Leacuri călugăreşti

O comoară de sfaturi de sănătate, n bibliotecile marilor mnăstiri



Interesul viu de care se bucură plantele şi trata*mentele străvechi legate de ele se află n mare creştere n ultimul timp.

Tehnicizării excesive a lumii n care trăim i se opune preocuparea pentru co*mo*rile ncă nedezgropate ale naturii, de mare folos sănă*tăţii tot mai precare a omului contemporan. Iar mare parte dintre aceste nvăţături legate de plante au fost adunate n mnăstirile din Evul Mediu, care folo*seau şi ca aşezăminte pentru bolnavi. mbinate cu rugă*ciuni, mii de reţete au fost strnse n cărţi ce se află şi astăzi n rafturile bibliotecilor din mnăstirile Europei, o comoară de sfaturi simple, eficiente şi la ndemna oricui. n fapt, noi leacuri de sănătate, pe care vi le punem la dis*poziţie, n speranţa de a vă fi de folos.

Lemnul-Domnului

Conform părerii medicilor medievali, Lemnul-Dom*nului (sau salvia europeană) are un grad de efi*cienţă foarte ridicat. Sămnţa lui are, mai ales, un pu*ternic efect sicativ (de uscare) şi, prin fierbere, se ob*ţine un decoct care com*bate cu succes nevralgiile sau durerile de piept. Decoc*tul vindecă, de asemenea, ast*mul, tusea, durerile de spate şi stările de isterie.
* Macerat n vin, Lemnul-Domnului are - n plus - un efect diuretic, purgativ, emena*gog şi calmant (n cazul gutei). Cnd este ars, mirosul lui alungă şerpii, iar fo*losit sub formă de băutură neutrali*zează acţiunea veninului.
* Lemnul-Domnului se foloseşte şi n caz de febră cu frisoane: se fierbe n apă, iar cu uleiul lăsat la fierbere şi cu planta propriu-zisă se fricţionează corpul.
* Folosit ca băutură, distruge vier*mii intestinali, iar fiert n apă, cu miez de pine şi de gutuie, şi aplicat pe zonele bolnave, vindecă durerea sau inflamaţia ochilor. Combinat cu grăsime, dar şi singur, Lemnul-Dom*nului (Artemisia abrotanum) facili*tează extragerea din piele a aşchiilor şi spinilor. Pus sub pernă, strneşte pofta de dragoste, iar consumat ca bău*tură, neutralizează toate obstaco*lele ce i-ar putea sta acesteia n cale.

Pelinul

Călugărul Benedikt von Nursia



Se spune despre pelin că are o eficienţă de gradul unu şi că, oricum ar fi folosit, fortifică stomacul. Dar cel mai bine este să fie fiert n apă de ploaie şi băut după ce s-a lăsat afară, n aer liber, să se răcească. Preparat astfel, pelinul este extrem de eficient n diverse afecţiuni ale stomacului: elimină viermii, relaxează abdome*nul şi calmează durerile cele mai violente. Este diuretic şi emenagog.
* Mărunţit şi amestecat n vin ndulcit cu miere, mpreună cu puţină lavandă, pelinul le este recoman*dat, ca băutură, femeilor n perioada ci*clului. Acelaşi efect se obţine dacă se aplică pe pntece o compresă din lnă, mbibată n amestecul respectiv.
* Amestecat cu răchită, lavandă şi oţet, pelinul combate starea de greaţă.
* Se poate fierbe, de asemenea, n vin, mpreună cu puţină rută, cu sare şi cu piper, obţinnd astfel o bău*tură care vindecă indispoziţia stomacală.
* Combinat cu stnjenel, este foarte bun pentru piept, iar mărunţit n oţet sau ars, alungă ţnţarii.

* nghiţit crud, combate gălbinarea, mpreună cu levănţica vindecă ficatul, iar băut cu oţet, calmează durerile de splină şi este un antidot excelent mpotriva ciupercilor otrăvitoare.
* Combinat cu vin, neutralizează efectele cucutei şi ajută la vindecarea rănilor produse de muşcăturile animalelor.
* Masajul uşor cu miere şi pelin limpezeşte vederea şi face să dispară vnătăile.
* Fumul de pelin ars degajă canalul auditiv, iar planta mărunţită, amestecată cu miere şi aplicată pe urechi, uşurează scurgerea mizeriei care le obturează.
* Cataplasma cu pelin reduce, de asemenea, infla*maţia produsă de o rană recentă, mai ales n zona capului.
* Mncărimea dispare, folosind doar cteva pică*turi de decoct din pelin, iar planta macerată n vin combate răul de mare.
* nvelit ntr-o pnză şi aplicat n zona inghinală, pelinul "dizolvă", pare-se, tumorile. Pus sub perna bol*navului, fără ştirea acestuia, l adoarme, datorită miro*sului puternic.
* Cenuşa de pelin nchide culoarea părului. Pus n dula*puri, alungă moliile, ames*tecat cu mie*re, reduce inflamaţia limbii şi fa*ce să dispară paloarea din jurul ochilor.

* Aplicat sub for*mă de cata*plasmă, pe splină, pelinul des*con*gestionează, iar ames*te*cat cu miere şi plasat n zona ute*rului, facili*tează flu*xul sanguin.
* Un decoct pre*parat din ulei şi pelin proaspăt, folosit sub formă de cataplasmă, este foarte efici*ent n combaterea durerilor de stomac.
* Cerneala diluată cu vin n care s-a macerat pelin pro*tejează manuscrisele de dinţii şoarecilor.
* Plinius aduce un elogiu virtuţilor acestei plante şi spu*ne că, n zilele de sărbătoare, romanii ofereau o cupă cu suc de pelin nvingătorilor din n*trecerile de care, convinşi fiind că darul cel mai demn de un nvingător era sănătatea, lucrul cel mai de preţ dintre toate cele pe care şi le poate dori un om.

Urzica

Cărţi medievale, cu reţete din plante



Urzica, pe care grecii o nu*mesc acalyphe, şi dato*rează numele latin "acidităţii" sevei sale, care arde degetele celor care fac imprudenţa s-o atingă cu mna. nghiţită cu vin, este bună mpotriva icte*rului.
Din sămnţă de urzică amestecată cu miere rezultă o băutură care calmează colicile şi tusea nveterată. Urzica ser*veş*te, de asemenea, la ncălzirea plăm*ni*lor şi la relaxarea abdomenului. Este o plantă plină de virtuţi, indiferent dacă se consumă sub formă de pulbere combi*nată cu miere sau se bea sucul proaspăt, amestecat cu vin.
* Cataplasmele din frunze de urzică, presărate cu puţină sare, sunt eficiente mpotriva ulceraţiilor, a răni*lor grave, a muşcăturilor de cine şi a blo*cării glandelor parotide. Folosită n acest fel, urzica "adună" carnea peste oasele dez*golite şi opreş*te scurgerile dăunătoare. Ră*dăcina ei, mărunţită n oţet şi aplicată sub formă de cataplasmă, "dizolvă" tumorile stomacale şi vindecă podagra şi toate afec*ţiunile articu*lare.
Acelaşi efect se obţine prin aplicarea unor cataplasme cu uleiul n care s-a fiert rădăcină de urzică.
Sucul de urzică sau, pur şi simplu, frun*zele introduse n nări, fac sngele să ţş*neas*că. n schimb, frecţionarea frunţii cu frun*ze opreşte sngele care curge din nas.
* Un amestec de mirt şi urzică, aplicat pe zona genitală, uşurează curgerea sn*gelui n timpul ciclului, iar cnd uterul se lasă şi nchi*de colul, masajul cu frunze de urzică l ajută să revină n poziţia normală.
* Seminţele de urzică i conferă vinului virtuţi afrodisiace, mult mai puternice dect frunzele mărunţite, ameste*cate cu vin, miere şi piper.
* Luată cu miere, urzica este excelentă mpotriva pleureziei şi a bolilor de plămni, iar mace*rată n vin dulce, este foarte diu*retică.
* Cu urzică proaspătă, fiartă n apă ca orice legumă, se obţine un decoct care relaxează abdo*me*nul, iar gargara cu suc de ur*zică vindecă inflamaţiile gtului.
* Masarea corpului cu uleiul n care au fiert urzici provoacă transpiraţia. Şi dacă la patrupede se-ntmplă ca femela să respingă apro*pierea masculului, o frecţie locală cu frunze retrezeşte dorinţa "amorţită" a animalului.
* Şi, nu n ultimul rnd, frecţionarea capului cu suc de seminţe de urzică opreş*te căderea părului.
Aceleaşi seminţe, culese n timpul secerişului şi puse la uscat, au o gamă infinită de virtuţi.

Usturoiul

Hipocrat



Usturoiul, pe care grecii l numesc Scordeon Argive, are, conform medicilor nvăţaţi, o forţă "imensă" de ncălzire şi de uscare. Mestecnd sau ma*snd pielea cu usturoi, se neutralizează muşcăturile de şarpe şi nţepăturile de scorpion. Apli*cat pe rană, m*preună cu puţină mie*re, usturoiul cicatrizează muş*căturile de cine. Mirosul usturoiului presat go*neşte insectele, inclusiv moliile. Iar prin fierberea lui cu vin, miere şi oţet, se obţine o băutură care distruge viermii intestinali.
* Combinat cu uleiul n care a fost fiert (cu coajă cu tot) şi folosit sub formă de cataplasmă, usturoiul e foarte eficient n tratarea muşcăturilor veninoase, a contuziilor, mpotriva durerilor şi tumo*rilor la vezică.
* Hipocrat recomanda fumul de usturoi ars, lăsat să pătrundă n uter, pentru eliminarea mai rapidă a placentei.
* Fiert n lapte şi consumat, usturoiul calmează durerile pulmonare.
* Durerile de cap cedează n faţa unei cataplasme cu usturoi şi fasole, fierte mpreună şi aplicate pe tmple.
* Cteva picături de untură de gscă impregnate cu usturoi şi instilate n ureche au o eficienţă extra*ordinară n calmarea durerilor.
* Fiert n apă, usturoiul combate tusea sau astmul, dar şi copt, pur şi simplu, pe plită, limpezeşte vocea.
* Fiert n supă, el i transmite acesteia virtuţi vindecătoare, şi ea diminuează greutăţile de urinare şi defecare.
* Un plasture compus din usturoi pisat şi untură de porc "dizolvă" tumorile cele mai considerabile.
Usturoiul mncat dimineaţa, pe stomacul gol, este un protector mpotriva problemelor importante pe care le pot produce sănătăţii anumite locuri şi ape, cnd ele sunt schimbate prea des.