Sansa mare de-a deveni Om 0,000...109 - MIrela MIncu

[Adrian Pop]

http://www.facebook.com/dimka.dimitr...=group_comment

Elena Nicoleta Cred ca aveti mare dreptate!!!! Trebuie sa iubim ceea ce mancam si sa fie incarcat cu energie buna, obligatoriu!!!!!! Va felicit sincer ca ganditi asa si ca mai presus de toate, actionati asa!!! Doamne-ajuta!!!! <3
acum 7 minute · Îmi place




Adrian Pop DOAMNE AJUTA !!!

[Adrian Pop]

Elena Nicoleta


La acest link, sub conversatia virtuala, puteti gasi un ghid indrumator despre cresterea rasadurilor si plantarea acestora. Spor la lucru, agricultori rurali sau urbani! ♥ http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/7333-MIRELA-MINCU-un-OM-BUN


MIRELA MINCU - un OM BUN
www.sfatulbatranilor.ro Sarut mana Doamna MIrela, Am creeat pe forum un topic nou, special pentru Dumneavoastra. Puteti sa postati pe acest forum absolut ce doriti, unde doriti, cand doriti. Nu se sterge nimic din cele postate. Si aceasta libertate de exprimare ne diferentiaza cu mult fata de alte forumuri.... http...









Îmi place · ·Urmăreşte postareaNu mai urmări postarea · Distribuie · acum 24 minute

• 
  Elenei Nicoleta îi place asta.
  
  

[Adrian Pop]

Elena Nicoleta Si eu va multumesc pentru ceea ce construiti! <3 RESPECT!
acum 22 minute · Îmi place




Adrian Pop Sunteti prea amabila. MULTUMESC !!!
acum 20 minute · Îmi place








Adrian Pop Asa cum la Craiova cu 3 ani in urma s-au pus bazele noii medicini la nivel mondial - medicina energo-informationala, asa cred ca vom reusi sa venim cu o noua paradigma necesara intregii Societati Umane, legata metafizic de hrana-hranei, de apa hranei, de linistea hranei si de armonia acesteia cu intreaga Natura.
acum 13 minute · Îmi place · 1








Adrian Pop Toate aceste stiinte ancestrale vor fi insusite de catre tinerii modelati la Univesritatea Zalmoxiana, repusa in drepturi, sper, in Timp scurt.
acum 9 minute · Îmi place · 1








Elena Nicoleta GENIAL!!!! Recunosc ca m-am gandit de multe ori ca energia ce inconjoara lucrurile pe care le folosim (si din care ne alimentam) poate avea de-a face cu starea noastra fizica si spirituala... motiv pentru care au existat din-totdeauna amuletele sau alte "superstitii" si ma bucur sa traiesc aceste timpuri cand toate aceste ganduri mi se confirma! <3
acum 9 minute · Îmi place








Adrian Pop http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/1671-Istoricul-Universitatii-Zalmoxiana Istoricul Universitatii Zalmoxiana
www.sfatulbatranilor.ro Istoricul Universitatii Zalmoxiana Inainte cu mult Timp de a-l cunaoste pe Pa...rintele Balasa, impreuna cu tinerii de la SC Zalmoxa - Craiova am facut nenumarate excursii pe malurile Jiului. Nu stiam ce importanta aveau toate informatiile si imaginile ce le " vedeam " intr-o anumita zona, la conflu...Vezi mai mult







acum 8 minute · Îmi place · Fără previzualizare








Adrian Pop http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/6070-Trebuie-incepute-sapaturile-arheologice-la-Universitatea-Zalmoxiana Trebuie incepute sapaturile arheologice la Universitatea Zalmoxiana
www.sfatulbatranilor.ro http://profile.ak.fbcdn.net/hprofile-ak-ash4/186161_100002378853251_7199314_q.jp...g Adrian Pop Cum spuneam Domnului General Chelaru zilele trecute la Craiova, Neamul nostru detine informatii extrem de utile lumii intregi, dar acuratetea lor nu poate sa fie dezvaluita deocamdata atat Timp cat noi nu a...Vezi mai mult







acum 7 minute · Îmi place · 1 · Fără previzualizare








Adrian Pop Asa cum vi s-au incalzit acum palmele si talpile, energia fiind infinita, asa se transfera si informatie utila din retele neuronale principale in cele secundare....astfel incat notiunile despre Spatiu-Timp vor capata valente putin cunoscute de prea multi semeni.

[Adrian Pop]

http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...i-ivanov/page2

[mirela58]

Buna ziua

Aduc oda unui Om care a simtit durerea unei tari.Aduc oda celor care se regasesc in suferinta unor fapte care au fost si nu mai sunt.
Dumnezeu sa ne ajute sa reusim sa facem o tara sanatoasa cu oameni ce stiu ce inseamna sa fii patriot si nu ca cei cere, fara mila, taie-n carnea Daciei.




Asta a ajuns "LUPTA NOASTRA" ...va redau mai jos un articol de Marin Sorescu - este graitor...
" Era o vreme, în ţara asta...
de Marin Sorescu

Era o vreme când singurele sirene pe care le auzeam erau cele de dimineaţa şi de la ora 15 când la Electro sau Oltcit se anunţa începutul sau sfârşitul unei zile de muncă.
Era o vreme în ţara asta când cine termena liceul si intra la facultate era privit cu admiraţie şi i se spunea cu respect, "domnul inginer sau domnul profesor, sau domnul avocat. Când unul dintre ei, la cam 10-15 ani de activitate îşi dădea şi lua (dacă îl lua) doctoratul tot oraşul se uita la el ca la Dumnezeu.
Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai o maşină pe stradă ştiai că cel care se află în ea a muncit ca să o cumpere sau este vreun boss de la partid. Mai târziu au apărut şi norocoşii câştigători la cecuri sau loz în plic, dar îi puteai număra pe degetele la o mână într-un judeţ. Şi mai era o categorie cu maşini, cei care lucrau în comerţ sau alimentaţia publică.
Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai pe cineva pe stradă între 8 şi 16, te gândeai că este în concediu, libere, sau e bolnav săracu om şi merge la doctor.
Era o vreme în ţara asta când dacă vedeai un poliţist pe stradă mergeai liniştit să îi ceri o informaţie, sau daca voiai să te plângi de ceva, erai ascultat.
Era o vreme în ţara asta când dacă ajungeai la spital cu cineva şi trebuia operat, îţi era frică să vii cu o floare la asistente sau cu o cafea sau o sticlă de whisky la doctor, şi le mascai neîndemânatic -ca toată lumea - în ziar, sub haină convins că nu ştie nimeni ce e umflătura aia, de la piept. Când te întorceai fericit că nu te-a prins nimeni şi te întâlneai cu altul umflat în piept te uitai superior şi zeflemitor la el gândind "ia uite şi la fraierul ăla, merge cu sticla ascunsă la piept are impresia că eu nu ştiu că o duce lu dom doctor. !"
Era o vreme în ţara asta când la şcoală, copii mergeau în uniformă şi cum vedeai unul pe stradă în timpul orelor ştiai că "este unul din ăia de chiulesc sau nu le place şcoala" şi te uitai atent la el să vezi dacă nu e cumva copilul vreunui coleg de fabrică. Şi ce bătaie lua acasă dacă afla tacso că a chiulit.
Era o vreme în ţara asta când abia aşteptai să intri în câmpul muncii, să te angajezi undeva, să îţi faci raport pentru locuinţă şi să aştepţi cu înfrigurare, dar temei, să ţi se repartizeze una, ca să te poţi însura, să te aşezi şi tu la casa ta, să îţi întemeiezi o familie. Dacă nu aveai, nu prea îţi ardea de însurătoare, că nu se uita nimeni la tine fără serviciu şi fără casă, că nu erai de viitor.
Era o vreme în ţara asta când băieţi deştepţi erau consideraţi cei care ştiau carte, dar să o cetească, nu să o joace, făceau o facultate şi termenau primii. La ei se uita lumea cu admiraţie: "ăsta e a lu Ilie de la sculărie. A termenat primu facultatea, l-au luat ăia la Bucureşti. Eheeeeeeeeeeee, o să ajungă mare, e dăştept"
Era o vreme în ţara asta când dacă te întâlneai cu un cunoscut pe stradă, te opreai bucuros să mai schimbi o vorbă, să mai auzi un banc, să te lauzi cu ce ai mai făcut sau să îi spui cum a fost în concediu la Mamaia, să te mândreşti că ai fost promovat sau ţi-a luat copilul la liceu, sau să îl inviţi peste o lună la ziua ta sau nunta copilului.
Era o vreme în ţara asta când veneai de la serviciu, băgai repede o ciorbă caldă în tine şi ieşeai în faţa blocului "la una mică cu băieţii". Una mică putea fi o minge, o ţâgară, o tablă, o bere, o şuetă, după priceperile fiecăruia, dar nu era unu să nu facă "una mică" cu prietenii.
Era o vreme în ţara asta când mergeai liniştit pe stradă, nu îţi era teamă că te opreşte careva să te întrebe cât e ceasul sau de ce nu ai moţ la bască.
Era o vreme când lumea întorcea capul după militarii care treceau cântând sau în pas de defilare de la instrucţie, acolo unde aceştia erau nevoiţi să treacă prin oraş şi auzeai pe câte cineva spunând cu mândrie"uite mamă, trece armata".
Astăzi din două în două ore se aud sirenele celor de la ambulanţă, de la smurd, sau de la pompieri care anunţă începutul unei nenorociri sau sfârşitul unei vieţi sau destin.


Astăzi, toată lumea termină liceul, ia bacalaureatul pentru că s-a dat lege să nu fie nici un analfabet fără bacalaureat, iar facultatea a devenit locul unde se pun la cale cele mai tari chefuri şi se adună puştoaice pentru "o linie".
Astăzi nu mai poţi merge pe trotuar pentru că nu mai ai loc de maşini staţionate şi şoferi grăbiţi.
Astăzi străzile sunt pline de oameni care în nici un caz nu merg la serviciu, dar nici la doctor. Toată lumea e în concediu fără plată.
Astăzi când vezi un poliţist pe stradă te uiţi speriat să vezi pe cine urmăreşte sau îl ocoleşti să nu îţi dea vre-o amendă aşa, pentru că l-ai deranjat când te-ai uitat la el. De regulă unde e gâtuit traficul, vei găsi un poliţist în intersecţie, "fluidizând circulaţia".
Astăzi când mergi la spital, nu mai mergi cu sticla ascunsă sub haină. Când intri la medic în cabinet înainte de a da cu bună ziua trebuie să dai cu plicul. Nu mai vezi pe nimeni cu pieptul umflat toată lumea intră cu sacoşe burduşite. Nu se mai uită nimeni chiorâş, toţi paznicii ştiu că ai acolo feşe, vată, antibiotice, cearceafuri, dezinfectant, medicamente, analgezice, perfuzii, pungi cu plasmă pentru operaţie.
Astăzi când vezi copii de şcoală, te întrebi dacă merg la şcoală sau la discotecă, ţinuta este aceeaşi, machiajul la fel de strident, rucsacul din spate are un caiet şi laptopul, ipodul, ifonul, sau tableta.
Astăzi tinerii nu mai au nevoie de serviciu ca să îşi întemeieze o familie, doar de bani de la babaci şi îşi întemeiază câte o familie pe săptămână fără acte, fără biserică, fără serviciu. Fetele abia aşteaptă să fie neveste sau nevestite la câte cineva, cine nu are câte un "ma man" este ori urâtă cu crengi ori "tută".
Astăzi băieţi deştepţi sunt cei fără carte, care reuşesc să "se învârtă" sau sunt "băieţi de băieţi deştepti" care obţin bani uşor din "afaceri" cu fraierii. Cu cât păcăleşti sau furi mai mult, cu atât eşti mai deşţept.
Astăzi când te întâlneşti cu un cunoscut pe stradă, îl ocoleşti ca să nu te întrebe cum o mai duci, sau să nu îţi ceară bani cu împrumut, să nu te invite la o nuntă.
Astăzi oamenii nu se mai întâlnesc în faţa blocului, le e ruşine să se întâlnească şi la gunoi, se uită fiecare pe geam să se asigure că nu e nimeni să se uite în gunoiul lui amărât sau să observe că nici câinii vagabonzi nu zăbovesc lângă resturile lui, pentru că nici oase nu mai sunt în gunoi. Cel mai mult oamenii stau ascunşi în casă sau pleacă "la ţară" de zilele onomastice, ca să nu se trezească cu invitaţi nepoftiţi. Nimeni nu mai zâmbeşte toată lumea circulă cu capul în jos de ai zice că toţi au pierdut câte un galben şi îl caută disperaţi. Te mir că nu se dau cap în cap.
Astăzi ieşi din bloc şi după doi paşi apare unul cu un cuţit sau un pistol ţi-l pune la gât şi te întreabă de ce te-ai însurat cu nevastă-ta, nu ştiai că era prietena lui?
Astăzi când lumea aude de armată întoarce capul pentru că "ăştia au tras în noi în 89" şi acum "au pensii nesimţite".
Oare ce va fi mâine ? Va mai fi ţara asta ?

[Adrian Pop]

----- Original Message ----- From: Mincu Mirela
To: adipop@popservice.ro
Sent: Friday, March 01, 2013 5:45 AM
Subject: Fw: Fwd: Fw: 1 Martie / Watch please





Multumesc.
Primavara sa fie sufletele dumneavoastra iar Dumnezeu sa va imbratiseze si sa va reinoiasca sufleteste ca mereu sa aveti fericire si buna intelegere in casa si in lume.
Nu pregetati sa mentineti vie fllacara unui spirit luptator si sa aduceti, nu speranta ,ci crezul sai reusita celor care au avut sau au sansa sa va fie aproape.
Haideti sa facem o Romanie plina de primavara reusitelor.

Cu stima,Mirela Mincu

----- Forwarded Message -----
From: Adi Pop <adipop@popservice.ro>
To: moisa.emilia@gmail.com; ioanaalex68@yahoo.com; mirela_mincu@yahoo.com; ana_vega_art@yahoo.com; mihaelahq@yahoo.com; mihaeladraghici@hotmail.com; pse_flori@yahoo.com; gabi@popservice.ro; galusvalenta@yahoo.com; cristina_ruris@yahoo.com; doinap@popservice.ro
Sent: Friday, March 1, 2013 9:05 AM
Subject: Fwd: Fw: 1 Martie / Watch please


LA MULTI ANI !!!


ADRIAN POPPresedinte - POP SERVICE ELECTRONIC HQ S.R.L.Calea Severinului, BL. 317 A,B200233 CraiovaROMANIATel: +40 251 483627Tel/Fax: +40 251 418773www.popservice.rowww.ruris.rowww.softwarepse.comwww.sfatulbatranilor.ro/forum.phpe-mail - adipop@popservice.roID Messenger: zalmoxa_adipopSkype - adrianpop58Tel: +40 251 483627Tel/Fax: +40 251 418773

[ana_maria]

Buna seara!

Am scris succint care ar fi primii pasi inspre insamantarea semintelor.
Doamna Mirela , va rog, sa cititi acest material si cu bunavointa dumneavoastra sa corectati sau sa completati acesti pasi.Am sa-l postez la sectiunea dumneavoastra pe forum.
Cu stima, ana maria.



Pasi pentru sadirea semintelor:
Necesarul pentru sadirea semintelor:
-seminte
-pamant pt sadit
-vase/pahare/recipiente
-termometru
-higrometru ( ??? )
-stropitoare/pulverizator
-ceai de musetel
1.Se pregatesc paharele si pamantul pentru seminte.
Paharele de unica folosinta(albe/colorate) se gauresc in partea de jos si pe laturi pentru un bun drenaj.Se dezinfecteaza (merge si cu clor) clatiti-le BINE!Sau mai bine cu ceai de musetel.
Pamantul pt rasaduri:
-pamant acid ( pamant gras cu mranita, nisip, pamant de padure, sau cel cumparat de la fitosanitar)
compozitia :50% mranita, 25% pamant telina , 25% nisip de rau

2.SEMINTELE
-se dezinfecteaza daca este cazul
-se pun frigider 7 zile apoi se tin o zi la caldura.In aceiasi zi , se pune apa calda(nu fierbinte) si in ea semintele care depinzand de grosmea stratului protector(cojii) se tine in apa mai mult.La cele cu membrana subtire se pot tine pana prind ceva volum sau se raceste apa apoi se pun in pahare de unica folosinta.Dupa ce au fost puse in pamant se pulverizeaza cu apa calduta. Teoretic, se acopera samanta cu de 3 ori grosimea ei cu strat de incoltire, deci gogosarul,vinetele,ardeii grasi si capia, rosiile, se pot acoperi cu un strat fin de turba umeda iar sfecla rosie, pepenii, dovleceii si echinacea, se pot ingropa putin si apoi se acopera cu acelasi strat fin de turba.

Utati cateva citate scrise de gradinari:

„Pentru a favoriza germinarea semintelor, am stropit toate alveolele cu ceai de musetel si le-am acoperit o saptamana cu folie neagra de mulcire.”
„Am umplut circa 32 de alveole cu turba dezinfectata cu ceai de musetel.
Spre deosebire de cocopeat, turba de suprafata se usuca mai repede, creeaza o crusta care odata uscata se inmoaie mai greu si dureaza pana revine la umezeala prielnica plantelor.
Semintele mari (nu si cele de busuioc,cimbru,garoafa) le-am pus intr-o infuzie de ceai de musetel si urzica ptr. 24 de ore ca sa elimin eventualele ciuperci din samanta precum si a favoriza incoltirea.”
Udarea
Unii gradinari recomanda udarea cu ceai de musetel sau urzica aducand astfel si un aport de minerale/vitamine.
Paharele cu seminte se pun intr-o ladita ce mai apoi va fi acoperita cu folie de plastic pana la germinarea semintelor.Se aeriseste ladita zilnic,lasandu-se descoperita.

[mirela58]

Buna ziua

Vin cu alte informatii in ajutorul celor care au nevoie de asa ceva.
Ca informatie suplimentara readuc aminte ca desi am postat asa ceva, la mine in gradina fac stropiri preventive ,sau de cate ori este necesar , numai cu macerate si infuzii din plante.
Am sa postez si asa ceva putin mai tarziu.
Sa va fie de folos

Micozele

plante, plante de apa, boli plante, patarea bruna, bacterii, ciuperca, rugina, micoza, mucegaiul, mucegai, bavistin, rugina frunzelor, pete pe fata, pete albe, planta

Micozele care pot aparea la plante sunt diverse:
Mucegaiul cenusiu (Botrytis cinerea) - aceasta boala apare mai ales atunci cand atmosfera este umeda si rece sau ca urmare a unei udari excesive si a unei aerisiri incorecte. Mai intai vor aparea niste pete galbene-albicioase si apoi brune acoperite de un mucegai cenusiu, prafos, care este miceliul ciupercii.
Tesutul atacat se inmoaie si putrezeste. Este mai bine sa incercati sa preveniti aceasta boala decat sa o combateti dar daca aveti probleme trebuie taiati si distrugeti partile atacate de micoza, reduceti udarea si pulverizarea, aerisiti, indepartati pamantul mucegait sau chiar schimbati-l, si stropiti cu fungicidele urmatoare: Dithane M-45 - 0,2%; Mancozeb 800 - 0,2%; Benomyl 50 WP - 0.06%; Carbendazim 500 SC; Bravo 500 SC - 0,2%; Captan 50 WP - 0,2%; Sumilex 0,1%.
Fainarea (Oidium sp., Spherotheca sp., Microsphera sp.) se poate recunoaste dupa petele alb murdar si prafoase de pe suprafata plantei. Ciuperca ataca mai intai varfurile lastarilor, apoi frunzele tinere si bobocii florali, dupa care se extinde pe toata planta. Partile atacate mai intai isi schimba forma dupa care se usuca si cad. Modalitatile de combatere a acestei boli sunt : indepartarea si distrugerea partilor atacate, aerisirea buna in jurul plantei si stropirea cu fungicide: Afugan 30 - 0,05%; Thiovit - 0,3-0,4%; Bavistin - 0,1%; Bravo 500 SC - 0,25%; Karathne � 0,05%
Rugina (Uromyces sp., Puccinia sp., Phragmidium sp.) - acaesta boala se manifesta la nivelul frunzelor, lastarilor si caliciul florilor. Aceasta se manifesta prin aparitia unor pete mici galbene, in dreptul carora pe fata inferioara se dezvolta pustule prafoase brune-negricioase. Plantele puternic afectate se vestejesc si se usuca. Modalitati de combatere a rugnei: indepartarea si distrugerea partilor atacate, aerisirea buna in jurul plantei si stropirea cu fungicide ca:Mancozeb -0,3%; Plantvax - 0,2 - 0,3%; Systhane 12E - 0,05%; Maneb - 0,3%; Polyram - 0,3%
Patarea bruna poate fi cauzata de numeroase bacterii si ciuperci. Patarea cauzata de o ciuperca poate fi recunoscuta prin mucegaiul negru care apare in dreptul petelor si poate fi distrusa cu un fungicid. Daca nu se vad nici un fel de spori atunci boala este de origine bacteriana si planta trebuie distrusa in totalitate.
Fumagina (Capnodium sp.) este un mucegai negru ce se dezvolta pe secretiile lipicioase ale afidelor, paduchilor testosi, musculitei albe. Combaterea acestui mucegai se poate realiza prin distrugerea insectelor parazite si stergerea cu o carpa umeda.
Putrezirea radacinilor (Phytophora sp.) si coletului plantei determina planta sa se ofileasca brusc si ireversibil. Combatere putrezirii radacinilor se realizeaza prin dezinfectia pamantului inainte de folosire, evitarea excesului de apa si aplicarea direct pe pamant a solutiilor fungicide de Mycodifol, Merpafol, s.a.
Putrezirea bazei plantei tinere (Rhizoctonia solani)- boala aceasta se manifesta la baza butasilor, care se inegreste si putrezeste. Combaterea putrezirii bazei unei plante tinere se poate face prin evitarea plantarii adanci si a excesului de umeazeala, dezinfetia pamntului sau tratamente cu fungicide aplicate direct pe pamant, la baza plantei: Dithane M-45 - 0,2%; Vandozeb 75DG; Bavistin FL- 0,175%;





-------------------------------------------------------------------------------






Ca orice organism viu si plantele sunt susceptibile la imbolnaviri datorate agentilor patogeni: ciuperci, bacterii, virusi. O alta problema este atacul dauntorilor de origine animala. In ambele situatii viteza de actiune pentru eradicarea boli si a daunatorilor este esentiala.
1. Micozele:
Mucegaiul cenusiu (Botrytis cinerea) Aceasta boala apare mai ales atunci cand atmosfera este umeda si rece, ca urmare a unei udari excesive si a unei aerisiri precare. Se manifesta mai intai sub forma unor pete galbene-albicioase si apoi brune acoperite de un mucegai cenusiu, prafos, care este miceliul ciupercii.
Tesutul atacat se inmoaie si putrezeste. Este mai bine sa se previna aceasta boala decat sa se incerce combaterea ei dar daca aveti probleme taiati si distrugeti partile atacate, reduceti udarea si pulverizarea, aerisiti, indepartati pamantul mucegait sau chiar schimbatil, stropiti cu fungicide: Dithane M-45 - 0,2%; Mancozeb 800 - 0,2%; Benomyl 50 WP - 0.06%; Carbendazim 500 SC; Bravo 500 SC - 0,2%; Captan 50 WP - 0,2%; Sumilex 0,1%

Fainarea (Oidium sp., Spherotheca sp., Microsphera sp.) Se poate recunoaste dupa petele alb murdar si prafoase. Ciuperca ataca mai intai varfurile lastarilor, frunzele tinere si bobocii florali dupa care se extinde pe toata planta. Partile atacate mai intai se deformeaza dupa care se usuca si cad. Comabatere: indepartarea si distrugerea partilor atacate, aerisirea buna in jurul plantei si stropirea cu fungicide: Afugan 30 - 0,05%; Thiovit - 0,3-0,4%; Bavistin - 0,1%; Bravo 500 SC - 0,25%; Karathne - 0,05%
Rugina (Uromyces sp., Puccinia sp., Phragmidium sp.) Boala se manifesta la nivelul frunzelor, lastarilor si caliciul flor-ilor. Pe suprafata acestora apar pete mici galbene, in dreptul carora pe fata in ferioara se dezvolta pustule prafoase brune-negricioa-se. Plantele puternic afectate se vestejes si se usuca. Comabatere: indepartarea si distrugerea partilor atacate, aerisirea buna in jurul plantei si stropirea cu fungicide:Mancozeb -0,3%; Plantvax - 0,2 - 0,3%; Systhane 12E - 0,05%; Maneb - 0,3%; Polyram - 0,3%
Patarea bruna poate fi provocata de numeroase bacterii si ciuperci. Daca paterea este cauzata de o ciuperca aceasta poate fi distrusa cu un fungicid, ea poate fi recunoscuta prin mucegaiul negruce apare in dreptul petelor. Daca nu se vad nici un fel de spori atunci boala este de origine bacteriana si planta trebuie distrusa.

Fumagina (Capnodium sp.) este un mucegai nrgru ce se dezvolta pe secretiile lipicioase ale afidelor, paduchilor testosi, musculitei albe. Mucegaiul dauneaza plantei prin blocarea porilor si umbrirea zonelor afectate. Combatere: distrugerea insectelor parazite si stergerea cu o carpa umeda.

Putrezirea radacinilor (Phytophora sp.) Radacinile si coletul plantei putrezesc, iar plan-ta se ofileste brusc si ireversibil. Combatere: dezinfectia pamantului inainte de folosire; evitarea exce-sului de apa; aplicarea direct pe pamant a solutiilor fungicide: Mycodifol, Merpafol, s.a.



Putrezirea bazei plantei tinere (Rhizoctonia solani) Boala se manifesta la baza butasilor care se inegreste si putrezeste. Combaterea: evi-tarea plantri adanci si a excesului de umeazeala ; dezinfetia pamntului; tratamente cu fungicide aplicate direct pe pamant la baza plantei: Dithane M-45 - 0,2%; Vandozeb 75DG; Bavistin FL- 0,175%;
2. Bacterioze
Putregaiul bacterian al musca-tei (Xanthomonas pelargonii) Caldura si umiditatea relativa ridicata favorizeaza boala. Se manifesta sub forma de pete necrotice cu diametrul de 2 - 4mm, inconjurate de un cerc galben, ingalbenirea frunzelor tinere, persistenta pe lastari a frunzelor bolnave.
La sectionarea lastarului se observa ingalbenirea si brunificarea vaselor conducatoare. Combatere: Dezinfectia termica a pamantului, ghivecelor, bricegelor cu care se lucreaza la butasire; distrugerea insectelor care transmit bacteria sunt masuri preventive care se iau deoarece combaterea este aproape imposibila.
Arsura bacteriana a frunzelor de muscata (Pseudomonas erodii) Se recunoaste dupa petele transparente cu zona centrala usor adancita de culoare bruna rosiatica. In final frunzele se ingalbenesc si par arse. Combatere: ruperea si arderea frunzelor atacate; luarea masurilor de prevenire prezentate anterior.
Cancerul bacterian (Agrobacterium tumefaciens) Apare pe radacinile plantelor, sub forma de tumori de diferite marimi. Tesuturile plantei sunt distruse si cresterea este stanjenita cu timpul planta moare. Combatere: distrugerea plantelor bolnave, dezinfectia pamantului, evitarea udarii cu apa rece.
Patarea si putrezirea plantelor (Erwinia carotovora) Aceasta boala produce pagube mari la violetele de camera. Se manifesta pe plantele mature sub forma de pete uleioase la locul de prindere al frunzelor. Caldura si umiditatea ridicata favorizeaza boala. Frunza devine flasca iar pe tulpina se instaleaza un putregai moale brun-roscat. Combatere: evitarea excesului de apa si luarea de masuri preventive ca dezinfectia pamantului, a ghivecelor si uneltelor cu care se lucreaza.
3. Virozele
Virozele sunt provocate de virusi care traiesc numai in uneriorul celulelor altor organisme vii. Virusii sint lipsiti de viata in afara celulelor vii, dar capabili de reluarea metabolismului atunci cand vin in contact cu acestea.
Planta infectata cu virusii isi incetineste cresterea, iar pe frunze apar pete galbui sau verzi de forme si marimi diferite sau puncte mici decolorate. La atac puternic frunzele se incretesc. Florile raman mici de multe ori nu se mai deschid. Pe petale se observa pete sau striuri mai deschise sau mai inchise fata de culoarea normala.
Valoarea decorativa este mult depreciata, iar planta slabita, cu timpul moare. Combatere: plantele bolnave se distrug deoarece nu se pot vindeca. Este foarte important stoparea raspandirii bolii prin distrugerea rapida a insectelor vectoare.

[mirela58]

Buna seara.
Am sa adaug ,unde este necesar,din ceea ce mai stiu eu.Astfel va fi ceva complet si in folosul celor interesati.
Cu multa placere si de asemenea multumesc si eu .
Sigur ca ma bucura sa contribui la bunul mers a celor care vor sa faca si sa demareze , spre binele tuturor, o idee ,in realitate .

Asa sa ne ajute Dumnezeu.
Cu stima,Mirela Mincu


----- Forwarded Message -----
From: "ana_vega_art@yahoo.com" <ana_vega_art@yahoo.com>
To: "adipop@popservice.ro" <adipop@popservice.ro>; "mirela_mincu@yahoo.com" <mirela_mincu@yahoo.com>; "banuionutgabriel1@gmail.com" <banuionutgabriel1@gmail.com>; "ghenea.alex@gmail.com" <ghenea.alex@gmail.com>
Sent: Friday, March 1, 2013 9:42 PM
Subject: primii pasi pentru sadirea semintelor


Buna seara!

Am scris succint care ar fi primii pasi inspre insamantarea semintelor.
Doamna Mirela , va rog, sa cititi acest material si cu bunavointa dumneavoastra sa corectati sau sa completati acesti pasi.Am sa-l postez la sectiunea dumneavoastra pe forum.
Cu stima, ana maria.



Pasi pentru sadirea semintelor:

Necesarul pentru sadirea semintelor:

-seminte

-pamant pt sadit

-vase/pahare/recipiente

-termometru

-higrometru ( ??? )- necesar pentru masurarea umiditatii.Ca formulare :
Salt la: Navigare, căutare

Higrometru, care afişează umiditatea relativă


Un higrometru (numit și umidometru) este un instrument de măsurare a umidității aerului și a altor gaze. De măsurarea umidității aerului atmosferic se ocupă o ramură a meteorologiei, numită higrometrie.


-stropitoare/pulverizator

-ceai de musetel

1.Se pregatesc paharele si pamantul pentru seminte.

Paharele de unica folosinta(albe/colorate) se gauresc in partea de jos si pe laturi pentru un bun drenaj.Se dezinfecteaza (merge si cu clor) clatiti-le BINE!Sau mai bine cu ceai de musetel.

Pamantul pt rasaduri:

-pamant acid ( pamant gras cu mranita, nisip, pamant de padure, sau cel cumparat de la fitosanitar)
compozitia :50% mranita, 25% pamant telina , 25% nisip de rau,--- pamant din padure iar pentru siguranta( ca sa nu existe fungi sau oua insecte , larve ),se va face sterilizarea acestor ingrediente.



Am sa va dau explicatii mai detailate in ceea ce priveste amestecul de paman tentru rasaduri, adica ceea ce se foloseste actualmente.
Tot atit de bun este si un amestec din pamant gradina, mranita, nisip si var.Aceasta metoda au folosit-o si bunicii nostri iar eu ma simt datoare sa va informez .Ca si cantitate minima de exemplificat,ar fi :
- 4 galeti de mranita,
- 3 de pamant local( unde se face cultura respectiva )
- o galeata de nisip aluvionar si
- o cana de var pulbere.

Mai jos redau modalitati de pregatire a patului germionativ:

- sa fie lipsit de agenti de boli si de daunatori care produc pagube culturilor legumicole;- sa posede un pH adecvat cerintelor speciilor la care se foloseste;- sa aiba culoare inchisa pentru a capta radiatia calorica etcPentru a obtine un amestec nutritiv cu insusirile prezentate anterior, se folosesc diverse materiale, atat de natura organica, cat si de natura anorganica. La pregatirea amestecului nutritiv se folosesc: mranita, turba, pamantul de telina, pamantul de gradina, iar in proportie mai mica composturile (menajer, de resturi vegetale etc.), pamantul de frunze si pamantul de rumegus.


Cand si cum pregatim pamantul pentru rasadnite
=======================================
In zilele de toamna mai calduroase, lipsite de precipitatii, legumicultorii incep sa pregateasca amestecurile de pamant pentru obtinerea rasadurilor necesare viitoarelor culturi de legume.

Pregatirea amestecurilor de pamanturi este o veriga tehnologica absolut necesara pentru speciile legumicole la care infiintarea culturilor se face nemijlocit prin rasad.

In scopul obtinerii unui rasad de calitate buna, amestecul nutritiv trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa prezinte un grad optim de afanare si permeabilitate;
- sa aiba capacitate foarte buna de retinere a apei;
- sa se caracterizeze printr-un continut ridicat de elemente minerale usor asimilabile;





Mranita
Este un gunoi de grajd foarte bine descompus pana la stadiul de pamant, care se poate obtine in 1 - 2 ani. Prezinta o serie de insusiri, si anume: continut foarte ridicat de substante nutritive usor asimilabile de catre plante, pH alcalin, culoare neagra (care favorizeaza captarea caldurii de la soare), este afanata si permeabila.

Mranita prezinta dezavantajul ca are in continutul sau germeni de boli si daunatori, precum si seminte de buruieni. Pentru aceasta se impune in mod obligatoriu dezinfectia pe cale termica sau chimica, fie a mranitei, fie a amestecurilor nutritive in compozitia caror se gaseste mranita.

Turba
Spre deosebire de mranita, prezinta marele avantaj ca se poate folosi imediat, nefiind necesara fermentarea si descompunerea acesteia. Este un material organic care se formeaza in conditii naturale, in asa-numitele turbarii. Se cunosc doua feluri de turba:

-turba neagra
(se formeaza in zonele joase), are aspect prafos, datorita gradului avansat de descompunere, culoare neagra, o mare capacitate de retinere a apei (de 7 - 8 ori volumul sau), mai saraca in elemente minerale, comparativ cu mranita, pH slab acid, afanata si permeabila;

- turba rosie
(se formeaza in zonele inalte), are aspect fibros, datorita faptului ca nu este foarte bine descompusa, culoarea este mai deschisa (roscata), capacitate foarte mare de retinere a apei (de 10 - 15 ori volumul sau), are pH acid si de aceea se foloseste mai putin in legumicultura, iar cand se foloseste se trateaza cu praf de var 2 - 3 kg/m³ pentru neutralizarea aciditatii.
Este libera de boli si daunatori si relativ saraca in elemente nutritive.

Pamantul de telina
Se obtine de pe terenuri intelenite cu graminee si leguminoase perene.
Se recolteaza brazde pe o adancime de 20 cm, care apoi se asaza in platforme de descompunere, obtinand in 6 - 8 luni un pamant de telina bun pentru pregatirea amestecurilor.
Are culoare cenusie-maronie, este foarte bine structurat, are continut ridicat in elemente minerale, in special azot (dar acesta depinde foarte mult de flora existenta pe terenul de unde s-au recoltat brazdele), are pH alcalin.

Pamantul de gradina
Se poate folosi ca inlocuitor al pamantului de telina si spre deosebire de pamantul de telina se foloseste imediat dupa recoltarea stratului de pamant de la suprafata solului. Poseda aceleasi insusiri ca si pamantul de telina.

Composturile
Se folosesc mai putin la pregatirea amestecurilor nutritive si pot sa inlocuiasca mranita. Se obtin prin compostarea diferitelor resturi vegetale sau resturi menajere din gospodariile populatiei, timp de 3 - 4 ani.

Prezinta culoare inchisa, continut ridicat in elemente nutritive, insa o atentie deosebita trebuie acordata pH-ului si continutului variat in germeni patogeni, pentru care se recomanda in mod absolut obligatoriu dezinfectia inainte de folosire.

Pamantul de frunze.
Se obtine din compostarea frunzelor arborilor care toamna in mod obisnuit cad.
Se strang in platforme sau in santuri, se rascolesc de mai multe ori, cu care ocazie se face si udarea cu must de gunoi de grajd si in circa 2 ani de zile se obtine un pamant bun.
Are culoare inchisa, sarac in elemente nutritive, afanat si permeabil si cu pH variabil, in functie de speciile de arbori de la care provine, de aceea trebuie folosit cu multa atentie.

Dintre materialele anorganice folosite la pregatirea amestecurilor, cel mai cunoscut este nisipul, folosit in scopul asigurarii unui grad de afanare si permeabilitate corespunzator amestecului nutritiv, evitand compactizarea acestuia.
Cel mai bun nisip este cel de rau, spalat de ape, deoarece nu contine oxizi, care ar putea fi toxici pentru plante, si practic nu lipseste la pregatirea amestecurilor.

Pregatirea amestecurilor nutritive
Se face manual pentru cantitati mici si mecanizat pentru cantitati mai mari.
Pregatirea manuala se face pe platforme betonate sau pe suprafete plane, bine curatate.
Mai intai, se stabileste reteta de amestec, in functie de scopul urmarit si unitatea de volum (lopata, galeata, roaba).

In mod obligatoriu componentele se cern inainte de folosire cu ajutorul unor plase de sarma cu ochiuri mici asezate oblic, dupa care componentele se masoara in unitati de volum si se asaza in straturi alternative intr-o gramada conica.

. Amestecarea se face prin lopatarea materialelor, incepand de la baza gramezii, cladind astfel doua gramezi mai mici. Concomitent se amesteca la fiecare gramada cu grebla.
In final, se reface gramada initiala in care sa nu poata sa fie ales nici un component, deci sa fie o masa foarte bine omogenizata.

Substratul astfel pregatit se dezinfecteaza pe cale chimica (ex. formalina 3%) sau cu aburi. Se depoziteaza in magazii, soproane, alte spatii acoperite, unde sa fie ferit de umezeala.
Ca timp, pregatirea amestecurilor este bine sa se faca din toamna, in zile insorite, cand umiditatea materialelor nu depaseste 40%.
Cu 3 - 4 zile inainte de utilizare, amestecul pentru rasaduri se aduce in spatii inchise pentru a se incalzi.


2.SEMINTELE

-se dezinfecteaza daca este cazul

-se pun frigider 7 zile apoi se tin o zi la caldura.In aceiasi zi , se pune apa calda(nu fierbinte) si in ea semintele care depinzand de grosmea stratului protector(cojii) se tine in apa mai mult.La cele cu membrana subtire se pot tine pana prind ceva volum sau se raceste apa apoi se pun in pahare de unica folosinta.Dupa ce au fost puse in pamant se pulverizeaza cu apa calduta. Teoretic, se acopera samanta cu de 3 ori grosimea ei cu strat de incoltire, deci gogosarul,vinetele,ardeii grasi si capia, rosiile, se pot acoperi cu un strat fin de turba umeda iar sfecla rosie, pepenii, dovleceii si echinacea, se pot ingropa putin si apoi se acopera cu acelasi strat fin de turba.

Utati cateva citate scrise de gradinari:

„Pentru a favoriza germinarea semintelor, am stropit toate alveolele cu ceai de musetel si le-am acoperit o saptamana cu folie neagra de mulcire.”

„Am umplut circa 32 de alveole cu turba dezinfectata cu ceai de musetel.
Spre deosebire de cocopeat, turba de suprafata se usuca mai repede, creeaza o crusta care odata uscata se inmoaie mai greu si dureaza pana revine la umezeala prielnica plantelor.
Semintele mari (nu si cele de busuioc,cimbru,garoafa) le-am pus intr-o infuzie de ceai de musetel si urzica ptr. 24 de ore ca sa elimin eventualele ciuperci din samanta precum si a favoriza incoltirea.”

Udarea
Unii gradinari recomanda udarea cu ceai de musetel sau urzica aducand astfel si un aport de minerale/vitamine.
Paharele cu seminte se pun intr-o ladita ce mai apoi va fi acoperita cu folie de plastic pana la germinarea semintelor.Se aeriseste ladita zilnic,lasandu-se descoperita.

Sper ca am adaugat atat cat este necesat.Ca discutii pe aceasta tema sunt ,( ca si metode), mai multe oferte si pareri dar eu am considerat ca ceva succint face mai mult decat o polologie prea detailata .
Sa va fie de folos.



Aici pot aduce complementare, un alt bun dezinfectant : Pamantul se poate stropi si cu hipermangamnat de potasiu - la un 3 litri de apa o pastila din aceasta pulbere sau un varf de cutit.







Sa va fie de folos

[mirela58]

Buna ziua

Pentru ajutorul celor interesati si in urma discutiilor cu domnul Adi caruia-i multumesc pentru faptul ca se zbate a face ceva pentru toti cei care au o inima de roman si care doresc sa dezvolte o idee punand-o in practica.



Cum începem semanatul

Semanati semintele de tomate 6 la 8 săptămâni înainte de este sigur de a planta în grădină
Semintele de piper de început ar trebui să fie 8 - 10 săptămâni înainte de plantare de timp în aer liber. Evitaţi pornirea prea devreme ca plantele pot deveni rootbound sau picioare. Utilizaţi apartamente superficial sau recipiente umplute cu un amestec de sol sterilizat. Temperatura solului optimă pentru germinare tomate este cuprinsă între 75 şi 80 de grade, în timp ce seminţe de ardei prefera un amestec de sol între 80 şi 90 de grade. Este posibil să trebuiască să furnizeze inima partea de jos cu ajutorul unui Mat Propagatio Electra Grow. Seminţe de plante nu mai mult de 1/4- adâncime inch. Seminţe de tomate ar trebui să încolţească în 7 şi 10 zile, în timp ce Semintele de piper de dura între 2 şi 4 săptămâni, în funcţie de temperatura solului.
Prevadă lumina adecvată pentru răsaduri. Plantele primi lumina pe un pervaz este adesea isufficient şi poate duce la o creştere cu picioare în cazul în care plantele sunt de stretching pentru lumina soarelui. Luaţi în considerare înfiinţarea fluorescente la doar cativa centimetri deasupra vârfurile de material săditor. Acest lucru va duce la o mai compacte, transplant de sănătos pentru a stabili în grădină. Nu overwater, în special atunci când seminţele sunt germinativ - acest lucru poate duce la amortizare-off, o boala fungice decât cauzele răsaduri de tineri să moară. Solul trebuie sa fie umed la plantare timp, dar a permis sa se usuce oarecum pe partea de sus înainte de rewatering. Scurge de apă colectate la partea de jos a tăvii de plantare, astfel încât răsaduri nu stau în apă. Pentru a reduce transplantare şoc, răsaduri ar trebui să fie treptat, conditionata de exterior pentru aproximativ o săptămână înainte de a fi stabilit în grădină. Incepeti cu doar o ora sau doua de expunere la aer liber la început, apoi creşte lent timp până când le părăsesc în aer liber zi şi noapte.



- Tomatele se seamana cu 6 – 8 saptamani inainte de plantare 1 MARTIE
- Aredeiul se seamana cu 8 – 10 saptamani inainte de plantare 15 februuarie
- Vinetele se seamana cu 8 - 10 saptamani inainte de plantare 15 februuarie
- Evitati insamantarea prea devreme pentru ca plantele pot creste alungite
- Utilizati pamant steril sau banuti de turba pentru rasaduri
- Pentru tomate, temperatura optima pentru germinare este de 24 – 26 C
- Pentru ardei, temperatura optima pentru germinare este de 28 – 32 C
- Pentru vinete, temperatura optima pentru germinare este de 26 – 28 C
- Insamantarea se face nu mai adanc de 0.6 mm
- Semintele de Tomate germineaza intr-un interval de 7 pana la 10 zile
- Semintele de ardei germineaza intre 15 si 25 zile in functie de temperatura solului
- Este foarte eficianta folosirea unui propagator.
- Oferiti lumina corespunzatoare plantelor, poate fi suplimentata cu lumina fluarescenta asezata la 20 cm de varful rasadurilor.
- Lumina insufiecenta dezvolta plante alungite si anemice
- Udatul in exces dezvolta boli fungice care determina caderea rasadurilor
- Inainte de plantare, aclimatizati treptat rasadurile timp de o saptamana

Tomatele germineaza in 7 zile

Ardeiul germineaza in 15 – 20 zile

Anghinarea germineaza in 10 - 14 zile

Brocolli germineaza in 5 – 7 zile

Bamele germineaza in 7 – 10 zile

Castravetii germineaza in 5 – 7 zile

Ceapa germineaza in 7 – 14 zile

Dovlecelul germineaza in 7 – 10 zile

Fasolea germineaza in 5 – 10 zile

Fenicul germineaza in 10 – 14 zile

Morcovul germineaza in 7 zile

Pepenele germineaza in 5 – 10 zile

Ridichea germineaza in 5 – 7 zile

Spanacul germineaza in 7 – 10 zile

Usturoiul germineaza in 10 – 14 zile

Vinetele germineaza in 7 – 14 zile

Varza germineaza in 5 – 7 zile