Pagina 15 din 16 PrimulPrimul 12345678910111213141516 UltimulUltimul
Rezultate 141 la 150 din 152

Subiect: Cusaturi populare

  1. #141

  2. #142

  3. #143

  4. #144

  5. #145

  6. #146

  7. #147

  8. #148

  9. #149
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    46.181
    MOTIVE: scara matei (P31, M22)



    Publicat de Ioana Corduneanu la 07:31 Niciun comentariu: Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook

    Etichete: povesti


    joi, 13 septembrie 2012

    Beautiful Dreams for the Design Museum Holon, Israel


    "Beautiful Dreams" are on their way to the Design Museum Holon, Israel, to be part of the Design Embassies exhibiton this autumn.


    One pillow is the Embassador of our sheepheards from the mountains and so I decorated it with the ancient sign of power, named 'mutton's horns'. I used vivid reds as color of blood is the symbol of life and energy.

    Other pillow represents our farmers and I decorated it with a network of stars, bordered with roosters. Their role is to keep the world in good order, singing every morning to wake up the sun and the farmers and to start a new day. Black is the color of fertile earth, that feeds us all.

    The other pillow is for those who dare to follow their vision, even if the route of their life is full of ups and downs, not always easy. I made sure to place protective magic eyes above everything, to keep them safe and I included symbol of friendship in the base. Blue is for freedom and hope.



    Publicat de Ioana Corduneanu la 03:14 5 comentarii: Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook

    Etichete: povesti






    sâmbătă, 1 septembrie 2012

    MOTIVE: soarea soarelui (P23, M20)



    Publicat de Ioana Corduneanu la 13:01 Niciun comentariu: Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook

    Etichete: povesti






    luni, 13 august 2012

    cateva zile la Surdesti


    la invitatia Fundaţiei Social-Culturală pentru Democraţie “identitate, unitate, generozitate, acţiune”, în parteneriat cu Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară - Baia Mare, Muzeul Țăranului Român- București, Universitatea de Arte și Design – Cluj Napoca, Școala cu clasele I-VIII Vasile Lucaciu- Șișești, Școala de Muzică și Arte Plasitce – Sighetul Marmației, Asociația Prietenii frumosului- Tisa
    la Colocviul cu tema:

    Motive ornamentale pe țesături și cusături,
    ca element de patrimoniu imaterial - între tradiție și inovație"
    organizat în cadrul proiectului "RECUPERAREA MODELELOR STRĂBUNE - din sertarele muzeului de la bunici la strănepoți" - Proiect cultural finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
    Scopul proiectului este: Recuperarea și revitalizarea colecției de modele/forme cu vechi motive ornamentale din domeniul textilelor aflate în colecțiile Muzeului Județean de Etnografie și Artă Populară Baia Mare, precum și reactivarea unor elemente de limbă arhaică/regionalisme folosite în desemnarea simbolurilor.


    Publicat de Ioana Corduneanu la 08:30 Niciun comentariu: Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook

    Etichete: povesti






    miercuri, 8 august 2012

    CU ROST si FARA ROST

    Oamenii de pe aici au conceput, demult de tot, un fel unic de a fi iar credintele lor nu au putut fi oprite sau deturnate spre alte concepte. Ei imparteau o credinta comuna, solara + un limbaj comun. Acest limbaj s-a imbogatit prin aparitia simbolurilor derivate (din cele primare) care s-au raspandit, treptat, peste tot.

  10. #150
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    46.181
    derivate din COLOANA:

    - CLEPSIDRA – a servit ca rol de legatura intre alte diferite modele; dar cand a fost element central, a fost mereu imbogatita si cu alte mesaje, in mijlocul ei.
    - CRUCEA IN X
    - ARCADA SIMPLA sau ARCADA protejand ROMBUL

    derivate din COLOANA – UNGHI:

    - BRADUL si SPICUL = pomul simbol, folosit cu varful in jos, descrescator, pentru ritualurile de trecere; si spicul, aurit, imbogatit cu paiete/margele si ridicat spre soare, in semn de recunostinta
    - CRUCEA cu ARIPIOARE – dedicata Zeitei Pasare
    - COLTII LUPULUI – zimti ce impodobesc pana si acum marginile textilelor ca se le apare de distrugere.

    derivate din COLOANA - ROMB:

    - ROMBUL cu laturi prelungite (combinat cu intersectia segmenteleor-pereche, inseamna belsug)
    - ROMBURI INTERSECTATE


    derivate ale CULTULUI SOLAR:

    SPIRALA, cepredomina in toate reprezentarile textile, cel mai adesea sub forma de:

    - COARNELE BERBECULUI
    - "S" -ul

    diferite alte semne, derivate din ideea de rotire:
    ROZETE din "S"-uri
    CRUCEA cu capete bogate
    CERC intersectat cu COLOANA
    CRUCEA in "M" (cercul fiind sectionat cu semnul coloanei)
    OCHIUL (rombul circumscris, adica "sub sprancene")


    Pe suport textil, cercul este mai greu de reprezentat, dar simbolul miscarii circulare se regaseste in toate solutiile tehnice gandite de om: toate instalatiile – roata olarului, roata morarului, vartelnita; torsul, tesutul, toate au nevoie de rotire fara oprire.

    Putem intalni un simbol sub forme diferite si cu nume diferite. "Vartelnita" si "colul morii" reprezinta aceeasi idee, a energiei, motor al regenerarii. "S"-ul il gasim numit "cioaca" sau "carligul ciobanului", reprezentand ideea de a aduce inapoi ceva ce s-a pierdut. "S"-ul il gasim numit "sfadeala" sau "sfaditele", cu aceeasi forma de rotatie in jurul unui ax, ca un yin&yang.

    Singurul simbol puternic ce s-a adaugat celor vechi in ultimii 2000 de ani este cel al vitei de vie: simbol crestin, al vietii vesnice. Dar chiar si vita, pana la urma, este un fel de coloana, cu rod.
    In vremuri mai recente, alte popoare au venit, au vazut si au admirat semnele si, cum e normal, au dorit sa le imprumute. Au copiat una si alta, dar mare lucru n-a iesit, pentru ca ei n-au mai stat sa le inteleaga si rosturile. Multi s-au apucat sa stilizeze tot ce-au vazut in fata ochilor: plante, flori, animale de-a valma si le-au transpus pe panza cu acceasi tehnica de lucru (cea in cruciulite, spre exemplu). Vaci, porci, vase cu flori, pauni, flori ireale au aglomerat panza incat abia mai putea sa respire.
    Toate aceste reprezentari au rol decorativ, adica n-au nici un rost.
    Publicat de Ioana Corduneanu la 18:13 9 comentarii: Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook

    Etichete: povesti


    marți, 7 august 2012

    CU ATA NEAGRA

    Pretutindeni si de cand lumea, cea mai magica dintre culori a fost ROSU; pentru ca este culoarea vietii: a sangelui si a focului. Se gasea in oxizii de fier si se folosea in toate ritualurile, in diverse nuante de rosu-ocru. Culoarea rosie au folosit-o oamenii pentru a-si tatua pe piele desene care sa-i protejeze si sa le dea puteri speciale. Inca o mai fac: tatuajele tamporare cu henna se practica pe tot spatiul ce se suprapune pe lumea primilor agricultori: India, Persia, Arabia, Turcia, nordul Africii. Fac parte din ritualul de nunta dar nu numai. Pe la noi, miresele purtau altite cusute cu modele rosii, foarte fine. In India miresele se imbraca in rosu complet. In Rusia, pana acum cateva sute de ani, oamenii inca foloseau acelasi cuvant pentru "rosu" si "frumos".
    NEGRU, NEGRU-BRUN a fost culoarea belsugului si a fertilitatii, pentru ca este culoarea pamantului roditor.
    ALB a fost culoarea mortii, pentru ca este culoarea oaselor.
    Mai apoi, prin anii 5000 ien, oamenii scrijeleau si apoi colorau in VERDE – ramura de brad; cu spicul in jos, in descrestere; si impodobeau astfel vasele funerare in speranta vietii vesnice.
    Culoarea seninului, ALBASTRU, a devenit culoare de doliu, purtata pentru cei dragi plecati la Cer.

    In nuante de rosu-ocru si negru-brun s-au imbracat cei din generatiile tinere, responsabili de continuitate, perpetuare, hrana. Purtau alb cei ce se apropiau de pragul de trecere; si razboinicii, aflati mereu in pericol de moarte.
    GALBEN: in toate nuantele sale, chiar si ocru si portocaliu palid – s-a folosit pentru incretul iilor; aceasta este una din regulile stricte. Daca altita si raurile si decorul de pe piept si spate au acceptat si alte culori, intai ca accente; si au acceptat si alte motive, mai noi, care s-au adaugat semnelor vechi; incretul a ramas pe loc, ca si cum ar fi inghetat in timp, ca si cum nici o inovatie nu il poate atinge.
    (si chiar nu inteleg de ce tocmai incretul)

    Pana de curand, adica acum 150 – 200 de ani, femeile erau conservatoare in ceea ce priveste folosirea culorilor: negru, ros caramizin, ros de chinovar, galban de alamaie, galban naramiziu, albastru sau vinetiu sau verde – cele din urma in nuante deschise sau inchise, dar folosite doar ca accente. In culori bogate sunt brodate iile de sarbatoare. Daca se foloseste o singura culoare, aceea va fi negru sau rosu. Desenul cu negru, in mod special, prin linistea sa, garanteaza eleganta.

    La inceput, ata si lana se colorau in casa, cu pigmenti vegetali si mai rar minerali. Culorile astfel obtinute erau foarte placute, potolite si rezistente in timp. Pentru colorare se foloseau anumite frunze, flori sau coaja unor plante, care trebuiau culese la un moment anume.
    Galbenul se obtinea din drobita (genista tinctoria), flori culese in Iunie, pe vreme frumoasa. Ata se fierbea in apa strecurata in care se fiersesera florile. Pentru nuante mai inchise se folosea bors in loc de apa.
    Galben naramiziu se obtinea de la frunzele salciilor (salix purpurea), cu adaos de coaja de alun.
    Rosul se obtinea din frunzele si coaja paduretului sau din frunze si flori de sovarf (origanum vulgare). Pentru nuante mai intunecate, procedeul se repeta de mai multe ori.
    Nuante vinete se obtineau fierband ata in zeama in care s-a dizolvat si fiert piatra acra sau vitriol de arama in acid salpetric, cu adaos de coaja de alun.
    Negru se face din coaja proaspata a arinilor tineri, sau din fiertura de frunze si coaja de nuc.
    Alte culori se pot obtine prin colorare succesiva: spre exemplu, verdele are nevoie de doua fierberi: in galben si in vanat. Liliachiu se fierbea in rosu si in vanat.

    Din pacate, culorile disponibile acum in mercerii sunt cum nu se poate mai nepotrivite pentru cusaturile romanesti. Fiind produse in Ungaria, in India sau in China, ele au nuante mult prea aprinse si nu stau bine impreuna. Nici macar rosul lor nu este cum ar trebui.
    M-am refugiat in negru.

    Publicat de Ioana Corduneanu la 01:10 2 comentarii: Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook

    Etichete: povesti






    vineri, 3 august 2012

    MAMA-MPUNGE SI EU TRAG / CE MAI TREBUSOARA FAC

    Se obisnuia ca, intr-o gospodarie, toate femeile si fetele sa lucreze, pe rand, la aceeasi panza, covor, brau sau naframa; care dupa cum avea timp, dupa ce isi termina treburile casnice: soacra, nora, nepoate, mama, fiice.
    Nu este o surpriza ca semnele, culorile si regulile s-au transmis in timp, de mii de ani.

    Din albumul "Motive ale industrie casnice de broderie din Bucovina", dupa studii intreprinse intre 1891 – 1911, de catre inginerul austriac Erich Kolbenheyer:
    "Altitele sunt totdeauna pe jumatate pana la a treia parte mai inguste decat maneca. Altita, ca acopere umarul si in parte si bratul, arata doua sau trei sau mai multe dungi orizontale brodate una peste alta si despartite de olalta prin gaitane incadrate pe laturi si jos prin o bordura. Gaitanele ce despartesc dungile, cat si mascatelele ce incadreaza pe laturi si jos altitele, sunt cusute cu lantujile de fir de aur si de argint sau cu margele sau cu mici placi rotunde de metal aurit sau argintat (fluturi). Broderia altitei are o inaltime de 10 – 20 cm"
    Altii spun ca altita trebuie sa fie cam cat un lat de palma.
    "Imediat sub altita incepe maneca; pe ea se afla in partea de sus mai intai o dunga orizontala (increteala) de o latime de 5 – 15 cm, care arata un ornament geometric si se deosebeste esential de altite si de partea de jos a manecii, atat intrucat priveste felul lucrului, cat si indeosebi culorile. Dunga aceasta este de o singura culoare si mai totdeauna galbana. Broderia aceasta se face totdeauna intr-o ornamentica deosebita de celelalte si cu o tecnica speciala"
    "Deosebit de variate sunt motivele broderiei de pe maneci de aice in jos. La alcatuirea ei se pot distinge doua tipuri principale. La tipul dintai sunt cusutede a lungul intregii maneci trei dungi verticale care tustrele arata acelasi desen. In cazul din urma, dunga din mijloc formeaza un fel de craca de la care se despart in dreapta si in stanga uneori simultan, alteori alternativ, frunze si flori. Broderia manecii este totdeauna mai lata decat cea a altitei. Maneca, este ca este de obiceiu incretita jos cu ajutorul unei ate groase, ca la gat. Peste piept si spate este brodata pe ambele parti cate o dunga cu desen continuu sau compusa din ornamente individuale razlete."
    Am reprodus descrierea iilor din nordul Moldovei pentru ca, din punct de vedere al croielii si compozitiei, ele reprezinta tipul de baza: adica "ia de tip dacic": simpla, incretita la gat. I se spune asa pentru ca asa se gaseste reprezentata pe Columna si pe monumentul de la Adamclisi.
    "ia de tip iliric", evoluata din cea de tip dacic, primeste un guler ingust peste incretul de la gat.
    "ia de Vrancea" este speciala prin croiala manecilor, facute din foi triunghiulare de panza, rasucite in spirala. Aceasta moda s-a raspandit si prin zonele invecinate: Bran, Muscel, Covasna.

    Din punct de vedere al impodobirii lor, iile pot fi:

    - camasa cu umar: din zona Sibiului si Fagarasului; are doar un fel de altita ingusta ca o banda de broderie peste umar.
    - ia cu altita: cea mai raspandita la sud si la est de Carpati dar si dincolo de munti, dincolo de Dunare si dincolo de Nistru. Dupa compozitiile ornamentale, se disting tipuri: de Arges, Muscel, Bran, Vlasca, Romanati, Mehedinti, Vrancea, Suceava, Neamt, de Saliste.
    - ia incarcata: este decorata excesiv, aproape fara spatii libere. Astfel de ii au fost la moda acum 100 de ani, in Valcea si Arges.
    - ia tip "Tom Ford", colectia primavara-vara 2012, careia ii lipseste incretul.



    Totusi, indiferent de provincia istorica (Oltenia, Muntenia, Moldova), tendinta este ca iile din zonele de deal si de munte sa fie mai aerisite, iar cele de la ses sa fie mai bogat decorate, batute. Pare ca desenul se rarefiaza odata cu altitudinea. Poate ca densitatea desenelor are legatura cu densitatea asezarilor din zonele respective, cu tipul de comunitate. Iile de muscel a fost mereu apreciata pentru compozitiile spectaculoase. Iile de Bucovina, insa, sunt renumite pentru finetea cusaturilor si eleganta culorilor.
    Si inginerul austriac de mai sus este de acord:
    "La arta aceasta, cunoscuta si esercitata in intreaga tara, trebue accentuat un moment caracteristic, prin care ea se deosebeste de modul usitat aiurea, si anume felul in care se coase sau se brodeaza. Caci pe cand la brodatul normal, acul se tine cu cele trei degete ale manei drepte, cosandu-se 'spre sine', teranca din Bucovina tine acul numai cu policarul si cu aratatorul si coasa in directiunea opusa. Mai departe este de relevat, ca teranca nu lucreaza nici odata cu ajutorul unei sablone, de pilda de canava, ci transmite desenul direct pe panza, numarand diferitele fire; o procedura complicata si migaloasa, dara tocmai momentului acestui are a se atribui efectul; ca broderiile terenesti din Bucovina esceleaza prin esactitatea lor perfecta. Si degetarul este necunoscut terancei"
    daaaaaaa, asa fac si eu, asa m-a invatat si pe mine bunica !!!
    "Din belsugul ornamentelor din Bucovina se intrebuinteaza mai ales doue tipuri de ornamente si anume: cel geometric si cel vegetal. In toate cazurile in care ornamentul se ia din natura, reproducerea nu-i defel naturalista ci totdeauna stilizata; si chiar stilizarea formeaza momentul caracteristic pentru aprecierea gustului si geniului propriu populatiunii rurale din Bucovina."
    "Din numarul intreg al desenurilor intrebuintate, o parte foarte mare este fara de indoeala traditionala si s-a conservat neschimbata din generatiune in generatiune pana in ziua de azi ... ceea ce rezulta indeosebi din marturisirile terancelor batrane, care la intrebarea de unde vine un nume sau celalt, raspund ca l-au auzit de la mama sau bunica.
    Nu incape indoeala ca lucrul casnic al locuitorilor Bucovinei pe terenul testil, tesutul si brodatul, trebuie sa fi fost indatinat in teara de veacuri in urma. Arta populara din Bucovina isi are originea in vremuri cu mult mai vechi decat celea in care popoarele locuiesc in teara sub numirea actuala. Radacinile ei par a patrunde pana in timpurile tarzie ale imperiului roman. Din motivele pe care Riegel le caracterizeaza de proprie epocei romane se ivesc mereu in ornamentica Bucovinei in numar mai mare sau mai mic si in aranjament variu indeosebi: canele (care apare foarte des inca de pe ceramica de Cucuteni; nu fusese descoperita la vremea la care s-a facut acest studiu, in 1891); undulatiunea spiralica si intermitenta, cordeaua impletita, patruunghiul (rombul), formele de "S" (vartelnite), de inima, de fasola si altele.
    Broderia bogata de Bucovina se pierde foarte iute dincolo de frontiera iar ceva mai departe, indeosebi la miazanoapte, nu se mai afla urma de ea. Spre apus, ea se reduce la o dunga lata, orizontala, pe increteala; ornamentul viu de a lungul manecii a incetat cu totul.
    Broderiile teranesti din Bucovina formeaza din contra o unitate completa si cu privire la identitatea lor cu motivele romanilor din Transilvania, Ungaria si Romania invecinata, de la care ele difera numai putin in unele locuri, nu se pot atribui decat ornamenticii poporului roman."

    Publicat de Ioana Corduneanu la 02:59 3 comentarii: Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook

    Etichete: povesti






    miercuri, 1 august 2012

    ZEITA PASARE si PASAREA MAIASTRA

    Semnele primordiale erau alfabetul folosit de oameni pentru a exprima mesaje pentru Cer. Credinciosii stravechi adorau doar forta Cerului si a Soarelui. Idolii au fost creati de oameni drept mesageri, fapturi de legatura, papusi de lut incrustate cu semne, ce urmau sa usureze si sa scurteze drumul spre cer. In functie de semnele purtate, ele aveau sarcini diferite:

    ATOTDARUITOAREA, ce proteja nasterea, viata si moartea, era incarcata de zigzaguri, segmente paralele si volute
    DARUITOAREA DE PAINE, impodobita cu romburi, linii si hasuri, promitea indestularea
    DARUITOAREA VIETII, purta bratara la mana dreapta si un sort impanzit de unghiuri
    ZEITA-PESTE, acoperita de meandre, era raspunzatoare de vartejul apelor
    ZEITA-FLUTURE, se ingrijea de regenerare si transformare si era impodobita cu volute si spirale

    ZEITA-PASARE conducea sufletele la cer si purta, fireste, simbolul coloanei. Tot ea era si protectoarea torsului si a tesutului. Din panza sacra, tesuta in temple, s-au facut hainele pe care femeile le imbracau la ceremonii. Femeile purtau pe haine aceleasi semne ca si zeitele de lut si fiecare mesaj era unic si netransmisibil.

    Agresiunile provocate de migratori au facut sa dispara tihna, pacea, matriarhatul si zeitele.
    Simbolurile, insa, s-au pastrat intocmai pe vesmintele femeilor: pe fote, brauri si marame.

    Dar mai ales pe ii si mai exact pe maneci: nu doar croiala lor ampla aminteste de aripi desfacute; dar si compozitiile de simboluri, cusute dupa reguli anume. S-au mai vazut ii fara cusaturi ornamentale pe spate sau pe piept; dar nu se poate ie fara altita, incret si rauri. Sau daca-i asa, aceea nu-i o ie; e doar o bluza oarecare, decorata.



    Pe ZEITA-PASARE o vom vedea cand va veni vremea sa plecam mai departe. Altfel nu se arata oamenilor obisnuiti; ci numai celor cu suflet curat. Poate ca Brancusi a vazut-o, pentru a crezut in ea: adica in Pasarea Maiastra si in Coloana.




    Publicat de Ioana Corduneanu la 02:09 Niciun comentariu: Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook

    Etichete: povesti






    marți, 31 iulie 2012

    SEMNELE PRIMORDIALE

    plansa reprodusa dupa Virgil Vasilescu, din "Semiotica Romana"
    POVESTEA COLOANEI
    Inaltarea spre Cer a obsedat omnul in toata existenta sa. Coloana romboidala, in zig-zag, este semnul legaturii intre Cer si Pamant.
    Poate ca acest zig-zag este semnul fulgerului, prin care Cerul a daruit omului Focul. Sau poate cele doua zig-zag-uri fata in fata se pot intelege si ca doua scarite: una pentru a urca spre Cer, una pentru a ajunge pe Pamant; astfel, avand coloana, omul nu mai este izolat; el poate comunica cu tot Universul.
    Inca inainte de anii 10 000 ien, oamenii au gravat coloana pe os si pe corn; una dintre cele mai vechi reprezentari a fost gasita intr-o grota din munti, in Mehedinti. Mai apoi, din coloana, oamenii au dezvoltat si alte simboluri: rombul, unghiurile, scaritele, clepsidra.

    POVESTEA ROMBULUI
    Dupa anii 10 000 ien, oamenii au domesticit plantele si animalele. Au inventat ceramica, pentru ca au avut surplus de hrana si au avut nevoie de vase. Pentru primii agricultori, indestularea, fertilitatea solului a fost vitala. Ei au reprezentat-o prin romb.
    Semnul sacru al fertilitatii solului, a stat pretutindeni in centrul de interes al compozitiilor grafice; a fost imbogatit cu romburi concentrice, sau umplut cu diverse hasuri cu linii oblice sau orizontale.
    In timp, rombului i s-au adaugat mai multe elemente, explicatii, detalieri.

    POVESTEA UNGHIULUI
    El este simbolul zeitatilor, da sensul, semnul vietii indestulate, sensul de spre mai bine, sensul vietii.

    POVESTEA SEGMENTELOR
    ca liniile pe un raboj, simbolizeaza multimea, numarul
    2 linii gemene redau puterea perechii
    3 linii paralele amintesc cele 3 etape ale vietii: nasterea, cunoasterea de sine, moartea
    4 linii paralele inseamna abundenta, si sunt semn al Zeitei Fertilitatii Pamantului.
    Cand s-au folosit, alternate, linii mari si mici, s-a vorbit despre vechi si nou, despre mama si fiica.

    POVESTEA SPIRALEI
    spirala este energia! Energia regenerativa, miscarea universala, care se gaseste si in om.
    Pentru bogatia folosirii spiralelor, cultura Cucuteni va ramane unica.
    Spirala plana, cu volute multiple, imperecheate si imbratisate in lant, a fost adaptata de femeile din cultura Vadastra pentru a putea fi cusuta pe reteaua firelor si fibrelor textile. Astfel liniile curbe s-au transformat catre spirale unghiulare. Zeita Pasare era si ea impodobita cu aceste spirale unghiulare.
    Mai apoi, din spirale, au derivat si alte semne mistice vitale: "S"-urile, compuse din 2 volute opuse si "coarnele berbecului, compuse din 2 volute in oglinda.

    POVESTEA HASURILOR
    inseamna; apa, abundenta, spor.
    Asezarile de pe malul lacurilor sau ale apelor linistite au avut liniile lor, paralele, drepte.
    Asezarilor de langa rauri involburate le corespund liniile ondulate, chiar agitate.
    Atunci cand alternau situatiile, alternau si liniile: drepte si ondulate.
    Prezenta liniilor aminteste ca viata nu era posibila decat in prezenta apei. Pentru primii agricultori, liniile orizontale au fost intersectate cu linii oblice, pentru a desena o plasa, pentru a exprima un mediu foarte fertil; abundenta.

    POVESTEA CERCULUI
    cercul este simbolul regenerarii, al miscarii fara de inceput si sfarsit.
    In special in PreCucuteni, s-au folosit multe cercuri, cercuri concentrice, ca semn al regenerarii, asociat imaginii solare. De curand parca, s-a descoperit faptul ca oamenii culturii Cucuteni isi abandonau asezarile, ardeau tot in urma lor si isi reconstruiau o noua asezare, de la zero. Acest ritual il repetau la cca 100 de ani.
    Daca vedem 2 cercuri concentrice cu hasura intre ele, acest concept aminteste ca regenerarea este posibila doar in prezenta apei.
    Cercul, impreuna cu spirala, voluta si alte linii curbe, au fost considerate semne Ceresti, reprezentand puterea Cerului asupra vietii.




    Publicat de Ioana Corduneanu la 01:53 2 comentarii: Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook

    Etichete: povesti






    luni, 30 iulie 2012

    SEMNE ALE SOARELUI

    Ultima era glaciara a fortat oamenii sa-si caute adapost in pesteri si singurul ajutor l-au primit de la Soare. Catre Soare si-au indreptat oamenii si rugile si speranta si multumirile.

    Din dorinta de a se apropia de Soare, omul a imaginat coloana.

    Acum vre-o 10 000 de ani, oamenii au imaginat semnul "S" ca semn dual. "S"-ul s-a dublat sau s-a triplat si a format rozeta solara, Soarele fiind erou principal in fenomenul Universal al miscarii.


    Aria cultului solar s-a suprapus, fireste, pe spatiul geografic al primilor agricultori.
    Semnele dedicate Soarelui si Cerului, adica linii curbe, cercuri, spirale si semnele dedicate Pamantului, adica romburi, hasuri, unghiuri – s-au desenat la fel, ca si cum ar fi fost facut de aceeasi mana, si in Carpati si in Mexic, in India, in China si in Anatolia sau Caucaz.


    Mai apoi, miscarile tribale au stricat linistea ancestrala si marele spatiu solar s-a spart si a ramas divizat in mai multe centre; cel din Carpati fiind singurul ramas in Europa veche.
    Publicat de Ioana Corduneanu la 15:37 Niciun comentariu: Trimiteţi prin e-mail Postaţi pe blog!Distribuiţi pe TwitterDistribuiţi pe Facebook

    Etichete: povesti




    POVESTEA PRIMELOR SEMNE IMAGINATE DE OAMENI

    Ultimul val glaciar, cu calota sa de 2000 de metri grosime, nu a coborat peste paralela 50, insa gerurile pe care le-a adus au afectat iremediabil flora, fauna, viata din Spatiul Carpatic. Muntii nostri au oferit numeroase caverne, vai si aplecatori in care oamenii au gasit un pic de adapost.

    Infruntand frigul cumplit care trebuie sa fi fost atunci, oamenii si-au dat seama ca singurul ajutor le vine de la Soare. Si Focului i s-au atribuit puteri magice, fiind socotit descendentul Soarelui. In vremea aceea, femeia conducea familia. Toata viata gravita in jurul vetrei focului.

    In timp ce alti oameni ai pesterilor au lasat urme si desene ale animalelor cu care se luptau, oamenii din arcul Carpatic au gandit abstract si au imaginat semne. Unui semn i-au trebuit secole pana sa devina simbol. Semnele grafice si-au pastrat structura si puterea de a comunica idei pe care le-au transmis peste timp.





    Oamenii din Carpati, ce au trait in prima epoca a pietrei, au construit un sistem unic de comunicare cu Cerul, folosind simboluri chibzuite cu grija. Ei au creat pe acelasi orizont cultural, gandind in limitele unui scenariu comun, ce aduce, in plus, dovezi ale continuitatii.

    Cand frigul s-a mai imblanzit, ei au coborat din munti, au populat campiile si luncile, s-au asezat in apropierea apelor, au inceput sa practice agricultura, au domesticit animale si au devenit sedentari.

    Cucuteni, Gumelnita, Hamangia, Petresti, Portile de Fier, Tisa, Vadastra – au inflorit, s-au dezvoltat impreuna, au comunicat; iar unitatea lor nu a putut fi zdruncinata.

    Oamenii au fost fericiti pe atunci: au trait in echilibru, au avut parte de belsug si au dorit sa-si exprime recunostinta pentru tot ce-au primit de la Cer si de la Pamant.

    Spre anul 3500 ien, in acest spatiu au navalit triburi noi, agresive; au fost distruse vechile temple, iar oamenii si-au construit un colt sacru in interiorul locuintei – ce a preluat din atributiile templului. Sedentarii au trebuit sa renunte la vechiul stil de viata, unealta a devenit arma, barbatul a inceput sa conduca si ceata de aparare si ritualurile. Dar Marele Preot a preluat doar o parte din ele; femeile si-au continuat atributiile alaturi de el.

    Femeia, fostul sef de ginta, a respectat calendarul arhaic al datinilor si al practicilor religioase. A mentinut cromografia, raportul intre Cer si Pamant, respectul fata de inaintasi, practica ofrandelor, cultul Vetrei, al Apei si al Soarelui si, bineinteles, tesutul si brodatul ritual.

    Femeile au pastrat mesajele si puterile primelor semne; le-au tesut, le-au cusut si le-au purtat.

Pagina 15 din 16 PrimulPrimul 12345678910111213141516 UltimulUltimul

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •