Pagina 1 din 4 1234 UltimulUltimul
Rezultate 1 la 10 din 39

Subiect: Pozele moastelor Sfantului Ortodox Roman Ioan Iacob Hozevitul.

  1. #1
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    43.265

    Pozele moastelor Sfantului Ortodox Roman Ioan Iacob Hozevitul.

    Pozele moastelor Sfantului Ortodox Roman Ioan Iacob Hozevitul. Am fost in Israel.
    Monday, September 5, 2011 11:53 AM
    From:
    This sender is DomainKeys verified
    "Dan" <dannydeejay1>
    Add sender to Contacts
    To:
    "zalmoxa_adipop@yahoo.com" <zalmoxa_adipop>
    Message contains attachments
    26 Files (3369KB) | Download All

    1 DSCF0946.jpg1 DSCF0946.jpg
    2 DSCF0949.jpg2 DSCF0949.jpg
    3 DSCF0948.jpg3 DSCF0948.jpg
    4 DSCF0934.jpg4 DSCF0934.jpg
    5 DSCF0922.jpg5 DSCF0922.jpg
    6 DSCF0924.jpg6 DSCF0924.jpg
    7 DSCF0938.jpg7 DSCF0938.jpg
    8 DSCF0941.jpg8 DSCF0941.jpg
    9 DSCF0944.jpg9 DSCF0944.jpg
    10 DSCF0943.jpg10 DSCF0943.jpg
    11 DSCF0952.jpg11 DSCF0952.jpg
    DSCF0877 spre Manastirea Sf. Gheorghe Hozevitul.jpgDSCF0877 spre Manastirea Sf. Gheorghe Hozevitul.jpg
    DSC03973 la manastirea greaca din Capernaum.jpgDSC03973 la manastirea greaca din Capernaum.jpg
    DSCF0880.jpgDSCF0880.jpg
    DSCF0888.jpgDSCF0888.jpg
    DSCF0889.jpgDSCF0889.jpg
    DSCF0895.jpgDSCF0895.jpg
    DSCF0897.jpgDSCF0897.jpg
    DSCF0898.jpgDSCF0898.jpg
    DSCF7699.jpgDSCF7699.jpg
    DSCF7700.jpgDSCF7700.jpg
    Poza Sfantul Ioan Iacob Hozevitul.jpgPoza Sfantul Ioan Iacob Hozevitul.jpg
    Scrisul Sfantului Ioan Iacob Hozevitul.jpgScrisul Sfantului Ioan Iacob Hozevitul.jpg
    DSCF0901.JPGDSCF0901.JPG
    DSCF0923.JPGDSCF0923.JPG
    DSCF0929.JPGDSCF0929.JPG




    Oarecum legat de aceste poze, poti vedea si:
    Moaştele întregi ale Sfântului Alexandru din Svir (1448-1533) – sfântul care s-a învrednicit să vadă Sfânta Treime
    http://logos.md/2009/04/30/sfantul-a...sfanta-treime/




    You can read more about the saint Ioan Iacob Hozevitul 's life here:
    The Life of Father John (Iacob) the Romanian

    of the Monastery of St. George the Chozevite in the Desert of Jordan

    by the Monk Ioasaph


    http://www.orthodoxphotos.com/Holy_R..._the_Hozevite/


    http://www.orthodoxphotos.com/history.shtml

    How old is the orthodox faith?

    If you are a Lutheran, your religion was founded by Martin Luther, an ex-monk of the Catholic Church, in the year 1517. If you belong to the Church of England, your religion was founded by King Henry VIII in the year 1534 because the Pope would not grant him a divorce with the right to re-marry. If you are a Presbyterian, your religion was founded by John Knox in Scotland in the year 1560. If you are a Congregationalist, your religion was originated by Robert Brown in Holland in 1582. If you are Protestant Episcopalian, your religion was an offshoot of the Church of England, founded by Samuel Senbury in the American colonies in the 17th century. If you are a Baptist, you owe the tenets of your religion to John Smyth, who launched it in Amsterdam in 1606. If you are of the Dutch Reformed Church, you recognize Michelis Jones as founder because he originated your religion in New York in 1628. If you are a Methodist, your religion was founded by John and Charles Wesley in England in 1774. If you are a Mormon (Latter Day Saints), Joseph Smith started your religion in Palmyra, New York, in 1829. If you worship with the Salvation Army, your sect began with William Booth in London in 1865. If you are Christian Scientist, you look to 1879 as the year in which your religion was born and to Mary Baker Eddy as its founder.

    If you belong to one of the religious organizations known as "Church of the Nazarene, Pentecostal Gospel," "Holiness Church," or "Jehovah's Witnesses," your religion is one of the hundreds of new sects founded by men within the past hundred years.

    If you are Roman Catholic, your church shared the same rich apostolic and doctrinal heritage as the Orthodox Church for the first thousand years of its history, since during the first millennium they were one and the same Church. Lamentably, in 1054, the Pope of Rome broke away from the other four Apostolic Patriarchates (which include Constantinople, Alexandria, Antioch and Jerusalem), by tampering with the Original Creed of the Church, and considering himself to be infallible. Thus your church is 1,000 years old.

    If you are Orthodox Christian, your religion was founded in the year 33 by Jesus Christ, the Son of God. It has not changed since that time. Our church is now almost 2,000 years old. And it is for this reason, that Orthodoxy, the Church of the Apostles and the Fathers is considered the true "one Holy Catholic and Apostolic Church." This is the greatest legacy that we can pass on to the young people of the new millennium.






    ----- Forwarded Message ----

    Eu ti-am trimis mailul mai ales pentru pozele moastelor.
    Daca nu ai rabdare, nu citi textul. Pur si simplu da scroll pana jos unde sunt pozele, si sa imi spui daca ai mai vazut asa ceva.


    Poti sa dai mai departe acest mail daca vrei.

    Eu am trimis mailul asta la mai multi prieteni de-ai mei.

    Am fost in Israel la Locurile Sfinte si am asteptat sa fac rost de poze si cu ocazia asa sa iti arat neaparat moastele Sfantului Ioan Iacob Romanul de la Hozeva.

    Manastirea Sf. Gheorghe Hozevitul unde se afla moastele Sfantului Ioan Iacob Romanul de la Hozeva, este in mijlocul desertului pe un munte arid. Este groaznic de cald chiar si in manastire, efectiv curgeau apele de pe mine. In conditiile alea stii ca oamenii trebuiesc ingropati dupa maxim o zi pentru ca incep sa se descompuna foarte repede si sa miroase greu....

    Cu toate acestea trupul Sfantului Ioan Iacob Romanul de la Hozeva este INTACT! Cum a murit asa a ramas. Sta de atatia ani pur si simplu in caldura aia iar moastele sale sunt intregi si placut inmiresmate.

    Si ce este cel mai important este felul in care efectiv ti se strange inima de fericire atunci cand ii saruti racla moastelor. Este o stare de bucurie pot spune Dumnezeiasca.
    NU pot sa o exprim in cuvinte!

    Singurul loc in care am simtit mai mult har decat atat a fost la Sfantul Mormant al lui Hristos din Ierusalim. Ca sa iti faci o idee, bucuria in locurile sfinte este de aceeasi natura ca si bucuria duhovniceasca pe care o simti daca traiesti sincer o Sfanta Liturghie, dar exte inmultita de 100 de ori, de 1000 de ori , depinde de loc, sau de 10000000 de ori la Sfantul Mormant.
    Nu stiu cum sa iti explic, fericirea duhovniceasca este de aceeasi natura, dar de intensitati diferite.

    Daca vrei sa aflii mai multe detalii despre viata sfantului Ioan Iacob Hozevitul sa asculti
    Acatistul Sf. Ioan Iacob Hozevitul cantat de Marian Moise
    http://www.trilulilu.ro/calauzaortodoxa/4716269f955a7c

    Cantarea incepe din minutul 2:12. Pana atunci sunt rugaciunile incepatoare.

    Sfântul Ioan Iacob cel Nou (Hozevitul) este unul dintre cei mai recenţi sfinţi din Biserica Ortodoxă Română, cu metania din Mănăstirea Neamţ, care s-a nevoit 24 de ani în Ţara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât şi în pustiul Hozeva, constituindu-se într-un model veritabil de vieţuire în Hristos în era contemporană. Biserica l-a rânduit ca pildă vie de credinţă şi de vieţuire creştinească, înscriindu-l în calendarul ortodox la data de 5 august.

    Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a scris multe poezii duhovnicesti superbe adunate in cartea "Hrana Duhovniceasca".
    Uite una dintre ele. Daca mai vrei o sa iti mai trimit cateva.

    O, OM! de Sfantul Ioan Iacob Hozevitul
    O, om, ce mari răspunderi ai
    De tot ce faci pe lume,
    De tot ce spui, în scris sau grai
    De pilda ce la alţii dai,
    Căci ea, mereu, spre iad sau rai
    Pe mulţi o să îndrume.

    Ce grijă trebuie să pui
    În viaţa ta, în toată,
    Căci gândul care-l scrii sau spui
    S-a dus ... în veci nu-l mai aduni
    Şi vei culege roada lui
    Ori viu, ori mort, odată.

    Ai spus o vorbă; vorba ta,
    Mergând din gură-n gură,
    Va-nveseli sau va-ntrista,
    Va curăţi sau va-ntina,
    Rodind sămânţa pusă-n ea
    De dragoste sau ură.

    Scrii un cuvânt .. cuvântul scris
    E-un leac sau o otravă,
    Tu vei muri, dar tot ce-ai scris
    Rămâne-n urmă drum deschis
    Spre moarte sau spre paradis,
    Spre-ocară sau spre slavă.

    Ai spus un cîntec, versul tău
    Rămâne după tine
    Îndemn spre bine sau spre rău,
    Spre curăţie sau desfrâu,
    Lăsând în inimi rodul său
    De har sau de ruşine.

    Arăţi o cale; calea ta
    În urma ta nu piere,
    E calea bună sau e rea,
    Va prăbuşi sau va-nălţa,
    Vor merge suflete pe ea
    Spre cer sau spre durere.

    Trăieşti o viaţă ... viaţa ta
    E una, numai una,
    Oricum ar fi, tu nu uita
    Cum ţi-o trăieşti vei câştiga
    Ori fericire pe vecie,
    Ori chin pe totdeauna.

    O, om ! Ce mari răspunderi ai,
    Tu vei pleca din lume,
    Dar ce ai spus, prin scris sau grai
    Sau laşi prin pilda care-o dai
    Pe mulţi, pe mulţi, spre iad sau rai
    Mereu o să-i îndrume.

    Deci nu uita ... Fii credincios
    Cu grijă şi cu teamă
    Să laşi în urmă luminos,
    Un semn, un gând, un drum frumos,
    Căci pentru toate, neîndoios,
    Odată vei da seamă.

    Sfintul Ioan Iacob Hozevitul
    http://victor-roncea.blogspot.com/20...hozevitul.html

    Deci dupa parerea mea, aceste sfinte moaste, si toate celelalte pe care le gasim doar la noi, la ortodocsi: Lumina Sfanta de la Ierusalim , Minunea de pe Tabor la care am asistat, cand in timpul Liturghiei Schimbarii la Fata din senin apare din nimic un nor incredibil de placut inmiresmat deasupra credinciosilor(L-am vazut cu ochii mei acum in Israel si se intampla in fiecare an), Iordanul care curge invers de Boboteaza in locul unde se savarseste Sfanta Liturghie. Toate acestea sunt numai si numai la ortodocsi...

    Toate acestea sunt alte si alte dovezi ca Dumnezeu Exista si ca Ortodoxia este singura credinta adevarata.

    La Judecata chiar nu o sa avem scuza in fata lui Hristos ca "nu stiam"... Au fost atatea si atatea semne.


    Cat despre evolutionism,

    Dupa ce vezi documentarul "EXPELLED: No Intelligence Allowed"(Eliminat: Inteligenţa nu este permisă) de Ben Stein
    http://video.google.com/videoplay?do...7672896741579#

    vei vedea cum cum evolutionistii considera evolutia si tezele darwiniste drept dogme incontestabile.... Nimeni nu are voie sa spuna ceva impotriva. Nu conteaza argumentele, nu conteaza absolut nimic. Pur si simplu in acceptiunea lor "nu ai voie sa il contrazici pe Drawin"....

    Creationistii demonstreaza cu argumente stiintifice conceptul de Intelligent Design si nu resping evolutionismul la nivel dogmatic, ci pur si simplu demonstreaza ca evolutionistii gresesc si ca teoria lor este falsa.


    Creationistii se comporta academic, evolutionistii se comporta ca niste TALIBANI si persecuta si dau afara din universitati pe oricine nu impartaseste convingerile lor ateiste...


    Asta e realitatea si te vei convinge de ea privind documentarul "EXPELLED: No Intelligence Allowed"(Eliminat: Inteligenţa nu este permisă) .

    De asemenea este bine de vazut si

    Filmezastrele aduse umanitatii de catre darwinism
    Un film despre darwinism si originile rasismului:

    http://culianu.wordpress.com/2009/05...-de-darwinism/

    Stiai ca acesti colosi ai stiintei au fost toti CREATIONISTI?
    Uite doar cateva exemple!

    In domeniul BIOLOGIEI:
    Pasteur - a dezvoltat vaccinul, fiind initiatorul bacteriologiei
    Mendel - fondatorul geneticii moderne

    In domeniul FIZICII:
    Newton - a descoperit legea gravitatiei si a inventat telescopul cu oglinda
    Einstein - a elaborat teoria relativitatii
    Da Vinci - fondatorul hidraulicii

    In domeniul GENETICII
    Mendel - fondatorul geneticii moderne

    In domeniul ASTRONOMIEI
    Copernic - a descoperit ca planetele se invart in jurul Soarelui pe traiectoria unei orbite.

    In domeniul ELECTRONICII:
    Morse - inventarorul telegrafului

    In domeniul MEDICINEI:
    Lister - fondatorul chirurgiei moderne(antiseptice)
    Paulescu - romanul descoperitor al insulinei

    In domeniul CHIMIEI
    Boyle - e elaborat teoria dinamicii gazelor
    Davy - fondatorul termodinamicii


    Este de asemenea impresionant numarul oamenilor de stiinta contemporani care adera la teoria creationista. Ei resping ideea evolutiei de la fiinte monocelulare la oameni, fiind convinsi de argumentele care sustin ca universul pe care il cunoastem este opera unui Creator inteligent.

    Refuzand sa accepte ca fiintele vii au aparut in mod accidental,si ca universul s-a creat singur prin el insasi DIN NIMIC, acesti savanti considera ca viata si Universul ne dezvaluie anumite lucruri despre Creatorul lor.


    sa cititesti si

    cartea DEMISIA LUI DARWIN - Apusul unei teorii, Evolutionismul

    http://www.aquaforte.com/det.php?id=41

    apoi sa citesti si "Dr. N.C. Paulescu: Notiunile "SUFLET" si "DUMNEZEU" in fiziologie" in care efectiv DEMOLEAZA teoria lui Darwin si demonstreaza ca intreaga teorie evolutionista Darwinista este falsa.

    Cine a fost Paulescu?

    Nicolae C. Paulescu (30 octombrie 1869–17 iulie 1931), om de ştiinţă român, medic şi fiziolog, profesor la Facultatea de Medicină din Bucureşti, descoperitorul incontestabil al insulinei şi recunoscut ca atare de comunitatea ştiinţifică internaţională.

    Cat despre afirmatia Ortodoxia este singura credinta adevarata,

    Uite de ce este asa. Iti arat doar doua documentare pe scurt. Este foarte simplu de inteles.

    1) The Eastern ORTHODOX Church is the ONLY TRUE and Apostolic CHURCH. part 1 of 3 - American documentary: "The Ancient Church"
    http://www.youtube.com/watch?v=tirUy13Q_L8

    2) Arhimandrit Arsenie Papacioc(94 de ani) Dovada ca ORTODOXIA este singura credinta adevarata! ANTI-Ecumenism!
    http://www.youtube.com/watch?v=GuC9xCXqZPQ





    Sa iti dau si 3 exemple de Ortodoxie autentica:

    Arhim. Arsenie Papacioc (94 de ani)- Sa Pretuim Timpul
    http://www.youtube.com/watch?v=qzwT4TplAaM

    Arhim. Sofian Boghiu - Purificarea sufletului
    http://www.youtube.com/watch?v=5YYF-5EC0Vc

    Părintele Ilie Cleopa despre Ortodoxie şi Românism
    http://www.youtube.com/watch?v=bgIQ8KlBLpU

    Ma opresc aici cu exemplele.

    Uite niste melodii Ortodoxe psaltice Bizantine:

    Ortodoxa Engleza.
    Great Doxology
    http://www.youtube.com/watch?v=iaG01CmU0L8

    Ortodoxa Greaca
    Hristos Anesti! - Hristos a inviat, si imnurile Invierii
    http://www.youtube.com/watch?v=ruFh6qmBSVc


    ΩΔΗ ΣΤΗΝ ΘΕΟΤΟΚΟ
    se citeste ODI STIN TEOTOKO( traducere: Oda adusa Maicii Domnului)
    http://www.youtube.com/watch?v=QHCTX__NF28&NR=1

    Agni Parthene in KOREANA. Suna superb! Agni Parthene(Korean)
    http://www.youtube.com/watch?v=GT1OLhOGsU0




    Imnul a fost compus de Sfantul Nectarie in Eghina.
    http://www.orthodoxphotos.com/Holy_F...ios_of_Aegina/


    Linia melodica in Koreana este identica cu cea din Greaca, Romana sau Engleza:


    In Greaca:
    Agni Parthene(Αγνή Παρθένε)
    http://www.youtube.com/watch?v=epw8PfMkbh4



    In Romana:
    Agni Parthene(Fecioara Curata)
    http://www.youtube.com/watch?v=pBbYN73SXPQ



    In Engleza:
    Agni Parthene (O Virgin Pure)
    http://www.youtube.com/watch?v=L4E3ToVNOD4



    DOAMNE STRIGAT-AM CATRE TINE
    http://www.youtube.com/watch?v=TfPOa2rqfSA
    suna superb si in greaca:
    ΚΥΡΙΕ ΕΚΕΚΡΑΞΑ ΠΡΟΣ ΣΕ - Lord I have cried to You
    (Doamne strigat-am catre Tine)
    http://www.youtube.com/watch?v=DJODxvgkfE0

    Κύριε, εκέκραξα προς Σε, εισάκουσόν μου,
    εισάκουσον μου Κύριε.
    Κύριε, εκέκραξα προς Σε, εισάκουσόν μου.
    Πρόσχες τη φωνή της δεήσεώς μου,
    εν τω κεκραγέναι με προς σε.
    Εισάκουσόν μου, Κύριε...


    Ortodoxa Romana
    Fericirile
    http://www.youtube.com/watch?v=Ol6k0b0TW54

    Cuvine-se cu Adevarat cantata psaltic.
    Efectiv DIVIN!
    http://www.youtube.com/watch?v=0BOrZhG84gs


    Vecernia Ortodoxă: Laudele Sfintei Parascheva de la Iaşi (Sfânta Vineri)
    Paraschevi=Vineri , in greacă

    http://www.youtube.com/watch?v=SWjGGuxOyLU





    SUPERB: Vecernia Invierii - STIHOAVNA glas 5 tetrafon - Stavropoleos - Romanian Orthodox Easter
    http://www.youtube.com/watch?v=HaPaUAr1JIA



    Colinde Bizantine
    Slava sa aiba nesfarsita! - Colind bizantin (psaltic) - Psaltii Patriarhiei Ortodoxe Romane
    http://www.youtube.com/watch?v=niRBQQos-X8

    Colind bizantin - Veniti cu totii dimpreuna - Psaltii Patriarhiei Ortodoxe Romane
    http://www.youtube.com/watch?v=kCtUP...eature=channel
    Colind bizantin SUPERB - Cel fara de inceput - Corul bisericii ORTODOXE Stavropoleos
    http://www.youtube.com/watch?v=P4d_dlY752A







    Copii romani cantand AVEM O TARA SFANTA!
    http://www.youtube.com/watch?v=4UaMN7UdtMA


    Acum intreaga melodie:

    Avem o ţară sfântă (Diaconeşti)
    http://www.youtube.com/watch?v=bNe-558g-U4&NR=1


    http://www.razbointrucuvant.ro/


    Sa vezi si blogul asta genial:
    http://saccsiv.wordpress.com/

  2. #2

  3. #3
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    43.265
    Citesc din cartea Sfantului de cateva zile, luata de la Manastirea Lainici - " HRANA DUHOVNICEASCA - SFANTUL IOAN IACOB ROMANUL HEZOVITUL " - de ce spun de ani buni c-am observat ...

    pag 486

    Sa nu mustre pe cineva in vreo gresala, ci socoteste-te, pe sine in toate vinovat si pricinuitor al greselii.

    adi

  4. #4
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    43.265
    Sfântul Ioan Iacob cel Nou (Hozevitul) este unul dintre cei mai recenţi sfinţi din Biserica Ortodoxă Română, cu metania din Mănăstirea Neamţ, care s-a nevoit 24 de ani în Ţara Sfântă, atât pe valea Iordanului, cât şi în pustiul Hozeva, constituindu-se într-un model veritabil de vieţuire în Hristos în era contemporană. Biserica l-a rânduit ca pildă vie de credinţă şi de vieţuire creştinească, înscriindu-l în calendarul ortodox la data de 5 august.
    Viaţa

    S-a născut la 23 iulie 1913 într-un sat de pe malul Prutului, Crăiniceni, comuna Păltiniş, judeţul Botoşani, într-o familie de ţărani foarte credincioşi, anume Ecaterina şi Maxim Iacob, fiind singurul copil la părinţi. Din botez s-a chemat Ilie, iar în familie i se spunea "Iliuţă". La 6 luni de zile de la naştere, mama pruncului Ilie îşi dă sufletul. După doi ani, moare şi tatăl său în război, în toamna anului 1916, rămânând orfan de amândoi părinţii. El este îngrijit timp de zece ani de bunica sa, Maria Iacob, care de timpuriu i-a semănat în suflet tainele credinţei, învăţându-l de mic cu rugăciunea, postul, cercetarea bisericii şi respectarea rânduielilor creştineşti. În 1923 a decedat şi bunica, lăsând pe micul Ilie cu totul orfan şi lipsit de mângâierea părinţilor şi a bunicilor. De acum, copilul este luat în grija unchiului său, Alecu Iacob, care avea acasă şase copii.
    Primii ani de şcoală îi face în satul natal, iar între anii 1926-1932 urmează gimnaziul "Mihail Kogălniceanu" la Lipcani-Hotin şi liceul "Dimitrie Cantemir" la Cozmeni-Cernăuţi, fiind cel mai bun elev din şcoală.
    Dorul spre Împărăţia lui Dumnezeu şi al vieţii pustniceşti, după exemplul şi pilda Părinţilor care au trăit în pustie, a atras din tânără vârstă pe cel ce a primit numele de botez Ilie, la viaţa monahicească. În vara anului 1932, rudele voiau să-l dea la facultatea de Teologie din Cernăuţi, ca să-l facă preot. Dar el, simţindu-se chemat de Dumnezeu la o viaţă mai înaltă, le-a spus: "Nu, eu vreau să mă fac călugăr!" După un an, tânărul Ilie, pe când lucra la câmp, se ruga lui Dumnezeu să-i descopere calea pe care să o urmeze. Deodată a auzit un glas de sus, zicând: "Mănăstirea!" Din clipa aceea nu a mai avut odihnă în suflet. În vara anului 1933, cerând binecuvântarea duhovnicului său, tânărul Ilie şi-a luat cărţile sfinte, crucea şi icoana Maicii Domnului din casa natală, fiind în zi de duminică, şi, călăuzit de Duhul Sfânt, a intrat în obştea Mănăstirii Neamţ, unde face ascultare, la infirmerie şi la biblioteca mănăstirii.

    Ioan Iacob Hozevitul


    Între anii 1934-1935 îşi satisface stagiul militar la Dorohoi, în Regimentul 29 Infanterie. După terminarea stagiului militar, se reîntoarce la mănăstire, continuând aceeaşi ascultare. La 8 aprilie 1936, în Miercurea Mare, rasoforul Ilie Iacob este tuns în monahism de arhimandritul Valerie Moglan (viitor arhiereu vicar la Iaşi), în biserica mare a mănăstirii cu hramul Înălţarea Domnului – ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare – primind, potrivit pravilei călugăreşti, un nou nume, cel de Ioan. Naş şi părinte duhovnicesc i-a fost ieromonahul Ioachim Spătarul, egumenul schitului Pocrov, unul din cunoscuţii călugări moldoveni cu viaţă îmbunătăţită.
    Dorind viaţă pustnicească şi arzând cu inima pentru Hristos şi pentru Sfintele Locuri, unde S-a născut, a pătimit şi a înviat Domnul nostru Iisus Hristos, fericitul monah Ioan Iacob pleacă în Ţara Sfântă împreună cu alţi doi monahi din lavră, Claudie şi Damaschin, în noiembrie acelaşi an. După ce se închină la toate Sfintele Locuri şi sărută Crucea Golgotei şi Mormântul Domnului, cei trei călugări se retrag să ierneze în obştea Mănăstirii Sfântul Sava din pustiul Iordanului. Apoi, însoţitorii săi întorcându-se la Mănăstirea Neamţ, fericitul monah Ioan Iacob se nevoieşte, în continuare, în Mănăstirea Sfântul Sava de lângă Betleem, timp de zece ani, răbdând grele ispite, boli şi încercări de la oameni şi de la diavoli. Prima ascultare în obştea Sfântul Sava a fost cea de paraclisier. Cuviosul Ioan avea mare evlavie pentru biserică şi sfintele slujbe. Făcea prescuri, menţinea curăţenia şi suna clopotul de slujbă. De asemenea păstra o atmosferă de iubire, de smerenie şi milă faţă de toţi. Avea şi ascultarea de infirmier al mănăstirii şi îngrijea cu dragoste atât pe călugări, cât şi pe numeroşii arabi şi beduini, bolnavi sau răniţi în război, care erau aduşi la infirmeria mănăstirii. Pentru aceasta îl iubeau şi-l căutau atât unii, cât şi alţii.
    Duhovnicul lui, ieroschimonahul Sava, macedonean de neam, care cunoştea limba română, era un mare povăţuitor de suflete, şi mărturisea pe toţi călugării români nevoitori în Ţara Sfântă. Astfel, ziua era în slujba obştii şi a bolnavilor, iar noaptea se nevoia singur în chilie cu multe rugăciuni de taină, cu metanii, lacrimi şi citiri din Sfânta Evanghelie şi din scrierile Sfinţilor Părinţi. Cunoscând bine limba greacă, traducea unele pagini alese patristice, din care se hrănea atât pe sine, cât şi pe cei ce veneau la el. Avea şi darul scrierii de învăţături şi versuri duhovniceşti, pe care le trimitea fraţilor săi din Ţara Sfântă sau le dădea pelerinilor români care veneau spre închinare la Mormântul Domnului.
    Între anii 1939-1940 fericitul sihastru Ioan Iacob s-a nevoit împreună cu un ucenic român într-o peşteră din pustiul Qumran, aproape de Marea Moartă. Aici a cunoscut pe monahul Ioanichie Pârâială, care i-a rămas ucenic credincios până la obştescul sfârşit. Obişnuia să se roage noaptea, singur, hrănindu-se doar cu pesmeţi şi puţine fructe, răbdând multe ispite. Între anii 1940-1941, din cauza războiului, Cuviosul Ioan a stat cu mai mulţi călugări din Ţara Sfântă într-un lagăr pe Muntele Măslinilor. Fiind eliberat, se reîntoarce la Mănăstirea Sfântul Sava şi continuă aceleaşi ascultări şi nevoinţe.
    În anul 1947 este hirotonit diacon, la 13 mai, în Biserica Sfântului Mormânt, cu aprobarea Patriarhului României, la recomandarea Arhimandritului Victorin Ursache, superiorul Așezământului Românesc din Ierusalim. În acelaşi an, Cuviosul Ioan Iacob este hirotonit preot în biserica Sfântului Mormânt de arhiereul Irinarh, fiind numit de Patriarhia Română egumen la Schitul românesc Sfântul Ioan Botezătorul de pe valea Iordanului (înfiinţat atunci de Patriarhia română), aproape de locul unde S-a botezat Domnul nostru Iisus Hristos.
    Timp de 5 ani, cât a dus această ascultare, Cuviosul Ioan Iacob a săvârşit zilnic toate sfintele slujbe, în limba română, a tradus numeroase pagini din Sfinţii Părinţi cu învăţături pentru călugări şi pelerini; a compus un bogat volum de versuri duhovniceşti, a înnoit chiliile şi biserica schitului şi, mai ales, viaţa duhovnicească din schit, ostenindu-se mult pentru primirea pelerinilor din ţară, pe care îi spovedea, îi împărtăşea şi le dădea sfaturi mântuitoare de suflet. Noaptea, însă, se nevoia singur, neştiut de nimeni, fie în chilie, fie ieşind să se roage pe valea Iordanului, încercând să urmeze, după putere, Cuvioasei Maria Egipteanca. Nevoinţa lui era aceasta: ziua nu mânca nimic până la apusul soarelui şi rostea neîncetat rugăciunea din inimă, iar cu mâinile lucra la grădină, la întreţinerea schitului şi odihnea cu dragoste pelerinii care poposeau acolo. Noaptea săvârşea slujbele rânduite, spovedea închinătorii şi se retrăgea câteva ore la linişte într-o peşteră de pe malul Iordanului, iar dimineaţa se întorcea la schit cu chipul luminat.
    Singurul său ucenic statornic era monahul Ioanichie, precum şi câteva maici românce bătrâne, Melania, Natalia, Galinia, Casiana şi Magdalena, care îi erau fiice duhovniceşti şi se aflau sub ascultarea sa. Arzând cu inima mai mult pentru Hristos şi iubind desăvârşit linşitea şi rugăciunea, fericitul stareţ Ioan s-a retras, în luna noiembrie 1952, din ascultarea de egumen şi, împreună cu ucenicul său Ioanichie, intră în obştea mănăstirii Sfântul Gheorghe Hozevitul din pustiul Hozeva, pe valea pârâului Cherit (Horat).
    Din vara anului 1953, fericitul Ioan se retrage cu ucenicul la o peşteră din apropiere, numită Chilia Sfintei Ana, unde, după tradiţie, ea se ruga lui Dumnezeu să-i dăruiască un prunc. Alături de el, într-o altă peşteră, se nevoia un monah cipriot, anume Pavel. Aici s-a nevoit Sfântul Ioan Sihastrul cu ucenicul său, timp de 7 ani, în rugăciuni neîncetate, în privegheri de toată noaptea, în postiri îndelungate, în lacrimi neştiute, în cugetări şi în doriri duhovniceşti, răbdând tot felul de ispite, suferinţe, lipsuri, lupte cu diavolii şi cu înstrăinare totală, aprinzându-se de multă râvnă pentru Hristos şi slăvind pe Dumnezeu Cel în Treime lăudat. La peşteră, unde cu greu se ajungea, pe o scară înaltă, nu primea pe nimeni, comunicând cu cei ce veneau mai ales prin rugăciune, prin unele scrieri sfinte şi prin ucenicul său.
    În sărbători mari şi în posturi Sfântul Ioan săvârşea Sfânta Liturghie în paraclisul peşterii Sfânta Ana şi se împărtăşeau amândoi cu Trupul şi Sângele lui Hristos, mulţumind lui Dumnezeu pentru toate. În timpul zilei şi în clipe de răgaz, ieşea în gura peşterii, la lumină, unde scria versuri religioase şi traducea pagini patristice din limba greacă. Mânca o dată în zi, pesmeţi, măsline, smochine şi bea puţină apă, iar noaptea dormea câteva ore, pe o scândură, având o piatră drept perină.

    Sfântul Părinte Ioan


    În vara anului 1960, era bolnav şi suferea toate cu multă răbdare. Simţindu-şi sfârşitul aproape, miercuri 4 august, s-a împărtăşit cu Sfintele Taine, iar joi dimineaţa la orele 5 şi-a dat sufletul în mâinile lui Hristos, la vârsta de numai 47 de ani. După trei zile, a fost înmormântat în aceeaşi peşteră de egumenul mănăstirii Sfântul Gheorghe, arhimandritul Amfilohie. Ştiuse mai dinainte data sfârşitului său, pe care şi-a însemnat-o pe peretele peşterii. A fost înmormântat în peştera în care s-a nevoit şi care s-a umplut, în timpul slujbei, de nenumărate păsărele, hrănite până atunci zilnic de cuviosul Ioan.
    După 20 de ani, la 8 august 1980, trupul său a fost aflat întreg, nestricat de vreme, răspândind bună mireasmă, semn că l-a preamărit Dumnezeu şi l-a numărat în ceata sfinţilor, pentru nevoinţa şi sfinţenia vieţii sale de pe pământ. O mare bucurie duhovnicească i-a cuprins pe toţi. La 15 august 1980, acelaşi egumen i-a pregătit raclă sculptată în lemn de chiparos, l-a aşezat în ea, cu mare cinste, şi l-a dus în procesiune, împreună cu câţiva arhierei de la Patriarhia Ortodoxă din Ierusalim şi cu mii de pelerini care au venit la praznicul Adormirii Maicii Domnului, hramul acestei mănăstiri, depunând Sfintele Moaşte în biserica cu hramul Sfântul Ştefan din incintă, unde se află şi moaştele Sfântului Gheorghe Hozevitul.
    De atunci, vin zilnic pelerini ortodocşi, şi chiar catolici, ca să se închine la moaştele Cuviosului, cerându-i ajutorul, pe care, toţi cei ce se roagă cu credinţă, îl primesc. Această strămutare a moaştelor Sfântului Ioan s-a făcut cu binecuvântarea patriarhului Benedict al Ierusalimului. El este cinstit de toţi ortodocşii, dar, mai ales, de cei din România, Grecia, Cipru şi Ţara Sfântă.
    Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, luând în considerare sfinţenia vieţii Cuviosului Ioan Iacob, şi văzând cinstitele sale moaşte, l-a trecut în rândul sfinţilor, la data de 20-21 iunie, 1992, sub numele de "Sfântul Cuvios Ioan de la Neamţ - Hozevitul", fixându-i-se prăznuire pe ziua de 5 august, data mutării lui la cele veşnice.
    Cu ale lui sfinte rugăciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
    Recunoaştere

    Chiar înainte de a fi procedat la "canonizare", adică la trecerea lui în rândul sfinţilor, chipul său a fost zugrăvit în icoane, precum şi în catedrala Sfântului Gheorghe din Hama, în Siria; un călugăr-imnograf din cadrul Patriarhiei ecumenice i-a alcătuit o slujbă, iar credincioşii care ajungeau în faţa moaştelor sale, îl cinsteau ca pe un adevărat sfânt.
    În numele Sfântului s-au zidit multe biserici. Astfel în curtea Seminarului Veniamin Costachi de la Mănăstirea Neamţ s-a construit o biserică în cinstea sa (sfinţită de către Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic în anul 1996).
    Sfântul Ioan Iacob este, de asemenea, şi patronul spiritual al Seminarului Teologic Liceal din Dorohoi.
    Trăgându-se de origine din părţile Dorohoiului, Sfântul Sinod al B.O.R. a hotărât ca Sfântul Ioan Iacob să fie protectorul şi mijlocitorul elevilor, profesorilor şi ostenitorilor acestei scoli teologice înaintea Bunului Dumnezeu.
    Scrieri

    Publicate

    • Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, Dor de pustie, dor de cer, Editura Trinitas
    • Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, "Hrană Duhovnicească", Editura Lumină din Lumină, Bucureşti, 2000, 624 p.
    • Sfântul Ioan Iacob Hozevitul, Din Ierihon către Sion, Jerusalem 1999 (conţine toate scrierile Sf. Ioan Iacob adunate de ucenicul Sfântului, părintele Ioanichie Pârâială, până la acea dată)

    Fragmente

    Canonisirea împiedicată de cei adormiţi
    La un Preasfinţit Episcop
    au venit din eparhie
    plângeri contra unui preot
    cu năravul la beţie.
    Şi precum aceste plângeri
    stăruiau necontenit,
    s-a găsit de cuviinţă
    să-l oprească de slujit.
    S-a alcătuit scrisoare
    spre a lui canonisire,
    ca prin asta parohia
    şi cei mari să aibă ştire.
    Dar când dă să iscălească
    Preasfinţitul la sfârşit,
    s-a făcut un vuiet mare,
    mii de glasuri s-au pornit:

    Sf. Ioan Hozevitul


    „Nu! Nu! Nu! Să nu faci asta!”
    auzit-a din văzduh,
    şi scăpând din mână pana
    tulburatu-s-a la duh.
    Cugetând puţin bătrânul
    s-a gândit că-i o părere,
    căci îi ţiuie urechea
    uneori de priveghere.
    Deci, apucă iar condeiul
    ca să facă iscălire,
    dar în clipa-aceea iarăşi
    se aude glăsuire!
    „Nu! Nu! Nu! Arată-i milă!”
    se aude lămurit,
    şi de frică Arhiereul
    a lăsat de iscălit.
    Dar venindu-şi iar în fire,
    vrea să termine de scris,
    socotind acele glasuri
    nălucire ca de vis.
    Dar a treia oară, mâna
    a-nceput a-i tremura,
    căci potopul cel de glasuri
    mai năvalnic răsuna.
    Aruncând din mână pana
    a lăsat neiscălit
    şi chemând pe cel cu vina,
    cu blândeţe i-a grăit:
    „Preacucernice Părinte!
    Iată, am aceste ştiri,
    Adevăr ne scrie lumea,
    Ori sunt goale uneltiri?”
    „Toate sunt adevărate,
    Preasfinţitul meu stăpân,
    mă înşel cu băutura
    şi de rău cu drept mă ţin!
    De la alte patimi rele
    Dumnezeu m-a izbăvit,
    dar năravul băuturii
    deseori m-a biruit.”
    „Dar, (îi zice lui Vlădica)
    slujba cum ţi-o împlineşti?
    căci de-acuma ai pedeapsă
    şapte ani să nu slujeşti!”
    „Preasfinţite, eu din ziua
    întru care m-ai sfinţit,
    n-a rămas în parohie
    nici un om nepomenit.
    Mai cu seamă eu, smeritul
    foarte mult mă sârguiesc
    ca pe cei trecuţi din viaţă
    pururea să-i pomenesc.”
    Auzind Vlădica asta
    a-nţeles cine striga,
    şi rupând scrisoarea, zice:
    „Mergi la parohia ta!
    Eu asemenea persoane
    nu le pot canonisi,
    căci atunci pe mii de duhuri
    aş putea nedreptăţi!
    Cei din viaţă cer pedeapsă
    după faptul arătat,
    iară cei din altă lume
    solitor te-au câştigat!
    Am aicea zeci de plângeri
    scrise doar ca să te cert,
    dar din ceruri, mii de glasuri
    strigă astăzi să te iert!

    Moaştele Sf Cuvios Ioan


    Mergi la slujba ta în pace,
    dar să nu mai faci sminteli.
    Şi să nu mă uiţi pe mine
    la a slujbei rânduieli!”
    (Extrasă din volumul: Sfântul Ioan Iacob Românul-Hozevitul, Hrană duhovnicească, ed. Lumină din Lumină, Bucureşti 2000, p. 140-142)
    Imnografie

    Tropar, glasul al 8-lea:
    Pe tine, Părinte, te cinstim, căci lăsând lumea şi patria ta, ai luat Crucea, urmând lui Hristos şi în valea Iordanului, în peşteră pustnicească, la Hozeva nevoindu-te, te-ai mutat la Cel dorit. Pentru aceasta împreună cu îngerii se bucură, Preacuvioase Părinte Ioane, duhul tău. Alt tropar, glasul al 8-lea:
    Întru tine, Părinte, cu osârdie s-a mântuit cel după chip, căci lăsând lumea şi patria ta, ai luat Crucea lui Hristos şi în valea Iordanului te-ai aşezat spre nevoinţă. Pentru aceasta şi cu îngerii acum se bucură, Cuvioase Părinte Ioane, duhul tău. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre. Condac, glasul al 8-lea:
    Pe unul Dumnezeu iubind, de cele trecătoare ai fugit şi în pustie locuind, cu liniştea duhului te-ai logodit, Sfinte Preacuvioase Părinte Ioane, neîncetat slăvind pe Hristos, Mântuitorul lumii. Pentru aceasta, cu evlavie, laudă şi cântare îţi aducem, zicând: Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Ioane, astăzi, floare prea aleasă a Bisericii noastre. Legături externe


  5. #5
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    43.265


    Moaştele făcătoare de minuni ale Sfântului Ioan Iacob Hozevitul. Între Ierusalim şi Ierihon http://www.youtube.com/watch?v=4tm3VYSLkI0






  6. #6
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    43.265
    Viata Sfantului Ioan Iacob Hozevitul audio foto 5 august

    http://www.youtube.com/watch?v=XrvNCjPW-eI

  7. #7
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    43.265
    Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, ocrotitorul romanilor din Tara Sfanta

    Mareste imaginea.
    Sfantul Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, cunoscut si sub denumirea de Sfantul Ioan Iacob de la Neamt, este praznuit de Biserica Ortodoxa Romana pe 5 august. Sfantul Ioan Iacob Hozevitul s-a nascut pe 23 iulie 1913, in satul Crainiceni - Horodistea din judetul Botosani. Ramas orfan de mama la numai sase luni si de tata la varsta de zece ani, a fost crescut de unchiul sau, Alecu Iacob.

    Sfantul Ioan Iacob Hozevitul a intrat in obstea monahala de la Manastirea Neamt, in anul 1933. A fost primit cu bucurie de staretul Nicodim Munteanu, cel care avea sa devina al doilea patriarh al Romaniei. A fost tuns in monahism pe 8 aprilie 1936, primind numele de Ioan. Nas si parinte duhovnicesc i-a fost ieromonahul Ioachim Spatarul, egumenul schitului Pocrov. Cu aprobarea lui Nicodim Munteanu pleaca in noiembrie 1936, impreuna cu calugarii nem*teni Cla*u*diu Derevleanu si Damaschin Trofin, in Tara Sfanta. Ajuns aici, ia hotararea de a nu se mai intoarce in tara. Ceilalti doi calugari s-au reintors in manastirea de me*tanie. Alege sa traiasca vreme de doi ani intr-o pestera din pustiul Iordanului. Apoi ajunge la Manastirea "Sfantul Sava", unde se nevoieste timp de opt ani. In aceasta manastire, alaturi de alti cinci calugari romani, a indeplinit felurite ascultari: ingrijitor al bolnavilor, paracliser, ghid, ajutor de econom si bibliotecar. La propunerea arhimandritului Victorin Ursache, Patriarhia noastra l-a numit pe Ioan Iacob Hozevitul egumen al Schitului Romanesc de la Iordan. Pe 14 septembrie 1947, a fost hirotonit preot in Biserica Sfantului Mormant si va conduce Schitul Romanesc pana in anul 1952. In noiembrie 1952, Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul, impreuna cu ucenicul sau Ioanichie, a intrat in obstea Manastirii Sfantul Gheorghe. Aceasta manastire este situata la apus de Ierihon, pe Valea paraului Cherit din Vechiul Testament, numit azi Hozeva, in preajma caruia a trait Prorocul Ilie, in timpul prigonirii de catre regele Ahab. In vara urmatoare se retrage intr-o pestera, numita Chilia Sfanta Ana, care tinea de Manastirea "Sfantul Gheorghe Hozevitul". Aceasta pestera se gaseste in pustiul numit Ruva, pe malul stang al paraului, la vreo trei km de manastire. Intrarea in pestera era posibila numai cu ajutorul unei scari, caci ea se afla la o inaltime de sapte metri. Pestera avea trei incaperi: prima, de vreo doisprezece metri patrati, cu o firida sapata in piatra, era locul unde se ruga, odihnea, medita sau scria poezii, Cuviosul Ioan Iacob. Printr-o scobitura in piatra se ajungea in a doua incapere, de sase metri patrati, in care pustnicul manca din putina hrana pe care i-o aducea din manastire ucenicul sau, schimonahul Ioanichie Paraiala. Alaturi se gasea a treia incapere, o "pestera" a mormintelor, locul unde erau asezate spre odihna vesnica, trupurile celor ce se nevoisera aici. Cuviosul Iacob Ioan Hozevitul si-a cunoscut ziua cand avea sa treaca la cele vesnice, insemnand-o pe peretele pesterii. A trecut la Domnul pe 5 august 1960, la numai 47 de ani. Timp de 20 de ani trupul Cuviosului Ioan a ramas in pestera Sfanta Ana. Dezgropat dupa doua decenii, s-a constatat ca trupul sau nu putrezise si raspandea buna mireasma.

    Sfintele sale moaste au fost coborate pe 15 august din pestera Sfanta Ana si aduse spre cinstire in Manastirea "Sf. Gheorghe Hozevitul".

    Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane l-a canonizat in sedinta din 20 iunie 1992, cu data de praznuire in calendar pe 5 august. Adrian Cocosila Poezii scrise de Sfantul Ioan Iacob Hozevitul

  8. #8
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    43.265
    Acatistul Sfantului Ioan Iacob de la Neamt

    Mareste imaginea.
    Acatistul Sfantului Ioan Iacob de la Neamt

    Ioan Iacob de la Neamt sau Hozevitul - Sfant Preacuvios Parinte !

    (5 august)
    Troparul Sfantului Ioan Iacob de la Neamt

    Pe tine, Parinte, te cinstim, caci lasand lumea si patria ta, ai luat crucea, urmand lui Hristos, si in Valea Iordanului, in pestera pustniceasca, la Hozeva nevoindu-te, te-ai mutat la Cel dorit. Pentru aceasta impreuna cu ingerii se bucura, Preacuvioase Parinte Ioane, duhul tau.
    Condacul 1
    Adunati-va toti iubitorii de Hristos, din Biserica Lui cea dreptmaritoare, la pomenirea Cuviosului Ioan Romanul, care in Sfanta Manastire a Neamtului a fost calugarit si in Sfanta Manastire Hozeva, din tara Sfanta, de Dumnezeu a fost proslavit. Cu credinta si cu evlavie sa-l cinstim si asa sa-i cantam: Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!
    Icosul 1Ingereasca viata din copilarie dorind, de la fericita sa bunica credinta a invatat si la toata fapta buna s-a deprins, pentru care si noi, smeritii, cu laude il cinstim asa:Bucura-te, mladita crescuta din buciumul Hristos;
    Bucura-te, ca la vremea cuvenita, multora ai fost de folos;
    Bucura-te, ca la scoala din Crainiceni ai fost dat spre invatatura;
    Bucura-te, ca si acolo ai avut o purtare buna;
    Bucura-te, ca de jocurile copilaresti si tineresti pururea ai fugit;
    Bucura-te, ca din copilarie obiceiurile cele bune ai iubit;
    Bucura-te, ca in sarbatori si duminici Sfintele Scripturi le citeai;
    Bucura-te, ca prin aceasta pe bunica ta o bucurai;
    Bucura-te, ca prin aceste citiri foarte pe ea o foloseai;
    Bucura-te, ca fericita ta bunica de mic dreapta credinta te-a invatat;
    Bucura-te, ca ea auzindu-te citind prin sfintele carti, foarte se bucura;
    Bucura-te, ca si pe alti crestini cu citirea Sfintelor Scripturi i-ai luminat;
    Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!
    Condacul 2Sfaturile fericitei tale bunici, care de la varsta de sase luni te-a crescut si dreapta credinta te-a invatat, foarte cu evlavie le-ai primit si dupa ce ai crescut, aducandu-ti aminte cu mare evlavie de sfaturile ei, in sfintele tale rugaciuni o pomeneai si cu multumire lui Dumnezeu cantai: Aliluia!Icosul 2Cand aveai zece ani, fericita ta bunica s-a mutat catre Dumnezeu si tu ai ramas in grija unchiului tau si, fiindca ai terminat cu premiu clasele primare, unchiu tau, Alecu Iacob, te-a dat la gimnaziu si apoi la liceu. Iar noi, pentru luminata ta minte, te laudam:Bucura-te, ca in scolile ce ai urmat, unul dintre cei mai buni ai fost;
    Bucura-te, ca prin purtarea ta cea buna, multora ai fost de folos;
    Bucura-te, ca in toata vremea vietii tale, bland si credincios ai fost;
    Bucura-te, ca prin calitatile tale multora ai fost de folos;
    Bucura-te, ca in duminici si sarbatori nelipsit de la biserica erai;
    Bucura-te, ca de distractii si obiceiuri lumesti foarte te fereai;
    Bucura-te, ca prietenie cu cei evlaviosi aveai;
    Bucura-te, ca in inima ta focul dragostei de Hristos pururea il aveai;
    Bucura-te, ca in timpul liber cu citirea sfintelor carti zaboveai;
    Bucura-te, ca frumusetile naturii foarte le iubeai;
    Bucura-te, ca de cantecul pasarilor din livezi te mangaiai;
    Bucura-te, ca vazand frumusetile naturii, pe Dumnezeu laudai;
    Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!
    Condacul 3Dupa terminarea liceului de la Cernauti, bun povatuitor pe arhimandritul Eugen Laiu ai castigat, care staretului Sfintei Manastiri Neamtu te-a recomandat, unde cu mare evlavie ai venit si lui Dumnezeu din inima ai multumit, cantand: Aliluia!Icosul 3Episcopul Nicodim Munteanu, staretul Sfintei Manastiri Neamtu, cu toata bunavointa te-a primit si la ascultarea ingrijirii de bolnavi te-a randuit. Iar tu cu mare dragoste ascultare ai primit-o, pentru care si noi nevrednicii, te laudam:Bucura-te, ca ascultarea ta la bolnita multora a fost de folos;
    Bucura-te, ca bolnavilor le slujeai cu dragostea lui Hristos;
    Bucura-te, ca acolo la bolnita peste un parinte duhovnicesc ai dat;
    Bucura-te, ca multe lucruri bune de la el ai invatat;
    Bucura-te, ca acest parinte duhovnicesc Iov Burlacu se numea;
    Bucura-te, ca acest parinte duhovnicesc tie de folos ti-a fost;
    Bucura-te, ca dupa cateva luni rasoforia ai primit;
    Bucura-te, ca dupa aceasta la biblioteca sfintei manastiri ai fost randuit;
    Bucura-te, ca acolo multe carti sfinte ai citit;
    Bucura-te, ca din acea vreme cu arhimandritul Claudiu Derebreanu te-ai intalnit;
    Bucura-te, ca si la biblioteca fiind, de ingrijirea bolnavilor n-ai uitat;
    Bucura-te, ca si la pravila bisericii totdeauna te-ai aflat;
    Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!
    Condacul 4Cand te pregateai de plecare la Mormantul Domnului ai fost luat in armata, si acolo la ingrijirea bolnavilor ai fost randuit, pentru care din toata inima lui Dumnezeu ai multumit, cantand: Aliluia!Icosul 4Cand ai fost eliberat din armata, te-ai intors la obstea sfintei Manastiri Neamtu, unde ti s-a dat iarasi ascultarea la biblioteca; pentru care si noi te cinstim:Bucura-te, fiule al ascultarii si urmatorul lui Hristos;
    Bucura-te, ca si acolo multora ai fost de folos;
    Bucura-te, ca la ascultare cu mintea la Hristos priveai;
    Bucura-te, ca din inima lui Hristos te rugai;
    Bucura-te, ca prin ascultare smerenia ai castigat;
    Bucura-te, ca prin ascultare si smerenie catre desavarsire ai alergat;
    Bucura-te, ca si profesor la scoala monahala ai fost randuit;
    Bucura-te, ca si acolo cu pilda vietii pe toti i-ai folosit;
    Bucura-te, ca prin faptele tale cele bune mai mult decat prin cuvinte pe elevi i-ai invatat;
    Bucura-te, ca blandete, smerenie si dragoste fata de elevi aveai;
    Bucura-te, ca toata fapta buna cu pilda vietii pe toti i-ai invatat;
    Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!
    Condacul 5In Miercurea Sfintelor Patimi chipul ingeresc al calugariei l-ai primit si numele marelui Prooroc Ioan Botezatorul ti s-a dat si pentru buna randuiala a lui Dumnezeu ai multumit si din inima ai cantat: aliluia!Icosul 5Fost-ai vizitat la Sfanta Manastire Neamtu de prietenul tau din Crainiceni, preotul Gheorghe Lazar, caruia i-ai spus hotararea ta de apleca in tara Sfanta pentru toata viata. Pentru aceasta sfanta hotarare, noi nevrednicii, te laudam:Bucura-te, ca hotarare sfanta ai luat;
    Bucura-te, ca de Dumnezeu in tara Sfanta ai fost chemat;
    Bucura-te, ca Dumnezeu din copilarie te-a ales si tea-a chemat;
    Bucura-te, ca lui Dumnezeu din copilarie si din tinerete ai urmat;
    Bucura-te, ca ajungand la sfintele locuri, cu mare evlavie te-ai inchinat;
    Bucura-te, ca la manastirea Sfantului Sava te-ai inchinoviat;
    Bucura-te, ca acolo mai multe ascultari ai primit;
    Bucura-te, ca tu cu mare dragoste si sarguinta le-ai implinit;
    Bucura-te, ca pe bolnavii din sfanta manastire cu mare dragoste i-ai ingrjit;
    Bucura-te, ca paracliser si clopotar ai fot randuit;
    Bucura-te, ca foarte putin noaptea dormeai;
    Bucura-te, ca masa o data pe zi dupa-amiaza primeai;
    Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!
    Condacul 6In Manastirea Sfantului Sava in scurta vreme limba greaca ai invatat si multe din cartile Sfintilor Parinti ai citit, apoi ca ingrijitor al bolnavilor ai fost randuit si cu mare dragoste i-ai ingrijit si lui Dumnezeu din toata inima cantai; Aliluia!Icosul 6Fost-ai in primejdie de moarte, Cuvioase Parinte Ioane, fiind atacat in Valea Cedrilor de niste hoti. Din mila si ajutorul lui Dumnezeu te-au scapat cu viata, pentru care si noi, nevrednicii, multumim lui Dumnezeu, Care te-a ocrotit, si zicem asa:Bucura-te, ca indurarea lui Dumnezeu din primejdie de moarte te-a salvat;
    Bucura-te, ca de moarte napraznica ai scapat;
    Bucura-te, ca de multe ori si bolnav erai;
    Bucura-te, ca in toate ajutorul lui Dumnezeu il cereai;
    Bucura-te, ca la liniste si la pustie te-ai gandit;
    Bucura-te, ca luand blagoslovenie de la duhovnicul tau in pustia Tumran te-ai linistit;
    Bucura-te, ca de acolo in pestera Calomona ai plecat;
    Bucura-te, ca acolo pe ucenicul Ioanichie ai dobandit;
    Bucura-te, ca acolo un an si jumatate ai sihastrit;
    Bucura-te, ca in aceasta pestera Acatistul Maici Domnului in limba greaca l-ai tradus;
    Bucura-te, ca bolile pe tine aproape te-au distrus;
    Bucura-te, ca de acolo in vreamea razboiului ai plecat;
    Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!
    Condacul 7Din lagarul englez te-ai dus din nou la Manasirea Sfantului Sava, fiind iarasi paraclisier si ingrijitor de bolnavi, pe care cu mare dragoste si mila i-ai ingrijit si pentru toate mutumind lui Dumnezeu, din inima ii cantai: AliluiaIcosul 7Cu inalta binecuvantare a patriarhului Ierusalimului, precum si a patriarhului Nicodim al Bisericii Ortodoxe Romane, ai fost hirotonit preot de preasfintiul Victorin Ursache; pentru care si noi nevrednicii cu laude te cinstim:Bucura-te, ca numai de ascultare preotia ai primit;
    Bucura-te, ca dupa aceea egumen la schitul romanesc de la Iordan ai fost randuit;
    Bucura-te, ca si acolo multe lipsuri aveai;
    Bucura-te, ca din mila unui credincios hrana primeai;
    Bucura-te, ca acolo cinci ani ai staretit;
    Bucura-te, ca dupa aceasta in pustia Hozeva cu ucenicul tau Ioanichie te-ai retras;
    Bucura-te, ca acolo in Pestera Sfanta Ana ai ramas;
    Bucura-te, ca acolo sapte ani te-ai nevoit;
    Bucura-te, ca acolo program de scris ti-ai randuit;
    Bucura-te, ca acolo multe traduceri in romaneste din cartile Sfintilor Parinti ai facut;
    Bucura-te, ca si in aceasta sfanta pestera multe nevointe ai rabdat;
    Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!
    Condacul 8Traind in mare saracie, caldura soarelui rabdand si umezeala pesterii suferind, toata noaptea in rugaciuni si matanii o petreceai si din inima, cu lacrimi, lui Dumnezeu cantai: Aliluia!Icosul 8O data pe zi hrana primeai, cu pesmeti si cu smochine te hraneai, in sarbatorile mari Sfanta Liturghie in Pestera Sfintei Ana o savarseai si acolo cu Preacuratele Taine te impartaseai. Pentru care si noi, nevrednicii, cinstind viata ta cea pustniceasca, te laudam, zicand:Bucura-te, ca o data pe zi hrana primeai;
    Bucura-te, ca acolo in pestera petrecand, cu gandul la cele ceresti pururea erai;
    Bucura-te, ca in pestera ta foarte rar pe cineva primeai;
    Bucura-te, ca fata de dreapta credinta mare ravna aveai;
    Bucura-te, ca pe cei ce veneau la tine, pururea frica de Dumnezeu ii invatai;
    Bucura-te, ca celor ce veneau la tine din scrierile Sfintilor Parinti le citeai;
    Bucura-te, ca de mila si dragostea Mantuitorului catre oameni totdeauna vorbeai;
    Bucura-te, ca de infricosatele Patimi ale Domnului le aminteai;
    Bucura-te, ca de ceasul mortii aminte le aduceai;
    Bucura-te, ca la citirea Psaltirii zaboveai;
    Bucura-te, ca citirea dumnezeiestilor Scripturi ca pe o hrana duhovniceasca o aveai;
    Bucura-te, ca in toate faptele bune sfintilor Parinti te asemanai;
    Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!
    Condacul 9Voind Preainduratul si Preamilostivului Dumnezeu sa te cheme la Sine, o boala grea ti-a trimis, iar tu, cunoscand ca ti-a venit ceasul plecarii din aceasta lume, cu Sfintele si Preacuratele Taine te-ai impartasit si din adancul inimii tale ai chemat mila lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!Icosul 9Auzind de adormirea ta staretul Sfintei Manastiri Hozeva, Preacuviosul Amfilohie, a venit cu cativa calugari si cele spre inmormantarea ta au randuit, cantand asa:Bucura-te, ostasul lui Hristos cel adevarat;
    Bucura-te, ca lupta cea buna o ai savarsit;
    Bucura-te, ca si calatoria ta spre cer acum s-a terminat;
    Bucura-te, ca de la Dumnezeu cununa biruintei ai luat;
    Bucura-te, sluga lui Hristos care bine te-ai nevoit;
    Bucura-te, ca nevointele tale acum au luat sfarsit;
    Bucura-te, ca staretul Amfilohie slujba imormantarii a inceput;
    Bucura-te, ca o mare minune s-a facut;
    Bucura-te, ca pasarele in carduri au venit;
    Bucura-te, ca ele cu glasuri jalnice langa sicriul tau ciripeau;
    Bucura-te, ca pasarelele dupa tine plangeau;
    Bucura-te, ca in viata ta pe ele le-ai ajutat;
    Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!
    Condacul 10Trimis-a preabunul Dumnezeu la inmormantarea ta mare multime de pasarele care zburau peste capetele celor ce erau acolo si bateau din aripi deasupra sicriului tau. Aceasta vazandu-le cei adunati acolo, au cunoscut minunea si lui Dumnezeu cantau: Aliluia!Icosul 10Voind Preasfantul Dumnezeu sa descopere Sfintele tale moaste, un arhimandrit grec din America, fost ucenic al tau, a auzit in vis glasul tau, care de trei ori i-a zis: "Daca vrei sa ma vezi, vino pana Pestera Sfintei Ana, din pustia Iordanului". Acela, nestiind ca te-ai mutat la Domnul, avenit sa se inchine la Mormantul Domnului, iar de acolo la pestera Sfintei Ana, unde a rugat pe staretul Amfilohie sa-i arate mormantul tau. Luand deci blagoslovenie, au deschis mormantul si, vazand toti buna mireasma care iesea din trupul tau, inchinandu-se, cu mare bucurie au cantat:Bucura-te, Cuvioase Parinte Ioane, ca Dumnezeu pe tine te-a proslavit;
    Bucura-te, ca noi tocmai din America la tine am venit;
    Bucura-te, ca Dumnezeu spre folosul nostru si al multora te-a proslavit;
    Bucura-te, ca de aceasta minune indata multi au auzit;
    Bucura-te, ca douazeci de ani dupa moartea ta Dumnezeu intru nestricaciune te-a pazit;
    Bucura-te, ca buna mireasma din sfintele tale moaste foarte s-a raspandit;
    Bucura-te, ca nici hainele tale cu nimic nu s-au schimbat;
    Bucura-te, ca acest lucru pe toti i-a spaimantat;
    Bucura-te, ca multi cu lacrimi in ochi catre tine se rugau;
    Bucura-te, ca altii cu mare glas pe Dumnezeu laudau;
    Bucura-te, ca toti de aceasta minune s-au mirat;
    Bucura-te, ca si calugarii de la Manastirea Hozeva s-au spaimantat;
    Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!
    Condacul 11Adus-a parintele staret Amfilohie impreuna cu calugarii de la Manastirea Hozeva sfintele tale moaste de la Pestera Sfintei Ana la manastirea lor. Pentru aceasta preaslavita minune au dat slava Bunului Dumnezeu, cantand: Aliluia!Icosul 11Asezat-au sicriul cu sfintele tale moaste langa sicriul Sfantului Gheorghe Hozevitul, ctitorul acestei manastiri. Deschizand apoi sicriul si vazandu-te neatins de stricaciune, au simtit o buna mireasma si cu totii au slavit pe Dumnezeu, zicand:Bucura-te, Cuvioase Parinte Ioane, slava monahilor din Manastirea Hozeva;
    Bucura-te, ca sfintele tale moaste arata desavarsirea;
    Bucura-te, ca Dumnezeu, cu darul Sau, sfintele tale moaste le-a impodobit;
    Bucura-te, ca prin tine, Dumnezeu o minune a secolului nostru a aratat;
    Bucura-te, ca Dumnezeu pe tine cu nestricaciune te-a incununat;
    Bucura-te, mladita sfanta din neamul romanesc;
    Bucura-te, podoaba cinului calugaresc;
    Bucura-te, ca prin tine cinstirea sfintilor iarasi se dovedeste;
    Bucura-te, ca prin tine minunea lui Dumnezeu intru sfinti se adevereste;
    Bucura-te, ca intru sfinti, Dumnezeu prin tine minune s-a aratat;
    Bucura-te, sluga lui Dumnezeu, cu slava si cu cinste incununat;
    Bucura-te, cu darul si cu puterea lui Dumnezeu intru tine s-au aratat;
    Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!
    Condacul 12Patriarhul Benedict al Ierusalimului, auzind de minunea cu sfintele tale moaste, a trimis o comisie formata din trei mitropoliti la Sfanta Manstire Hozeva, pentru a le vedea si a randui unde sa le aseze. Facandu-se toate cu buna cuviinta, au dat slava lui Dumnezeu, cantand: Aliluia!Icosul 12Invatat-ai, Preacuvioase Parinte Ioane, cat ai fost in viata, pe toti monahii si crestinii care veneau la tine sa pastreze cu mare scumpatate dreapta credinta intru Hristos, chiar cu pretul vietii, si multe manuscrise ai lasat de mare folos sufletesc. Pentru care toti cei dreptcredinciosi cu mare evlavie te cinstim, zicand:Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care cu viata si cu invatatura pe multi i-ai luminat;
    Bucura-te, a monahilor pilda de urmat;
    Bucura-te, ca multe suferinte si boli ai rabdat;
    Bucura-te, ca dupa douazeci de ani de la adormirea ta, sfintenia vietii tale Dumnezeu a aratat;
    Bucura-te, faclie duhovniceasca in pamant ascunsa;
    Bucura-te, faclie in sfesnicul Bisericii de Dumnezeu pusa;
    Bucura-te, ca pe multi cu cuvantul si cu pilda vietii ai luminat;
    Bucura-te, ca adevarata credinta pe toti i-ai invatat;
    Bucura-te, ca acum in ceata sfintilor petrecere ai aflat;
    Bucura-te, al Bisericii Ortodoxe fiu adevarat;
    Bucura-te, ostas duhovnicesc al Marelui Imparat;
    Bucura-te, Preacuvioase Parinte Ioane, care in viata ta marilor cuviosi ai urmat!
    Condacul 13O, preacuvioase Parinte Ioane, care din neamul romanesc ai rasarit, si in tara sfanta Dumnezeu te-a proslavit, numele marilor Prooroci Ilie si Ioan Botezatorul in viata le-a purtat si lor dupa putinta le-ai urmat. Roaga-te pururea pentru noi, nevrednicii, ca sa aflam mila in ziua judecatii de apoi si impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu: Aliluia!(Acest condac se zice de trei ori.)Apoi se zice iarasi Icosul 1 si Condacul 1.Rugaciune catre Sfantul Ioan Iacob de la Neamt - HozevitulO, Preacuvioase Parinte Ioane, care cu darul lui Dumnezeu din frageda copilarie ai mers pe calea cea sfanta a desavarsirii si pentru care Preabunul si Preainduratul Dumnezeu a binevoit sa te proslavesti pe pamant si in cer, te rugam, auzi-ne si pe noi, nevrednicii si pacatosii, care indraznim sa venim cu toata evlavia si umilinta catre tine, ca sa te rogi Preabunului Dumnezeu, ca si noua sa ne ajute cu mila si cu indurarile Sale si, prin rugaciunile tale, sa mergem pe calea cea sfanta a poruncilor Lui si din toata inima sa ne silim a lucra cele bune spre folosul sufletelor noastre. Fie ca, prin mila si indurarea lui Dumnezeu si prin sfintele tale rugaciuni, sa avem si noi mila si indurare in ceasul mortii noastre si in ziua Judecatii de apoi. Amin.

  9. #9
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    43.265
    Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul - Sfantul Ioan Iacob

    Mareste imaginea.
    Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Iudeii, numit si Wadi Kelt, este o manastire ortodoxa foarte veche, in care se pastreaza Moastele Sfantului Ioan Iacob de la Neamt, numit si "Hozevitul". Manastirea se afla la o distanta de numai 20 de kilometri de Ierusalim, pe drumul ce se indreapta spre Ierihon. Din parcarea pentru autocare, microbuze mai mici pornesc pe un drum abrupt si pietruit, cale de mai bine de o ora, iar mai apoi, o ingusta poteca porneste spre poarta manastirii. Valea numita "Wadi Kelt" strabate o insemnata parte din pustiul Iudeii. Valea pustiului Hozeva merge paralel cu drumul antic roman ce leaga Ierusalimul de Ierihon, drum pe care cobora si samariteanul milostiv (Luca 10, 29-37). Manastirea este asezata pe panta abrupta a malului vestic al vaii, intr-o regiune mai mult palestinana decat israeliteana.
    Calugarii crestini au inceput a se aseza in pustiul Iudeii inca din secolul al IV-lea. Intre secolele V si VI, desertul Iudeii a devenit un deosebit de puternic focar monahal, aici fiind intemeiate mai bine de 70 de manastiri si sihastrii calugaresti, care de care mai ascunse si mai greu accesibile. Primii calugari de aici, cunoscuti cu numele, sunt Prono, Ilie, Gannaios, Ainan si Zenon, ei asezandu-se in vale prin anul 420. O micuta capela, zidita de catre cinci calugari sihastri, a fost transformata in manastire in jurul anului 480, de catre Sfantul Ioan Tebeul, calugar venit din Theba Egiptului.
    Complexul monahal dateaza inca din secolul al VI-lea, el pastrandu-si capelele si gradinile, pe care la ingrijesc si in care vietuiesc un grup de calugari greci. La manastire se ajunge pe o poteca pietruita ce strabate valea pustiului, trecand peste firul de apa ce se strecoara prin capatul de jos al acesteia. Poteca pietruita ce porneste spre manastire incepe din dreptul unui portal de piatra in trei arce, pe care este trecut numele sihastriei. Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Hozeva - scurt istoric Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul este sapata intr-un perete de stanca, pe locul unei stravechi asezari monahale, de la inceputul veacului al V-lea, situata la apus de Ierihon, pe valea paraului Horat - Cherit - din Vechiul Testament, numit azi Hozeva, in preajma caruia a trait Proorocul Ilie, in timpul prigonirii lui catre regele Ahab.
    Manastirea greco-ortodoxa a fost intemeiata prin secolul al V-lea (sau al VI-lea), de catre Ioan din Theba. Dupa tunderea in monahism, acesta a plecat din Theba Egiptului si a venit in pustiul Iudeii, in anul 480. Aici, el si-a gasit o pestera in care s-a instalat ca sihastru. Manastirea a fost numita "Sfantul Gheorghe Hozevitul" dupa numele celui mai renumit calugar ce a vietuit in aceasta, anume Gheorghe din Coziba (Hozeva). In cadrul secolului al VI-lea, manastirea a ajuns foarte renumita, ea avand drept conducator duhovnicesc pe Sfantul Gheorghe din Coziba, nascut in Cipru, in jurul anului 550.
    Distrusa in anul 614, de catre persii necredinciosi, manastirea a fost reconstruita in perioada cruciatilor. In urma atacului nesabuit, 40 de calugari cu viata sfanta au fost martirizati. Dupa alungarea cruciatilor din Tara Sfanta, manastirea a ramas mai mult parasita, datorita noilor randuiri. O inscriptie in limbile greaca si araba, asezata deasupra vechii intrari in manastire, aminteste reconstruirea acesteia in anul 1179, de catre imparatul Manuel I Comneanul (1143-1180). In anul 1483, pelerinul Felix Fabri a gasit aici numai o serie de ruine.

  10. #10
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    43.265

    In anul 1878, un calugar grec, numit Calinic, s-a asezat intre vechile ziduri monahale din pustiul Iudeii, restaurand complet manastirea. Lucrarile de reparatii s-au incheiat in anul 1901. Cea mai veche parte din manastire este mozaicul de pe podeaua Bisericii Sfantul Ioan si Sfantul Gheorghe, care dateaza inca din secolul al VI-lea. Iitial, biserica manastirii era inchinata Maicii Domnului. Astazi insa, dupa reconstruiri si renasteri, biserica poarta drept hram pe Sfantul Gheorghe Hozevitul si pe Sfantul Ioan Iacob de la Neamt.
    Sfintele Moaste (craniile) ale calugarilor omorati de catre persi sunt pastrate intr-un paraclis de langa biserica centrala, unde se afla si Moastele intregi ale Sfantului Ioan Iacob de la Neamt. Tot aici se pastreaza si mormantul Sfantului Gheorghe Hozevitul. Potrivit traditiei locului, aici se afla pestera in care Sfantul Ilie Tesviteanul a petrecut vreme de trei ani si sase luni, mai inainte de a urca pe Muntele Sinai. In pestera Sfantului Ilie se pastreaza icoana acestuia, in care sfantul este infatisat ca fiind hranit in chip minunat de catre corbi.
    "Si a zis Domnul catre Ilie: "Du-te de aici, indreapta-te spre rasarit si te ascunde la paraul Cherit, care este in fata Iordanului. Apa vei bea din acel parau, iar mancare am poruncit corbilor sa-ti aduca acolo!" Si a plecat Ilie si a facut dupa cuvantul Domnului; s-a dus si a sezut la paraul Cherit, care este in fata Iordanului. Corbii ii aduceau paine si carne dimineata, paine si carne seara; iar apa bea din parau. Dupa o vreme paraul a secat, nemaifiind ploaie pe pamant. Atunci a fost cuvantul Domnului catre Ilie, zicand: "Scoala si du-te la Sarepta Sidonului si sezi acolo, caci iata am poruncit unei femei vaduve sa te hraneasca!" (III Regi 17, 2-9)
    In vechime, mai circula pe alocuri si traditia conform careia Dreptul Ioachim, tatal Maicii Domnului, s-a ascuns in aceste locuri, postind si rugandu-se, vreme de 40 de zile, pana ce un inger al Domnului i-a spus ca Dreapta Ana, sotia lui, va ramane insarcinata si va naste o fata, care va fi Maica a Domnului. Sfantul Gheorghe Hozevitul Sfantul Gheorghe Hozevitul este praznuit in data de 8 ianuarie. Parasindu-si patria si neamul, cat si toata desfatarea lumeasca, sfantul a venit la Ierusalim, spre a se inchina la Sfantul Mormant, cat si la toate locurile cele sfinte. Cu aceasta ocazie, el intra in manastirea ce se va numi "Hozeva".
    Sfantul s-a nevoit ani indelungati in Pestera Sfantului Ilie, intru rugaciuni, osteneli si post indelungat. Sfintele sale moaste se pot cinsti in biserica manastirii, prin puterea lui Dumnezeu ele facand mari si multe minuni. Sfantul Ioan Iacob de la Neamt - Hozevitul Sfantul Ioan Iacob de la Manastirea Neamt s-a nascut in anul 1913 si a trecut la cele vesnice in data de 5 august 1960, la varsta de 47 de ani. Sfantul a ajuns si Tara Sfanta si a mers la Asezamantul Romanesc de la Iordan, unde a devenit indrumator duhovnicesc. Cu toate acestea ravnitorul egumen nu era multumit de nevointele sale si dorea o vietuire mai aspra, intr-un loc mai pustiu asemenea marilor anahoreti din epoca de aur a crestinismului.
    Cuviosul Parinte Ioan s-a retras in Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul, loc in care se afla si pestera unde a trait pentru o vreme si Sfantul Proroc Ilie Tesviteanul. Aici, au trait in vechime mii de calugari multi dintre ei martirizati in vremea persilor. Poate tocmai de aceea si cuviosul roman a ales pentru nevointa aceasta manastire, in care insa a locuit o vreme scurta, pentru ca in anul 1953 se retrage intr-o alta pestera din apropiere, unde a ramas pana la sfarsitul vietii, in cea mai severa schimnicie. In aceasta pestera sapata in stanca abrupta a muntelui cuviosul isi petrecea zilele in cea mai inalta rugaciune si post, odihnindu-se pe o rogojina asternuta pe o scandura si hranindu-se cu putine merinde uscate. In aceasta asezare saraca s-a smerit si s-a rugat cuviosul Ioan vreme de opt ani, rabdand frigul, foamea, setea, arsita, boala si lipsurile si ispitele de tot felul.
    Trupul sfantului a fost asezat in pestera mormintelor, in locul pe care si-l pregatise el insusi, de mai inainte. La moartea lui multimi de pasari s-au adunat la manastire, in chip minunat. Timp de douazeci de ani, cinstitul trup al cuviosului s-a odihnit in mormantul din Pestera Sfanta Ana. In luna august 1980, prin pronia dumnezeiasca, deschizandu-se mormantul sau, trupul cuviosului a fost gasit intreg, neputrezit si raspandind miros de buna mireasma. Moastele sale au fost stramutate, cu mare procesiune, in Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul si asezate in paraclisul acesteia.
    Pentru viata sa sfanta, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane, in sedinta sa din 20 iunie 1992, a proclamat canonizarea Cuviosului Ioan Iacob si pomenirea lui in randul sfintilor, cu numele de "Cuviosul Ioan cel Nou Romanul", "Ioan Iacob de la Neamt" sau "Hozevitul", avand drept data de praznuire ziua de 5 august.
    Manastirea Sfantul Gheorghe Hozevitul din Pustiul Hozeva - program Manastirea este deschiza zilnic, potrivit urmatorului program: de duminica pana vineri, intre orele 08:00 - 11:00 si intre orele 15:00 - 17:00; sambata, intre orele 09:00 si 12:00 (GMT + 2 ore). Teodor Danalache


Pagina 1 din 4 1234 UltimulUltimul

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •