acum 19 minute


04:07
A ATLANTULUI NEMURIRE Căutăm atlantida, Şi n-o vedem, Căci stăm pe ea, Avem sare pentru bucate, Cristalizata'n presiune, Aur şi pietre scumpe'n măruntaie, Cărbuni ce-au înmagazinat putere, Sub valuri de pământ incandescent, Cum cărbunarii şi vărarii ştiu a face, Chiar astazi prin păduri pentru grătare, Să poarte la vânat pucioase scoase, Din răsuflările vulcanice, Stând astupate şi răcite, De lacuri glaciare ori fără de fund, Care din cînd în cînd mai dau izbucuri, Şi prin noroaiele ce crapă'n soare, Arată focuri vii ce-aprind făclii, În oxigenul ce inundă glii mănoase, Crescute în cenusi de case, Unde cu furca şi cu fusul II cusură, Poate atlanţi ce au ştiut a vieţui, În peşteri de sub babele, Pe vârful OMU şi în Vrancea glăsuindă, Ce Moldoveni, Negoi şi Crai, Îi cheamă cu cutremurare, Să primenească apa din izvoare, Pentru popor ce tace, face şi desface, Tainice legi benefice'n ecosisteme, Urlând la lună prin strigări de lupi, Ce ştiu a ţine stana sănătoasă, Lângă ciobani ce-i venerează'n luptă, Înfipţi cu cap şi piele într-o ţeapă, Universală frigăruie înţeleaptă, Ce-ţi dă şi de mâncare bună, Pe jarul de Vulcani, Dar te şi'nteapă, De nu-i dreptatea dreaptă la'mpărţeală, Prinosului din păsări Pheonix, Ce văd pe os să se aşeze, Şi un cărbune-aprins ştiu pune'n cuib, Să grafeneze Pui de Lei, Dealungul vremurilor surde, La rugăminţi de nemurire. 09 septembrie 2013 Marcel TUDOR https://www.facebook.com/photo.php?f...type=3&theater