Papornița Moșului
Rezultate 1 la 6 din 6

Subiect: Vindecarea prin gandire - Valeriu Popa

  1. #1
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.548

    Vindecarea prin gandire - Valeriu Popa

    Vindecarea prin gandire - Valeriu Popa

    Valeriu Popa – omul care a reusit numeroase vindecari considerate spectaculoase, cel care a patruns tainele naturii si a deslusit secretul luptei cu bolile – este deja un personaj legendar pentru multi romani, si nu numai.Viata sa a fost dedicata in intregime vindecarii oamenilor deznadajduiti, in mod dezinteresat, redand semenilor sai credinta si bucuria de a trai. Toti cei care l-au cunoscut au invatat de la el ca incalcarea legilor naturale care ne guverneaza existenta, care ne conditioneaza viata si activitatea, ne conduce la o sanatate deteriorata. Insa, tot el ne-a invatat ca“totul este posibil”.




    Tot ceea ce facem, de la gand, privire, gest, vorba, fapta, se inregistreaza undeva, in finitul care ne inconjoara si cand plecam din viata ne intalnim cu noi, fiind direct raspunzatori pentru tot ceea ce am facut.


    Fiecare dintre noi este stapan pe gandurile sale. Acest lucru reprezinta puterea miraculoasa prin care toate lucrurile devin posibile. Emitem negativ, atragem dezechilibre energetice si deci, boala; emitem ganduri pozitive, primim starea de bine si de sanatate. Trebuie sa invatam sa detinem controlul absolut asupra mecanismului nostru de gandire, supraveghindu-l in permanenta.


    Marea putere a gandului ne poate vindeca bolile si astfel, ne face fericiti din nou, plini de viata si de forta. Puterea vindecatoare infinita isi are radacinile in subconstientul nostru, al oamenilor. Schimbandu-ne radical modul de a gandi ne vom influenta benefic drumul vietii.


    Gandurile noastre sunt active si constituie semintele pe care le-am plantat. Subconstientul nu este interesat daca gandurile noastre sunt bune sau rele, ci pur si simplu raspunde in deplina conformitate cu natura acestor ganduri. El nu ne va contrazice niciodata, ci va accepta mereu ceea ce afirmam in mod constient. Prin urmare, trebuie sa fim decisi sa alegem viata, sanatatea si iubirea. Renuntand la vechile tipare inradacinate in subconstient, vom castiga o viata sanatoasa.


    Gandul este viata. Gandurile noastre creeaza mediul inconjurator si lumea noastra. Daca avem ganduri sanatoase, ne putem pastra sanatatea. Daca intretinem ganduri de boala, nu vom avea niciodata o sanatate buna si nici frumusete si armonie. Nu trebuie sa uitam: corpul este produsul mintii si mintea noastra il controleaza. Daca ne mentinem pe pozitia gandurilor viguroase, la fel ne va fi corpul. Gandurile de iubire, pace, multumire, puritate, perfectiune promoveaza o sanatate radioasa. Corpul este asociat mintii. Daca ne doare dintele sau stomacul, mintea este imediat afectata.


    A inceta sa gandim corect, inseamna a fi perturbati. Daca exista o stare depresiva in minte, nici corpul nu poate functiona corect. Sanatatea mentala este mai importanta decat cea fizica. Daca mintea este sanatoasa, corpul va fi sanatos. Daca mintea emite ganduri pure, bolile vor parasi corpul.


    Fiecare gand, cuvant sau emotie provoaca o vibratie in fiecare celula a corpului si lasa acolo o impresie adanca. Tebuie sa invatam sa inlocuim gandul nociv cu ganduri bune. De exemplu: gandul de curaj va servi imediat drept antidot puternic contra urmarilor gandului de frica.


    Este foarte important de stiut ca fiecare celula a corpului creste, sufera, primeste un impuls de viata sau de moarte la fiecare gand care ne trece prin minte.


    Intoxicarea corpului fizic nu este doar consecinta unei alimentatii dezechilibrate, cum se crede, ci si rezultatul unor factori emotionali. Supararea, furia, nemultumirea modifica functionarea corecta a bilei, a ficatului si inflameaza mucoasa intestinului subtire. Teama transforma mucoasa intestinului gros. Drept urmare, abdomenul se baloneaza aparand disconfortul fizic, insomniile, derglarile metabolice. Toate aceste modificari determina o reactie imunitara anormala.


    Gandurile negre sunt direct raspunzatoare de “otravurile” din mental, apoi se rasfrang asupra corpului fizic. Asa iau nastere bolile. Sentimentele negative reprezinta otrava si stres pentru intregul organism.


    Furia, mania, razbunarea, duc la dereglarea echilibrului acido- bazic. Asadar, tensiunea nervoasa blocheaza intestinele, facandu-le inactive. Daca omul continua sa fie nervos, incarcatura emotionala devine cronica, iar dezechilibrele nutritionale specifice devin mai pronuntate. Sodiul si apa sunt retinute in organism, in timp ce potasiul, vitamina C, magneziul si vitamina B sunt epuizate.


    Ce-i foarte trist, este faptul ca ne sinucidem lent, dar sigur, neglijand anumite semne particulare de incetinire a functiilor unor organe, aparand astfel: indigestia, colita, constipatia, circulatia sanguina deficitara, etc. Pe fondul acestor dereglari, stresul, furia, teama, nervozitatea, nemultumirea, nelinistea accentueaza starea de boala si de imbatranire prematura.


    Cand gandirea se purifica, afirmand binele, nu se produc asemenea blocaje. Imediat ce ne cream imaginea noului mod de viata si de gandire in minte si inima, inseamna ca dorim o schimbare interioara. In functie de cum gandim, declansam in propriul organism reactii si mecanisme ale caror urmari le vom suporta.


    Una din legile Divine la care este supus omul este legea cauzei si a efectului, care este cunoscuta si sub numele de Legea Karmei. La fel cum actioneaza in planul fizic, Legea Karmei actioneaza si in planul mental si in cel spiritual.Deci, bolile au cauze fizice, mentale si spirituale (cauzele spirituale ale bolilor vor fi tratate intr-o aparitie viitoare). Omul, ca sa-si ia toate examenele din scoala vietii, trebuie sa coreleze vindecarea fizica cu cea mentala si cea spirituala. Nu intotdeauna toate examenele vietii sunt trecute si pentru asta revenim la viata intr-o noua incarnare. Numai astfel progresam si ne inaltam spiritual, pentru ca totul este evolutie.


    Deci, orice boala are si o cauza mentala.Gandurile rele, grijile, fricile, toate rautatile si negativitatile noastre produc boli in planul mental, care, in timp se manifesta in plan fizic.De aceea, pentru a trata o boala, este necesar sa-i cunoastem originea, cauza. Degeaba vom trata cu medicamente o boala care isi are originea in planul mental. Cel mai bun medicament este sa-l facem pe pacient sa inteleaga mecanismele imbolnavirii si vindecarii.Cand va intelege acest lucru, prin programare mentala pozitiva el se va putea vindeca singur, daca nu cumva boala are si o cauza spirituala. Atunci, programarea pozitiva are efect diminuat. Bolnavul suporta astfel consecintele faptelor sale. Se poate vindeca numai prin suferinta, rugaciune, smerenie si bunavointa divina sau va duce cu el mai departe aceeasi problema in viata viitoare, pentru ca nu intotdeauna terminam de achitat toate datoriile intr-o singura incarnare; in functie de cate greseli avem de indreptat, ne putem intinde aceasta actiune chiar pe parcursul mai multor vieti viitoare.


    Cand vom reusi sa intram in atmosfera mentala pozitiva, tiparele vechii gandiri se vor aranja, iar structura moleculara a organismului se va modifica, conform noii stari, in consecinta. Factorul hotarator in vindecare este perceptia individuala reflectata in gandurile pozitive.


    Miracolul vindecarii sta in gandurile noastre despre sanatate.


    Cauzele mentale ale bolilor si noul model de gandire pentru fiecare boala in parte de care are nevoie subconstientul pentru a instala in el noul mesaj utilizat pentru anihilarea programarii negative si instalarea sanatatii. Perioada de a capta si instala mesajul este de 21 de zile.


    Nu trisati si nu incercati sa pacaliti o lume perfecta ca cea a subconstientului. Cititi-i mesajul de la “noul model de gandire” timp de 21 de zile, de 3 ori pe zi, cate 10-15 minute. Evitati recitarea mecanica a formulelor. Ceea ce cititi, incercati sa traiti. Puterea gandirii pozitive consta in repetitie, in insistenta de a emite aceleasi ganduri bune si de a avea deplina incredere in aplicabilitatea lor.


    Bolile vor fi date in ordine alfabetica si vom folosi urmatoarele prescurtari:
    C.M.P. = cauza mentala a problemei
    N.M.G. = noul model de gandire


    VINDECAREA PRIN GANDIRE
    Boli cu litera A


    Abcese
    C.M.P. : Ganduri efervescente (agitate) la adresa ranirilor. Slabiciuni si razbunare.
    N.M.G. : Permit gandurilor mele sa fie libere. Trecutul s-a dus. Sunt in pace si in armonie neincetat.


    Accidente
    C.M.P. : Incapacitate de a vorbi despre si pentru sine. Revolta impotriva autoritatii Divine.. Credinta in violenta.
    N.M.G. : Eliberez din mine modelul care mi-a creat aceasta problema. Sunt in pace si in armonie neincetat. Merita sa fac asta pentru mine.


    Acnee
    C.M.P. : Neacceptarea sinelui. Iti displace propria persoana.
    N.M.G. : Sunt o expresie Divina a vietii. Ma iubesc si ma accept asa cum sunt in clipa de fata.


    Adenoidita (polipi)
    C.M.P. : Discutii in familie, controverse. Copilul nu se simte binevenit (simte intr-un fel ca e nedorit).
    N.M.G. : Acest copil este dorit, binevenit si iubit profund.


    Boala lui Addison
    C.M.P. : Malnutritie emotionala severa. Manie la adresa sinelui.
    N.M.G. : Am grija cu toata dragostea de corpul meu, de mintea mea si de emotiile mele.


    Alcoolism
    C.M.P. : “La ce bun?” Sentimentul inutilitatii, vinovatiei, nepotrivirii. Respingerea sinelui.
    N.M.G. : Traiesc in prezent. Fiecare moment este nou. Imi cunosc propria valoare. Ma iubesc si ma aprob.


    Alergii
    C.M.P. : “La cine esti tu alergic ? “ Iti respingi propria putere.
    N.M.G. : Lumea este sigura si prietenoasa. Sunt in siguranta. Imi traiesc viata in pace.


    Boala Alzheimer
    C.M.P. : O dorinta de a parasi planeta. Incapacitatea de a infrunta si accepta viata asa cum e.
    N.M.G. : Totul se petrece intr-o perfecta ordine spatiu-timp. De fiecare data se desfasoara actiunea dreapta a Divinitatii. Iert si eliberez trecutul.


    Amnezie
    C.M.P. : Teama. Frica de viata. Incapacitatea de a “sta singur pe picioarele tale”.
    N.M.G. : Inteligenta, curajul si valoarea personala sunt intotdeauna prezente. Viata este sigura.


    Anemie
    C.M.P. : Atitudinea “Da- dar...” Lipsa bucuriei. Teama de viata. Sentimentul de a nu fi suficient de bun.
    N.M.G. : Ma simt in siguranta experimentand bucuria in toate domeniile vietii. Iubesc viata.


    Anorexie
    C.M.P. : Refuzul propriei vieti. Frica extrema, ura fata de sine si respingere.
    N.M.G. : Este bine sa fiu eu. Sunt minunat exact asa cum sunt. Aleg sa traiesc. Aleg bucuria si ma accept.


    Anus, hemoroizi
    C.M.P. : Manie in relatiile ce nu doresti sa le eliberezi.
    N.M.G. : Ma eliberez cu usurinta de ceea ce nu mai am nevoie in viata.


    Abcese ale anusului, fistula
    C.M.P. : Eliberarea incompleta de “vechituri”. Pastrez resturi ale trecutului.
    N.M.G. : Iubirea este cea cu ajutorul careia ma eliberez total de trecut. Sunt liber. Sunt iubire.


    Sangerari anorectale
    C.M.P. : Manie si frustrare.
    N.M.G. : Am incredere in procesul vietii. In viata mea se desfasoara doar actiunea dreapta si buna.


    Prurit in zona anala
    C.M.P. : Vinovatie din trecut. Remuscari.
    N.M.G. : Ma iert pe mine insumi cu iubire. Sunt liber.


    Dureri in zona anala
    C.M.P. : Vinovatie. Dorinta de pedepsire. “Nu sunt suficient de bun”
    N.M.G. : Trecutul s-a dus. In prezent, ma iubesc si ma aprob.


    Anxietate
    C.M.P. : Neincredere in fluxul si procesul vietii.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Am incredere in viata. Sunt in siguranta.


    Apatie
    C.M.P. : Rezistenta la sentimente. Teama. Inabusirea sinelui.
    N.M.G. : Ma simt in siguranta. Ma deschid vietii. Doresc sa experimentez viata.


    Apendicita
    C.M.P. : Frica. Teama de viata, blocand curgerea binelui.
    N.M.G. : Sunt in siguranta si las viata sa curga cu bucurie.


    Apetit excesiv
    C.M.P. : Teama. Nevoie de protectie. Judecarea emotiilor.
    N.M.G. : Sunt in siguranta. Este bine sa simti. Sentimentele mele sunt normale si acceptabile.


    Apetit pierdut
    C.M.P. : Teama. Protejarea sinelui. Neancredere in viata.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Sunt in siguranta. Viata e sigura si plina de bucurie.


    Artere (afectiuni)
    C.M.P. : Se blocheaza transportarea bucuriei vietii.
    N.M.G. : Sunt plin de bucurie. Aceasta curge prin mine cu fiecare bataie a inimii mele.


    Ateroscleroza
    C.M.P. : Rezistenta. Tensiune. Vederi inguste. Refuzul de a vedea binele.
    N.M.G. : Sunt complet deschis catre viata si bucurie. Aleg sa privesc si sa inteleg totul cu dragoste.


    Artrita
    C.M.P. : Te simti neiubit. Criticism. Resentimente.
    N.M.G. : Eu sunt dragoste. Aleg acum sa ma iubesc si sa ma aprob. Ii privesc pe ceilalti cu dragoste.


    Asfixie (insuficienta respiratorie acuta)
    C.M.P. : Teama. Neincredere in procesul vietii. Prizonier in trecut in copilarie.
    N.M.G. : Este bine pentru mine sa cresc, sa ma maturizez. Lumea este sigura. Eu sunt in siguranta.


    Astm
    C.M.P. : Iubire inabusita. Incapacitate de a respira pentru sine. Se simte sufocat. Inabusirea plansului.
    N.M.G. : Este sigur acum, pentru mine, sa preiau raspunderea propriei mele vieti. Aleg libertatea.


    Astm la copii
    C.M.P. : Teama de viata. Refuzul de a fi aici.
    N.M.G. : Acest copil este in siguranta si iubit. El este binevenit si ingrijit cu duiosie.


    Afectiuni incurabile
    C.M.P. : Nu poate fi vindecat prin metode externe. Trebuie mers in adancul fiintei pentru a declansa vindecarea. A venit de nicaieri si se va duce, de asemenea nicaieri.
    N.M.G. : Zilnic se intampla minuni. Merg in interiorul fiintei mele pentru a dizolva sabloanele, modelele ce au creat suferinta si ACUM accept vindecarea si ajutorul Divin.


    Amenoree
    C.M.P. : Nu vrei sa fii femeie. Nu iti place propria persoana.
    N.M.G. : Imi gasesc bucuria in cine sunt. Sunt o frumoasa expresie a vietii, curgand perfect tot timpul.


    Artrita reumatoida
    C.M.P. : Criticism profund al autoritatii. Se simte lasat deoparte.
    N.M.G. : Sunt singura mea autoritate. Ma iubesc si ma aprob. Viata este buna.


    Arsuri
    C.M.P. : Manie. Ardere. Furie.
    N.M.G. : Creez numai pace si armonie in mine si in jurul meu.


    Atac vasovagal
    C.M.P. : Teama. Lipsa de cooperare. Intunecare.
    N.M.G. : Am taria, puterea si cunostintele de a ma descurca in toate problemele vietii.


    Articulatie mandibulara (afectiuni)
    C.M.P. : Suparare. Resentiment. Dorinta de razbunare.
    N.M.G. : Doresc sa schimb tot ce in mine a creat aceasta situatie. Ma iubesc si ma aprob. Sunt in siguranta.


    Articulatii (afectiuni)
    C.M.P. : Imposibilitatea de a schimba directia cu usurinta in viata.
    N.M.G. : Eu curg cu usurinta odata cu schimbarea. Viata mea este ghidata Divin si intotdeauna merg in aceeasi directie.


    Articulatie pumn (afectiuni)
    C.M.P. : Imposibitate de miscare cu usurinta in tot ceea ce faci.
    N.M.G. : Ma descurc cu usurinta si bucurie in experientele mele de viata.


    Avort spontan
    C.M.P. : Teama. Frica de viitor. Nu acum. Mai tarziu. Planificare nepotrivita.
    N.M.G. : Actiunea Divina justa se manifesta intotdeauna in viata mea. Ma iubesc si ma aprob. Totul este bine. Comunic cu iubire cu tot ceea ce ma inconjoara.


    Amigdalita
    C.M.P. : Teama. Emotii reprimate. Creativitate rigida.
    N.M.G. : Tot ceea ce este bun si bine curge acum liber in jurul meu. Ideile Divine se exprima prin mine. Sunt in pace.


    Abces periamigdalian
    C.M.P. : Credinta puternica de a nu putea vorbi pentru sine. Necesitatea cererii unui ajutor.
    N.M.G. : Este dreptul meu din nastere sa-mi satisfac necesitatile. Acum doresc, cer si primesc cu iubire si cu usurinta.


    Atac apoplexie
    C.M.P. : Fuga de familie, de sine si de viata.
    N.M.G. : In Univers ma simt acasa. Sunt inteles si sunt in siguranta.


    Accident cerebro-vascular
    C.M.P. : Renuntare. Rezistenta. Mai bine mor decat sa ma schimb. Respingerea vietii.
    N.M.G. : Viata este schimbare, ma adaptez usor la nou. Accept viata trecut, prezent si viitor.


    Afte
    C.M.P. : Furie fata de actiuni gresite.
    N.M.G. : Cu iubire, imi accept deciziile, stiind ca sunt liber si ma schimb. Sunt in siguranta.


    Boli cu litera B


    Brate (afectiuni)
    C.M.P. : Incapacitatea si inabilitatea de a imbratisa experientele vietii.
    N.M.G. : Imi imbratisez experientele vietii cu iubire, cu usurinta si cu bucurie.


    Boala Bright
    C.M.P. : Traiesti sentimentul de copil care nu face nimic corect si nu este suficient de bun.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Imi pasa de mine. Sunt mereu total adecvat.


    Basicute pe piele
    C.M.P. : Rezistenta. Lipsa protectiei emotionale.
    N.M.G. : Curg usor odata cu viata si cu fiecare noua experienta. Totul este bine.


    Bronsita
    C.M.P. : Mediu familial inflamat. Argumente si tipete. Foarte rar, liniste.
    N.M.G. : Declar pace si armonie cu mine si in jurul meu. Totul este bine.


    Bulimie
    C.M.P. : Teroare fara speranta. O purgare frenetica a urii de sine.
    N.M.G. : Sunt iubit, hranit si sprijinit de viata insasi. Este bine ca traiesc.


    Bursite
    C.M.P. : Manie reprimata. Dorinta de a lovi pe cineva.
    N.M.G. : Iubirea relaxeaza si elibereaza tot ce nu se armonizeaza cu sinele meu.


    Bolile copilariei
    C.M.P. : Credinta in concepte sociale si legi false. Comportament copilaros al adultilor in jurul copiilor.
    N.M.G. : Acest copil este protejat de Divinitate si inconjurat cu dragoste. Noi cerem imunitate mentala.


    Boli cronice
    C.M.P. : Refuz de a schimba. Teama de viitor. Nesiguranta.
    N.M.G. : Doresc sa ma schimb si sa ma dezvolt (sa evoluez).


    Boala Huntington
    C.M.P. : Resentiment pentru ca nu esti capabil sa-i schimbi pe altii. Lipsa de speranta.
    N.M.G. : Eliberez tot controlul Universului. Sunt in pace cu mine si cu viata.


    Boli psihice
    C.M.P. : Fuga de familie. Separare violenta de viata.
    N.M.G. : Aceasta minte isi cunoaste adevarata identitate si este un punct de creatie Divina a propriei manifestari.


    Boala Paget
    C.M.P. : Simti ca nu mai exista fundatie pe care sa construiesti si nimanui nu-i pasa.
    N.M.G. : Stiu ca viata ma sprijina dezinteresat si glorios. Viata ma iubeste. Vietii ii pasa de mine.


    Balbaiala
    C.M.P. : Insecuritate. Neputinta exprimarii eului. Nu i se permite sa planga.
    N.M.G. : Sunt liber sa vorbesc pentru mine. Sunt sigur in exprimarea mea. Comunic doar prin iubire.


    Boli venerice
    C.M.P. : Vina sexuala. Nevoia de pedeapsa. Credinta ca organele genitale sunt murdare si pacatoase. Abuz fata de alte persoane.
    N.M.G. : Cu iubire si bucurie imi accept sexualitatea si exprimarea sa. Accept numai gandurile care ma sprijina si ma fac sa ma simt bine.


    Bataturi
    C.M.P. : Zone densificate ale grijilor. Incapatanare in a te agata de durerile trecutului.
    N.M.G. : Ma misc inainte, eliberat de trecut. Sunt in siguranta. Sunt liber


    Boli cu litera C


    Comedoane (puncte negre)
    C.M.P. : Mici izbucniri de manie.
    N.M.G. : Sunt calm si senin in gandurile mele.


    Crampe abdominale
    C.M.P. : Teama. Proces stopat in evolutia vietii.
    N.M.G. : Am incredere in procesul vietii. Sunt in siguranta.


    Chelie
    C.M.P. : Teama. Tensiune. Incercarea de a controla totul. Neincredre in procesul vietii.
    N.M.G. : Sunt in siguranta. Ma iubesc si ma aprob. Am incredere in viata.


    Cheratita
    C.M.P. : Furie extrema, devastatoare, terifianta. Dorinta nebuna de a lovi sau de a distruge pe oricine si orice din cale.
    N.M.G. : Permit iubirii din adancul inimii mele sa vindece absolut tot ceea ce vad. Aleg pacea. Totul este bine in lumea mea.


    Cataracta
    C.M.P. : Incapacitate de a vedea inainte cu bucurie.
    N.M.G. : Viata este eterna si plina de bucurie.


    Congestie cerebrala
    C.M.P. : Respingera vietii. Renuntare. Incapatanare.”Mai bine mor decat sa ma schimb”.
    N.M.G. : Viata se schimba, iar eu integrez noul cu usurinta. Accept viata trecut, prezent si viitor.


    Creier (afectiuni)
    C.M.P. : Tabloul de siguranta, computerul organismului este in dezordine.
    N.M.G. : Sunt operatorul iubitor al mintii mele.


    Cancer
    C.M.P. : Rana adanca. Resentiment stagnat de multa vreme. Durere sau secret adanc ce mananca din viata sau din eu, creand ura. “Care este rostul ?”
    N.M.G. : Iert si eliberez trecutul cu iubire. Aleg sa-mi umplu lumea cu bucurie si ma aprob.


    Candida
    C.M.P. : Te simti pagubit. O gramada de frustrari si suparari. Pretentios si fara incredere in relatii.
    N.M.G. : Imi permit sa fiu tot ce pot sa fiu si merit ce-i mai bun in viata.


    Celulita
    C.M.P. : Manie depozitata si pedeapsa a vietii, a eului.
    N.M.G. : Ii iert pe ceilalti. Ma iert si pe mine. Sunt liber sa ma bucur si sa iubesc viata.


    Colesterol
    C.M.P. : Obturarea canalelor bucuriei. Teama de a accepta bucuria.
    N.M.G. : Aleg sa iubesc viata. Canalele mele sunt larg deschise. Este atat de bine sa primesti bucuria.


    Circulatie
    C.M.P. : Incapacitatea de asimti si exprima emotiile intr-un mod pozitiv (de exemplu: bucuria).
    N.M.G. : Sunt liber sa circul iubirea si bucuria in orice parte a vietii mele. Iubesc viata.


    Colici (la copii)
    C.M.P. : Iritatie mentala, nerabdare, enervare datorita mediului.
    N.M.G. : Acest copil raspunde la iubire si la ganduri de iubire. Totul este in pace.


    Colita
    C.M.P. : Insecuritate. Mediu inconjurator supraexigent. Sentiment de opresiune si infrangere. Mare nevoie de afectiune.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Imi creez propria bucurie. Vreau sa fiu un castigator in viata. Sunt parte a ritmului perfect de curgere a vietii.


    Conjunctivita
    C.M.P. : Manie si frustrare referitoare la ceea ce cauti in viata.
    N.M.G. : Vad totul cu ochi de iubire. Exista aceasta solutie armonioasa si eu o accept acum.


    Constipatie
    C.M.P. : Refuzul de a te elibera de vechile idei. Fixarea in trecut. Uneori jigniri, insulte, zgarcenie.
    N.M.G. : De indata ce ma eliberez de trecut, soseste un val nou, proaspat si vital. Permit vietii sa curga prin mine.


    Crampe
    C.M.P. : Tensiune. Teama. Infricosare. Retinere.
    N.M.G. : Ma relaxez si permit mintii mele sa fie in pace.
    C
    rushing-sindrom
    C.M.P. : Dezechilibru mental. Idei distrugatoare. Sentimentul de a fi dominat.
    N.M.G. : Cu iubire imi mentin mintea si corpul in echilibru. Acum eu aleg gandurile care ma fac sa ma simt bine.


    Chisturi
    C.M.P. : Fuga de vechile emotii dureroase. Alimentare de dureri. O crestere falsa, gresita.
    N.M.G. : Amintirile mele sunt frumoase pentru ca eu vreau sa le fac asa. Ma iubesc.


    Fibroza chistica
    C.M.P. : Convingerea ca viata nu va merge pentru tine. “Biata de mine…”
    N.M.G. : Viata ma iubeste si eu iubesc viata. Accept sa primesc toata abundenta, libertatea si bucuria vietii.


    Cot (afectiuni)
    C.M.P. : Schimbari de directie si neacceptarea experientelor noi.
    N.M.G. : Trec cu usurinta prin noi experiente, noi directii si noi schimbari.


    Colelitiaza(litiaza biliara)
    C.M.P. : Amaraciune. Ganduri dure. Condamnare. Mandrie.
    N.M.G. : Eliberez cu bucurie trecutul. Viata este dulce si asa sunt si eu.


    Cefalee
    C.M.P. : Invalidarea sinelui. Criticarea sinelui. Teama.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Ma vad pe mine si tot ceea ce fac cu iubire. Sunt in siguranta.


    Cosuri
    C.M.P. : Mici izbucniri de manie in exterior. Ascunderea urateniei.
    N.M.G. : Gandurile mele sunt calme si eu sunt senin. Ma accept ca fiind frumos si iubit.


    Canal dentar
    C.M.P. : Nu mai poate musca nimic. Radacina credintei a fost distrusa.
    N.M.G. : Creez fundatii solide pentru mine si viata mea. Aleg ca credintele mele sa ma sprijine cu bucurie.


    Colita spastica
    C.M.P. : Teama de infrangere. Nesiguranta.
    N.M.G. : Traiesc cu bucurie. Viata ma ajuta intotdeauna. Totul este bine.


    Coma
    C.M.P. : Teama. Fugind de ceva sau de cineva.
    N.M.G. : Noi te inconjuram cu dragoste si siguranta. Iti cream un spatiu pentru vindecare. Tu esti iubire.


    Cangrene
    C.M.P. : Morbiditate intelectuala. Pierdera bucuriei datorita gandurilor otravite.
    N.M.G. : Acum aleg ganduri armonioase si las bucuria sa curga liber spre mine.


    Boli cu litera D


    Degete (afectiuni)
    C.M.P. : Nearmonizare cu detaliile vietii.
    N.M.G. : Sunt in deplina pace cu toate detaliile vietii.
    - Degetul mare
    C.M.P. : Probleme cu intelectul si grija.
    N.M.G. : Mintea mea este in pace. Sunt in siguranta.
    - Degetul aratator
    C.M.P. : Probleme cu egoul si frica.
    N.M.G. : Ma aflu intr-o deplina siguranta. Sunt in pace.
    - Degetul mijlociu
    C.M.P. : Probleme cu furia si sexualitatea.
    N.M.G. : Ma simt bine cu propria sexualitate. Sunt in pace.
    - Degetul inelar
    C.M.P. : Necazuri si probleme cu mariajul sau diverse legaturi.
    N.M.G. : Sunt intr-o iubire plina de pace.
    - Degetul mic
    C.M.P. : Probleme cu familia si prefacatoria.
    N.M.G. : Sunt eu insumi cu familia vietii. Mintea mea este in pace. Sunt in siguranta.


    Degete artritice
    C.M.P. : Dorinta de pedepsire. Culpabilizari. Senzatia de victima
    N.M.G. : Privesc si inteleg cu iubire. Imi ofer intreaga experienta Luminii si Iubirii.


    Degete de la picioare
    C.M.P. : Probleme cu micile detalii din viitor.
    N.M.G. : Toate detaliile au grija de mine.


    Dureri
    C.M.P. : Tanjire dupa iubire, dorinta de a fi imbratisat, pastrat.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma accept din adancul fiintei mele. Am grija de mine si sunt in siguranta.


    Dureri de cap
    C.M.P. : Nerecunoasterea propriei fiinte. Autocriticism. Frica.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma accept. Ma vad asa cum sunt intradevar si tot ce fac privesc cu bucurie. Sunt in deplina siguranta. Sunt in pace.


    Durere (fizica)
    C.M.P. : Vina. Vina indepartata care isi cere pedepsirea si razbunarea.
    N.M.G. : Renunt cu iubire la trecut. Totul inseamna libertate si eu insumi sunt liber. Acum totul este bine in inima mea.


    Dureri (osoase, vertebrale)
    C.M.P. : Furie neexprimata, sedimentata.
    N.M.G. : Imi exprim emotiile cu bucurie intr-un mod pozitiv.


    Diabet
    C.M.P. : Tanjind dupa ceea ce ar fi putut sa aiba sau sa fie. Nevoia exagerata de a controla totul. Regrete adanci. “Nimic dulce nu a ramas”.
    N.M.G. : Acest moment este plin de bucurie. Acum aleg sa experimentez si sa gust partea dulce a vietii.


    Dementa
    C.M.P. : Refuzul de “a cadea la pace” cu lumea asa cum este ea. Furie si lipsa de speranta.
    N.M.G. : Ma aflu in locul meu perfect.


    Depresie
    C.M.P. : Simti furie desi nu ai dreptate. Lipsa de speranta. Disperare. Dezamagire.
    N.M.G. : Ma aflu departe de limitarile si fricile oamenilor. Imi traiesc propria viata cu bucurie, plina de vitalitate si lumina.


    Diaree
    C.M.P. : Teama. Respingere. Fuga. Renuntare.
    N.M.G. : Hranirea mea, asimilarea si eliminarea sunt intr-o ordine perfecta. Sunt in pace si in echilibru perfect cu viata insasi.


    Dizenterie
    C.M.P. : Frica si furie intensa.
    N.M.G. : In mintea mea creez o stare de pace adanca, iar corpul meu oglindeste acest lucru.


    Dizenterie amoebiana
    C.M.P. : Credinta ca “ei” sunt gata sa te prinda.
    N.M.G. : Sunt singura putere si autoritate din viata mea.


    Dizenterie bacilara
    C.M.P. : Opresiune si lipsa de speranta, disperare.
    N.M.G. : Sunt plin de viata, de bucurie de a trai si plin de energie.


    Dismenoree
    C.M.P. : Furie fata de propria persoana. Ura, antipatie fata de corp sau fata de femei.
    N.M.G. : Imi iubesc corpul. Ma iubesc pe mine insami. Imi iubesc toate ciclurile. Totul este in ordine.


    Dureri dentare
    C.M.P. : Oscilari si decizii indelung amanate. Incapacitate de a selecta ideile pentru analiza si decizie.
    N.M.G. : Deciziile mele sunt bazate pe principiul adevarului si sunt protejat stiind ca doar actiunile corecte isi gasesc locul in viata mea. Masele de minte sfaramate.


    Masele de minte sfaramate
    C.M.P. : Nepermiterea spatiului de gandire sa creeze o noua fundatie.
    N.M.G. : Imi deschid constiinta catre o viata in plina evolutie. Exista spatiu suficient pentru a ma dezvolta si a ma schimba.


    Boli cu litera E


    Echimoze
    C.M.P. : Mici ciocniri in viata. Autopedepsire.
    N.M.G. : Ma iubesc si-mi sunt drag. Sunt bun si gentil cu mine. Totul este bine.


    Enurezis
    C.M.P. : Frica de un parinte, in special de tata.
    N.M.G. : Acest copil este privit cu iubire, compasiune si intelegere. Totul este bine.


    Echilibru (pierderea sa)
    C.M.P. : Gandire imprastiata. Necentrare.
    N.M.G. : Ma centrez in siguranta si accept perfectiunea vietii mele. Totul este bine.


    Eczema
    C.M.P. : Eruptii mentale. Antagonisme.
    N.M.G. : Armonia si pacea, dragostea si bucuria ma inconjoara si raman cu mine. Sunt in siguranta.


    Emfizem (pulmonar)
    C.M.P. : Teama de a accepta viata. Nu merita sa traiesti.
    N.M.G. : Este dreptul meu din nastere sa traiesc din plin si in libertate. Iubesc viata. Ma iubesc pe mine.


    Epilepsie
    C.M.P. : Mania persecutiei. Respingerea vietii. Sentimentul unui mare efort. Autoviolenta.
    N.M.G. : Aleg sa vad viata eterna plina de bucurie. Sunt etern, bucuros si in pace.


    Edem
    C.M.P. : De ce sau de cine nu te poti desprinde ? Ce iti este teama sa pierzi ?
    N.M.G. : De buna voie ma eliberez de trecut. Este bine pentru mine sa-l uit. Sunt liber acum.


    Endometroza
    C.M.P. : Insecuritate, dezamagire si frustrare. Inlocuirea iubirii de sine cu substituenti invinuitori.
    N.M.G. : Sunt puternica si dorita. Este minunat sa fii femeie. Ma iubesc si sunt implinita.


    Entorse
    C.M.P. : Manie si rezistenta. Nu doresti sa te misti in anumite sectoare ale vietii.
    N.M.G. : Am incredere ca viata ma conduce spre binele meu. Sunt impacat.


    Excrescente
    C.M.P. : Hranirea unor vechi dureri. Intretinerea resentimentelor.
    N.M.G. : Iert usor. Ma iubesc in totalitate si imi port de grija. Sunt multumit.


    Boli cu litera F


    Fata (orice afectiune legata de fata)
    C.M.P. : Ceea ce aratam lumii.
    N.M.G. : Este bine sa fiu eu. Exprim ceea ce sunt.


    Febra de fan
    C.M.P. : Congestie emotionala. Vina. Credinta in persecutie.
    N.M.G. : Sunt una cu viata. Sunt in siguranta tot timpul.


    Fese-sezut
    C.M.P. : Reprimarea puterii.
    N.M.G. : Imi folosesc puterea intelept. Sunt puternic. Sunt in siguranta. Totul este bine.


    Fata cazuta
    C.M.P. : Fata cazuta vine de la ganduri cazute ale mintii. Resentiment contra vietii.
    N.M.G. : Imi exprim bucuria de a trai si imi permit sa ma bucur total de fiecare moment al vietii. Iubire si bucurie. Trecutul este iertat si uitat. Sunt liber in acest moment.


    Febra
    C.M.P. : Manie intetita. Ardere.
    N.M.G. : Sunt o expresie calma, linistita a pacii, iubirii si vietii.


    Fibroza chistica
    C.M.P. : O credinta intima, inradacinata ca viata nu lucreaza de partea ta: “Saraca de mine”.
    N.M.G. : Viata ma iubeste si eu iubesc viata. Accept sa primesc toata abundenta, libertatea, bucuria vietii.


    Ficat (afectiuni)
    C.M.P. : Suparari si emotii primitive. Manie.
    N.M.G. : Caut iubirea, pacea si bucuria si le gasesc pretutindeni.


    Flatulenta
    C.M.P. : Intepenire. Frica. Idei nedigerate.
    N.M.G. : Ma destind si las viata sa curga prin mine cu usurinta. Sunt in siguranta.


    Flebita
    C.M.P. : Manie si frustrare. Invinuind pe altii pentru limitarile si lipsa bucuriei in viata.
    N.M.G. : Bucuria curge acum libera in interiorul meu si sunt impacat cu viata.


    Frigiditate
    C.M.P. : Teama. Negarea placerii. Credinta ca sexul este rau. Parteneri insensibili. Teama de tata.
    N.M.G. : Este bine pentru mine sa ma bucur de corpul meu. Ma bucur ca sunt femeie.


    Furuncul
    C.M.P. : Manie. Fierberea otravitoare a gandurilor la adresa nedreptatilor personale.
    N.M.G. : Ma eliberez de trecut si imi acord timp pentru a-mi vindeca fiecare parte a vietii. Exprim iubire si bucurie si sunt in pace.


    Boli cu litera G


    Gat (afectiuni legate de gat)
    C.M.P. : Se blocheaza calea exprimarii si canalul creativitatii.
    N.M.G. : Imi deschid inima si cant bucuriile iubirii.
    Dureri in gat
    C.M.P. : Incapacitate de a vorbi in numele propriu. Furie inghitita. Creativitate innabusita. Refuzul schimbarii.
    N.M.G. : E foarte bine daca fac putina galagie! Ma exprim cu bucurie si liber. Imi exprim propria creativitate. Sunt bucuros ca ma transform.
    Gat-vertebre cervicale
    C.M.P. : Reprimarea flexibilitatii. Incapacitate de a vedea si ce e in urma.
    N.M.G. : Sunt impacat cu viata. Sunt linistit. Privesc in toate directiile cu iubire.
    Gat-deplasari ale vertebrelor
    C.M.P. : Refuzul de a vedea si alte parti ale problemei. Rigiditate. Incapatanare.
    N.M.G. : E usor si convenabil sa vad si celelalte parti ale problemei. Sunt cai nelimitate de a vedea si a face aceste lucruri. Sunt in siguranta.
    Nod in gat
    C.M.P. : Frica. Neincredere in procesul vietii.
    N.M.G. : Sunt in deplina siguranta. Cred ca VIATA este AICI pentru mine. Liber si bucuros ma exprim asa cum pot mai bine si asa cum sunt.
    Gat dureros-intepenire
    C.M.P. : Fixat in cuvinte pline de furie. Senzatia ca nu te poti exprima asa cum esti tu.
    N.M.G. : Renunt la toate blocajele si sunt liber sa fiu eu insumi.


    Greata
    C.M.P. : Teama. Respingerea unei idei sau a unei experiente.
    N.M.G. : Sunt in siguranta. Am incredere in procesul vietii care imi aduce numai ce este bun pentru mine. Sunt in pace.


    Gingii sangerande
    C.M.P. : Pierderea bucuriei in deciziile luate in viata.
    N.M.G. : Am incredere ca actiunea dreapta este intotdeauna de partea mea. Sunt plin de liniste si pace.


    Afectiuni gingivale
    C.M.P. : Incapacitate de a lua decizii. Dezinteres fata de viata.
    N.M.G. : Sunt o persoana hotarata si darza. Urmez un drum drept si ma accept cu iubire.


    Aparatul genital
    C.M.P. : Incalcarea principiului masculin sau a celui feminin.
    N.M.G. : E perfect sa fiu asa cum sunt.


    Probleme genitale
    C.M.P. : Grija ca nu esti suficient de bun.
    N.M.G. : Ma bucur de propria mea viata. Sunt perfect exact asa cum sunt. Ma iubesc si ma aprob.


    Probleme glandulare
    C.M.P. : Proasta distributie a ideilor primite si transmise. Ascunderea sinelui.
    N.M.G. : Am toate ideile si activitatile ghidate Divin, de care am nevoie. Sunt perfect asa cum sunt. Ma iubesc si ma accept in totalitate.
    - Glanda pituitara (hipofiza)
    C.M.P. : Ganduri distorsionate, incorecte.
    N.M.G. : Mintea si corpul meu sunt intr-un echilibru perfect. Imi supervizez gandurile.
    - Glanda tiroida
    C.M.P. : Umilire. “Nu voi face niciodata ceea ce doresc sa fac. Cand va veni si randul meu ?”
    N.M.G. : Merg dincolo de vechile limitari si acum imi permit sa ma exprim liber si creativ.


    Gastrita
    C.M.P. : Incertitudini. Nesiguranta indelungata. O senzatie terifianta de infern.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma accept. Las viata sa-mi calauzeasca pasii.


    Gusa
    C.M.P. : Ura pentru suferintele indurate. Sentimentul zadarniciei in viata. Neimplinire.
    N.M.G. : Sunt puterea si autoritatea in viata mea. Sunt liber sa fiu eu insumi.


    Guta
    C.M.P. : Nevoia de a domina. Nerabdare. Manie.
    N.M.G. : Sunt in siguranta. Sunt plin de iubire si in pace cu mine insumi si cu toti ceilalti.


    Gonoree
    C.M.P. : Nevoia de pedeapsa pentru faptul de a fi o persoana rea.
    N.M.G. : Imi iubesc corpul. Imi iubesc sexualitatea. Ma iubesc pe mine insumi si sunt fericit.


    Gripa
    C.M.P. : Frica. Credinta in date statistice. Idei preconcepute.
    N.M.G. : Ma aflu departe de orice conceptie si superstitii de grup, de idei preconcepute auzite sau mostenite. Sunt eliberat de orice tensiune, inflamatii, influente si manipulari. Sunt eu insumi in pace.


    Glezne (afectiuni legate de glezne)
    C.M.P. : Rigiditate, vinovatie. Incapacitate de a primi placere.
    N.M.G. : Merit sa gasesc bucuria vietii. Accept toate placerile pe care viata mi le ofera.


    Afectiuni ale gurii
    C.M.P. : Minte inchisa. Incapacitate de a primi idei noi. Concepte statute vechi.
    N.M.G. : Intampin si primesc cu bucurie si iubire noi idei si concepte pe care le asimilez cu usurinta. Ma hranesc cu iubire si bucurie pe mine insumi.


    Genunchi (afectiuni)
    C.M.P. : Ego-ul este incapatanat, indaratnic, dificil. Mandrie. Incapacitate de a se apleca, de a fi flexibil. Nu doreste sa cedeze, sa renunte.
    N.M.G. : Iertare, intelegere, compasiune – asta nutresc. Ma mladiez, devin flexibil si curg, plutesc cu usurinta. Totul este perfect.


    Boli cu litera H


    Hernie de disc
    C.M.P. : Indecizie. Oscilatie prelungita. Senzatie ca viata a devenit de nesuportat.
    N.M.G. : Viata imi sprijina toate gandurile, de aceea ma iubesc si ma accept si totul e bine.


    Halena
    C.M.P. : Atitudini mizerabile, putrede. Ganduri murdare si respingatoare. Barfe rusinoase si josnice. Manie si ganduri de razbunare.
    N.M.G. : Ma exprim si vorbesc doar cu iubire si tandrete. Ma eliberez cu iubire de tot trecutul. Inspir si expir numai iubire.


    Hepatita
    C.M.P. : Rezistenta la schimbare. Teama. Manie. Ura.
    N.M.G. : Mintea mea este curatata (purificata) si libera. Parasesc trecutul si ma indrept catre nou. Totul este bine.


    Hemoroizi
    C.M.P. : Teama. Furie pentru trecut. Impovarare.
    N.M.G. : Ma eliberez de tot ce nu este iubire. Exista timp si spatiu pentru tot ceea ce vreau sa fac.


    Hernie
    C.M.P. : Rupere a relatiilor. Tensiune, incordare, greutati, expresie creativa incorecta.
    N.M.G. : Mintea mea este blanda si armonioasa. Ma iubesc si ma aprob. Sunt liber sa fiu eu insumi.


    Herpes labial
    C.M.P. : Cuvinte purulente maniate si teama de a le exprima.
    N.M.G. : Creez numai experiente pasnice pentru ca ma iubesc. Totul este bine.


    Herpes genital
    C.M.P. : Convingere in vinovatia sexuala si nevoia de pedepsire. Rusine publica. Credinta intr-un Dumnezeu care pedepseste. Respingerea genitala.
    N.M.G. : Credinta mea este ca Dumnezeu ma sprijina. Ma bucur de sexualitatea mea in corpul meu. Sunt minunata.


