Rezultate 1 la 2 din 2

Subiect: Cnd ncepe omul să existe?

  1. #1
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    69.125

    Cnd ncepe omul să existe?

    Manastirea Prislop

    30 iulie


    Cnd ncepe omul să existe?

    Avortul

    Copil de șase săptămnintr-o zi a trebuit să merg cu mama mea n capitală, pentru rezolvarea unor probleme de sănătate. Pe drum ne-am așezat la vorbă, subiectele abordate fiind destul de variate, mai ales că timpul necesar călătoriei era generos. La un moment dat mama a pomenit de moartea recentă a unei persoane, cu precizarea că mai avea cteva luni și ar fi mplinit o vrstă rotundă. Dar eu i-am spus că a și mplinit acea vrstă, că defapt vrsta omului pe pămnt nu este cea ncrustată pe cruce ci aceea la care se adaugă cele nouă (sau șapte) luni de viață intra-uterină. Și am insistat că anii pe care i sărbătorim sunt cei de la naștere nu de la nceputul existenței noastre, din rațiuni de obiectivitate cronologică: ziua nceputului existenței noastre, adică a zămislirii, nu o putem determina exact, dar pe cea a nașterii da. Și mama nu a fost de acord cu mine, nu a putut să accepte o realitate att de simplă, pentru a cărei nțelegere nu este nevoie de cunoștințe medicale sau teologice.

    De ce nu a putut? Pentru că timpul vieții intra-uterine nu i s-a părut ca aparținnd unei persoane, ci unei aglomerări de celule pe care medicina desacralizată o numește n mod sarcastic produs de concepție. Adică nu avem de-a face cu o persoană din primul moment al zămislirii ci cu un produs biologic, iar utilizarea cuvntului produs n loc de prunc, nu este ntmplătoare, ci este parte a propagandei ateiste, care are menirea de a induce n mentalul colectiv ideea că copiii nenăscuți au același statut cu produsele și mărfurile din magazine: acela de a fi refuzați sau acceptați, fără nicio implicare de ordin moral.

    De aceea astăzi, ntr-o țară majoritar ortodoxă precum Romnia, auzim din gura creștinilor stupizenii teologice precum Felicitări! Soția ta a născut, tocmai ai devenit tătic!, ca și cum pnă atunci nu erai tatăl copilului din pntecele soției tale. Ca și cum nașterea copilului ți certifică paternitatea, iar relația de rudenie nu ncepe din momentul zămislirii.

    Și tot de aceea, astăzi, canalele TV și posturile de radio nu mai podidesc să ne anunțe că prințul William a devenit tătic iar regina Elisabeta a II-a a devenit din nou bunică, ca și cum n timpul celor nouă luni de sarcină ale prințesei Kate, prințul și regina nu ar fi avut niciun grad de rudenie cu copilul nenăscut ncă.

    Credeți că aceste urări de fericire sunt nevinovate și inofesive? Nu, nicidecum, ci aceste expresii sunt tocmai rezultatul propagării n masă a unei mentalități criminale: pruncul nenăscut nu este considerat persoană umană ci are un statut inferior, el avnd dreptul de a fi recunoscut ca persoană doar după naștere. Și recunoașterea persoanei are o miză enormă pentru că tocmai de acestă recunoaștere depinde respectarea tuturor drepturilor, ncepnd cu dreptul la viață.

    Dar pentru că se stabilește nașterea ca fiind momentul n care devenim părinți sau bunici, se renegociază defapt momentul n care ființa din pntecele maimei este recunoscută ca persoană. Și dacă nașterea dictează apariția gradului de rudenie, atunci nseamnă că pnă la naștere, sau n cel mai bun caz un pic mai nainte, suntem liberi de vreo răspundere familială. Adică... liber la avort!

    De observat că urările precum Felicitări, tocmai ai devenit mămică, tătic, etc.! au același numitor comun ca și nștiințările sobre că o persoană publică a trecut n neființă. Și ntr-un caz și ntr-altul avem de-a face cu o contestare a ființei umane, dincolo de existența ei extra-uterină: n cazul pruncului se neagă faptul că nainte de naștere omul este tot om, deci se neagă existența sufletului sădit de Dumnezeu la zămislire, iar n cazul mortului se neagă că după moarte omul există n continuare, deci se neagă existența sufletului și veșnicia sa.

    n final, vă rog, feriți-vă fraților de ateismul deghizat n creștinism! Cercetați n lumina credinței toate cuvintele pe care le rostiți și gndiți-vă la toate implicațiile lor sufletești.

    (Dan)








    138mi place Distribuie

  2. #2
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    69.125
    Mitul celor 9 luni: ct durează sarcina la om?


    Trimite pe email
    07.08.2013 |
    5 Comentarii
    Durata sarcinii este foarte variabilă - diferenţele de la o femeie la alta pot fi de de cteva săptămni. (Foto: Shutterstock.com) + zoom
    Galerie foto (1)

    Contrar convingerilor majorităţii oamenilor, durata sarcinii la specia umană este foarte variabilă, iar aceste variaţii pot fi neaşteptat de mari - pnă la 5 săptămni, după cum arată un studiu recent.
    n studiul publicat n Human Reproduction, cercetătorii prezintă o concluzie surpinzătoare pentru mulţi: ideea că perioada de gestaţie la om ar fi de 9 luni, cu o variaţie de doar cteva zile, cum se crede ndeobşte, este eronată. n realitate, durata sarcinii poate varia, n mod natural, cu pnă la 5 săptămni.
    n mod obişnuit, data naşterii se calculează pe baza datei la care a nceput ultima menstruaţie, adăugndu-se la această dată 280 de zile.
    Totuşi, doar 4% dintre femei nasc după 280 de zile de la data ultimei menstruaţii şi numai 70% nasc n următoarele 10 zile, chiar şi atunci cnd data naşterii este estimată mai precis, cu ajutorul ecografiei.
    Acum, pentru prima dată, o echipă de specialişti americani, din cadrul National Institute of Environmental Health Sciences, a putut stabili momentul precis n care o femeie ovulează şi momentul n care ovulul fertilizat se implantează n uter, n cazul unei sarcini survenite natural, şi au urmărit sarcina pna la momentul naşterii. n acest mod, au putut stabili duratele precise a 125 de sarcini.
    Iată cteva dintre concluziile lor:
    durata medie a intervalului dintre ovulaţie şi naştere a fost de 268 de zile (38 de săptămni şi 2 zile).
    totuşi, după excluderea a 6 sarcini care s-au finalizat cu naşteri premature, au constatat că lungimea perioadelor de sarcină varia cu pnă la 37 de zile.
    femeile mai n vrstă tind să nască mai trziu, fiecare an n plus corespunznd, n medie, unei zile n plus de durată a sarcinii.
    femeile care au avut ele nsele o greutate mai mare cnd s-au născut tind să aibă sarcini cu durată mai lungă
    durata sarcinilor la una şi aceeaşi femeie tinde să fie constantă.
    Pnă acum, deşi se cunoştea faptul că sarcina poate varia ca durată, variaţiile erau atribuite, n cea mai mare parte, erorilor de estimare a vrstei sarcinii. nsă cercetătorii americani afirmă că au măsurat foarte precis durata sarcinii, de la ovulaţie pnă la naştere, şi totuşi au găsit că există variaţii foarte mari, de peste 5 săptămni - un rezultat att de surprinzător, nct cercetătorii s-au declarat ei nşişi fascinaţi de descoperire.
    Posibilitatea ca durata sarcinii să varieze n mod natural a fost puţin studiată, deoarece pnă acum era imposibil să fie diferenţiate erorile de calcul de variabilitatea naturală, de vreme ce nu se putea măsura absolut precis vrsta embrionului.
    Cercetătorii americani au reuşit să urmăreasca precis evoluţia sarcinii analiznd nivelul a trei hormoni din mostre de urină provenite de la femei gravide care luaseră parte anterior la un alt studiu, North Carolina Early Pregnancy Study, care a avut loc ntre anii 1982-1985.
    Folosind datele din acest studiu, referitoare la nivelul de hormoni din urină, cercetătorii au putut identifica momentul n care fiecare femeie a rămas gravidă.
    Cei 3 hormoni analizaţi - hCG (gonadotropina corionică umană), estron-3-glucoronida şi pregnanediol-3-glucoronida - prezintă variaţii specifice ale concentraţiei lor n urină, care pot indica momentul n care organismul femeiii intră n starea de graviditate.
    n 2010, cercetătorii au contactat femeile care participaseră la studiul din anii 1980 şi le-au cerut detalii despre modul n care decursese naşterea. Au exclus cazurile n care fusese vorba despre naşteri provocate sau despre operaţii cezariene programate (care afectează durata naturală a sarcinii), ca şi pe cele n care femeile fuseseră expuse la dietilstilbestrol - un compus chimic care afectează sistemul endocrin şi scurtează durata sarcinii. n acest mod, au calculat durata naturală a 125 de sarcini.
    Deşi cercetătorii afirmă că este prea devreme pentru a face recomandări clinice pe baza acestor rezultate, fiind necesare şi alte studii n domeniu, ei consideră totuşi că trebuie reţinut faptul că durata sarcinii la om prezintă o variabilitate mult mai mare dect se credea, iar medicii ar trebui să aibă n vedere şi acest lucru atunci cnd decid dacă să intervină sau nu n desfăşurarea unei sarcini.
    Sursa: Science Daily

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •