Sarbatoarea Sanzienelor, 24 iunie, un cult geto-dacic

[Adrian Pop]

Tradițiile la români: Rusaliile

Publicat în 25 iunie 2013 Administrator

[Adrian Pop]

Astăzi este Duminica Mare, cunoscută în popor şi sub numele de "Rusaliile", sărbătoarea care încheie Ciclul Pascal. Este o zi bogată în tradiţii ce trebuie respectate cu sfinţenie, ca să nu ne pedepsească Rusaliile! Citeşte mai jos ce obiceiuri şi tradiţii sunt legate de această sărbătoare:

Ce este bine să faci ca să nu se supere Rusaliile - nişte fiinţe fantastice care, potrivit credinţelor populare precreştine, umblă prin văzduh şi îi pocnesc pe cei ce nu le respectă ziua:

Credincioşii duc la biserică ramuri verzi de nuc sau de tei, plante despre care se crede că alungă spiritele rele. Păstrate peste vară, rămurelele apără ogorul şi gospodăria de furtunile şi grindina ce s-ar putea abate asupra lor. La porţi, şi la intrarea în casă se arborează ramuri verzi de nuc sau de tei, pentru a te păzi de rele.
În unele locuri, femeile stau în răspântii, cu ştergare şi vase mari cu apă, în care pun frunze de nuc şi spală picioarele trecătorilor.
Din Duminica Mare, sau a Rusaliilor, poate începe culesul plantelor de leac; până la această dată, se consideră că plantele sunt contaminate de către Rusalii.
Ce nu este bine să faci:
Să nu mergi "la scaldă" în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec!
Să nu lucrezi, fiindcă atragi asupra ta mânia Rusaliilor.
Ziua de 24 iunie este numită şi "Amuţitul Cucului": în credinţele populare, dacă această pasăre este auzită cântând pentru ultima dată în an, în ziua de Sânziene, vara va fi una mănoasă. Dacă însă cucul "a amuţit" înainte de Sânziene sau, din contră, cântă şi după această dată, se anunţă o vară secetoasă, cu mare pagubă pentru recolte.
La noapte se prind în horă Sânzienele!
Abia scăpaţi de sub puterea Rusaliilor, intrăm în jocul Sânzienelor. În noaptea de 23 spre 24 iunie, aceste divinităţi nocturne, de o frumuseţe răpitoare, se prind în horă, se spune, în codrii adânci sau pe câmpii, nevăzute de ochi omenesc.
Ca să nu le superi...
La sate, în dimineaţa de Sânziene se împleteau, din flori de sânziene, coroniţe care erau apoi aruncate pe case; dacă rămâneau pe acoperiş, era semn bun, de viaţă lungă şi belşug; dacă alunecau, "anunţau" nenorociri mari.
În unele zone, fetele mai lasă şi în zilele noastre coroniţa în grădină: dacă dimineaţa o găsesc acoperită de rouă, răsuflă uşurate - sigur se mărită în vara respectivă!
Duminica Cincizecimii, numită în popor şi Duminica Mare, este sărbătoarea anuală a pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli. Este, totodată, sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, pentru că, în aceeaşi zi, în urma cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism aproximativ 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Sursa: www.libertatea.ro

23.06.2013
Catălina Russu

[Adrian Pop]

Sa ne amintim cine suntem a distribuit fotografia Oreste Teodorescu.

luni

Sanzienele sau Dragaica, celebrate pe 24 iunie, au fost si vor continua sa fie, pentru apartinatorii acestor meleaguri, o sarbatoare a iubirii si fertilitatii. Sarbatoarea Sanzienelor are la origine un cult roman pentru zeita Diana, numele de Sanziana, asa cum este cunoscuta sarbatoarea autohtona in special in Ardeal, provenind din "Sancta Diana", in timp ce in Muntenia si Oltenia se sarbatoreste Dragaica, dupa numele slav. Dupa alti specialisti, sarbatoarea isi are originea intr-un cult geto-dacic stravechi al Soarelui, sanzienele fiind adesea reprezentate de traci inlantuite intr-o hora.In traditia ortodoxa, 24 iunie este ziua nasterii Sfantului Ioan Botezatorul.







2Îmi place · · Distribuie

[Adrian Pop]

Sanzienele

Sanzienele . Sarbatoarea soarelui si a dragostei . Pe 24 iunie s-au sarbatorit Sanzienele, cea mai mare si mai spectaculara sarbatoare pagana a anului si singura admisa, chiar cu numele ei, in calendarul crestin-ortodox. Ea marcheaza inceputul verii, pentru ca pe 21 iunie este solstitiul de vara sau...

