Proiectul - IIE ROMANEASCA ! - practic " IIA salveaza ROMANIA ! " !!!

[Adrian Pop]

Proiectul - IIE ROMANEASCA !

Ideea de la care vom pleca este legata de a da de lucru satencelor si tinerilor de la sate, cu productie generalizata de II pur Romanesti, procedand asa cum fac elvetienii cu ceasurile pe care le curata iarna. O sa adaugam si observatia lui Justin Capra referitoare la mustele facute pe aceste II, capabile sa debolcheze nadisurile si Ceakrele.
[5:40:09 PM] Pop Adrian : ideea poate sa fie mare, daca ' se joaca ' serios.....profund logic, cautand piata la marile companii de moda din lume, companii pentru care lucreaza Mihaita de 8 ani, soft.
[5:40:44 PM] Pop Adrian : poate sa devina un mare proiect in Romania.
[5:41:47 PM] Pop Adrian : Proiectul se va numi IIE Romaneasca !



http://dexonline.ro/definitie/iie
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...-definitie-iie



Sigla firmei ZALMOXA
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...-firma-ZALMOXA



Sarbatoarea Sanzienelor, 24 iunie, un cult geto-dacic
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...ult-geto-dacic



IIA pur Romaneasca !!!
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...Romaneasca-!!!


TARG DE IE ROMANEASCA dedicat Zilei Universale a Iie
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...versale-a-Iiei



Principalele plante textile sunt: bumbacul, inul si canapa.
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...inul-si-canapa



Cine face panza pentru II ?
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...anza-pentru-II



Cum se fac II ?
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...-Cum-se-fac-II



Poze II
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/8834-Poze-II



Targuri si expozitii
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...i-si-expozitii



Magia IIEI Romanesti
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...IIEI-Romanesti



Preturile IILOR Romanesti
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...ILOR-Romanesti



Producatori IE Romaneasca
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...-IE-Romaneasca



Casa de Moda - IIA Romaneasca
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...IIA-Romaneasca



Magazin virtual - IIA salveaza Romania !!!
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...veaza-Romania-!!!!



Zalmoxa design
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...Zalmoxa-design



https://www.facebook.com/groups/1386...p_r2j_approved





IIA salveaza ROMANIA !!!

Caut partener serios cu care sa lucrez eficient la acest proiect.

[Adrian Pop]

In timpul noptilor lungi de iarna, taranii elvetieni au inceput usor a deprinde mestesugul ceasurilor.


In Elvetia exista peste 1400 fabricanti de ceasuri.

http://www.ziare.com/afaceri/industr...de-lux-1115242
Ceasurile elvetiene. Cum s-a nascut, din intamplare, o mare afacere de lux


Foto: Factroom
Anunturi Google
Bilete de avion Roma
esky.ro
Bilete de avion ieftine spre Roma. Rezervari online zboruri ieftine.
Cutii de Ceasuri-Borealy
www.borealy.ro/cutii-ceasuri
Calitate Premium si de Lux. Livrare Gratuita in 2 ore/24 ore!


Nu toate marile afaceri incep cu ceea ce sunt ele. Dimpotriva, multe au demarat cu altceva, decat in ce stralucesc ele azi. Nici industria ceasurilor elvetiene nu face exceptie.

Cum au ajuns elvetienii ceasornicari

Initial, Elvatia n-a fost patria ceasornicarilor. A fost patria bijutierilor. Nu in Elvetia a inceput productia de ceasuri, asa cum, eronat, cred unii. Nici mesterii care faceau ceasurile europene de lux nu erau elvetieni. Erau germani, francezi, italieni, scrie Factroom.

Imbratisand credinta protestanta, ei s-au pomenit in conflict cu Intoleranta bisericeasca locala si au ajuns sa se aciuiasca in Geneva, orasul protestantilor.

Dar Geneva acelui secol al XVI-lea mai era si orasul bijutierilor, orasul maestrilor in miniaturi, al luxului si al elegantei. Toate acestea contrastau cu reformele lui Jean Calvin, care predica modestia, smerenia si abtinerea de la orice lux.

Sa predici abtinerea de la lux in orasul bijutierilor inseamna sa lasi o categorie de oameni prosperi fara obiectul muncii. Ramasi cam muritori de foame, bijutierii au inceput sa traga cu coada ochiului la ciudata indeletnicire a noilor veniti italinei, francezi si germani - ceasornicarii.

Nicio alta profesie nu este asa aproape de cea a bijutierului, cum este ceasornicaria. De aici a pornit totul.

In scurt timp, bijutierii, artisti ai artei miniaturii, au invatat meseria noilor sositi, pe care i-au intrecut rapid cu priceperea si migala lor, transmitand traditia din tata-n fiu. Asa s-a format faima "ceasurilor elvetiene".

Un ceas elvetian functioneaza decenii, neintrerupt

Multa vreme, ceasurile elvetiene de lux au fost o exclusivitate mondiala. Inca si astazi Elvetia este aproape de a detine aceasta exclusivitate de lider, desi ceasuri de serie se produc in intreaga lume.

Costurile de fabricatie ale ceasurilor de serie au scazut cu peste 90%, pretul in magazin la fel, dar patria ceasului-brand a ramas tot Elvetia, iar pretul ceasului elvetian a ramas ridicat.

Renunele se bazeaza pe designul neintrecut si pe fiabilitatea mecanismelor. A ramas de notorietate seculara faptul ca un ceas elvetian functioneaza neintreurpt multe decenii in sir si n-are rival.

Din pacate, un business incorect, bine plasat pe piata de consum, produce deruta in randul clientilor. Este vorba de ceasuri produse in serie, ai caror fabricanti isi procura - nu este clar pe ce cale - carcase de ceasuri elvetiene si monteaza in ele propriul mecanism.

Ceasul-bijuterie: imbatabil, dar scump

Cea mai sigura cale de a contracara aceasta "concurenta", total neloiala, este revenirea la o idee mai veche si foarte costisitoare: ceasul-bijuterie.

Carcasa insasi este din aur sau platina, bratara este din acelasi material, eventual poate fi incrustata cu pietre si tot pietre se pot observa pe cadranului ceasului.

Aurul si nestemata sunt certificate de calitate imbatabile pentru ceasul de firma, dar s-a dovedit a nu fi suficiente. Poate nicaieri in alt domeniu civil nu exista servicii de informatii mai minutios organizate, ca in randul celor care isi apara brandul de ceas.

Altfel nici nu se poate. Fabricantii de ceasuri elvetiene isi apara nu numai faima, ci insasi supravietuirea acestei minunate afaceri, care aduce investitorului unul din cele mai ridicate randamente financiare din lume.


[6:48:41 PM] Pop Adrian : nu gasesc articolul pe care l-am citit referitor la cate ceasuri iau taranii elvetieni iarna si le curata, le spala intr-o solutie speciala si le aseambleaza la loc.....
[6:48:57 PM] Pop Adrian : fiecare familie ia zeci, poate sute de ceasuri pe fiecare iarna....munca pe care iau multi bani.

Asta trebuie sa facem si noi cu IILE noastre.

[Adrian Pop]

http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/499-Justin-Capra


Pastreaza însa convingerea ca locul si momentul nasterii sunt importante pentru fiecare om. Si îmi repeta si acum o observatie proprie, ori citita, poate, pe undeva, ca fulgii de zapada au forme de cristalizare diferite, în functie de locul în care se afla.

„Ati observat ca la noi arhitectura fulgilor de zapada seamana cu modelele cusute de femei pe costumele populare românesti?!”

[Adrian Pop]

Cu Domnul Justin Capra o sa vorbesc , cu Domnul Gen Dulcan si cu Domnul Florin Munteanu
[9:45:29 PM] Pop Adrian : despre II

inseamna ca asta cu deblocarea nadisurilor si a cekrelor, este o cugetare proprie, pe care am discutat-o cu un inginer care face parte din echipa Domnului Capra.
[9:54:29 PM] Pop Adrian : o s-o discut cu cei trei....
[9:54:37 PM] Pop Adrian : cum zisai....

Veliscu parca...inginer
[9:58:19 PM] Pop Adrian : parca asa
[9:59:21 PM] Pop Adrian : el venise la un targ de inventica cu inventiile unor francezi care pusesera un procesor la branturile din pantofi...si care generau niste frecvente necesare insanatosirii organelor
[9:59:51 PM] ana maria vega art: da,parca imi amintesc ceva
[9:59:55 PM] ana maria vega art: sau in haine
[10:00:21 PM] Pop Adrian : si i-am spus sa facem asa ceva la haine
[10:00:43 PM] Pop Adrian : si fara energie externa...sa fie facute II cu mustele respective, cu modele
[10:01:03 PM] Pop Adrian : cu culori specifice zonei respective


Odata, într-o alta discutie, îmi vorbise despre formele
cristalelor de gheata, dependente de locul în care au aparut.


Mecanismele gândirii omeneşti ! in Discutii libere Forum

zalmoxa.fr.yuku.com/topic/167‎Translate this page
Pop Adrian: discutam ieri cu acest Domn si cu Marian Veliscu de comunicare cu ... Pop Adrian: D-mnul Marian, un baiat exceptional, face niste branturi care au ...





Mecanismele gândirii omeneşti ! - Sfatul Batranilor

http://www.sfatulbatranilor.ro/.../6...rii-...‎Translate this page
Oct 22, 2011 – Pop Adrian: discutam ieri cu acest Domn si cu Marian Veliscu de ... Pop Adrian: D-mnul Marian, un baiat exceptional, face niste branturi care au ...

[Adrian Pop]

• Adrian Pop http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...IIA-RomaneascaCasa de Moda - IIA Romaneasca
  www.sfatulbatranilor.roCasa de Moda - IIA Romaneasca sau Casa de Moda - IIA Dacica
  
  
  
  
  
  
  acum 25 minute · Îmi place · 1 · Eliminaţi previzualizarea
  
  
  
  
  
  
• 
  Elena Dogaru Succes .
  acum 14 minute · Îmi place
  
  
  
  
  
  
• 
  Adrian Pop multumesc.
  acum 11 minute · Îmi place
  
  
  
  
  
  
• 
  Ileana Ileana Ileana Cred ca pe sate mai sunt femei care se intrec intre ele in a-si coase ii cat mai frumoase. Poate sunt de ajutor
  acum 2 minute · Îmi place
  
  
  
  
  
  
• 
  Adrian Pop Sunt convins ca prin toate cele 30.000 de sate din Romania Mare exista astfel de femei. Planul de lucru al acestui proiect trebuie sa tina cont de acest lucru.....
  
  
  
  
  

[Adrian Pop]

https://www.google.ro/#gs_rn=18&gs_ri=psy-ab&tok=GLYFl41jnV9D2NsD0XiARw&pq=iie%20romaneasca% 20de%20vanzare&cp=14&gs_id=2s3&xhr=t&q=iie+romanea sca&es_nrs=true&pf=p&sclient=psy-ab&oq=iie+romaneasca&gs_l=&pbx=1&bav=on.2,or.r_qf. &bvm=bv.48572450,d.Yms&fp=418d7c53a463a270&biw=102 4&bih=581&bs=1



Ia este la mare moda!!!

Posted on 06/24/2013 by Gustul Vietii
Gandurile legate de copilarie,amintirile sunt cu atat mai vi,daca acele momente sunt speciale.Una din cele mai frumoase amintiri este cand am facut cunstinta cu ia mea.
Clasa a-5-a,ora de lucru manual.Doamna care ne preda ora de lucru manual,intra in clasa cu zambetul pe buze.Ceva parca ne facea curioase(la ora de lucru manual eram doar fete),doamna Ivan,era una din profesoarele care nu prea zambea si totusi in aceea zi a facut-o.Dupa ce s-a asezat comod la catedra,ne-a spus pe o voce joasa,de parca nu vroia sa auzim,mai mult sa ghicim,daca cineva stie ce vom lucra noi astazi.Nu stiam.Ne uitam lung,mirate de intrebare,in asteptarea raspunsului pe care il asteptam tot de la dumneaei.Scoase din geanta o bucata de material alb.Il desfacu si bucata de material se transforma intr-o frumoasa bluza alba cu modele florale colorate.S-a ridicat usor si ne-a intrebat daca stim cum se numeste aceasta bluza,cu sprancenele ridicate,astepta mai mult de la noi,astepta un raspuns,care din pacate nu a venit de nicaieri.Nu am citit pe fata doamnei Ivan dezamagire ,ci un fel de a spune,sunteti mici,dar o sa aflati.Atunci am auzit pentru prima data de ie.Este o ie,este o bluza traditionala romaneasca ,este comoara noastra nationala.Si asa a inceput frumoasa poveste a ie-i noastre.In prima ora despre istoria ie-i ne-a vorbit mult despre cum ajunge o floare ca este bumbacul,sa se transforme in ata,apoi in material,despre cum bunicile noastre munceau si reuseau sa fie frumoase alegand modele pentru bucatile de material ce le transformau in ii.Apoi,dupa ce in fiecare ora ne vorbea despre cum poti sa creezi modele unice,ne stimula sa desenam pe foi de matematica floricele si modele care aveau se devina creatiile noastre ,tinand cont de modelele traditionale romanesti pe care le aveam de la doamna Ivan.Ne-a ajutat si ne-a invatat cum sa tinem acul in mana ,cum sa facem dintr-o bluza cu un snurulet in jurul gatului,o bluza care face parte din patrimoniul unei natii,o bluza ce se numeste ie,o bucata de cultura si valoare romaneasca autentica.Cand am ajuns la finalul ie-i asteptam sa fim notate in functie de care era cea mai frumoasa sau mai bine lucrata,insa nu a fost asa,toate am luat nota 10,era nota valori create nu a obiectului.
Peste ani insa,am uitat de aceasta aventura care atunci m`a facut atat de curioasa si mandra.Ia statea uitata in sifonier,fara a fi fost vreodata imbracata.Oare de ce?Pentru ca suntem atrasi de obiecte vestimentare ce ne pun in valoare formele,ne scot in evidenta gusturile si nu de obiecte care definesc feminitatea prin pastrarea traditiilor.Noi romancele suntem femei mandre,puternice,suntem pline de feminitate ,de ce sa nu fim mandre ca avem aceste atuu-ri si sa nu inaltam traditia prin portul ei,prin tot ceea ce ne defineste ca natie?
Am inceput prin a relata cum am facut eu cunostinta cu ia,acum va voi povesti cum a facut ia cunostinta cu lumea prin smplul fapt ca am imbracat-o intr-o zi din curiozitate,o spun rusinata,dar spun adevarul.
O zi de luni obisnuita.Deschid sifonierul si am inceput sa imi caut ceva de imbracat,insa parca in acea zi nu gaseam nimic(sifonierul fiind plin cu haine).Ma enervasem.In sfarsit am tras o pereche de blugi pe mine,apoi,dezamagita ma asez pe fotoliu si ma uitam lung la sifonierul deschis care nu imi dadea nici o solutie.In sufragerie,televizorul era deschis,era o emisiune unde cineva vorbea de portul traditional romanesc,de cum romancele au uitat de ia romaneasca,despre cat de incantati sunt straini de creatiile romanesti .Ceva,in capul meu a incoltit.Ia!!!Am o ie,facut-a de mine in clasa a-5-a,unde o fi,stiam ca mereu o luasem dupa mine,chiar daca ma mutam sau imi schimbam hainele dupa sezon din sifonier,nu uitam niciodata sa o asez inapoi.Am inceput sa caut agitata ia.Era impaturita in spatele altor haine,exact ca un obiect de care nu ai niciodata nevoie dar,nu il arunci,il ti acolo.Ia mea!Era cu manecuta scurta si floricele in jurul gatului bleo si rosu.Nici macar nu mai stiam ca are floricele rosii.Ma uitam cu mandrie ,era facut-a de mine,cand eram un copil.Am tras-o pe mine,imi placea.Combinatia de jeans cu acea ie,era extrem de frumoasa.Wow,uite ce bine-mi vine ia mea !Am plecat asa de mandra din casa.Pana sa ajung la serviciu,am intalnit priviri admirative,femeile se uitau altfel la mine,era un fel de a spune,uite o ie purtata la blugi,arata bine,de ce nu m-am gandit la asta?
Apoi am stat si m`am gadit toata ziua,sunt romanca,sunt un om cu principii si valori,sunt mandra ca port aceasta ie.Sunt mandra ca pot da un imbold altor doamne si domnisoare care pot gasi combinatii poate mult mai bune ca a mea,ia este o bluza tare frumoasa,este o arta,este cultura romaneasca pura,de ce sa nu promovam ceea ce avem mai bun si mai frumos?
In timpul acelei zile mai multe colege mi-au spus cat de frumoasa este si ca sigur au si ele o ie sau o sa caute pe la bunica prin cufar una.Asta era un semn ca impactul avusese loc.Ca exista loc si pentru conservarea traditiei in garderoba noastra.Eram la fel de bucuroasa ca in clasa a-5-a,atunci cunoscusem eu ia,iar acum ia mea cunoscuse lumea!

Scoase din geanta o bucata de material alb.Il desfacu si bucata de material se transforma intr-o frumoasa bluza alba cu modele florale colorate.

Este o ie,este o bluza traditionala romaneasca ,este comoara noastra nationala.

Si asa a inceput frumoasa poveste a ie-i noastre.In prima ora despre istoria ie-i ne-a vorbit mult despre cum ajunge o floare ca este bumbacul,sa se transforme in ata,apoi in material,despre cum bunicile noastre munceau si reuseau sa fie frumoase alegand modele pentru bucatile de material ce le transformau in ii.

Apoi,dupa ce in fiecare ora ne vorbea despre cum poti sa creezi modele unice,ne stimula sa desenam pe foi de matematica floricele si modele care aveau se devina creatiile noastre ,tinand cont de modelele traditionale romanesti pe care le aveam de la doamna Ivan.

Ne-a ajutat si ne-a invatat cum sa tinem acul in mana ,cum sa facem dintr-o bluza cu un snurulet in jurul gatului,o bluza care face parte din patrimoniul unei natii,o bluza ce se numeste ie,o bucata de cultura si valoare romaneasca autentica


Cand am ajuns la finalul ie-i asteptam sa fim notate in functie de care era cea mai frumoasa sau mai bine lucrata,insa nu a fost asa,toate am luat nota 10,era nota valori create nu a obiectului.


Noi romancele suntem femei mandre,puternice,suntem pline de feminitate ,de ce sa nu fim mandre ca avem aceste atuu-ri si sa nu inaltam traditia prin portul ei,prin tot ceea ce ne defineste ca natie?

Ia mea

Ma uitam cu mandrie ,era facut-a de mine,cand eram un copil.

Apoi am stat si m`am gadit toata ziua,sunt romanca,sunt un om cu principii si valori,sunt mandra ca port aceasta ie.Sunt mandra ca pot da un imbold altor doamne si domnisoare care pot gasi combinatii poate mult mai bune ca a mea,ia este o bluza tare frumoasa,este o arta,este cultura romaneasca pura,de ce sa nu promovam ceea ce avem mai bun si mai frumos?

Eram la fel de bucuroasa ca in clasa a-5-a,atunci cunoscusem eu ia,iar acum ia mea cunoscuse lumea!

[ana_maria]

Ghid de shopping: de unde cumperi ia românească



16 aprilie 2013 Elena MihăilăRedactor

În 2013, portul tradiţional românesc primeşte atenţia pe care o merită. Pe lângă designeri români ca Adrian Oianu, Valentina Vidraşcu sau Andra Andreescu, care au reinventat ţinutele moderne cu elemente tradiţionale, ţi-am pregătit mai jos un ghid de unde poţi cumpăra ia, bluza românească în tendinţe.

Ia este bluza perfectă pentru sezonul primăvară-vară, deoarece ea poate fi purtată în nenumărate look-uri, fie de zi, fie de noapte – Oianu propune un look punk care are la bază o bluză cu motive româneşti. În plus, ia, dacă este creată din materiale confortabile, precum pânza topită, poate fi purtată chiar şi la plajă, în locul tricourilor sau a maieurilor “oversize”.

“Scopul nobil pe care îl putem avea este să reuşim să reinterpretăm tradiţiile româneşti , să le aducem într-o formă cât mai digerabilă pentru ca femeia să le adopte din [COLOR=#0494E1 !important]nou şi să îşi recapete identitatea românească. Şi asta pentru că unei românce cel mai frumos îi stă în veşmânt autohton, inspirat din tradiţia noastră seculară.”, spune Adrian Oianu. [/COLOR]

Mai jos vei vedea mai multe label-uri de unde poţi cumpăra ii simple, cu broderie de aceeaşi [COLOR=#0494E1 !important]culoare sau ceva mai colorate. Pentru un look modern, evită culorile puternice, optează pentru ia albă, clasică, cel mult poate pentru cea cu broderie neagră. [/COLOR]




Blog-ul costume populare

Am făcut “cunoştinţă” cu acest blog de curând şi trebuie să recunosc că este printre label-urile care m-au făcut să reîndrăgesc portul tradiţional. Aici vei găsi mult mai multe obiecte vestimentare, nu numai ii, atât pentru tine, cât şi pentru jumătatea ta masculină sau pentru copii.

Romanian label

Pentru persoanele care sunt în căutarea unei ii româneşti, acesta este locul perfect. De aici poţi cumpăra ii simple, cu broderie, cu mânecă lungă sau scurtă, dar şi alte elemente cu motive tradiţionale, cum sunt vestele.

Blouse Roumaine Shop

Blouse Roumaine este un [COLOR=#0494E1 !important]magazin online relativ [COLOR=#0494E1 !important]nou[/COLOR], iar cu mai multe modele de bluze tradiţionale româneşti te vei întâlni în galeria foto de mai jos. [/COLOR]

Romanian Bouses

De foarte mult timp, bluza românească face furori la nivel internaţional, însă acum, acest element devine un “must have” ce nu trebuie să lipsească din garderoba unei [COLOR=#0494E1 !important]femei în pas cu moda. [/COLOR]

Designeri români care propun bluze cu motive tradiţionale

[Adrian Pop]

http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/8834-Poze-II

[Adrian Pop]

http://dexonline.ro/definitie/iie

http://dexonline.ro/definitie/iie

íie (-íi), s. f. – Bluză țărănească, un fel de cămașă din pînză de in, cu pieptul brodat în șiruri colorate. – Var. ie. Lat. lῑnea „de pînză” (Cipariu, Gram., 90; Densusianu, Hlr., 158; Pușcariu 774; REW 5064; DAR), cf. alb. ljinë (Philippide, II, 644), sard. lindza (Wagner 109), fr. linge.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

iie f. cămașă de țărancă, cusută cu flori de mătase și acoperită cu fluturași pe la umeri, piepți și spate: o iie albă ca zăpada [Lat. (VESTIS) LINEA, haină de in].

[Adrian Pop]

[11:08:59 PM] Marius Ocoleanu: e o intreaga enciclopedie in spatele II-LOR , se afla cheia spre univers, modul cum sunt gandite si realizate , IMPRESIONANT pana la LACRIMI
[11:11:00 PM] Pop Adrian : íie (-íi), s. f. – Bluză țărănească, un fel de cămașă din pînză de in,
[11:11:42 PM] Pop Adrian : cum ajunge o floare ca este bumbacul,sa se transforme in ata,apoi in material,