Papornița Moșului
Rezultate 1 la 6 din 6

Subiect: Emil Parau a cumparat satul cu un singur locuitor, satul copilariei sale

  1. #1
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.551

    Emil Parau a cumparat satul cu un singur locuitor, satul copilariei sale

    http://cronicavj.ro/wp/?p=7201

    August 19, 2012 in Reportaj
    Share

    Omul de afaceri Emil Parau, din Lupeni, a cumparat satul parintesc, satul pustiu, care mai gazduia un singur locuitor pastrator al obieceiurilor dacice. Totul a inceput cu supriza facuta tatalui sau, la apus de viata – reconstruirea casei copilariei sale…

    Un coleg de breasla din Valea Jiului a descoperit si redat in paginile ziarelor povestea lui Aron Truta, un batran de 76 de ani, care este unicul locuitor al unui sat de munte din judetul nostru. Satul Rosia este chiar la granita cu judetul Alba, in muntii Metaliferi.
    Rosia este si satul natal al omului de afaceri din Lupeni, Emil Parau, omul care a sfintit locurile pe unde a trecut, marcand si ridicand fiecare comunitate cu freamatul sau pentru ”a face”. Si a facut punand in valoare locuri in care s-a scris istorie, locuri in care altii nu vedeau nici o oportunitate, fie ea si una emotionala. Batranul Aron Truta are acum cu cine vorbi pe prispa casei sale. Il simte de departe pe Emil Parau, omul care a infaptuit ”o minune” – spune batranul Truta.
    Surpriza de la apusul vietii
    Emil Parau a cumparat, pentru a-l salva de la pieire, tot satul sau natal, locul copilariei sale, acolo unde parintii si strabunii sai au muncit intr-o comuniune perfecta cu natura, asa cum a dat Dumnezeu omului toate cele trebuincioase si mai mult de atat. Ideea i-a venit atunci cand tatal sau, bolnav, a vorbit despre sat, despre viata si munca sa care era in deal, la Rosia, si de care s-a ales praful o data cu venirea la oras pentru a se face miner. Fara sa spuna, Emil Parau a refacut casa parinteasca pe care a gasit-o napadita de buruieni, cu geamuri sparte, cu apa care patrundea prin acoperis… Si-a adus tatal, dar si pe multi fosti sateni sau urmasi ai acestora, cu dragostea pentru cei care au facut parte din copilaria sa, din viata de om liber si stapan pe acele locuri. I-a adus pe cheltuiala sa si si-a dus tatal slabit in satul radacinilor care emana o energie binefacatoare. Emotia tatalui, bucuria de a-l fi facut fericit la apusul vietii, a fost pornirea spre mai departe.
    Satul lui Emil Parau a fost parasit rand pe rand de localnici inca de dupa primul razboi mondial cand a inceput marea industrializare si nu s-au mai intors…
    50 de gospodarii si vreo 300 de hectare
    Dupa isprava cu refacerea gospodariei parintesti au venit rand pe rand urmasii acelor locuri si i-au cerut sa le cumpere gospodariile. Fara sa stie ce va face cu ele, Emil Parau a ajuns sa cumpere intreg satul, vreo 50 de gospodarii, cu pamanturi uriase, vreo 300 de hectare. Un efort financiar urias. Initial, familia nu a stiut de pornirea launtrica de a salva satul de la pieire, pentru ca oricum de pe harta a disparut… A muncit din greu curatand locurile de balarii, fiecare gradina aratand de parca zona este locuita. Doreste sa reconstruisca si casele, asa cum au fost ele. Si cum nu avea ce sa faca cu atata pamant, pe plaiuri de poveste, neatins de relele asa-zisei civilizatii, a cumparat oi, a angajat ciobani, iar fii sai spun ca nu ar mai pleca de aici. Muncesc cot la cot cu ciobanii, mananca si dorm sub cerul liber, se simt ca apartinand acestor locuri in care batranul Aron Truta inca mai foloseste unelte agricole de pe vremea dacilor, asa cum declara chiar el.
    Dacii sunt prezenti…
    Si totusi ce va face Emil Parau cu acest sat? Intr-un amplu reportaj din revista Formula As, de Bogdan Lupescu, Parau spune ca viseaza sa aduca oameni care sa cunosca viata pura, asa cum este locul. La acel gen de turisti care doresc sa se intoarca in timp cu o mie de ani, sa traiasca pentru o vreme in armonia aceea perfecta cu natura muntilor lui, sa invete sa produca cele necesare, sa se destinda la claca, la masuratul oilor, vor putea invata sa coseasca si multe altele.
    I-ar placea sa vada satul plin, cu oameni imbracati in straie taranesti, oameni straini care apoi vor povesti minunatiile unui sat, din muntii Apuseni, intepenit in istorie.
    Pe langa legatura stransa, de suflet, a lui Emil Parau de acest sat, prin care vrea sa nu li se stearga numele stramosilor sai si pentru care a ridicat o cruce pe care a scris tot neamul sau, acesta vorbeste despre energia acestor locuri dacice, cu care se incarca si pe care o resimte si strainul care vine pe aici.
    Ca o dovada a dacilor ”prezenti” este batranul Aron Truta cel care isi cultiva pamantul cu unelte ca acum mii de ani, cu plug de lemn, scule considerate rudimentare, foale de fierarie, si care isi face paine in cuptorul construit intr-un fel anume, are stupi, zeci de ierburi de leac, oi si vaci… E Raiul de pamant acest sat al carui stapan este Emil Parau.
    Ileana Firtulescu
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  2. #2
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.551
    40 de familii existau in sat, cu 7-8 membrii fiecare.
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  3. #3
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.551
    As face un sat dacic, asa cum am gandit cu ani in urma.
    Sat DACIC – Marga – lâng? Pe?tera Topolni?ei.
    Cu ceva ani în urm?, am conceput un proiect la care Directorul de la Muzeul Satului Astra de la Sibiu a dorit s? ne sprijine s?-l punem în planul fizic. Prietenul meu Lucian Pricin? chiar a dorit s?-l finan?eze cu un milion de euro, pentru început, din banii lui.
    Mi-a cerut în schimb s?-l trec coautor al ideilor noastre, a celor de la Zalmoxa.
    Peste câteva luni mi-a spus c? a primit ordin s? finan?eze absolut toate proiectele la care
    am lucrat, lucram sau voi lucra.
    N-am f?cut compromisuri în Via??….?i eram prea b?trân s-o mai fac. Acum sunt Taiu…
    Sat DACIC – Marga – lang? Pe?tera Topolni?ei.
    Totul se va face pas cu pas in ca?iva ani, cu bani obtinu?i cinstit si corect la SC Zalmoxa -
    Craiova. Sistemul acesta nu permite sa primeasca ajutoare, sponsorizari sau sprijin financiar de la nimeni, pentru a nu se dezvolta echipe noi de lucru în care colaboratorii mei vor fi oameni cu caractere urâte si ?ubrede.
    1. Cump?ram cateva hectare de teren în zon?, de la cei care vând suprafe?e mari de teren
    ?i care-l vând pe parcele.
    2. Începem s? lucr?m la prima cas? dacic?, unde o s? locuiasc? 2 oameni care lucreaz? în lemn.
    3. Lucr?m la a doua cas? dacic? ?i form?m o a doua echip? de 2 fierari. Ei vor realiza unelte
    dacice, monede sau tot felul de obiecte din metal. Inclusiv artizanat. Vom înv??a s? lucr?m
    ?i-n sticl?.
    Nu se vor face niciodata arme sau ceva care sa sugereze ideea de aparare, agresiune sau
    expansiune. Doresc s? ini?iiem ideea de PACE, astfel încât extrapolat? în Timp, Capitala
    Spiritual? a Romanilor – Sarmizegetusa, s? devin? Capitala Pacii Mondiale, a?a cum am sugerat de mai mul?i ani.
    4. Cele doua echipe construiesc a treia cas?, unde se va forma în Timp o alt? echip? de
    ?es?tori. Vor realiza acolo costume dacice si tot ce trebuie unei gospodarii ??r?ne?ti.
    5. Facem a patra cas? dacic? ?i form?m o alt? echip? de cerami?ti.
    6. În a cincea cas? vor locui doi tineri care se ocupa de animale comunit??ii ( oi, cai, m?gari,
    câini ?i p?s?ri… ). Vom amenaja ?arcuri ?i spa?ii necesare în acest sens.
    7. În a ?asea cas? vor locui doi oameni care se vor ocupa de agricultur? ?i de produsele naturale oferite de zon?.
    8. În a ?aptea cas? vor locui doi apicultori.
    9. În a opta cas? vor locui doua persoane care ini?iaz? sectorul de artizanat, folosind absolut toate resursele naturale din zon?.
    10. În a noua cl?dire vor locui doi tineri care se vor ocupa de clien?ii care ne viziteaz?.
    11. A zecea cas? dacic? are destina?ie de sal? de mese ?i care va fi deservit? de-o echip?
    de doi tineri. Ei vor face mâncare pentru meseria?ii din sat, precum ?i a celor care ne viziteaz?.
    12. În a unsprezecea cas? dacica va fi o bolni??, unde se vor trata probleme de s?n?tate prin
    metode naturiste. Ajutorul acesta este gratuit si este acordat tuturor celor care au nevoie
    de ajutor în acest sens.
    13. Ulterior, într-o alt? zon? a satului dacic se vor construi case unde se vor studia : omenia,
    bunul sim? si moralitatea ?tiin?elor lumii ( filosofii naturale ), pe baza cursurilor ?colii
    Zalmoxiene (re)înfiin?ate cu 9-10 ani înainte, la Craiova. Mai târziu, sub îndrumarea absolven?ilor acestei ?coli, studiile vor fi aprofundate la Universitatea Zalmoxian?.
    Acesta va fi nucleul ini?ial de case.
    Îmi doresc ca fiecare sector s? se dezvolte separat, având un buget de venituri ?i cheltuieli
    propriu. În acest fel rezult? sectoarele de activitate care func?ioneaz? în economia de pia??.
    Fiecare echip? se va ocupa de vizitatorii care-?i doresc s? vad? ce lucreaz? ei efectiv.
    To?i oamenii care locuiesc în acest sat vor folosi numai ce se produce de c?tre
    aceast? mic? comunitate : haine, mâncare, unelte si produse de tot felul. Toate acestea
    vor avea echivalent în monede turnate de noi. Kosonii pot fi folosi?i local, ca moned?
    de schimb ?i au echivalent în diverse alte monede. Ace?ti bani sunt neoficiali, binein?eles.
    Unii folosesc jetoane la cazinouri….noi, Kosoni în satul nostru.
    În acest sat o s? ini?iem tabere pentru acei tineri care vor s? înve?e o meserie, pentru c?
    dorind s? dezoltam aparitia unor specializari în me?tesugurile torsului ?i ?esutului,
    ol?ritului, f?urarilor ?i constructorilor, sau alte meserii vechi. Dorim s? facem
    tabere de creea?ie în care se scoate în eviden?? bunul simt si explic?m Tinerilor importan?a
    distrugerii limitelor umane, indiferent de domeniu de activitate abordat de ace?tia.
    O sa studiem profund domeniul s?n?t??ii ?i al hranei.
    Casele vor fi diferite ca model una de alta. Se vor face alte case pentru tinerii care vin
    în sat s? înve?e o meserie, ca acelea din cele enuntate mai sus.
    Cazarea ?i masa sunt gratuite pentru tinerii dota?i, care demonstraeaz? c? sunt serio?i.
    În Timp o s? mai facem ?i alte case, pentru procuc?torii de obiecte artizanale de alt gen,
    folosind numai uneltele f?cute în sat sau alte unelte pe care o s? le producem la
    sugestia lor. Nici ace?tia nu vor pl?ti absolut nimic, cât timp lucreaz? alaturi de noi.
    Dimpotrivâ, putem s?-i pl?tim noi, pe m?sura vânz?rii produselor f?cute de ei, în lan?ul de
    magazine proprii de profil, pe care-l dezvoltam în ?ar? ?i în str?in?tate.
    O s? ne ocup?m de turism în sat, în sensul c? o s? construim câteva case dacice folosite
    în exclusivitate pentru cazarea gratuit? a vizitatorilor.
    Lang? primul nostru sat dacic, cel de la Marga, o s? facem hoteluri de toate categoriile, pentru
    clien?ii români sau str?ini. Ei ne pot vizita când doresc ?i pot s? beneficieze de absolut toate
    serviciile oferit de noi. În cazul cand doresc sa raman? în sat, obligatoriu se imbrac? în
    straie dacice ?i sunt caza?i gratis. Mâncarea ?i-o pl?tesc în cuantumul muncii efectuate în
    diverse activit??i ale comunit??ii noastre. Vizitatorii sunt retribui?i de cei care
    lucreaz? efectiv în sectoarele respective de activitate, atunci cand obictele faurite de acestia se vand pe piata.
    Lâng? satul dacic Marga, vom pune bazele ora?ului S?n?t??ii VEGA, care se va întinde din zona
    Topolni?ei, Izverna, Baia de Arama, Herculane si Mehadia.
    Aceste sisteme descrise în acest Proiect Major sunt perfectibile ?i vor fi cizelate în Timp.
    Nu se vor face nici un fel de Temple sau obiecte de cult, pentru a nu se induce ideea
    dezvolt?rii idolatriei, pentru simplu motiv c? DUMNEZEU este unic ?i este manifestat în TOT.
    În ceea ce m? prive?te, de mul?i ani studiez profund problemele moralit??ii si ale bunului
    sim? Românesc, precum si consecin?ele acestor concepte în via?a de zi cu zi. Încerc?m sa punem în practic? aceasta noua paradigma ce are la BAZA filosofia si psihologia Zalmoxiana, în cât mai multe domenii de activitate folosite în acest moment pe Terra ( sunt cam 1.500 de meserii la nivel mondial ).
    Doresc s? abordez problemele moralit??ii din dou? puncte de vedere. A primelor meserii
    aparute în evolu?ia omului, înafar? de cele coercitive, piramidale ?i obediente,
    studiate intr-un lan? de localit??i noi pe care le vom construi în zonele extrem de Frumoase
    ale României, îmbinate cu ultimele nout??i ale ?tiin?elor actuale. În acest fel se pot
    dezv?lui noile tehnologii ale omenirii ce tin de moralitate, din care rezult? proiectele aferente acestora, precum ?i filosofia ?i psihologia aplicat? necesar? conjuncturii si mdiului actual.
    Toate aceste proiecte ( printre altele si proiectul Piciumani ) vor fi puse în practic? ulterior de copiii care merg cu noi în tabere ?i în excursii de explorare la nivel planetar. Agen?ia de Turism ?i explor?ri Sarmizegetusa î?i asum? responsabilitatea c? ace?ti copii isi vor forma în Timp de maxim 10 ani, o Cultur? MORALA de excep?ie.

    http://cronicavj.ro/wp/?p=7201#comment-13103
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  4. #4
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.551
    PARAU EMIL

    , din LUPENI, jud. HUNEDOARA

    Adresă PARAU EMIL

    STR. REVOLUTIEI, Nr. 1, Loc. LUPENI, Jud. HUNEDOARA, Cod poştal: 335600 Imagine din satelit

    Date de contact PARAU EMIL

    Telefoane Fax WWW Email
    0254560332
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  5. #5
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.551


    Sediu social: Câmpina, Str. Romaniței nr.1, cod 105600, Jud. Prahova
    Fabrica: Str. Lemet nr. 855, com. Brebu, sat Megieșesc, Jud. Prahova

    J29/2365/1991; C.U.I. RO1323280, Cap.soc. : 10.000.000 lei
    Ne puteți contacta de Luni până Vineri între orele 8:00 - 16:00.
    Secretariat fabrică:
    0244 368 444
    0372 742 404


    0244 368 042
    0244 368 358

    office@lemet.ro

    www.lemet.ro
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  6. #6
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    78.551
    Schitul Straja


    Schitul Straja

    Straja - istoricul statiunii
    Statiunea turistica Straja este localizata in judetul Hunedoara, la o altitudine de 1.445 de metri, in inima Muntilor Valcan, in zona Valea Jiului, la aproximativ 8 kilometri de municipiul Lupeni.

    Prima datare a localitatii Lupeni este facuta in urma cu 350 de ani. Pe atunci principala ocupatie a locuitorilor acestor zone era cresterea animalelor si vanatoarea. Incepand cu secolul al XIX-lea odata cu descoperirea zacamintelor de carbune, aceasta zona a fost intens colonizata, Lupeniul devenind un puternic centru industrial carbonifer din Romania.

    In acest oras se afla cea mai mare mina subterana din sud-esstul Europei, Exploatarea Miniera Lupeni. Huila extrasa de aici este de cea mai buna calitate, avand o putere calorica de pana la 9.000 kilo-calorii. Complexul turistic in statiune este amplasat la o altitudine de 1.380 de metri si este format din 210 cabane, case de vacanta, pensiuni si vile. Dintre acestea, 38 sunt omologate cu 1, 2 si 3 stele. Straja a fost declarata statiune turistica locala in anul 2002 potrivit H.G. 1110 din 20 octombrie 2002.
    Straja - istoricul schitului
    Pe langa atractia turistica de care se bucura, masivul Straja este renumit si pentru incarcatura istorica si religioasa a locului. De altfel, denumirea de Straja are semnificatie istorica. In acest loc, in Primul Razboi Mondial, au murit peste 800 de soldati, o parte din ei fiind inmormantati in cimitirul eroilor din Lupeni. La Cabana Montana in anul 1996 s-a aprins intr-o seara lumina intr-o incapere, becul s-a ars, iar flama facuta de filament a imprimat pe sticla becului o cruce. Becul a fost spart de unul dintre turisti, insa la ceva timp al doilea incident de acest fel a avut loc, o alta cruce aparand pe un alt bec - acest bec poate fi vazut la schitul Straja.

    Omul a luat cel de-al doilea bec si s-a dus la Staretul Manastirii Lainici, care l-a sfatuit sa ridice o cruce. Asa a fost construita Crucea in memoria soldatilor romani cazuti in luptele de la Jiu in Primul Razboi Mondial, dar si in memoria turistilor care si-au pierdut viata in zona. Marturia unui ctitor afirma urmatoarele: "In anul 1996, in Straja, la cabana Montana, chiar de Sfintii Constantin si Elena au iesit niste semne dumnezeiesti. Dintr-odata in interiorul unui bec s-a intiparit o cruce. La un interval de doua saptamani, in interiorul unui alt bec a aparut inca o cruce. Un calugar mi-a spus ca in acele locuri sunt oameni care au murit in primul razboi mondial si nu sunt ingropati crestineste", spune Parau.

    Atunci barbatul s-a gandit sa ridice o cruce chiar in varful Straja si un schit, in memoria eroilor neamului. De altfel, acum, pentru a marca intr-un fel istoria locului, cabanierii au amplasat un tun in marime naturala, acesta fiind si el o atractie pentru turisti. Din luna octombrie a anului 1996 de cand a fost ridicata Crucea si pana in prezent nici un turist nu si-a mai pierdut viata in zona.

    Imediat dupa construirea crucii de catre E.M. Lupeni, initiatorul acestui proiect, Emil Parau, a hotarat impreuna cu Episcopia Aradului sa ridice un Schit langa Cruce care sa aduca piosenie locului.

    Din anul 2006 intrarea in Schitul Straja se face printr-un tunel lung de 50 de metri pe peretii caruia este pictat in intregime Calendarul Bisericesc si scene din Vechiul si Noul Testament.

    Straja - Drumul Crucii - un obicei al locului
    Statiunea turistica Straja mai este de asemenea cunoscuta si datorita procesiunii "Drumul Crucii" organizata in Vinerea Mare a Sarbatorilor Pascale. Anual, in Vinerea Mare are loc "Drumul Crucii", singurul pelerinaj ortodox din Romania care strabate muntele Straja, pana la schitul construit in varful muntelui.

    "Drumul Crucii" a fost initiat de Emil Parau, un om de afaceri din orasul Lupeni, in anul 2000, dupa ce a finalizat constructia schitului din masivul Straja. De atunci se reface drumul parcurs de Mantuitorul Isus Hristos cu cele 14 popasuri.

    La fiecare dintre acestea exista cate un bazorelief care simbolizeaza scena respectivei opriri facute de Mantuitor in drumul Sau catre muntele Golgota. La fiecare basorelief soborul de preoti care participa la procesiune se opreste pentru a se ruga.

    An de an, circa 4.000 de persoane si 20 de preoti participa la procesiunea Drumului Crucii din Straja. Ei duc pe umeri o cruce in marime naturala, in care se gasesc incastrate particele din crucea pe care a purtat-o Mantuitorul si pe care a fost rastignit pe Golgota. Crucea se gaseste in Schitul Straja.





    Anunturi Google
    Mobilă LEMS - Lemet.ro
    Reduceri de până la 30% în magazine Intră și află mai multe!
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •