Papornița Moșului
Rezultate 1 la 8 din 8

Subiect: România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare

  1. #1
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.588

    România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare



    Agricultura României

    De la Wikipedia, enciclopedia liberă
    Salt la: Navigare, căutare
    România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile[1]. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate[2]. Valoarea producției agricole din România a fost de 64,4 miliarde lei în anul 2010[3]. Producția vegetală a fost în valoare de 43,4 miliarde lei (67,5%), cea animală de 20,4 miliarde lei (31,6%), iar serviciile agricole s-au cifrat la 557,2 milioane lei (0,9%)[3]. În anul 2009, valoarea totală a producției agricole a fost de 59,9 miliarde lei (scădere)[4], și de 66,9 miliarde lei în 2008 (creștere 40%)[5]
    În anul 2009, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,1 miliarde de euro și a importat de 3,4 miliarde de euro.[6] În anul 2010, România a avut un deficit extern de peste 700 de milioane de euro la importurile și exporturile de produse agricole.[7] În anul 2011, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,9 miliarde de euro și a importat de 3,7 miliarde de euro.[8]
    Consumul anual de fructe și legume pe cap de locuitor în România este de aproximativ de 70 – 80 de kilograme, în timp ce media europeană atinge 90 – 100 de kilograme[9].

    ========================================

    http://www.flux.md/editii/200926/articole/6237/


    S-a majorat cu aproximativ 5 mii de hectare suprafaţa terenurilor agricole
    Cotidian Naţional Nr.200926 din 07 aprile 2009
    Suprafaţa terenurilor agricole din Republica Moldova s-a majorat pe parcursul anului trecut cu 5,6 mii hectare, constituind la 1 ianuarie curent 2 milioane 503,62 mii hectare.


    Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei ordinare din 31 martie curent Hotărârea cu privire la aprobarea Cadastrului funciar pentru anul curent. Astfel, potrivit datelor Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, suprafaţa totală a terenurilor agricole constituia, la 1 ianuarie curent, 2 milioane 503,62 mii hectare sau 73,97 la sută din toată suprafaţa dintre care 1 milion 820,51 mii hectare (72,7 la sută) reprezintă terenuri arabile, 303,03 mii hectare (12,1 la sută) - terenuri cu plantaţii perene, 356,11 mii hectare (14,22 la sută) - păşuni şi fâneţe, iar terenurile agricole neprelucrate constituie 22,97 mii hectare sau 0,91 la sută din toată suprafaţa de terenuri agricole. Totodată, pe parcursul anului 2008 a fost modificată structura terenurilor cu destinaţie agricolă. Astfel, suprafaţa terenurilor arabile s-a majorat cu 3,8 mii de hectare, a livezilor cu 0,8 mii hectare, iar suprafaţa viilor s-a micşorat cu 1,6 mii hectare. Suprafaţa terenurilor lăsate în pârloagă s-a mărit cu 1,2 mii hectare.
    De asemenea, informaţia prezentată de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru relevă faptul că la 1 ianuarie curent erau înregistrate 283 cooperative agricole cu o suprafaţă de 146,6 mii hectare sau 7,3 la sută din suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă, 108 societăţi pe acţiuni cu o suprafaţă de 55,1 mii hectare (2,8 la sută), 1.513 societăţi cu răspundere limitată cu suprafaţa de 648,77 mii hectare (32,7 la sută) şi 380,9 mii de gospodării ţărăneşti cu o suprafaţă de 558,3 mii hectare (28,1 la sută). Numărul cooperativelor agricole s-a majorat pe parcursul anului trecut cu 24 de unităţi, iar a societăţilor cu răspundere limitată s-a mărit cu 169 de unităţi, în schimb s-a diminuat numărul gospodăriilor ţărăneşti cu 5,3 mii de unităţi.
    Terenurile fondului silvic aveau la 1 ianuarie curent o suprafaţă de 443,1 mii hectare, cu 3 mii hectare mai mult decât suprafaţa înregistrată la 1 ianuarie 2008, terenurile fondului apelor constituie 86 mii hectare, cu 0,8 mii hectare mai mult decât anul trecut, iar suprafaţa terenurilor fondului de rezervă s-a diminuat cu 5,1 mii hectare, constituind 497 mii hectare.
    Din suprafaţa totală a terenurilor, 55,5 la sută reprezintă proprietate privată, 21,4 la sută – proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi 23,1 la sută constituie proprietatea publică a statului.
    Republica Moldova este divizată în 32 de raioane, 3 municipii, Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia şi unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului. Suprafaţa totală a Republicii Moldova constituie 3 milioane 384,6 mii hectare.
    Virginia ROŞCA, FLUX


    Vizualizari: 927


    Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei românești, aproape 30% din populație lucrând în acest domeniu.[10] Parcelele mici de pământ și eșecul în adoptarea tehnicilor moderne în agricultură înseamnă că producția din fiecare an este dependentă de capriciile vremii.[10]
    Una dintre marile probleme ale agriculturii românești este evaziunea fiscală, evaluată la 2,5 miliarde euro anual în anul 2011[11].
    Ultima modificare făcută de Adrian Pop; 31.12.2012 la 17:39.
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  2. #2
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.588
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  3. #3
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.588
    Orice proiect este asemenea unui copil nou nascut.
    Fara parinti seriosi, capabili sa-i dea copilului tot ce este mai bun, acesta nu are cum sa se dezvolte frumos si sa devina cu Adevarat util Societatii Umane.

    RETEAUA DE DRUMURI DIN ROMÂNIA
    Lungimea drumurilor din Romania este de 198.930,935 km
    http://www.cnadnr.ro/pagina.php?idg=20
    UNIMEDIA precizează că lungimea drumurilor publice în Republica Moldova este de cca 10 mii km, 30% din care constituie drumuri naționale.
    http://unimedia.info/stiri/reparatia...aza-46178.html


    Avem in ROMANIA MARE cca 210.000 Km de drumuri. Din 10 m in 10 m daca am planta cate un nuc, pe-o parte si de alta a drumului, am avea nevoie la fiecare Km de cate 200 de nuci. Pe un hectar de plantatie intra cca 100 de pomi, deci la fiecare Km de drum putem planta echivalentul a 2 ha de livada.

    Simplu spus, putem sa plantam cca 420.000 de hectare de livada de nuc, din cele 600.000 de hectare ce ni le-am propus la Proiectul PAINEA VIITORULUI, de-a lungul tuturor drumurilor din Romania Mare.



    Cu minti lucide si cu o legislatie adegvata, in urmatorii 10-15 ani, Primarii celor 30.000 de localitati Romanesti pot sa fie sprijiniti sa realizeze tot ceea ce ne propunem la acest proiect.


    Vom incepe cu infiintarea rapida a catorva pepiniere si-n Romania, pe langa cele din Basarabia, pentru a invata cu totii sa dezvoltam sistemul.
    Cheia reusitei noastre este data de inceperea pregatirii tinerilor in domeniul afacerilor, devenind astfel capabili ca in urmatorii 10 ani sa intuiasca consecintele gandurilor si actiunilor lor.



    LA MULTI ANI !!!!



    adi




    On 12/31/2012 3:38 PM, adi pop wrote:



    Agricultura României

    De la Wikipedia, enciclopedia liberă
    Salt la: Navigare, căutare
    România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile[1]. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate[2]. Valoarea producției agricole din România a fost de 64,4 miliarde lei în anul 2010[3]. Producția vegetală a fost în valoare de 43,4 miliarde lei (67,5%), cea animală de 20,4 miliarde lei (31,6%), iar serviciile agricole s-au cifrat la 557,2 milioane lei (0,9%)[3]. În anul 2009, valoarea totală a producției agricole a fost de 59,9 miliarde lei (scădere)[4], și de 66,9 miliarde lei în 2008 (creștere 40%)[5]
    În anul 2009, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,1 miliarde de euro și a importat de 3,4 miliarde de euro.[6] În anul 2010, România a avut un deficit extern de peste 700 de milioane de euro la importurile și exporturile de produse agricole.[7] În anul 2011, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,9 miliarde de euro și a importat de 3,7 miliarde de euro.[8]
    Consumul anual de fructe și legume pe cap de locuitor în România este de aproximativ de 70 – 80 de kilograme, în timp ce media europeană atinge 90 – 100 de kilograme[9].

    ========================================

    http://www.flux.md/editii/200926/articole/6237/


    S-a majorat cu aproximativ 5 mii de hectare suprafaţa terenurilor agricole
    Cotidian Naţional Nr.200926 din 07 aprile 2009
    Suprafaţa terenurilor agricole din Republica Moldova s-a majorat pe parcursul anului trecut cu 5,6 mii hectare, constituind la 1 ianuarie curent 2 milioane 503,62 mii hectare.


    Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei ordinare din 31 martie curent Hotărârea cu privire la aprobarea Cadastrului funciar pentru anul curent. Astfel, potrivit datelor Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, suprafaţa totală a terenurilor agricole constituia, la 1 ianuarie curent, 2 milioane 503,62 mii hectare sau 73,97 la sută din toată suprafaţa dintre care 1 milion 820,51 mii hectare (72,7 la sută) reprezintă terenuri arabile, 303,03 mii hectare (12,1 la sută) - terenuri cu plantaţii perene, 356,11 mii hectare (14,22 la sută) - păşuni şi fâneţe, iar terenurile agricole neprelucrate constituie 22,97 mii hectare sau 0,91 la sută din toată suprafaţa de terenuri agricole. Totodată, pe parcursul anului 2008 a fost modificată structura terenurilor cu destinaţie agricolă. Astfel, suprafaţa terenurilor arabile s-a majorat cu 3,8 mii de hectare, a livezilor cu 0,8 mii hectare, iar suprafaţa viilor s-a micşorat cu 1,6 mii hectare. Suprafaţa terenurilor lăsate în pârloagă s-a mărit cu 1,2 mii hectare.
    De asemenea, informaţia prezentată de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru relevă faptul că la 1 ianuarie curent erau înregistrate 283 cooperative agricole cu o suprafaţă de 146,6 mii hectare sau 7,3 la sută din suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă, 108 societăţi pe acţiuni cu o suprafaţă de 55,1 mii hectare (2,8 la sută), 1.513 societăţi cu răspundere limitată cu suprafaţa de 648,77 mii hectare (32,7 la sută) şi 380,9 mii de gospodării ţărăneşti cu o suprafaţă de 558,3 mii hectare (28,1 la sută). Numărul cooperativelor agricole s-a majorat pe parcursul anului trecut cu 24 de unităţi, iar a societăţilor cu răspundere limitată s-a mărit cu 169 de unităţi, în schimb s-a diminuat numărul gospodăriilor ţărăneşti cu 5,3 mii de unităţi.
    Terenurile fondului silvic aveau la 1 ianuarie curent o suprafaţă de 443,1 mii hectare, cu 3 mii hectare mai mult decât suprafaţa înregistrată la 1 ianuarie 2008, terenurile fondului apelor constituie 86 mii hectare, cu 0,8 mii hectare mai mult decât anul trecut, iar suprafaţa terenurilor fondului de rezervă s-a diminuat cu 5,1 mii hectare, constituind 497 mii hectare.
    Din suprafaţa totală a terenurilor, 55,5 la sută reprezintă proprietate privată, 21,4 la sută – proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi 23,1 la sută constituie proprietatea publică a statului.
    Republica Moldova este divizată în 32 de raioane, 3 municipii, Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia şi unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului. Suprafaţa totală a Republicii Moldova constituie 3 milioane 384,6 mii hectare.
    Virginia ROŞCA, FLUX


    Vizualizari: 927


    Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei românești, aproape 30% din populație lucrând în acest domeniu.[10] Parcelele mici de pământ și eșecul în adoptarea tehnicilor moderne în agricultură înseamnă că producția din fiecare an este dependentă de capriciile vremii.[10]
    Una dintre marile probleme ale agriculturii românești este evaziunea fiscală, evaluată la 2,5 miliarde euro anual în anul 2011[11].


    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  4. #4
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.588
    O sa analizam toate posibilitatile.
    Stiam ca s-a mai propus asta.....O sa citesc materialul sa vad despre ce este vorba.

    MULTUMESC !!!!

    -------- Original Message --------
    Subject: Simplu spus, putem sa plantam cca 420.000 de hectare de livada de nuc, de-a lungul tuturor drumurilor din Romania Mare.
    Date: Tue, 01 Jan 2013 06:09:57 +0400
    From: Alexandru Jolondcovschi <alex7749@mail.ru>
    Reply-To: Alexandru Jolondcovschi <alex7749@mail.ru>
    To: adi pop <adipop@popservice.ro>


    In opinia mea, trebuie sa fim foarte atenti la o astfel de propunere si sa consultam si opinia specialistilor.
    Visavis de amenajarea, inverzirea si intretinerea drumurilor: opiniile sunt diferite privind plantarea nucului. Cititi materialul de mai jos. La fel accesati si link-ul http://www.cdep.ro/proiecte/2005/600/50/1/pvg651.pdf

    Şedinţa Senatului din 8 decembrie 2005
    10. Dezbaterea şi respingerea propunerii legislative privind plantarea de pomi fructiferi pe marginea drumurilor naţionale, judeţene şi comunale.
    consultă fişa PL nr. L534/2005
    Domnul George Sabin Cutaş:
    ................................................
    Trecem la punctul 8 de pe ordinea de zi. Propunere legislativă privind plantarea de pomi fructiferi pe marginea drumurilor naţionale judeţene şi comunale.
    Din partea iniţiatorului, domnul senator Stan. Microfonul nr.8. Aveţi cuvântul, domnule senator
    Domnul Petru Stan:
    Domnule preşedinte,
    Doamnelor şi domnilor senatori,
    Acest proiect de lege a fost mult mediatizat în sens negativ, dar cu totul nejustificat. Toate categoriile de drumuri din România arată foarte rău: bălării, spini, scai. Este o ruşine să treci pe drum, de multe ori. Să vezi străinii uitându-se în stânga şi dreapta, şi fotografiind. Este o mare satisfacţie să mergi pe şosea, să vezi pomi fructiferi, pomi înfloriţi sau pomi cu fructe. Am văzut mulţi turişti străini oprind pe drum la Bistriţa, la Alba, între Alba şi Aiud, oprind şi mâncând fructe. Plantele purifică aerul, absorb noxele. Am întâlnit ziarişti, care spuneau că fructele sunt poluate, deoarece sunt pe marginea drumului, dar ei nu cunosc nutriţia plantelor şi fenomenul de fotosinteză. Pomii sunt buni şi pentru perdele de protecţie a drumurilor, preîntâmpină înzăpezirea, pentru combaterea eroziunii solului, acolo unde este pantă. Am calculat că pe şoselele din România s-ar putea cultiva, pe cele 80 mii km drumuri naţionale judeţene, 100 mii ha de pomi. Tot patrimoniul României are 226 mii ha. Chiar cu o producţie scăzută ar asigura consumul întregii populaţii din zona rurală şi o mare parte a zonei urbane. Sunt cele mai ecologice fructe, nefiind poluate, nu trebuie stropiri. Se pune problema unde să plantăm aceşti pomi. Este adevărat, am văzut pomi plantaţi chiar pe marginea drumului, ceea ce nu este permis. Dar trebuie să recunoaşteţi că de la şanţul care este pe marginea drumului, aparţin drumului încă trei metri de teren. Deci loc suficient să plantăm pomi, fără drept de apel. Nu mai poate combate nimeni în acest sens. În legătură cu cheltuielile, se spune că nu avem bani, ceea ce nu este adevărat. Din fondul de perdele de protecţie, pentru că aceşti pomi pot fi şi perdele de protecţie, din fondurile de ajutor social, care se dau în fiecare comună la sute de oameni, se pot asigura fonduri şi putem să plantăm aceşti pomi. Sigur acţiunea va dura 5-10 ani. Deci, în 10 ani se pot planta aceşti pomi. Şi de ce să spunem că nu se practică în lume? De ce să nu fim noi exemplu în lume cu asemenea pomi, plantaţi pe marginea drumului. Nu cred că este ceva rău. Vă mulţumesc şi sper să votaţi acest proiect de lege, care este şi uşor de realizat, este şi benefic pentru ţară. Vă mulţumesc.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc şi eu, domnule senator. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Septimiu Buzaşu. Microfonul nr.9.
    Domnul Septimiu Buzaşu - secretar de stat în Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului:
    În acest domeniu există reglementări. Există o instrucţie de plantaţii, care este aplicată de Compania Naţională de Autostrăzi şi în funcţie de necesităţi, se întocmesc programe anuale care sunt bugetate pentru executarea acestor lucrări. Este adevărat că, conform Legii nr.82/1998 de aplicare a Ordonanţei nr.43/1997 privind regimul drumurilor, există doi metri, zona drumului, dincolo de buza exterioară a şanţului sau, în funcţie de configuraţia terenului, poate chiar şi mai mult. Problema este că nu există acte de proprietate la Compania Naţională de Autostrăzi pentru această zonă, care a fost retrocedată sau cedată, cu titlu de proprietate, agricultorilor. Deci, în foarte puţine situaţii există această zonă unde se pot planta. În rest, aşa cum apare precizat în proiect, fiindcă iniţiatorii au folosit o sintagmă "pe marginea drumurilor", această sintagmă fiind imprecisă şi chiar în contradicţie cu dispoziţiile legale invocate, putem să spunem că este o chestiune care afectează siguranţa traficului rutier. Pentru că, după cum ştiţi, cele mai grave accidente de circulaţie sunt cele cu impact cu copacii de pe marginea drumului. Să nu uităm chiar accidentul recent de la Slobozia.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc. Din partea Comisiei, domnul senator David, la dezbateri generale. Microfonul nr.6, domnule senator.
    Domnul Gheorghe David:
    Mulţumesc,domnule preşedinte,
    Este un raport comun al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi al Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare plantarea de pomi fructiferi pe marginea drumurilor naţionale, judeţene şi comunale în perioada 2006 - 2015. Pentru protejarea pomilor fructiferi, plantaţi de-a lungul drumurilor naţionale, judeţene şi comunale, iniţiatorii propun ca furtul şi/sau distrugerea pomilor fructiferi să constituie infracţiune şi să fie aspru pedepsită. Vreau să fac precizarea că au avizat negativ Comisia pentru sănătate publică şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. De asemenea, cele două comisii au dezbătut această iniţiativă legislativă. În urma dezbaterilor s-a dat un raport de respingere cu 14 voturi pentru şi un vot împotrivă şi o abţinere. Vă mulţumesc.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc şi eu. Intrăm în secţiunea de dezbateri generale. Domnul senator Daea a fost primul. Microfonul nr.4.
    Domnul Petre Daea:
    Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
    Domnule preşedinte,
    Doamnelor şi domnilor senatori,
    Astăzi, în Senatul României, pe ordinea de zi, în dezbatere şi aprobare, acest proiect de act normativ este o iniţiativă a unui coleg pe care eu îl respect, având în vedere preocuparea pentru un domeniu extrem de important al ţării. Sigur, acest program, definit ca fiind uşor, frumos şi interesant, mie mi se pare extrem de complicat şi de complex, motiv pentru care şi în comisie am stăruit mult pe aspectele tehnice ale acestui program, gândindu-mă de fiecare dată la răspunsul la întrebarea: cum, în ce fel şi ce putem obţine de la acest program? Evident, nu trebuie, în sinea lui, să-l atacăm în toate intimităţile, să zicem, ale proiecţiei, dar mi se pare, din analiza pe care noi am făcut-o, că este un proiect care acum nu poate să treacă prin Senatul României. O spun aceasta cu părere de rău, vizavi de iniţiativele opoziţiei, care de fiecare dată ele găsesc sprijin doar la opoziţie. Am spus-o şi o repet, îmi pare extraordinar de rău că logica nu ne leagă în procesul de legiferare al Senatului. Dar pentru a fi pe aceeaşi linie a interesului pentru a face acte bune, care să poată să fie puse în practică şi, mai cu seamă, să dea roade, având în vedere obiectivele pe care ni le proiectăm, în condiţiile în care facem un asemenea demers juridic, noi considerăm că acest proiect de act normativ, nu poate în această perioadă, datorită complexităţii mari, pentru că eu, aici, nu vreau să intru din punct de vedere tehnic în miezul problemei, am discutat-o, erau prevăzute şi speciile. Este greu să cresc într-o zonă anume, printr-un act normativ, să pui să se planteze nucul, când el nu are ce căuta acolo.
    Este chestiune care trebuie abordată cu mai multă temeinicie, motiv pentru care socotesc că actul normativ nu-şi găseşte astăzi votul pentru aceste zone.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc, domnule senator.
    Domnul senator Terinte. Microfonul 3.
    Domnul Radu Terinte:
    Domnule preşedinte,
    Stimaţi colegi,
    70% din decesele care se înregistrează pe şosele se datorează impactului cu arborii. Acestea sunt statisticile oficiale ale Poliţiei de circulaţie.
    Al doilea lucru, un studiu făcut de Universitatea Agronomică din Iaşi arăta foarte clar că fructele şi plantele de pe marginea şoselelor au o concentraţie de hidrocarburi foarte mare, aşa încât nu văd cine ar avea curajul ca să consume asemenea fructe.
    Deci, cu alte cuvinte, efectiv, legea nu-şi găseşte rostul.
    Vă mulţumesc.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc mult.
    Domnul senator Funar. Microfonul 2.
    Domnul Gheorghe Funar:
    Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
    Doamnelor şi domnilor senatori,
    Românii spun că la agricultură şi la fotbal se pricep toţi. Astăzi am constatat că nu e chiar aşa, mai ales în privinţa agriculturii.
    Am constatat cu stupoare că domnul secretar de stat se opune propunerii noastre legislative pentru că noi nu am definit marginea drumului şi, în al doilea rând, se opune propunerii legislative pentru că dacă vor fi plantaţi pomi pe marginea drumurilor, atunci aceştia riscă să constituie obstacole pentru vitezomani.
    După raţionamentul dânsului, poate că este al Guvernului, ar trebui să fie raşi Carpaţii, pentru a nu se lovi avioanele de munţi şi aşa mai departe. Putem duce raţionamentul mai departe, dar am văzut că aceasta este gândirea Guvernului.
    În concepţia actualului Guvern ar trebui să fie tăiaţi toţi pomii de pe marginea drumurilor pentru a nu mai avea accidente de circulaţie. Accidentele sunt cauzate nu de arborii sau pomii fructiferi de pe marginea drumurilor, ci sunt cauzate, în principal, de nerespectarea regulilor de circulaţie şi, mai ales, datorită vitezei excesive.
    M-a surprins neplăcut, de data aceasta, colegul nostru şi fostul ministru al agriculturii, domnul senator Daea, care consideră că nu acum este momentul potrivit pentru a trece la plantări. Probabil, vor veni alţi români după noi şi vor planta.
    Domnia-sa, specialist cunoscut şi apreciat în ţară, se plânge de complexitatea lucrării de plantat pomi fructiferi. Probabil că programul încărcat pe care-l are nu i-a permis să citească ampla noastră propunere legislativă în care am menţionat că se lasă la latitudinea autorităţilor locale, în colaborare cu specialiştii din agricultură, să stabilească speciile de pomi care se vor planta, inclusiv exemplul dat de domnia-sa cu nucul, se vor planta nuci acolo unde stabilesc specialiştii.
    Aşa cum foarte bine a subliniat domnul senator Stan, un cunoscut şi apreciat inginer agronom, cu rezultate de excepţie în agricultura românească, prin aplicarea propunerii noastre legislative, sunt şanse să se dubleze suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi în România.
    La fel şi domnul senator Terinte se plângea de accidentele în cazul plantării acestor pomi fructiferi, creşterea numărului de accidente.
    De asemenea, domnia-sa este îngrijorat de efectele negative, aprecia dânsul, ale noxelor asupra fructelor care s-ar obţine în anii care vin.
    Permiteţi-mi să-l informez că, în Republica Moldova, deci, pe sfântul pământ românesc, probabil că aţi remarcat şi dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, la fel şi ceilalţi colegi care au făcut drumuri la Chişinău, şi nu la Budapesta, unde se bate cărarea de un an de zile de când dumneavoastră sunteţi la putere, în Republica Moldova, aproape, pe toate marginile drumurilor sunt plantaţi pomi fructiferi şi, mai ales, nuci.
    Din câte am aflat, Republica Moldova exportă în Italia, cel puţin, o sută de mii de tone de miez de nucă pe an. Şi nu se plâng italienii, şi nici alţi europeni de noxele din fructele importate din Republica Moldova.
    Problema de fond este, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori, dacă vrem să contribuim la rezolvarea acestei probleme sau nu vrem.
    Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Mulţumesc şi eu, domnul senator.
    Domnul senator David.
    Domnul Gheorghe David:
    Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
    Doamnelor şi domnilor senatori,
    Avem o iniţiativă legislativă care... Cu tot respectul pentru colegii care au iniţiat-o, aş vrea să le spun totuşi câteva lucruri pentru care această iniţiativă poate că nici nu trebuia să ajungă în Senat. Cu tot respectul pe care încă o dată îl spun.
    Şi aş porni de la art.1 în care se precizează că în majoritate trebuie să fie pe marginea drumurilor nuci, specie de nuc. Specia de nuc nu poate să fie plantată oriunde, pe orice teren în lume. Sunt anumite condiţii unde poate să crească şi, chiar dacă am încerca să plantăm, nu o să avem nici un fel de rezultat pentru că nu merge oriunde. Să introducem aşa ceva mi se pare totuşi puţin anormal.
    În al doilea rând, orice fel de specii de pomi pe marginea drumurilor, faţă de cele argumentate mai înainte şi de domnul senator Daea şi de domnul senator Terinte, nu pot să fie luate în calcul din mai multe motive. Probabil că atunci când ne uităm la o asemenea iniţiativă ne gândim numai la partea frumoasă a lucrurilor, aşa cum vedem pe o alee, de o parte şi de alta, pomi frumos înfloriţi.
    Este adevărat că este frumos, însă trebuie să ne gândim la mai multe aspecte ale acestora, în afara faptului că nu se poate din punct de vedere al proprietăţii, dacă vreţi. Nu ai cum să faci pentru că, chiar dacă ai avea de o parte şi de alta trei metri, în rest, sunt proprietăţi. Nu putem să facem aceste plantaţii vizavi de alte proprietăţi. Ne obligă legea la o anumită distanţă.
    Deci, nu este posibil.
    Cu alte cuvinte, în practică, acest lucru nu este posibil.
    Şi să obligăm Guvernul să facă aşa ceva, nu văd nici o soluţie prin care Guvernul să poată să gândească aşa ceva.
    De aceea, domnilor colegi, cred că ar trebui să ne oprim aici.
    Nu avem cum să fim de acord cu asemenea iniţiativă legislativă. Nu are argumente şi nici în practică nu poate să fie transpus acest lucru. Dacă dorim să facem şi să finanţăm, sunt de acord cu acest lucru, sunt programe, sunt proiecte, sunt oameni care doresc acest lucru, să facem plantaţii adevărate pe care să le putem şi folosi, inclusiv specii de nuci, acolo unde merg şi, într-adevăr, în final, să culegem şi roadele. Dar nu vom putea opri pe nimeni să nu distrugă pomii pe marginea drumurilor. Oricât am face noi sau am pune pe cineva să păzească, nu avem cum.
    În al doilea rând, ceea ce a spus domnul senator Terinte este foarte adevărat. Şi vă rog să reţineţi măcar acest aspect. Vedeţi câte probleme avem cu sănătatea oamenilor, sănătatea copiilor, în ultimul timp. Şi din acest punct de vedere, orice poamă din aceşti pomi fructiferi, din aceste zone, nu sunt sănătoase pentru că există o poluare frecventă, permanentă în aceste zone şi să nu mai vorbesc de faptul că cine ar putea să întreţină asemenea plantaţii pe un drum atât de lung, să spunem aşa, şi cu ce bani, şi de unde.
    De asemenea, ar fi probleme cu bolile, cu dăunătorii. Şi ne facem singuri probleme.
    Cred că este bine să ne oprim, nu putem să fim de acord cu această iniţiativă legislativă.
    Vă mulţumesc.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc, domnul senator.
    Două minute, domnul senator Creţu şi, în final, drept la replică, domnul senator Daea.
    Microfonul 3, vă rog.
    Domnul Ovidiu Teodor Creţu:
    Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
    Doamnelor şi domnilor colegi,
    Datorită unor gospodari pricepuţi care au administrat judeţul Bistriţa-Năsăud în urmă cu 15 ani, majoritatea - aş putea spune - drumurilor sunt flancate de pomi fructiferi, în special meri.
    Vreau să vă spun că, în conformitate cu statisticile din România, noi, bistriţenii, nu suntem nici mai bolnavi şi nici mai accidentaţi decât dumneavoastră, ceilalţi.
    Numărul de accidente de maşină din judeţul Bistriţa-Năsăud nu este mai mare ca în alte judeţe similare, ca număr de populaţie. Mai mult, toţi vizitatorii pe care îi avem, din sudul României, în special, ne laudă pentru ceea ce avem pe marginea drumurilor.
    În concluzie, nu cred că argumentele de sănătate sau de accidente pot să fie aduse în această discuţie şi cred că ar fi mai cinstit şi mai corect să spună că: nu avem bani la buget, nu ne permitem acest lucru, de aceea, vom vota împotrivă.
    Eu îi rog pe colegii din grup, suntem un grup mare şi de aceea sunt şi vederi diferite, să voteze pentru acest proiect de lege.
    Vă mulţumesc.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc şi eu.
    Un minut, drept la replică, domnul senator Daea.
    Microfonul 4.
    Domnul Petre Daea:
    Chiar mai puţin de un minut.
    Eu îl preţuiesc foarte mult pe domnul senator Funar. Aş vrea să-i spun dumnealui, cu tot respectul pe care i-l port, că am avut timp suficient să citesc o lege în patru articole care, după un calcul sumar, ar însemna tot cam patru minute.
    Deci, în bugetul meu de timp, în preocuparea mea ca senator există loc şi pentru acest proiect de lege sau a fost loc pentru acest proiect de lege.
    De aceea, vreau să reţineţi doar că rămân la aceeaşi părere pe care, încă o dată, nu vreau să o dezvolt din foarte multe motive, lesne de înţeles pentru oamenii care pătrund cu mintea acolo unde originea biologică ne împinge să gândim şi să acţionăm în consecinţă.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc şi eu.
    În final, dau cuvântul iniţiatorului.
    Domnul senator Petru Stan, aveţi cuvântul.
    Microfonul 8.
    Domnul Petru Stan:
    Domnilor senatori,
    Domnul senator Creţu a spus un mare adevăr.
    În judeţul Bistriţa, nici populaţia nu moare, nici nu are durata de viaţă mai scurtă decât în alte judeţe. Nu există cercetări. Nu ştiu ce cercetări s-au făcut la Iaşi. Nu sunt poluate fructele de pe marginea drumului. Reziduurile din fructele de pe marginea drumului... degeaba vă faceţi cruce domnule senator...
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă rog să faceţi linişte, stimaţi colegi.
    Domnul Petru Stan:
    Eu am luat legătura inclusiv cu Institutul de Cercetări pentru Protecţia Plantelor. Nu există aşa ceva. Fructul are coajă, are un strat de ceară, nu pătrunde nici un fel de hidrocarbură prin coaja de fruct. Nu există aşa ceva.
    În legătură cu părerea ministerului, referitor la sintagma "marginea drumului" că ar fi imprecisă, păi, sigur, va veni Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi o va stabili că doar nu o să se planteze pomul chiar pe marginea drumului. Se va planta dincolo de şanţ, la distanţa maximă de drum.
    Cu afectarea traficului de circulaţie este absurd. Păi, aşa se poate intra în toţi parapeţii de pe autostradă, de pe şoselele în pantă! Nu există aşa ceva. Noi conducem maşina ca să dăm în pom cu ea?
    Fondurile sunt minime. Se pot asigura. Pot munci sute de oameni care nu au ce lucra şi primesc ajutorul social. Nu există nici un motiv să nu facem această acţiune. Comparaţi judeţul Bistriţa-Năsăud şi al judeţ din sudul ţării, să vedeţi cum arată judeţul Bistriţa-Năsăud, ca o floare, restul, ca o ţigănime, în alte judeţe... (rumoare în sală)... unde nu există preocupare serioasă.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Stimaţi colegi, vă rog să faceţi linişte.
    Vă mulţumesc, domnule senator.
    Vă reamintesc, stimaţi colegi, că avem de-a face cu o lege organică, de aceea, v-aş ruga să luaţi loc.
    Urmează să votăm.
    Vă reamintesc că avem raport de respingere la această iniţiativă legislativă, comisia a întocmit raport de respingere.
    Vom vota mai întâi raportul.
    Votând cu "da", sunteţi pentru respingerea iniţiativei.
    Votând cu "nu", sunteţi pentru iniţiativă.
    Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc.
    Stimaţi colegi, votăm raportul.
    Vă rog să luaţi loc.
    Vă rog să votaţi, domnul Chelaru.
    47 de voturi pentru, 3 abţineri şi 16 voturi împotrivă.
    Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
    Vă reamintesc că este vorba de o lege organică.
    Stimaţi colegi, vă rog să votaţi.
    Cu 47 voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi 3 abţineri....
    Vă rog să votaţi!
    Cu 47 voturi împotrivă, 19 voturi pentru şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost respins.
    Din sală: Listă!
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Liste pentru liderii grupurilor parlamentare, vă rog.


    dr. Alexandru Jolondcovschi
    tel: +37369150894
    tel/fax: +37322221586
    e-mail: alex7749@mail.ru
    skype: alexjol77

    Понедельник, 31 декабря 2012, 18:40 +02:00 от adi pop <adipop@popservice.ro>:


    Orice proiect este asemenea unui copil nou nascut.
    Fara parinti seriosi, capabili sa-i dea copilului tot ce este mai bun, acesta nu are cum sa se dezvolte frumos si sa devina cu Adevarat util Societatii Umane.

    RETEAUA DE DRUMURI DIN ROMÂNIA
    Lungimea drumurilor din Romania este de 198.930,935 km
    http://www.cnadnr.ro/pagina.php?idg=20
    UNIMEDIA precizează că lungimea drumurilor publice în Republica Moldova este de cca 10 mii km, 30% din care constituie drumuri naționale.
    http://unimedia.info/stiri/reparatia...aza-46178.html


    Avem in ROMANIA MARE cca 210.000 Km de drumuri. Din 10 m in 10 m daca am planta cate un nuc, pe-o parte si de alta a drumului, am avea nevoie la fiecare Km de cate 200 de nuci. Pe un hectar de plantatie intra cca 100 de pomi, deci la fiecare Km de drum putem planta echivalentul a 2 ha de livada.

    Simplu spus, putem sa plantam cca 420.000 de hectare de livada de nuc, din cele 600.000 de hectare ce ni le-am propus la Proiectul PAINEA VIITORULUI, de-a lungul tuturor drumurilor din Romania Mare.



    Cu minti lucide si cu o legislatie adegvata, in urmatorii 10-15 ani, Primarii celor 30.000 de localitati Romanesti pot sa fie sprijiniti sa realizeze tot ceea ce ne propunem la acest proiect.


    Vom incepe cu infiintarea rapida a catorva pepiniere si-n Romania, pe langa cele din Basarabia, pentru a invata cu totii sa dezvoltam sistemul.
    Cheia reusitei noastre este data de inceperea pregatirii tinerilor in domeniul afacerilor, devenind astfel capabili ca in urmatorii 10 ani sa intuiasca consecintele gandurilor si actiunilor lor.



    LA MULTI ANI !!!!



    adi




    On 12/31/2012 3:38 PM, adi pop wrote:



    Agricultura României

    De la Wikipedia, enciclopedia liberă
    Salt la: Navigare, căutare
    România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile[1]. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate[2]. Valoarea producției agricole din România a fost de 64,4 miliarde lei în anul 2010[3]. Producția vegetală a fost în valoare de 43,4 miliarde lei (67,5%), cea animală de 20,4 miliarde lei (31,6%), iar serviciile agricole s-au cifrat la 557,2 milioane lei (0,9%)[3]. În anul 2009, valoarea totală a producției agricole a fost de 59,9 miliarde lei (scădere)[4], și de 66,9 miliarde lei în 2008 (creștere 40%)[5]
    În anul 2009, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,1 miliarde de euro și a importat de 3,4 miliarde de euro.[6] În anul 2010, România a avut un deficit extern de peste 700 de milioane de euro la importurile și exporturile de produse agricole.[7] În anul 2011, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,9 miliarde de euro și a importat de 3,7 miliarde de euro.[8]
    Consumul anual de fructe și legume pe cap de locuitor în România este de aproximativ de 70 – 80 de kilograme, în timp ce media europeană atinge 90 – 100 de kilograme[9].

    ========================================

    http://www.flux.md/editii/200926/articole/6237/


    S-a majorat cu aproximativ 5 mii de hectare suprafaţa terenurilor agricole
    Cotidian Naţional Nr.200926 din 07 aprile 2009
    Suprafaţa terenurilor agricole din Republica Moldova s-a majorat pe parcursul anului trecut cu 5,6 mii hectare, constituind la 1 ianuarie curent 2 milioane 503,62 mii hectare.


    Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei ordinare din 31 martie curent Hotărârea cu privire la aprobarea Cadastrului funciar pentru anul curent. Astfel, potrivit datelor Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, suprafaţa totală a terenurilor agricole constituia, la 1 ianuarie curent, 2 milioane 503,62 mii hectare sau 73,97 la sută din toată suprafaţa dintre care 1 milion 820,51 mii hectare (72,7 la sută) reprezintă terenuri arabile, 303,03 mii hectare (12,1 la sută) - terenuri cu plantaţii perene, 356,11 mii hectare (14,22 la sută) - păşuni şi fâneţe, iar terenurile agricole neprelucrate constituie 22,97 mii hectare sau 0,91 la sută din toată suprafaţa de terenuri agricole. Totodată, pe parcursul anului 2008 a fost modificată structura terenurilor cu destinaţie agricolă. Astfel, suprafaţa terenurilor arabile s-a majorat cu 3,8 mii de hectare, a livezilor cu 0,8 mii hectare, iar suprafaţa viilor s-a micşorat cu 1,6 mii hectare. Suprafaţa terenurilor lăsate în pârloagă s-a mărit cu 1,2 mii hectare.
    De asemenea, informaţia prezentată de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru relevă faptul că la 1 ianuarie curent erau înregistrate 283 cooperative agricole cu o suprafaţă de 146,6 mii hectare sau 7,3 la sută din suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă, 108 societăţi pe acţiuni cu o suprafaţă de 55,1 mii hectare (2,8 la sută), 1.513 societăţi cu răspundere limitată cu suprafaţa de 648,77 mii hectare (32,7 la sută) şi 380,9 mii de gospodării ţărăneşti cu o suprafaţă de 558,3 mii hectare (28,1 la sută). Numărul cooperativelor agricole s-a majorat pe parcursul anului trecut cu 24 de unităţi, iar a societăţilor cu răspundere limitată s-a mărit cu 169 de unităţi, în schimb s-a diminuat numărul gospodăriilor ţărăneşti cu 5,3 mii de unităţi.
    Terenurile fondului silvic aveau la 1 ianuarie curent o suprafaţă de 443,1 mii hectare, cu 3 mii hectare mai mult decât suprafaţa înregistrată la 1 ianuarie 2008, terenurile fondului apelor constituie 86 mii hectare, cu 0,8 mii hectare mai mult decât anul trecut, iar suprafaţa terenurilor fondului de rezervă s-a diminuat cu 5,1 mii hectare, constituind 497 mii hectare.
    Din suprafaţa totală a terenurilor, 55,5 la sută reprezintă proprietate privată, 21,4 la sută – proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi 23,1 la sută constituie proprietatea publică a statului.
    Republica Moldova este divizată în 32 de raioane, 3 municipii, Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia şi unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului. Suprafaţa totală a Republicii Moldova constituie 3 milioane 384,6 mii hectare.
    Virginia ROŞCA, FLUX


    Vizualizari: 927


    Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei românești, aproape 30% din populație lucrând în acest domeniu.[10] Parcelele mici de pământ și eșecul în adoptarea tehnicilor moderne în agricultură înseamnă că producția din fiecare an este dependentă de capriciile vremii.[10]
    Una dintre marile probleme ale agriculturii românești este evaziunea fiscală, evaluată la 2,5 miliarde euro anual în anul 2011[11].





    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  5. #5
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.588
    O sa analizam toate posibilitatile.
    Stiam ca s-a mai propus asta.....O sa citesc materialul sa vad despre ce este vorba.

    MULTUMESC !!!!

    -------- Original Message --------
    Subject: Simplu spus, putem sa plantam cca 420.000 de hectare de livada de nuc, de-a lungul tuturor drumurilor din Romania Mare.
    Date: Tue, 01 Jan 2013 06:09:57 +0400
    From: Alexandru Jolondcovschi <alex7749@mail.ru>
    Reply-To: Alexandru Jolondcovschi <alex7749@mail.ru>
    To: adi pop <adipop@popservice.ro>


    In opinia mea, trebuie sa fim foarte atenti la o astfel de propunere si sa consultam si opinia specialistilor.
    Visavis de amenajarea, inverzirea si intretinerea drumurilor: opiniile sunt diferite privind plantarea nucului. Cititi materialul de mai jos. La fel accesati si link-ul http://www.cdep.ro/proiecte/2005/600/50/1/pvg651.pdf

    Şedinţa Senatului din 8 decembrie 2005
    10. Dezbaterea şi respingerea propunerii legislative privind plantarea de pomi fructiferi pe marginea drumurilor naţionale, judeţene şi comunale.
    consultă fişa PL nr. L534/2005
    Domnul George Sabin Cutaş:
    ................................................
    Trecem la punctul 8 de pe ordinea de zi. Propunere legislativă privind plantarea de pomi fructiferi pe marginea drumurilor naţionale judeţene şi comunale.
    Din partea iniţiatorului, domnul senator Stan. Microfonul nr.8. Aveţi cuvântul, domnule senator
    Domnul Petru Stan:
    Domnule preşedinte,
    Doamnelor şi domnilor senatori,
    Acest proiect de lege a fost mult mediatizat în sens negativ, dar cu totul nejustificat. Toate categoriile de drumuri din România arată foarte rău: bălării, spini, scai. Este o ruşine să treci pe drum, de multe ori. Să vezi străinii uitându-se în stânga şi dreapta, şi fotografiind. Este o mare satisfacţie să mergi pe şosea, să vezi pomi fructiferi, pomi înfloriţi sau pomi cu fructe. Am văzut mulţi turişti străini oprind pe drum la Bistriţa, la Alba, între Alba şi Aiud, oprind şi mâncând fructe. Plantele purifică aerul, absorb noxele. Am întâlnit ziarişti, care spuneau că fructele sunt poluate, deoarece sunt pe marginea drumului, dar ei nu cunosc nutriţia plantelor şi fenomenul de fotosinteză. Pomii sunt buni şi pentru perdele de protecţie a drumurilor, preîntâmpină înzăpezirea, pentru combaterea eroziunii solului, acolo unde este pantă. Am calculat că pe şoselele din România s-ar putea cultiva, pe cele 80 mii km drumuri naţionale judeţene, 100 mii ha de pomi. Tot patrimoniul României are 226 mii ha. Chiar cu o producţie scăzută ar asigura consumul întregii populaţii din zona rurală şi o mare parte a zonei urbane. Sunt cele mai ecologice fructe, nefiind poluate, nu trebuie stropiri. Se pune problema unde să plantăm aceşti pomi. Este adevărat, am văzut pomi plantaţi chiar pe marginea drumului, ceea ce nu este permis. Dar trebuie să recunoaşteţi că de la şanţul care este pe marginea drumului, aparţin drumului încă trei metri de teren. Deci loc suficient să plantăm pomi, fără drept de apel. Nu mai poate combate nimeni în acest sens. În legătură cu cheltuielile, se spune că nu avem bani, ceea ce nu este adevărat. Din fondul de perdele de protecţie, pentru că aceşti pomi pot fi şi perdele de protecţie, din fondurile de ajutor social, care se dau în fiecare comună la sute de oameni, se pot asigura fonduri şi putem să plantăm aceşti pomi. Sigur acţiunea va dura 5-10 ani. Deci, în 10 ani se pot planta aceşti pomi. Şi de ce să spunem că nu se practică în lume? De ce să nu fim noi exemplu în lume cu asemenea pomi, plantaţi pe marginea drumului. Nu cred că este ceva rău. Vă mulţumesc şi sper să votaţi acest proiect de lege, care este şi uşor de realizat, este şi benefic pentru ţară. Vă mulţumesc.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc şi eu, domnule senator. Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Septimiu Buzaşu. Microfonul nr.9.
    Domnul Septimiu Buzaşu - secretar de stat în Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului:
    În acest domeniu există reglementări. Există o instrucţie de plantaţii, care este aplicată de Compania Naţională de Autostrăzi şi în funcţie de necesităţi, se întocmesc programe anuale care sunt bugetate pentru executarea acestor lucrări. Este adevărat că, conform Legii nr.82/1998 de aplicare a Ordonanţei nr.43/1997 privind regimul drumurilor, există doi metri, zona drumului, dincolo de buza exterioară a şanţului sau, în funcţie de configuraţia terenului, poate chiar şi mai mult. Problema este că nu există acte de proprietate la Compania Naţională de Autostrăzi pentru această zonă, care a fost retrocedată sau cedată, cu titlu de proprietate, agricultorilor. Deci, în foarte puţine situaţii există această zonă unde se pot planta. În rest, aşa cum apare precizat în proiect, fiindcă iniţiatorii au folosit o sintagmă "pe marginea drumurilor", această sintagmă fiind imprecisă şi chiar în contradicţie cu dispoziţiile legale invocate, putem să spunem că este o chestiune care afectează siguranţa traficului rutier. Pentru că, după cum ştiţi, cele mai grave accidente de circulaţie sunt cele cu impact cu copacii de pe marginea drumului. Să nu uităm chiar accidentul recent de la Slobozia.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc. Din partea Comisiei, domnul senator David, la dezbateri generale. Microfonul nr.6, domnule senator.
    Domnul Gheorghe David:
    Mulţumesc,domnule preşedinte,
    Este un raport comun al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi al Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare plantarea de pomi fructiferi pe marginea drumurilor naţionale, judeţene şi comunale în perioada 2006 - 2015. Pentru protejarea pomilor fructiferi, plantaţi de-a lungul drumurilor naţionale, judeţene şi comunale, iniţiatorii propun ca furtul şi/sau distrugerea pomilor fructiferi să constituie infracţiune şi să fie aspru pedepsită. Vreau să fac precizarea că au avizat negativ Comisia pentru sănătate publică şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. De asemenea, cele două comisii au dezbătut această iniţiativă legislativă. În urma dezbaterilor s-a dat un raport de respingere cu 14 voturi pentru şi un vot împotrivă şi o abţinere. Vă mulţumesc.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc şi eu. Intrăm în secţiunea de dezbateri generale. Domnul senator Daea a fost primul. Microfonul nr.4.
    Domnul Petre Daea:
    Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
    Domnule preşedinte,
    Doamnelor şi domnilor senatori,
    Astăzi, în Senatul României, pe ordinea de zi, în dezbatere şi aprobare, acest proiect de act normativ este o iniţiativă a unui coleg pe care eu îl respect, având în vedere preocuparea pentru un domeniu extrem de important al ţării. Sigur, acest program, definit ca fiind uşor, frumos şi interesant, mie mi se pare extrem de complicat şi de complex, motiv pentru care şi în comisie am stăruit mult pe aspectele tehnice ale acestui program, gândindu-mă de fiecare dată la răspunsul la întrebarea: cum, în ce fel şi ce putem obţine de la acest program? Evident, nu trebuie, în sinea lui, să-l atacăm în toate intimităţile, să zicem, ale proiecţiei, dar mi se pare, din analiza pe care noi am făcut-o, că este un proiect care acum nu poate să treacă prin Senatul României. O spun aceasta cu părere de rău, vizavi de iniţiativele opoziţiei, care de fiecare dată ele găsesc sprijin doar la opoziţie. Am spus-o şi o repet, îmi pare extraordinar de rău că logica nu ne leagă în procesul de legiferare al Senatului. Dar pentru a fi pe aceeaşi linie a interesului pentru a face acte bune, care să poată să fie puse în practică şi, mai cu seamă, să dea roade, având în vedere obiectivele pe care ni le proiectăm, în condiţiile în care facem un asemenea demers juridic, noi considerăm că acest proiect de act normativ, nu poate în această perioadă, datorită complexităţii mari, pentru că eu, aici, nu vreau să intru din punct de vedere tehnic în miezul problemei, am discutat-o, erau prevăzute şi speciile. Este greu să cresc într-o zonă anume, printr-un act normativ, să pui să se planteze nucul, când el nu are ce căuta acolo.
    Este chestiune care trebuie abordată cu mai multă temeinicie, motiv pentru care socotesc că actul normativ nu-şi găseşte astăzi votul pentru aceste zone.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc, domnule senator.
    Domnul senator Terinte. Microfonul 3.
    Domnul Radu Terinte:
    Domnule preşedinte,
    Stimaţi colegi,
    70% din decesele care se înregistrează pe şosele se datorează impactului cu arborii. Acestea sunt statisticile oficiale ale Poliţiei de circulaţie.
    Al doilea lucru, un studiu făcut de Universitatea Agronomică din Iaşi arăta foarte clar că fructele şi plantele de pe marginea şoselelor au o concentraţie de hidrocarburi foarte mare, aşa încât nu văd cine ar avea curajul ca să consume asemenea fructe.
    Deci, cu alte cuvinte, efectiv, legea nu-şi găseşte rostul.
    Vă mulţumesc.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc mult.
    Domnul senator Funar. Microfonul 2.
    Domnul Gheorghe Funar:
    Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
    Doamnelor şi domnilor senatori,
    Românii spun că la agricultură şi la fotbal se pricep toţi. Astăzi am constatat că nu e chiar aşa, mai ales în privinţa agriculturii.
    Am constatat cu stupoare că domnul secretar de stat se opune propunerii noastre legislative pentru că noi nu am definit marginea drumului şi, în al doilea rând, se opune propunerii legislative pentru că dacă vor fi plantaţi pomi pe marginea drumurilor, atunci aceştia riscă să constituie obstacole pentru vitezomani.
    După raţionamentul dânsului, poate că este al Guvernului, ar trebui să fie raşi Carpaţii, pentru a nu se lovi avioanele de munţi şi aşa mai departe. Putem duce raţionamentul mai departe, dar am văzut că aceasta este gândirea Guvernului.
    În concepţia actualului Guvern ar trebui să fie tăiaţi toţi pomii de pe marginea drumurilor pentru a nu mai avea accidente de circulaţie. Accidentele sunt cauzate nu de arborii sau pomii fructiferi de pe marginea drumurilor, ci sunt cauzate, în principal, de nerespectarea regulilor de circulaţie şi, mai ales, datorită vitezei excesive.
    M-a surprins neplăcut, de data aceasta, colegul nostru şi fostul ministru al agriculturii, domnul senator Daea, care consideră că nu acum este momentul potrivit pentru a trece la plantări. Probabil, vor veni alţi români după noi şi vor planta.
    Domnia-sa, specialist cunoscut şi apreciat în ţară, se plânge de complexitatea lucrării de plantat pomi fructiferi. Probabil că programul încărcat pe care-l are nu i-a permis să citească ampla noastră propunere legislativă în care am menţionat că se lasă la latitudinea autorităţilor locale, în colaborare cu specialiştii din agricultură, să stabilească speciile de pomi care se vor planta, inclusiv exemplul dat de domnia-sa cu nucul, se vor planta nuci acolo unde stabilesc specialiştii.
    Aşa cum foarte bine a subliniat domnul senator Stan, un cunoscut şi apreciat inginer agronom, cu rezultate de excepţie în agricultura românească, prin aplicarea propunerii noastre legislative, sunt şanse să se dubleze suprafaţa cultivată cu pomi fructiferi în România.
    La fel şi domnul senator Terinte se plângea de accidentele în cazul plantării acestor pomi fructiferi, creşterea numărului de accidente.
    De asemenea, domnia-sa este îngrijorat de efectele negative, aprecia dânsul, ale noxelor asupra fructelor care s-ar obţine în anii care vin.
    Permiteţi-mi să-l informez că, în Republica Moldova, deci, pe sfântul pământ românesc, probabil că aţi remarcat şi dumneavoastră, domnule preşedinte de şedinţă, la fel şi ceilalţi colegi care au făcut drumuri la Chişinău, şi nu la Budapesta, unde se bate cărarea de un an de zile de când dumneavoastră sunteţi la putere, în Republica Moldova, aproape, pe toate marginile drumurilor sunt plantaţi pomi fructiferi şi, mai ales, nuci.
    Din câte am aflat, Republica Moldova exportă în Italia, cel puţin, o sută de mii de tone de miez de nucă pe an. Şi nu se plâng italienii, şi nici alţi europeni de noxele din fructele importate din Republica Moldova.
    Problema de fond este, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor senatori, dacă vrem să contribuim la rezolvarea acestei probleme sau nu vrem.
    Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Mulţumesc şi eu, domnul senator.
    Domnul senator David.
    Domnul Gheorghe David:
    Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.
    Doamnelor şi domnilor senatori,
    Avem o iniţiativă legislativă care... Cu tot respectul pentru colegii care au iniţiat-o, aş vrea să le spun totuşi câteva lucruri pentru care această iniţiativă poate că nici nu trebuia să ajungă în Senat. Cu tot respectul pe care încă o dată îl spun.
    Şi aş porni de la art.1 în care se precizează că în majoritate trebuie să fie pe marginea drumurilor nuci, specie de nuc. Specia de nuc nu poate să fie plantată oriunde, pe orice teren în lume. Sunt anumite condiţii unde poate să crească şi, chiar dacă am încerca să plantăm, nu o să avem nici un fel de rezultat pentru că nu merge oriunde. Să introducem aşa ceva mi se pare totuşi puţin anormal.
    În al doilea rând, orice fel de specii de pomi pe marginea drumurilor, faţă de cele argumentate mai înainte şi de domnul senator Daea şi de domnul senator Terinte, nu pot să fie luate în calcul din mai multe motive. Probabil că atunci când ne uităm la o asemenea iniţiativă ne gândim numai la partea frumoasă a lucrurilor, aşa cum vedem pe o alee, de o parte şi de alta, pomi frumos înfloriţi.
    Este adevărat că este frumos, însă trebuie să ne gândim la mai multe aspecte ale acestora, în afara faptului că nu se poate din punct de vedere al proprietăţii, dacă vreţi. Nu ai cum să faci pentru că, chiar dacă ai avea de o parte şi de alta trei metri, în rest, sunt proprietăţi. Nu putem să facem aceste plantaţii vizavi de alte proprietăţi. Ne obligă legea la o anumită distanţă.
    Deci, nu este posibil.
    Cu alte cuvinte, în practică, acest lucru nu este posibil.
    Şi să obligăm Guvernul să facă aşa ceva, nu văd nici o soluţie prin care Guvernul să poată să gândească aşa ceva.
    De aceea, domnilor colegi, cred că ar trebui să ne oprim aici.
    Nu avem cum să fim de acord cu asemenea iniţiativă legislativă. Nu are argumente şi nici în practică nu poate să fie transpus acest lucru. Dacă dorim să facem şi să finanţăm, sunt de acord cu acest lucru, sunt programe, sunt proiecte, sunt oameni care doresc acest lucru, să facem plantaţii adevărate pe care să le putem şi folosi, inclusiv specii de nuci, acolo unde merg şi, într-adevăr, în final, să culegem şi roadele. Dar nu vom putea opri pe nimeni să nu distrugă pomii pe marginea drumurilor. Oricât am face noi sau am pune pe cineva să păzească, nu avem cum.
    În al doilea rând, ceea ce a spus domnul senator Terinte este foarte adevărat. Şi vă rog să reţineţi măcar acest aspect. Vedeţi câte probleme avem cu sănătatea oamenilor, sănătatea copiilor, în ultimul timp. Şi din acest punct de vedere, orice poamă din aceşti pomi fructiferi, din aceste zone, nu sunt sănătoase pentru că există o poluare frecventă, permanentă în aceste zone şi să nu mai vorbesc de faptul că cine ar putea să întreţină asemenea plantaţii pe un drum atât de lung, să spunem aşa, şi cu ce bani, şi de unde.
    De asemenea, ar fi probleme cu bolile, cu dăunătorii. Şi ne facem singuri probleme.
    Cred că este bine să ne oprim, nu putem să fim de acord cu această iniţiativă legislativă.
    Vă mulţumesc.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc, domnul senator.
    Două minute, domnul senator Creţu şi, în final, drept la replică, domnul senator Daea.
    Microfonul 3, vă rog.
    Domnul Ovidiu Teodor Creţu:
    Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
    Doamnelor şi domnilor colegi,
    Datorită unor gospodari pricepuţi care au administrat judeţul Bistriţa-Năsăud în urmă cu 15 ani, majoritatea - aş putea spune - drumurilor sunt flancate de pomi fructiferi, în special meri.
    Vreau să vă spun că, în conformitate cu statisticile din România, noi, bistriţenii, nu suntem nici mai bolnavi şi nici mai accidentaţi decât dumneavoastră, ceilalţi.
    Numărul de accidente de maşină din judeţul Bistriţa-Năsăud nu este mai mare ca în alte judeţe similare, ca număr de populaţie. Mai mult, toţi vizitatorii pe care îi avem, din sudul României, în special, ne laudă pentru ceea ce avem pe marginea drumurilor.
    În concluzie, nu cred că argumentele de sănătate sau de accidente pot să fie aduse în această discuţie şi cred că ar fi mai cinstit şi mai corect să spună că: nu avem bani la buget, nu ne permitem acest lucru, de aceea, vom vota împotrivă.
    Eu îi rog pe colegii din grup, suntem un grup mare şi de aceea sunt şi vederi diferite, să voteze pentru acest proiect de lege.
    Vă mulţumesc.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc şi eu.
    Un minut, drept la replică, domnul senator Daea.
    Microfonul 4.
    Domnul Petre Daea:
    Chiar mai puţin de un minut.
    Eu îl preţuiesc foarte mult pe domnul senator Funar. Aş vrea să-i spun dumnealui, cu tot respectul pe care i-l port, că am avut timp suficient să citesc o lege în patru articole care, după un calcul sumar, ar însemna tot cam patru minute.
    Deci, în bugetul meu de timp, în preocuparea mea ca senator există loc şi pentru acest proiect de lege sau a fost loc pentru acest proiect de lege.
    De aceea, vreau să reţineţi doar că rămân la aceeaşi părere pe care, încă o dată, nu vreau să o dezvolt din foarte multe motive, lesne de înţeles pentru oamenii care pătrund cu mintea acolo unde originea biologică ne împinge să gândim şi să acţionăm în consecinţă.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă mulţumesc şi eu.
    În final, dau cuvântul iniţiatorului.
    Domnul senator Petru Stan, aveţi cuvântul.
    Microfonul 8.
    Domnul Petru Stan:
    Domnilor senatori,
    Domnul senator Creţu a spus un mare adevăr.
    În judeţul Bistriţa, nici populaţia nu moare, nici nu are durata de viaţă mai scurtă decât în alte judeţe. Nu există cercetări. Nu ştiu ce cercetări s-au făcut la Iaşi. Nu sunt poluate fructele de pe marginea drumului. Reziduurile din fructele de pe marginea drumului... degeaba vă faceţi cruce domnule senator...
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Vă rog să faceţi linişte, stimaţi colegi.
    Domnul Petru Stan:
    Eu am luat legătura inclusiv cu Institutul de Cercetări pentru Protecţia Plantelor. Nu există aşa ceva. Fructul are coajă, are un strat de ceară, nu pătrunde nici un fel de hidrocarbură prin coaja de fruct. Nu există aşa ceva.
    În legătură cu părerea ministerului, referitor la sintagma "marginea drumului" că ar fi imprecisă, păi, sigur, va veni Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi o va stabili că doar nu o să se planteze pomul chiar pe marginea drumului. Se va planta dincolo de şanţ, la distanţa maximă de drum.
    Cu afectarea traficului de circulaţie este absurd. Păi, aşa se poate intra în toţi parapeţii de pe autostradă, de pe şoselele în pantă! Nu există aşa ceva. Noi conducem maşina ca să dăm în pom cu ea?
    Fondurile sunt minime. Se pot asigura. Pot munci sute de oameni care nu au ce lucra şi primesc ajutorul social. Nu există nici un motiv să nu facem această acţiune. Comparaţi judeţul Bistriţa-Năsăud şi al judeţ din sudul ţării, să vedeţi cum arată judeţul Bistriţa-Năsăud, ca o floare, restul, ca o ţigănime, în alte judeţe... (rumoare în sală)... unde nu există preocupare serioasă.
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Stimaţi colegi, vă rog să faceţi linişte.
    Vă mulţumesc, domnule senator.
    Vă reamintesc, stimaţi colegi, că avem de-a face cu o lege organică, de aceea, v-aş ruga să luaţi loc.
    Urmează să votăm.
    Vă reamintesc că avem raport de respingere la această iniţiativă legislativă, comisia a întocmit raport de respingere.
    Vom vota mai întâi raportul.
    Votând cu "da", sunteţi pentru respingerea iniţiativei.
    Votând cu "nu", sunteţi pentru iniţiativă.
    Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc.
    Stimaţi colegi, votăm raportul.
    Vă rog să luaţi loc.
    Vă rog să votaţi, domnul Chelaru.
    47 de voturi pentru, 3 abţineri şi 16 voturi împotrivă.
    Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă.
    Vă reamintesc că este vorba de o lege organică.
    Stimaţi colegi, vă rog să votaţi.
    Cu 47 voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi 3 abţineri....
    Vă rog să votaţi!
    Cu 47 voturi împotrivă, 19 voturi pentru şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost respins.
    Din sală: Listă!
    Domnul George Sabin Cutaş:
    Liste pentru liderii grupurilor parlamentare, vă rog.


    dr. Alexandru Jolondcovschi
    tel: +37369150894
    tel/fax: +37322221586
    e-mail: alex7749@mail.ru
    skype: alexjol77

    Понедельник, 31 декабря 2012, 18:40 +02:00 от adi pop <adipop@popservice.ro>:


    Orice proiect este asemenea unui copil nou nascut.
    Fara parinti seriosi, capabili sa-i dea copilului tot ce este mai bun, acesta nu are cum sa se dezvolte frumos si sa devina cu Adevarat util Societatii Umane.

    RETEAUA DE DRUMURI DIN ROMÂNIA
    Lungimea drumurilor din Romania este de 198.930,935 km
    http://www.cnadnr.ro/pagina.php?idg=20
    UNIMEDIA precizează că lungimea drumurilor publice în Republica Moldova este de cca 10 mii km, 30% din care constituie drumuri naționale.
    http://unimedia.info/stiri/reparatia...aza-46178.html


    Avem in ROMANIA MARE cca 210.000 Km de drumuri. Din 10 m in 10 m daca am planta cate un nuc, pe-o parte si de alta a drumului, am avea nevoie la fiecare Km de cate 200 de nuci. Pe un hectar de plantatie intra cca 100 de pomi, deci la fiecare Km de drum putem planta echivalentul a 2 ha de livada.

    Simplu spus, putem sa plantam cca 420.000 de hectare de livada de nuc, din cele 600.000 de hectare ce ni le-am propus la Proiectul PAINEA VIITORULUI, de-a lungul tuturor drumurilor din Romania Mare.



    Cu minti lucide si cu o legislatie adegvata, in urmatorii 10-15 ani, Primarii celor 30.000 de localitati Romanesti pot sa fie sprijiniti sa realizeze tot ceea ce ne propunem la acest proiect.


    Vom incepe cu infiintarea rapida a catorva pepiniere si-n Romania, pe langa cele din Basarabia, pentru a invata cu totii sa dezvoltam sistemul.
    Cheia reusitei noastre este data de inceperea pregatirii tinerilor in domeniul afacerilor, devenind astfel capabili ca in urmatorii 10 ani sa intuiasca consecintele gandurilor si actiunilor lor.



    LA MULTI ANI !!!!



    adi




    On 12/31/2012 3:38 PM, adi pop wrote:



    Agricultura României

    De la Wikipedia, enciclopedia liberă
    Salt la: Navigare, căutare
    România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile[1]. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate[2]. Valoarea producției agricole din România a fost de 64,4 miliarde lei în anul 2010[3]. Producția vegetală a fost în valoare de 43,4 miliarde lei (67,5%), cea animală de 20,4 miliarde lei (31,6%), iar serviciile agricole s-au cifrat la 557,2 milioane lei (0,9%)[3]. În anul 2009, valoarea totală a producției agricole a fost de 59,9 miliarde lei (scădere)[4], și de 66,9 miliarde lei în 2008 (creștere 40%)[5]
    În anul 2009, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,1 miliarde de euro și a importat de 3,4 miliarde de euro.[6] În anul 2010, România a avut un deficit extern de peste 700 de milioane de euro la importurile și exporturile de produse agricole.[7] În anul 2011, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,9 miliarde de euro și a importat de 3,7 miliarde de euro.[8]
    Consumul anual de fructe și legume pe cap de locuitor în România este de aproximativ de 70 – 80 de kilograme, în timp ce media europeană atinge 90 – 100 de kilograme[9].

    ========================================

    http://www.flux.md/editii/200926/articole/6237/


    S-a majorat cu aproximativ 5 mii de hectare suprafaţa terenurilor agricole
    Cotidian Naţional Nr.200926 din 07 aprile 2009
    Suprafaţa terenurilor agricole din Republica Moldova s-a majorat pe parcursul anului trecut cu 5,6 mii hectare, constituind la 1 ianuarie curent 2 milioane 503,62 mii hectare.


    Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei ordinare din 31 martie curent Hotărârea cu privire la aprobarea Cadastrului funciar pentru anul curent. Astfel, potrivit datelor Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, suprafaţa totală a terenurilor agricole constituia, la 1 ianuarie curent, 2 milioane 503,62 mii hectare sau 73,97 la sută din toată suprafaţa dintre care 1 milion 820,51 mii hectare (72,7 la sută) reprezintă terenuri arabile, 303,03 mii hectare (12,1 la sută) - terenuri cu plantaţii perene, 356,11 mii hectare (14,22 la sută) - păşuni şi fâneţe, iar terenurile agricole neprelucrate constituie 22,97 mii hectare sau 0,91 la sută din toată suprafaţa de terenuri agricole. Totodată, pe parcursul anului 2008 a fost modificată structura terenurilor cu destinaţie agricolă. Astfel, suprafaţa terenurilor arabile s-a majorat cu 3,8 mii de hectare, a livezilor cu 0,8 mii hectare, iar suprafaţa viilor s-a micşorat cu 1,6 mii hectare. Suprafaţa terenurilor lăsate în pârloagă s-a mărit cu 1,2 mii hectare.
    De asemenea, informaţia prezentată de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru relevă faptul că la 1 ianuarie curent erau înregistrate 283 cooperative agricole cu o suprafaţă de 146,6 mii hectare sau 7,3 la sută din suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă, 108 societăţi pe acţiuni cu o suprafaţă de 55,1 mii hectare (2,8 la sută), 1.513 societăţi cu răspundere limitată cu suprafaţa de 648,77 mii hectare (32,7 la sută) şi 380,9 mii de gospodării ţărăneşti cu o suprafaţă de 558,3 mii hectare (28,1 la sută). Numărul cooperativelor agricole s-a majorat pe parcursul anului trecut cu 24 de unităţi, iar a societăţilor cu răspundere limitată s-a mărit cu 169 de unităţi, în schimb s-a diminuat numărul gospodăriilor ţărăneşti cu 5,3 mii de unităţi.
    Terenurile fondului silvic aveau la 1 ianuarie curent o suprafaţă de 443,1 mii hectare, cu 3 mii hectare mai mult decât suprafaţa înregistrată la 1 ianuarie 2008, terenurile fondului apelor constituie 86 mii hectare, cu 0,8 mii hectare mai mult decât anul trecut, iar suprafaţa terenurilor fondului de rezervă s-a diminuat cu 5,1 mii hectare, constituind 497 mii hectare.
    Din suprafaţa totală a terenurilor, 55,5 la sută reprezintă proprietate privată, 21,4 la sută – proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi 23,1 la sută constituie proprietatea publică a statului.
    Republica Moldova este divizată în 32 de raioane, 3 municipii, Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia şi unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului. Suprafaţa totală a Republicii Moldova constituie 3 milioane 384,6 mii hectare.
    Virginia ROŞCA, FLUX


    Vizualizari: 927


    Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei românești, aproape 30% din populație lucrând în acest domeniu.[10] Parcelele mici de pământ și eșecul în adoptarea tehnicilor moderne în agricultură înseamnă că producția din fiecare an este dependentă de capriciile vremii.[10]
    Una dintre marile probleme ale agriculturii românești este evaziunea fiscală, evaluată la 2,5 miliarde euro anual în anul 2011[11].





    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  6. #6
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.588
    Domnule Ioan,

    In urma discutie telefonice avute ieri cu Dumneavoastra am cautat date pe net si mi-a atras atentia un fapt extrem de important :
    - După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate -


    Am continuat sa ma gandesc la problema pe care mi-ati spus-o privitor la cat la suta reprezinta cei 600.000 de ha de livezi de Nuci pe care ni le-am propus sa le infiintam in Romania Mare, din suprafata agricola a tarii, si-n acest fel am ajuns la ideea de a cultiva Nuci pe marginea soselelor. Parca Domnul Geo Stroe a amintit zilele trecute intr-un mesaj de ideea plantarii nucilor pe marginea soselelor. Nu am stiut ce lungime au soselele in Romania dar uitati-va, ca apar posibilitati noi pentru a finaliza ceea ce ne propunem. V-am spus ca nu vreau sa schimbam cifra de 600.000 de ha de plantatii de Nuci infiintate in tara noastra reintregita, pentru ca asa cum ea mi-a venit in minte, sunt sigur ca vor apare si solutiile viabile realizarii acestui Proiect.



    Domnul Alexandru mi-a trimis azi noapte un material extrem de interesant, cu discutiile din Parlamentul Romaniei privind ideea cultivarii pomilor fructiferi pe marginea soselelor din Romania.

    Concluzia a fost aceasta :


    Cu 47 voturi împotrivă, 19 voturi pentru şi 3 abţineri, proiectul de lege a fost respins.

    Eu nu stiu cati Romanii Adevarati sunt de talia Domnului Senator Funar, dar sper ca vom ajunge in scurt Timp la nivelul de-a inversa putin balanta..... si-n favoarea acestui Neam.

    Eu sunt convins ca suntem pe drumul cel bun cu tot ceea ce ne propunem sa fcem in Romania Mare.


    LA MULTI ANI !!!

    O zi plina,
    adi





    On 1/1/2013 11:17 AM, Alecu Ioan wrote:


    Domnule Adi,
    Solutia plantari nucilor in lungul soselelor este o solutie fezabila. Cred ca este cea mai reala propunere.
    Totusi , industrializarea presupune realizarea de plantatii acolo unde este posibil.
    Ioan.


    From: adi pop <adipop@popservice.ro>
    To: adi pop <adipop@popservice.ro>
    Cc: alex7749@mail.ru; paulpurea22@yahoo.com; tanasescu.dragos@yahoo.com; administrator@cab.ro; cutiapostala27@yahoo.ro; galusvalenta@yahoo.com; lucicornescu@yahoo.com; loredanapavel27@yahoo.com; enciustefan@yahoo.com; nicolaenacioiu@yahoo.com; ovidiulazar2007@gmail.com; filip_mioara@yahoo.com; moisa.emilia@gmail.com; mihaeladraghici@hotmail.com; cluj16leu@yahoo.com; ionionascugabi@yahoo.com; pentrubunulsimt@hotmail.com; ioanaalex68@yahoo.com; alecu_ioan@yahoo.com; pnr.moldova@gmail.com; radu777s@yahoo.com; goianmihai@yahoo.com; geostroe@gmail.com; florin_flueras@yahoo.com; zalmoxa_adipop@yahoo.com; mihaelahq@yahoo.com; florin@popservice.ro; nea_florin@yahoo.com; pse_flori@yahoo.com; gabi@popservice.ro; Radu_necea@yahoo.com; yo7aoz@yahoo.com; ana_mariavegaart@yahoo.com; banuionutgabriel1@gmail.com; arienne2003@yahoo.com; office_konexarte@yahoo.com; cristina_ruris@yahoo.com; catalin_ruris@yahoo.com; research@popservice.ro; doinap@popservice.ro; ddd@dandiaconescu.ro; paulpurea22@yahoo.com; cchelaru@email.ro; liliana@fulgm.ro; lilianaminca.mediator@yahoo.com; confederatiaproprietarii@yahoo.ro; mcilibiu@romania.lukoil.com; spt2000ro@yahoo.com; seintamplaacum@oglindatelevizion.ro; ionionascugabi@yahoo.com; ion@novacescu.ro; administrator@cab.ro; zalmoxa_adipop@yahoo.com; adipop@popservice.ro; fcondurateanu@yahoo.com; fcondurateanu@gmail.com; florin.condurateanu@gmail.com; birou@eduarddumitrascu.ro; sorinovidiubalan@gmail.com; ppdd_dj@yahoo.com; ppdd_bz@yahoo.com; ppddsacalaz@yahoo.ro; tineretppddtm@ymail.com
    Sent: Monday, December 31, 2012 6:40 PM
    Subject: Simplu spus, putem sa plantam cca 420.000 de hectare de livada de nuc, de-a lungul tuturor drumurilor din Romania Mare.




    Orice proiect este asemenea unui copil nou nascut.
    Fara parinti seriosi, capabili sa-i dea copilului tot ce este mai bun, acesta nu are cum sa se dezvolte frumos si sa devina cu Adevarat util Societatii Umane.

    RETEAUA DE DRUMURI DIN ROMÂNIA
    Lungimea drumurilor din Romania este de 198.930,935 km
    http://www.cnadnr.ro/pagina.php?idg=20
    UNIMEDIA precizează că lungimea drumurilor publice în Republica Moldova este de cca 10 mii km, 30% din care constituie drumuri naționale.
    http://unimedia.info/stiri/reparatia...aza-46178.html


    Avem in ROMANIA MARE cca 210.000 Km de drumuri. Din 10 m in 10 m daca am planta cate un nuc, pe-o parte si de alta a drumului, am avea nevoie la fiecare Km de cate 200 de nuci. Pe un hectar de plantatie intra cca 100 de pomi, deci la fiecare Km de drum putem planta echivalentul a 2 ha de livada.

    Simplu spus, putem sa plantam cca 420.000 de hectare de livada de nuc, din cele 600.000 de hectare ce ni le-am propus la Proiectul PAINEA VIITORULUI, de-a lungul tuturor drumurilor din Romania Mare.



    Cu minti lucide si cu o legislatie adegvata, in urmatorii 10-15 ani, Primarii celor 30.000 de localitati Romanesti pot sa fie sprijiniti sa realizeze tot ceea ce ne propunem la acest proiect.


    Vom incepe cu infiintarea rapida a catorva pepiniere si-n Romania, pe langa cele din Basarabia, pentru a invata cu totii sa dezvoltam sistemul.
    Cheia reusitei noastre este data de inceperea pregatirii tinerilor in domeniul afacerilor, devenind astfel capabili ca in urmatorii 10 ani sa intuiasca consecintele gandurilor si actiunilor lor.



    LA MULTI ANI !!!!



    adi




    On 12/31/2012 3:38 PM, adi pop wrote:



    Agricultura României

    De la Wikipedia, enciclopedia liberă
    Salt la: Navigare, căutare
    România are o suprafață agricolă de 14,8 milioane de hectare, dintre care doar zece milioane sunt ocupate cu terenuri arabile[1]. După o evaluare făcută în noiembrie 2008, aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate[2]. Valoarea producției agricole din România a fost de 64,4 miliarde lei în anul 2010[3]. Producția vegetală a fost în valoare de 43,4 miliarde lei (67,5%), cea animală de 20,4 miliarde lei (31,6%), iar serviciile agricole s-au cifrat la 557,2 milioane lei (0,9%)[3]. În anul 2009, valoarea totală a producției agricole a fost de 59,9 miliarde lei (scădere)[4], și de 66,9 miliarde lei în 2008 (creștere 40%)[5]
    În anul 2009, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,1 miliarde de euro și a importat de 3,4 miliarde de euro.[6] În anul 2010, România a avut un deficit extern de peste 700 de milioane de euro la importurile și exporturile de produse agricole.[7] În anul 2011, România a exportat produse agroalimentare în valoare de 2,9 miliarde de euro și a importat de 3,7 miliarde de euro.[8]
    Consumul anual de fructe și legume pe cap de locuitor în România este de aproximativ de 70 – 80 de kilograme, în timp ce media europeană atinge 90 – 100 de kilograme[9].

    ========================================

    http://www.flux.md/editii/200926/articole/6237/


    S-a majorat cu aproximativ 5 mii de hectare suprafaţa terenurilor agricole
    Cotidian Naţional Nr.200926 din 07 aprile 2009
    Suprafaţa terenurilor agricole din Republica Moldova s-a majorat pe parcursul anului trecut cu 5,6 mii hectare, constituind la 1 ianuarie curent 2 milioane 503,62 mii hectare.


    Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei ordinare din 31 martie curent Hotărârea cu privire la aprobarea Cadastrului funciar pentru anul curent. Astfel, potrivit datelor Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, suprafaţa totală a terenurilor agricole constituia, la 1 ianuarie curent, 2 milioane 503,62 mii hectare sau 73,97 la sută din toată suprafaţa dintre care 1 milion 820,51 mii hectare (72,7 la sută) reprezintă terenuri arabile, 303,03 mii hectare (12,1 la sută) - terenuri cu plantaţii perene, 356,11 mii hectare (14,22 la sută) - păşuni şi fâneţe, iar terenurile agricole neprelucrate constituie 22,97 mii hectare sau 0,91 la sută din toată suprafaţa de terenuri agricole. Totodată, pe parcursul anului 2008 a fost modificată structura terenurilor cu destinaţie agricolă. Astfel, suprafaţa terenurilor arabile s-a majorat cu 3,8 mii de hectare, a livezilor cu 0,8 mii hectare, iar suprafaţa viilor s-a micşorat cu 1,6 mii hectare. Suprafaţa terenurilor lăsate în pârloagă s-a mărit cu 1,2 mii hectare.
    De asemenea, informaţia prezentată de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru relevă faptul că la 1 ianuarie curent erau înregistrate 283 cooperative agricole cu o suprafaţă de 146,6 mii hectare sau 7,3 la sută din suprafaţa terenurilor cu destinaţie agricolă, 108 societăţi pe acţiuni cu o suprafaţă de 55,1 mii hectare (2,8 la sută), 1.513 societăţi cu răspundere limitată cu suprafaţa de 648,77 mii hectare (32,7 la sută) şi 380,9 mii de gospodării ţărăneşti cu o suprafaţă de 558,3 mii hectare (28,1 la sută). Numărul cooperativelor agricole s-a majorat pe parcursul anului trecut cu 24 de unităţi, iar a societăţilor cu răspundere limitată s-a mărit cu 169 de unităţi, în schimb s-a diminuat numărul gospodăriilor ţărăneşti cu 5,3 mii de unităţi.
    Terenurile fondului silvic aveau la 1 ianuarie curent o suprafaţă de 443,1 mii hectare, cu 3 mii hectare mai mult decât suprafaţa înregistrată la 1 ianuarie 2008, terenurile fondului apelor constituie 86 mii hectare, cu 0,8 mii hectare mai mult decât anul trecut, iar suprafaţa terenurilor fondului de rezervă s-a diminuat cu 5,1 mii hectare, constituind 497 mii hectare.
    Din suprafaţa totală a terenurilor, 55,5 la sută reprezintă proprietate privată, 21,4 la sută – proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi 23,1 la sută constituie proprietatea publică a statului.
    Republica Moldova este divizată în 32 de raioane, 3 municipii, Unitatea Teritorial Autonomă Găgăuzia şi unităţile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului. Suprafaţa totală a Republicii Moldova constituie 3 milioane 384,6 mii hectare.
    Virginia ROŞCA, FLUX


    Vizualizari: 927


    Agricultura este cel mai vulnerabil sector al economiei românești, aproape 30% din populație lucrând în acest domeniu.[10] Parcelele mici de pământ și eșecul în adoptarea tehnicilor moderne în agricultură înseamnă că producția din fiecare an este dependentă de capriciile vremii.[10]
    Una dintre marile probleme ale agriculturii românești este evaziunea fiscală, evaluată la 2,5 miliarde euro anual în anul 2011[11].








    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  7. #7
    Senior Member
    Data înscrierii
    01.01.2012
    Locație
    Loc. Venezia / Regione Veneto / Italia
    Posturi
    252
    Buna ziua si La multi ani, tuturor!

    Ca sofer profesionist, pe deoparte si ca om care am fost "in copac", in urma unei explozii de cauciuc pe față, am o strangere de inima in a accepta ideea de a se planta copaci pe marginea drumurilor.

    Va fac cunoscut ca daca n-ar fi fost "copacul", camionul ar fi iesit "linistit" de pe sosea si s-ar fi oprit pe camp, fara prea multe daune. In schimb, cum copacul "s-a opus" unui "happy-end" a trebuit sa stau in ghips mult si bine, iar camionul a trebuit sa sufere o schimbare de cabina (cu cea veche, care a imbratisat trunchiul de copac, nu se mai putea face nimic. Eu "am avut noroc" ca am scapat totusi cu viata. Altii n-au fost la fel de norocosi si s-a lasat cu coliva si clopotari spre vesnica pomenire.
    Acesta este si motivul pentru care in cea mai mare parte a tarilor Europei, drumurile sunt neobstacolate, adica fara copaci.
    In concluzie, nu-i injurati prea tare pe cei care au votat impotriva, caci cel mai probabil au avut in vedere efectul devastator al prezentei pasive a copacilor pe marginea drumurilor in caz de accidente rutiere.
    Inainte de accident, marturisesc ca gandeam exact la fel cu domniile voastre, dupa aceea insa... Stiti cum se spune: "tot pățitu-i priceput!...
    Solutia optima atat pentru eficienta economica (posibilitatea lucrarii mecanizate si a unui recoltat cu valorificarea superioara a recoltei si nu cu disparitia ei pe motive de ”intreprinzatori colorati” cu tupeu, care sa o valorifice in cont si pe socoteala proprie) cat si pentru siguranta traficului ar fi valorificarea terenurilor lasate parloaga sau in pante greu utilizabile pentru altfel de culturi - ganditi-va si la fixarea solurilor impotriva alunecarilor de teren...

    Un an nou cu spor, sanatate si numai bucurii!
    Cu stima,

    Remus Constantin Raclău
    Pentru că ideea de bun simț nu e a mea și nu-i a voastră,
    Ci a strămoșilor mei,
    Și a strămoșilor - strămoșilor mei,
    Din veacul vecilor !...
    https://nostalgiepentrubunulsimt.blogspot.com/
    C.V. - https://nostalgiepentrubunulsimt.blogspot.com/2011/09/o-struto-camila_30.html
    Cont skype: Remus Constantin Raclau

  8. #8
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.588
    Buna Remus,

    LA MULTI ANI !!!!

    Sunt multe drumuri in tara, unde nu exista posibilitatea sa se circule cu viteza mare...

    Problema noastra este legata de infiintarea de pepiniere valoroase. Domnul Alexandru mi-a spus ca din cele 40 de pepiniere basarabene, doar 4 sunt de calitate incontestabila. In acest sens o sa incepem sa punctam continuu. In seara aceasta o sa ajunga impreuna cu sotia la Craiova, sa discutam si aceste aspecte.

    Domnul dr Paul Purea mi-a spus ieri la telefon ca a discutat cu Domnul Dan Diaconescu sa fie realizata o emisiune la OTV, pe tema plantarii a sute de mii de hectare de Nucifere in Romania. O sa fie invitat Domnul Alexandru si prietenul dansului din Italia, mare specialist in a infiinta pepiniere.

    Sa avem cu totii un an mai bun !

    adi
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •