Energie şi biocombustibili »
Cum să faci biogaz la tine in curte – lecţie de chimie pentru elevii din Canada

Mircea Marin › 13-05-2013 »
Pentru mulţi elevi din lumea aceasta, productia de biogaz este unul dintre cele mai simple “proiecte ştiinţifice” de pe care le fac la şcoală.
Agricultura este unul dintre cei mai mari consumatori de energie dintre ramurile de activitate umană. Mai mult, energia este unul dintre costurile de producţie cu cea mai mare greutate în agricultură atât în ce priveşte culturile vegetale cât şi creşterea animalelor, păsărilor şi nu numai – de la funcţionarea sistemlor de irigaţie, la iluminat şi încălzire (uneori chiar şi răcire), la punerea în funcţiune a diferitelor utilaje, costurile cu energia nu pot fi ocolite. Producerea de energie din materiie prime rezultate dn producţia agricolă ar reduce cu mult aceste costuri şi ar face activitatea mai eficientă şi mai profitabilă.
Pentru producerea biogazului este necesar un vas în care să se poată produce digestia anaerobă a bio-masei. Este un “stomac de rumegătoare” mai mare sau mai mic – de dimensiunile unui borcan – pentru proiectele şcolare – sau a unui “tanc” în cazul centralelor de biogaz. Între aceste limite pot fi gândite însă şi micro-proiecte adaptate oricărei gospodării cu minimum 3 vaci.
Pentru elevii de liceu – iată aici un exemplu de tipul “pas cu pas”, care studiază chimia organică, proiectul construirii unui digestor anaerob urmăreşte punerea în evidenţă a unui lanţ de procese în care compuşii oganici cu lanţ lung sînt descompuşi în metan, dioxid de carbon şi alte elemente chimice – prin lichefiere, hidroliză, acetogeneză şi în final methanogeneză – biogazul fiind de fapt un amestec de metan şi dioxid de carbon 50–75% methan(CH4) – 25–45 % dioxib de carbon (CO2). la aceste două componente se adaugă 2-7% apă (H20), 2% oxigen (O2), 2% azot (N2) şi altele. Totul se face sub influenţa micro-organismelor conţinute de biomasă – care asigură fermentarea: biogasul este un produs al fermentării.
Biogazul poate fi obţinut din aproape orice resturi organice produse în activităţile de producţie agricolă – culturi vegetale sau crescătorii de animale şi păsări – Fiecare proiect de generare a biogasului ţine cont de “materia primă” anume avută la dispoziţie.
Nu toate “materiile prime” dau acelaşi randament – luându-se în condiderare numărul de metri cubi de biogas per tona de biomasă utilizată şi concentraţia de metan conţinută de acesta cel mai “productiv” fiind porumbul însilozat (202 m3/tonă 62% methan) iar cele mai puţin bălegarul de vite umed (25 m3/tonă, 60% methan)
La un nivel superior de cel al proiectelor şcolare constructorii de centrale de biogas atrag atenţia asupra unor mici detalii precum desulfurizarea biogasului – biogasul conţinând şi hidrogen sulfurat (H2S) care are o acţiune corozivă – lucru care se poate face simplu, prin adăugarea de aer.
Potrivit statisticilor Germania ar fi cea mai mare producătoare de biogaz – cu 5000 de vase de digestie anaerobică în funcţiune, cea mai mare parte a unităţilor de producere fiind construite pe lângă fermele de vite de lapte.


Energie şi biocombustibili »
Prima staţie românească de producere a energiei pe bază de biogaz, investiţie de 5 milioane de euro

agrointel.ro › 9-07-2013 »
Genesis Biopartner, holding românesc format din Baupartner România şi Vireo Energy Suedia, anunţă inaugurarea primei staţii româneşti de producere a energiei regenerabile în cogenerare, pe bază de biogaz.
Staţia de biogaz construită la Filipeştii de Pădure, judeţul Prahova, este un proiect iniţiat, dezvoltat şi finantat integral de Genesis Biopartener şi are o capacitate de 1MW/h electric şi 1,2MW/h termic şi procesează zilnic o cantitate de 49 tone substrat organic, iar proiectul a presupus o investiţie de aproximativ cinci milioane de euro.
Implementarea proiectului, unic în România până în prezent, a început în luna iunie 2012 cu scopul de a produce energie regenerabilă (electrică şi termică), în cogenerare, prin utilizarea de substrat organic (vegetal şi, ulterior, deşeuri organice) în zona amplasamentului.
Noutatea proiectului constă în furnizarea catre un partener a energiei termice produse de centrala de cogenerare, producerea de energie electrică în bandă, furnizarea predictibilă (peste 8000 ore funcţionare/an), precum şi posibilitatea de stocare a energiei (biogazului).
Acest proiect stă la baza dezvoltarii a trei domenii prioritare în România: energia, agricultura şi protecţia mediului înconjurător, iar instalaţia de cogenerare pe bază de biogaz se pretează oricărui consumator industrial care utilizează energie termică (apă caldă, abur tehnologic, aer cald).
“În prezent realizăm studii de fezabilitate pentru alte locaţii. Totodată, căutam alţi parteneri pentru amplasarea în zona lor a staţiilor de biogaz şi de producere a energiei în cogenerare. In special, ne interesează parteneri care au resturi sau deşeuri organice, din industria alimentară sau parteneri industriali care au consum de energie termică”, declară Michael Dietrich, fondator Genesis Biopartener.
Primul beneficiar este fabrica de mezeluri CrisTim, care, în urma investiţiei, va beneficia de o scădere a costului pentru producerea energiei termice, precum şi de o gestionare eficienţă a deşeurilor rezultate din procesarea cărnii.
“Acest parteneriat prin care, lânga fabrica noastră de mezeluri s-a construit staţia de biogaz, în cogenerare, ne va asigura livrarea unei cantităţi importante de abur tehnologic la un cost mult mai scăzut decât până în prezent”, explică Radu Timiş, preşedintele Grupului CrisTim.
Proiectul a fost realizat la nivel tehnic de companiile AB Energy şi MT Energie, care au furnizat echipamentele necesare funcţionării instalaţiei de cogenerare, începând de la tratarea biogazului până la transformarea acestuia în energie electrică şi recuperarea de energie termică (AB Energy) şi respectiv tehnologia destinaţă liniei de fermentaţie, precum şi automatizarea întregului flux tehnologic pentru producerea biogazului