Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata!
Atâta timp cât mai putem zâmbi, cauza nu-i încă pierdută.
William Shakespeare
''In zori, pomii si florile se trezesc inaintea tuturor si mii si mii de brate revin la viata si se destind in vazduh, culeg lumina de pe panza universului pentru a o asterne bland peste lume.''
Fabrizio Caramagna
O veche legendă greacă, dar preluată și de romani, spune că tânărul Pan, zeul pădurilor și al câmpiilor, a întâlnit într-o zi o nimfă frumoasă, pe nume Syringa. Vrăjit de frumusețea ei, Pan a vrut să-i vorbească, dar nimfa s-a speriat și a fugit. Zeul a încercat s-o urmărească, dar nimfa s-a transformat într-un tufiș parfumat de liliac. Pan s-a întristat și a început să colinde pădurile și să facă bine tuturor celor pe care îi întâlnea.
O legenda nordică spune că florile de liliac apar când primăvara alungă zăpada de pe câmpuri, iar soarele se înalță pe cer, alături de curcubeu. Primpvara împletește razele soarelui cu cele ale curcubeului și le îndreaptă spre pământ. Până când ajunge în ținuturile Nordului, toată paleta de culori se epuizează, în afară de culorile alb și violet, pe care le presară deasupra unor tufișuri cu flori mici, florile de liliac.
Liliacul este simbolul renașterii și al noilor începuturi. Liliacul alb este asociat cu inocența, tinerețea și puritatea, iar cel mov este simbolul sentimentelor născute la începutul iubirii, dar și al protecției.
Mai mult:Povestea liliacului
Legenda Liliacului
′′ Cine nu învață nimic de la copii, cu siguranță nu va învăța nimic de la adulți."
Ernst von Wildenbruch
′′ Să porți mereu copilăria cu tine, și nu vei îmbătrâni niciodată."
Tom Stoppard
Ultima modificare făcută de latan.elena; 06.05.2021 la 13:33.
Adriana Bogatu
Poveștile ne sunt date ca să fie spuse mai departe. Spre dreaptă învățătură. Ar fi păcat să rămână doar trecut nescris. S-ar pierde lumina colțului de stea din care s-au desprins pentru noi. Onorabilele limite omenești autoimpuse n-au cum să te împiedice să-mparți și marea, și ploaia, și colțul ochilor, și tăcerile, și silabele la 2, la 4, la 6, la infinitul optului, la toată lumea... Și-abia apoi să mori. Să mori în vis, nu în somn. În vis. Măcar atât îți datorează viața. Măcar atât.
(fragment din romanul în lucru ”Mai târziu va fi prea târziu”)
"L-am rugat pe Dumnezeu să ia mândria de la mine, și Dumnezeu mi-a răspuns: Nu.
Mândria nu se ia. De ea trebuie să te lepezi.
L-am rugat pe Dumnezeu să-mi dea răbdare și El mi-a răspuns: Nu.
Răbdarea este cununa încercărilor. Ea nu se dă, ea se dobândește.
L-am rugat pe Dumnezeu să-mi dăruiască fericirea și Dumnezeu mi-a răspuns: Nu.
Eu îți dau binecuvântarea, dar depinde de tine să fii fericit.
L-am rugat pe Dumnezeu să mă ferească de durere și Dumnezeu mi-a răspuns: Nu.
Suferințele îl îndepărtează pe om de grijile lumești și îl apropie de Mine.
I-am cerut lui Dumnezeu creștere duhovnicească și Dumnezeu mi-a răspuns: Nu.
Duhul trebuie să crească singur. Eu doar îl altoiesc, ca să aducă roade.
L-am rugat pe Dumnezeu să mă ajute să-mi iubesc aproapele, așa cum mă iubește El și Dumnezeu mi-a spus: În sfârșit ai înțeles ce trebuie să ceri.
I-am cerut lui Dumnezeu putere și El mi
-a dat încercări ca să devin puternic."
Sf. Cuv. Irodion
Epoca noastră este pe cale să descopere această lege fundamentală:
ceea ce este necesar
sunt mai puţin actele specific religioase
cât o stare de suflet,
o dispoziţie de spirit care să facă din om un cineva
pe care „prezenţa lui Dumnezeu” să nu-l părăsească niciodată.
Karlfried Graf Durckheim
.jpg)
Omul nu se poate ascunde.Fiecare gând, emoţie sau acţiune se infiltrează adânc în Fiinţa lui, îşi este el însuşi, inevitabil, gardian şi călău.
Asta e ceea ce îi marchează destinul.
Omul se poate convinge că s-a eliberat, dacă-şi schimbă condiţiile exterioare de viaţă, dar dincolo de aparenta diferenţă dintre situaţii, el este întotdeauna poziţionat pe aceeaşi treaptă a Fiinţării,acolo unde îl plasează gradul lui de responsabilitate, integritatea şi iubirea lui.
Scoala Zeilor - Stefano Elio D’Anna
Dezleagă-te de ancora trecutului tău
și lasă-te în derivă în dreptul voinței curenților vieții...
Încrederea și speranța te vor ghida spre destinația potrivită!
Daniel Desbiens
Ai trecut prin câteva zile complicate. Te-ai întrebat adesea cât va dura asta..
Te-ai uitat în jos la atâția ′′ te înțeleg ′′ dintre cei care nu au înțeles nimic..
Ai respirat adânc să nu plângi în fața dezamăgirilor,
în fața prietenilor care nu erau prieteni,
în fața celor care spuneau că te iubesc dar au demonstrat exact contrariul.
Te-ai întrebat cum te vor schimba toate astea și aproape te-ai
speriat de această versiune necunoscută a ta,falsificată de răni
expuse, încă doare și nimeni nu se poate vindeca, nici măcar tu.
Te-ai întrebat dacă inima ta ar fi fost conservată de urâțenie sau
poate că și tu ai fi simțit mai devreme sau mai târziu nevoia să
te împietrești, impulsul de a-ți pune o mască și de a deveni cine nu ești.
Pentru că era mai ușor să te aperi, pentru că era mai ușor de ascuns.
Dar, în ciuda tuturor lucrurilor, viața nu te-a împăturit, nu așa
cum ar fi putut, iar centrul inimii tale încă strălucește..
Chiar dacă sunt multe straturi de pătruns, pasaje secrete,
chei și cuvinte potrivite pentru a spune și încercări pentru a trece peste.
Și tu ai rămas sensibil și tot mișcat de frumusețe...
Știi cum să te minunezi în fiecare zi, chiar dacă nu credeai că e posibil.
Și viața te uimește și tu o uimești. Nu-ți dai drumul, pentru că
mersul înainte este singurul lucru la care nu ai renunțat niciodată.
Laura Messina
''Să știi să vorbești a însemnat întotdeauna să știi să taci, să știi că nu trebuie să vorbești întotdeauna.''
Octavio Octavio Paz
Nu faceţi nimic dacă vă interzice conştiinţa şi nu lăsaţi la o parte nimic din cele ce vă porunceşte ea să faceţi, indiferent de importanţa lucrului respectiv. Conştiinţa este pârghia noastră morală. Faptul că odraslele noastre - gândurile, sentimentele şi dorinţele – se dedau înlăuntrul nostru unei agitări nepermise îşi are cauza şi în slăbirea conştiinţei noastre. Redaţi-i puterea declarând total supunere faţă de ea. Conştiinţa, împreună cu aducerea-aminte cu evlavie de Dumnezeu sunt izvorul adevăratei vieţi a spiritului.
Sfantul Teofan Zăvorâtul
„Și viața e Cartea Cărților. N-o citește oricine. Fiecare o poartă în sine, scrisă de la cea dintîi pînă la cea din urmă pagină. Dar pentru a o descifra e nevoie ca un dascăl aspru – Experiența – să te învețe limba în care e scrisă.”
Romain Rolland- Inimă Vrăjită
Să încercăm să trăim în pace, oricare ar fi originea noastră, credința noastră, culoarea pielii, limba și tradițiile noastre. Să învățăm să tolerăm și să apreciem diferențele. Respingem cu tărie orice formă de violență, putere, dintre care cel mai rău este războiul.
Margherita Hack
Nu am o problemă cu părul alb.
Mi-e greu să accept că poți îmbătrâni fără să fi investigat, fără să te fi îndreptat spre adevăr, fără să te cunoști pe tine.
Pot apărea riduri, pete pe mâini, îmi simt corpul îmbătrânind dacă am certitudinea în inimă că pentru o parte exterioară a mea care se întinde, există o parte internă care evoluează, care apare la o viață nouă.
Nu mă întrebați câți ani am: Cât de important poate fi? Nimeni în fața eternității sufletului.
Întreabă-mă ce iubesc și cât de mult iubesc, care sunt valorile mele și ce sunt dispus să dau, nu timpul meu, ci inima mea.
Gloria Momoli
''Nu există pictor care să deseneze cu o pensulă
ceea ce Dumnezeu a creat cu dragoste.''
Cu toții avem o vioară în piept și am pierdut arcusul pentru a o juca.
Unii îl găsesc în cărți, alții în focul unui apus de soare, alții în ochii unei persoane.
Dar de fiecare dată, arcusul ne cade din mâini și se pierde ca un fir de iarbă sau un vis.
Viața este căutarea nesfârșită a acestui arcus pentru a nu auzi tăcerea care ne înconjoară.
Fabrizio Caramagna
Dan Cristian Mihăilescu
Ultima modificare făcută de latan.elena; 06.05.2021 la 22:31.
Aţi fost născuţi dintr-o rază
a măreţiei lui Dumnezeu
şi sunteţi binecuvîntaţi de stele norocoase.
De ce suferiţi din cauza unor lucruri
care nu există ?
Veniţi, întorceţi-vă la rădăcina rădăcinii
Sinelui vostru.
Rumi
“Noi, locuitorii acestei secunde
suntem un vis de noapte, zvelt,
cu-o mie de picioare alergând oriunde”
Nichita Stănescu
Momentan sunt 62 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 62 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje