Pagina 1 din 2 12 UltimulUltimul
Rezultate 1 la 10 din 12

Subiect: Calendarul lucrarilor agricole din sere si solarii

  1. #1
    Senior Member
    Data înscrierii
    15.03.2012
    Posturi
    1.862

    Calendarul lucrarilor agricole din sere si solarii

    MARTIE
    1. Amenajarea straturilor din gradina, destinate semanaturii sau plantarii legumelor timpurii în câmp. ? Aplicarea îngrasamintelor chimice (fertilizarea de completare) pentru culturile timpurii de legume. ? Semanatul în câmp a mazarii, radacinoaselor, ceapa ceaclama, spanac, salata, etc. Calirea rasadurilor de v arza si conopida timpurie în vederea plantarii în câmp.
    ? Plantarea în câmp a verzei si conopidei timpurii, a cepei prin arpagic si a usturoiului de primavara. ? Plantatul în prima decada a lunii în solarii sau tunele a verzei, conopidei si gulioarelor cu productie timp urie. ? În rasadnite se planteaza în a doua jumatate a lunii castraveti, ardei gras, ardei iute, etc.
    ? Aplicarea erbicidelor ppi si preemergente pentru culturile bulboase, radacinoase, varza si conopida ti mpurie. ? Repicarea rasadurilor de legume solano-fructoase (tomate, ardei, vinete) în cuburi nutritive sau ghi vece cu amestec nutritiv, destinate culturilor timpurii în câmp. ? Semanatul în rasadnite si solarii încalzite biologic pentru producerea rasadurilor destinate culturilor de vara în câmp.
    ? Pregatirea solariilor si a terenului pentru cultura tomatelor, ardeiului si vinetelor. ? Aplicarea lucrarilor de îngrijire a rasadurilor (udatul, aerisirea, combaterea bolilor si daunatorilor).
    ? Se continua recoltatul legumelor verdeturi produse în sistem fortat.
    ? Revizuirea scheletului de sustinere a solariilor si acoperirea cu folie de polietilena. ? Administrat îngrasaminte chimice si încorporarea acestora prin mobilizarea solului la 18-20 cm. ? Pregatirea amestecului de pamânt pentru însamântarea direct la ghiveci a castravetilor pentru solarii.
    ? Se efectueaza lucrari de întretinere (palisat, copilit, cârnit, polenizare suplimentara, irigat, fertilizare fazi ala) la culturile de tomate, castraveti, ardei, vinete, fasole, etc. ? Continuarea recoltarii si valorificarii culturilor asociate si intercalate.
    APRILIE
    ? Pregatirea terenului în vederea înfiintarii culturilor de vara. ? Se continua semanatul esalonat a legumelor verdeturi. ? Semanatul în vederea producerii rasadurilor de telina, ceapa de apa si praz.
    ? Se efectueaza lucrari de îngrijire a rasadurilor. ? În prima decada a acestei luni se planteaza în solarii legumele solano-fructoase (tomate, ardei, vinete). ? În câmp se continua plantarea cartofilor timpurii preîncoltiti.
    ? În ultima decada a lunii se planteaza tomatele timpurii în câmp, se seamana fasolea de gradina, castr aveti, pepeni galbeni si verzi, sfecla rosie, dovlecei. ? Se continua efectuarea lucrarilor de îngrijire la culturile de varza si conopida timpurie, gulioare cât si a legu melor verdeturi (prasile, aplicarea suplimentara a îngrasamintelor, combaterea bolilor si daunatorilor, e tc.) din câmp. ? Se recolteaza esalonat legumele verdeturi (ceapa verde, usturoi verde, salata, spanac, etc.) si ridichile de luna din câmp.
    ? Se efectueaza copilitul si palisatul la tomate si castraveti. ? Tratamente fitosanitare la tomate, ardei, vinete, castraveti. ? Se continua lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor din spatiile acoperite.
    ? În solarii se planteaza ardei, vinete, castraveti, pepeni galbeni. ? Se realizeaza stimularea fructificarii la tomate. ? În sere se începe recoltarea la tomate, ardei gras, fasole si se continua la castraveti, salata, gulioare.
    ID Ymess : ana_mariavegaart
    ana_vega_art@yahoo.com
    eu_sunt9910@yahoo.com

  2. #2
    Senior Member
    Data înscrierii
    15.03.2012
    Posturi
    1.862
    http://www.slideshare.net/Gherghescu...solar-11510497 pe acest link sunt multe documente cu si despre cultivarea legumelor in solarii si nu numai (IMPORTANT)
    ID Ymess : ana_mariavegaart
    ana_vega_art@yahoo.com
    eu_sunt9910@yahoo.com

  3. #3
    Senior Member
    Data înscrierii
    15.03.2012
    Posturi
    1.862
    1. Infiintarea culturilor anticipate de verdeturi in solarii Data: Thursday, November 06 @ 10:34:14 EET Topic: AgriculturaSolariile sunt constructii foarte utile pentru producerea legumelor extratimpurii si timpurii.Folosirea lor in perioada actuala presupune cheltuieli mari care pot fi recuperate doar printr-oexploatare judicioasa.Realizarea culturilor anticipate constituie o veriga tehnologica si economica foarte eficientapentru folosirea intensiva a solariilor acoperite cu material plastic.Culturile anticipate de verdeturi (ceapa verde, usturoi verde, spanac si salata) se seamana sau seplanteaza toamna, ierneaza sub cerul liber si se recolteaza primavara foarte devreme, cu catevasaptamani inaintea culturilor similare, semanate sau plantate in primavara.Pentru reusita acestor culturi anticipate sunt necesare masuri tehnologice specifice, dintre care,mai importante sunt: stabilirea amplasamentului, pregatirea atenta a terenului, alegerea unorsoiuri adecvate si modul de infiintare a culturii.Terenurile sau portiunile de solar, alese pentru culturi anticipate, trebuie sa fie irigabile, dar cuun drenaj bun, fie prin infiltrarea rapida a excesului de umiditate, fie prin scurgerea acestuia inafara solarului.Vor fi preferate terenurile cu expozitie favorabila si ferite de vanturi sau curenti de aer rece, carenu formeaza crusta.De asemenea, este foarte important ca pe terenurile alese pentru aceste culturi sa nu fi fostcultivate aceleasi specii in ultimii 2 - 3 ani.Pentru o pregatire de buna calitate a terenului, este bine sa se execute urmatoarele lucrari:-Desfiintarea culturii premergatoare, cu evacuarea in afara solarului a tuturor resturilor vegetalesi a materialelor folosite la palisarea fostei culturi.-Corectarea denivelarilor cunoscute, in care a baltit apa la cultura precedenta.-Fertilizarea de baza cu gunoi de grajd (250 - 400 kg/100 m˛, superfosfat (3 - 5 kg/100 m˛) sisulfat de potasiu (1,5 - 2 kg/100 m˛), in cantitatile necesare culturii principale care urmeaza insuccesiune dupa recoltarea culturilor anticipate;-administrarea ingrasamintelor cu azot este daunatoare si neeconomica, deoarece determinascaderea rezistentei la frig a culturilor anticipate, in cursul iernii.-Afanarea profunda a solului la 25 - 30 cm adancime, prin arat, sapat la cazma sau eventual prinlucrare cu masina de sapat solul.-Maruntirea solului, cu atentia necesara pregatirii unui pat germinativ bun, indispensabil pentrusemanatul semintelor mici.-Modelarea solului, prin deschiderea de rigole si formarea unor straturi inaltate, in coronamentulde 94 cm (conform schemelor actuale de modelare pentru suprafete mari) sau cu coronamentulmai lat pentru suprafete mici pe care lucrarile se realizeaza manual.
    2. Modelarea solului este foarte importanta, deoarece excesul de apa din precipitatii se va drena perigole.Pentru aceste culturi sunt recomandate urmatoarele soiuri:Ceapa verde - Stuttgart.Usturoi verde - De Darasti, De Moldova, De Cioroiu, Favorit, Record.Pentru culturi anticipate de usturoi verde se vor evita soiurile de primavara.Salata - Polul Nord, Silvia.Spanac - Matador, Matarer, Smarald.Epoca optima de infiintare a culturilor de salata si spanac este luna septembrie.In zonele mai calde, semanatul acestor culturi poate fi amanat pana in prima decada a luniioctombrie.Ceapa verde si usturoiul verde se pot planta toamna, in cursul lunii octombrie.Pentru toate aceste culturi, esential este ca la instalarea ingheturilor, plantele sa fie bineinradacinate, cu 3 - 4 frunze adevarate, bine formate.Schemele de semanat pentru salata si spanac se realizeaza, trasand cu semanatoarea 4 randuri pecoronamentul straturilor modelate.Pentru culturile semanate manual, este bine ca randurile sa fie plasate perpendicular pe rigole,echidistant, la 25 cm, deoarece in acest fel semanatul si viitoarele lucrari de ingrijire se potrealiza mult mai usor si mai bine.Plantarea arpagicului sau a cateilor de usturoi pentru culturile de ceapa si usturoi verde se poaterealiza mecanizat, conform schemelor prezentate in figura sau, pentru culturi realizate manual, inranduri echidistante, la distanta de 15 - 20 cm.Semintele de salata si spanac se seamana la 1 - 1,5 cm adancime, folosindu-se norme de 2 kg/ha(20 g/100 m˛) la salata si 25 kg/ha (250 g/100 m˛) la spanac.Aceste norme de semanat sunt mai mari decat cele recomandate pentru culturi de primavara,deoarece ele trebuie sa compenseze pierderile datorate inghetului, care sunt inerente in timpuliernii.Pentru plantarea culturilor de ceapa verde este recomandata folosirea arpagicului mare, cudiametrul bulbului de peste 21 mm sau chiar a bulbilor mici de ceapa uscata, cazuti la sortare, cudiametrul pana la 30 mm.Folosirea materialului de plantare cu diametru mare este preferabila, deoarece ceapa verde va fimai viguroasa.La usturoiul verde, marimea bulbililor (cateilor), folositi la plantare, depinde de soi.Distanta intre plante pe rand, pentru aceste doua culturi este de 2 - 3 cm, iar adancimea deplantare este de 4 - 5 cm.Plantarea mecanizata sau semimecanizata a bulbilor sau bulbililor are drept consecinta formareaunor tulpini false, strambe, care scad valoarea comerciala a cepei verzi sau a usturoiului verde.Pentru evitarea acestui fenomen nedorit, pe suprafetele mici, bulbii de arpagic sau bulbilii deusturoi se vor planta manual, in pozitie verticala, cu discul (radacinile) in jos.
    3. Calculand cantitatile necesare de arpagic, la o densitate de 100 - 200 plante / m˛ pe terenulefectiv cultivat (in care nu este inclusa suprafata potecilor) si la o greutate medie a bulbilor de 2 -4 g, sunt necesare norme de 200 - 800 g/m˛.Aparent, densitatile si cantitatile de arpagic sunt foarte mari, dar la o cultura de ceapa verde,plantele se recolteaza la dimensiuni mult mai mici decat ceapa pentru bulbi uscati, iar spatiul denutritie necesar este mai mic.In plus, pierderile de plante in cursul iernii pot fi de 15 - 20% din densitatea initiala.Datorita acestui fapt, la ceapa verde, usturoi verde si spanac, desi densitatile initiale sunt mari,culturile nu se raresc.Pentru evitarea scaderii densitatii cu mult sub parametrii optimi, culturile anticipate de salata seraresc in primavara.In cazul lipsei precipitatiilor, imediat dupa infiintarea culturilor, se vor aplica udari, pentruasigurarea unei rasariri rapide si uniforme a acestora.Lucrarile de ingrijire a culturilor anticipate in cursul iernii si in primavara vor fi prezentate intr-un articol viitor.Dr. ing. Nicolae ATANASIUSalata verde | Salata (Lactuca sativa) este o specie legumicola, erbacee, anuala, cuinaltimea de pana a 60cm, originara din zona Mediterana si face parte din familiaAsteraceae. Tulpina florala este tare, dreapta, ramificata in partea superioara. Florile suntmici, de culoar galbena si infloresc in luna mai-iunie. Este o planta pretentioasa fata deumiditate, mai ales in perioada rasaririi si formarii capatanilor. Salata prefera solurileracoroase si umede, se dezvolta bine chiar si in locuri umbrite iar daca sunt plantate int-unloc insorit cu temperaturi ridicate pe durata zilei au tendinta sa formeze tulpina si saproduca flori. Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina. Pentru salata deprimavara, semintele se sadesc direct in camp, incepand cu jumatatea lunii august si panala sfaristul lunii septembrie, la distante de 14-20 cm intre randuri. Pentru culturile de la
    4. sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie. Pentru cultura detoamna, semanarea se face la inceputul lunii august.Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie,in rasadnite semicalde sau in solar. Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea ingradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand.Dupa plantare rasadurile se uda.Ca lucrari de ingrijire recomandam: protejarea cu folie de plastic impotriva inghetului asalatei semanata toamna, prasitul, se raresc plantele la distante de 20 cm pe rand, udatul(daca sufera de seceta salata va avea un gust amar si va produce flori), si protectia fata dedaunatori.
    5. In momentul aparitiei tulpinilor florifere, frunzele nu mai sunt bune pentru consum.Recoltarea se face manual prin taierea capatanii de salata la nivelul solului.PROCESUL DE PRODUCTIEIn practica de specialitate anul agricol se compune din doua cicluri de productie. Ciclul I are loc in perioadaianuarie - iunie, iar ciclul II se desfasoara in perioada iulie - decembrie. La unele culturi (tomate, vinete, etc)practicam un sistem prelungit de productie cu un singur ciclu din martie pana in noiembrie.Procesul de productie se compune din mai multe etape distincte, si anume:1. Producerea rasadurilor:Producerea rasadurilor reprezinta prima etapa a procesului de productie care se desfasoara intr-un spatiu specialamenajat, compus din 8 compartimente distincte, perfect izolate intre ele. Aceste compartimentari sunt necesarepentru a putea asigura dirijarea diferentiata a factorilor de mediu (in functie de specie,varsta etc.).In aceste compartimente, mentinem in permanenta un nivel optim de temperatura si sa asiguram necesarul deluminozitate. In perioadele cu lumina insuficienta exista posibilitatea suplimentarii acesteia pe cale artificiala.Astfel, folosind cele mai importante resurse de energie (caldura si lumina) si programe adecvate de fertilizareasiguram o dezvoltare corespunzatoare a rasadurilor. In acest fel influentam potentialul de productie al plantelorpentru toata perioada lor de viata.In termen, de 4 - 6 saptamâni de la semanare, rasadul este pregatit pentru plantarea in sera.2. Plantarea:
    6. Inainte ca plantarea sa aibe loc este necesar sa pregatim spatiul de productie. Lucrarea incepe, cu circa 3-4saptamâni Inainte si cuprinde cateva etape si anume: dezinfectia serei, instalarea stratului de folie , asezareasacilor cu substrat organic, adaptarea sistemului de irigare prin picurare si decuparea orificiilor la saci.La nivelul unui hectar se planteaza, in cazul castravetilor, 18.000 de plante, iar in cazul tomatelor, 25.000 deplante.Tehnologia folosita de noi este una revolutionara in domeniul legumelor de sera.In urma experimentelor realizate cu ajutorul acestor noi tehnologii am observat cresterea eficientei procesului deproductie si a calitatii produselor obtinute.Astfel, incepand cu anul 2006, am decis extinderea aplicarii noului sistem de plantare pe substrat organic laintreaga capacitate de productie.3. Cresterea si dezvoltarea plantelorurata procesului difera de la o specie la alta. Pentru obtinerea recoltei de castraveti avem nevoie de cca. 4-5saptamâni, in cazul culturilor de tomate aceasta perioada poate ajunge pana la 8-9 sâptâmâni. Pentru odezvoltare normala castravetii au nevoie, pe timp de noapte, de asigurarea unui prag termic de 16-18 grade C, intimp ce la tomate, pe timp de noapte, temperaturile pot fi mai scazute cu 2-4 grade C.Pe timpul iernii, consumul de energie termica poate sa reprezinte cca. 60% din costurile totale. Din acest motivasiguram in permanenta o izolare cât mai eficienta a serelor.Desi costurile de productie difera de la un anotimp la altul obiectivul nostru este de a asigura continuitateaproductiei.In procesul de fructificare este esential sa asiguram conditii optime pentru polenizare. In trecut, acest lucru eraefectuat manual cu ajutorul unei pipete. In prezent intreg procesul se realizeaza cu ajutorul bondarilor,achizitionati in acest scop. In felul acesta, fiecare floare este polenizata. Un stup contine circa 80 bondari fiindnecesari 4-5 stupi la un hectar. Bondarii polenizeaza un numar de cca. 1.000.000 de flori de tomate pe hectar.Zilnic, cu ajutorul sistemului de irigare prin picurare, fiecare planta beneficiaza de substantele necesaredezvoltarii armonioase si pentru intarirea rezistentei la boli si daunatori.4. Recoltarea:Ultimul proces inainte de pregatirea pentru vânzarea propriu-zisa este recoltarea.Productia obtinuta se recolteaza de doua sau trei ori pe saptamana. Frecventa recoltelor depinde de bioritmulatins in procesul de fructificare si de nivelul productiei.In cazul castravetilor, productia la un hectar poate varia intre 3 si 14 tone/saptamâna, in functie de perioadacalendaristica si varsta plantelor.
    7. La tomate, in perioada maxima de productie, la o singura recolta se pot obtine la nivelul unui hectar, cca. 8 tone(aproximativ 70.000 de fructe).Cantitatea maxima de legume pe care un muncitor o poate recolta intr-o zi este de 1.000 de kg.Legumele recoltate sunt asezate in ladite de plastic. Apoi, cu ajutorul unor tractoare, produsele de sera sunttransportate in hala de sortare si ambalare.5. Pregatirea pentru vânzareupa o perioada de efort sustinut, care in cazul castravetilor, este de 8 saptamani, iar in cazul tomatelor este de12 saptamani, primele produse finite ajung la poarta halei de sortare si ambalare. Primele productii se obtin inluna martie, tot procesul se desfasurându-se pana la sfarsitul lunii noiembrie.Obtinerea rasadurilor de legume Legumele ce se cultiva mai frecvent prin rasaduri sunt rosiile, vinetele si ardeii, care au cerinte maimari in ce priveste caldura si necesita o perioada mai mare de vegetatie pana la recoltare. Prin rasaduri se cultiva si plante mai putinpretentioase, ca varza, conopida, gulia, in scopul de a obtine productii timpurii, de asemenea si prazul, ceapa de apa, telina, castravetii, si dovleceii, tot in acelasi scop.Realizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat, nefermentat; pamant de rasadnita (de "telina"); tocuri de lemn; geamuri; rogojini.Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). Cel mai bun este gunoiul proaspat de cal,
    8. care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai mare de caldura. Se poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal. Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt mai multe, printre care costul scazut, nu necesita instalatii speciale, iar dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca ingrasamant suplimentar. Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, se pregateste inca din timpul verii, in felul urmator: - dintr-un loc intelenit (inierbat), pajisti, izlazuri, etc., se fac brazde groase de 10-12 cm si lungi de 20-30cm. Acestea se asaza in gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a putrezi mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip.In lipsa unui loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai usor. Proportii de amestec pentru diferite legume: Pamant de Cultura Mranita % Nisip % telina % Rosii 50 25 25 Ardei, vinete 40 50 10 Castraveti 40 40 20 Varza, conopida 50 25 25 Salata 25 75 - Tocul de rasadnita Exista mai multe variante de rasadnite (ex.: cu 2 pante, ingropate, etc.), insa cea mai simpla este cea cu toc pe care o vom prezenta in continuare.
    9. Tocul este format dintr-o rama de lemn de 25-30 cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand prinsa din metru in metru cate o stinghie pentru sprijinirea foilor de geam, cu dimensiunea de 1 pe 1,5 m.Rama se asaza pe un strat de gunoi de grajd amenajat pentru rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de 40- 70 cm. Geamurile au rol de mentinere a caldurii degajate. In interiorul tocului se mai pune un strat de gunoi de grajd proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita se acopera cu foile de geam si rogojini. Dupa cateva zile, daca se constata inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul geamului), se asaza amestecul de pamant intr-un strat de 12-15 cm. Pamantul se grebleaza, dupa care se acopera iar rasadnita. Semanatul in rasadnita se face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia buruienilor. Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla, distrugand astfel si buruienile. Semanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma. Peste seminte sepresara un strat de mranita gros de 1-2 cm. Se batatoreste usor pamantul si se uda cu o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta. Rasadurile se pot planta si in ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn. Pe fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga excesul de apa. Se asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune amestecul de pamant. Semanatul se face in randuri, la 4-5 cm distanta.Laditele se tin intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa geam, la lumina. Cand rasadurile au atins perioada optima, se planteaza in gradina. Rasadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu transplantarea in gradina (ex. castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu pamantul din ghivece, fara a fi afectate radacinile. Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau paharele de plastic gaurite la fund.Ghivecele se umplu cu pamant pana la jumatate, apoi se seamana cate 2 seminte la ghiveci prin apasare cu degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura. La ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume Rasadirea in ghivece Rasadirea in laditeIngrijirea rasadurilor Pana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogojini. Imediat ce plantele
    10. incep sa apara, se inlatura rogojinile pentru patrunderea luminii. Rasadnita se va aerisi zilnic, chiar si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si lasandu-l imediat la loc. Pe masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va face tot mai des.Daca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta. Nu trebuie sa fie nici prea multaumezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad. Daca se intampla acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg. Daca apar coropisnite, se ingroapa la 2-3 cm din loc in loc momeli.Combaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se fierb 15 minute 100 gr boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox, etc.) si 1 gr untdelemn. Calirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la plantarea in camp. Pentru aceasta, cu 10-15 zile inainte de plantare se ridica geamurile, la inceput numai ziua, apoi si noaptea. Udatul in acest timp se reduce la minim sau se suprima total. Plantarea rasadurilor se va face tinand cont de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile culturii respective.Tipuri de solarii Culturile de legume timpurii si extratimpurii se pot obtine in rasadnita, in solarii de diferite tipuri si in sere-solar. Ne vom ocupa in mod deosebit deobtinerea legumelor in solarii, care sunt mai usor de amenajat si necesita mai putine investitii. Solariile sunt constructii simple, acoperite cu folie de polietilena de 0,1-0,2 mm grosime si in care se planteaza legume sau se produc rasaduri, primavara foarte devreme, in vederea obtinerii de productii extratimpurii (trufandale). Ele se monteaza cu minim 10-15 zile inainte de data plantarii, pentru ca pamantul sa se incalzeasca.
    11. Solarul simplu de tip tunel este usor de realizat.Pentru construirea acestui solar se folosesc tije de plastic flexibile sau de fier-beton de Ř 6, lungi de 1,6-1,8m. Tijele se asaza arcuit la distanta de 1-1,5 m intre ele, infigand cele 2 capete in pamant, constituind astfel scheletul solarului. Deschiderea arcului va fi de 70 cm, iar inaltimea de 40-50 cm. Pe schelet se fixeaza folia lata de 1,5 m asafel incat sa treaca cu 15 cm peste marginile tunelului, pentru ca folia sa fie fixata prin asezarea unor brazde de pamant peste margini. La cele 2 capete ale tunelului folia se prinde in manunchi de cate 1 tarus-ancora.Intr-un astfel de solar se pot planta 2-3 randuri de rasaduri de talie mica: salata, varza, conopida, etc. Dupa ce timpul s-a incalzit, solarul se desfiinteaza, iar cultura ramane in camp deschis. Orientarea tunelului trebuie facuta astfel incat vanturile puternice sa bata in lungul acestuia. Un alt tip de solar este solarul inalt de tip tunel. Acesta are scheletul de fier-beton de Ř 14-18, cu deschiderea la baza de 5-7 m. Tijele din fier sunt sudate intre ele cu bare de fier, iar de o parte si de alta a coamei se intind cate 3 randuri de sarma galvanizatapentru sustinerea foliei. Fiecare picior al arcadei se introduce intr-un locas din teava fixata in beton, pentru o mai buna stabilitate. Folia de polietilena de 0,2 mm trebuie sa depaseasca marginile solarului pentru ancorare sau acoperire cu pamant pe margini. Dupa ce s-a acoperit solarul cu folie, peste acesta se intinde prin incrucisare sarma de 3 mm care se fixeaza cat mai bine si mai strans pentru a impiedica ruperea foliei de catre vant.Daca exista posibilitatea, acest tip de solar poate fi prevazut in interior cu tevi pentru incalzire (sere-solar). Solarii joase duble
    12. Acest tip de solar se confectioneaza frecvent dintr-un schelet de lemn sau fier-beton. Pentru acoperire se folosesc doua folii de polietilena late de 1,4 m, lipite intre ele pe latura lunga. Solarii inalte cu acoperis in 2 panteSe construiesc din lemn. Fixarea foliei se face prin sipci de lemn late de 2-3 cm care se prind de schelet cu cuie de tabla. Se pot alatura 2 sau mai multe asemenea solarii, in care se pot cultiva toate speciile de legume.Cultura legumelor in solarii si sere Cateva soiuri de legume ce se pot cultiva in solar cu rezultate foarte bune: rosii: Marita 15; Marita 25; Vidra 14; Isalnita 50; Delicates; Vemone ardei gras: Export; Urias de California; De Dunarea; Solaris vinete: Delicia; Bucurestene; Pana Corbului; Lidia; NarcisaDupa ce s-a incalzit pamantul in solar (10-15 zile de la montare si acoperire cu folie), se ierbicideaza si se modeleaza terenul in straturi ridicate pe rand, lasand distantele specifice fiecarei culturi intre randuri.Plantarea rasadurilor in solar se face intre 20-25 martie la rosii, 5-15 aprilie la ardei, 1-15 aprilie la vinete. Trebuie ca temperatura in sol la adancimea de plantare sa nu fie mai mica de 10-12 gr C. La plantare se folosesc rasaduri viguroase, sanatoase, produse in ghivece sau cuiburi nutritive. Inainte de plantare, rasadurile se uda si se trateaza contra daunatorilor. Lucrari de intretinere in solar Dupa plantare, in locul plantelor care nu s-au prins, se planteaza alte rasaduri din acelasi soi. Se afaneaza solul prin prasile, prima oara la 10-12 zile de la plantare, apoi la 2 saptamani.
    13. Legumele se iriga functie de cultura, de obicei intre randuri, aducand apa pe santuri. Fertilizarea se face uniform, in apropierea randurilor, incorporand ingrasamantul in sol odata cu prasilele. De mare importanta este dirijarea temperaturii si umiditatii, realizata prin aerisirea solarului si irigare corecta. Aerisirea se face prin deschiderea usilor din capete, sau prin ridicarea foliei la mijlocul solarului in zilele foarte calduroase.Daca nu se respecta aceste conditii, apar bolile la plante si cultura poate fi periclitata. Combaterea bolilor se face prin masuri de igiena a culturii (indepartarea plantelor bolnave) si tratamente fito-sanitare. Lucrari speciale: La rosii: - sustinerea plantelor pe sarme sau sfori cat mai din timp (20 zile de la plantare) - copilitul (vezi ingrijirea rosiilor) - carnitul plantei la 3-4 inflorescente pentru culturile extratimpurii si 8-10 inflorescente pentru culturile prelungite - defolierea frunzelor de la baza, imediat dupa plantare, si a celor ingalbenite La ardei: - lucrari de formare a tufei, lasand 3-4 ramificatii; lastarii de rod se lasa in exterior si se ciupesc la 1-2 flori, iar lastarii interiori si cei sterili se suprima - carnitul varfului lastarilor la 2 frunze deasupra ultimului fruct - defolierea frunzelor batrane La vinete: - ciupirea lastarilor pana la aparitia primelor flori; se lasa 1-3 copili care se carnesc dupa 2-3 fructe; daca apar mai multe flori la un loc se raresc, lasand numai una - se defoliaza frunzele de la baza si cele care umbresc florile
    14. Cultura legumelor in campInsamantarea direct in camp se face pentru obtinerea de productii timpurii la legumele care suporta mai bine temperaturile mai scazute, ca morcovul, patrunjelul, mazarea, ceapa, salata, spanacul, etc. Unele seminte (morcov, patrunjel) rasar mai greu, la 20-25 zile. Perioada de semanare la legumele de baza Distanta intre Cultura Distanta pe rand/cm Perioada de semanare randuri/cm 1-15 III Morcov 20-40 7-8 25 V-25 VI Patrunjel 20-40 7-8 1 III-5 IV Ridichi de luna 15-20 6-7 1 III-15 IV Ridichi de vara 30-40 15-18 25 IV-30 V Ridichi de iarna 30-40 15-18 20 VI-10 VII 1-10 IV Sfecla rosie 30-40 18-20 25 V-5 VI 10-30 IX Ceapa de consum 30-40 7-8 20 II-10 III Ceapa de arpagic 30-40 7-8 25 III-15 IV Ceapa verde 15-20 5-6 1-10 XI
    15. 20 II-20 III 1-10 XI Usturoi 30-40 5-6 20 II-10 III 1-15 VIII Spanac 20-25 - 20 II-10 III 20 II-10 III Salata 20-25 15-20 1-20 VIII Fasole pastai 40-50 7-8 20 IV-10 V Fasole uscata 40-50 7-8 25 VI-5 VII 25 IV-10 V Castraveti 80 30-50 20 VI-10 VII Dovlecei 70-100 40-60 25 IV-10 V Plantarea rasadurilor in camp Rasadurile trebuie sa fie viguroase, sanatoase, cu frunze de culoare verde-inchis si cu radacini puternice. Perioada de plantare este in functie de specie. La plantare, pamantul se indeasa bine in jurul radacinilor astfel incat sa nu ramana goluri in care sa patrunda aerul uscat de afara.Daca terenul nu a fost ingrasat, e bine sa se puna 300-400 gr mranita la cuib, amestecandu-se cu pamantul. De mare importanta este adancimea de plantare; daca e prea adanc, cresterea plantelor va fi incetinita de lipsa aerului, iar daca plantarea se face prea la suprafata, rasadurile se vor usca. Udarea se face conform cerintelor culturii respective.Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida.Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoiputrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fidistruse.Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf(50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantelesanatoase.Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotriva altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor.Se pot folosi si alte produserecomandate de magazinele
    ID Ymess : ana_mariavegaart
    ana_vega_art@yahoo.com
    eu_sunt9910@yahoo.com

  4. #4
    Senior Member
    Data înscrierii
    15.03.2012
    Posturi
    1.862
    22. Despre rosii (sau tomate) Rosiile reprezintă una din principalele culturi din grădina de legume, datorită fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine însemnate cantităti de substante hrănitoare. Într-un kg de rosii se găsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier. Ce soiuri se cultivă? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450" care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la răsărire, de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti ?Marita 15? si ?Marita 25? Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: ?Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire; ? de Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135 zile de la rasarire; ?Campbell? produce rosii de 150-160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130- 140 zile de la rasarire. Alte soiuri bune sunt din grupa ?Heinz? Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume în general, si a celor de tomate în special progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate. Tomatele cer multa lumina, mai ales în rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate în soluri fertile, îngrasate treptat cu îngrasaminte naturale, mai ales. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct în câmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce în rasadnite calde, în care se seamana în luna februarie între 4 si 8 gr samânta la 1 mp. La 2-3 saptamâni de la rasarire, când apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10 cm când vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul în rasadnita se face la începutul lunii martie. Când a trecut pericolul brumelor târzii de primavara, începând cu mijlocul lunii aprilie si pâna în luna mai, rasadurile de tomate se pot planta în gradina. Plantarea se face la 60-70 cm între rânduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm între rânduri si 30-40 cm pe rând pentru soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamântul din cuib.
    23. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga între rânduri. Nu se stropesc direct plantele! Cum se îngrijeste cultura de tomate?Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungimese înfig în pamânt în dreptul fiecarei plante înspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 în 2 metri pe rând, pe care se întinde sârma la 50-60 cm înaltime. În afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se încarca cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fâsii de cârpe sau alt material textile, imediat sub frunze, înconjurând tulpina în asa fel încât fructele sa aiba loc sa creasca. Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa, din cei care apar în preajma primului ciorchine de fructe, pentru cresterea productiei. Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de uscare al pamântului. Primavara si la începutul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamântul sa se încalzeasca în timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, când solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se încalzi un pic. Îngrasarea pamântului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamâni. În acest scop e indicat sa se foloseasca îngrasaminte naturale, precum gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se împrastie printre plante si se îngroapa prin prasit în sol. Cârnitul este o lucrare foarte indicata, atât pentru culturile timpurii cât si pentru cele târzii. Consta în retezarea vârfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele târzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor în cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea târzie se accelereaza coacerea înainte de caderea brumei. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, în mai multe rânduri.
    24. Despre ardei În cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat într-un pamânt bogat, afânat, lucrat adânc si îngrasat cu gunoi de grajd. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Românesc, Calincov verde, etc. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti, Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc. Ardei lung: Kapia, Lung românesc, Medaliat, Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc.
    25. RasadulSemanatul în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile târzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face în rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. În celelalte cazuri, ardeii se planteaza la începutul lunii mai.Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punând câte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute plantarease face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi înaltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie îngropate la aceeasi adâncime ca cea din rasadnita.Îngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, îngrasare suplimentara). Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamâni pentru ca plantele sa se înradacineze bine; apoi udatul se face odata la 6-8 zile; în timpul înfloririi masive se întrerupe udatul. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a îngropa radacinile dezgolite la udat. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitate este bine sa se cârneasca ramurile fiecarei plante, lasând doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.
    26. Despre castraveti Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci). Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda). Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si 0,5 m pe rand. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita. De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp. Soiuri: Delicates, Cornison, Bistrita, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina. Pentru productia de toamna, care in general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie, la distanta de 70/30 cm. De regula se foloseste soiul Cornison. Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca plantarea s-a facut prin semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib. Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. Udarea se face numai la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi. O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul", care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi lastari, pe care se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 3.
    27. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-20 zile de la prima.Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repeta la 2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate. Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca se lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod. De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna.
    28. Despre fasole Fasolea pentru pastai (sau fasole verde) Se seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai). Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare. Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4 seminte la cuib. Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m. Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta. Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire. Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase. Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade. Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna. De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai. Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc. Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana, Aurie de Bacau.
    29. Despre salata Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie. In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile: Pentru cultura timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges Pentru semanare in toamna: Polul Nord Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina. Terenul trebuie lucrat si ingrasat, 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna. Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august-10 septembrie.
    30. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie. Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august.Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta,la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta. Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului. Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar. Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda. IngrijireDaca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii. Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze. Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura. La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani.Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, candfrunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior.
    31. Despre spanac Spanacul este o planta legumicola foarte valoroasa datorita continutului ridicat in substante nutritive - saruri de fier, calciu, vitamina C - precum si faptului ca se poate consuma intr-o perioada cand lipsesc alte legume. Soiuri mai raspandite: Viroflay, soi timpuriu care se recolteaza la 40-50 zile de la semanare, este mai sensibil la ger; semanat din toamna, trebuie protejat cu frunze uscate, gunoi paios sau paie; Matador este un soi mai rezistent la frig, dar se recolteaza mai tarziu; Alte soiuri: Smarald, Nores, etc. Semanatul din toamna se poate incepe din august pentru productia de toamna, iar pentru cea din primavara, spanacul se seamana in septembrie-octombrie. Semanatul de primavara se face cat mai devreme, in martie - inceputul lui aprilie. Se seamana la 20-25 cm intre randuri si 2-4 cm adancime. Pentru 1000 mp sunt necesare 2-2,5 kg samanta. Ca lucrari de ingrijire mentionam plivitul pe rand, 1-2 prasile, o ingrasare suplimentara (, si udarea in caz de seceta. Recoltarea se poate incepe cand plantele au 5-6 frunze de 10-12 cm si se face fie prin ruperea frunzelor de la exteriorul rozetei, fie taindu-se rozeta cu frunze de la baza. De pe 1000 mp se pot recolta 1200-2000 kg de frunze.
    32. Despre ceapa CEAPA
    33. Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii. Ceapa de arpagic Se obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine în primavara; samânta de ceapa se seamana în martie (0,8-1 kg la 100 mp), în rânduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adâncime, lasând poteci de 50 cm la 10-15 rânduri. Pentru a grabi rasarirea, samânta se înmoaie în apa 2-3 zile. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza împotriva manei. Recoltarea se face în luna august când bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mâna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel cudiametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza în încaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator.Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc. Ceapa de consum (bulbi)La sfârsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm între rânduri si 10-12 cm între bulbi pe rând, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. Îngrijirea consta în 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 îngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. Îngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamâni de la plantare. Recoltarea se face în august când tulpinile s-au înmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamânt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvânte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi în luna aprilieîn rânduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samânta. Rasadul este bun de plantat când are 2-3 frunze. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfârsitul lunii mai, la 25-30 cm între rânduri si 10-15 cm pe rând. Dupa plantare se uda, apoi se îngrijeste la fel ca ceapa de arpagic.
    34. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola Ceapa verde Pentru a obtine ceapa verde (stufat) în primavara, se planteaza toamna târziu sau primavara cât mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm între rânduri si 5-10 cm pe rând. Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de înghet. Acest strat se aduna cu grebla în primavara. Recoltarea se poate începe din luna aprilie când frunzele au lungimea de 30-35 cm.Despre varza Exista mai multe feluri de varza: alba, rosie, creata, de Bruxelles, etc. Ne vom ocupa de tipurile de varza mai populare la noi, anume cea alba si rosie. Varza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta în faza de rasad temperaturi de -3 grade C, iar când e dezvoltata pâna la -7 grade C. Are însa nevoie de multa apa si lumina. Pe un teren bogat, arat adânc din toamna si îngrasat corespunzator se obtin recolte foarte bune.
    35. VARZA ALBA Soiuri timpurii (formeaza capatâni la 90-110 zile de la rasarire) Dittmark este un soi foarte productive care formeaza capatâni mici, îndesate si rotunde. Prima recolta face capatâni mici si putin lunguiete cu greutate de 1-1,2 kg. Daca se întârzie recoltarea, verzele crapa. Alte soiuri timpurii sunt: Timpurie de Vidra, Veta Soiuri de vara (recoltare la 110-130 zile) Gloria, Victoria ? capatâna ovala, de 1,5-2 kg Soiuri de toamna (recoltare la 145-160 zile) De Buzau este un soi cu capatâni mari si foarte mari (5-6 kg), îndesate si care nu crapa. Licurisca ? soi cu capatâni rotunde, bine îndesate, de cca 3 kg, foarte pretabil la murat. Larex este alt soi productiv. VARZA ROSIE Soiuri: Cap de Negru este soiul cel mai cultivat; capatâna rotunda de cca 1 kg. Alte soiuri: De Ertfurt, Zenit, Topaz, etc. Rasadul de varza timpurie se obtine în rasadnite calde din seminte (7-10 gr la 1,5 mp) semanate la începutul lunii februarie. Varza de vara se pune în rasadnite semicalde la începutul lunii martie. Varza de toamna si cea rosie se seamana direct pe strat la mijlocul lunii mai. Plantarea rasadurilor în gradina, pentru culturile timpurii se face la 50-55 zile de la rasadire, în martie sau începutul lui aprilie. Pentru culturile de vara plantarea se face în aprilie sau începutul lunii mai. Înainte de plantare rasadurile se fasoneaza, se scurteaza vârful radacinilor si jumatate din lungimea frunzelor. Distantele de plantare sunt 70-30 cm pentru varza timpurie si 70/40, 70/50 cm pentru varza de vara sau toamna (inclusiv cea rosie). La plantare rasadurile se îngroapa pâna la prima frunza adevarata. Dupa plantare se uda obligatoriu. ÎngrijireLucrarile obisnuite sunt completarea golurilor (3-4 zile de la plantare); prasilele pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor; musuroitul (odata la 2-3 saptamâni de la plantare, apoi la primul prasit); udatul; îngrasarea suplimentara. Udatul (în timpul primaverii se face dimineata, iar vara dupa amiaza) se face la 10-14 zile, cu volum mare de apa. Odata cu udatul se poate aplica si îngrasarea suplimentara, îngropat între rânduri sau în solutie cu apa de udat, la 15-20 zile de la plantare. Când leaga capatânile se face îngrasarea a 2-a. Recoltarea se face când capatânile sunt bine îndesate (se constata prin apasare cu degetul). La varza timpurie se poate obtine si a 2-a recolta de la aceleasi plante. Pentru aceasta se taie capatâna mai sus, lasându-se frunzele verzi de la baza. Verzele vor fi mai mici ca cele din prima productie.
    36. Despre vinete Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si hrana. Samânta încolteste numai la temperaturi ce depasesc 14-15 grade C, iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des. Daca nu au suficienta lumina în rasadnita, plantele se îngalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite în teren, nu leaga rod. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: ?Delicia? pentru culturi timpurii, ?Danubiana? pentru culturi de vara, ?Pana Corbului? si ?Bucurestene? pentru culturi târzii. Cum se produce rasadul de vinete? Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul în rasadnite se face la sfârsitul lui februarie, începutul lui martie. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamânt la radacina sau în ghivece nutritive.
    37. Plantarea rasadurilor se face la începutul lunii mai, la 60 zile de la semanare, când au 6-7 frunze, la 60-70 cm între rânduri si 30 cm pe rând, la aceeasi adâncime la care au stat în rasadnita. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1,5 litri apa si se trage pamânt maruntit în jurul plantei. Cum se îngrijeste? În general, îngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar îngrasarea se face de 3 ori, prima data la 10-15 zile, iar celelalte 2 îngrasari la intervale de 15-20 zile. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice, daca se strâng usor între degete si podul palmei. Fructele îmbatrânite devin amare. La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare. Recoltarea se repeta din 7 în 7 zile. O planta poate produce 5-6 vinete, aproximativ 1-1,5 kg. Imprimati articolul Legumele protejate în viziune modernăAdevărul este că dispunem de o experienţă îndelungată în producerea legumelor protejate. Ce-i drept,am pornit de la adăpostirea lor sub o folie rudimentară, ajungând în final la o reţea formidabilă decultivare sub cupolele din sticlă care împânzesc aproape toată ţara. Aceasta reprezintă trecutul, pentrucă astăzi suntem în măsură să schimbăm radical concepţia de cultivare a legumelor în spaţii protejate.Noul tip de folie este pe cale să scoată sticla din peisajul legumelor cultivate în sistem protejat. Despretoate acestea ne vorbeşte inginerul buzoian Petre Eremia, cel care timp de patru decenii a participat laclădirea unui sistem horticol de referinţă în Europa. După 1990, alături de colegii săi, a asistat ladestrămarea lucrării lor. Domnia sa revine în prim-planul reclădirii horticulturii româneşti, conştient cănu poate sta deoparte, criticându-i doar pe cei care gestionează neajunsurile acestui sector.Din tradiţia legumicultorilor buzoieniRep.: Domnule inginer, sunteţi un veteran al promovării culturilor de legume protejate sub diferiteforme. Ce ne puteţi spune despre schimbările de esenţă produse în actualele tehnologii?P.E.: Realizarea de legume în „conveier“, ceea ce înseamnă un teren permanent ocupat şi careproduce în toate lunile anului, este o tradiţie a legumicultorilor buzoieni care, pe lângă pricepere,folosesc pe suprafeţe mari sistemul culturilor protejate, folia perforată, folia pe tunele mici şi înalte, lacare se adaugă specii şi soiuri preluate de la fermierii din vestul Europei şi, nu în ultimul rând,tehnologiile de vârf.Cu mulţi ani în urmă, după o vizită în Italia, la o expoziţie unde s-au prezentat noutăţi în domeniulfolosirii maselor plastice în legumicultură, am construit şi în Buzău noul model de solar tip tunel înaltpentru culturile cu talie mare şi am utilizat folia perforată pentru culturile de verdeţuri şi cartofitimpurii. Această tehnologie este valabilă şi astăzi, cu condiţia să fie aplicată de adevăraţi profesionişticare trebuie să ştie că legumele realizate sub plastic prezintă unele particularităţi faţă de cultura încâmp.În climatul artificial din aceste adăposturi, există o vizibilă interdependenţă între organism şi mediu.Acestea se influenţează reciproc. Ţinând seama de cerinţele plantelor legumicole faţă de temperatură,în corelaţie cu lumina, se stabilesc principiile de construcţie a adăposturilor acoperite cu plastic, dar şiepoca de semănat şi plantat şi agrotehnica aplicată pentru a realiza culturi verzi tot timpul anului.
    38. Cultivăm legume care se dezvoltă la 12-18 grade, altele la 18 -23 grade. Există culturi de zi scurtă,altele de zi lungă, sunt legume cu talie mică şi altele cu talie înaltă care trebuie palisate şi, în fine, neinteresează şi posibilitatea lucrării mecanizate a solului. La toate aceste cerinţe răspund bine tuneleleînalte preluate din Italia, dar care sunt folosite cu succes în zilele noastre în Grecia, Spania atât pentrulegume, cât şi pentru cultura căpşunului. La noi continuă să fie construite adăposturi înalte,confecţionate din lemn şi care nu răspund cerinţei de semimecanizare. Mai mult, acestea se aerisescgreu, folia se înlocuieşte anual şi, nu în ultimul rând, costă dublu ca preţ.Un model folosit cu succes în vestul EuropeiRep.: Spuneaţi că modelul a fost preluat din experienţa fermierilor din vestul Europei. De ce la noi s-arenunţat aşa uşor la o asemenea tehnologie?P.E.: Plecând de la ideea că putem primi bani mulţi din fonduri europene, prin SAPARD, PNDR, s-auconstruit sere de tip olandez acoperite cu plastic (mai nou, şi franţuzeşti) foarte scumpe - 500.000-1.000.000 €/ha, fără un studiu al condiţiilor reale din ţara noastră, ceea ce a dus la cheltuieli mari cuproducţia. Acestea nu s-au recuperat deoarece, la noi, cultura de roşii de exemplu, cea mai rentabilă,apare odată cu cea produsă în câmp, în sudul Europei, şi care se vinde la preţ de dumping. La căpşuni,producţia realizată în ţara noastră în sere cu plastic apare odată cu cea realizată în Grecia, în solarii tiptunel. Acest tip de solar, despre care se spune pe nedrept că este depăşit, se foloseşte în toată lumeanumai la noi nu, pentru că întotdeauna trebuie să luăm ce e mai scump.Să nu renunţăm la solarul tip tunel!Rep.: Pentru a vă înţelege pledoaria vă rugăm să ne explicaţi cum se construieşte acest solar tip tunel,care, după cum ne spuneaţi, prezintă multiple avantaje.P.E.: Tipul acesta de solar se realizează din ţeavă de construcţii neagră de 25-37 mm grosime şi carese taie la 12 m lungime. Pentru a putea fi confecţionate arcele cu o deschidere de 5,20 m, din careeste compus solarul, bucăţile de ţeavă se arcuiesc pe o masă special construită, un banc de lucru maiexact, cu dimensiunea de 6/3m, cu o pârghie de roluit lungă de 5 m, având la 2,7 m două role.Pârghia prinsă la mijlocul bancului de lucru se mişcă manual, iar ţevile se arcuiesc cu o deschidere de5,2 m şi o înălţime la coamă de 2,7 m.Un solar se construieşte din module de 2,5 m, cel mai practic fiind alcătuit din 14 arce şi 13 intervalecu o lungime totală de 33 m. Astfel că la un hectar vor intra 30 de tunele. Între solarii se lasă unspaţiu de 1-2 m pentru prins folia. Arcele se fixează în pământ prin intermediul a doi ţăruşiconfecţionaţi din ţeavă de 50 mm şi se rigidizează cu trei lonjeroane, tot din ţeavă de 25-37 mm, unulpe coamă şi câte unul în dreapta şi stânga, la jumătatea distanţei coamă-sol. Înainte de a pune foliade polietilenă, care trebuie să fie groasă de 0,15-0,20 mm, se trag pe lungime 4-6 sârme de 2,5 mm.Folia se aşază în solzi, după care se pune al doilea rând de sârmă care se leagă cu copci de primul.Este bine să se treacă o bandă de polipropilenă peste solar pentru o mai bună rigidizare, în cruciş, dela un stâlp la altul. Este bine să amplasăm solariile pe un teren ferit şi lângă o sursă permanentă deapă. În plus, cred că ar trebui să recomandăm o asociere a mai mulţi cultivatori pentru amenajareabancului de roluit arce de solarii, confecţionat şi fixat lonjeroane şi ţăruşi.
    ID Ymess : ana_mariavegaart
    ana_vega_art@yahoo.com
    eu_sunt9910@yahoo.com

  5. #5
    Senior Member
    Data înscrierii
    15.03.2012
    Posturi
    1.862
    mda....se copiaza nasol acele documente
    ID Ymess : ana_mariavegaart
    ana_vega_art@yahoo.com
    eu_sunt9910@yahoo.com

  6. #6
    Senior Member
    Data înscrierii
    15.03.2012
    Posturi
    1.862
    http://www.agropataki.ro/produse/fit...a_de_tomate/ro cultivarea tomatelor in solarii si sere
    ID Ymess : ana_mariavegaart
    ana_vega_art@yahoo.com
    eu_sunt9910@yahoo.com

  7. #7
    Senior Member
    Data înscrierii
    15.03.2012
    Posturi
    1.862
    http://www.agropataki.ro/produse/fit..._culturilor/ro descrierea culturilor in camp/solar/sere
    ID Ymess : ana_mariavegaart
    ana_vega_art@yahoo.com
    eu_sunt9910@yahoo.com

  8. #8

  9. #9
    Senior Member
    Data înscrierii
    15.03.2012
    Posturi
    1.862
    Schema de tratament a legumelor din sera conform agriculturii ecologice

    Posted on 21 ianuarie 2012 by jurnalbio
    Intrucat se apropie sezonul agricol, la editia ECOAGRIS – Targul pentru sanatatea ta desfasurata zilele acestea la Iasi, sunt expuse produse, tehnici si inputuri autorizate pentru agricultura ecologica:

    • fertilizatori si amelioratori ecologici
    • tratamente ecologice pentru protectia mediului – pentru igienizarea foselor septice, pentru tratarea gunoiului organic, pentru tratarea ecologica a terenurilor infestate cu produse petroliere sau radioactive
    • tratamente ecologice pentru zootehnie
    • tratamente ecologice pentru industria agroalimentara – vinificatie, prepararea produselor lactate sau a produselor din carne

    BIOMA AGRO ECOLOGY CO, organizatorul Targului de la Iasi si unul din expozanti, ne-a furnizat o schema orientativa pentru intretinerea culturilor de legume in sera dupa tehnicile corespunzatoare din Agricultura Ecologica.
    Pasul 1 – La pregatirea pamantului: Tratament cu Thermokipio Ameliorator, prin stropirea solului, urmata de “rascolirea”, saparea terenului, solutia fiind astfel inserata in sol
    Pasul 2 – Dupa insamantare, rasadire sau la reluarea ciclului vegetativ: Tratament cu Thermokipio Fertilizator (stropiti uniform plantele si solul). Tratamentul cu Thermokipio Ameliorator si Thermokipio Fertilizator se efectueaza doar o singura data pe an.
    Pasul 3 – dupa aproximativ 15 zile, respectiv, dupa prima infrunzire, se face tratamentul cu Fylo. Acest tratament se poate administra de maximum 3 ori pe an, respectiv, a doua și a treia oara, doar daca sunt situații care afecteaza plantele (seceta, ploi abundente, variatii mari de temperatura, temperaturi foarte mari etc).
    Pasul 4 a: Dupa aproximativ 20 zile se aplica tratamentul Synthoxal (impotriva daunatorilor precum Musculita alba, Paianjenul rosu comun, Paduchele verde al castraveților, Paduchele cenușiu al verzei etc.) prin stropirea plantelor, dar și a solului din imediata vecinatate .
    Pasul 4 b: Dupa alte circa 15 zile: se aplica tratamentul Broxxal (impotriva nematodelor) prin stropirea solului si a plantelor.
    Pasul 4 c: Dupa alte circa 15 zile se stropesc plantele cu tratamentul Lexarmol – impotriva bolilor (mana sau alte boli de natura vegetala).
    Tratamentele cu Synthoxal, Broxxal si Lexarmol se vor repeta ori de cate ori este nevoie. In cazul in care cultura este invadata de boli/daunatori, tratamentele se vor repeta mai des.
    BIOMA AGRO ECOLOGY CO este unic distribuitor pentru Romania al societatii omonime din Elvetia, cu reputatie bine definita in domeniul cercetarii si productiei eco-biologice. Pentru mai multe detalii puteti accesa website-ul BIOMA.

    Filed under: Agricultura Ecologica, Alimentatie sanatoasa | Tagged: agricultura bio, alimente organice, Bio, bioma, lapte bio, Mancare bio, produse bio, Romania, targ bio | Lasă un comentariu »

    Agricultura ecologica. Ghidul incepatorului, episodul 2

    Posted on 29 martie 2011 by jurnalbio
    Daca un teren este neutilizat mai multi ani, poate fi introdus direct in agricultura ecologica, fara a mai trece prin perioada de detoxifiere? Cat costa efectuarea testelor?
    Jurnal Bio continua rubrica Agricultura ecologica. Ghidul incepatorului, in care raspundem la aceste intrebari si la la altele la fel de importante. Nu singuri, ci cu ajutorul lui Damian Dragomir, seful filialei din Romania a organismului de certificare Austria Bio Garantie si presedintele Asociației EcoR Partener, Centrul de Resurse pentru Promovarea și Marketingul Produselor Ecologice Certificate. El a acceptat sa ne ajute si sa ne raspunda la intrebari.
    Jurnal Bio: Daca un teren este nefolosit de cativa ani, poate fi utilizat pentru agricultura ecologica imediat? Sau mai trebuie sa treaca prin cei doi ani de detoxifiere?
    Damian Dragomir: „Detoxifierea” este reprezentata in Regulament ca fiind perioada de conversie. Aceasta este de:
    - cel putin doi ani inainte de semanat;
    - cel putin doi ani inainte de utilizarea acestor produse ca furaje obtinute din agricultura ecologica in cazul pasunilor si furajelor perene,;
    - cel putin trei ani inainte de prima recolta a produselor ce se pot comercializa cu declaratia de produs ecologic in cazul culturilor perene, altele decat furajele (pomi fructiferi, vita de vie, etc)
    In situatia in care se aduc documente justificative Organismului de Inspectie si Certificare, se poate obtine o derogare ce poate scurta perioada de conversie (nu mai putin de 12 luni). Aceasta derogare este acordata de catre MADR si in cadrul dosarului de reducere a perioadei de conversie, o piesa de baza fiind si un buletin de analiza al solului care sa ateste ca nu exista pesticide si substante nepermise.
    Jurnal Bio: Se pot face anumite teste pentru a dovedi ca este curat?
    Damian Dragomir: Se realizeaza vizita in teren, se pot preleva probe de sol, se arata documentatia si istoricul terenului.
    Jurnal Bio: Care sunt costurile testelor si ce trebuie sa faca un fermier?
    Damian Dragomir: Fermierul trebuie sa cunoasca istoricul terenului, daca s-au folosit produse chimice in anii anteriori cu remanenta mare.
    Certificarea in agricultura ecologica NU are la baza efectuarea de analize de sol/planta/produs, mostre pentru analiza fiind prelevate de OIC in cazul in care exista suspiciuni legate de folosirea unor substante nepermise. In cazul in care suspiciunea este nefondata, costurile de analiza vor fi suportate de catre OIC. In cazul in care suspiciunea este fondata (existenta de substante nepermise) costul este suportat de catre fermier. Cu titlu orientativ, o analiza pentru multipesticide (poate detecta cca 500 de substante active) costa intre 400 – 500 euro. Analizele de mostre se vor efectua in cadrul unor laboratoare specializate, acreditate conform Standardului.

    Damian Dragomir este seful filialei din Romania a organismului de certificare Austria Bio Garantie.
    Iata si partea 1 a acestui articol.

    Filed under: Agricultura Ecologica | Tagged: agricultura bio, alimente organice, Bio, lapte bio, Mancare bio, produse bio, Romania, targ bio | Lasă un comentariu »


    Agricultura ecologica. Ghidul incepatorului, episodul 1

    Posted on 17 februarie 2011 by jurnalbio
    Unde se duce pentru prima oara un proprietar de terenuri care doreste sa produca in conditiile agriculturii ecologice? La ce institutie a statului sau la ce organism de certificare? Ce acte ii trebuie sa pregateasca? La ce costuri initiale trebuie sa se astepte? Ce pasi are de urmat inainte de a obtine certificarea? Cat dureaza procedurile?
    Jurnal Bio lanseaza o noua rubrica, in care vom incerca sa raspundem la aceste intrebari si la la altele la fel de importante. Nu singuri, ci cu ajutorul lui Damian Dragomir, seful filialei din Romania a organismului de certificare Austria Bio Garantie si presedintele Asociației EcoR Partener, Centrul de Resurse pentru Promovarea și Marketingul Produselor Ecologice Certificate. El a acceptat sa ne ajute si sa ne raspunda la intrebari.
    Despre „Romania – granarul Europei” se vorbeste de 200 de ani. Despre Romania, tara cu potential agricol ecologic se discuta de mai putin timp. Astazi vom afla la ce institutii trebuie sa se duca prima oara un proprietar de terenuri care doreste sa inceapa productia certificata ecologic si care sunt costurile initiale.
    Jurnal Bio: Care este primul pas pe care trebuie sa il faca o persoana care doreste sa produca ecologic? La ce institutie?
    Damian Dragomir: Primul pas este sa se adreseze unui Organism de Inspectie si Certificare acreditat de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) si sa incheie un contract de inspectie prin care se angajeaza sa respecte Regulamentul in vigoare in ceea ce priveste metoda de productie ecologica, procesarea, comercializarea, depozitarea si etichetarea produselor agroalimentare ecologice.
    Al doilea pas este inregistrarea operatorului la Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) de Judet.
    Este de remarcat ca inainte de a incepe activitatea in agricultura ecologica, orice operator (orice intreprinzator care doreste sa se inregistreze si sa produca/proceseze/comercializeze produse ecologice) trebuie sa is cunoasca foarte bine punctul de plecare si sa isi configureze un plan de lucru pe termen mediu si lung.
    De exemplu, un fermier trebuie sa aiba foarte clar definita structura fermei si este de dorit/recomandat ca suprafetele sa fie foarte bine identificate si inregistrate prin inscrierea la APIA (Agentia de Plati si Interventie in Agricultura).
    Cu adevarat, primul pas, care este in principiu foarte important, este acela al informarii intiale de o foarte buna calitate si cu o serie de informatii si cunostinte foarte serioase si pragmatice.
    JB. Ce acte ii trebuie si ce costuri initiale sunt?
    DD. Pentru inscrierea la DADR:
    Contractul semnat cu un Organism de Inspectie si Certificare

    • Fisa de inregistrare in agricultura ecologica (se gaseste pe site-ul MADR)
    • Pentru inscrierea catre un Organism de Inspetie si Certificare:
    • Contractul de inspectie incheiat
    • Fisa de inregistrare la DADR
    • Copie dupa C.U.I. (in cazul persoanelor juridice) sau o copie dupa actul de identitate
    • B.I / C.I (in cazul persoanelor fizice)
    • Detaliile Bancare
    • Detalii despre proiect

    In ceea ce priveste costurile acestea difera in functie de natura proiectului:

    • productie vegetala (suprafata exploatatiei);
    • productie animaliera (numarul de animale);
    • procesare;
    • comercializare;
    • depozitare.

    Costurile de certificare varizaza in functie de structura fermei si de la organism la organism de inspectie si certificare.
    Costurile initiale sunt constituite de acele costuri ce trebuiesc acoperite pentru activitatile de inceput : inregistrare in sistemul de agricultura ecologica, elaborarea documentelor initiale, intierea dosarului de certificare si alte costuri administrative.
    Pentru a avea o orientare aceste costuri variaza intre 250 – 500 euro/unitate. Aceasta marja este pur orientativa. Costurile de initiere se platesc o singura data, urmand ca in urmatorii ani sa se plateasca tarife de administrare (mentinere) care in principiu sunt mai scazute decat cele initiale.

    Damian Dragomir este seful filialei din Romania a organismului de certificare Austria Bio Garantie.

    Filed under: Agricultura Ecologica | Tagged: agricultura bio, alimente organice, Bio, lapte bio, Mancare bio, produse bio, Romania, targ bio | 5 Comentarii »
    ID Ymess : ana_mariavegaart
    ana_vega_art@yahoo.com
    eu_sunt9910@yahoo.com

  10. #10

Pagina 1 din 2 12 UltimulUltimul

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •