Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !
''Ochii sunt oglinda sufletului.''
''Ochii sunt oglinda sufletului şi reflectă tot ce pare a fi ascuns. Ochii reflectă pe cine îi admiră...''
Gabriel Motica photography I http://www.fotomotica.ro/people.html
Ultima modificare făcută de latan.elena; 08.12.2020 la 15:38.
Muntele - Adrian Păunescu
Iubita mea, ti-am cumparat un munte
Am fost la targ, dar nu l-am luat pe bani
Are paduri si rauri si o punte
In varsta de un milion de ani...
Ti l-am adus in brate pan' la poarta
E minunat si piatra lui e grea,
Comertul ambulant cu munti se poarta...
Dar unde-ai sa-l asezi, iubita mea?
Ce munte colosal, un munte straniu
Cu porci mistreti ce canta-n coruri: jir !!
Iar in adanc sunt staturi de uraniu
Si-am dat putin pe el... un chilipir...
Iubita mea, gaseste marea vale
In care sa-l aduc si sa-l rastorn
Si-apoi la nunta regasirii sale
Sa cant ca vanator al lui din corn...
Iubita mea ti-am cumparat un munte
Sa faci cu el ce-i sti si ce vei vrea,
Eu ma retrag in pesteri muribunde
Ca am uitat sa-ti mai soptesc ceva:
Am dat pe acest munte VIATA MEA.
Din marele bazar cu amanunte
Platind cu viata tot ce scump era,
Iubita mea, ti-am cumparat un munte...
Pacat ca n-o sa-ncapa-n lumea ta.
Marin Sorescu a fost un scriitor român, membru titular al Academiei Române. S-a făcut remarcat și prin preocuparea pentru pictură, deschizând numeroase expoziții în țară și în străinătate. Wikipedia
Anul nașterii: 29 februarie 1936, Bulzeşti
Data morții: 8 decembrie 1996, București
Marin Sorescu - Wikipedia
Am legat ...
Am legat copacii la ochi
Cu-o basma verde
Şi le-am spus să mă găsească.
Şi copacii m-au găsit imediat
Cu un hohot de frunze.
Am legat păsările la ochi
Cu-o basma de nori
Şi le-am spus să mă găsească.
Şi păsările m-au găsit
Cu un cântec.
Am legat tristeţea la ochi
Cu un zâmbet,
Şi tristeţea m-a găsit a doua zi
Într-o iubire.
Am legat soarele la ochi
Cu nopţile mele
Şi i-am spus să mă găsească.
Eşti acolo, a zis soarele,
După timpul acela,
Nu te mai ascunde.
Nu te mai ascunde,
Mi-au zis toate lucrurile
Şi toate sentimentele
Pe care am încercat să le leg
La ochi.
Marin Soresu
Ultima modificare făcută de latan.elena; 08.12.2020 la 16:37.
Marin Sorescu – Jucarii
Noi, care suntem îngrozitor de mari,
Care n-am mai căzut pe gheaţă
Dintre cele două războaie,
Ori dacă din greşeală am alunecat vreodată,
Ne-am şi fracturat un an,
Unul din anii noştri importanţi şi ţepeni
De gips...
O, noi, cei îngrozitor de mari
Simţim câteodată
Că ne lipsesc jucăriile.
Avem tot ce ne trebuie,
Dar ne lipsesc jucăriile.
Ne e dor de optimismul
Inimii de vată a păpuşilor
Şi de corabia noastră
Cu trei rânduri de pânze,
Care merge la fel de bine pe apă,
Ca şi pe uscat.
Am vrea să încălecăm pe un cal de lemn
Şi calul să necheze o dată cu tot lemnul,
Iar noi să-i spunem: Du-ne undeva,
Nu ne interesează locul,
Pentru că oriunde în viaţă
Noi avem de gând să facem
Nişte fapte grozave.
O, cât ne lipsesc uneori jucăriile!
Dar nu putem nici măcar să fim trişti
Din cauza asta
Şi să plângem din tot sufletul,
Ţinându-ne cu mâna de piciorul scaunului,
Pentru că noi suntem nişte oameni foarte mari
Şi nu mai e nimeni mai mare ca noi
Care să ne mângâie.
Soarele a izbucnit peste lume strigând.
Nichita Stanescu
Cele mai limpezi și mai profunde minți iubesc cel mai mult culoarea.
John Ruskin
Arta este datoria corecta a vietii.
Friedrich Nietzsche
jan regnart painting
Mi-ai viscolit gândirea
tu tandră Dora mea
ca o zăpadă de demult.
Nichita Stanescu
''La Nichita venea mereu lume, trăiam într-o CASĂ DESCHISĂ. Veneau prieteni vechi, dar şi oameni pe care nu-i văzuse niciodată. Poeţii tineri veneau pentru un fel de binecuvântare, iar el considera că nu trebuie să respingă pe nimeni. Spunea tot timpul: “De unde ştiu că nu bate la uşă Eminescu? Dacă îi spun că a scris un poem prost – i se poate întâmpla oricui! – şi el renunţă să scrie!?” Erau mereu 5-6 oameni în jurul mesei noastre, toată ziua, şi se schimbau mereu. Beam cafeaua de dimineaţă cu lume în jur, mâncam cu lume în jur, treburile le făceam cu lume în jur, dicta poeme şi citea poeme cu toată lumea de faţă…..Oamenii nu-şi dădeau seama că fiecare avea un Nichita al lui. Te marca. Îl vedeai o singură dată şi rămâneai cu “amprenta Nichita”. Cred că până şi faptul că primea pe toată lumea era copleşitor.. avea nevoie să dăruiască, să ofere. Orice: pe sine, poezie, încurajări...Nu şi-a construit un personaj, era un personaj. Şi a trăit risipind din fiinţa lui. Nu putea altfel. ''
Dora Stanescu
http://bindiribli.ro/2013/07/28/iubi...ideo-interviu/
Ultima modificare făcută de latan.elena; 08.12.2020 la 23:09.
Să strig, dar pe cine? - a fost unica problemă a vieţii mele.
N-am inventat nimic, am fost doar secretarul senzaţiilor mele.
Emil Cioran
''E mult mai uşor să-ţi aminteşti imagini decât idei sau cuvinte, de aceea în creierele noastre se formează adevărate palate de amintiri, iar noi ne plimbăm din când în când prin acest spaţiu pe care l-am creat.
Zeruya Shalev
''Nențeles rămâne gândul
Ce-ți străbate cânturile,
Zboară vecinic, îngânându-l,
Valurile, vânturile.''
Mihai Eminescu
Ultima modificare făcută de latan.elena; 09.12.2020 la 00:06.
Momentan sunt 24 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 24 vizitatori)
Permisiuni postare
Răspunde cu citat
Marcaje