Elena Latan

[latan.elena]

Buna dimineata,Soare,buna dimineata,Viata !










https://www.delicateseliterare.ro/no...aintea-iernii/

[latan.elena]

Plâns de toamnă

Bat lung peste ţară
Reci ramuri de vânt
Şi codrul de ceară
Miroase a sfânt.

Vin zile cărunte…
Spre văile moi
Se lasă marunte
Dulci neguri de oi.

Cocoare gonace
Pe-un cer pămantiu
Spre calde conace
Aceleaşi căi scriu

Si-n poala zăbună
A norilor orbi
Văzduhul adună
Sinoade de corbi.

Dezmierzi o lumină
Se stinge… De-acum,
Ţi-e mâna de tină,
Obrazul de fum.

Vasile Voiculescu









Jeno Major

[latan.elena]

Vara de noiembrie
Iubito-mbogateste-ti cantaretul,
muta-mi cu mana ta în suflet lacul,
si ce mai vezi, vapaia si inghetul,
dumbrava, cerbii, trestia si veacul.
Cum stam în fata toamnei, muti,
sporeste-mi inima cu-o ardere, cu-n gand.
Solar e talcul ce tu stii oricand
atator lucruri sa-mprumuti.

O, lumea, daca nu-i o amagire,
ne este un senin vesmant.
Ca esti cuvant, ca esti pamant,
nu te dezbraci de ea nicicand.
O, lumea e albastra haina,
in care ne cuprindem, stransi în taina,
ca vara sangelui sa nu se piarda,
ca vraja basmului mereu sa arda.
Lucian Blaga

[latan.elena]

Izvorul dragostei, visează unii
ţâşneşte undeva, în munţii Lunii…
Din cine ştie ce gheizere-albastre şi ploi
bate lumina lui până la noi.

Noi stăm pe Pământ
în seceta noastră,
în săracul nostru veşmânt,
şi mumurăm: lumină albastră
mângâie încruntata frunte a noastră,
umple-ne paharul câte puţin
cu străveziul tău vin…

Rugămu-ne ţie, izvor răcoros,
picură până la noi, cei de jos…

Dar munţii Lunii tac sub omăt.
Cântecul nu li se-ntoarce-ndărăt.
Iar dragostea stă lângă ei întristată
de moarte
că nu o cunosc şi o caută atât de departe…

Nina Cassian

[latan.elena]

'Uneori ne împiedicăm

Uneori chiar cădem

Și nu putem găsi un prieten

Nu pot să înțeleg totul

Și suntem pierduți

Fără nimic de care să te ții

Când nu găsim răspunsul

Uneori o rugăciune va fi bună

Și deși ne întrebăm

Incert dacă vom trece

Pentru a înfrunta viitorul

Uneori o rugăciune va fi bună

Uneori ajungem

Pentru ceea ce nu este cu adevărat acolo

Ceva pe care îl pierdem

Vino să te prăbușești în aer


Și căutăm

Pentru ceva de care să te ții

Când nu găsim răspunsul

Uneori o rugăciune va fi bună

Și deși ne întrebăm

Incert dacă vom trece

Pentru a înfrunta viitorul

Uneori o rugăciune va fi bună

Da, suntem mai puternici

Cumva știm că vom trece

Pentru a înfrunta viitorul

Uneori o rugăciune va fi bună

Da, suntem mai puternici

Cumva știm că vom trece

Pentru a înfrunta viitorul

Uneori o rugăciune va fi bună.''

[latan.elena]

Briza
Cuvintele mă scriu pe mine
cu o caligrafie sângeroasă.
O, tristă tu sălbăticiune
strigând, dureroasă.
Mă risipesc sub o silabă
cum primul muget de copil,
cum pâinea albă, foarte slabă
şi dusă în zimbril.
Da, spuse aerul şi da,
la sufocatul cel frumos
fuseseşi carne dumneata
iar astăzi, Dooamne, mândru os.
Nichita Stanescu

[latan.elena]

Neale Donald Walsch

Chiar și momentele noastre cele mai dificile ne aduc cadouri. Trucul, desigur, este recunoștința. În aceasta îți vei găsi atât pacea, cât și bucuria.

Suntem o manifestare a energiei lui Dumnezeu, iar modul în care folosim energia care suntem determină modul în care trăim viața pe care o trăim.



Dumnezeu este viața însăși, care este expresia Iubirii în formă fizică. Fiecare expresie a vieții este o expresie a Iubirii.



Dacă toate ființele umane sunt deja Iubire. . . atunci ce trebuie amintit cum să iubești ? Sunteți invitați să vă amintiți cum să iubiți, amintindu-vă că dragostea este adevărata dvs. identitate.

[latan.elena]

via Shanti Nilaya

Noiembrie al meu mai poartă haina
Cu umeri goi și flori de câmp pe ea,
Din vara care-acum își duce taina
Într-un alt timp înscris, pe palma mea.

Îmi trec pe chipul lui buzele ude
Și degetele reci de-atâtea ploi,
Ca sculptorul în pietrele profunde
Cioplind spre amintire riduri noi;

Noiembrie al meu pe ritm dansează
Și trece peste prag cu pașii mici,
Cromatic ca-ntr-un vis ne proiectează
În pur și simplul lui acum... și-aici

Iar cand de frunze cosmic revelate
Se scriu în inimi mult prea multe foi,
O carte-ți fac, Iubire, să-ți prind șoapte
De stropi, pe rochia mea cu umeri goi.

Apoi, râzând de el, îl trag de poală
Și-i scutur zile reci peste copaci,
Ca poleiți și ei, din creanga goală,
Să-ți înflorească invizibili... maci...

Shanti Nilaya (Volumul "Din trup de femeie")

[latan.elena]

Ion Pillat - Tăcerea

Cobor pe câmp o dată cu-nnoptarea,
Sunt pretutindeni şi nu-s nicăieri,
Mă prinde pitulată nemişcarea;
Dar pier, cu glasul tare de mă ceri.

Mă sfâşie cocoşii, câinii mă latră,
La iaz mă joc cu luna plină-n stuf,
În jurul lămpii aţipesc pe vatră,
Şi satul doarme-n mine ca-ntr-un puf.

[latan.elena]

Adevărata frumusețe nu se poate descrie; este viața pură, viața care țâșnește… Priviți un diamant asupra căruia a căzut o rază de soare și sunteți orbiți de acea scânteiere, de acele străluciri de culori… Iată adevărata frumusețe! Cu cât o ființă reușește să capteze mai mult lumina pentru a se impregna de vibrațiile, de licăririle ei de culori, cu atât mai mult ea se apropie de adevărata frumusețe.”
Omraam Mikhaël Aïvanhov



'’Daca vrei sa afli secretele universului, gandeste in termeni de energie, vibratie, frecventa.’’
Nikola Tesla