilă:
farmecul său sporește; nu va trece niciodată
în nimicnicie; ci va păstra încă un umbrar liniștit
pentru noi și un somn plin de vise încântătoare,
sănătate, vigoare și o respirație calmă.
Așadar, în fiecare dimineață, împletim
o centură înflorită să ne legăm de pământ,
în ciuda melancoliei, a inumanei penurii
de firi nobile, a zilelor triste, a tuturor căilor
bolnave și prea întunecate meșteșugite
pentru căutarea noastră: da, în pofida a toate,
o anume formă a frumuseții îndepărtează
giulgiul de pe spiritele noastre mohorâte.

[latan.elena]

„Singurul lucru pentru care poți simți nostalgie sunt paradisurile pierdute. Îngerii ascunși. Ce minunat, poate trecător, am întâlnit. Dacă există un lucru frumos în înaintarea în vârstă, este în acest miracol: a ști să recunoști frumusețea. Când trece prin fața mea, acum, o prind.”

Franco Battiato

[latan.elena]

"Nu-ți cer să mă săruți, nici să-mi ceri scuze atunci când cred că greșești. Nu-ți voi cere nici măcar să mă îmbrățișezi atunci când am cea mai mare nevoie să o faci. Nu-ți cer să-mi spui cât de frumoasă sunt, chiar dacă e o minciună, nici să-mi scrii ceva frumos. Nici măcar nu-ți voi cere să mă suni ca să-mi spui cum ți-a trecut ziua, nici să-mi spui că ți-am lipsit , nici să-ți pese de mine atunci când sufletul meu este la pământ și, desigur, nu-ți voi cere să mă susții în deciziile mele. Nici nu-ți voi cere să mă asculți atunci când am o mie de povești să-ți spun. Nu-ți voi cere să faci nimic, nici măcar să-mi fii alături pentru totdeauna.
Pentru că dacă trebuie să-ți cer,
nu le mai vreau.”

Frida Kahlo


















Paintings by Frida Kahlo

[latan.elena]

Sunt un om străvechi,
care a citit clasicii,
care a cules strugurii în
podgorie, pe care o contempla
răsăritul sau apusul soarelui
pe câmpuri.
Deci nu stiu ce sa fac cu ea
a unei Lumi create, cu
violenta, din necesitate
de producţie şi de
consum.
Urăsc totul despre asta:
grabă, zgomot, de
vulgaritate, atingere.
Sunt un om care
ar prefera să piardă
decât să învingi cu căi nedrepte
și nemilos.
Și cea mai bună parte este că am
obrăznicie de a apăra
o astfel de greșeală, să o consider
aproape o virtute!!

Pier Paolo Pasolini

[latan.elena]

„Cu cât îmbătrânesc, cu atât am mai multă apetit și apreciere pentru viață.
Cred că în tinerețe nu am băgat în seamă acest lucru, pentru că la vremea aceea credeam că sunt etern, dar recent mi-am pierdut doi prieteni foarte apropiați și am înțeles că viața este doar câteva secunde.
Trebuie să-ți îmbrățișezi maturitatea.
Viaţa este frumoasă; iar când ai pierdut mulți oameni, îți dai seama că fiecare zi este un dar.”

Meryl Streep




Meryl Streep - Wikipedia

[latan.elena]

''Unde mă duc, când o parte din mine moare?
Undeva coc pâine nouă
E pace în viața mea
Eu voi fi ploaia și tu vei fi raiul plângând
Și ochii mei vor fi plini de flori
Pe câmpurile de zăpadă de alb

Și vom învăța să mergem împreună
O, mână în mână , vom merge împreună
Domenica

Așteptându-te, voi bea un pahar de vin
Inima mea va exploda din nou
Și vom fi mai mari decât viața
Timpul în depărtare, mă va aduce lângă tine
De sus în rai, diamante
Vom vedea pacea cu ochii noștri.

Îi vom vedea umblând miresele și soldații
Dansând întunericul, se topesc împreună
Împotriva amurgului și toți împreună
Ne vom ridica glasul cântând timpul,
Să cânte soldații a plecat pentru totdeauna
Domenica ''

[latan.elena]

Mihail Sebastian a fost un om de litere român, de origine evreu, care a scris romane, dramaturgie și critică literară. A fost de asemenea activ ca publicist, ținând printre altele și cronică muzicală. Mihail Sebastian a fost unul dintre cei mai importanți discipoli ai filosofului Nae Ionescu. Wikipedia






E inutil să fugi de un gând care te urmărește, e inutil să cauți uitarea în mici jocuri imbecile. Până la urmă tot va trebui să-l privești în față, să-l accepți.

Mihail Sebastian (1907 - 29 mai 1945)



Romancier, dramaturg, critic literar român de origine evreiască, activ ca publicist, ținând printre altele și cronică muzicală, Mihail Sebastian (numele real, Iosef Hechter) s-a născut la Brăila, la 18 octombrie 1907. După moartea lui subită, la data de 29 mai 1945 (lovit de un camion pe Bd. Magheru), posteritatea i-a fost asigurată în principal de piesele de teatru, până în 1996, când Jurnalul, care rămăsese peste 50 de ani inedit, a fost tipărit pentru prima dată. Cartea a suscitat controverse aprinse în societatea românească, fiind contrară imaginii idealizante a elitei intelectuale interbelice.Mihail Sebastian a fost unul dintre cei mai importanți discipoli ai filosofului Nae Ionescu. Un scandal fulminant în epoca interbelică l-a cauzat prefața antisemită a lui Ionescu la romanul De două mii de ani, prefață pe care Sebastian a publicat-o intactă. Deriva înspre extremismul de dreapta a generației sale și circumstanțele politice din timpul celui de-al Doilea Război Mondial l-au îndepărtat de maestrul său și de foștii săi prieteni. În această perioadă a ținut Jurnalul (1935–1944).

Continuare:Mihail Sebastian






„Când vrei să dăruieşti altuia o emoţie proprie ţie şi te slujeşti pentru asta de mijlocul ingrat al argumentului, rişti nu numai să nu izbuteşti a convinge, dar să-ţi bagatelizezi entuziasmul, spunându-l într-un chip străin lui.”„Omul în sacou este supus erorilor. Omul în uniformă este infailibil. Rareori umanitatea a avut înaintea ei atâtea comodităţi de a-şi rezolva problemele interioare.””Cuvintele, gândurile treceau prin el pustii. Se simţea ca un instrument cu coardele rupte, fără rezonanţă, fără căldură. Nimic nu răspundea în el, nici gânduri, nici amintiri.”

Mihail Sebastian

“Să fugi de ține o zi, două, douăzeci nu e ușor, dar nici imposibil. Faci matematici sau marxism ca S.T.H., faci sionism ca Winkler, citești cărți ca mine, umbli după femei sau joci șah, sau te dai cu capul de pereți. Dar într-o zi, într-un minut de neatenție, te întâlnești cu ține însuți la un colț de suflet, cum te-ai întâlni la un colț de stradă cu un creditor de care te-ai ferit zadarnic. Dai ochii cu tine și atunci înțelegi cât de inutile sunt toate evadările din această închisoare fără ziduri, fără porți și fără gratii, din această închisoare care este însăși viața ta.”
Mihail Sebastian, „De două mii de ani; Cum am devenit huligan”

https://bel-esprit.ro/mihail-sebastian-jurnal-1935-1944/

[latan.elena]

“Urăsc toate formele de prejudecăți, chiar și cele pozitive. Ei îmi spun că sunt puternic, dar sunt fragil ca o frunză și uneori mă rup în mii de bucăți.
Și uneori, mă evapor în lacrimi. "

Ezio Bosso




În fiecare an o voi propune din nou...
pentru că nu uit

Am amintire despre asta.

pe vremea aia mi-ar fi pus unul negru, cel pentru Asociali, care erau „invalidi” sau prostituate, bolnavi sau simpli adversari: ne chemau diferitii.

Îmi amintesc că roșul pentru comuniști, anarhiști și oponenții politici erau și preoți.
Galben pentru evrei.
Mov pentru Martorii lui Iehova.
Îmi amintesc de maroul țiganilor
și albastru pentru germanii antifasciști.
Îmi amintesc de rozul homosexualilor.

Erau triunghiuri.

Erau frații și surorile mele.

Uneori au făcut muzică ca mine.

Și eu sunt toți. Sunt toate acele culori.

De aceea am o amintire a acelor triunghiuri și le voi avea în continuare.

Pentru că sunt toate acele triunghiuri.
Toti suntem.

Și așa voi avea memorie.
Azi ca ieri, ca maine.

Ezio Bosso



Ezio Bosso - Wikipedia

[latan.elena]

Sunt clipe când îmi pare că tot ce-a trebuit
Să aflu despre lume, de mult am desluşit.
Dar stelele mă mustră tăcut din patru zări:
"N-ai dezlegat nici una din marile întrebări".

Nu mi-am făcut vreodată din rugi şirag de perle
Ca să-mi ascund noianul păcatelor cu ele.
Nu ştiu dacă există o Milă sau Dreptate
Dar totuşi, nu mi-e teamă: curat am fost în toate.

Cât de sărac e-acela ce nu poate să spună:
"Sunt beat mereu de vinul cel tare al iubirii".
Cum poate el să simtă în zori uimirea firii
Şi noaptea vraja sfântă a clarului de lună?

Fii vesel, căci tristeţea o să dureze pururi.
Mereu aceleaşi stele s-or învârti-n azururi.
Din cărămizi făcute din trupul tău, n-ai teamă,
Se vor zidi palate pentru neghiobi de seamă.

Omar Khayyam