    Herpes simplex
    C.M.P. : Cuvinte amare ce au ramas nepronuntate.
    N.M.G. : Gandesc si pronunt numai cuvinte de iubire. Sunt in pace si armonie cu viata.


    Hirsutism
    C.M.P. : Manie care este acoperita. Patura folosita este, de obicei, teama. Dorinta de a invinovati este, adesea, o lipsa a dorintei de a se hrani.
    N.M.G. : Sunt un parinte iubitor cu mine insumi. Ma acopar cu iubire si aprobare. Este bine pentru mine sa fiu cine sunt.


    Hiperactivitate
    C.M.P. : Teama. Te simti sub presiune si innebunit.
    N.M.G. : Sunt in siguranta. Toata presiunea se dizolva. Sunt suficient de bun.


    Hipertiroidism
    C.M.P. : Dezamagire extrema de a nu fi in stare sa faci ceea ce vrei sa faci, adesea, satisfacandu-i pe altii, nu pe tine.
    N.M.G. : Imi folosesc puterea in scopuri adecvate. Iau propriile mele decizii. Ma realizez eu insumi.


    Hiperventilatie
    C.M.P. : Teama. Rezistenta la schimbare. Neancredere in viata.
    N.M.G. : Sunt in siguranta oriunde in Univers. Ma iubesc si ma incred in procesul vietii.


    Hipoglicemie
    C.M.P. : Supraabsorbit de greutatile vietii. “Care-i rostul ?”
    N.M.G. : Aleg acum ca viata mea sa fie usoara si plina de bucurie.


    Hipotiroidie
    C.M.P. : Renuntare. Te simti fara speranta. Intepenire.
    N.M.G. : Creez o viata noua cu noi reguli care sa ma sustina.


    Hrana otravita
    C.M.P. : Permiti altora sa-ti preia controlul. Senzatia de neajutorare. Neputinta.
    N.M.G. : Am puterea, taria, curajul si indemanarea de a digera tot ce apare in drumul meu.


    Hipertensiune
    C.M.P. : Vechi probleme emotionale inca nerezolvate.
    N.M.G. : Cu bucurie, ma desprind de trecut, cu toate urmarile lui. Sunt in liniste si pace deplina.


    Hipotensiune
    C.M.P. : Lipsa de iubire in copilarie. Renuntare. “La ce bun? Oricum nu mai vreau nimic”.
    N.M.G. : Acum, aleg sa traiesc in sfera bucuriei, a clipei prezente. Viata mea e o continua sarbatoare, plina de fericire.


    Boala Hodgkin
    C.M.P. : Vina, critica, si frica teribila ca nu esti suficient de bun. O intrecere nebuneasca in a-ti dovedi tie insuti, simultan cu pierdera bucuriei vietii in aceasta cursa infernala, ca nu esti bun, pana cand sangele nu mai poate sprijini fiinta.
    N.M.G. : Sunt pe deplin fericit sa fiu eu insumi. Sunt suficient de bun exact asa cum sunt. Ma iubesc si ma accept pana in adancul fiintei. Sunt insasi expresia bucuriei si ea ma ridica. Divinitatea ma sustine. Sunt in pace.


    Boli cu litera I


    Inima (afectiuni)
    C.M.P. : Lipsa iubirii si a sigurantei.
    N.M.G. : Inima mea bate in ritmul iubirii.
    - Afectiuni ale inimii (tensiune)
    C.M.P. : Stagnarea unor probleme emotionale. Pierderea bucuriei. Impietrirea inimii. Credinta in stres si incordare.
    N.M.G. : Bucurie! Bucurie! Bucurie! Permit cu iubire bucuriei sa curga prin mintea, trupul si experienta mea.
    - Atac de cord
    C.M.P. : Stocarea bucuriei inimii in favoarea banilor sau a pozitiei sociale.
    N.M.G. : Aduc inapoi bucuria in centrul inimii mele. Exprim mereu numai iubire pentru toti.


    Ileita (boala Crohn, enterita)
    C.M.P. : Frica. Griji. Suparari. Senzatia de a nu fi suficient de bun.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma accept deplin. Tot ceea ce fac este perfect. Sunt in pace si sunt minunat.


    Impotenta
    C.M.P. : Tensiune sexuala, stres, culpabilizare. Convingeri sociale. Ciuda impotriva unui partener anterior. Teama de mama.
    N.M.G. : Accept acum si permit ca intreaga putere a principiului meu sexual sa opereze cu usurinta si bucurie.


    Incontinenta
    C.M.P. : Emotii exacerbate. Sentimentul ca-ti scapa controlul mental al emotiilor.
    N.M.G. : Ma accept si ma iubesc in intregime cu bucurie. E mai sigur pentru mine sa-mi exprim emotiile.


    Indigestie
    C.M.P. : Anxietate, inspaimantare, frica la nivelul intestinelor.
    N.M.G. : Diger si asimilez toate experientele noi, cu bucurie si liniste.


    Infectii virale
    C.M.P. : Nemultumire, furie, pierderea bucuriei, amaraciune.
    N.M.G. : Cu iubire, permit bucuriei sa curga liber in viata mea. Sunt linistit, echilibrat. Ma iubesc.


    Inflamatii
    C.M.P. : Frica. Vede rosu inaintea ochilor. Ganduri inflamate.
    N.M.G. : Gandurile mele sunt echilibrate si linistite, curate si in pace.


    Infectii urinare
    C.M.P. : Abtinerea de la urinare. Opozitie si respingere a sexului sau a iubirii. Invinovatirea tuturor.
    N.M.G. : Renunt la tiparele din mintea mea care au creat aceste conditii. Sunt bucuros sa ma schimb. Ma iubesc si ma accept.


    Infectii micotice
    C.M.P. : Nu se suporta pe sine. Refuzul propriilor nevoi.
    N.M.G. : Aleg sa ma sprijin pe mine insumi.


    Intestine (afectiuni)
    C.M.P. : Frica de a renunta la vechi si grija pentru chestiuni marunte.
    N.M.G. : Renunt liber si cu deplina usurinta la tot ce este vechi in fiinta mea si primesc cu bucurie noul.


    Icter
    C.M.P. : Prejudecati interioare si exterioare. Motive nejustificate, dezechilibrante.
    N.M.G. : Simt toleranta, compasiune, iubire si tandrete pentru toti semenii, inclusiv pentru mine.


    Boli cu litera L


    Litiaza renala
    C.M.P. : Gramezi de manie, nedizolvate.
    N.M.G. : Dizolv cu usurinta toate problemele trecutului.


    Laringita
    C.M.P. : Atat de suparat, ca nu poate vorbi. Teama de a vorbi. Resentimente contra autoritatii.
    N.M.G. : Sunt liber sa inteleg ceea ce vreau. Este bine sa ma exprim. Sunt in pace.


    Lepra
    C.M.P. : Inabilitatea de a te descurca cu viata. O credinta inradacinata adanc ca nu esti suficient de bun si de curat.
    N.M.G. : Ma ridic deasupra tuturor limitelor. Sunt ghidat si inspirat Divin. Iubirea vindeca toata viata.


    Leucemie
    C.M.P. : Inspiratie ucisa brutal. “Care-i rostul ?”
    N.M.G. : Merg dincolo de limitarile mele din trecut in libertatea lui “acum”. Este bine si sigur sa fiu eu.


    Leucoree
    C.M.P. : Credinta ca femeia este fara putere fata de sexul opus. Manie la adresa partenerului.
    N.M.G. : Imi creez toate experientele. Eu sunt puterea. Ma bucur de feminitatea mea. Sunt libera.


    Lupus eritematos
    C.M.P. : Renuntare. Mai bine mori decat sa lupti pentru sine. Manie si autopedepsire.
    N.M.G. : Vorbesc pentru mine liber si usor. Cer puterea mea. Ma iubesc, ma aprob. Sunt liber si in siguranta.


    Limfa
    C.M.P. : O avertizare ca mintea are nevoie sa fie centrata in partile esentiale ale vietii.
    N.M.G. : Eu sunt acum total centrat in iubirea si bucuria de a trai viata. Curg cu iubire si bucurie. Pacea mintii este a mea.


    Limba (afectiuni)
    C.M.P. : Incapacitatea de a gusta placerile vietii.
    N.M.G. : Ma bucur de darnicia vietii.


    Luxatii
    C.M.P. : Furie si rezistenta. Refuzul de a se misca intr-o directie sigura.
    N.M.G. : Viata ma conduce doar catre ceea ce este mai bun pentru mine. Sunt in pace.


    Boli cu litera M


    Muscaturi (predispozitie la muscaturi de animale)
    C.M.P. : Teama. Deschis la fiecare slabiciune. Manie in interior. Nevoia de pedeapsa. Iritari nervoase.
    N.M.G. : Ma iert, ma iubesc acum si intotdeauna. Sunt liber. Totul este bine.


    Mirosul corpului
    C.M.P. : Teama. Nu-ti place propria persoana. Frica fata de ceilalti.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Sunt in siguranta acum si pentru totdeauna.


    Maduva spinarii (afectiuni)
    C.M.P. : Reprezinta cele mai adanci credinte despre sine, cum te sprijini si cum ai grija de tine.
    N.M.G. : Spiritul Divin este structura vietii mele. Sunt in siguranta, iubit si sprijinit total.


    Maini (orice afectiune a mainii)
    C.M.P. : Tot felul de activitati. Tinere si manuire. Mangaiere, piscare, prindere…
    N.M.G. : Aleg sa manuiesc toate experientele mele cu usurinta, iubire si cu bucurie.


    Malarie
    C.M.P. : Dezechilibru in viata si in natura interioara.
    N.M.G. : Sunt unit si in echilibru cu toata viata. Sunt in siguranta.


    Mastoidita
    C.M.P. : Manie si frustrare. Esti surd la ceea ce se intampla. Teama ce infecteaza intelegerea.
    N.M.G. : Pacea si armonia Divina ma inconjoara si ma patrund. Sunt o oaza de pace, bucurie si iubire. Totul e bine in lumea mea.


    Menopauza (tulburari)
    C.M.P. : Teama de a nu mai fi dorita. Teama de imbatranire. Respingere a sinelui. Nu te simti suficient de buna.
    N.M.G. : Sunt echilibrata si in pace cu toate schimbarile ciclului meu si imi binecuvantez corpul cu iubire.


    Menstruatie (probleme)
    C.M.P. : Respingerea propriei feminitati. Vina. Teama. Credinta ca organele genitale sunt pacatoase si murdare.
    N.M.G. : Imi accept intreaga mea putere ca femeie si accept toate procesele corpului meu ca fiind normale si naturale. Ma iubesc si ma aprob.


    Migrena
    C.M.P. : Iti displace sa fii condus. Rezistenta la curgerea vietii. Teama sexuala.
    N.M.G. : Ma relaxez in curgerea vietii si las viata sa-mi procure tot ceea ce trebuie in mod usor si confortabil. Viata este pentru mine.


    Mononucleoza
    C.M.P. : Suparare ca nu primesti iubire si apreciere. Ii invinovatesti pe altii. Mult criticism interior. Nu-ti mai pasa de tine.
    N.M.G. : Sunt una cu viata toata. Ma vad pe mine in altii si iubesc ceea ce vad. Ma bucur sa traiesc.


    Muschi (afectiuni)
    C.M.P. : Rezistenta la experiente noi. Inabilitate de a te misca prin viata.
    N.M.G. : Viata este pentru mine un dans de bucurie.


    Distrofie musculara
    C.M.P. : Nu merita sa cresti.
    N.M.G. : Las in urma limitarile parintilor. Sunt liber sa fiu cel bun pentru mine asa cum pot.


    Maxilar inclestat
    C.M.P. : Furie. Pierderea controlului. Refuzul de a-si exterioriza sentimentele.
    N.M.G. : Cred in viata si in procesele ei. Vorbesc usor si ma exprim bland. Viata ma sprijina.


    Miopie
    C.M.P. : Frica de viitor. Neincredere in ceea ce urmeaza.
    N.M.G. : Cred in procesul vietii. Sunt in siguranta.


    Meningita
    C.M.P. : Ganduri inflamate si ura fata de viata.
    N.M.G. : Renunt la toate culpabilizarile si accept sa primesc linistea, calmul si bucuria vietii.


    Boli cu litera N


    Defecte din nastere
    C.M.P. : Karma. Chestiuni neterminate.
    N.M.G. : Fiecare experienta este perfecta pentru evolutia mea. Sunt in pace asa cun sunt.


    Neoplasm
    C.M.P. : Se hranesc rani vechi si se construiesc resentimente.
    N.M.G. : Iert cu usurinta. Ma iubesc si ma voi recompensa cu ganduri de lauda. Sunt in siguranta.


    Negi
    C.M.P. : Mici exteriorizari ale urii. Credinta in soarta grea si uratenie.
    N.M.G. : Simt iubirea si frumusetea vietii in deplina ei exprimare.


    Nod in gat
    C.M.P. : Frica. Neincredere in procesul vietii.
    N.M.G. : Sunt in deplina siguranta. Am incredere in procesul vietii. Sunt liber si ma exprim bucuros cum pot mai bine.


    Narcolepsie
    C.M.P. : Nu coopereaza. Frica extrema. Vrea sa scape de tot. Nu doreste sa fie aici.
    N.M.G. : Ma sprijin pe intelepciunea si ghidarea Divina ce ma protejeaza tot timpul. Sunt in siguranta.


    Noduli
    C.M.P. : Resentiment, frustrare si ego ranit pe cariera.
    N.M.G. : Eliberez caile insuccesului si permit succesului sa fie al meu.


    Nevralgie
    C.M.P. : Pedeapsa pentru vina. Suferinta pe comunicare.
    N.M.G. : Ma iert. Ma iubesc si ma aprob. Comunic cu iubire.


    Nefrita
    C.M.P. : Reactie exagerata intr-un esec sau o dezamagire.
    N.M.G. : Doar actiunile corecte isi gasesc loc in viata mea. Totul este bine.


    Nervi (afectiuni nervoase)
    C.M.P. : Blocarea comunicarii si a receptivitatii.
    N.M.G. : Comunic cu usurinta si cu bucurie.
    - Cadere nervoasa
    C.M.P. : Centrarea pe sine. Infundarea canalelor de comunicare.
    N.M.G. : Imi deschid inima si creez comunicare cu iubire. Sunt insiguranta. Totul e bine.
    - Nervozitate
    C.M.P. : Teama. Anxietate. Graba. Lupta. Neincredere in viata.
    N.M.G. : Sunt intr-o calatorie nesfarsita in eternitate si mai am destul timp. Comunic cu inima mea. Totul e bine.


    Nas (afectiuni)
    C.M.P. : Necunoasterea sinelui.
    N.M.G. : Recunosc propria mea abilitate intuitiva.
    - Sangerari nas
    C.M.P. : Nevoia de recunoastere. Te simti neluat in seama si neapreciat. Plangi dupa iubire.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Imi recunosc adevarata valoare. Sunt minunat.
    - Nas infundat
    C.M.P. : Ceri ajutor. Plans interior.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma sprijin in modurile placute mie.
    - Nas incarcat
    C.M.P. : Nu-si recunoaste propria valoare.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma apreciez.
    - Nas care curge
    C.M.P. : Plans interior. Lacrimi de copil. Victima.
    N.M.G. : Imi dau seama si accept ca sunt o forta creatoare in universul meu. Acum aleg sa ma bucur de viata.


    Boli cu litera O


    Os pubian (dureri, ciuperci)
    C.M.P. : Lipsa protectiei genitale.
    N.M.G. : Sexualitatea mea este in siguranta.


    Otita
    C.M.P. : Manie. Nu doreste sa auda. Prea multa zarva. Parinti argumentand.
    N.M.G. : Armonia ma inconjoara. Ascult cu iubire ceea ce este bun si placut. Sunt in centrul iubirii.


    Oase – fracturi
    C.M.P. : Revolta contra autoritatilor
    N.M.G. : In lumea mea sunt singura autoritate, pentru ca sunt singura persoana ce gandeste in mintea mea. Sunt bine structurat si echilibrat.


    Deformari oase
    C.M.P. : Presiune mentala si incordare. Muschii nu se pot relaxa. Pierderea mobilitatii mentale.
    N.M.G. : Respir in viata din plin. Ma relaxez si am incredere in procesul vietii.


    Osteomielita
    C.M.P. : Suparare si frustrare in fiecare structura a vietii. Se simte de nesuportat.
    N.M.G. : Sunt in pace si am incredere in procesul vietii. Sunt in siguranta.


    Osteoporoza
    C.M.P. : Lipsa unui suport in viata.
    N.M.G. : Ma ridic pentru mine si viata ma sprijina intr-un mod neasteptat.


    Oboseala
    C.M.P. : Rezistenta. Plictiseala. O lipsa de iubire.
    N.M.G. : Sunt entuziasmat de viata si plin de energie, liber si in siguranta.


    Ovare (afectiuni)
    C.M.P. : Creativitate blocata.
    N.M.G. : Sunt echilibrata in curgerea creatiei mele.


    Ochi (afectiuni)
    C.M.P. : Incapacitate de a vedea clar trecutul, prezentul si viitorul.
    N.M.G. : Vad cu iubire si cu bucurie.
    - Cheratita
    C.M.P. : Furie extrema, devastatoare, terifianta. Dorinta nebuna de a lovi sau de a sfarama pe oricine si orice din cale.
    N.M.G. : Permit iubirii din adancul inimii mele sa vindece absolut tot ceea ce vad. Aleg pacea. Totul e bine in lumea mea.
    - Probleme cu ochii
    C.M.P. : Nu-ti place ce vezi in propria viata.
    N.M.G. : Creez acum o viata la care imi place sa ma uit.
    - Astigmatism
    C.M.P. : Necaz cu eu-l. Teama de a vedea propria persoana.
    N.M.G. : Vreau sa-mi vad acum propria frumusete si splendoare.
    - Cataracta
    C.M.P. : Incapacitatea de a vedea inainte cu bucurie.
    N.M.G. : Viata este eterna si plina de bucurie.
    - Probleme cu ochii la copii
    C.M.P. : Nu doresc sa vada ce se intampla in familia lor.
    N.M.G. : Armonia, bucuria, frumusetea si siguranta inconjoara acest copil.
    - Ochi incrucisati (strabism)
    C.M.P. : Nu doresc sa vada ce se intampla. Scopuri incrucisate.
    N.M.G. : Este sigur pentru mine sa privesc. Sunt in pace.
    - Hipermetropie
    C.M.P. : Frica de a vedea in prezent.
    N.M.G. : Sunt in siguranta aici si acum.
    - Glaucom
    C.M.P. : Neiertare, de piatra. Presiune din rani vechi. Covarsit de tot.
    N.M.G. : Privesc cu dragoste si cu tandrete.
    - Exoftalmie
    C.M.P. : Teama de a vedea prezentul, chiar aici.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob chiar acum.
    - Ochi uscati
    C.M.P. : Ochi suparati. Refuzul de a vedea cu dragoste. Ar prefera sa moara decat sa ierte, fiind rautacios.
    N.M.G. : Doresc sa iert. Respir viata si vad cu compasiune si ma aprob.
    - Ochi uscati (conjunctivita)
    C.M.P. : Manie si frustrare. Nu doreste sa vada.
    N.M.G. : Eliberez nevoia de a avea dreptate. Sunt impacat. Ma iubesc si ma aprob.


    Obezitate
    C.M.P. : Emotivitate excesiva. Adesea arata frica si nevoie de protectie. Frica poate fi mascata de o furie exterioara si o rezistenta in a ierta.
    N.M.G. : Sunt protejat de insasi iubirea Divina. Sunt in siguranta intotdeauna. Sunt dornic sa cresc si sa imi asum responsabilitatile vietii. Ii iert pe toti, iar acum imi formez propria viata asa cum mi-o doresc. Sunt in deplina siguranta.
    - Obezitate maini
    C.M.P. : Furia unei iubiri refuzate.
    N.M.G. : E bine pentru mine sa creez toata iubirea pe care mi-o daruiesc.
    - Obezitate pantec
    C.M.P. : Furia unei hraniri refuzate.
    N.M.G. : Ma hranesc cu hrana spirituala. Sunt liber si pe deplin multumit.
    - Obezitate solduri
    C.M.P. : Furii incapatanate, remanente fata de parinti.
    N.M.G. : Sunt dornic sa uit trecutul. E mai bine pentru mine sa depasesc limitarile parintilor.
    - Obezitate coapse, pulpe
    C.M.P. : Manii copilaresti pastrate inca. Furie fata de tata.
    N.M.G. : Imi vad tatal ca pe un copil neiubit si-l iert usor. Amandoi suntem liberi.
    - Obezitate – grasime
    C.M.P. : Frica. Nevoia de ocrotire. Fuga fata de sentimente. Nesiguranta. Autorespingere. In cautarea implinirii.
    N.M.G. : Sunt in pace cu propria-mi fiinta si cu propriile mele emotii si trairi. Sunt in siguranta acolo unde sunt. Imi creez propria siguranta. Ma iubesc si ma accept exact asa cum sunt.


    Boli cu litera P


    Parkinson
    C.M.P. : Teama si dorinta intensa de a controla tot si pe toti.
    N.M.G. : Ma relaxez stiind ca sunt in siguranta. Viata este aici pentru mine si am incredere in procesul vietii.


    Probleme cu imbatranirea
    C.M.P. : Crezuri sociale. Gandire veche. Teama de a fi propria persoana. Refuzul prezentului-acum.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob la fiecare varsta. Fiecare moment al vietii este perfect.


    Piciorul atletului
    C.M.P. : Frustrare din cauza ca esti neacceptat. Inabilitate de a te misca inainte.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Imi acord permisiunea de a merge inainte. E bine sa inaintezi.


    Picior dorian
    C.M.P. : Neintelegerea sinelui, a vietii, a celorlalti.
    N.M.G. : Intelegerea mea este clara si ma schimb cu timpul. Sunt in siguranta.


    Probleme feminine
    C.M.P. : Negarea sinelui. Respingerea feminitatii. Respingerea principiului feminin.
    N.M.G. : Ma bucur de feminitatea mea. Imi place faptul ca sunt femeie. Imi iubesc corpul.


    Probleme cu spatele (coloana)
    - partea inferioara
    C.M.P. : Teama de bani. Lipsa suportului financiar.
    N.M.G. : Am incredere in procesul vietii. Intotdeauna viata imi ofera tot ce am nevoie. Sunt in siguranta.
    - mijloc
    C.M.P. : Vina. Intepenire.
    N.M.G. : Eliberez trecutul. Sunt liber sa ma misc inainte cu iubire in inima mea.
    - partea superioara
    C.M.P. : Lipsa suportului emotional.Se simte neiubit. Tine iubirea in spate.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Viata ma sprijina si ma iubeste.


    Paralizie
    C.M.P. : Ganduri paralizante.Blocare. Frica. Teroare. Fuga de o situatie sau de o persoana. Rezistenta.
    N.M.G. : Gandesc liber si am cu usurinta si bucurie experiente minunate. Sunt una cu viata. Sunt total adecvat situatiilor.


    Paralizie Bell
    C.M.P. : Control extrem asupra supararii. Neexteriorizarea sentimentelor.
    N.M.G. : Este bine pentru mine sa-mi exteriorizez sentimentele. Ma iert.


    Paralizie cerebrala
    C.M.P. : Nevoia de a uni familia intr-o actiune de iubire.
    N.M.G. : Contribui la o viata de familie unita, in pace si iubire. Totul este bine.


    Parestezii
    C.M.P. : Isi retine dragostea si consideratia. Mort mental.
    N.M.G. : Impartasesc iubirea si sentimentele. Raspund iubirii din fiecare.


    Pancreas
    C.M.P. : E afectat segmentul dulcetii vietii.
    N.M.G. : Viata mea este dulce.


    Pancreatita
    C.M.P. : Respingere. Suparare si frustrare pentru ca viata se pare ca si-a pierdut dulceata.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob si singur imi creez dulceata si bucuria din viata mea.


    Paraziti
    C.M.P. : Dai puterea altora, ii lasi sa preia conducerea.
    N.M.G. : Cu iubire, iau puterea inapoi si elimin toate interferentele.


    Probleme cu vezica urinara
    C.M.P. : Anxietate. Idei vechi. Teama de a le lasa sa plece. Enervare.
    N.M.G. : Ma eliberez usor si confortabil de tot ce e vechi si spun bine ai venit noului. Sunt in siguranta.


    Plans
    C.M.P. : Lacrimile sunt izvorul vietii, impartasite atat in bucurie cat si in teama si tristete.
    N.M.G. : Sunt in pace cu toate emotiile mele. Ma iubesc si ma aprob.


    Pirozis
    C.M.P. : Teama. Teama. Teama. Teama acaparatoare.
    N.M.G. : Respir liber si din plin. Sunt in siguranta. Am incredere in procesul vietii.


    Prurit
    C.M.P. : Dorinta de a merge impotriva curentului. Remuscare. Nesatisfacut. Te scarpini ca sa scapi sau ca sa iesi.
    N.M.G. : Sunt in pace exact unde sunt. Accept tot ce e bun, stiind ca toate nevoile si dorintele se vor implini.


    Par incaruntit
    C.M.P. : Stres. Presiune si incordare continua.
    N.M.G. : Sunt in pace si ma simt destins in orice moment al vietii mele. Sunt puternic si capabil.


    Probleme cu picioarele
    C.M.P. : Frica de viitor si de a nu putea pasi in viata mai departe.
    N.M.G. : Ma misc in propria-mi viata cu bucurie, blandete si usurinta.
    - Probleme cu talpile
    C.M.P. : Frica de viitor. Intepenire. Nu vrea sa inainteze.
    N.M.G. : Inaintez cu bucurie si incredere stiind, ca in viitorul meu totul este perfect.
    - Probleme cu tibia
    C.M.P. : Distrugerea idealurilor si a standardelor vietii.
    N.M.G. : Traiesc pentru a-mi cladi cu iubire si bucurie idealurile si standardele vietii mele.


    Plaman (afectiuni)
    C.M.P. : Incapacitatea de a primi ceea ce ti se ofera in viata.
    N.M.G. : Accept si primesc cu bucurie si intr-un echilibru perfect tot ceea ce mi se ofera in viata.


    Afectiuni pulmonare
    C.M.P. : Depresie, necaz, suparare. Frica de a primi de la viata. Nu simte placerea si bucuria trairii unei vieti pline si abundente.
    N.M.G. : Am capacitatea de a primi din plin abundenta vietii. Traiesc viata cu iubire si bucurie deplina.
    - Pneumonie
    C.M.P. : Disperat. Obosit de viata. Rani emotionale ce nu li se permite vindecarea.
    N.M.G. : Accept liber ideile Divine odata cu respiratia si cu inteligenta vietii. Acesta este un moment nou.


    Boala Poison Ivy
    C.M.P. : Te simti lipsit de aparare si deschis atacului.
    N.M.G. : Sunt puternic si in siguranta.


    Poliomielita
    C.M.P. : Gelozie paralizanta. Dorinta de a opri pe cineva.
    N.M.G. : Este destul pentru fiecare. Imi creez starea de bine si libertatea prin ganduri iubitoare.


    Periodontita
    C.M.P. : Manie (suparare) pe incapacitatea de a lua decizii. Oameni fara importanta.
    N.M.G. : Ma aprob si deciziile mele imi sunt intotdeauna bune.


    Prostata
    C.M.P. : Temeri mentale ce afecteaza masculinitatea. Cedare. Presiune sexuala si vina. Credinta in imbatranire.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Imi accept propria putere. Spiritul meu este mereu tanar.


    Psoriazis
    C.M.P. : Teama de a fi ranit. Omori sensul sinelui. Refuzul de a accepta responsabilitatea propriilor sentimente.
    N.M.G. : Traiesc pentru bucuriile vietii. Merit si accept tot ce-i mai bun in viata. Ma iubesc si ma aprob.


    Piele
    C.M.P. : E afectata individualitatea. Anxietate, teama. Probleme vechi ingropate.
    N.M.G. : Ma simt in siguranta sa fiu eu. Cu iubire ma protejez. Cu ganduri de iubire si bucurie trecutul este iertat si uitat. Sunt liber in acest moment.


    Plex solar
    C.M.P. : E afectat centrul puterii intuitive. Reactii intestinale.
    N.M.G. : Am incredere in vocea mea interioara. Sunt intelept, puternic si tare.


    Boli cu litera R


    Rau de miscare
    C.M.P. : Teama. Teama de a nu fi controlat.
    N.M.G. : Imi controlez intotdeauna gandurile. Sunt in siguranta. Ma iubesc si ma aprob.


    Rau de mare
    C.M.P. : Teama. Teama de moarte. Lipsa de control.
    N.M.G. : Sunt in siguranta totala in Univers. Sunt in pace oriunde.


    Rau de masina
    C.M.P. : Teama. Dependenta. Te simti prins in capcana.
    N.M.G. : Ma misc cu usurinta prin timp si spatiu. Ma inconjoara numai iubire.


    Rabie
    C.M.P. : Manie. Credinta ca violenta este raspunsul.
    N.M.G. : Sunt inconjurat si patruns de pace si armonie.


    Rinichi
    C.M.P. : Criticism. Dezamagire, nereusita. Rusine. Reactii ca cele ale unui copil mic.
    N.M.G. : In viata mea are loc numai actiunea dreapta Divina. Extrag numai binele din fiecare experienta a mea. Este bine sa cresc.


    Rani
    C.M.P. : Furie fata de propria persoana. Senzatia de vinovatie.
    N.M.G. : Imi eliberez calm toata furia. Ma iubesc, ma accept si ma apreciez la adevarata mea valoare. Creez numai experiente de bucurie in lumea mea iubitoare.


    Raceli
    C.M.P. : Inchistare mentala, slabire interioara si exterioara. Dorinta de izolare: “Lasa-ma-n pace!”
    N.M.G. : Sunt in siguranta in orice moment. Iubirea ma inconjoara si ma protejeaza mereu. Sunt in deplina siguranta si totul este bine.


    Reumatism
    C.M.P. : Lipsa de iubire. Amaraciune cronica. Resentimente. Te simti victimizat.
    N.M.G. : Imi creez propriile experiente. Pe masura ce ma iubesc si ma aprob, experientele mele sunt din ce in ce mai bune.


    Rigiditate
    C.M.P. : Gandire rigida.
    N.M.G. : E bine sa fiu flexibil in mintea mea.


    Respiratia (probleme)
    C.M.P. : Frica si incapacitatea de a lua viata in piept.
    N.M.G. : Iubesc viata. Este bine sa traiesti. Sunt in siguranta.


    Retinere de fluide
    C.M.P. : Intepenit in gandire. Idei imbacsite, dureroase.
    N.M.G. : Gandurile mele curg liber si cu usurinta.


    Boli cu litera S


    SIDA
    C.M.P. : Se simte lipsit de aparare si fara speranta. Nimanui nu-i pasa. O puternica credinta ca nu este suficient de bun. Negarea eu-lui. Vina sexuala.
    N.M.G. : Sunt o expresie Divina, magnifica a vietii. Ma bucur de sexualitatea mea. Ma bucur de tot ceea ce sunt. Sunt puternic si capabil. Ma iubesc si ma apreciez.


    Suprarenale (afectiuni glandulare)
    C.M.P. : Infrangere. Renuntare. Indiferenta, ignoranta fata de sine. Anxietate.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob din adancul fiintei mele. Am grija de mine si sunt
    in siguranta.


    Solduri (afectiuni)
    C.M.P. : Lipsa de incredere in evolutie. Frica de a merge inainte in deciziile importante.
    N.M.G. : Sunt intr-un echilibru perfect. Inaintez in viata cu hotarare si cu bucuria oricarei varste.


    Scleroza laterala amiotrofica
    C.M.P. : Lipsa bucuriei in a accepta si recunoaste propria valoare. Negarea si refuzul succesului.
    N.M.G. : Stiu ca prezint incredere. Viata ma iubeste. Sunt in siguranta in orice situatie.


    Probleme ale sangelui
    C.M.P. : Pierderea bucuriei, a inspiratiei, a circulatiei ideilor.
    N.M.G. : Idei si ganduri noi circula liber cu bucurie in fiinta mea.


    Afectiuni ale sanilor
    C.M.P. : Refuz de a hrani propria fiinta, propriul sine. A pune inainte de toate pe oricine altcineva, sufocandu-l. Exagerare a protectiei.
    N.M.G. : Sunt importanta, contez. Acum am grija de mine si ma hranesc cu iubire si bucurie. Ii las pe toti ceilalti liberi sa fie asa cum doresc si suntem cu totii liberi si in deplina siguranta.


    Surditate
    C.M.P. : Respingere. Izolare. Incapatanare. “Nu ma pisa”. Ce nu vrei sa asculti ?
    N.M.G. : Ascult Divinitatea si ma bucur de tot ceea ce sunt capabil sa aud. Sunt unul (una) cu totul.


    Scleroza in placi
    C.M.P. : Frica. Rigiditate. Incapatanare. Inima impietrita si ingreunata. La fel si mintea.
    N.M.G. : Creez o lume plina de iubire si bucurie prin alegerea de ganduri si emotii luminoase si blande. Sunt liber si in siguranta.


    Spate (curbura lui) (afectiuni)
    C.M.P. : Incapacitatea de a curge in sprijinul vietii. Frica si incercarea de a reveni la ideile vechi. Neincrederea in viata. Lipsa increderii in general. Lipsa curajului si a responsabilitatii.
    N.M.G. : Renunt la toate fricile. Stiu ca viata ma sprijina intotdeauna si am incredere in ea. Sunt plin de iubire si bucurie. Sunt in siguranta.


    Sindrom premenstrual
    C.M.P. : Respingerea proceselor legate de feminitate. Confuzie lasata sa domine. Oferirea puterii unor influente exterioare.
    N.M.G. : Acum imi asum responsabilitatea mintii, corpului si vietii mele. Sunt o femeie plina de putere si minunata. Orice particica din corpul meu functioneaza perfect. Ma iubesc si sunt in pace.


    Scabie
    C.M.P. : Gandire infectata. Permiti celorlalti sa-ti intre sub piele.
    N.M.G. : Sunt expresia vie a tot ceea ce exista. Sunt plin de iubire si bucurie. Sunt chiar eu insumi.


    Sciatica
    C.M.P. : Delasator. Mai putin exigent. Frica legata de bani si de viitor.
    N.M.G. : Ma misc cu blandete, bunatate si bucurie. Sunt inconjurat numai de bine. Sunt in siguranta.


    Sclerodermie
    C.M.P. : Protejarea eu-lui de viata. Neincrederea eu-lui in necesitatea de a fi aici. Grija fata de eu.
    N.M.G. : Ma destind complet pentru ca acum stiu ca sunt in siguranta. Cred in viata si in mine.


    Senilitate
    C.M.P. : Intoarcerea la asa-numita siguranta a copilariei. Atentie revendicativa si grija. O forma de control fata de tot ce te inconjoara. Evadare.
    N.M.G. : Divinitatea ma protejeaza. Sunt in siguranta si pace. Inteligenta Universului functioneaza in toate aspectele vietii.


    Sinuzita
    C.M.P. : Iritatie fata de o anumita persoana. Ceva inchistat.
    N.M.G. : Declar pace si armonie in interiorul si imprejurul meu, pentru totdeauna. Totul este bine.


    Sforait
    C.M.P. : Refuz incapatanat de a se desprinde de tiparele vechi.
    N.M.G. : Renunt la toate tiparele vechi. Iubirea si bucuria se instaleaza in mintea si corpul meu. Inaintez spre un viitor nou, proaspat si plin de viata.


    Splina (afectiuni)
    C.M.P. : Obsesii. Obsedat de lucruri si situatii.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma accept. Cred in viata si in faptul ca ma ajuta. Sunt in siguranta. Totul este bine.


    Schelet (oase) (afectiuni ale scheletului osos)
    C.M.P. : E afectata structura vietii.
    N.M.G. : Sunt puternic si sanatos. Sunt bine construit.


    Sterilitate
    C.M.P. : Frica si rezistenta fata de procesul vietii sau inutilitatea exprimarii paternitatii/maternitatii.
    N.M.G. : Cred in procesul vietii. Sunt intotdeauna in locul optim, facand exact ceea ce trebuie la momentul potrivit. Ma iubesc si ma accept.


    Stomac (gastrita, ulcer)
    C.M.P. : Inspaimantare. Teama de nou. Incapacitatea de a asimila ce e nou. Prea mult.
    N.M.G. : Viata ma accepta. Asimilez tot ce e nou ca eveniment din orice zi. Totul este bine.


    Suicid
    C.M.P. : Vede viata doar in alb si negru. Refuzul de a vedea si alt drum.
    N.M.G. : Traiesc in totalitatea posibilitatilor. Aici exista intotdeauna un drum nou. Sunt in siguranta.


    Spasme
    C.M.P. : Incordarea gandurilor pana la frica.
    N.M.G. : Renunt, ma destind si inaintez. Sunt in siguranta.


    Sifilis
    C.M.P. : Neacceptarea ta asa cum esti.
    N.M.G. : Hotarasc sa fiu eu insumi. Ma accept exact asa cum sunt.


    Boli cu litera T


    Tumori fibroide si chisturi (probleme feminine)
    C.M.P. : Nutrirea unei dureri de la partener. O lovitura pentru ego-ul feminin.
    N.M.G. : Constientizez ca sabloanele din mine atrag asemenea experiente. Creez doar bine in viata mea.


    Tumori
    C.M.P. : Credinte incorect computerizate. Incapatanare. Refuzul de a schimba vechile modele.
    N.M.G. : Este usor pentru mine sa programez computerul mintii mele. Viata mea se schimba intr-o maniera pozitiva si mintea mea este acum noua.


    Tromboza coronara
    C.M.P. : Te simti singur si infricosat. “Nu sunt suficient de bun. Nu fac destul. Nam sa reusesc niciodata.”
    N.M.G. : Sunt una cu toata viata. Universul ma sprijina in intregime. Totul este bine.


    Tensiune arteriala
    C.M.P. : Probleme emotionale nerezolvate de mult timp.
    N.M.G. : Ma eliberez cu bucurie de trecut. Sunt in pace.


    Tuse
    C.M.P. : O dorinta de a spune ceva lumii: “Ascultati-ma, vedeti-ma!”
    N.M.G. : Sunt luat in seama si apreciat in cele mai pozitive moduri. Sunt iubit.


    Taieturi
    C.M.P. : Pedepse ce nu urmeaza propriile reguli.
    N.M.G. : Creez o viata plina de recompense.


    Tetanos
    C.M.P. : Manie. Dorinta de a controla. Refuz de a exprima sentimentele.
    N.M.G. : Am incredere in procesul vietii. Cer cu usurinta ceea ce doresc. Viata ma sprijina.


    Testicule (afectiuni)
    C.M.P. : Incalcarea principiului masculin. Ranirea masculinitatii.
    N.M.G. : Este bine sa fii barbat.


    Timus (afectiuni glandulare)
    C.M.P. : Te simti atacat de viata.
    N.M.G. : Gandurile iubitoare mentin sistemul meu imunitar puternic. Sunt in siguranta pretutindeni. Sunt plin de iubire.


    Tiroida (afectiuni glandulare)
    C.M.P. : Umilire. Nu faci niciodata ceea ce doresti. “Cand va fi si randul meu ?”
    N.M.G. : .G.: Merg dincolo de vechile limitari si-mi permit sa ma exprim liber si cre


    Ticuri
    C.M.P. : Teama. Sentimentul ca esti privit de ceilalti.
    N.M.G. : Viata intreaga ma accepta. Totul este bine. Sunt in siguranta.


    Tuberculoza
    C.M.P. : Te consumi datorita egoismului. Posesivitate. Ganduri crude. Razbunare.
    N.M.G. : Asa cum ma iubesc si ma aprob, creez o lume pasnica si plina de bucurie pentru a trai in ea.


    Torticolis
    C.M.P. : Intepenire. Ganduri intepenite.
    N.M.G. : Este in regula daca vad si alte puncte de vedere.


    Boli cu litera U


    Urechi (afectiuni)
    C.M.P. : Incapacitatea de a auzi.
    N.M.G. : Aud cu iubire.


    Urticarie
    C.M.P. : Iritatie din cauza intarzierilor. Manii ascunse. Mod copilaresc de a primi atentie.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Sunt impacat cu procesul vietii. Aduc pace in fiecare colt al vietii mele.


    Unghii (orice afectiune a unghiilor)
    C.M.P. : Lipsa protectiei.
    N.M.G. : Lumea este sigura.
    - Unghii roase
    C.M.P. : Frustrare. Mananci din sine. Ciuda pe un parinte.
    N.M.G. : Este bine si sigur pentru mine sa cresc. Acum ma descurc cu viata mea cu usurinta si cu bucurie.
    - Unghie incarnata
    C.M.P. : Grija si vina despre dreptul tau de a merge inainte.
    N.M.G. : Este dreptul meu Divin de a lua propria mea directie in viata. Sunt in siguranta. Sunt liber.


    Umeri durerosi (afectiuni)
    C.M.P. : Cara povara vietii. Lipsit de speranta si neajutorat.
    N.M.G. : Raman linistit si liber. Ma iubesc si ma accept. Viata mi se imbunatateste pe zi ce trece.


    Usturimi
    C.M.P. : Retinerea in spatele buzelor a cuvintelor furioase. Frica de a le pronunta. Frustrari.
    N.M.G. : Creez doar experiente pline de pace, armonie si iubire pentru ca ma iubesc. Totul este bine in jurul meu.


    Umflaturi
    C.M.P. : Intepenit in ganduri. Mici expresii ale urii. Credinta in uratenie.
    N.M.G. : Gandurile mele curg liber si usor. Sunt iubirea si frumusetea vietii in deplina sa expresie.


    Boli cu litera V


    Vertij
    C.M.P. : Lucruri usoare, imprastiate. Refuz de a privi.
    N.M.G. : Sunt adanc centrat si in pace in viata.


    Virus Epstein – Barr
    C.M.P. : Impingere dincolo de limite. Teama de a nu fi suficient de bun. Drenarea intregului suport interior. Virusul stresului.
    N.M.G. : Ma relaxez si-mi recunosc valoarea. Sunt suficient de bun. Viata mea este usoara si plina de bucurie.


    Viermi inelari
    C.M.P. : Le permiti altora sa-ti intre sub piele. Nu te simti destul de puternic sau de curat.
    N.M.G. : Ma iubesc si ma aprob. Nici o persoana, obiect sau loc nu are putere asupra mea.


    Viermi lati
    C.M.P. : Credinta puternica in a fi o victima si necurat. Fara speranta in fata atitudinii aparente a celorlalti.
    N.M.G. : Altii reflecta sentimentul placut pe care il am fata de mine. Ma iubesc si ma aprob asa cum sunt.


    Varicela
    C.M.P. : Teama si tensiune. Prea sensibil.
    N.M.G. : Sunt plin de pace. Am incredere in procesul vietii. Totul este bine in lumea mea.


    Vaginita
    C.M.P. : Manie pe partener. Vina sexuala. Pedeapsa sinelui.
    N.M.G. : Iubirea mea se oglindeste peste tot. Ma bucur de propria mea sexualitate.


    Varice
    C.M.P. : Esti intr-o situatie pe care o urasti. Descurajare. Te simti supramuncit si supraincarcat.
    N.M.G. : Sunt liber, ma misc si traiesc in armonie. Iubesc viata.


    Vitiligo
    C.M.P. : Te simti complet in afara lucrurilor. Nu ai apartenenta. Nu esti unul din grup.
    N.M.G. : Sunt in centrul vietii si sunt total conectat cu iubirea.


    Voma
    C.M.P. : Respingerea violenta a ideilor. Teama de nou.
    N.M.G. : Diger viata in siguranta si cu bucurie. Primesc numai ceea ce este bun.


    Vertebre (afectiuni)
    C.M.P. : Afectarea suportului elastic al vietii.
    N.M.G. : Sunt sprijinit de viata.


    Boli cu litera Z


    Zgarieturi
    C.M.P. : Senzatia ca viata plange in tine, ca e sfasiata.
    N.M.G. : Sunt recunoscator fata de generozitatea vietii. Sunt binecuvantat.


    Vindecarea prin gandire – Sanda Stefan, Raluca Dumitrache, Valeriu Popa

    Postată acum 2 days ago de Apa Structurata
    Etichete: Valeriu Popa Vindecarea prin gandire
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  2. #2

  3. #3
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.548
    DARUI
    M
    LU
    MIN
    A
    SI
    IUBIRE
    p
    entru
    vin
    dec
    are menta
    la si
    spirit
    uala
    VINDECAR
    EA
    PRIN
    GANDIRE


    Dat
    orez imensa re
    cunostiinta c
    elui ce a fos
    t V
    aleriu Pop
    a, Om
    ce a
    r
    epr
    ezentat p
    entru
    m
    ine mai
    m
    ult dec
    at un mentor c
    are, c
    u a
    jutor
    ul
    p
    rieteniei s
    ale iubitoa
    re, mi-a pu
    rtat de g
    ri
    ja pe
    rmanent si contin
    ua sa o
    fac
    a din lumea de dinc
    olo de stel
    e.
    Adesea
    ne spun
    ea: “T
    ineti minte!
    T
    ot cee
    a ce facem, de la g
    and, p
    riv
    ire,
    g
    est, vo
    rb
    a, fapt
    a, se inr
    egistre
    aza unde
    va
    , in finitul ca
    re ne
    incon
    joa
    ra si
    ca
    nd plecam
    din vi
    ata n
    e intalnim
    c
    u noi, fiind di
    rect r
    aspunza
    tori pe
    ntru
    to
    t ceea ce am facut
    ”.
    F
    iecar
    e dintr
    e noi este s
    tapan p
    e gand
    urile sale.
    Acest luc
    ru re
    prezint
    a
    p
    utere
    a m
    irac
    uloasa p
    rin car
    e toate luc
    rurile
    dev
    in posibile
    . E
    mite
    m
    n
    egati
    v
    , a
    trag
    e
    m dezec
    hilibre e
    nerge
    tice si deci, bo
    ala; emite
    m gand
    uri
    p
    ozitiv
    e, primi
    m star
    ea de bi
    ne si de sa
    natate.
    T
    rebui
    e sa inv
    atam sa
    d
    etinem
    co
    ntrolul a
    bsolut asu
    pra mecanismului
    n
    ostru d
    e gan
    dire,
    su
    pra
    veg
    hindu-l i
    n permanent
    a.
    Marea
    pute
    re a ga
    ndului ne p
    oate v
    ind
    eca bolile si ast
    fel, ne fac
    e fericiti
    din
    nou, plini d
    e vi
    ata si d
    e fort
    a. Puterea
    vi
    ndecato
    are infinit
    a isi are
    r
    adacinile in s
    ubconstien
    tul nost
    ru, al oamenilor
    . Schimbandu-n
    e ra
    dical
    modul de a
    gandi n
    e vom influ
    enta be
    nefic dr
    u
    mul v
    ietii.
    Ga
    ndurile n
    oastr
    e sunt acti
    ve
    si constituie s
    e
    mintele p
    e care
    le-am
    pla
    ntat. Subconsti
    entul nu e
    ste inte
    resat dac
    a gand
    urile no
    astre su
    nt bune
    sa
    u rele, ci p
    ur si simplu ras
    punde in d
    eplina co
    nformitate cu n
    atura
    ac
    estor g
    andu
    ri. El
    n
    u ne v
    a co
    ntrazice n
    iciodata, ci v
    a
    accepta mere
    u
    ce
    ea ce afi
    r
    mam
    in
    m
    od co
    nstient. Prin u
    rmare, t
    rebuie sa fim decisi sa
    ale
    gem
    v
    iata
    , sanatat
    ea si iubir
    ea. Renu
    ntand la v
    e
    chile tipa
    re
    in
    radacina
    te in subco
    nstient, v
    om castiga o
    vi
    ata sana
    toasa.
    Ga
    ndul este v
    ia
    ta. Gan
    durile n
    oastre c
    reeaz
    a mediul
    inc
    on
    jurat
    or si
    lumea noas
    tra. Dac
    a av
    em
    g
    andu
    ri
    sanatoas
    e, ne p
    utem
    pas
    tra
    sa
    natatea.
    Daca intr
    etinem
    g
    andu
    ri
    de boal
    a, nu v
    om av
    ea nicio
    data o
    sa
    natate b
    una si nici f
    rumusete si armonie. Nu t
    rebuie s
    a uitam:
    c
    orpul
    est
    e pro
    dusul mintii
    si mintea no
    astra il co
    ntrole
    aza. Daca n
    e mentine
    m pe
    p
    ozitia gand
    urilor v
    ig
    uroas
    e, la fel n
    e va
    fi co
    rpul. Gan
    durile d
    e iubire,
    p
    ace, multu
    mire, p
    uritat
    e, per
    fectiune p
    romov
    eaza o sa
    natate r
    adioas
    a.
    Co
    rpul este
    asociat mintii.
    Daca ne d
    oare d
    intele sau
    stomacul,
    mintea
    est
    e i
    mediat a
    fectata.
    A
    inceta sa g
    andim
    c
    orect, ins
    eamna
    a
    fi pe
    rturb
    ati. Daca exista
    o star
    e
    d
    epresi
    va i
    n m
    inte, nici c
    orpul n
    u poat
    e function
    a corect
    . Sanatatea
    mentala est
    e mai
    importan
    ta decat c
    ea fizica. Daca mintea es
    te
    sa
    natoasa, c
    orpul v
    a
    fi sanatos
    . Daca mintea emite
    g
    andu
    ri pur
    e, bolile
    v
    or
    pa
    rasi cor
    pul.
    F
    iecar
    e gand, c
    uv
    ant sau
    e
    motie p
    ro
    voac
    a o vi
    br
    atie in fieca
    re celula a
    co
    rpului si lasa
    acolo o impresie a
    danca.
    T
    ebuie
    sa inv
    atam sa inlocuim
    g
    andul noci
    v c
    u gandu
    ri bun
    e. De exemplu: gan
    dul de cu
    ra
    j v
    a se
    rv
    i
    imediat dr
    ept anti
    dot pute
    rnic cont
    ra u
    r
    ma
    rilor ga
    ndului de f
    rica.
    Este fo
    arte importa
    nt de stiut
    ca fieca
    re celula a c
    orpului c
    reste, s
    ufera
    ,
    p
    ri
    meste u
    n impuls
    d
    e vi
    ata sa
    u de moarte la
    fiecare
    gand ca
    re ne
    trece
    p
    rin minte.
    2
    2


    In
    toxicare
    a corp
    ului fizic nu est
    e doa
    r consecinta
    unei alimentatii
    d
    ezechilibrat
    e, cum
    se
    crede
    , ci si rezult
    atul uno
    r facto
    ri emotionali.
    Supa
    rare
    a, furi
    a, nemultu
    mire
    a modifica
    f
    unctiona
    rea co
    recta a b
    ilei, a
    ficat
    ului si inflameaza mucoasa intestinul
    ui
    subtire
    .
    T
    ea
    ma tr
    ansforma
    mucoasa int
    estinului gr
    os. Dre
    pt urmare, a
    bdomenul se bal
    oneaza
    a
    paran
    d disconfo
    rtul fizic, insomniile, de
    rglarile metabolice.
    T
    oate aceste
    modificari d
    etermina o r
    eactie imunitara a
    normala.
    Ga
    ndurile n
    egr
    e sunt di
    rect ra
    spunzato
    are d
    e “ot
    rav
    uril
    e” din mental,
    a
    poi se ra
    sfran
    g asup
    ra cor
    pului fizic.
    Asa
    i
    au naste
    re bolile. Sentimentele
    n
    egativ
    e r
    eprezi
    nta ot
    rav
    a si str
    es pent
    ru int
    regul o
    rganism.
    F
    uria,
    m
    ania, r
    azbun
    area,
    duc la de
    regla
    rea echilib
    rului acido
    - bazic.
    Asadar
    , tensiune
    a ner
    vo
    asa bloch
    eaza intesti
    nele, faca
    ndu-le i
    nactiv
    e.
    Daca
    o
    mul con
    tinua sa fie
    ner
    vos
    , incarca
    tura emotional
    a dev
    ine c
    ronica,
    ia
    r dezechilib
    rele nu
    tritionale
    specifice de
    vin
    m
    ai pr
    onunta
    te. Sodiul si apa
    su
    nt retin
    ute in o
    rganism,
    in ti
    mp ce p
    otasiul, v
    itamina C, magneziul si
    v
    itamina B sunt ep
    uizate.
    Ce
    -i foa
    rte trist,
    este fap
    tul ca ne sin
    ucidem
    len
    t, dar
    sigur
    , ne
    gli
    jand
    a
    nu
    mite semne pa
    rticular
    e de inceti
    nire a f
    unctiilor u
    nor o
    rgan
    e, apa
    rand
    ast
    fel: indigestia
    , colita, consti
    patia, circ
    ulatia sang
    uina deficita
    ra, etc.
    Pe
    fo
    ndul acest
    or de
    regla
    ri, stres
    ul, furia,
    teama,
    ner
    vozit
    atea, n
    e
    multumirea,
    n
    elinistea accen
    tueaza st
    area d
    e boala si d
    e imbatrani
    re pr
    e
    matu
    ra.
    Can
    d gandi
    rea se p
    urifica, a
    firmand binele, n
    u se p
    roduc as
    e
    mene
    a
    bloc
    a
    je. Imediat ce ne c
    ream
    imaginea n
    oului mod de v
    iata
    si
    de gan
    dire
    in minte si inima, inseamna ca do
    ri
    m o schimbare
    interio
    ara. I
    n functie d
    e
    cum gandim, declansam in pr
    opriul o
    rganism reac
    tii
    si mecanisme ale
    ca
    ror u
    rmari le v
    om
    supor
    ta.
    Una
    din legile Di
    vine la
    care e
    ste supus omul este
    legea ca
    uzei si a
    ef
    ectului, ca
    re este c
    unoscuta si s
    ub numele de Le
    gea Karmei. La fel c
    u
    m
    acti
    oneaza in p
    lanul fizic, Le
    gea Karmei actioneaz
    a si in planul mental si
    in c
    el
    spiritual.Deci,
    bolile au ca
    uze fizice, mentale si spi
    rituale (
    cauzele
    spi
    rituale ale
    bolilor v
    or
    fi t
    ratate int
    r-o
    apariti
    e vii
    toare
    ). Omul, ca sa-si i
    a
    to
    ate examenele di
    n scoala v
    ietii, t
    rebuie s
    a corel
    eze vi
    ndeca
    rea fizica c
    u
    ce
    a mentala si cea spi
    rituala. Nu int
    otdeau
    na toate
    examenele vi
    etii sunt
    t
    recute, si p
    entr
    u asta r
    ev
    enim
    la
    vi
    ata int
    r-o n
    oua inca
    rnar
    e. Numai
    ast
    fel
    p
    rog
    resam
    si n
    e inaltam
    s
    piritual, p
    entru
    ca totul es
    te ev
    olutie.
    Deci, o
    rice bo
    ala ar
    e si o cauza mentala.
    Gandu
    rile rele,
    grij
    ile, f
    ricile,
    to
    ate ra
    utatile si ne
    gativ
    itatile no
    astre p
    roduc
    boli in plan
    ul
    m
    ental, c
    are, in
    timp se manifesta in pla
    n fizic.De acee
    a, pent
    ru a t
    rata o b
    oala, est
    e
    n
    ecesar s
    a-i cuno
    astem
    o
    riginea, c
    auza. Deg
    eaba v
    om trat
    a cu
    medicamente o bo
    ala care
    isi
    a
    re o
    riginea i
    n planul mental. Cel mai bun
    medicament este sa
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  4. #4
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.548
    ele p
    rescu
    rtari:
    C.M
    .P
    .
    =
    cauza mentala a p
    roblemei
    N.M
    .G.
    = no
    ul model
    d
    e gandi
    re
    4
    4
    C
    UV
    A
    NT DE
    SPR
    E
    V
    A
    LE
    RIU
    POP
    A
    V
    aleriu
    Popa – omul
    care a
    reusit n
    umeroase v
    ind
    ecari co
    nsiderat
    e
    spectacul
    oase, cel ca
    re a p
    atruns
    tainele n
    aturii si a d
    eslusit secr
    etul luptei
    cu bolile –
    este deja
    u
    n pe
    rsonaj
    lege
    ndar p
    entr
    u multi
    r
    o
    mani, si n
    u numai.
    V
    iata sa a
    fost de
    dicata in int
    regime
    vi
    ndeca
    rii
    o
    amenilor dezn
    ada
    jduiti, in
    mod
    d
    ezinter
    esat, r
    edand s
    e
    menilo
    r sai cre
    dinta si bucu
    ria de a
    trai.
    T
    oti cei ca
    re l-am cunoscu
    t, am
    in
    va
    tat de la e
    l ca incalca
    rea legilo
    r
    natu
    rale ca
    re ne g
    uv
    ern
    eaza existe
    nta, ca
    re ne co
    nditioneaza
    vi
    ata si
    activ
    itatea
    , ne con
    duce la o s
    anatate d
    eteri
    orata.
    Insa, tot
    el ne-a
    inv
    atat c
    a
    “tot
    ul este posi
    bil”. Este posibil sa fim sanat
    osi, sa de
    ve
    ni
    m sanat
    osi,
    schimbandu-n
    e modul
    d
    e hr
    anire, modul d
    e gandi
    re, modul de v
    iata
    . Este
    posibil sa n
    e intoa
    rcem
    la Dumnezeu si la
    ali
    mentati
    a natu
    rala pe c
    are El
    ne-a
    lasat-o
    , chiar
    in va
    ltoa
    rea acest
    ui inceput d
    e m
    ileniu in
    care
    spiritu
    alitatea nu
    m
    ai este o
    moda, ci o necesit
    ate. Pe langa l
    egile morale
    ale lui Dumnezeu, t
    rebuie r
    espect
    ate si legile n
    atural
    e ale lui Dumnezeu.
    Crestinismul s-a d
    edicat ap
    roap
    e complet

    hr
    anirii” p
    artii spi
    rituale a omului,
    igno
    rand in t
    otalitate p
    artea fizic
    a.
    T
    otusi, Biblia
    n
    e inv
    ata cl
    ar ca omul este
    o fiinta f
    ormata din spi
    rit, suflet si co
    rp. Can
    d o pe
    rsoana s
    e i
    mbolna
    ve
    ste,
    motivul es
    te vi
    olar
    ea unei le
    gi
    natu
    rale. Boala nu e
    ste nat
    urala. Boala
    5
    5


    Se sp
    ala bi
    ne 2 cartofi,
    cu coa
    ja cu tot
    si se da
    u
    p
    e
    r
    azatoare
    a
    m
    ar
    e,
    ap
    oi se
    a
    me
    steca
    c
    u
    o
    m
    an
    a de patrun
    jel verde
    toc
    at
    m
    aru
    nt
    .
    Ace
    asta
    c
    om
    poziti
    e
    se i
    mp
    arte
    i
    n
    d
    oua, cate
    o
    p
    arte
    p
    entru fiecare sa
    n
    s
    i
    s
    e
    p
    une pe cate o buc
    ata
    d
    e
    tifon i
    n
    i
    nterior
    ul
    suti
    enu
    lui.
    Se a
    plic
    a
    suti
    enu
    l
    cu co
    mp
    resa pan
    a
    d
    im
    in
    eata.
    Pe p
    arcursul zi
    lei se pu
    n
    c
    om
    prese cu pe
    lin stropit cu tuica.
    Se tin
    e
    r
    egi
    m lacto-vegetaria
    n.
    Se face o cura cu m
    acer
    at
    gl
    iceri
    nic di
    n
    m
    la
    dite de z
    meur
    ,
    ti
    mp
    d
    e
    3
    l
    uni.
    A
    P
    A
    R
    A
    TU
    L
    DIGESTIV
    (FIC
    A
    T
    , VEZIC
    A
    BILI
    AR
    A
    ,
    IN
    TESTIN
    E,
    ST
    OMA
    C)
    Afectiu
    ni gastro-i
    ntestinal
    e,
    di
    sfunctii hep
    ato-bi
    liare, bo
    li urin
    are,
    b
    oli d
    e
    i
    ni
    ma,
    tub
    erculoz
    a,
    scor
    but,
    consti
    patie.
    Se cu
    leg m
    ug
    uri si lastari tin
    eri de pi
    n
    – o j
    um
    atate
    d
    e
    g
    al
    eata
    (
    intr-o gal
    eata
    e
    m
    ai
    lata
    d
    e
    1
    0
    l
    itri).
    S
    e
    a
    dau
    ga
    3
    cr
    engute de br
    ad lun
    gi de o pa
    lm
    a.
    Peste toate acestea se toarn
    a
    a
    pa rece (de izvor
    sa
    u
    d
    e fantana).
    Gal
    eata se
    a
    coper
    a
    c
    u
    u
    n
    c
    apac si se fierb
    e
    l
    a
    foc m
    ic tim
    p de o ora si 4
    0
    m
    in
    ute.
    Se
    l
    asa ga
    leata acop
    erita pan
    a
    a d
    oua zi can
    d
    se fier
    be din n
    ou,
    l
    a
    foc m
    ic, tim
    p
    d
    e o
    o
    ra si
    4
    0
    m
    i
    nute.
    Op
    eratiun
    ea
    s
    e
    r
    epeta id
    entic
    s
    i
    a
    tre
    ia zi.
    D
    upa ce se raceste pre
    paratul, se strecoara si se toarn
    a
    i
    n
    stic
    le.
    S
    e
    p
    astreaza la
    frig
    ider
    .
    T
    r
    atam
    entul se inc
    epe ob
    ligator
    iu cand l
    una este in descr
    estere.
    Se b
    ea cate
    u
    n pah
    ar
    ,
    d
    e 4 ori/zi,
    l
    a 30 m
    in
    ute
    d
    upa m
    asa. Pentru cop
    ii,
    d
    oza este
    d
    e 2
    or
    i
    m
    a
    i mi
    ca.
    C
    ura se face
    1
    4 zil
    e
    co
    nsecutiv
    cu pa
    uza
    d
    e 7 zile, du
    pa
    c
    are se reia trata
    mentu
    l.
    Se
    co
    ntinua p
    ana la i
    nsanatos
    ire.
    A
    f
    ect
    iun
    i
    al
    e
    intestinel
    or
    3
    0
    gr
    . frunze uscate de pe
    lin se pu
    n
    l
    a ma
    cerat 24 de ore i
    n
    6
    0
    m
    l
    a
    lcoo
    l
    d
    e 60o, dup
    a
    car
    e
    s
    e
    a
    dau
    ga
    1
    00 m
    l de vin
    a
    lb.
    D
    upa 1
    0
    z
    ile se strecoara si se b
    eau cate 10 ml
    /zi,
    d
    im
    in
    eta
    p
    e
    sto
    mac
    ul gol.
    Boli
    hepatice
    Se p
    un la ma
    cerat tim
    p de 8 zil
    e:
    50
    0
    gr
    . mi
    ere, 100 m
    l suc de l
    am
    aie, 500 m
    l ce
    ai de
    su
    natoare si 5
    00
    m
    l
    u
    le
    i
    d
    e
    m
    a
    slin
    e
    p
    resat
    l
    a rece. Se
    a
    gita sticla d
    e
    3
    or
    i
    p
    e zi.
    Se i
    au 100 m
    l a
    mestec pe sto
    macu
    l
    g
    ol, di
    mi
    neata,
    c
    u
    3
    0 mi
    nute in
    ainte de m
    ic
    ul dej
    un.
    I
    med
    iat
    d
    upa ad
    mi
    nistrare, se sta
    cu
    lcat
    p
    e partea dre
    apta
    1/
    2
    o
    ra.
    Boli
    hepatice, i
    nfectii
    urinar
    e
    si renale
    Se a
    me
    steca
    o
    l
    ing
    urita de usturo
    i
    p
    isat
    c
    u
    o
    l
    ing
    ura de ul
    ei de ma
    sl
    ine presat la rec
    e.
    Se co
    nsum
    a seara, la cu
    lcare.
    Fic
    atul se v
    a
    r
    eface si pie
    lea va
    straluc
    i
    d
    e
    a
    cti
    vitate
    re
    inn
    oita.
    T
    r
    atam
    entul se face 42 de zi
    le.
    D
    upa 14 zi
    le de pa
    uza,
    se p
    oate
    r
    epeta.
    Boli
    ale ficatulu
    i (retet
    a
    t
    erapeutei
    Iul
    ia T
    un
    aru)
    Intr-un litr
    u
    d
    e
    a
    pa cloc
    otita
    se p
    un 2
    l
    in
    guri de ar
    mur
    ariu m
    aci
    nat
    s
    i
    s
    e
    fier
    b
    2
    -3 mi
    nute.
    D
    upa ce, prin rac
    ire,
    l
    ichi
    dul aj
    ung
    e
    l
    a
    te
    mp
    eratura ca
    mer
    ei,
    se a
    daug
    a
    4
    l
    ing
    uri de
    m
    ie
    re de salc
    am.
    70
    70


    Se b
    ea in cursu
    l
    u
    nei zi
    le,
    i
    ntre
    o
    rel
    e
    1
    0.00 -19.00, cu
    o
    o
    ra ina
    inte si dup
    a
    m
    es
    ele
    pr
    inci
    pale.
    Se b
    ea 20 de zi
    le
    c
    u
    1
    0 zile p
    auza,
    ti
    mp
    d
    e
    3
    l
    un
    i.
    C
    alcul
    i
    biliari
    si renali
    Se us
    uca si se
    r
    asnesc pi
    elite
    le de pe pi
    pota gai
    nil
    or
    .
    Se i
    a
    c
    ate
    o l
    ing
    urita
    d
    in acest praf,
    d
    im
    in
    eata,
    p
    e
    sto
    mac
    ul gol, tim
    p de 3 sapta
    ma
    ni.
    C
    almar
    ea crizelor
    hepato-bi
    liare
    Se stoarc
    e
    o l
    am
    aie, ap
    oi se
    to
    aca ma
    runt si se
    fi
    erbe in 3
    00 ml
    a
    pa, intr-un vas
    ac
    oper
    it
    , la foc
    m
    i
    c,
    tim
    p de 20 d
    e
    m
    i
    nute.
    Se streco
    ara,
    se i
    ndulc
    este
    c
    u
    p
    utina m
    ier
    e,
    ap
    oi se ada
    uga si sucu
    l
    stors in
    ainte.
    Ace
    asta
    c
    antitate
    s
    e
    b
    ea intr-o zi.
    Ci
    roze,
    hepatite
    A
    veti
    n
    e
    voi
    e
    d
    e
    u
    rm
    atoare
    le ingr
    edie
    nte:
    3 kg.
    m
    o
    rco
    vi, 3
    k
    g
    m
    i
    ere,
    3
    k
    g
    l
    am
    ai, 1 kg
    p
    atlag
    ina.
    Morco
    vii se rad p
    e
    r
    azatoarea m
    ic
    a,
    la
    ma
    il
    e
    s
    e
    sp
    ala si se taie m
    aru
    nt,
    patla
    gin
    a
    se
    fier
    be intr-un l
    itru
    d
    e
    a
    pa pa
    na ram
    ane o ca
    na.
    Se a
    me
    steca
    to
    ate
    i
    ngred
    iente
    le,
    se p
    un
    i
    n borca
    ne si se pastreza in frig
    ider
    .
    Se i
    a
    i
    n fiecare d
    im
    ine
    ata
    o l
    ing
    ura
    d
    e am
    estec,
    p
    e
    sto
    ma
    cul go
    l,
    in
    ainte de m
    as
    a
    cu 1
    5
    m
    in
    ute.
    Ci
    roze,
    hepatite,
    dischi
    nezie b
    iliara
    Se ras
    nesc separ
    at
    : ang
    hinar
    e,
    pufu
    lita cu flori m
    ici si rostop
    asca.
    Se i
    au subl
    ing
    ual:
    1/
    2
    l
    ing
    urita praf
    d
    e ang
    hinar
    e,
    1/2 li
    ngur
    ita
    p
    ufulita si un var
    f de cutit
    d
    e
    p
    raf
    d
    e
    r
    ostopasca, de 4 ori pe zi, pe stom
    acu
    l
    g
    ol,
    s
    e
    ti
    n
    1
    0-15 m
    in
    ute,
    du
    pa care se
    i
    ngh
    ite
    a
    me
    stecul de pu
    lber
    i
    c
    u
    a
    pa.
    T
    r
    atam
    entul dur
    eaza m
    in
    im
    6 l
    uni in
    h
    epatita cron
    ica si acuta si 2 ani i
    n
    c
    iroza he
    patica.
    In disc
    hinez
    ia bi
    liara, col
    ecistita,
    d
    ispe
    psii se fac
    c
    ure de cate 2
    s
    aptam
    an
    i
    c
    u
    o
    sa
    ptam
    ana pa
    uza.
    Colite,
    ente
    roco
    lite
    (
    retet
    a
    te
    rapeuti
    lor I
    ulia
    T
    unaru
    si
    A
    s
    sem
    H
    assan)
    Se a
    dm
    inistre
    aza mi
    ere po
    liflor
    a
    (
    1-2
    l
    in
    gurite) di
    luata in ce
    ai de
    b
    usui
    oc+cim
    bru+su
    natoare (a
    mestec in
    p
    arti
    e
    gal
    e).
    Se pu
    ne o lin
    gurita de a
    mestec l
    a
    o
    ca
    na de ap
    a.
    Se a
    dm
    inistre
    aza la dista
    nta
    d
    e
    o
    or
    a
    d
    upa m
    ese
    le pri
    ncipa
    le.
    Constipatie
    (
    reteta te
    rapeuti
    lor
    Iulia
    T
    unaru
    si
    A
    s
    sem
    Ha
    ssan)
    Se i
    au 4-5 pru
    ne
    u
    scate plus o li
    ngur
    a
    d
    e
    m
    i
    ere po
    liflor
    a,
    se las
    a
    l
    a ma
    cerat de seara
    i
    ntr-
    u
    n pah
    ar
    c
    u
    a
    pa rece.
    D
    i
    mi
    neata,
    s
    e
    b
    ea apa si se m
    an
    anca pru
    nele.
    In fiecar
    e
    se
    ara se bea o can
    a
    d
    e
    c
    eai de frasi
    n
    i
    ndu
    lcit
    c
    u
    o
    ca
    na de m
    ier
    e
    p
    olifl
    ora.
    R
    egi
    m al
    im
    entar bo
    gat
    i
    n
    fi
    bre (leg
    um
    e,
    fructe crude).
    Constipatie,
    hemoroizi
    Se ras
    nesc fin
    1
    00 gr
    .
    se
    mi
    nte
    d
    e span
    ac
    s
    i
    se a
    me
    steca
    c
    u
    4
    00 gr
    .
    m
    ier
    e.
    Se i
    a
    c
    ate
    o l
    ing
    urita
    d
    e 3 ori/zi,
    i
    na
    inte
    d
    e ma
    sa.
    Ci
    roza
    lichi
    da,
    psoriazis,
    toat
    e
    bol
    ile
    fic
    atu
    lui
    In 3 litri d
    e
    a
    pa se pun la
    fiert:
    3
    l
    in
    gurite de rad
    acina d
    e
    d
    ud ma
    runtita, o lin
    gurita di
    n
    ra
    daci
    na
    d
    e ma
    ces,
    o
    l
    ing
    urita de rad
    acina d
    e
    p
    ir
    s
    i
    o
    l
    in
    gurita de rad
    acina d
    e
    u
    rzica.
    S
    e
    l
    asa sa fiarba l
    a
    foc m
    ed
    iu pan
    a
    ca
    nd ma
    i ra
    man
    e
    1
    l
    itru de lic
    hid, dup
    a
    car
    e
    s
    e
    d
    a
    71
    71


    d
    eoparte vasul si se
    a
    dug
    a
    o
    j
    um
    atate de li
    ngurita d
    e
    i
    arba de rosto
    pasca si se lasa sa
    se rac
    easca.
    S
    e
    fi
    ltreaza.
    Pre
    paratul se b
    ea
    fracti
    onat,
    p
    e
    p
    arcursu
    l
    z
    ile
    i,
    in
    aintea m
    es
    elor pri
    ncipa
    le cu 1/2
    o
    ra.
    A
    d
    oua zi se face o no
    ua
    p
    ortie. Intotdeaun
    a
    se co
    nsum
    a cea
    i
    pr
    oaspat.
    In cazu
    l
    a
    scitei,
    s
    e
    fac
    e
    trata
    ment pa
    na
    c
    and ab
    dom
    en
    ul aju
    nge la volum
    ul n
    orm
    al,
    d
    upa
    car
    e
    s
    e
    face o p
    auza de 2 sapta
    ma
    ni si apo
    i
    s
    e
    r
    eia.
    Pe
    ntru
    c
    elel
    alte bol
    i,
    trat
    mentul se face cate 2 sapta
    man
    i
    c
    u
    p
    auza de 2 sa
    ptam
    ani,
    p
    ana la 3 l
    uni. Se
    r
    eia du
    pa 3 lun
    i.
    Dizol
    v
    area
    c
    alcul
    ilor
    bil
    iari si
    r
    enali
    2
    00 gr
    .
    m
    iez de n
    uca fiert
    i
    n
    u
    le
    i
    d
    e
    m
    a
    slin
    e
    p
    ana d
    e
    vine croc
    ant.
    Se pis
    eaza ma
    runt,
    a
    poi se a
    mesteca cu 3 li
    ngur
    ite
    d
    e
    m
    i
    ere bru
    na,
    for
    ma
    nd
    o
    p
    asta.
    Ace
    asta
    e
    ste
    ca
    ntitatea
    p
    entru 2 zil
    e.
    Ju
    matate se ia intr-o zi, iar ce
    alalta j
    um
    atate,
    a 2-a
    z
    i.
    Se i
    ngh
    ite
    cate o li
    ngur
    a
    l
    a
    i
    nter
    va
    l
    d
    e
    1
    o
    ra.
    Dis
    chi
    nezie b
    iliara
    Intr-un litr
    u
    d
    e
    u
    le
    i
    d
    e
    m
    a
    slin
    e
    p
    resat
    l
    a rece se pu
    n
    4 b
    uchete de sun
    atoare – flori si se
    l
    asa la m
    acer
    at
    o lu
    na.
    U
    le
    iul va
    deveni roscat la cul
    oare.
    S
    e
    strec
    oara si se stoarce bi
    ne
    su
    natoare
    a.
    Se i
    a
    d
    in acest ul
    ei cate
    o
    l
    ing
    ura,
    d
    im
    in
    eata
    p
    e stom
    acul go
    l,
    p
    erm
    ane
    nt
    .
    U
    lei
    ul de sun
    atoare este ide
    al si pentru ce
    i
    cu u
    lcer
    .
    Fol
    osin
    d
    i
    ntern acest
    u
    le
    i,
    di
    spar chi
    ar
    s
    i
    p
    unctele d
    e
    c
    olestero
    l
    d
    in jur
    ul ochi
    lor
    .
    Digestie lenta,
    ana
    ci
    ditate,
    colita
    Se ras
    nesc si se
    a
    m
    esteca in parti e
    gale: rad
    acina d
    e
    g
    entian
    a,
    g
    him
    bir si roz
    mar
    in.
    S
    e
    a
    dm
    in
    istreaza cate
    o
    l
    in
    gurita de pu
    lbere su
    bli
    ngua
    l,
    tim
    p de 15 m
    in
    ute,
    d
    e
    4
    or
    i/zi,
    ti
    mp
    d
    e
    2
    l
    uni. Du
    pa ce
    a
    fost tinuta sub li
    mb
    a,
    p
    ulb
    erea se in
    ghite cu o cana de ce
    ai din flor
    i
    d
    e
    s
    alca
    m.
    Eliminarea pietrelor
    de la b
    ila
    A
    veti
    n
    e
    voi
    e
    d
    e
    2
    50
    ml. ul
    ei de ma
    sl
    ine pres
    at
    la rec
    e
    s
    i
    2
    50
    ml suc de l
    am
    aie.
    - Preg
    atiti
    2
    p
    ahare cu cate 50 m
    l ul
    ei,
    r
    espectiv
    50 m
    l suc de l
    am
    aie.
    - Beti inta
    i
    u
    lei
    ul,
    a
    poi i
    me
    diat,
    s
    ucul de l
    am
    aie, di
    n
    sfert in sfert
    d
    e
    or
    a,
    i
    ncepa
    nd cu
    o
    ra
    1
    9,
    a
    poi la 1
    9.15,
    1
    9.30,
    1
    9.45,
    2
    0.00.
    D
    upa fiecar
    e
    i
    nger
    are cu ule
    i
    s
    i
    s
    uc
    d
    e
    l
    am
    ai
    e
    va
    c
    ulcati pe p
    artea
    d
    reapta si tineti o
    surs
    a
    u
    scata
    d
    e cald
    ura in zon
    a
    b
    ile
    i.
    R
    am
    aneti cu
    lcati pe partea dr
    eapta pan
    a
    l
    a 20.15, apo
    i
    p
    uteti
    d
    orm
    i pe sp
    ate
    p
    ana
    d
    im
    in
    eata.
    - In
    z
    iua in
    car
    e
    i
    ncep
    eti
    trata
    me
    ntul,
    d
    e
    l
    a ora 12.00 n
    u
    m
    ai
    m
    a
    ncati ni
    mi
    c
    p
    ana a do
    ua
    z
    i.
    Este bi
    ne sa
    fac
    eti
    a
    cest
    trata
    ment in per
    ioa
    da
    i
    n care lu
    na este
    i
    n descrester
    e.
    In cazur
    ile, destul de rar
    e,
    in
    car
    e
    s
    e
    e
    li
    mi
    na ule
    iul si suc
    ul de la
    ma
    ie pri
    n
    vom
    a,
    pr
    ocedur
    a
    s
    e
    c
    onsid
    era nere
    usita
    s
    i
    s
    e
    r
    eia in a
    lta
    z
    i.
    Atenti
    e
    !
    Ac
    easta proce
    dura trebui
    e
    p
    reced
    ata
    d
    e
    o
    p
    erio
    ada de 3-5 zi
    le in care tin
    eti
    u
    n
    re
    gi
    m al
    im
    entar de dez
    into
    xicar
    e,
    fara al
    im
    ente de ori
    gine a
    nim
    al
    a.
    Gast
    rita
    S
    e
    b
    e
    a
    ,
    i
    n
    f
    i
    e
    c
    a
    r
    e
    d
    i
    m
    i
    n
    e
    a
    t
    a
    ,
    o
    c
    a
    n
    a
    d
    e
    c
    e
    a
    i
    d
    e
    s
    a
    l
    c
    i
    e
    a
    l
    b
    a
    ,
    p
    e
    s
    t
    o
    m
    a
    c
    u
    l
    g
    o
    l
    .
    D
    u
    p
    a
    2
    0
    d
    e mi
    nute, se
    b
    ea o can
    a
    d
    e
    l
    apte pro
    aspat
    (cr
    ud).
    S
    e
    f
    i
    e
    r
    b
    ,
    t
    i
    m
    p
    d
    e
    5
    m
    i
    n
    u
    t
    e
    ,
    2
    0
    0
    g
    r
    .
    f
    r
    u
    n
    z
    e
    d
    e
    p
    a
    t
    l
    a
    g
    i
    n
    a
    i
    n
    t
    r
    -
    o
    j
    u
    m
    a
    t
    a
    t
    e
    d
    e
    l
    i
    t
    r
    u
    d
    e
    rac
    hiu de strug
    uri.
    Se streco
    ara
    s
    i
    s
    e
    p
    astreaza intr-o sticl
    a.
    Se va
    be
    a,
    in
    fiec
    are
    d
    im
    in
    eata,
    p
    e
    sto
    mac
    ul gol, cate o
    l
    in
    gura,
    d
    upa car
    e
    va
    sta inti
    ns
    i
    n pat
    1/
    2
    or
    a.
    72
    72


    Gast
    rita
    hiperacida
    Se ras
    neste
    o
    bl
    igea
    na.
    Se i
    a
    c
    ate
    o j
    um
    atate
    d
    e lin
    gurita de p
    ulber
    e,
    de 4 or
    i/zi,
    pe
    sto
    mac
    ul gol, in
    ainte de m
    asa.
    H
    epatite
    Se ras
    nesc in cantitati eg
    ale: arm
    urar
    iu,
    cati
    na si ma
    ces.
    Se i
    a
    s
    ubl
    ingu
    al,
    1
    0
    m
    i
    nute,
    o
    l
    ing
    urita din p
    ulber
    ea de am
    estec,
    d
    upa car
    e
    s
    e
    i
    ngh
    ite
    cu
    o ca
    na de cea
    i
    h
    epatic.
    H
    epatita
    c
    ron
    ica
    Se a
    me
    steca
    u
    rm
    atoare
    le
    i
    ngr
    edie
    nte:
    2 gr
    .
    la
    ptisor de m
    atca,
    1/2 kg l
    am
    ai (taiate feli
    i),
    1/2 kg m
    ier
    e,
    1/2 litru u
    lei de m
    as
    line, 1/2 litru conc
    entrat
    d
    e
    te
    i
    s
    i
    su
    natoare(c
    oncentratu
    l
    se o
    btine pri
    n
    fi
    erbere
    a
    a 3 l
    ingur
    i
    te
    i
    s
    i
    3
    l
    ing
    uri sunato
    are intr-un litr
    u
    d
    e
    a
    pa pa
    na
    ra
    ma
    ne ju
    matate d
    e
    l
    itru).
    Se l
    asa la m
    acer
    at
    tim
    p de 10 zi
    le.
    S
    e
    a
    me
    steca
    z
    iln
    ic
    c
    u
    o
    sp
    atula de l
    em
    n.
    N
    u
    s
    e
    fol
    osesc obi
    ecte
    d
    in me
    tal, ci nu
    ma
    i
    d
    in le
    mn, sticla sa
    u
    p
    lastic.
    Se i
    au cate
    3
    l
    in
    gurite/zi.
    I
    med
    iat
    d
    upa i
    ngerar
    e,
    se sta
    p
    e partea dre
    apta tim
    p
    d
    e 20 de
    m
    in
    ute.
    Pre
    paratul este foarte putern
    ic
    s
    i
    u
    neor
    i,
    p
    oate
    p
    roduc
    e
    a
    met
    eli.
    H
    epatita
    c
    ron
    ica, pancreatita cronica,
    dischinezie
    bil
    iar
    a
    Se uti
    lize
    aza
    d
    ecoctul d
    in lic
    hen de pi
    atra,
    2 can
    i/zi
    c
    u
    1/2 or
    a
    i
    nai
    ntea me
    sel
    or
    .
    Intr-o cana d
    e
    a
    pa se fierbe o li
    ngur
    ita
    d
    e
    p
    la
    nta,
    tim
    p de 5 mi
    nute.
    H
    epatite,
    icter
    ,
    ci
    roze,
    calculi
    bi
    liari
    Se p
    iseaza 3
    0
    gr
    .
    d
    e sem
    inte de a
    nghi
    nare si se pu
    n
    l
    a
    fi
    ert
    i
    n
    1/2 l
    itru
    d
    e apa, la foc
    m
    i
    c,
    p
    ana li
    chid
    ul scade l
    a
    j
    um
    atate,
    Se streco
    ara.
    Se b
    ea
    c
    ate
    o
    l
    ing
    urita din or
    a
    i
    n
    o
    ra,
    d
    e
    d
    im
    in
    eata
    p
    ana se
    ara,
    sa
    u
    s
    e
    p
    oate lua su
    blin
    gua
    l
    cate o li
    ngur
    ita
    d
    e
    p
    ul
    bere de
    a
    ngh
    inare, de 4-5 or
    i/zi,
    cu 20 de m
    in
    ute
    i
    na
    inte
    d
    e ma
    sa.
    T
    r
    atam
    entul se face o lun
    a.
    Se p
    oate
    r
    epeta du
    pa
    3
    s
    aptam
    an
    i.
    H
    epatita,
    icter
    ,
    adju
    v
    an
    t
    in
    ci
    roza
    hepatica, alcoo
    lism
    Se a
    dm
    inistrez
    a
    s
    ubli
    ngua
    l
    s
    ub form
    a
    d
    e pul
    bere fina obti
    nuta din ra
    dacin
    a
    d
    e
    g
    entia
    na
    (ras
    nita- 2 parti si pu
    lbere de p
    edicuta –
    1
    p
    arte,
    de 3 or
    i
    p
    e
    z
    i
    c
    ate
    o
    l
    ing
    urita,
    i
    nai
    ntea
    m
    es
    elor
    .
    Pu
    lbere
    a
    s
    e
    ti
    ne
    s
    ub li
    mb
    a
    1
    5 mi
    nute, dup
    a
    car
    e
    s
    e
    i
    ngh
    ite
    c
    u
    u
    n
    p
    ahar d
    e
    ce
    ai
    h
    epatic.
    T
    r
    atam
    entul se face 3 sapta
    man
    i,
    p
    auza o sapta
    man
    a,
    d
    upa care se po
    ate
    re
    lua pa
    na la
    6 l
    uni.
    Icte
    r
    Se a
    me
    steca
    s
    ucul de l
    a
    o
    l
    am
    ai
    e
    cu o l
    ingur
    ita
    d
    e bicar
    bonat.
    S
    e
    b
    ea,
    tre
    i
    d
    im
    in
    eti
    l
    a
    ra
    nd,
    p
    e
    sto
    ma
    cul go
    l.
    Ind
    igestie
    O lin
    gura de m
    ig
    dal
    e
    (
    mi
    ez
    d
    e mi
    gd
    ale) du
    lci se fierb intr-o can
    a
    c
    u
    l
    apte 30 de m
    in
    ute,
    l
    a
    foc m
    ic.
    Se b
    ea am
    estecul ca
    ldut.
    D
    ureri
    le de stom
    ac si intestin
    e
    i
    nceteaza i
    n
    c
    ate
    va
    m
    i
    nute.
    73
    73


    Pietr
    e
    la v
    e
    zica
    bil
    iar
    a
    Se ras
    nesc 7
    l
    in
    guri m
    ari d
    e
    se
    mi
    nte de ma
    rar
    .
    Pu
    lbere
    a
    o
    btinuta se pu
    ne
    l
    a ma
    cerat,
    ti
    mp d
    e
    1
    0
    z
    ile, intr-un kg de m
    ie
    re.
    Se i
    au 3 lin
    gurite/zi, ina
    inte cu
    1
    o
    ra de me
    sel
    e
    p
    rinc
    ipal
    e.
    Poli
    pi
    in
    v
    ez
    ica
    biliara
    Se p
    un la ma
    cerat intr-u
    n
    b
    orcan, tim
    p
    d
    e 9
    z
    ile, urm
    atoar
    ele in
    gredi
    ente:
    5
    00 gr
    .
    m
    ier
    e
    d
    e
    s
    alca
    m,
    u
    n pu
    mn de flor
    i
    d
    e sunatoar
    e,
    6
    00
    m
    l
    u
    le
    i
    d
    e
    m
    a
    slin
    e
    p
    resat
    l
    a rece, 3
    l
    am
    ai
    tai
    ate
    fe
    lii.
    Se a
    gita ziln
    ic,
    p
    entru
    o
    m
    oge
    nizare. Se strecoara.
    Se co
    nsum
    a zil
    nic cate
    2
    l
    in
    guri de a
    mestec, di
    mi
    neata pe stom
    acu
    l
    g
    ol,
    d
    upa car
    e
    s
    e
    sta culc
    at
    pe p
    artea
    d
    reapta 3
    0
    d
    e
    m
    i
    nute.
    Apo
    i,
    se b
    ea
    u
    n ceai d
    e
    r
    ostopasca pre
    parat
    d
    in1/2 li
    ngur
    ita
    d
    e
    p
    lanta o
    parita in 20
    0
    m
    l
    a
    pa si infuzat 3 mi
    nute. Du
    pa
    3
    0 de m
    in
    ute
    se
    p
    oate ma
    nca.
    C
    ura dure
    aza pan
    a
    l
    a term
    inare
    a
    c
    om
    poziti
    ei,
    d
    upa care se face eco
    grafie.
    D
    aca bo
    ala
    n
    u
    s-a
    a
    me
    li
    orat,
    se rep
    eta
    cur
    a
    d
    upa o pa
    uza de 14 zi
    le.
    Panc
    reatita (ret
    ete ale
    t
    erapeutei
    Iulia
    T
    unaru)
    S
    e
    p
    u
    n
    e
    l
    a
    m
    a
    c
    e
    r
    a
    t
    l
    a
    r
    e
    c
    e
    1
    0
    -
    1
    2
    o
    r
    e
    ,
    s
    e
    a
    r
    a
    ,
    1
    l
    i
    n
    g
    u
    r
    i
    t
    a
    o
    b
    l
    i
    g
    e
    a
    n
    a
    l
    a
    5
    0
    m
    l
    a
    p
    a
    ,
    car
    e
    s
    e
    b
    ea di
    mi
    neata pe sto
    macu
    l
    g
    ol, filtrata.
    S
    e
    f
    a
    c
    e
    o
    t
    i
    n
    c
    t
    u
    r
    a
    d
    i
    n
    2
    5
    g
    r
    .
    m
    u
    s
    c
    h
    i
    d
    e
    p
    i
    a
    t
    r
    a
    +
    1
    0
    0
    m
    l
    a
    l
    c
    o
    o
    l
    d
    e
    7
    0
    d
    e
    g
    r
    a
    d
    e
    .
    S
    e
    l
    a
    s
    a
    l
    a
    m
    a
    cerat
    1
    0 zil
    e,
    du
    pa care se filtreaza si se ia
    u
    z
    iln
    ic
    1
    0 picatur
    i
    d
    ilu
    ate
    i
    ntr-o
    l
    in
    gura
    d
    e
    a
    pa,
    i
    ntre 9-1
    1 di
    mi
    ne
    ata.
    S
    e
    a
    m
    e
    s
    t
    e
    c
    a
    i
    n
    p
    a
    r
    t
    i
    e
    g
    a
    l
    e
    :
    m
    e
    n
    t
    a
    ,
    u
    r
    z
    i
    c
    a
    ,
    t
    e
    c
    i
    d
    e
    f
    a
    s
    o
    l
    e
    s
    i
    c
    o
    a
    d
    a
    c
    a
    l
    u
    l
    u
    i
    .
    S
    e
    b
    e
    a
    z
    ilnic 1 l
    itru
    d
    e
    i
    nfuzi
    e
    d
    in 3 li
    nguri p
    lante la 1 litru d
    e
    a
    pa.
    S
    e
    f
    a
    c
    e
    d
    e
    3
    o
    r
    i
    /
    s
    a
    p
    t
    a
    m
    a
    n
    a
    c
    l
    i
    s
    m
    a
    c
    u
    i
    n
    f
    u
    z
    i
    e
    d
    e
    r
    o
    s
    t
    o
    p
    a
    s
    c
    a
    (
    6
    l
    i
    n
    g
    u
    r
    i
    d
    e
    p
    l
    a
    n
    t
    a
    l
    a
    3
    l
    itri de apa).
    Ulc
    er (ret
    eta
    t
    erapeutil
    or Iu
    lia
    T
    u
    naru
    si
    A
    s
    s
    em
    H
    ass
    an)
    D
    oua li
    ngur
    i
    d
    e mi
    ere de sa
    lcam
    dil
    uata in 20
    0
    m
    l l
    apte nefiert,
    s
    e
    b
    eau no
    aptea,
    i
    ntre
    2
    2.00-23.0
    0.
    Se ur
    meaz
    a
    r
    egi
    mu
    l
    a
    decvat
    pentru u
    lcer
    .
    A
    P
    A
    R
    A
    TU
    L
    DIGESTIV
    (FIC
    A
    T
    , VEZIC
    A
    BILI
    AR
    A
    ,
    IN
    TESTIN
    E,
    ST
    OMA
    C)
    Afectiu
    ni gastro-i
    ntestinal
    e,
    di
    sfunctii hep
    ato-bi
    liare, bo
    li urin
    are,
    b
    oli d
    e
    i
    ni
    ma,
    tub
    erculoz
    a,
    scor
    but,
    consti
    patie.
    Se cu
    leg m
    ug
    uri si lastari tin
    eri de pi
    n
    – o j
    um
    atate
    d
    e
    g
    al
    eata
    (
    intr-o gal
    eata
    e
    m
    ai
    lata
    d
    e
    1
    0
    l
    itri).
    S
    e
    a
    dau
    ga
    3
    cr
    engute de br
    ad lun
    gi de o pa
    lm
    a.
    Peste toate acestea se toarn
    a
    a
    pa rece (de izvor
    sa
    u
    d
    e fantana).
    Gal
    eata se
    a
    coper
    a
    c
    u
    u
    n
    c
    apac si se fierb
    e
    l
    a
    foc m
    ic tim
    p de o ora si 4
    0
    m
    in
    ute.
    Se
    l
    asa ga
    leata acop
    erita pan
    a
    a d
    oua zi can
    d
    se fier
    be din n
    ou,
    l
    a
    foc m
    ic, tim
    p
    d
    e o
    o
    ra si
    4
    0
    m
    i
    nute.
    Op
    eratiun
    ea
    s
    e
    r
    epeta id
    entic
    s
    i
    a
    tre
    ia zi.
    D
    upa ce se raceste pre
    paratul, se strecoara si se toarn
    a
    i
    n
    stic
    le.
    S
    e
    p
    astreaza la
    frig
    ider
    .
    T
    r
    atam
    entul se inc
    epe ob
    ligator
    iu cand l
    una este in descr
    estere.
    Se b
    ea cate
    u
    n pah
    ar
    ,
    d
    e 4 ori/zi,
    l
    a 30 m
    in
    ute
    d
    upa m
    asa. Pentru cop
    ii,
    d
    oza este
    d
    e 2
    or
    i
    m
    a
    i mi
    ca.
    C
    ura se face
    1
    4 zil
    e
    co
    nsecutiv
    cu pa
    uza
    d
    e 7 zile, du
    pa
    c
    are se reia trata
    mentu
    l.
    Se
    co
    ntinua p
    ana la i
    nsanatos
    ire.
    74
    74
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  5. #5
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.548
    ele p
    rescu
    rtari:
    C.M
    .P
    .
    =
    cauza mentala a p
    roblemei
    N.M
    .G.
    = no
    ul model
    d
    e gandi
    re
    4
    4
    C
    UV
    A
    NT DE
    SPR
    E
    V
    A
    LE
    RIU
    POP
    A
    V
    aleriu
    Popa – omul
    care a
    reusit n
    umeroase v
    ind
    ecari co
    nsiderat
    e
    spectacul
    oase, cel ca
    re a p
    atruns
    tainele n
    aturii si a d
    eslusit secr
    etul luptei
    cu bolile –
    este deja
    u
    n pe
    rsonaj
    lege
    ndar p
    entr
    u multi
    r
    o
    mani, si n
    u numai.
    V
    iata sa a
    fost de
    dicata in int
    regime
    vi
    ndeca
    rii
    o
    amenilor dezn
    ada
    jduiti, in
    mod
    d
    ezinter
    esat, r
    edand s
    e
    menilo
    r sai cre
    dinta si bucu
    ria de a
    trai.
    T
    oti cei ca
    re l-am cunoscu
    t, am
    in
    va
    tat de la e
    l ca incalca
    rea legilo
    r
    natu
    rale ca
    re ne g
    uv
    ern
    eaza existe
    nta, ca
    re ne co
    nditioneaza
    vi
    ata si
    activ
    itatea
    , ne con
    duce la o s
    anatate d
    eteri
    orata.
    Insa, tot
    el ne-a
    inv
    atat c
    a
    “tot
    ul este posi
    bil”. Este posibil sa fim sanat
    osi, sa de
    ve
    ni
    m sanat
    osi,
    schimbandu-n
    e modul
    d
    e hr
    anire, modul d
    e gandi
    re, modul de v
    iata
    . Este
    posibil sa n
    e intoa
    rcem
    la Dumnezeu si la
    ali
    mentati
    a natu
    rala pe c
    are El
    ne-a
    lasat-o
    , chiar
    in va
    ltoa
    rea acest
    ui inceput d
    e m
    ileniu in
    care
    spiritu
    alitatea nu
    m
    ai este o
    moda, ci o necesit
    ate. Pe langa l
    egile morale
    ale lui Dumnezeu, t
    rebuie r
    espect
    ate si legile n
    atural
    e ale lui Dumnezeu.
    Crestinismul s-a d
    edicat ap
    roap
    e complet

    hr
    anirii” p
    artii spi
    rituale a omului,
    igno
    rand in t
    otalitate p
    artea fizic
    a.
    T
    otusi, Biblia
    n
    e inv
    ata cl
    ar ca omul este
    o fiinta f
    ormata din spi
    rit, suflet si co
    rp. Can
    d o pe
    rsoana s
    e i
    mbolna
    ve
    ste,
    motivul es
    te vi
    olar
    ea unei le
    gi
    natu
    rale. Boala nu e
    ste nat
    urala. Boala
    5
    5


    Se sp
    ala bi
    ne 2 cartofi,
    cu coa
    ja cu tot
    si se da
    u
    p
    e
    r
    azatoare
    a
    m
    ar
    e,
    ap
    oi se
    a
    me
    steca
    c
    u
    o
    m
    an
    a de patrun
    jel verde
    toc
    at
    m
    aru
    nt
    .
    Ace
    asta
    c
    om
    poziti
    e
    se i
    mp
    arte
    i
    n
    d
    oua, cate
    o
    p
    arte
    p
    entru fiecare sa
    n
    s
    i
    s
    e
    p
    une pe cate o buc
    ata
    d
    e
    tifon i
    n
    i
    nterior
    ul
    suti
    enu
    lui.
    Se a
    plic
    a
    suti
    enu
    l
    cu co
    mp
    resa pan
    a
    d
    im
    in
    eata.
    Pe p
    arcursul zi
    lei se pu
    n
    c
    om
    prese cu pe
    lin stropit cu tuica.
    Se tin
    e
    r
    egi
    m lacto-vegetaria
    n.
    Se face o cura cu m
    acer
    at
    gl
    iceri
    nic di
    n
    m
    la
    dite de z
    meur
    ,
    ti
    mp
    d
    e
    3
    l
    uni.
    A
    P
    A
    R
    A
    TU
    L
    DIGESTIV
    (FIC
    A
    T
    , VEZIC
    A
    BILI
    AR
    A
    ,
    IN
    TESTIN
    E,
    ST
    OMA
    C)
    Afectiu
    ni gastro-i
    ntestinal
    e,
    di
    sfunctii hep
    ato-bi
    liare, bo
    li urin
    are,
    b
    oli d
    e
    i
    ni
    ma,
    tub
    erculoz
    a,
    scor
    but,
    consti
    patie.
    Se cu
    leg m
    ug
    uri si lastari tin
    eri de pi
    n
    – o j
    um
    atate
    d
    e
    g
    al
    eata
    (
    intr-o gal
    eata
    e
    m
    ai
    lata
    d
    e
    1
    0
    l
    itri).
    S
    e
    a
    dau
    ga
    3
    cr
    engute de br
    ad lun
    gi de o pa
    lm
    a.
    Peste toate acestea se toarn
    a
    a
    pa rece (de izvor
    sa
    u
    d
    e fantana).
    Gal
    eata se
    a
    coper
    a
    c
    u
    u
    n
    c
    apac si se fierb
    e
    l
    a
    foc m
    ic tim
    p de o ora si 4
    0
    m
    in
    ute.
    Se
    l
    asa ga
    leata acop
    erita pan
    a
    a d
    oua zi can
    d
    se fier
    be din n
    ou,
    l
    a
    foc m
    ic, tim
    p
    d
    e o
    o
    ra si
    4
    0
    m
    i
    nute.
    Op
    eratiun
    ea
    s
    e
    r
    epeta id
    entic
    s
    i
    a
    tre
    ia zi.
    D
    upa ce se raceste pre
    paratul, se strecoara si se toarn
    a
    i
    n
    stic
    le.
    S
    e
    p
    astreaza la
    frig
    ider
    .
    T
    r
    atam
    entul se inc
    epe ob
    ligator
    iu cand l
    una este in descr
    estere.
    Se b
    ea cate
    u
    n pah
    ar
    ,
    d
    e 4 ori/zi,
    l
    a 30 m
    in
    ute
    d
    upa m
    asa. Pentru cop
    ii,
    d
    oza este
    d
    e 2
    or
    i
    m
    a
    i mi
    ca.
    C
    ura se face
    1
    4 zil
    e
    co
    nsecutiv
    cu pa
    uza
    d
    e 7 zile, du
    pa
    c
    are se reia trata
    mentu
    l.
    Se
    co
    ntinua p
    ana la i
    nsanatos
    ire.
    A
    f
    ect
    iun
    i
    al
    e
    intestinel
    or
    3
    0
    gr
    . frunze uscate de pe
    lin se pu
    n
    l
    a ma
    cerat 24 de ore i
    n
    6
    0
    m
    l
    a
    lcoo
    l
    d
    e 60o, dup
    a
    car
    e
    s
    e
    a
    dau
    ga
    1
    00 m
    l de vin
    a
    lb.
    D
    upa 1
    0
    z
    ile se strecoara si se b
    eau cate 10 ml
    /zi,
    d
    im
    in
    eta
    p
    e
    sto
    mac
    ul gol.
    Boli
    hepatice
    Se p
    un la ma
    cerat tim
    p de 8 zil
    e:
    50
    0
    gr
    . mi
    ere, 100 m
    l suc de l
    am
    aie, 500 m
    l ce
    ai de
    su
    natoare si 5
    00
    m
    l
    u
    le
    i
    d
    e
    m
    a
    slin
    e
    p
    resat
    l
    a rece. Se
    a
    gita sticla d
    e
    3
    or
    i
    p
    e zi.
    Se i
    au 100 m
    l a
    mestec pe sto
    macu
    l
    g
    ol, di
    mi
    neata,
    c
    u
    3
    0 mi
    nute in
    ainte de m
    ic
    ul dej
    un.
    I
    med
    iat
    d
    upa ad
    mi
    nistrare, se sta
    cu
    lcat
    p
    e partea dre
    apta
    1/
    2
    o
    ra.
    Boli
    hepatice, i
    nfectii
    urinar
    e
    si renale
    Se a
    me
    steca
    o
    l
    ing
    urita de usturo
    i
    p
    isat
    c
    u
    o
    l
    ing
    ura de ul
    ei de ma
    sl
    ine presat la rec
    e.
    Se co
    nsum
    a seara, la cu
    lcare.
    Fic
    atul se v
    a
    r
    eface si pie
    lea va
    straluc
    i
    d
    e
    a
    cti
    vitate
    re
    inn
    oita.
    T
    r
    atam
    entul se face 42 de zi
    le.
    D
    upa 14 zi
    le de pa
    uza,
    se p
    oate
    r
    epeta.
    Boli
    ale ficatulu
    i (retet
    a
    t
    erapeutei
    Iul
    ia T
    un
    aru)
    Intr-un litr
    u
    d
    e
    a
    pa cloc
    otita
    se p
    un 2
    l
    in
    guri de ar
    mur
    ariu m
    aci
    nat
    s
    i
    s
    e
    fier
    b
    2
    -3 mi
    nute.
    D
    upa ce, prin rac
    ire,
    l
    ichi
    dul aj
    ung
    e
    l
    a
    te
    mp
    eratura ca
    mer
    ei,
    se a
    daug
    a
    4
    l
    ing
    uri de
    m
    ie
    re de salc
    am.
    70
    70


    Se b
    ea in cursu
    l
    u
    nei zi
    le,
    i
    ntre
    o
    rel
    e
    1
    0.00 -19.00, cu
    o
    o
    ra ina
    inte si dup
    a
    m
    es
    ele
    pr
    inci
    pale.
    Se b
    ea 20 de zi
    le
    c
    u
    1
    0 zile p
    auza,
    ti
    mp
    d
    e
    3
    l
    un
    i.
    C
    alcul
    i
    biliari
    si renali
    Se us
    uca si se
    r
    asnesc pi
    elite
    le de pe pi
    pota gai
    nil
    or
    .
    Se i
    a
    c
    ate
    o l
    ing
    urita
    d
    in acest praf,
    d
    im
    in
    eata,
    p
    e
    sto
    mac
    ul gol, tim
    p de 3 sapta
    ma
    ni.
    C
    almar
    ea crizelor
    hepato-bi
    liare
    Se stoarc
    e
    o l
    am
    aie, ap
    oi se
    to
    aca ma
    runt si se
    fi
    erbe in 3
    00 ml
    a
    pa, intr-un vas
    ac
    oper
    it
    , la foc
    m
    i
    c,
    tim
    p de 20 d
    e
    m
    i
    nute.
    Se streco
    ara,
    se i
    ndulc
    este
    c
    u
    p
    utina m
    ier
    e,
    ap
    oi se ada
    uga si sucu
    l
    stors in
    ainte.
    Ace
    asta
    c
    antitate
    s
    e
    b
    ea intr-o zi.
    Ci
    roze,
    hepatite
    A
    veti
    n
    e
    voi
    e
    d
    e
    u
    rm
    atoare
    le ingr
    edie
    nte:
    3 kg.
    m
    o
    rco
    vi, 3
    k
    g
    m
    i
    ere,
    3
    k
    g
    l
    am
    ai, 1 kg
    p
    atlag
    ina.
    Morco
    vii se rad p
    e
    r
    azatoarea m
    ic
    a,
    la
    ma
    il
    e
    s
    e
    sp
    ala si se taie m
    aru
    nt,
    patla
    gin
    a
    se
    fier
    be intr-un l
    itru
    d
    e
    a
    pa pa
    na ram
    ane o ca
    na.
    Se a
    me
    steca
    to
    ate
    i
    ngred
    iente
    le,
    se p
    un
    i
    n borca
    ne si se pastreza in frig
    ider
    .
    Se i
    a
    i
    n fiecare d
    im
    ine
    ata
    o l
    ing
    ura
    d
    e am
    estec,
    p
    e
    sto
    ma
    cul go
    l,
    in
    ainte de m
    as
    a
    cu 1
    5
    m
    in
    ute.
    Ci
    roze,
    hepatite,
    dischi
    nezie b
    iliara
    Se ras
    nesc separ
    at
    : ang
    hinar
    e,
    pufu
    lita cu flori m
    ici si rostop
    asca.
    Se i
    au subl
    ing
    ual:
    1/
    2
    l
    ing
    urita praf
    d
    e ang
    hinar
    e,
    1/2 li
    ngur
    ita
    p
    ufulita si un var
    f de cutit
    d
    e
    p
    raf
    d
    e
    r
    ostopasca, de 4 ori pe zi, pe stom
    acu
    l
    g
    ol,
    s
    e
    ti
    n
    1
    0-15 m
    in
    ute,
    du
    pa care se
    i
    ngh
    ite
    a
    me
    stecul de pu
    lber
    i
    c
    u
    a
    pa.
    T
    r
    atam
    entul dur
    eaza m
    in
    im
    6 l
    uni in
    h
    epatita cron
    ica si acuta si 2 ani i
    n
    c
    iroza he
    patica.
    In disc
    hinez
    ia bi
    liara, col
    ecistita,
    d
    ispe
    psii se fac
    c
    ure de cate 2
    s
    aptam
    an
    i
    c
    u
    o
    sa
    ptam
    ana pa
    uza.
    Colite,
    ente
    roco
    lite
    (
    retet
    a
    te
    rapeuti
    lor I
    ulia
    T
    unaru
    si
    A
    s
    sem
    H
    assan)
    Se a
    dm
    inistre
    aza mi
    ere po
    liflor
    a
    (
    1-2
    l
    in
    gurite) di
    luata in ce
    ai de
    b
    usui
    oc+cim
    bru+su
    natoare (a
    mestec in
    p
    arti
    e
    gal
    e).
    Se pu
    ne o lin
    gurita de a
    mestec l
    a
    o
    ca
    na de ap
    a.
    Se a
    dm
    inistre
    aza la dista
    nta
    d
    e
    o
    or
    a
    d
    upa m
    ese
    le pri
    ncipa
    le.
    Constipatie
    (
    reteta te
    rapeuti
    lor
    Iulia
    T
    unaru
    si
    A
    s
    sem
    Ha
    ssan)
    Se i
    au 4-5 pru
    ne
    u
    scate plus o li
    ngur
    a
    d
    e
    m
    i
    ere po
    liflor
    a,
    se las
    a
    l
    a ma
    cerat de seara
    i
    ntr-
    u
    n pah
    ar
    c
    u
    a
    pa rece.
    D
    i
    mi
    neata,
    s
    e
    b
    ea apa si se m
    an
    anca pru
    nele.
    In fiecar
    e
    se
    ara se bea o can
    a
    d
    e
    c
    eai de frasi
    n
    i
    ndu
    lcit
    c
    u
    o
    ca
    na de m
    ier
    e
    p
    olifl
    ora.
    R
    egi
    m al
    im
    entar bo
    gat
    i
    n
    fi
    bre (leg
    um
    e,
    fructe crude).
    Constipatie,
    hemoroizi
    Se ras
    nesc fin
    1
    00 gr
    .
    se
    mi
    nte
    d
    e span
    ac
    s
    i
    se a
    me
    steca
    c
    u
    4
    00 gr
    .
    m
    ier
    e.
    Se i
    a
    c
    ate
    o l
    ing
    urita
    d
    e 3 ori/zi,
    i
    na
    inte
    d
    e ma
    sa.
    Ci
    roza
    lichi
    da,
    psoriazis,
    toat
    e
    bol
    ile
    fic
    atu
    lui
    In 3 litri d
    e
    a
    pa se pun la
    fiert:
    3
    l
    in
    gurite de rad
    acina d
    e
    d
    ud ma
    runtita, o lin
    gurita di
    n
    ra
    daci
    na
    d
    e ma
    ces,
    o
    l
    ing
    urita de rad
    acina d
    e
    p
    ir
    s
    i
    o
    l
    in
    gurita de rad
    acina d
    e
    u
    rzica.
    S
    e
    l
    asa sa fiarba l
    a
    foc m
    ed
    iu pan
    a
    ca
    nd ma
    i ra
    man
    e
    1
    l
    itru de lic
    hid, dup
    a
    car
    e
    s
    e
    d
    a
    71
    71


    d
    eoparte vasul si se
    a
    dug
    a
    o
    j
    um
    atate de li
    ngurita d
    e
    i
    arba de rosto
    pasca si se lasa sa
    se rac
    easca.
    S
    e
    fi
    ltreaza.
    Pre
    paratul se b
    ea
    fracti
    onat,
    p
    e
    p
    arcursu
    l
    z
    ile
    i,
    in
    aintea m
    es
    elor pri
    ncipa
    le cu 1/2
    o
    ra.
    A
    d
    oua zi se face o no
    ua
    p
    ortie. Intotdeaun
    a
    se co
    nsum
    a cea
    i
    pr
    oaspat.
    In cazu
    l
    a
    scitei,
    s
    e
    fac
    e
    trata
    ment pa
    na
    c
    and ab
    dom
    en
    ul aju
    nge la volum
    ul n
    orm
    al,
    d
    upa
    car
    e
    s
    e
    face o p
    auza de 2 sapta
    ma
    ni si apo
    i
    s
    e
    r
    eia.
    Pe
    ntru
    c
    elel
    alte bol
    i,
    trat
    mentul se face cate 2 sapta
    man
    i
    c
    u
    p
    auza de 2 sa
    ptam
    ani,
    p
    ana la 3 l
    uni. Se
    r
    eia du
    pa 3 lun
    i.
    Dizol
    v
    area
    c
    alcul
    ilor
    bil
    iari si
    r
    enali
    2
    00 gr
    .
    m
    iez de n
    uca fiert
    i
    n
    u
    le
    i
    d
    e
    m
    a
    slin
    e
    p
    ana d
    e
    vine croc
    ant.
    Se pis
    eaza ma
    runt,
    a
    poi se a
    mesteca cu 3 li
    ngur
    ite
    d
    e
    m
    i
    ere bru
    na,
    for
    ma
    nd
    o
    p
    asta.
    Ace
    asta
    e
    ste
    ca
    ntitatea
    p
    entru 2 zil
    e.
    Ju
    matate se ia intr-o zi, iar ce
    alalta j
    um
    atate,
    a 2-a
    z
    i.
    Se i
    ngh
    ite
    cate o li
    ngur
    a
    l
    a
    i
    nter
    va
    l
    d
    e
    1
    o
    ra.
    Dis
    chi
    nezie b
    iliara
    Intr-un litr
    u
    d
    e
    u
    le
    i
    d
    e
    m
    a
    slin
    e
    p
    resat
    l
    a rece se pu
    n
    4 b
    uchete de sun
    atoare – flori si se
    l
    asa la m
    acer
    at
    o lu
    na.
    U
    le
    iul va
    deveni roscat la cul
    oare.
    S
    e
    strec
    oara si se stoarce bi
    ne
    su
    natoare
    a.
    Se i
    a
    d
    in acest ul
    ei cate
    o
    l
    ing
    ura,
    d
    im
    in
    eata
    p
    e stom
    acul go
    l,
    p
    erm
    ane
    nt
    .
    U
    lei
    ul de sun
    atoare este ide
    al si pentru ce
    i
    cu u
    lcer
    .
    Fol
    osin
    d
    i
    ntern acest
    u
    le
    i,
    di
    spar chi
    ar
    s
    i
    p
    unctele d
    e
    c
    olestero
    l
    d
    in jur
    ul ochi
    lor
    .
    Digestie lenta,
    ana
    ci
    ditate,
    colita
    Se ras
    nesc si se
    a
    m
    esteca in parti e
    gale: rad
    acina d
    e
    g
    entian
    a,
    g
    him
    bir si roz
    mar
    in.
    S
    e
    a
    dm
    in
    istreaza cate
    o
    l
    in
    gurita de pu
    lbere su
    bli
    ngua
    l,
    tim
    p de 15 m
    in
    ute,
    d
    e
    4
    or
    i/zi,
    ti
    mp
    d
    e
    2
    l
    uni. Du
    pa ce
    a
    fost tinuta sub li
    mb
    a,
    p
    ulb
    erea se in
    ghite cu o cana de ce
    ai din flor
    i
    d
    e
    s
    alca
    m.
    Eliminarea pietrelor
    de la b
    ila
    A
    veti
    n
    e
    voi
    e
    d
    e
    2
    50
    ml. ul
    ei de ma
    sl
    ine pres
    at
    la rec
    e
    s
    i
    2
    50
    ml suc de l
    am
    aie.
    - Preg
    atiti
    2
    p
    ahare cu cate 50 m
    l ul
    ei,
    r
    espectiv
    50 m
    l suc de l
    am
    aie.
    - Beti inta
    i
    u
    lei
    ul,
    a
    poi i
    me
    diat,
    s
    ucul de l
    am
    aie, di
    n
    sfert in sfert
    d
    e
    or
    a,
    i
    ncepa
    nd cu
    o
    ra
    1
    9,
    a
    poi la 1
    9.15,
    1
    9.30,
    1
    9.45,
    2
    0.00.
    D
    upa fiecar
    e
    i
    nger
    are cu ule
    i
    s
    i
    s
    uc
    d
    e
    l
    am
    ai
    e
    va
    c
    ulcati pe p
    artea
    d
    reapta si tineti o
    surs
    a
    u
    scata
    d
    e cald
    ura in zon
    a
    b
    ile
    i.
    R
    am
    aneti cu
    lcati pe partea dr
    eapta pan
    a
    l
    a 20.15, apo
    i
    p
    uteti
    d
    orm
    i pe sp
    ate
    p
    ana
    d
    im
    in
    eata.
    - In
    z
    iua in
    car
    e
    i
    ncep
    eti
    trata
    me
    ntul,
    d
    e
    l
    a ora 12.00 n
    u
    m
    ai
    m
    a
    ncati ni
    mi
    c
    p
    ana a do
    ua
    z
    i.
    Este bi
    ne sa
    fac
    eti
    a
    cest
    trata
    ment in per
    ioa
    da
    i
    n care lu
    na este
    i
    n descrester
    e.
    In cazur
    ile, destul de rar
    e,
    in
    car
    e
    s
    e
    e
    li
    mi
    na ule
    iul si suc
    ul de la
    ma
    ie pri
    n
    vom
    a,
    pr
    ocedur
    a
    s
    e
    c
    onsid
    era nere
    usita
    s
    i
    s
    e
    r
    eia in a
    lta
    z
    i.
    Atenti
    e
    !
    Ac
    easta proce
    dura trebui
    e
    p
    reced
    ata
    d
    e
    o
    p
    erio
    ada de 3-5 zi
    le in care tin
    eti
    u
    n
    re
    gi
    m al
    im
    entar de dez
    into
    xicar
    e,
    fara al
    im
    ente de ori
    gine a
    nim
    al
    a.
    Gast
    rita
    S
    e
    b
    e
    a
    ,
    i
    n
    f
    i
    e
    c
    a
    r
    e
    d
    i
    m
    i
    n
    e
    a
    t
    a
    ,
    o
    c
    a
    n
    a
    d
    e
    c
    e
    a
    i
    d
    e
    s
    a
    l
    c
    i
    e
    a
    l
    b
    a
    ,
    p
    e
    s
    t
    o
    m
    a
    c
    u
    l
    g
    o
    l
    .
    D
    u
    p
    a
    2
    0
    d
    e mi
    nute, se
    b
    ea o can
    a
    d
    e
    l
    apte pro
    aspat
    (cr
    ud).
    S
    e
    f
    i
    e
    r
    b
    ,
    t
    i
    m
    p
    d
    e
    5
    m
    i
    n
    u
    t
    e
    ,
    2
    0
    0
    g
    r
    .
    f
    r
    u
    n
    z
    e
    d
    e
    p
    a
    t
    l
    a
    g
    i
    n
    a
    i
    n
    t
    r
    -
    o
    j
    u
    m
    a
    t
    a
    t
    e
    d
    e
    l
    i
    t
    r
    u
    d
    e
    rac
    hiu de strug
    uri.
    Se streco
    ara
    s
    i
    s
    e
    p
    astreaza intr-o sticl
    a.
    Se va
    be
    a,
    in
    fiec
    are
    d
    im
    in
    eata,
    p
    e
    sto
    mac
    ul gol, cate o
    l
    in
    gura,
    d
    upa car
    e
    va
    sta inti
    ns
    i
    n pat
    1/
    2
    or
    a.
    72
    72


    Gast
    rita
    hiperacida
    Se ras
    neste
    o
    bl
    igea
    na.
    Se i
    a
    c
    ate
    o j
    um
    atate
    d
    e lin
    gurita de p
    ulber
    e,
    de 4 or
    i/zi,
    pe
    sto
    mac
    ul gol, in
    ainte de m
    asa.
    H
    epatite
    Se ras
    nesc in cantitati eg
    ale: arm
    urar
    iu,
    cati
    na si ma
    ces.
    Se i
    a
    s
    ubl
    ingu
    al,
    1
    0
    m
    i
    nute,
    o
    l
    ing
    urita din p
    ulber
    ea de am
    estec,
    d
    upa car
    e
    s
    e
    i
    ngh
    ite
    cu
    o ca
    na de cea
    i
    h
    epatic.
    H
    epatita
    c
    ron
    ica
    Se a
    me
    steca
    u
    rm
    atoare
    le
    i
    ngr
    edie
    nte:
    2 gr
    .
    la
    ptisor de m
    atca,
    1/2 kg l
    am
    ai (taiate feli
    i),
    1/2 kg m
    ier
    e,
    1/2 litru u
    lei de m
    as
    line, 1/2 litru conc
    entrat
    d
    e
    te
    i
    s
    i
    su
    natoare(c
    oncentratu
    l
    se o
    btine pri
    n
    fi
    erbere
    a
    a 3 l
    ingur
    i
    te
    i
    s
    i
    3
    l
    ing
    uri sunato
    are intr-un litr
    u
    d
    e
    a
    pa pa
    na
    ra
    ma
    ne ju
    matate d
    e
    l
    itru).
    Se l
    asa la m
    acer
    at
    tim
    p de 10 zi
    le.
    S
    e
    a
    me
    steca
    z
    iln
    ic
    c
    u
    o
    sp
    atula de l
    em
    n.
    N
    u
    s
    e
    fol
    osesc obi
    ecte
    d
    in me
    tal, ci nu
    ma
    i
    d
    in le
    mn, sticla sa
    u
    p
    lastic.
    Se i
    au cate
    3
    l
    in
    gurite/zi.
    I
    med
    iat
    d
    upa i
    ngerar
    e,
    se sta
    p
    e partea dre
    apta tim
    p
    d
    e 20 de
    m
    in
    ute.
    Pre
    paratul este foarte putern
    ic
    s
    i
    u
    neor
    i,
    p
    oate
    p
    roduc
    e
    a
    met
    eli.
    H
    epatita
    c
    ron
    ica, pancreatita cronica,
    dischinezie
    bil
    iar
    a
    Se uti
    lize
    aza
    d
    ecoctul d
    in lic
    hen de pi
    atra,
    2 can
    i/zi
    c
    u
    1/2 or
    a
    i
    nai
    ntea me
    sel
    or
    .
    Intr-o cana d
    e
    a
    pa se fierbe o li
    ngur
    ita
    d
    e
    p
    la
    nta,
    tim
    p de 5 mi
    nute.
    H
    epatite,
    icter
    ,
    ci
    roze,
    calculi
    bi
    liari
    Se p
    iseaza 3
    0
    gr
    .
    d
    e sem
    inte de a
    nghi
    nare si se pu
    n
    l
    a
    fi
    ert
    i
    n
    1/2 l
    itru
    d
    e apa, la foc
    m
    i
    c,
    p
    ana li
    chid
    ul scade l
    a
    j
    um
    atate,
    Se streco
    ara.
    Se b
    ea
    c
    ate
    o
    l
    ing
    urita din or
    a
    i
    n
    o
    ra,
    d
    e
    d
    im
    in
    eata
    p
    ana se
    ara,
    sa
    u
    s
    e
    p
    oate lua su
    blin
    gua
    l
    cate o li
    ngur
    ita
    d
    e
    p
    ul
    bere de
    a
    ngh
    inare, de 4-5 or
    i/zi,
    cu 20 de m
    in
    ute
    i
    na
    inte
    d
    e ma
    sa.
    T
    r
    atam
    entul se face o lun
    a.
    Se p
    oate
    r
    epeta du
    pa
    3
    s
    aptam
    an
    i.
    H
    epatita,
    icter
    ,
    adju
    v
    an
    t
    in
    ci
    roza
    hepatica, alcoo
    lism
    Se a
    dm
    inistrez
    a
    s
    ubli
    ngua
    l
    s
    ub form
    a
    d
    e pul
    bere fina obti
    nuta din ra
    dacin
    a
    d
    e
    g
    entia
    na
    (ras
    nita- 2 parti si pu
    lbere de p
    edicuta –
    1
    p
    arte,
    de 3 or
    i
    p
    e
    z
    i
    c
    ate
    o
    l
    ing
    urita,
    i
    nai
    ntea
    m
    es
    elor
    .
    Pu
    lbere
    a
    s
    e
    ti
    ne
    s
    ub li
    mb
    a
    1
    5 mi
    nute, dup
    a
    car
    e
    s
    e
    i
    ngh
    ite
    c
    u
    u
    n
    p
    ahar d
    e
    ce
    ai
    h
    epatic.
    T
    r
    atam
    entul se face 3 sapta
    man
    i,
    p
    auza o sapta
    man
    a,
    d
    upa care se po
    ate
    re
    lua pa
    na la
    6 l
    uni.
    Icte
    r
    Se a
    me
    steca
    s
    ucul de l
    a
    o
    l
    am
    ai
    e
    cu o l
    ingur
    ita
    d
    e bicar
    bonat.
    S
    e
    b
    ea,
    tre
    i
    d
    im
    in
    eti
    l
    a
    ra
    nd,
    p
    e
    sto
    ma
    cul go
    l.
    Ind
    igestie
    O lin
    gura de m
    ig
    dal
    e
    (
    mi
    ez
    d
    e mi
    gd
    ale) du
    lci se fierb intr-o can
    a
    c
    u
    l
    apte 30 de m
    in
    ute,
    l
    a
    foc m
    ic.
    Se b
    ea am
    estecul ca
    ldut.
    D
    ureri
    le de stom
    ac si intestin
    e
    i
    nceteaza i
    n
    c
    ate
    va
    m
    i
    nute.
    73
    73


    Pietr
    e
    la v
    e
    zica
    bil
    iar
    a
    Se ras
    nesc 7
    l
    in
    guri m
    ari d
    e
    se
    mi
    nte de ma
    rar
    .
    Pu
    lbere
    a
    o
    btinuta se pu
    ne
    l
    a ma
    cerat,
    ti
    mp d
    e
    1
    0
    z
    ile, intr-un kg de m
    ie
    re.
    Se i
    au 3 lin
    gurite/zi, ina
    inte cu
    1
    o
    ra de me
    sel
    e
    p
    rinc
    ipal
    e.
    Poli
    pi
    in
    v
    ez
    ica
    biliara
    Se p
    un la ma
    cerat intr-u
    n
    b
    orcan, tim
    p
    d
    e 9
    z
    ile, urm
    atoar
    ele in
    gredi
    ente:
    5
    00 gr
    .
    m
    ier
    e
    d
    e
    s
    alca
    m,
    u
    n pu
    mn de flor
    i
    d
    e sunatoar
    e,
    6
    00
    m
    l
    u
    le
    i
    d
    e
    m
    a
    slin
    e
    p
    resat
    l
    a rece, 3
    l
    am
    ai
    tai
    ate
    fe
    lii.
    Se a
    gita ziln
    ic,
    p
    entru
    o
    m
    oge
    nizare. Se strecoara.
    Se co
    nsum
    a zil
    nic cate
    2
    l
    in
    guri de a
    mestec, di
    mi
    neata pe stom
    acu
    l
    g
    ol,
    d
    upa car
    e
    s
    e
    sta culc
    at
    pe p
    artea
    d
    reapta 3
    0
    d
    e
    m
    i
    nute.
    Apo
    i,
    se b
    ea
    u
    n ceai d
    e
    r
    ostopasca pre
    parat
    d
    in1/2 li
    ngur
    ita
    d
    e
    p
    lanta o
    parita in 20
    0
    m
    l
    a
    pa si infuzat 3 mi
    nute. Du
    pa
    3
    0 de m
    in
    ute
    se
    p
    oate ma
    nca.
    C
    ura dure
    aza pan
    a
    l
    a term
    inare
    a
    c
    om
    poziti
    ei,
    d
    upa care se face eco
    grafie.
    D
    aca bo
    ala
    n
    u
    s-a
    a
    me
    li
    orat,
    se rep
    eta
    cur
    a
    d
    upa o pa
    uza de 14 zi
    le.
    Panc
    reatita (ret
    ete ale
    t
    erapeutei
    Iulia
    T
    unaru)
    S
    e
    p
    u
    n
    e
    l
    a
    m
    a
    c
    e
    r
    a
    t
    l
    a
    r
    e
    c
    e
    1
    0
    -
    1
    2
    o
    r
    e
    ,
    s
    e
    a
    r
    a
    ,
    1
    l
    i
    n
    g
    u
    r
    i
    t
    a
    o
    b
    l
    i
    g
    e
    a
    n
    a
    l
    a
    5
    0
    m
    l
    a
    p
    a
    ,
    car
    e
    s
    e
    b
    ea di
    mi
    neata pe sto
    macu
    l
    g
    ol, filtrata.
    S
    e
    f
    a
    c
    e
    o
    t
    i
    n
    c
    t
    u
    r
    a
    d
    i
    n
    2
    5
    g
    r
    .
    m
    u
    s
    c
    h
    i
    d
    e
    p
    i
    a
    t
    r
    a
    +
    1
    0
    0
    m
    l
    a
    l
    c
    o
    o
    l
    d
    e
    7
    0
    d
    e
    g
    r
    a
    d
    e
    .
    S
    e
    l
    a
    s
    a
    l
    a
    m
    a
    cerat
    1
    0 zil
    e,
    du
    pa care se filtreaza si se ia
    u
    z
    iln
    ic
    1
    0 picatur
    i
    d
    ilu
    ate
    i
    ntr-o
    l
    in
    gura
    d
    e
    a
    pa,
    i
    ntre 9-1
    1 di
    mi
    ne
    ata.
    S
    e
    a
    m
    e
    s
    t
    e
    c
    a
    i
    n
    p
    a
    r
    t
    i
    e
    g
    a
    l
    e
    :
    m
    e
    n
    t
    a
    ,
    u
    r
    z
    i
    c
    a
    ,
    t
    e
    c
    i
    d
    e
    f
    a
    s
    o
    l
    e
    s
    i
    c
    o
    a
    d
    a
    c
    a
    l
    u
    l
    u
    i
    .
    S
    e
    b
    e
    a
    z
    ilnic 1 l
    itru
    d
    e
    i
    nfuzi
    e
    d
    in 3 li
    nguri p
    lante la 1 litru d
    e
    a
    pa.
    S
    e
    f
    a
    c
    e
    d
    e
    3
    o
    r
    i
    /
    s
    a
    p
    t
    a
    m
    a
    n
    a
    c
    l
    i
    s
    m
    a
    c
    u
    i
    n
    f
    u
    z
    i
    e
    d
    e
    r
    o
    s
    t
    o
    p
    a
    s
    c
    a
    (
    6
    l
    i
    n
    g
    u
    r
    i
    d
    e
    p
    l
    a
    n
    t
    a
    l
    a
    3
    l
    itri de apa).
    Ulc
    er (ret
    eta
    t
    erapeutil
    or Iu
    lia
    T
    u
    naru
    si
    A
    s
    s
    em
    H
    ass
    an)
    D
    oua li
    ngur
    i
    d
    e mi
    ere de sa
    lcam
    dil
    uata in 20
    0
    m
    l l
    apte nefiert,
    s
    e
    b
    eau no
    aptea,
    i
    ntre
    2
    2.00-23.0
    0.
    Se ur
    meaz
    a
    r
    egi
    mu
    l
    a
    decvat
    pentru u
    lcer
    .
    A
    P
    A
    R
    A
    TU
    L
    DIGESTIV
    (FIC
    A
    T
    , VEZIC
    A
    BILI
    AR
    A
    ,
    IN
    TESTIN
    E,
    ST
    OMA
    C)
    Afectiu
    ni gastro-i
    ntestinal
    e,
    di
    sfunctii hep
    ato-bi
    liare, bo
    li urin
    are,
    b
    oli d
    e
    i
    ni
    ma,
    tub
    erculoz
    a,
    scor
    but,
    consti
    patie.
    Se cu
    leg m
    ug
    uri si lastari tin
    eri de pi
    n
    – o j
    um
    atate
    d
    e
    g
    al
    eata
    (
    intr-o gal
    eata
    e
    m
    ai
    lata
    d
    e
    1
    0
    l
    itri).
    S
    e
    a
    dau
    ga
    3
    cr
    engute de br
    ad lun
    gi de o pa
    lm
    a.
    Peste toate acestea se toarn
    a
    a
    pa rece (de izvor
    sa
    u
    d
    e fantana).
    Gal
    eata se
    a
    coper
    a
    c
    u
    u
    n
    c
    apac si se fierb
    e
    l
    a
    foc m
    ic tim
    p de o ora si 4
    0
    m
    in
    ute.
    Se
    l
    asa ga
    leata acop
    erita pan
    a
    a d
    oua zi can
    d
    se fier
    be din n
    ou,
    l
    a
    foc m
    ic, tim
    p
    d
    e o
    o
    ra si
    4
    0
    m
    i
    nute.
    Op
    eratiun
    ea
    s
    e
    r
    epeta id
    entic
    s
    i
    a
    tre
    ia zi.
    D
    upa ce se raceste pre
    paratul, se strecoara si se toarn
    a
    i
    n
    stic
    le.
    S
    e
    p
    astreaza la
    frig
    ider
    .
    T
    r
    atam
    entul se inc
    epe ob
    ligator
    iu cand l
    una este in descr
    estere.
    Se b
    ea cate
    u
    n pah
    ar
    ,
    d
    e 4 ori/zi,
    l
    a 30 m
    in
    ute
    d
    upa m
    asa. Pentru cop
    ii,
    d
    oza este
    d
    e 2
    or
    i
    m
    a
    i mi
    ca.
    C
    ura se face
    1
    4 zil
    e
    co
    nsecutiv
    cu pa
    uza
    d
    e 7 zile, du
    pa
    c
    are se reia trata
    mentu
    l.
    Se
    co
    ntinua p
    ana la i
    nsanatos
    ire.
    74
    74
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  6. #6
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.548
    Cunoasterea Ascunsa


    RUGACIUNEA DEFORMATA, VINDECATORII DIN FILIPINE, VALERIU POPA
    SURSE DE DESCARCARE PDF
    https://www.facebook.com/download/66...RIU%20POPA.pdf
    http://www.scribd.com/doc/185707820/...e-Valeriu-Popa


    Lao Zi 33 Calea catre omnicunoastere omnipotenta imortalitate
    RUGACIUNEA DEFORMATA, VINDECATORII DIN FILIPINE, VALERIU POPA SURSE DE DESCARCAR...Vezi mai mult
    Lao Tzu Lao Zi 33 Calea catre omnicunoastere (cunoastere de sine; cunoastere directa), omnipotenta ( capacitati de actiune directa) si imortalitate (intrarea in realitatea sincronica, atemporala a lui Acum) Lao Tzu 33- The way to omniscience ( direct knowledge ), omnipotence (direct power of action) and Immortality/ La...Vezi mai mult
    De: Mirahorian






    Îmi place · · Urmăreşte postarea
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •