http://www.permacultura.ro/blog/2011/06/10/vegetariul-lui-ivanov/

[Adrian Pop]

http://www.permacultura.ro/blog/2011...ul-lui-ivanov/

[Adrian Pop]

http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...259;lțate

[Adrian Pop]

http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...ermacultura-ro

[Adrian Pop]

http://taradininimamea.ro/wp/permacu...n+inima+mea%29

[Adrian Pop]

Permacultura – Importanţă

Amu scris-am: februarie 10, 2013 | Io smeritul cronicar Elena Nicoleta Galetaru

VN:F [1.9.22_1171]






un moment...



Rating: 0.0/7 (0 votes cast)


A practica permacultura în mediul în care trăim înseamnă a-ți concepe un mod de viață, o cultură, o politică cu idei clare de cunoaștere, protejare şi exploatare cumpătată a naturii.
În viziunea mea filmul “Avatar” este cel mai bun exemplu, în ceea ce priveşte transformarea completă a gândirii noastre orientată în direcţia permaculturii; celor ce nu l-au văzut încă, le recomand sincer să-l vadă, de exemplu aici: http://www.filmeonline-hd.net/2012/0...t-si-fara.html, iar celor ce l-au văzut deja, le recomand să-l revadă de această dată imaginându-şi că sunt ei înşişi personajul principal. Spun asta deoarece pentru a înțelege corect permacultura, înseamnă să înțelegem corect ceea ce suntem, de unde venim, de ce avem mai mare nevoie, lumea în care trăim, etc.
În acest film, tărâmul Pandorei este cel mai elocvent exemplu de civilizaţie care trăieşte având la baza permacultura. Trebuie de asemenea să înţelegem falsele valori care ne sunt inoculate de către sistemul actual de organizare socială şi economică şi cum am putea trăi dacă ne-am apropia mai mult de natură şi am putea s-o simţim şi să ne facem simţiţi de ea, până a obţine o imensă libertate şi chiar un determinat control asupra vieţilor noastre şi a vietăţilor din natură, fiind autosuficienţei şi autosostenibili. Bine-nţeles că acest film trebuie văzut că un film, cu părţile lui fantastice, dar simbolismul acţiunilor şi reacţiunilor din acest material vă asigur că e cât se poate de aproape de adevăr. Imaginaţi-vă că lumii civilizate şi mărilor corporaţii care deţin majoritatea capitalurilor, nu le pasă prea mult de natură; ei trăiesc între maşini şi într-o asiduă concurenta pentru putere cu semenii lor. Imaginaţi-vă că n-ar avea nici o problemă în faptul că pădurile noastre ar fi distruse (tăiate), ca apele noastre ar fi otrăvite cu substanţe toxice, ca munţii noştrii ar fi modificaţi pentru a se putea construi drumuri pentru autoturisme şi odată cu munţii fauna şi flora regiunilor ar fi la rândul lor afectate… gândiţi-vă e asta preţul pe care vreţi cu adevărat să-l plătiţi pentru civilizaţie sau doriţi sincer să vă orientaţi către modalităţi mai puţin dăunătoare sau în totalitate de acord cu permacultura? Nu uitaţi nici un moment că filmele le fac oamenii: evident că şi acţiunile semenilor noştrii şi filmele pe care le realizează au un interes clar în afară de a încerca să satisfacă toate gusturile… Eu am interpretat acest film că pe un mesaj adus omenirii în ceasul al 11- lea când suntem aproape de epuizarea resurselor naturale prin consum necontrolat, manipularea maselor şi sclavizarea din ce în ce mai acută a acestora, prin a-i face să depindă fară drept de apel, de sistemul social – economic actual.
Adevărul pur rezultă din miile de materiale scrise în sute de limbi de pe tot globul care demonstrează prin diverse modalităţi, cu diverse argumente, că umanii nu folosesc nici pe departe toate capacităţile cu care sunt înzestraţi natural (toate funcţiunile creierului de exemplu). Omul este asociat naturii şi mediului fără urmă de îndoială. În cele mai vechi civilizaţii există dovezi clare că omul îşi ia energia din natură, fie prin hrana, fie prin contact direct cu natura şi mai mult decât atât, tot natură e cea care-i poate oferi şi antidoturile pentru boli sau probleme de sănătate. Aşadar nu există nici un fel de îndoială că omul fără natură nu poate supravieţui conservând caracteristicile predominante ale rasei umane. O reintegrare perfectă a omului în natură ar presupune cunoaşterea mai aprofundată a naturii de către om cu finalul de a se cunoaşte mai bine pe el însuşi. Acestea fiind spuse, nu pretind că toţi să ne transformăm în oameni de ştiinţă ai biologiei sau botanici, ci doar să conştientizăm că de natură depind cele mai elementare nevoi ale noastre şi cele mai neaşteptate descoperiri despre noi înşine. Permacultura nu este în nici un caz o ştiinţă nouă sau o grandioasă descoperire a ultimilor ani ci se doreşte a fi un mod de viaţă apropiat de perfecţiune, de îmbinarea perfectă a tot ceea ce suntem, ştim, deţinem, ne dorim, creăm şi a tot ceea facem, într-o vitală legătură cu natura şi cu mediul în care trăim.
Cum trecem de la teoria permaculturii la practică acesteia? Acest lucru se poate începe de la nivel individual, cu fiecare dintre noi în parte, pentru ca apoi să învăţăm unii de la alţii şi să promovăm ceea ce am învăţat pentru a-i învăţa şi pe alţii, care doresc s-o facă. Pentru mai multe informaţii despre modalităţile de punere în practică a permaculturii, despre sfaturi practice şi informaţii utile referitoarea la practicarea ei, vă reaşteptăm cu mare drag pe Site-ul nostru, într-un viitor foarte apropiat şi la aceleaşi adrese de contact.
Râul, ramul – pledoarie pentru leagănul vieții – O campanie „Țara din Inima mea”.

[Adrian Pop]

Elena Nicoleta


Statie de autobuz- Japonia

http://www.facebook.com/photo.php?fbid=567275426635166&set=a.1850265115267 28.49505.180794745283238&type=1&theater


Fotografii din cronologie
Strawberry bus stop in Japan.. www.facebook.com/elevenlife De:

[Adrian Pop]

Elena Nicoleta


http://www.wwf.ro/


Home
wwf.ro Home









Îmi place · ·Urmăreşte postareaNu mai urmări postarea · Distribuie · acum 7 ore

• 
  2 persoane apreciază asta.
  
  
  
• 
  
  Elena Nicoleta Voteaza online aici stoparea taierii padurilor romanesti daca esti de acord. Multumesc in numele florei si faunei autohtone, a naturii si a mediului ambient.
  acum 5 ore · Nu-mi mai place · 2
  
  
  
  
  

[Adrian Pop]

Cornul abundenței

Abundența este eternă și marcată de semnul dăruirii. Cei ce înțeleg asta sunt întotdeauna de folos, daruri curgătoare către semeni. De aici ar fi firesc să înceapă orice idee despre economie sau afacere. Da, afacerea ar trebui să fie o binefacere, o continuitate a perfecțiunii naturii, prin perfecționarea noastră.


Noțiuni generale despre Permacultură

Amu scris-am: februarie 5, 2013 | Io smeritul cronicar Elena Nicoleta Galetaru

VN:F [1.9.22_1171]






un moment...



Rating: 0.0/7 (0 votes cast)


Permacultura este o modalitate de proiectare și design a așezărilor umane și sistemelor agricole perene, bazată pe imitarea relațiilor existente în ecosistemele naturale. Majoritatea populațiilor native au practicat anumite forme de permacultură, înainte de popularea continentului Europa.
Noțiunea de permacultură înseamnă cultură (agricolă) permanentă. Agricultorul austriac Sepp Holzer a fost primul, în anii 1960, care a practicat permacultura, ca metodă sistematică. În anii 1970, ideile sale au fost preluate și dezvoltate pe baze știintifice de australienii Bill Mollison, David Holmgren și asociatii lor, care le-au popularizat la rândul lor, într-o serie de publicații. Arată mai puțin...
Permacultura se ocupă cu proiectarea mediului, astfel încât acesta să se autosusțină, pe principii ecologice și biologice, folosind de multe ori modele care apar în natură. Scopul este optimizarea efectului și minimizarea muncii. Scopul permaculturii este să creeze sisteme stabile, productive, care să răspundă nevoilor umane și să integreze armonios mediul cu locuitorii săi. Pentru a-și atinge scopul, permacultura ia în considerare procesele ecologice ale plantelor și animalelor, ciclurile lor de hrănire, factorii climaterici și ciclurile meteorologice.
În mijlocul anilor 1970 cei doi ecologiști din Australia, dr. Mollison Bill și David Holmgren, au început să dezvolte, o serie de idei, pe care le separă, în ceea ce privește crearea de sisteme agricole stabile. Ei au făcut acest lucru, ca răspuns la ceea ce au văzut ca o creștere rapidă în utilizarea de metode agro-distructive, după cel de-al doilea război mondial, care, în conformitate cu criteriile lor, au avut ca efect otrăvirea pământului și a apei; reducând drastic biodiversitatea și eliminând miliarde de tone de sol, au conservat astfel peisajele fertile dinainte. Din aceasta a rezultat abordarea numita “permacultură” și a fost lansată către conștientizarea socială, publicarea „Permacultura One” în 1978. Cartea a fost un succes imediat în Australia, cauzând ulterior multe dezbateri. Având aspectul unui jurnal, a apărut mai apoi revista Permacultura International, o miniserie TV cu Bill Mollison și zeci de cursuri care s-au mediatizat la sfârșitul anilor ´70 si începutul anilor ’80, au ajutat la internaționalizarea permaculturilor și a formelor de instrument, ca imagine practică pentru construirea habitatelor durabile.În cartea lor, Permaculture One (1978), Bill Mollison și David Holmgren au trasat și cele trei direcții etice ale permaculturii.

• Grija pentru Pământ: să ne îngrijim ca sistemele vii să poată supraviețui în continuare și să prolifereze;
• Grija pentru omenire: să ne îngrijim ca oamenii să poată avea acces la toate resursele ce le sunt necesare pentru a trăi;
• Repartizarea etică și limitarea consumării resurselor: stabilind limite pentru nevoile noastre, putem obține resurse cu care să sprijinim cele două direcții anterioare. Surplusul îl vom împărți cu alții.

În urma publicării cărții „Permacultura One”, Mollison si Holmgren au rafinat și dezvoltat ideile lor, astfel încât, inițiatorii au proiectat sute de permaculturi în teren și s-au scris ulterior mult mai multe cărți legat de acest subiect. Mollison însuși, a participat la conferințe în peste 80 de țări și la cursuri intensive de design, cursuri care au fost îmbrațișate totodată de mii de studenți. La începutul anilor 1980, conceptul și-a schimbat orientarea, de la a fi predominant agricol, la a se adauga și procesul sistemelor de proiectare, devenind astfel un design complet holistic pentru a crea habitate umane durabile. La mijlocul anilor 1980, mulți studenți au devenit practicieni de succes ai permaculturii și au început să învețe metoda, astfel că, într-o perioadă relativ scurtă de timp, grupările constituite pe principiile permaculturii, s-au materializat în proiecte, asociații și institute de specialitate, în mai mult de 100 de țări.În timpul călătoriilor sale în Asia, Africa și America Latină, Mollison a găsit și a ajutat la popularizarea conceptelor și practicilor vechi, care au contribuit la durabilitatea agriculturii și a culturilor antice de vânătoare. Multe dintre aceste concepte au fost explicate și reevaluate, și au devenit o parte din aspectul tehnic al permaculturii. Curând, a devenit evident faptul că, conceptele de design care au condus permacultura ar putea fi aplicate nu numai la producția agricolă și forestieră, dar și în multe alte aspecte ale vieții umane, cum ar fi organizarea de construcții, educație, economie și probleme sociale, în general, care acoperă toate aspectele cheie în proiectarea de sisteme durabile, perfecte. Permacultura este acum bine stabilită în întreaga lume, existând multe exemple de utilizare a acesteia.
Zimbabwe spre exemplu, are circa 60 de școli proiectate folosind permacultura, în colaborare cu o echipă națională de lucru care conduce dezvoltarea programelor școlare. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) a elaborat un raport privind utilizarea de permaculturi în situații de refugiați, în urma utilizării sale de succes în domeniile din Africa de Sud și Macedonia. Un trib din Peru a evoluat de la o dependență totală față de stat, la încrederea totală în sine, sprijinind la rândul său alte triburi. Astfel, fiind inițial doar o bază militară a Statelor Unite, s-a transformat într-un un parc eco-business și un paradis pentru viața sălbatică.
Masanobu Fukuoka (2 februarie 1913 – 16 august 2008) a fost un fermier și filozof japonez, foarte popular pentru agricultura sa naturală și re-vegetarea terenurilor deșertificate. El a fost susținătorul initial al „no-till”- ului, „nu-erbicide” si a cultivarii prin metodele agricole tradiționale, de cereale, pentru multe culturi indigene, din care el insusi a creat-o anumită metodă de creștere, cu numele de “Agricultura natural” sau “Fa-i-din-nimic Agricultura”. Fukuoka a fost născut în Iyo, Ehime, Japonia, ca al doilea fiu al lui Kameichi Fukuoka, un proprietar de teren educat și bogat, lider local in acea vreme. El a urmat Colegiul Agricol la Prefectura Gifu și antrenat ca un microbiolog și om de știință agricol, de a începe o carieră ca un om de stiinta de cercetare, specializat în instalații de patologie. A lucrat la serviciul de inspecție a plantelor, al biroului vamal Yokohama în 1934, în calitate de inspector vamal agricol. În 1937, a fost internat in spital suferind de pneumonie, și în timp ce recuperarea, a declarat că a avut o experiență spirituală profundă, care i-a transformat intreaga concepție despre lume și l-a facut să se îndoiască de practicile moderne “occidentale” ale științei agricole . El a demisionat din postul pe care- l ocupa ca om de stiinta imediat , renuntand la cercetare si revenind la ferma familiei sale pe insula Shikoku de în sudul Japoniei.
Fukuoka a scris cărți, articole științifice japoneze și alte publicații și a fost prezentat în documentare de televiziune și interviuri de la 1970 încoace in majoritatea tarilor lumii. Influentele sale au mers dincolo de agricultură, pentru a inspira persoanele prin alimentatie naturala și mișcări specifice ale stilului de viață. El a fost un avocat înfocat al valorilor si a respectarii principiilor naturii. Lucrul cel mai cunoscut despre Masanobu Fukuoka este faptul ca el a inventat „bombele de seminte” pentru revegetarea terenurilor necultivate, stimuland astfel cunoasterea mai aprofundata a tipurilor de sol din diverse zone si conditiile cele mai favorabile ce caracterizeaza cresterea anumitor familii de plante.Permacultura este un termen generic care cuprinde aplicarea principiilor etice de proiectare și universale în planificarea, dezvoltarea, întreținerea, organizarea și conservarea habitatului adecvat pentru a susține viața în viitor.
Permacultura este, de asemenea, o mișcare și o rețea internațională de practicieni, designeri și organizații, cele mai multe dintre ele fiind dezvoltate și susținute fără sprijinul corporațiilor, instituțiilor sau a guvernelor.
Temele centrale ale permaculturii sunt producția de alimente, furnizarea de energie, design peisagistic și organizarea societății prin crearea de infrastructuri sociale. Acesta integrează, de asemenea, energia regenerabilă și punerea în aplicare a ciclurilor de materiale, în sensul utilizării durabile a resurselor de la ecologic, economic și social.
Încă de la începuturile sale, din anii 1970, permacultura a fost definită ca un răspuns pozitiv la criza de mediu și crizele sociale pe care le traim inca in actualitate.
Un habitat proiectat în conformitate cu principiile permaculturii este înțeles ca un sistem, care combină viața ființelor umane, într-o relație benefică bazata pe respect, în ceea ce priveste viața animalelor și a plantelor, pentru a satisface nevoile tuturora, într-o perfecta armonie.Va asteptam cu drag cu comentarii, impresii sau noutati, la adresa de mail
news.permacultura@taradininimamea.ro
Elena Nicoleta Galetaru
Acest articol este realizat pe baza informațiilor culese din Wikipedia

[Adrian Pop]

Elena Nicoleta


REVOLUTIA BRAZILIANA BAZATA PE PERMACULTURI

http://permaculturabr.ning.com/profiles/blog/show?id=2924465%3ABlogPost%3A174967Vezi traducerea




Agricultura Urbana Orgânica
permaculturabr.ning.com Observem o vídeo abaixo para entender o que está acontecendo atualmente nas grandes cidade do Brasil com relação à Agricultura Urbana: http://youtu.be/CSZlUS…

[Adrian Pop]

http://www.youtube.com/watch?v=qR9sG...ature=youtu.be