Sanzienele
Sarbatoarea soarelui si a dragostei

Pe 24 iunie s-au sarbatorit Sanzienele, cea mai mare si mai spectaculara sarbatoare pagana a anului si singura admisa, chiar cu numele ei, in calendarul crestin-ortodox. Ea marcheaza inceputul verii, pentru ca pe 21 iunie este solstitiul de vara sau vara astronomica. Soarele se afla pe bolta in cel mai inalt punct deasupra Ecuatorului, iar pe pamant este ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta. Cerul se inalta si el dupa soare si ziua se transforma in eternitate. Timpul se face bun, ingaduitor, creste si cuprinde gandul omului, purtandu-l peste campurile si poienile pline de flori de Sanziene, parfumate cu miros de Rai. Este momentul in care orice muritor care bate la vamile nevazutului si nestiutului poate sa intre, doar purtand pe cap o coronita galbena de flori sau folosind un fir de Sanziana. Sarbatoarea este una cu totul speciala, tinand o noapte si o zi. Iar noaptea de Sanziene este una cu adevarat magica. Este noaptea focurilor de vara, fiindca este vara in cer si vara pe pamant, este vara in suflete si trupuri, este anotimpul dragostei si al vietii plenare.

Sfintele. Frumoasele. Fata Padurii

Sanzienele sunt in primul rand flori de camp, galbene-aurii, cu inflorescente marunte, pline de polen aromind puternic a fan si a miere. La cea mai mica atingere, din ele se scutura o ploaie fina de aur, pentru ca sunt florile solstitiului de vara, iubitoare de soare, iar viata lor este scurta, de numai doua-trei saptamani, atata vreme cat astrul zilei se afla in taria lui. Imaginea lor suava le-a facut Doamnele Florilor, Sant-zianele (Sfintele zeite sau zane), poate si pentru ca parfumul lor nu seamana cu al nici unei alte flori si, totusi, il inglobeaza pe al tuturora. Dar in traditia populara, Sanzienele sunt si niste fapturi ireale, fantastice, numite Sfintele, Frumoasele, fapturi luminoase de aer, albe, frumoase, binefacatoare. Din cauza acestei denumiri, sunt adesea confundate cu Ielele, Maiastrele sau Vantoasele, care de regula sunt zane rele. Parerile specialistilor, dar si ale taranilor sunt extrem de amestecate cand este vorba despre Sanziene, incat, pana la urma, totul ramane cat se poate de neclar. Ca sunt diferite de Iele este absolut sigur, pentru ca au numai insusiri bune: fuioare de vant usoare in timpul zilei, noaptea se transforma in zane cu parul galben si rochii albe de abur, ce danseaza sub razele lunii (astrul celor nascuti in aceasta zi) prin gradini, mutandu-se de la un loc la altul, cantand pe sus, cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Pentru ca sunt din alta lume si sunt atat de frumoase, "cine le vede nu le crede si cine le-aude nu le raspunde". Despre ele se stie ca iau glasul cucului, pentru ca incepand de pe 24 iunie, cucul amuteste, pleaca in munte si se transforma in uliu pasaresc, razbunandu-se pe toate celelalte pasari cantatoare. In realitate, ziua exacta cand, cu adevarat, cucul pleaca, pierzandu-si orice speranta de recapatare a glasului, nimeni din lumea oamenilor n-o stie existand si exista o spusa foarte subtila in acest sens: "Atunci va sti femeia gandul barbatului, cand va sti ziua cand pleaca cucul". Uneori, din mila, Sanzienele ii mai dezleaga limba sa cante o data sau de doua ori si dupa 24 iunie, dar "bine ar fi daca nimeni nu l-ar auzi", fiindca numai de rau canta atunci, pentru cine-l aude.
La trei zile dupa solstitiul de vara, ziua incepe deja sa scada; orice inceput presupunand si existenta unui sfarsit. Intreaga vegetatie isi pierde cate putin sevele si aromele. De aceea, ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Sanziene, fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an, florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul. Se spune ca din noaptea zilei de Sanziene, Fata Padurii rupe varfurile florilor, adica le ia puterea si se pisa pe ele, luandu-le mirosurile, ea fiind stapana absoluta a florilor de leac, a florilor rare, a celor magice, a apelor minerale si termale, a vanturilor, a muntilor, a codrilor, putand sa apara fie singura, fie multiplicata. Sanzienele sau sfintele zane ar putea fi ipostaza benefica a Fetii Padurii, Marea Zeita a vegetatiei - fiindca florile de Sanziene intra tot in patrimoniul ei. Dupa cum se vede, acest cult precrestin a fost foarte puternic din moment ce supravietuieste chiar si in zilele noastre.

Galbene spicele, galbene coronitele,
galbena luna, galben soarele

Sarbatoarea se porneste in ajun, dupa-amiaza, mai ales in satele din lunca Somesului. Fetele tinere pleaca in grupuri sa culeaga florile galbene de pe campuri si de pe braturile dintre lanurile de grau date in parg. In timp ce culeg, ele canta impletindu-si propria coronita, pe care o inchina soarelui si si-o aseaza apoi pe cap. Pentru cateva ore, pana cand vor impleti cate o coronita fiecarui membru al familiei, fecioarele sunt chiar Sfintele zane ale florilor galbene, asa cum sunt Dragaicele in sudul tarii. Ajunse acasa, fetele dau coronitele tuturor locuitorilor casei si inainte de asfintit, adunati in curte, incepe dialogul mut cu nestiutul ce va sa vina. Fiecare isi arunca propria coronita pe acoperisul casei. Fetele, pentru a sti cat de repede se vor casatori si cu cine, dupa semnele pe care Sfintele le vor lasa in timpul noptii pe flori, batranii, pentru a sti cati ani mai au de trait sau de vor mai ajunge alte Sanziene. Daca le cade coronita de pe casa, avertismentul este pentru anul in curs.
Mai lipsiti de curaj, flacaii prefera uneori o procedura pe cont propriu: pun un fir de Sanziana in fereastra, lasand-o deschisa, si se culca. In timpul noptii, Sanzienele aduc pe floare un fir de par sau un alt semn care spune ceva despre cea ursita, asta insemnand si ca se vor casatori in anul acela. Daca trei ani la rand nu vine nici un semn, poate ca flacaul n-are ursita.

Noaptea de Sanziene este asemanatoare din acest punct de vedere cu noaptea Sfantului Andrei sau Andrelusa. Pana nu demult, acum treizeci-patruzeci de ani, in Tara Codrului, la Asuaj, de Sanziene se tinea un targ de fete, o serbare cu muzica si joc, la care nu aveau voie sa participe copiii sub saisprezece ani, fiindca tinerilor li se permitea sa se sarute si sa se imbratiseze in public, iar ochii copiilor nu trebuiau sa vada asemenea lucruri. Targul si-a schimbat infatisarea, dar si data, mutandu-se la 14 septembrie, de Ziua Crucii.

La portile Soarelui. Noaptea focurilor de vara

De-a lungul anului, exista mai multe nopti ale focurilor, dar nici una ca noaptea de Sanziene din satele din zona Borsei si, mai ales, in cele trei Visaua: Viseul de Sus, Viseul de Mijloc si Viseul de Jos din Maramures. Dupa caderea intunericului, pe fiecare deal se aduna copii, flacai si barbati "inarmati" cu torte speciale, numite faclii sau fetere, pe care le invart ca sa arda cat mai tare si sa sara scantei. Cu cat mai multe fetere arzand frumos, cu atat mai fericit dealul si mai sus in clasament, pentru ca luminile sunt pe intrecere. Feterele cam de un metru si jumatate lungime se invart pana dupa miezul noptii, insotite de strigate si chiuituri. Seara, cand facliile se aprind, lumina se ia de la unul la celalalt, pastrandu-se o distanta de cel putin un metru si ceva intre om si om. Acest lucru se intampla in noaptea de 23 spre 24 iunie, ziua de Sanziene. Dupa ce feterele au ars aproape in intregime, barbatii coboara pe malul raului, pe prund, unde au voie sa vina si fete. Acolo se face un foc mare, peste care sare toata lumea si apoi intra in rau si se scalda, doi cate doi, perechile de indragostiti. Noaptea de Sanziene fiind si o mare sarbatoare a dragostei.
Inainte de rasaritul soarelui, pe dealuri si prin holdele de grau, fetele se scalda goale in roua, fara ca nimeni sa se apropie. Un ritual stravechi, respectat... In zona Borsei, sanziana galbena creste rar, unde si unde cate un fir, si de aceea este planta protejata si aproape nimeni nu se indura s-o rupa. In riturile de Sanziene, se folosesc alte flori, asemanatoare ca forma, dar albe si fara miros, foarte inalte si care cresc prin tufele de alun din abundenta. Cei din zona le numesc sanziene pentru a sustrage atentia de la Sanziana cea adevarata, care nu trebuie sa dispara.
Parasca Fat
Fotografii de Horia Turcanu

[Adrian Pop]

Florile magice ale verii - Sanzienele (Galium Verum)

Sanzienele galbene sunt un simbol al verii, deoarece perioada lor de maxima inflorire este identica cu perioada de maxima stralucire a soarelui. Raspandite in toata tara, sunt cunoscute si sub numele de Dragaica, Floarea lui Santion, Inchegatoare, Sanjuane etc.

Sanzienele galbene - Prezentare generala

Sanzienele galbene sunt un simbol al verii, deoarece perioada lor de maxima inflorire este identica cu perioada de maxima stralucire a soarelui. Raspandite in toata tara, sunt cunoscute si sub numele de Dragaica, Floarea lui Santion, Inchegatoare, Sanjuane etc.

Misterul acestei plante - folosita de sute de ani in tratamentul bolilor de ficat, a reumatismului, a bolilor tiroidiene, renale si nervoase - nu a putut fi patruns deocamdata de catre stiinta. Este printre putinele erbacee la care structura chimica nu justifica decat intr-o mica masura actiunile terapeutice observate experimental. Din acest motiv, multe din cartile moderne de fitoterapie se feresc sa vorbeasca pe larg despre proprietatile sale curative exceptionale, mentionand-o undeva la urma, printre altele.

Sanziana galbena face parte din plantele cu cele mai variate intrebuintari in medicina traditionala romaneasca. De la o zona la alta, ea este folosita pentru tratarea altor afectiuni. Intern: in Oltenia este folosita contra herniei ("vatamatura") si a afectiunilor febrile ("friguri"); in Tara Fagarasului - la hepatita ("galbinare") si boli nervoase; in Moldova - contra bolilor de piele si a asa-numitelor "boli lumesti" (venerice); in Nasaud - contra reumatismului.

Descriere

Tulpina Sanzienelor este zvelta, destul de inalta (pana la un metru) si impodobita cu flori marunte, galben-aurii, dispuse in mici ciorchini, ca florile de liliac, si care vazute de la distanta seamana cu o ploaie de stele. Mirosul florilor este asemanator cu cel al mierii, fiecare din ele avand patru petale, motiv pentru care se spune ca aceasta planta este binecuvantata de Dumnezeu, deoarece fiecare floare poarta cu ea semnul Sfintei Cruci. Frunzele sunt foarte inguste si ascutite, pufoase pe partea inferioara. In contradictie cu mirosul sau dulce-imbatator, gustul este foarte amar, fiind un indiciu al proprietatilor tonice si drenante ale acestei plante. Din punct de vedere terapeutic, Sanzienele isi merita renumele de planta magica, avand in egala masura proprietati vindecatoare, de infrumusetare si chiar de imunizare fata de boala.

Sanzienele galbene cresc in fanete, pe coastele batute de soare si pe culmile calcaroase din intreaga tara. Este o planta care prefera locurile deschise, insorite si ceva mai uscate, fiind intalnita cu predilectie in zonele deluroase, desi poate fi gasita din campie pana in zona montana.

Recoltare

Partile aeriene ale plantei se recolteaza in timpul infloritului (mai-august), taindu-se la 3-5 cm deasupra solului. Se usuca la umbra, in strat subtire. Se intorc zilnic. Prin uscare, dintr-un kilogram de planta proaspat culeasa obtinem aproape un sfert de kilogram de planta uscata.

Retete pentru uz intern

Pulberea de Sanziene galbene
Florile uscate se macina fin cu rasnita de cafea, apoi se cern. In principiu, doza la adulti este de o lingurita (circa 15 g) de trei ori pe zi. Pulberea se tine sub limba timp de 10-15 minute, apoi se inghite cu putina apa. La copiii intre 2 si 12 ani doza se injumatateste, iar la copiii sub 2 ani se reduce la o treime sau chiar la un sfert.

Tinctura de Sanziene galbene
Sanzienele galbene uscate se macina cu rasnita de cafea pana se obtine o pulbere. Se pun 20 de linguri de pulbere proaspat macinata intr-un litru de alcool de 50 grade (o jumatate de litru de alcool alimentar indoit cu apa) sau intr-un litru de rachiu natural. Se lasa la macerat 12-14 zile, agitandu-se zilnic vasul in care sunt puse. In final, se stoarce, se filtreaza si se toarna in sticlute mici, inchise la culoare.

Maceratul de Sanziene galbene
Intr-un litru de apa se pun 4-6 linguri rase de pulbere de planta. Se lasa la macerat la temperatura camerei timp de 8 ore. Se filtreaza si se consuma imediat sau in maximum 8-10 ore daca este tinut la frigider si 2-4 ore daca este tinut la temperatura camerei.

Ceaiul detoxifiant de Sanziene galbene si Panseluta salbatica
Se ia cate o jumatate de pumn din fiecare planta uscata si maruntita (prin pisare ori taiere cu cutitul) si se pune de seara la inmuiat in jumatate de litru de apa. Dimineata se filtreaza, iar plantele care raman dupa filtrare se oparesc timp de 30 de minute cu jumatate de litru de apa clocotita. Dupa racire, se amesteca cele doua extracte si se beau pe stomacul gol pana la ora 12.00.

Retete pentru uz extern

Extractul fluid de Sanziene galbene
Se pun 20 de linguri de pulbere de Sanziene intr-un vas; se adauga apoi alcool de 75 grade (trei parti alcool alimentar de 90 grade si o parte apa) atat cat sa cuprinda pulberea si sa ramana o pelicula de alcool de 1 cm deasupra. Se lasa la macerat vreme de 14 zile, apoi se stoarce si se filtreaza. Tinctura astfel obtinuta se pune intr-o farfurie intinsa, curata si se lasa vreme de 12-24 de ore la evaporat, pana cand volumul scade de trei ori. Se obtine o pasta inchisa la culoare si foarte parfumata, cu virtuti vindecatoare deosebite.

Singurele inconveniente ale acestei forme de administrare sunt prepararea destul de laborioasa si termenul scurt de garantie al extractului - 7 zile in conditiile depozitarii la frigider.


Unguent de Sanziene galbene
Prepararea untului clarifiat: Intr-un vas metalic se pune un pachet de unt, dupa care vasul se pune la foc potrivit. Se lasa pe foc pana cand untul devine lichid si incepe sa faca spuma. Din acel moment, vom incepe sa scoatem spuma (pe care apoi o vom arunca), pana cand untul se va limpezi intr-atat incat sa vedem fundul vasului. Atunci dam deoparte untul de pe foc si, inainte sa se raceasca, turnam numai partea limpede intr-un alt vas.

Prepararea propriu-zisa a unguentului: Dupa ce am turnat untul clarifiat din vasul in care s-a facut clarifierea, cu putin inainte de a se intari se adauga doua linguri de extract fluid de Sanziene galbene, obtinut dupa reteta anterior descrisa. Se amesteca foarte repede si energic cele doua componente pana se omogenizeaza, dupa care unguentul astfel obtinut se depoziteaza la rece.

Baia de Sanziene
Pregatirea: In trei litri de apa aflata la temperatura camerei se pun 3-4 pumni de Sanziene galbene proaspete (tulpini inflorite, maruntite), se lasa sa se inmoaie cateva ore, dupa care se filtreaza. Zeama lasata de planta la inmuiere se pune deoparte intr-un vas smaltuit, iar peste planta care ramane de la filtrare se adauga apa clocotita si se lasa circa 30 de minute. Se lasa se se racoreasca infuzia pana devine calduta, dupa care se combina cu apa in care s-a inmuiat planta inainte.

Modul de efectuare al baii: Baia de Sanziene se face in cada, vreme de 20 de minute, cu corpul complet scufundat. Pentru ca baia sa aiba un efect mai puternic, este bine sa facem un dus scurt mai inainte, frecand bine pielea, pentru a indeparta straturile de piele moarta si pentru a activa circulatia. Dupa ce se pune extractul in cada, se adauga apa fierbinte pentru a potrivi temperatura apei, asa incat sa fie calda, placuta pentru corp. Dupa baie nu ne stergem, ci doar ne punem un halat de baie si avem grija sa nu ne expunem la frig sau la curent, lasand corpul sa se usuce de la sine.

Roua de pe Sanziene
Se culege dimineata, pe o bucatica de sticla curata. Florile se inclina si se scutura usor, lasand sa cada picaturile de roua pe sticla. Nu se culege o cantitate prea mare, deoarece nu poate fi folosita decat in ziua respectiva - de preferat chiar in acea dimineata.

Ce boli se vindeca cu ajutorul Sanzienelor galbene

Hernia - Se administreaza o lingura de tinctura de Sanziene in jumatate de cana de apa, de trei ori pe zi, intre mese. Tratamentul dureaza 49 de zile, timp in care mesele vor fi moderate din punct de vedere cantitativ, vor fi evitate alimentele care baloneaza sau constipa, nu se vor face eforturi mari. Suplimentar, inainte de masa, se ia un varf de cutit de pulbere de chimen si unul de Sanziana galbena, iar dupa masa un varf de cutit de chimen si unul de cuisoare macinate. Ca exercitiu fizic, se va sta cat mai mult in pozitia "lumanarea" (de ordinul zecilor de minute zilnic).

Tratamentul adjuvant al cistitei si al bolilor renale - Se iau 1-2 lingurite de tinctura de Sanziene, diluate in 100 ml de apa, de trei ori pe zi. Este un tratament indicat cu precadere contra cistitei, cistitei cu hematurie, uretritei, nefritei si calculilor renali.

Tratamentul bolilor tiroidiene - Se beau zilnic 3 cani de macerat, intotdeauna pe stomacul gol, pentru urmatoarele afectiuni: hipertiroidie: pentru o eficienta marita, maceratul poate fi facut cu 2-3 linguri de Sanziene si 2-3 linguri de Turita mare (Agrimonia eupatoria). Tratamentul dureaza minimum sase luni; hipotiroidie: pentru o eficienta marita, maceratul poate fi facut cu 2-3 linguri de Sanziene si 2-3 linguri de coji verzi de nuca (uscate si macinate). Tratamentul dureaza 12-24 de luni.

Tratamentul epilepsiei si al bolilor nervoase - Se beau zilnic trei cani de macerat de Sanziene galbene, simplu sau in combinatie cu alte plante care vor fi indicate in continuare, intotdeauna pe stomacul gol. Tratamentul dureaza minimum trei luni. In epilepsie, Sanzienele pot fi asociate cu Sovarf (Origanum vulgare); in nevroza - cu Talpa gastei (Leonurus cardiaca); in depresie - cu seminte de Angelica (Angelica archangelica); in astenie - cu Cardamon (Elettaria cardamonum); in isterie - cu Sulfina (Melilotus officinalis).

Contra bolilor de piele - Se face un ceai detoxifiant de Sanziene galbene si Panseluta salbatica (Trei frati patati - Viola tricolor). Se bea un litru de ceai pe zi, pe stomacul gol, pana la ora pranzului (12.00). Tratamentul dureaza 14 zile minimum si este indicat pentru vindecarea dermatozelor rebele, a eczemelor vechi si a psoriazisului. Pentru o mai mare eficienta a tratamentului este bine sa fie tinut si un regim alimentar cu continut redus de toxine si cu multe fructe si cruditati. Ceaiul detoxifiant de Sanziene galbene si Panseluta salbatica este un ajutor pretios - alaturi de tratamentul prescris de medic - si contra bolilor venerice.

Contra ranilor, a ranilor vechi, a cicatricelor si a infectiilor la nivelul pielii - Aplicam extractul fluid de Sanziene galbene o data pe zi, seara, pe cicatricele vechi, pe rani, pe eruptii ori erizipel si lasam sa se usuce. Tratamentul dureaza minimum o saptamana.

Tratamentul plagilor psoriazice, al tumorilor si al plagilor canceroase, al cicatricelor cheloide - Pe plagi psoriazice, pe tumori si plagi canceroase se aplica de trei ori pe zi extractul fluid de Sanziene galbene. Tratamentul este de lunga durata si se asociaza cu o dieta corespunzatoare si cu remedii detoxifiante luate pe cale interna. In acelasi mod, prezentat mai sus, se poate prepara si un extract fluid de Arnica, care se combina cu extractul de fluid de Sanziene galbene in proportii egale si se aplica pe cicatricele cheloide. Pentru cresterea eficientei in tratamentul plagilor canceroase si al tumorilor se poate asocia extractul de Sanziene cu un extract de parte aeriana de Tataneasa, care se prepara in acelasi mod.

Adjuvant in tratamentul bolilor venerice - In tratamentul bolilor venerice cu solutii topice (cum ar fi cele pe baza de Podofilina), extractul fluid de Sanziene galbene este un foarte pretios ajutor, grabind vindecarea, ajutand la refacerea epiteliului si prevenind suprainfectia. Aplicarea de extract fluid de Sanziene, de trei ori pe zi, pe locul afectat este indicata in mod deosebit in fimoza. Deoarece nu contine alcool (pierdut prin evaporare), acest extract nu produce usturimi, fiind foarte bine tolerat in tratament atat de femei, cat si de barbati.

Tratamentul cicatricelor vechi, al eruptiilor si al plagilor psoriazice de gravitate mica - Se aplica de 1-3 ori pe zi unguent de Sanziene. Pe rani deschise si infectii acute nu se aplica acest unguent, deoarece sub pelicula sa se creeaza un mediu de anaerobioza care favorizeaza declansarea unor infectii ori agravarea lor.

Curatarea petelor de pe piele - Unguentul de Sanziene e eficient in curatarea petelor de pe piele, chiar si a celor de natura chimica (produse de contactul pielii cu o substanta chimica). Dupa o spalare vreme de 1-2 minute cu un tampon imbibat cu tinctura de Sanziene, se aplica unguentul de Sanziene, in pelicula de grosime medie. Tratamentul se face de doua ori pe zi, vreme de una-doua saptamani.

Imunizarea la boli - Imbaierea copiilor in infuzie de Sanziene era un remediu clasic pentru a-i feri de boli tot anul si pentru a-i ajuta pe batrani sa-si pastreze tineretea. Se spunea ca cine se imbaiaza cu Sanziene sau poarta Sanziene la brau in preajma Noptii de Sanziene, va fi ferit de dureri de spate toata iarna. Femeile purtau Sanziene la brau, pentru a fi ferite de dureri de mijloc.

Cosmetica

Elixir de frumusete cu Sanziene galbene

Dintre toate formele de utilizare a Sanzienelor, cea mai populara este baia. Se spune ca scaldatul in infuzia de flori de Sanziene transfera farmecul si magia florilor sale aurii asupra femeilor care se imbaiaza cu ea. Cel mai potrivit moment pentru a face baie de Sanziene pentru infrumusetare este cu doua zile inainte de luna plina, la ceas de seara. Dupa baie, este foarte indicat - mai ales pentru femeile cu o piele mai uscata - masajul cu unguent de Sanziene. Masajul se face pornind de jos in sus, cu miscari line, apasate, raspandind uniform unguentul pe suprafata pielii. Miscarile se fac cu toata palma, intotdeauna in sensul circulatiei venoase - convergent spre plexul cardiac. Pielea trebuie mentinuta mereu umeda in timpul executarii masajului, avandu-se grija in acelasi timp sa nu se puna o cantitate de preparat prea mare, care sa nu poata fi absorbita de piele.

Improspatarea ochilor si a fetei

Se culege dimineata, cu ajutorul unei bucati de sticla curate, roua de pe florile de Sanziene. Acest elixir se pune pe pleoape si in jurul ochilor dimineata, sapte zile la rand, pentru refacerea ochilor obositi, indepartarea cearcanelor si a ridurilor. In popor, acest remediu era folosit pentru "limpezirea vederii" (imbunatatirea acuitatii vizuale) si se spunea ca are efecte magice asupra celor cu deficiente majore de vedere, ajutandu-i sa revina la normal. Evident, locul din care se culege roua trebuie sa fie extrem de curat si ferit de orice influenta poluanta.

[Adrian Pop]

In noaptea de Sanziene




Sarbatoarea de Sanziene, cand vara isi exprima energiile la maximum, a fost intotdeauna pentru sufletul meu un reper important, inca de cand eram copila...

Se adunau, parca, in aceasta zi, sumedenie de senzatii: exuberanta primelor zile de vacanta, euforia traita in plin soare, in mijlocul naturii care pulsa de viata si, mai ales, legendele pe care le auzeam despre "Noaptea de Sanziene", cand Cerurile se deschid si cand, cu putin noroc, putem intelege graiul animalelor si le putem patrunde taina. Haideti sa va spun cum ar putea suna o poveste deslusita in ceasul tainic al Sanzienelor, cand putem comunica mai bine cu Cerul si putem intra in rezonanta cu toate sufletele din jurul nostru:
"Va salut cu drag! Eu sunt Gugut! Stiu ca voua, oamenilor, tare va place sa spuneti povesti despre viata voastra, ba chiar sa scrieti carti si sa faceti filme despre tot ce vi se intampla... Credeti ca viata mea nu e interesanta si ca n-as merita si eu un rol principal intr-un film?! Ce daca sunt doar un turturel?! Stati sa vedeti... Am deschis ochii in lumea asta intr-un loc tare frumos, intr-un cuib aflat intre ramurile bogate si vesnic verzi ale unui pin... Parintii mei ne hraneau si ne vegheau cu mult drag, pe mine si pe fratiorul meu, dar... intr-o zi, nu stiu cum, un fel de zmeoaica rea, care am aflat ca se cheama Pisica, l-a furat pe fratiorul meu din cuib si l-a mancat, iar eu m-am pomenit cazand, de la 7-8 metri, in botul altui zmeu (pe numele lui Pisoiul Kitty)... S-ar zice, totusi, ca eu sunt un turturel cu noroc: o Zana Buna m-a salvat din botul Pisoiului si m-a luat, copil de suflet, sa ma creasca... Mama Zana-Buna si cealalta, Zana-mai-mica, fiica ei, au avut grija de mine cum s-au priceput ele mai bine: mi-au intocmit un cuib dintr-o cutie de carton pavoazata mereu cu frunze proaspete, m-au hranit cu malai, cu boabe, cu cirese, ba chiar imi prindeau si musculite... Si toata ziua le auzeam vorbind despre mine: "Gugut in sus, Gugut in jos". Si eu... ce era sa fac, cresteam... Cele doua Zane Bune ale mele m-au antrenat si pentru zbor, saltandu-ma usor pe un deget, si chiar aveam "aeroport special", in casa sau pe veranda, ca sa nu cumva sa vina iar zmeoaica de Pisica sa ma prinda. Din zi in zi, eu ma faceam un Gugut tot mai frumos: imi pierdeam puful de pui si-mi cresteau pene, mi se forma ciocul. Dar, parca aveam eu, asa, in inimioara mea, un dor nelamurit... Totul a devenit clar cand parintii mei si rudele mele au aflat ca eu locuiesc intr-o cutie pe veranda. Zile intregi mi-au tot dat tarcoale si mi-au cantat si m-au chemat din nou intre ramurile protectoare ale pinului... Si-asa ca... intr-o zi mi-am luat inima in dinti si-am zburat! Dar m-a apucat frica si m-am intors la Zanele mele Bune... A doua oara, am izbutit. Am prins curaj, am zburat iarasi la parintii mei si... dusi am fost. N-am plecat totusi prea departe, ne-am facut cuib intr-un corcodus, langa casa zanelor. Tot ele ne dadeau de mancare si le-auzeam mereu cum ma striga: "Gugut, unde esti, mai Gugut, ce mai faci?". Si uite-asa, cu cele doua familii ale mele, familia de turturele si familia de Zane Bune, am reusit sa trec peste toamna si peste iarna, iar primavara m-a gasit mai frumos si mai istet ca nimeni altul! Am invatat si sa cant, dar cum eu sunt un turturel mai deosebit si am si mult talent, nu cant ca toti fratii mei "Gu-gu-stiuc!", ci am o partitura mai aparte: "Gu-Gu!, Gu-Gu, Guguuu!"... Asa ca Zanele mele Bune ma cunosc acum dupa talentul la cantat...
Nu stiu cum e la voi, la oameni, dar la un moment dat, prin inimioara noastra de turturei trece asa, ca un fior, ajungi sa te privesti ochi-in-ochi cu o alta turturica, simti ca ea e sufletul tau pereche si... te casatoresti! E drept ca eu am facut mai greu pasul asta, mai mult indemnat de parintii mei, pentru ca, nu-i asa, dulce e si glasul libertatii, dar pana la urma... iata-ma si pe mine Gugut la casa mea! Care e un cuib construit cu mare dragoste, chiar de mine, tot intre ramurile pinului, si in care sotioara mea si primii nostri doi pui ma asteapta deja sa le aduc de mancare. Cred ca mi se potriveste foarte bine rolul de "tata de familie", mai ales ca Zanele mele Bune imi sunt alaturi cu hrana, cu apa si cu toata dragostea lor! Sunt tare iubit aici, in curtea lor, dar cand le cant Gu-Gu!, Gu-Guuu!, eu cred ca Zanele Bune inteleg ca le transmit, si eu, toata caldura sufletului meu! Mari minuni se petrec pe lume cand oamenii isi aduc aminte ca si ei, si plantele, si animalele au fost facute de bunul si marele Dumnezeu. Trebuie doar ca voi, oamenii, sa fiti mereu cu sufletul deschis, si poate cei mai norocosi dintre voi vor intelege, ascultand cu grija in "Noaptea Sanzienelor", tot ce va spunem noi, pasarile si celelalte animale. Sa aveti vara in suflete mereu!".
DIANA SAVA - sat Candesti, com. Dumbraveni, jud. Vrancea, cod 627107

[Adrian Pop]

Marcel Tudor a distribuit fotografia Victoriei Peanca.

acum aproximativ o oră



Noaptea de sânziene
de Boris Ioachim
Ce adâncă în mistere e această noapte trează!
Ursitul să şi-l afle, fecioarele veghează…
E noaptea-nmiresmată de flori de sânziene –
... Aceste flori menite visărilor eterne.

Ah! Flori de sânziene, firave, trecătoare,
Mai sunt, în astă lume, fecioare visătoare?
Sau sunteţi, mai degrabă, un mit, demult uitat
În veacul ce se-arată frivol şi desfrânat?

Mai văd, în amintire, în trecutul ăstei lumi,
Fecioare despletite, pe frunte cu cununi
Din flori de sânziene, cu râvnă împletite –
Visând ca toată viaţa să fie fericite…

Dar, Doamne, fericirea – acest abstract concept,
De nu e o himeră, e doar un jind în piept
Căci dincolo de piedici şi de dureri perene,
Doar poţi visa magia din nopţi de sânziene.

…Cu mintea îmbâcsită de gânduri înnegrite,
Eu mai visez, în noapte, fecioare despletite -
Fugind, prin iarba udă, pe frunte cu cununi
Din flori de sânziene – venind din alte lumi…






Îmi place ·

[Adrian Pop]

Manastirea Prislop
Apreciată · 23 iunie



Noaptea de Sanziene



Sanzienele sunt sarbatorite pe 24 iunie, ziua in care se face pomenirea nasterii Sfantului Ioan Botezatorul. In calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta si sub denumirea de "Cap de vara”, pentru ca acum soarele ajunge la apogeu.

Potrivit traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile, tamaduiesc bolnavii si apara semanaturile de grindina.

In ajunul Sanzienelor, pe 23 iunie, fetele culegeau de pe camp flori de sanziene si impleteau cununi pe care le aruncau peste case. Daca acestea se agatau de horn, era semn ca se apropie cununia. Cei in varsta aruncau coronite peste casa, pentru a afla cand vor muri. Se credea ca atunci cand coronita va cadea de pe acoperis, moartea este aproape.

Tot in noaptea de Sanziene, fetele isi puneau sub perna flori de sanziene pentru a-si visa ursitul. In unele zone ale tarii, fetele agatau coronitele in diferite locuri si daca a doua zi le gaseau pline de roua, era semn ca se vor marita in vara care urma sa inceapa. Exista si obiceiul ca florile impletite in cununi sa fie duse in ocolul vitelor, unde, cu ochii inchisi, sa fie date spre mancare vitelor. Se credea ca dupa cum va arata vita venita sa manance cununa, asa va fi si viitorul sot!

In noaptea de Sanziene, flacaii aprindeau focuri, invarteau faclii si strigau: "Du-te soare, vino luna,/ Sanzienele imbuna, Sa le creasca floarea-floare,/ galbena, mirositoare, Fetele sa o adune, sa le aseze in cunune, Sa le prinda-n palarie,/ struturi pentru cununie, Boabele sa le rasteasca,/ pana-n toamna sa nunteasca“!.

Gospodarii puneau in seara din ajunul sarbatorii nasterii Sfantului Ioan Botezatorul, flori de Sanziene la coltul casei dinspre rasarit. Daca in urmatoarea zi gaseau in coronite par de la animale, era semn ca vor avea parte de un an sanatos si roditor pentru animale.

Batranele satului adunau in zorii zilei de 24 iuni, din locuri necalcate, roua Sanzienelor. La intoarcerea spre casa, daca nu vorbeau si nu intalneau pe nimeni, puteau oferi roua ca leac pentru sanatate si dragoste.

Numele de Sanziene desemneaza pe de o parte zanele bune, dar si florile galbene ce infloresc in preajma zilei de 24 iunie.

Sanzienele ca zane, pot fi aducatoare de rele daca oamenii lucreaza in ziua de 24 iunie. Daca nu sunt cinstite, starnesc vijelii si lasa campul fara rod si florile fara leac.

Florile de culoare galbena - sanzienele, erau considerate a fi plante de leac. In vechime, ele erau vandute cu usurinta pe 24 iunie. Cei care vindeau flori strigau in aceasta zi: "Ia sanzienele, sunt bune de leac, aduc noroc!“ sau "Apara de toate relele, de toate bolile!“.

Sanziana, planta erbacee din familia Rubiaceae, are doua denumiri zonale: sanziana (Oltenia, Banat, Transilvania, Bucovina, Maramures, nordul Moldovei) si dragaica (Dobrogea, Moldova de sud si centrala, Muntenia).

Adrian Cocosila
— cu Saveta Zegrean, Maria Mihaiasa, Jane Eyre, Neli Les, Giuseppe Sitea şi Eugenia Dombi.
Îmi place · · Distribuie

• Cele mai bune comentarii
  
  
  
  788 de persoane apreciază asta.