Papornița Moșului
Pagina 1 din 4 1234 UltimulUltimul
Rezultate 1 la 10 din 33

Subiect: Ing. Veleanu Florea

  1. #1
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    Bucuresti
    Posturi
    410

    Ing. Veleanu Florea

    Author Message
    Adrian Pop

    Joined: 03 Sep 2009
    Posts: 10559
    Location: Craiova


    Tufuri vulcanice zoolitice -
    http://www.google.ro/search?hl=ro&so...=&oq=&gs_rfai=

    http://www.time4news.ro/economic/zac...anice-la-cluj/

    Zacaminte de tufuri vulcanice la Cluj
    Din 31 Ianuarie 2008 | Numar vizualizari: 2615

    Listeaza stirea Galerie imagini (1 imagine) Trimite pe Yahoo RSS Economic

    Zacamintele de tufuri vulcanice din zona Clujului au devenit recent "o resursa buna la toate", daca ar fi sa-i citam pe cunoscatori. Gheorghe Petrut conduce una din firmele de exploatare a tufurilor vulcanice de la Cluj. A lucrat timp de 30 de ani la combinatul minier din zona si dupa ce s-a pensionat, in urma cu patru ani, si-a deschis propria firma de exploatare.


    Tufurile contin un tip de minerale, numite zeoliti, care functioneaza ca "site moleculare" in epurarea apelor uzate, sunt buni aditivi furajeri, fertilizeaza solurile, combat daunatorii si sunt tot mai preferati in fabricarea hartiei, pe care o fac mai groasa si cu mult luciu. Cu toate acestea, o firma autohtona de exploatare a zeolitilor isi exporta productia in Occident, pentru ca la noi nu o cumpara nimeni.

    De asemenea, tuful zeolitic a fost utilizat si ca faza filtranta la purificarea apei potabile, in experimente comparative fata de cele utilizand filtre pe baza de nisip cuartos.

    ===============================================

    http://www.univagro-iasi.ro/Horti/Lu...ureanu%20e.pdf

    ===============================================

    http://www.ecomagazin.ro/zeolitul-%E...80%9C-la-cluj/


    Zeolitul, „piatra care fierbe“ la Cluj
    31 Ian 2008 Comenteaza pe Forum Trimite prin Y!M Email Tipareste

    ciment, cluj, epurarea apelor, fertilizare, filtre, filtru natural, fonduri europene, geolog, geologie, japonia, purificarea aerului, purificarea apei, tufuri vulcanice, ungaria, zeolit



    Alatura-te comunitatii EcoSapiens
    Străinii folosesc tufurile vulcanice drept filtre pentru apele uzate, iar noi ignorăm acest zăcământ.

    Zăcămintele de tufuri vulcanice din zona Clujului au devenit recent “o resursă bună la toate”, dacă ar fi să-i cităm pe cunoscători.

    Tufurile conţin un tip de minerale, numite zeoliţi, care funcţionează ca “site moleculare” în epurarea apelor uzate, sunt buni aditivi furajeri, fertilizează solurile, combat dăunătorii şi sunt tot mai preferaţi în fabricarea hârtiei, pe care o fac mai groasă şi cu mult luciu. Cu toate acestea, o firmă autohtonă de exploatare a zeoliţilor îşi exportă producţia în Occident, pentru că la noi nu o cumpără nimeni.

    Gheorghe Petruţ conduce una din firmele de exploatare a tufurilor vulcanice de la Cluj. A lucrat timp de 30 de ani la combinatul minier din zonă şi după ce s-a pensionat, în urmă cu patru ani, şi-a deschis propria firmă de exploatare. La noi, până de curând, tufurile erau folosite doar ca piatră de construcţie, necunoscându-li-se restul proprietăţilor.

    Auzind că în Ungaria şi în alte state din Vest aceste zăcăminte erau utilizate ca filtre pentru apă şi ca suport pentru pesticide, Gheorghe Petruţ a intuit că exploatarea lor ar putea deveni o afacere de succes. A luat probe din anumite zone din apropierea Clujului, le-a trimis unor laboratoare de analize din străinătate şi rezultatele au indicat că acolo existau zeoliţi cu proprietăţi deosebite. A concesionat terenul pe o perioadă de 50 de ani şi a pornit exploatarea, ajungând să exporte până la 3.000 de tone în fiecare an pe pieţele din Germania, Austria, Franţa, Elveţia şi Grecia.

    “Am pornit timid, dar acum am ajuns să nu putem face faţă cererii. Occidentalii folosesc tot mai mult zeoliţii ca filtre pentru apa din lacuri şi piscine. Acum urmăresc să accesez nişte fonduri europene pentru a mări capacitatea exploatării.

    Am avut recent numai o singură cerere de 200 de tone pe lună timp de mai bine de un an şi am fost nevoit să o refuz pentru că nu am încă resurse pentru a face faţă unei astfel de comenzi”, spune Gheor*ghe Petruţ. Preţul unei tone de tufuri care conţin astfel de zeoliţi ajunge până la 120 de euro.

    Apa, dedurizată până la 85% cu zeoliţi

    Zeoliţii şi-au găsit cea mai largă aplicaţie în purificarea apelor reziduale. La noi s-au făcut asemenea experimente în ultimii ani, în cadrul cărora s-au folosit tufuri vulcanice de la Mirsid ca coagulant al diferitelor tipuri de apă, pentru a contribui la eliminarea compuşilor poluanţi şi microorganismelor. S-a comparat efectul coagulantului clasic, sulfatul de aluminiu, cu cel al unui complex coagulant anorganic pe bază de zeoliţi la epurarea apelor de suprafaţă ale râului Bega.

    De asemenea, tuful zeolitic a fost utilizat şi ca fază filtrantă la purificarea apei potabile, în experimente comparative faţă de cele utilizând filtre pe bază de nisip cuarţos. Rezultatele obţinute au fost încurajatoare – s-a constatat că în cazul utilizării zeoliţilor s-a redus considerabil încărcătura organică a apelor de suprafaţă, iar duritatea apei potabile a scăzut cu aproape 85%.

    Zeoliţii sunt folosiţi şi la fertilizarea solului

    Dan Petruţ, geolog de profesie, încearcă să extindă afacerea tatălui său
    Zeoliţii mai sunt folosiţi şi la extragerea şi prelucrarea metalelor din apele reziduale bogate în aceste elemente, precum şi la îndepărtarea elementelor radioactive din apele reziduale, provenind de la uzinele nucleare. “Încercările făcute la nivel de laborator arată că tufurile vulcanice zeolitice din România pot fi folosite şi ca adsorbanţi selectivi pentru purificarea aerului poluat din cauza proceselor industriale”, spune Horea Bedelean. Zeoliţii au început să fie folosiţi şi în agricultură ca aditivi furajeri. “Avem clienţi care cumpără zeoliţi pentru îmbunătăţirea hranei animalelor.
    Lor le procesăm tuful vulcanic la o granulaţie foarte fină. Mulţi spun că adaosul de tuf în hrană, dar nu mai mult de 6%, o face mai nutritivă”, explică Gheor*ghe Petruţ. De asemenea, zeolitul poate fi folosit ca adaos la soluri, pentru fertilizare şi recondiţionare, procedeul fiind folosit în Japonia de zeci de ani.
    “În acest caz, substanţa nutritivă este eliberată treptat, pe o perioadă mai lungă de timp; spălarea şi îndepărtarea substanţei nutritive sunt întârziate, fapt ce conduce la mărirea timpului de reţinere a substanţelor nutritive în sol. Nu mai puţin eficient s-a dovedit şi în combaterea dăunătorilor”, zice prof. Bedelean. “Am avut şi clienţi care au folosit tuful la amenajarea adăposturilor pentru animale, şi asta pentru că au descoperit că are şi proprietatea de a îndepărta mirosurile grele”, completează Gheorghe Petruţ.

    Lipsa de informaţie lasă la noi zeoliţii nefolosiţi

    Şi industria hârtiei caută tot mai mult să folosească tuful vulcanic bogat în zeoliţi drept materie primă. Hârtia cu adaos de zeoliţi este mai groasă, mai opacă, se taie mai uşor şi asigură o absorbţie mai mică de cerneală. Numai în Japonia, firma Zeiklite Chemical Company valorifică lunar aproape 4.000 de tone de tuf pentru fabricarea hârtiei.

    “Cred că principalele impedimente din calea utilizării zeoliţilor pe scară mare la noi sunt faptul că se ştie relativ puţin despre proprietăţile lor şi faptul că nu există mai multe firme dispuse să exploateze”, explică Horia Bedelean. “La Zalău mai există o exploatare de tufuri vulcanice şi ţine de fabrica de ciment de la Turda. Însă acolo tuful este folosit doar la fabricarea cimentului şi nu se ţine seamă de restul proprietăţilor lui”, mai spune Bedelean.

    Zeoliţii filtrează apa şi alte elemente chimice

    Peste 70% din tufurile vulcanice sunt pline de zeoliţi
    Numele acestor minerale vine din greacă şi s-ar traduce prin “piatra care fierbe”, făcându-se aluzie la proprietatea acestora, că prin încălzire elimină apa, mărindu-şi volumul. “Zeoliţii au în primul rând o mare capacitate de adsorbţie, respectiv de desorbţie. Zeoliţii deshidrataţi pot adsorbi pe lângă apă şi alte elemente chimice sau molecule, care au raze ionice inferioare cavităţilor din structura lor. În acest fel, zeoliţii îndeplinesc funcţia de “site moleculare”, dimensiunea porilor fiind o caracteristică proprie fiecărui tip de zeolit. O altă categorie de proprietăţi ale zeoliţilor sunt cele catalitice.
    Ionii sau moleculele pătrunse în cavităţile zeolitului putând suferi transformări, câmpul electrostatic din cavităţi, alături de limitele dimensionale impuse moleculelor ce pătrund în sistemul de spaţii libere, determină o selectivitate de reacţie diferită de cea a catalizatorilor obişnuiţi”, explică Horea Bedelean, cadru universitar la Facultatea de Geologie a Universităţii Babeş-Bolyai. “Datorită acestor proprietăţi, zeoliţii au ajuns să fie utilizaţi cu succes în domeniul controlului şi dirijării proceselor poluante”, adaugă Horea Bedelean. Sursa: Adevarul

    Pentru mai multe informatii detaliate despre ecologie si protectia mediului, evenimente ecologice, stiri de mediu, ciment, cluj, epurarea apelor, fertilizare, filtre, filtru natural, fonduri europene, geolog, geologie, japonia, purificarea aerului, purificarea apei, tufuri vulcanice, ungaria, zeolit sau voluntariat oriunde in tara aboneaza-te gratuit la newsletterul saptamanal EcoMagazin

    Esti ecologist, eco-friendly sau fan Captain Planet? Atunci alatura-te si tu celor 5000 de membri care s-au inscris deja in EcoSapiens si hai sa ne cunoastem pe forumul comunitatii. Intrebarile si comentariile tale sunt binevenite.

    ==================================

    http://www.google.ro/search?hl=ro&so...=&oq=&gs_rfai=

    =================

    http://bioge.ubbcluj.ro/MuzeuMin/en/danapop.html

    ========================

    Tue Sep 07, 2010

    Adrian Pop

    Joined: 03 Sep 2009
    Posts: 10559
    Location: Craiova


    Sarut mana Doamna Dana Pop
    ----- Original Message -----
    From: adipop
    To: dana.pop@ubbcluj.ro ; pgabrielus@yahoo.com ; cdonoaica@yahoo.com ; D.nul Adi Pop ; stefano_cobra11@yahoo.com ; administrator@cab.ro
    Sent: Tuesday, September 07, 2010 10:13 AM
    Subject: Tuf vulcanic !


    Sarut mana Doamna Dana Pop,

    De multi ani sunt in discutii cu unul din marii inventatori ai Romaniei, cu Domnul Veleanu Florea de la Govora.
    http://zalmoxa.11.forumer.com/viewforum.php?f=153

    Inventiile domniei sale ( studiate timp de 50 de ani ) sunt in domeniul materialelor de constructii care au la baza Tuful vulcanic ( ciment, asfalt, gresie, faianta, ceramica ornamentala, etc...).
    http://zalmoxa.11.forumer.com/viewtopic.php?t=1816
    http://zalmoxa.11.forumer.com/viewtopic.php?t=2007

    Intuitia imi pune ca acest Tuf are calitati inca necunoscute in ceea ce priveste sanatatea oamenilor, astfel incat materialele de constructii, in timp, vor avea un mare procent de Tuf vulcanic.

    Mi-ar face placere sa ne sprijiniti in a scoate in evidenta aceste calitati pe care, cred eu, ca le are Tuful vulcanic.
    http://bioge.ubbcluj.ro/MuzeuMin/en/danapop.html

    O zi Minunata,
    ing. Adrian Pop

    Tue Sep 07, 2010

    Adrian Pop

    Joined: 03 Sep 2009
    Posts: 10559
    Location: Craiova



    ----- Original Message -----
    From: adi pop
    To: Dana Pop ; Gabriel Vladut ; pgabrielus@yahoo.com ; cdonoaica@yahoo.com
    Sent: Tuesday, September 07, 2010 4:14 PM
    Subject: Re: Tuf vulcanic !


    Sarut mana Doamna Pop,

    Ma bucur mult ca mi-ati raspuns.

    Domnul Dr. Dan Mihai Rusu din Medias a anlizat cu mult profesionalism Azzurra-Argila Albastră de Râciu - Argilă Miraculoasă. Pacat ca nu am mai comunicat.
    http://www.argilaalbastra.ro/marturii.html
    http://zalmoxa.11.forumer.com/viewtopic.php?t=1903

    O sa am rugamintea sa incercam impreuna sa initiem un astfel de studiu, incercand ca in paralel sa ne finantam singuri proiectul.
    Cu multa bunavointa si continuitate, comunicand deschis si eficient, putem sa punctam tot ceea ce ne dorim sa facem.

    Sa increcam ca pe baza inventiilor domnului Veleanu, alaturi de pasii logici pe care-i consider necesari sa-i facem in a ni se dezvalui din tainele acestui miraculos minereu, sa scoatem pe piata cel mai valoros material de cosntructii....

    Va doresc o dupa-amiaza Frumoasa,
    Adrian Pop


    ----- Original Message -----
    From: Dana Pop
    To: adipop
    Sent: Tuesday, September 07, 2010 1:53 PM
    Subject: Re: Tuf vulcanic !


    Stimate d-nule ing. Pop,

    Va multumesc pentru mesaj. Personal am avut tangenta, profesional vorbind, cu tufurile vulcanice doar intr-o perioada scurta de timp, in cadrul unui proiect de cercetare european. Se stie insa ca aceste roci au proprietati fizico-chimice speciale care le recomanda, de multa vreme, ca materii prime importante in foarte multe utilizari.
    Sunt convinsa ca tufurile vulcanice au inca multe "de spus", lucruri pe care viitoarele cercetari le vor scoate in evidenta.

    Din pacate, ca specialist, nu pot sa promovez decat rezultatele unor studii proprii, bazate pe masuratori si interpretari conform metodologiei de cercetare stiintifica. Daca doriti sa initiati un asemenea proiect de cercetare, fie eu fie colegii mei cu mai multa experienta in domeniu va stam la dispozitie cu expertiza noastra profesionala.

    Mult succes cu tot ceea ce intreprindeti, toate cele bune.
    Cu stima,
    Dana Pop



    At 10:13 07.09.2010, you wrote:

    Sarut mana Doamna Dana Pop,

    De multi ani sunt in discutii cu unul din marii inventatori ai Romaniei, cu Domnul Veleanu Florea de la Govora.
    http://zalmoxa.11.forumer.com/viewforum.php?f=153

    Inventiile domniei sale ( studiate timp de 50 de ani ) sunt in domeniul materialelor de constructii care au la baza Tuful vulcanic ( ciment, asfalt, gresie, faianta, ceramica ornamentala, etc...).
    http://zalmoxa.11.forumer.com/viewtopic.php?t=1816
    http://zalmoxa.11.forumer.com/viewtopic.php?t=2007

    Intuitia imi pune ca acest Tuf are calitati inca necunoscute in ceea ce priveste sanatatea oamenilor, astfel incat materialele de constructii, in timp, vor avea un mare procent de Tuf vulcanic.

    Mi-ar face placere sa ne sprijiniti in a scoate in evidenta aceste calitati pe care, cred eu, ca le are Tuful vulcanic.
    http://bioge.ubbcluj.ro/MuzeuMin/en/danapop.html

    O zi Minunata,
    ing. Adrian Pop




    Dr. Dana Pop
    Mineralogical Museum
    Babes-Bolyai University Cluj-Napoca
    1, Kogalniceanu St.
    400084 Cluj-Napoca, Romania
    Tel: +40 264 405 300 ext. 5121,
    Fax: +40 264 591 906
    Email: dana.pop@ubbcluj.ro
    http://bioge.ubbcluj.ro/MuzeuMin/

    Tue Sep 07, 2010

    Firu Stefan


    Joined: 13 Apr 2010
    Posts: 425
    Location: Craiova / Romania



    Zeolit - Prezentare preluata din Formula As

    În urmă cu mai bine de 20 de ani, într-un oraş practic necunoscut din Ucraina,Cernobil, avea loc cel mai mare accident nuclear din istoria umanităţii. Explozia şi, mai ales, emisiile de materii radioactive de la centrala atomică de la Cernobil au fost de câteva ori mai puternice decât în cazul bombardamentului atomic de la Hirsohima.
    Accidentul avea să prindă total nepregătite autorităţile sovietice, care au reacţionat foarte întârziat şi au expus astfel la contaminare radioactivă zeci de mii de oameni.
    Urmarea: o altă „explozie”, de data aceasta de cazuri de cancer şi de leucemie, mai ales în rândul celor care au consumat alimente, au băut apă şi au inspirat aer contaminat radioactiv. Proporţiile dezastrului au fost atât de mari, încât medicii sovietici au scos din sertare medicamente ţinute până atunci la secret, pentru a reacţiona în eventualitatea unui razboi atomic. Iar soluţia cea mai de succes folosită pentru decontaminarea radioactivă a corpului uman s-a numit zeolit, un mineral natural folosit în medicina populară rusă şi asiatică de secole.
    Acest mineral acţionează ca un adevărat magnet, care atrage şi scoate din organism metalele grele şi materialele radioactive.
    Rapoartele medicale ale acelor timpuri sunt încă ţinute secrete, dar se pare că sute şi mii de vieţi au fost salvate cu ajutorul zeolitului. Zeolit, care apoi a rămas mai bine un deceniu într-un con de umbră, pentru ca în anii 90 la secţia de Medicină Moleculară, a institutului „Ruder Boskovici” din Zagreb, Croaţia, să apară un lot de pacienţi cu totul neobişnuit. Lotul de pacienţi era format din... 22 de câini splendizi, foarte iubiţi de stăpânii lor, dar bolnavi de diferite forme de cancer. Mulţi dintre ei ajunseseră în fazăterminală, fiind incapabili să mai mănânce normal sau chiar să se mişte, iar medicii veterinari epuizaseră tot arsenalul. Ultima soluţie rămasă, aplicată de către oamenii de ştiinţă de la institutul croat, a fost acelaşi enigmatic zeolit, despre care vorbeam anterior. Pacienţii lătrători au primit vreme de trei luni cantităţi cuprinse între 0,6 şi 3,6 grame de zeolit pe zi, iar rezultatele au fost uluitoare. Din cele 22 de animale bolnave cancer, nu mai puţin de 14 au răspuns foarte bine la tratament, tumorile întrând în remisie şi chiar dispărând complet.
    Rezultatul realmente i-a bulversat pe oamenii de ştiinţă: Deşi studiul era făcut pe un lot minuscul, incredibilul procentaj de 63% (!) ca şi răspuns favorabil la tratamentul bolii canceroase nu fusese atins niciodată, de nici un medicament, fie el de medicină umană sau veterinară. Relativ puţin oameni sunt conştienţi de acest lucru, dar graniţa dintre medicina umană şi cea veterinară este mult mai „subţire” decât s-ar putea crede, aşa încât rezultatele cercetătorilor croaţi au făcut valuri mari în lumea ştiinţifică. Au urmat zeci de studii făcute pe culturi de celule canceroase, pe culturi de celule ale sistemului imunitar, pe animale de experienţă, chiar şi pe loturi mici de pacienţi umani, pentru a obiectiva eficienţa zeolitului în boala canceroasă. Iar rezultatele sunt pe cât de spectaculoase, pe atât de greu de înghiţit de către o parte a comunităţii ştiinţifice internaţionale, devotată industriei medicamentelor de sinteză.
    Acest mineral se ataşează de celulele canceroase (care au o sarcină electrică diferită de cea a celulelor normale) distrugându-le, stimulează producţia de celule ale sistemului imunitar, induce moartea programată a celulelor maligne, blochează recepţionarea semnalelor de creştere de către tumori. Mai mult, s-a descoperit că zeolitul acţionează favorabil şi în multe alte afecţiuni, cum ar fi infecţiile virale sau bacteriene, bolile intestinului, bolile stomacului, diabetul etc. Dar să vedem în continuare în detaliu care sunt aplicaţiile terapeutice ale acestui mineral, nu însă înainte de a afla ce este, de fapt, zeolitul şi cum se administrează.
    CE ESTE ZEOLITUL
    Zeolitul este un mineral,un aluminosilicat,format cu milioane de ani în urmă,din interacţiunea dintre lava fierbinte emisă de către vulcani şi apa de mare. În lume sunt cunoscute zeci de tipuri de zeoliţi, cu structuri şi compoziţii chimice diferite, dar în terapie s-a folosit până acum unul singur, numit clinoptilolit. Num ele de zeolit, a fost dat de către mineralogul suedez Axel Frederik Cronstedt şi vine din greaca veche, unde zeō înseamnă „a fierbe”, iar lithos înseamnă „piatră”. Deci zeolitul ar însemna în traducere etimologică „piatra care fierbe”, aluzie la formarea acestuia prin spectaculoasa interacţiune dintre lava încinsă şi apa mării. Folosirea zeolitului în terapie este o tradiţie cu o vechime de câteva mii de ani, acest mineral fiind un remediu important în medicina Ayurveda (medicina tradiţională indiană) şi în medicina tradiţională chineză, dar şi în medicina populară rusească.
    CUM SE ADMINISTREAZĂ ZEOLITUL
    De regulă, zeolitul se administrează sub formă de pulbere, măcinată foarte fin, pentru a creşte suprafaţa activă a mineralului.
    BOLI PREVENITE CU AJUTORUL ZEOLITULUI
    Intoxicaţia cu metale grele – se referă la plumbul, manganul, mercurul,cadmiul etc. care ajung în organismul nostru datorită poluării apei, aerului şi alimentelor.
    Studiile făcute pe eşantioane reprezentative de europeni şi americani arată că în organismele a peste 25% dintre noi procentajul acestor metale grele este depăşit. Iar consecinţele intoxicaţiei cu metale grele sunt boli din cele mai diverse, de la cele ale sistemului nervos, la cele de metabolism sau tumorale. Pentru prevenirea acestor afecţiuni se recomandă cura, ţinută vreme de 60 de zile, cu zeolit, din care se iau câte 2-3 grame pe zi. Zeolitul este numit de către oamenii de ştiinţă şi „capcana de metale grele”, deoarece scapă organismul de aceste toxine, prinzându-le în structura sa moleculară, fiind apoi eliminat împreună cu ele prin scaun.
    Intoxicaţia cu pesticide – aceste substanţe ajung în organismul nostru în primul rând prin hrană. Mai ales în România, unde în ultimul deceniu s-au importat fără discernământ şi fără scrupule legume, fructe şi carne îmbibate cu pesticide, provenite din ţări non-UE, unde nu sunt respectate nici un fel de norme, intoxicaţia cu pesticide este o problemă reală. Aceste substanţe chimice, folosite pentru creşterea productivităţii agricole, ajunse în organismul uman, produc în scurt timp afecţiuni alergice, scad imunitatea, cresc riscul de afecţiuni tumorale.
    Cura cu zeolit, timp de 30 de zile, urmate de 10 zile de pauză, este un mijloc de intervenţie rapid, eficient, dar nu suficient. În timpul şi după cura cu zeolit este absolut necesar şi ca alimentaţia să fie cât mai „curată”, consumându-se fie hrană certificată biologic, care a apărut şi la noi în ţară, fie din mica agricultură authtonă, unde invazia de chimicale încă este foarte limitată.
    Intoxicaţie cu xenoestrogeni – este un cuvânt compus, provenind din grecesul „xenos”, adică străin şi „estrogen”, adică hormon feminin, fiind vorba aşadar de hormoni feminini străini ajunşi în organismul uman. Aceşti hormoni sunt cu toţii sintetici şi provin din: concentratele cu care sunt dopate animalele în crescătorii, pesticidele cu care sunt tratate culturile agricole, anticoncepţionalele de toate felurile, produsele cosmetice ce conţin conservanţi şi alţi agenţi chimici de sinteză, plasticul din peturi şi din diferitele vase în care se depozitează apa sau hrana. Xenoestrogenii au fost identificaţi drept o sursă majoră de apariţie a sterilităţii la femei şi bărbaţi, explicând ca atare în bună măsură explozia de cazuri de infertilitate din ultimele două decenii. Şi aceşti xenoestrogeni pot fi eliminaţi cu ajutorul zeolitului. Se ţin cure cu o durată de 90 de zile, timp în care se iau câte 2-3 g pe zi, pe stomacul gol.
    Boala canceroasă – administrarea zeolitului s-a dovedit a fi extrem de benefică pentru prevenirea bolii canceroase, dar şi a bolilor tumorale în general. Pentru această capacitate de prevenţie „vinovată” este în primul rând calitatea extraordinară a zeolitului de a scoate din organism substanţele cu potenţial cancerigen. Însă acelaşi zeolit are şi efect imunostimulator, ajutând organismul să elimine din start celulele maligne, precum şi efecte antitumorale directe. Pentru prevenirea cancerului se recomandă câte două cure pe an, ambele a câte 60 de zile, timp în care se administrează câte 2-3 g ori pe zi.
    Iradiere – într-un studiu de medicină experimentală, făcut la un institut de cercetări din Cehia, în 1995, animalele de experienţă, intoxicate în prealabil cu cesiu radioactiv, au fost împărţite în două loturi: Cele din primul lot au fost tratate cu zeolit, în timp ce animalele din lotul martor au fost hrănite normal. La măsurătorile făcute la o săptămână, la două săptămâni şi la şase săptămâni după începerea experimentului, s-a remarcat la animalele din lotul tratat cu zeolit că eliminarea cesiului radioactiv a fost de două ori mai rapidă decât la lotul martor. Ca atare, zeolitul este, cel puţin până în prezent, cel mai eficient remediu pentru decontaminarea radioactivă a organismului
    TRATAMENTE INTERNE CU ZEOLIT
    Cancer de prostată – în studiile de medicină experimentală, tratamentele cu zeolit aplicate în tumorile maligne ale prostatei (adenocarcinoame) au avut o eficienţă extraordinară. În multe cazuri, administrarea zeolitului în mod repetat conduce la stoparea creşterii sau chiar la remisia totală a tumorii. Unii cercetători sunt de părere că administrarea zeolitului activează o genă din ADN-ul celulei maligne, genă care declanşează moartea programată (apoptoza) a celulei maligne. Se ţin cure cu o durată de două luni, timp în care se iau 4-5 grame de zeolit pe zi. După cura cu zeolit se face o pauză de 12-20 de zile, după care tratamentul se reia, în total putându-se face şapte cure cu zeolit pe an.
    Cancer de piele – tratamentele interne cu zeolit şi-au dovedit eficienţa în mai multe forme de cancer al pielii (carcinom cu celule bazale, carcinom cu celule scuamoase, melanom). Extern, se aplică pulbere de zeolit pe zonele afectate, de două ori pe zi.
    Cancer pulmonar – din păcate, studiile de medicină experimentală şi clinice, privind acţiunea antitumorală a zeolitului în cancerul cu această localizare, sunt încă în curs de desfăşurare. Cert este, însă, că în prezent sunt cunoscute foarte multe cazuri de pacienţi care după ce au urmat cure repetate cu zeolit au stopat creşterea sau au făcut să intre în remisie tumorile pulmonare. Este un tratament eficient şi în cazul bolnavilor care au fumat, zeolitul ajutând la detoxifierea rapidă a organismului.
    Cancer bucal şi faringian – se face acelaşi tratament cu zeolit de la cancerul pulmonar. Pentru a creşte eficienţa terapeutică a zeolitului se consumă şi multe sucuri proaspete de legume (mai ales de morcov, de pătrunjel, de cartofi cruzi), sucuri de zarzavaturi (pătrunjel, leuştean, ţelină, frunze de morcov), cereale fierte şi mixate (hrişcă, grâu şi ovăz, în special). O alimentaţie corectă, cu un aport nutritiv suficient şi care, pe de altă parte, să poată fi ingerată şi asimilată de bolnav, este esenţială în boala canceroasă cu această localizare.
    Cancer la sân – studii de medicină experimentală efectuate în Croaţia au obiectivat faptul că administrarea zeolitului inhibă vascularizarea şi creşterea tumorilor mamare. Se pare că zeolitul împiedică şi recepţionarea semnalelor de diviziune de către celulele maligne, care astfel sunt împiedicate să se înmulţească. Se recomandă cura cu o durată de 2 luni, timp în care se administrează intern, câte 4-5 grame de zeolit pe zi.
    Boala canceroasă, în general – studiile despre efectele antitumorale ale zeolitului sunt în plină desfăşurare, rezultate parţiale arătând că acest mineral este o speranţă şi în tratarea cancerului intestinal, genital, precum în leucemia acută şi în cea cronică. Ca şi adjuvant contra acestor afecţiuni se recomandă, aşadar, curele cu o durată de 60-90 de zile, timp în care se iau câte 2-3 grame zeolit. De regulă între două cure lasă o pauză de 30 de zile.
    Diaree, infecţii intestinale – studii clinice extinse, făcute în spitale din Cuba (ţară unde infecţiile intestinale sunt o problemă de sănătate publică importantă) au obiectivat o puternică acţiune curativă a zeolitului în cazul acestor boli. Administrarea de zeolit normalizează flora bacteriană a intestinului, ajută organismul să lupte cu virozele care atacă tubul digestiv, reduce inflamaţia la nivelul intestinului, reduce volumul şi fetiditatea gazelor. Se ţin cure de 14 zile (28 de zile în cazurile cronicizate), timp în care se administrează 3-4 grame de zeolit pe zi.
    Gastrită hiper-acidă şi ulcer gastric – la mulţi pacienţi, cu hipersecreţie acidă sau cu mucoasă gastrică lezată, administrarea de zeolit a ameliorat clar simptomele dureroase. Zeolitul normalizează secreţiile digestive, are un efect benefic asupra ţesuturilor epiteliale care protejează stomacul, mecanismul prin care produce aceste efecte terapeutice nefiind pe deplin explicat. Cert este că un tratament de 2-4 săptămâni, timp în care se iau 2-3 grame de zeolit pe zi, are de multe ori un efect benefic în aceste afecţiuni. Rezultate bune s-au obţinut chiar şi cu administrarea în timpul crizelor de gastrită, în multe cazuri zeolitul ajutând la ameliorarea durerii.
    Deficienţe imunitare – într-un studiu făcut într-poli clinică particulară din Germania, unui număr de 61 de pacienţi le-au fost administrate câte 3-6 grame de zeolit, vreme 6-8 săptămâni. Analizele făcute după şi în timpul acestui tratament au obiectivat că administrarea de zeolit duce la creşterea producţiei de celule ale sistemului imunitar (limfocite şi macrofage) şi la creşterea rezistenţei organismului la infecţii. Mai mult, la nici unul dintre pacienţi nu s-a constat vreun efect advers în urma tratamentului cu zeolit. Acest studiu clinic este completat de cercetările de laborator făcute în Croaţia, care au arătat că administrarea de zeolit ajută şi la creşterea numărului de anticorpi, care sunt „armele chimice” cu care luptă sistemul imunitar împotriva infecţiilor şi a proliferării celulelor canceroase.
    Gută, acumulări de uree în organism – se ţin cure cu zeolit cu o durată de două luni, timp în care se iau zilnic câte 2-4 grame din acest mineral. Zeolitul are o mare eficienţă în tratamentul acestor afecţiuni, deoarece are pur şi simplu capacitatea de a scoate ureea, precum un magnet, din organism şi de a o elimina prin scaun. Este un tratament foarte valoros şi pentru persoanele cu disurie sau cu probleme renale, deoarece eliminarea ureei nu se face pe cale renală, solicitând rinichii, zeolitul exercitând el însuşi funcţia de „filtrare”.
    Adjuvant în hepatita virală – studiile de medicină experimentală au obiectivat faptul că administrarea de zeolit are efecte protectoare hepatice, încetinind evoluţia hepatitei cronice. De asemenea, studiile de laborator care au studiat efectul antiviral al zeolitului sunt încurajatoare. Sunt semnalate şi cazuri clinice, de pacienţi cu hepatită virală de tip C, care şi-au ameliorat considerabil starea de sănătate, în urma curelor repetate cu zeolit. Se recomandă cura de 12 săptămâni, timp în care se iau câte 3-6 grame de zeolit pe zi, cu jumătate de oră înaintea meselor principale.
    Adjuvant în infecţiile virale – se iau zilnic 3-6 grame de zeolit, un tratament durând 60 de zile şi fiind repetat după o pauză de minim trei săptămâni. Studiile de laborator şi de medicină experimentală au arătat atât o acţiune antivirală directă a zeolitului (contra virsului herpetic, virusurilor coxsackie, adenovirusurilor etc.), cât şi o îmbunătăţire a imunităţii sub acţiunea acestui mineral.
    PRECAUŢII ŞI CONTRAINDICAŢII LA TRATAMENTELE CU ZEOLIT
    Conform FDA, agenţia americană pentru controlul hranei şi a medicamentelor,administrarea internă a zeolitului este considerată a fi fără riscuri pentru sănătate. De asemenea, în practică nu au fost observate efecte adverse la administrarea acestui mineral.

  2. #2
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    Bucuresti
    Posturi
    410

    buletin oficial de proprietate intelectuala - 64/1991

    Author Message
    Adrian Pop

    Joined: 03 Sep 2009
    Posts: 10559
    Location: Craiova


    buletin oficial de proprietate intelectuala - 64/1991
    http://www.osim.ro/publicatii/brevet...i_inv_1009.pdf

  3. #3
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    Bucuresti
    Posturi
    410

    placa mare din cenusa vulcanica solidificata

    Author Message
    Adrian Pop

    Joined: 03 Sep 2009
    Posts: 10559
    Location: Craiova


    placa mare din cenusa vulcanica solidificata
    Tot Timpul ma gandesc la calitatile acestui tuf vulcanic, din punct de vedere al Sanatatii.


    " o placa mare din cenusa vulcanica solidificata care, prin razuire (avea edente urme de razuire) da o pudra pe baza de CARBONATI si SILICATI ce aveau un efect cicatrizam, absorbant si stimulant in refacerea tesuturilor lezate."

    http://www.medicultau.com/boli-si-tr...dacogetica.php

    Daco-getii au fost mentionati de autorii antici in 63 de lucrari memorialistice. in care era subliniata importanta lor istorica. Valoarea acestora ca popor, luati in ansamblul lor, reiese in mod special din aprecierea obiectiva a lui IORDANES, romanizat ulterior, care scria ca: "DECENEU (mare preot si cerege al dacilor in secolul I i.c.n., deci pe timpul lui Burebista), i-a instruit pe daci, facandu-j mult superiori celorlalte popoare". PLATON. la randul lui, mentiona: "se spune ca doctorii regelui ZAMQLXTS (care ulterior a fost sanctificat) stapanesc mestesugii! de a te face nemuritor". E necesar sa sustinem ca in lumea antica numele lui ZAMOLXIS nu era unul oarecare, ei reprezentand o eticheta de referinta atat pentru HERODOT, cat si pentru DIODOR DIN SICILIA, care il situeaza, pentru meritele sale deosebite, ALATURI DE CEI DOI CELEBRI INTEMEIETORI DF MARI RELIGIT: ZARATUSTRA (Zoroastru) si MOI SE, La ospetele-cursuri initiatice pe care le tinea ZAMOLXIS ("fiind un om ca toti oamenii", dupa cum zicea Herodot), acest personaj istoric real aborda nu numai misterele etii de apoi, ci si practicile culticc geto-dacice cu rol TAMADUITOR.
    CONCEPTIA SA MEDICALA INTEGRTSTA (ne referim la Zamolxisl devansa cu multe secole cele cunoscute despre om si imbolnari in epoca in care a trait. Ne-a ramas ca un document peren apreciativul lui HERODOT (485 - 425 i.e.n.): "ZAMOLXIS ne spune ca dupa cum ochii nu pot fi tratati fara a tine scama de cap, nici capul nu poate fi ingrijit fara a tine seama de corp, tot astfel trebuie sa dam ingrijire trupului dimpreuna cu sufletul, si iata pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli, pentru ca ei, grecii, nu cunosc intregul pe care-l au de ingrijit", deoarece "DACA ACEST INTREG ESTE BOLNAV PARTEA NU POATE FI SANATOASA". Apreciativele de mai sus le facea un mare grec, profund patriot, cunoscator al medicinii prehipocratice si al medicinei egiptene, mesopotamiene, etrusce si italice, care nu avea nici un motiv sa linguseasca pe DACI. peosebit de venerat era zeul VINDECATOR de origine daca DARZOS. atat pe timpul lui Decencu cat si al lui Dcccbal.
    Dar medicina daco-getica nu se exercita numai la acest nivel superior. O scama intreaga de sacerdoti si anahoreti (calugari-pustnici), numiti in antichitate KLISTAI sau POLISTAI, isi ofereau ajutorul lor in tratarea diferitelor boli prin metode diferite: vegetariene, contemplative, de abstinenta, si aceasta pe tot teritoriul Daciei, cat si in cetatea de scaun SARMISEGETUZA, nume ce in limba daca insemna "cerate de palisade, construita pe stanci, la inaltime". Dupa lordanes si Iosephus Flaus (sec. I c.n.), acesti polistai erau in mod ificat initiati ca medici.
    Invocarea diferitelor zeitati cu rol ndecator facea parte din practica SACERDOT1LOR-MEDIC1, ca de exemplu: era invocata zeita BENDIS a farmecelor si a vrajilor, considerata "Mama zeilor" zeita a fertilitatitii. GHEBELEIZIS, zeul furtunii, apoi zeita focului sacru (zeita inimii), zeul razboiului si zeita IZVORULUI VIETII (a tamaduirilor).
    Toate acestea se taceau tara a uita practicile ANIMISTE vencrative, legate de serpi, cerbi, lupi, tapi de munte, grifoni, cat si vaioarea tamaduitoare a AMULETELOR de argint, de bronz, de sticla, din cochilii de moluste marine si dinti de mistret si de urs. O practica curenta era depunerea de catre Saccrdotii-Medici si Pustnici-mcdici de ofrande la "ALTARUL" de andezit al zeului SOARE.
    Edent, din fondul de cunte dacice care ne-au parvenit, reiese ca un numar impresionant de mare (cateva sute) se refereau la PLANTE MEDICINALE. De aceea, nu ne surprinde faptul ca in secolul I e.n. medicul grec Dioscoride atribuie FARMACOTECII DACICE un numar de 42 de te medicinale. Faptul ca la Sarmisegetuza s-a gasit un important inventar de INSTRUMENTE MEDICALE confirma realitatea ca medicina daco-gelica era la un inalt nivel in epoca antica. Astfei, au fost depistate: o pensa de bronz de tipul PENSETELOR ANATOMICE, un BISTURIU DE FIER, cutitase, o caseta de lemn pentru inventarul medical 5 ulcele pentru BALSAMURI si ALIFII, o placa mare din cenusa vulcanica solidificata care, prin razuire (avea edente urme de razuire) da o pudra pe baza de CARBONATI si SILICATI ce aveau un efect cicatrizam, absorbant si stimulant in refacerea tesuturilor lezate.
    Din aceeasi perioada, la CRISTESTI-MURES au fost descoperite forfedute chirurgicale, in timp ce in BANAT s-au gasit bisturie si briciuri pentru operatie, iar la GALATII BISTRITEI un mic fierastrau monomanual pentru trepanatii.
    Un merit deosebit in studiul istoriei medicinei daco-gete 1-a adus PALEONTOLOGIA prin analiza oaselor umane din neolitic, epoca bronzului si epoca La Tene. Astfel a fost depistata la GHIMBES, judetul Mures, urma unei FRACTURI de cubirus care, prin aplicarea de ATELE, s.a consolidat perfect. Tot din acea perioada s-au gasit mai multe cranii care au fost deosebit de bine trepanate si care s-au cicatrizat, lasandu-ne posibilitatea de a aprecia prin suprapunerea de niveluri de osteosinteza varsta la care bolnai au fost operati (30 - 40 - 50 si 60 de ani). De asemenea, prin aprecierea straturilor celulare s-a putut sili ca unii dintre bolna au trait mai mult de 30 de ani din momentul interventiei chirurgicale. In afara trepanatiei de la GHIMBES, pe teritoriul patriei noastre au mai fost depistate 14 atare operatii, localizate la SARATA-MONTEORU, RECEA DE MURES, HODOCA, judetul Iasi, si la POIANA BARLADInca din epoca preromana, tratamentul balnear si cu ape minerale a fost larg raspandit pe teritoriul patriei noastre. Astfel, a fost apreciata apa termala de la GEOAGIU (Germisara - "germi" = cald, "sara"- zar = apa in limba daca), HERCULANE (Ad. MEDIAM), BAILE FELIX, SARATA MONTEORU, CALAN - HUNEDOARA (AQUAE) ctc.
    Pe teritoriul Daciei s-a impus si cultul ZEULUI TAMADUITOR ASCLEPIOS, in special in Dobrogea de azi. Acestuia i s-au construit lacasuri de ndecare si sanctuare care au ramas pana la sfarsitul antichitatii. Aceste lacasuri au supraetuit multumita unui sacerdotiu a carui preocupare era aprofundarea cunostintelor de medicina TEORETICA si EMPIRICA. Astfel, asemenea sanctuare s-au cladit si in cetatea HISTRIA INCA DIN EPOCA ELENISTICA. in Dacia numarul credinciosilor care-l omagiau pe Asclepios era destul de mare, in special in centrele mai elevate. O importanta asemanatoare i se mai acorda si zeitei tamaduitoare HYCElA, care adeseori era asociata cu ASCLEPIOS. Dupa toate probabilitatile, acest cult medical a ajuns pana la ULPIA TRAIANA si APULUM in perioada de inceput a formarii etnogenezei poporului roman.
    Si in acele timpuri, ca de altfel intotdeauna, au existat "BOLNAVI LIMITA", muribunzi carora medicina sacerdotala trebuia sa le na in ajutor prin oficierea unor ritualuri cu rol PSIHOTERAPEUTIC, invocand credinta intr-o "lume de apoi", mai fericita, sau cel putin atat de fericita ca in ata prezenta- Credinta intr-o lume post-existentiala dadea mai multa incredere bolnavului in itorul sau. Aceasta credinta tamaduitoare, in special a sufletului (o puternica psihoterapie), nu era o exceptie la daco-geti, ea fiind "iile tempoare" recunoscuta in mod unanim de catre egipteni, evrei, persi, celti si germani.
    Dupa venirea romanilor, in mod normal nu s-a renuntat la stravechea medicinii populara primitiva, la elementele ei empirice si magice. in etnogeneza poporului roman s-a pastrat si credinta in zeul IZBAVITOR de boli ZAMOLXIS, cat si credinta in zeul VINDECATOR D ARZOC, completati de ESCULAP, HYGEIA Si HERCULE, carora bolnai insanatositi, in special prin tratamentele balneare, de la AQUA, HERCULANUM, GEOAGIU, FELIX le inchinau altare de recunostinta si lete votive (spre a le indeplini o mare dorinta), monumente aflate frecvent pe valea Muresului. Medicii adusi de legiunile romane, pregatiti in "orasul etern" cu cele mai noi principii hipocratice, se ocupau nu numai de militari, ci acordau asistenta medicala si populatiei cile, ca de exemplu VALERIUS LONGINUS din Legiunea a Vil-a Claudia din municipiul Drobeta, cat si AELIUS DECIMUS din Legiunea I Criton. Dar, pe langa acestia, au insotit armatele romane si MEDICI CIVILI practicieni, ca de exemplu TITUS RASCANIUS. Fiindca aparusera deja unele specializari, ca de exemplu: chirurgi, oftalmologi, voi mentiona prezenta a doi OCULISTI de prestigiu: TITUS ATTTUS DIVIXTUS si PUBLIUS CORCOLOMUS, si toate acestea in secolul 2-3 al erei noastre.
    In inventarele medicale daco-romane gasite la APULUM (Alba) si GARBAU (Cluj) s-au gasit recipiente pentru COLIRURI si PASTE ndecatoare, chiurete, stilete, baghete, pense, unele tipuri de eprubete, baloane de sticla si chiar o PARAFA MEDICALA a oftalmologului PUBLIUS CORCOLONIUS.
    Prezenta atator oftalmologi, cat si a unor instructiuni prind intrebuintarea colirurilor si a pastelor, cuprinse in doua exemplare manuscrise sub numele de SIGNACULA OCULARIORUM, denota interesul acordat acestor boli, cat si faptul ca in acea perioada afectiunile oftalmologice: conjunctite, blerfarite, trahoma nu erau o raritate, lucru constatat si in istoria medicala romana, greaca, cretana, sumeriana, babiloniana, asiriana, cat si in cea egipteana.

  4. #4
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    Bucuresti
    Posturi
    410

    Articole din ziare despre "tuful vulcanic"

    Author Message
    Florentina Vaduva

    Joined: 07 Sep 2009
    Posts: 1


    Articole din ziare despre "tuful vulcanic"
    De ce intarzie utilizarea acestor materii prime



    Dupa mult timp abordam din nou problema tufului vulcanic. Nici atunci si nici acum, bogatia naturala pe care o avem in vedere nu constituie o noutate in sine, tuful servindu-i si lui Ángel Saligny la celebrele sale constructii, unde l-a utilizat doar ca agregat in compozitia betoanelor, datorita greutatii sale specifice reduse. In 1958 FLORIN VELEANU, directorul Exploatarii de gospodarie comunala si locativa din Govora , un om mereu framantat de ideea inovarii, se apuca de studiul rocilor aflate din abundenta in aceasta zona din Valcea si peste cinci ani obtine primal brevet de inventie privind utilizarea tufului vulcanic ca liant, adica inlocuitor de ciment si var. Inventia n-a fost luata in seama, autorul a persistat si dupa 25 de ani, la 27 martie 1984 obtine un nou brevet de inventie, avand ca tema folosirea ca material de constructie a rocilor de tuf. Asadar, tuful vulcanic este o realitate, inventia asisderea, dar rezultatele intarzie sa se afirme.
    -Tovarase Florin Veleanu, tineti cu indarjire la ideea dumneavoastra, v-ati “batut” pentru ea, fapt confirmat de obtinerea celor doua brevete de inventie. In jurul lor s-a facut valva, a curs destula cerneala din stilourile reporterilor, ati avut un spatiu larg si la televiziune, dar subiectul stradaniei, adica liantul produs din tuful vulcanic, nu-i inca de vazut…
    - Mai intai o precizare, pentru a inlatura o eventuala eroare. Eu nu am inventat tuful vulcanic, aceasta fiind opera naturii, produsa cu zeci si sute de mii de ani in urma. Obiectul brevetului se numeste “VELIT” si este inregistrat oficial ca atare. Cu riscul de a fi acuzat de lipsa de modestie, mi-as permite sa afirm ca inventia, prin noutatea ei, reprezinta o revolutie in fabricarea cimentului de marci inferioare. Cimentul pe care-l propun eu se obtine prin simpla macinare a rocilor si, in functie de cele sase marci brevetate, permite combinarea cu adaosuri foarte mici di gips, clincher etc. Spuneam ca este o revolutie in aceasta industrie deoarece se exclude faza de ardere a clincherului din fabricatia cimentului obisnuit, ceea ce inseamna ca noul produs obtinut din tuf vulcanic este mai ieftin cu 70 %. El , “Velitul”, poate inlocuii cu succes cimentul si varul, utilizarea lui avand o gama diversa: mortare de toate genurile, betoane usoare, constructii agrozootehnice, civile, betoane de umplutura, fundatii si elevatii la cladiri, ziduri de sprijin, tencuieli si cate altele…
    -Din nou argumente in sustinerea inventiei. Tot n-am obtinut, insa, ceea ce doream. Unde este produsul? Care-i soarta “Velitului”? De ce nu se fabrica la scara industriala?
    -Nu-i deloc usor de raspuns la astfel de intrebari. La inceputul cautarilor mele am fost mai intai persiflat, apoi pe rand privit cu neincredere, cu reticenta, uneori cu ostilitate. A trebuit sa dovedesc ca tufurile vulcanice din zona nu sunt roci amorfe, ci au intr-adevar activitate, deci sunt utilizabile. In ce ma privaste am fabricat si intrebuintat “Velitul” in urma cu mai bine de 25 de ani, intr-o instalatie facuta de noi, din materiale refolosibile, casate, mai bine zis, precum mori, filtre, concasoare, iar cu produsul am realizat tencuieli la subsolul de scurgere a apelor agresive clorosodice, iodurate de la baile Govora si in bazine din beton de la cateva sonde de iod, tot din Govora. Comportarea dupa atata timp: excelenta. Sigur cu o floare nu se face primavara, dar am raspuns partial la intrebare. Mai departe: exista premise sigure ca “Velitul” sa fie curand fabricat.
    -Cat de curand, pentru ca de la brvetare au trecut deja cinci ani?...
    -Avizarile au durat foarte mult, dar acum, exista. Din partea C.N.S.T., INCERC, Banca de investitii, C.S.P., Centrala industriala a cimentului care este si coordonatorul de balanta. Priviti si acest “Studiu de laborator pentru elaborarea instructiunilor tehnice de utilizare a noului liant –Velit – in constructii montaj, elaborat de Institutul de cercetare, proiectare si directivare in constructii. Ce a fost greu a trecut, zic eu.
    Nu numai ca il privim, dar si citim acest Studiu si retinem din preambul motivatiile care recomanda inventia, adica “velitul”. Iata: “In conditiile mentinerii inca in actualitate a implicatiilor crizei energetice mondiale, cu repercursiuni si la nivelul tarii noastre, problema consumurilor inglobate de energie si combustibil este incontinuu primordiala si pentru domeniul materialelor de constructii”. Si mai departe: “Avand in vedere toate aceste aspecte, apare cu pregnanta necesitatea cercetarii si realizarii de noi produse iar in actualele conditii obtinerea lor trebuie sa se bázeze in primal rand pe utilizarea de noi materii prime, neenergointensiv si in acelasi timp disponibile”.
    Frumos spus, bine argumentat dar oarecum inútil in cazul de fata. Produsul neenergointensiv exista, rezérvele sunt disponibile si este pacat sa se piarda timp in elaborarea de fraze mestesugite, cand de fapt nevoia reala de materiale de constructie ieftine exista, fiind accentuata chiar de secretarul general al partidului, la sedinta din 2 iunie a Comitetului Politic Executiv. Stim, toate marile inventii din istoria omenirii au fost la inceput privite cu neincredere. Suntem insa in alt secol, cu posibilitati tehnice si stintifice de verificare infinit mai rapide si mai suntem presati de timp, adica de a produce iute si economicos. Din pacate pe langa multe inventii valoroase au fost inventate si… inertia, avizarile de lunga durata si alte asemenea obstacole in calea aplicarii unor idei, pe cat de practice, pe atat de eficiente. Pentru “Velit”, s-au realizat, in fine, studii de proiectare a unei fabrici cu microproductie, inventie urmand a demara in trimestruil IV al acestui an. Cu conditia ca (iata mai apare ceva) Filiala Brasov a Institutului de cercetare si proiectare pentru industria liantilor si azbocimentului sa-si termine treaba inceputa in urma cu aproape patru ani…
    Trecem peste argumentele proiectantului ca obtinerea avizelor a durat foarte mult (in paranteza fie spus , tot inventatorul s-a zbatut sa le obtina, cu toate ca acum, inca nu ne dam seama cine are interes sa intarzie o investitie extrem de necesara) si aducem in sprijinul grabirii fazei de proiectare alte argumente care fac inutile orice comentarii:
    1. In fabrica amintita urmeaza sa se realizeze anual 40 000 tone de ciment tip “Velit”, iar prin extindere, cantitatile vor sporii considerabil. 2. Amplasamentul a fost ales si este pregatit pentru promovarea investitiei chiar “in buza” rocilor de tuf vulcanic. 3. Reziduurile de la concasare vor putea fi utilizate ca material izolant termic, avand aceleasi caracteristici de conductibilitate termica ca si betonul celular aurtoclavizat (BCA). 4. Geologii au evaluat rezérvele de tuf vulcanic din zona Govora Gatejesti la cateva decenii. Acestea numai la suprafata , in carierea deschisa, adica. Practic rezerve merg in adancime, un prea mult dar se intind pe suprafete mari, de la Govora pana in apropiere de Ramnicu Valcea.
    Cu speranta ca macar acum, in cel de-al doisprezecelea CEAS s-a inteles ca dispunem de o mina de aur care de milenii asteapta sa fie exploatata, ca in fine toti factorii de avizare sunt convinsi ca “Velitul” este cu adevarat o inventie capabila sa revolutioneze industria cimentului, cu aceste sperante, deci, ne intoarcem la inventatorul Florin Veleanu, de la care mai putem obtine inca multe lucruri interesante…
    -Anii au trecut, ati mai incaruntit putin, dar patima inovarii, a descoperirilor a ramas neschimbata. Cel putin asa lasa sa se inteleaga proiectul viitoarei microfabrici de ciment la care este prevazuta si o linie de fabricare a pigmentilor. Despre ce noutati este vorba?
    -Am gasit la minele de carbune din zona Berbesti Alunu un sist rosu pe care minerii il numesc “portelanit” de fapt o argila arsa, formata odata cu carbunele si care se arunca. Cercetand am descoperit ca aceste sisturi contin intre 12 si 14 % oxid de fier rosu, ceea ce inseamna o mare putere de colorare. Folosind vechea instalatie de macinare a tufului vulcanic, la care am mai adaugat cate ceva, tot din casari, precum microseparatoare, filtre pneumatice, am obtinut un pigment natural pentru vopsele. Este in fapt o simpla macinare a sistului rosu, doar ca la rigoare de finete a 60 de micróni. Noul produs a fost omologat de unitati in cadrul Ministerului Industriei Chimice si Petrochimice ce, in speta de “Policolor” Bucuresti si “Sinteza” Oradea, conform STAS 7948, si acum, nu mai scapam de solicitari .
    -Firesc. Un atare pigment se importa si este de datoria dumneavoastra sa raspundeti favorabil oricaror cereri. Vreau sa cred ca nu asteptati sa brevetati mai intai aceasta noua inventie, sa asteptati inca 20 de ani cu avizarile…
    -Nici vorba. Macinam si livram aproximativ 200 de tone pe an. Din pacate, cererile se radica la cel putin 4000 tone anual si cu aceasta veche “rasnita” pe care o vedeti in curte este practic imposibil sa producem asemenea cantitati. Noua instalatie pentru ”Velit” va rezolva problema. Cu cat mai repede cu atat mai bine, in folosul economiei nationale. Inca un amanunt, ca sa duc idea pana la capat: din rezidurile de la concasarea sistului argilos se va realiza “Terra Roza”, cum ii spun italienii zgurii, folosita la pistele din bazele sportive, material la fel de pretios ca si roca din care provine. Care roca este evaluata la o rezerva apreciabila.
    Am vazut si pipait praful rosu obtinut dintr-o roca de care minerii nu stiu cum sa scape pentru a nu compromite calitatea carbunelui. Am vazut si m-am urcat pe mamelonul de pamant pe care acum cresc arbusti si fragi, dar la cativa centrimetri se deschide spre adancime roca fina de tuf, care strivita intre degete, devine ciment. Am vazut de fapt doua bogatii inestimabile, neluate in seama si nepuse in valoare, cu toate ca ele stau la indemana oricui. Inginerul Florin Veleanu, cu apetitul lui catre nou si cu ardoarea gospodarului a adus rocile sub lupa microscopului, in retortele de laborator, aureolandu-le cu rangul de materii prime de mare valoare. Si cum prezumtia a devenit certitudine, nimeni si nimic un are dreptul sa ignore evidente. Dovedita, atestata, brevetata, aceasta “certitudine”se cere exploatata. Operativ si fara obstacole birocratice care sa franeze progresul si nazuinta spre mai bine. “Velitul”si pigmentul pentru vopsele, oferite de specialistul valcean trebuie sa ocupe locul pe care-l merita in randul materiilor prime reclamate de economia nationala.


    Emil Munteanu






    Orizont tehnico-stintific romanesc

    Materia prima valoroasa: tuful vulcanic

    Cu mai putin de doi ani in urma, Dan Veleanu semna la Govora, actul de nastere al unei unitati de productie profilata pe materiale de constructii dar, fapt notabil prezenta cimentului si utilizarea lui efectiva erau doar simbolice. Evenimentul a facut valva. Unitatea a inceput sa produca materiale de constructii de buna calitate, mai intai pentru nevoi locale, apoi pentru alti beneficiari, folosind ca materia prima de baza nu cimentul ci “tuful dacitic”cu o putere de liant comparabila cu cea a cimenturilor slabe si mijlocii, materie prima existente in cantitati considerabile in preajma localitatii. Parea ca evenimentul tinde sa intre in anonimat mai devreme decat s-ar fi cuvenit. Dar exemplul de la Govora nu putea ramane fara urmari. Recent intreprinderea miniera din Ramnicu Valcea a introdus in circuitul economic, la scara industriala, tuful vulcanic macinat folosit, de aceasta data nu numai ca liant in constructii ci si ca material filtrant in chimie, abraziv folosit la slefuirea sticlei si cautarile sunt in curs pentru a i se gasi si alte utilizari. Dar odata inceputa cautarea nu s-a oprit aici. Specialistii aceleiasi intreprinderi au reusit sa dea si marmurei macinate o suma de utilizari valoroase in producerea unor materiale abrazive, a unor vopseluri speciale, a electrozilor de sudura. Foarte curand, lista a inceput sa creasca in dimensiuni, adaugandu-i-se pastele refractare pe baza de alcohol, care eliminau fisele de import pentru produse similare si grafitul de inalta puritate, materie prima deficitara, de mare interes pentru industria electrotehnica. Iata, asadar, o intreaga lista de materii prime valoroase, intre care “tuful vulcanic” de la Govora cu spectaculoasele lui metamorfoze.
    Antón Uncu



    Experiente care merita atentie

    CONSTRUCTII FARA CIMENT

    Despre masivul de tuf dacitic de la Malul Alb, masiv ce se intinde de la Ocnele Mari, traverseaza Gatejestiul pentru a ajunge pana la Govora, imi vorbise cu ani in urma, unul dintre cei mai cunoscuti constructori de pe malurile Oltului, Dan Veleanu. Ne-am reintalnit nu demult si discutia noastra a avut ca subiect una din mai vechiile sale inventii, cea care poarta numarul 43074 intitulata: “Procedeu de obtinerea cimentulu”.
    -De la brevetarea inventiei au trecut cativa ani buni. Toti specialistii au aplaudat-o la vremea respectiva. Au venit atunci, aici la Malul Alb, cercetatori, profesori universitari, constructori, specialisti in betoane ba si cativa zidari. Am facut impreuna probe, incercari. Toate au corespuns. Au trecut insa ani si totul a fost dat uitarii. Ma rog…Cert e ca Malul Alb constituie o mare bogatie naturala a tarii, un zacamant de tuf vulcanic unic in Europa prin dimensiunile sale.
    -Pana aici toate bune. Ce s-a facut? Ce s-a intreprins concret pana acum.?
    -Am exploatat zacamantul pe plan local, rezultatele fiind excelente. Dar asta nu inseamna cine stie ce. Malul Alb, asa cu il evalua profesorul Murgoci reprezinta un volum de tuf dacitic de 40 milioane metri cubi, cifra ce priveste numai zacamantul de suprafata.
    -Tovarase Veleanu, nu ati vrea sa reluam problema si sa incepem cu inceputul?
    -Procedeul de obtinerea cimentului din tuf daciticare are la baza o observatie. Taranii vin si azi la poalele muntelui cu carutele pentru a lua roca. O sparg si praful obtinut il imprastie in grajdurile animalelor, mediul de aici transformandu-l intr-o adevarata placa de ciment, foarte rezistenta.
    -Imi aduc aminte ca ati dus probe pentru analize, la Iasi.
    -Dupa profesorul universitar Chirita de la facultatea de constructii din cadrul Institutului Politehnic din Iasi, roca vulcanica de care vorbim are urmatoarea compozitie: bioxid de siliciu insolubil in HCI (78-80%) oxid de aluminiu (1-1,500 %), oxid de fier (1,300-1,600%), oxid de calciu (9-14%) silicat tricalcic si aluminat tricalcic (4-5%). Probele de laborator aduceau astfel tuful dacitic de la Govora foarte aproape de compozitia cimentului. Totul era peste asteptari. De aici am inceput de fapt totul…
    -Sa mergem mai departe.
    -Am pornit cercetarile. La Brasov, la o intreprindere de materiale refractare, am gasit o moara cu bile pe care am instalat-o chiar langa masivul de tuf. Pentru a fi ciment, pentru a atinge parametri unui liant hidraulic tuful dacitic trebuia macinat si corectat cu cativa compusi chimici. Dupa lungi cautari m-am oprit la alumina calcinata, var nestins si ipsos. Prima proba avea urmatoarea compozitie: ciment clasic, M-400 (53%), ipsos (25%), oxid de aluminiu (1%) si tuf macinat (41,5%). Rezultatatul a fost peste asteptari. Priza incepea dupa o ora si se incheia dupa trei. Constanta de volum foarte buna. Nu existau contractii, nu se umfla la turte. Rezistenta la rupere si la compresie: 300 kg/cm patrat.
    -Deci un produs similar cu cimentul M-300 la obtinerea caruia aportul tufului vulcanic este aproape jumatate.
    -Exact. Numai ca cercetarile mele nu s-au oprit aici. Folosind tuf dacitic in proportie de 75,5 % , var praf in proportie de 19,5% si ipsos 5% am obtinut un ciment cu o rezistenta la compresie dupa 28 de zile de 70 de kg pe centrimetru patrat, si o rezistenta la tractiune de 20,770. Un produs excelent pentru obtinerea prefabicatelor. Pe parcursul cautarilor mele am marit procentul de tuf ajungand pana la 82%. In amestec cu 15% var praf si 2% ipsos am realizat un liant ce inlocuieste cimentul in toate marcile de mortare. In fine n-am sa insirui acum toate cele opt procedee de folosire a tufului vulcanic in obtinerea de lianti.
    Cert e ca prin folosirea tufului dacitic se obtin cimentul cu priza normala prin simpla macinare a rocii vulcanice la care se adauga cateva produse de corectie. Marele avantaj este acela ca cimentul obtinut se realizeaza fara consum de energie, fara a fi necesara arderea obisnuita ca la cimenturile obtinute din rocile de calcar, argila sau calcar marna. Este un lucru bine cunoscut ca, indiferent de marca, cimenturile clasice se obtin prin arderea clinkerului la 1400 de grade, in cadrul materialelor de constructii cimentul fiind cel mai mare energofag.
    -Din cate am inteles aceasta este si marea calitate a tufului dacitic de la Malul Alb. Prin folosirea lui se pot obtine lianti si cimenturi cu consum redus de energie.
    -Intra-devar. Pe parcursul anilor am avut posibilitatea sa-i verific caracteristicile. Ma intresau in mod deosebit cum se comporta in mediul acid si bazic. Prilejul s-a ivit cu totul intamplator. La pavilionul central de bai-sulf si iod de la Baile Govora, tencuielile se degradau permanent datorita agentilor corozivi. Am folosit la tencuieli, asta era in urma cu vreo sapte ani, unul din procedeele ce aveau la baza tuful dacitic. Ei bine rezultatele au fost extraordinare. Tencuiala aplicata pe pereti rezista si acum. A fost, de fapt, prima experienta cu aplicare practica.
    -A urmat si a doua?
    -In urma cu cativa ani am construit mai multe bazine (batale) de depozitare, la sondele de iod ale statiunii. La Govora toata lumea le stie sub numele de sonda 601 si 608. Orice fel de ciment folosit pana atunci descompunea pur si simple tencuiala. Mediul bazic isi facea datoria. Ultima tencuiala aplicata, avand la baza tuful vulcanic, mai rezista si astazi. O sa va mire poate, dar l-am folosit si in constructii civile. Nu la tencuieli, nu ca liant, ci direct la fundatii.
    -Cu alte cuvinte, pus la incercare, la probe, cimentul cu tuful dacitic a rezistat…
    -Toate exemplele pe care vi l-am dat stau la dispozitia celor interesati. Nu e vorba de o zi sau doua, ci de ani.
    -Asta ar fi, daca vreti s-o numim asa, istoria. Ce se face in prezent?
    -O buna vreme nimeni nu s-a mai interesat de tuful dacitic de la Malul Alb. Criza energetica, lupta pe care o ducem toti pentru a economisi fiecare gram de combustibil convencional m-au determinat sa aduc din nou in discutie imensa bogatie naturala de care dispunem. In urma cu cateva zile m-am intors de la Brasov. Am adus o noua moara cu bile imprumutata de la Centrala de produse refractare. Are o capacitate de 2,5 tone pe ora. O vom monta din nou, in imediata apropiere a masivului de tuf vulcanic. Cimentul obtinut il vom folosii la diverse obiective de investitii din judetul Valcea. Cantitatile obtinute, retineti moara cu bile nu poate prelucra decat 2,5 tone pe ora, sunt insa mult prea mici fata de imensitatea zacamantului. Tuful dacitic de la Malul Alb reprezinta o bogatie nationala ce trebuie redata imediat circuitului economic. Am discutat problema cimenturilor obtinute din tuf dacitic cu mai multi constructori valceni, cei care-i cunosc cel mai bine calitatile. Parerea a fost unanima: un liant excelent, ce inlocuieste cu succes cimentul. Iata si parerea unuia dintre cei mai autorizati specialisti in materiale de constructie, profesorul Nicolae Voina, de la Institutul de constructii Bucuresti.
    -In general tufurile vulcanice folosind diverse retete pot devenii foarte buni lianti in fabricarea betoanelor si este logic ca tuful dacitic de la Malul Alb sa fie in acest sens un material util economiei nationale. De alt fel, experientele efectuate in acest sens au dat rezultate spectaculoase dovedind posibilitatea inlocuirii cimentului, cunoscut ca material energointensiv, cu lianti naturali, ce nu mai necesita consumuri mari energetice. Asa stand lucrurile ni se pare logic sa ne asumam efortul de a pune urgent in valoare cele 40 de milioane metri cubi de tuf dacitic de la Malul Alb, specialistii de la de la Institutul de cercetari in constructii, Institutul de cercetari, proiectari si inginerie tehnologica, de la ministerul de resort si fireste, alti specialisti ce doresc sa participe, concluziile acestei confruntari urmand sa faca obiectul unui viitor articol.
    Marius Georgesc



    De la tuful vulcanic de la Govora la pamantelul de Berbesti

    Valoarea economica a unei initiative

    Exista in apropiere de Govora un sir de dealuri a caror culoare alb-galbuie invinge vegetatia si razbate la suprafata prin niste copci ciudate deschise in verdele ierbii. Pentru cine nu cunoaste locul, contrastul acesta nu poate sa aiba nici-o semnificatie decat, eventual, una de ordin peisagistic. Din cand in cand oamenii de prin partea locului incarca in carute roca dura de culoarea untului, rupta dintr-o muche de deal si o duc cine stie unde. Iarna, contrastul dispare invins de albul zapezii dar, mai departe, printr-o neverosimila metamorfoza culoarea se schimba treptat spre rosu pana insangereaza linia orizontului. Dincolo de farmecu inedit al locului mai exista si un alt inteles, mai prozaic poate, in care calculul economic ia locul metaforei. Dealul cel alb este tuful vulcanic de Govora, cel rosu – pigmentul de Berbesti.
    -Cu ani in urma ne marturiseste tovarasul Dan Florea Veleanu, directorul Exploatarii de gospodarie oraseneasca din Govora, eram la Ocnele Mari. Ma plimbam fara nici o treaba, ca omul, in concediu admirand peisajul.Venea de la deal o caruta cu cai si in caruta niste piatra alba. Nu din curiozitate dar parca mai vazusem eu piatra la fel ca aia. Intreb: Ce e piatra asta, badie? Iaca niste mal imi spune omul. Il pun in grajd la cai… Ma duc dupa el si vad unul din grajduri. Sa nu imi vina sa cred. Ca asfaltul de pe sosea, ba poate mai drept, ca ala mai are si gropi dar asta n-avea deloc. Ma intorsei la Govora. Glont la dealul nostru. Aceiasi piatra. Ba parca si mai frumoasa. Retineti ca asta e o treaba de vreo douazeci de ani si mai bine. Facui ce facui, luai niste probe si le trimisei la Iasi la profesorul Chirita, la catedra de constructii. Da’ pana sa vina fisele de analiza mai pusei mana si pe carte. Ce mai vorba lunga aflai si eu ce se stia de vreo cinzeci de ani, daca nu mai mult, ca tuful vulcanic este un liant, nu asa de bun ca cimentul, dar oricum nu-i trebuie flacara.
    -Asta a fost ca sa zic asa, istoria, tovarase Veleanu. In urma cu doi ani, cand am mai trecut pe la dumneavoastra erati aproape gata cu o statie pilot pentru materiale de constructie din tuful volcanic. Am trecut pe la statie. Parca a mai crescut, parca nu, dar si-a schimbat culoarea. E rosie. Si tuf un prea am vazut prin preajma. De ce?
    -Care este rostul unei stati pilot, ma rog frumos? Sa faca o demonstratie, nu? Demonstratie am facut-o. Mortare, betoane, elemente de constructie…Am facut si pentru noi si pentru altii, am facut si un garaj fara nici un gram de ciment, cateva anexe… Gata! Trecem la industrie. Am procurat aproape toate utilajele pentru o únitate de productie amplasata in imediata apropiere a carierei. Am depus si un dosar de inventie, dar pana vine brevetul mai dureaza.
    -Brevet?! Pentru ce?
    -Cum pentru ce, frate draga? Dar este vorba de cateva zeci de retete de mortare plastice si betoane pe baza de tuf vulcanic.
    -Aveti avizul institutului de specialitate?
    -Cunosc filiera. Sigur ca-l avem. Avem si beneficiar, Intreprinderea judeteana de constructii-montaj. Avem si vreo cinci milioane fonduri. Dar asta nu se face cat ai bate din palme.
    -Nu trebuie sa va spun eu care este problema energiei si cat de multa energie consuma cimentul.
    -Numai daca este cazul. Au trecut doi ani, tovarase Veleanu. Sapte sute treizeci de zile. Ce s-a facut in acest interval? Cateva zeci de tone de mortare si betoane, cateva zeci de mii de elemente de constructie…Si s-a mai schimbat culoare statiei pilot. E putin. Restul e istorie. Frumoasa ce-i drept dar atat. Cu amintiri frumoase nu se construiesc case.
    -Sa zic ca n-ai dreptate as mintii… Asa este, ce sa mai lungim vorba. Parca eu n-as vrea sa mearga mai repede? Dar cu statia pilot n-ai dreptate. Este ea rosie asa cum spui dar este asa pe motiv de “pamantel”. Am pilotat pe ea pigmentul de Berbesti. Si merge. Ba merge asa de bine, ca in cateva luni, pe statia asta asa de mica, cum se vede, am realizat vreo cateva milioane de lei productie.
    -Cu cine ati contractat?
    -Cu Intreprinderea “Policolor”, cu “Sinteza” din Oradea, mai sunt si altii… Nu mult, doar vreo 500 de tone, deocamdata, dar vor venii si comenzi mai mari. Pamantelul asta are 10% pigment. Dumneata spui ca a mers incet. Dar stii ce-mi pare mie rau acum.? Ca am ajuns la un rezultat, bun, rau cum este, toata lumea ar vrea productie. Ba mai sunt si din cei care ma critica. Atunci sa mai dau un motiv. Nici cu pamantelul de Berbesti nu raman numai la productia de pigment. Am sa fac din el betoane si cimenturi colorate, ca si “pamantelul” asta a fost ars cine stie cand dar flacara aia s-a stins in maruntaiele unui vulcan.
    -Cat ciment mai folositi in retetele dumneavoastra, tovarase Veleanu?
    -Depinde de reteta. In unele deloc, in altele mentin 10 %, 20%, chiar mai mult dupa marca de beton sau mortar pe care vreau s-o obtin. Asa ca sa va faceti o idee generala, la betoane am redus consumul de ciment cu circa 60% iar la mortare de vreo zece ori.
    -Rezerva este mare?
    -Cam 40 de milioane metri cubi numai la suprafata. Ma refer la tuf. Pamantelul este mai putin. Circa 6 milioane metri cubi. Va dati seama. Rezerva pentru o suta de ani.
    Nu vrem sa insistam asupra gradului de urgenta a lucrarilor de la Govora. Valoarea acestei initiative si dimensiunea rezervelor, confruntate cu nevoia acuta de economii in sectorul energetic si in cel al constructilor sunt argumente suficiente, credem, pentru ca revenirea noastra, pe care ne-o propunem, sa prilejuiasca raspunsuri mult mai consistente.
    Antón Uncu



    Sa sti, sa vrei, sa faci



    Ma aflam zilele trecute la sera de flori Riureni si admiram stradania celor de aici de a realiza rasadurile pentru zeci de mii de fire de garoafe care vandute, vor crea fonduri necesare altor lucrari de dezvoltare si modernizare a serei. Tehnicianul Ion Ghinea mi-a aratat, apoi, presa pentru confectionat ghivece, cuptorul in care acestea se ard, gospodaria cu peste 100 de iepuri (anul trecut erau doar o pereche) si mi-a propus sa mergem sa vedem la un decanator doua specii de plante acvatice care se inmultesc deosebit de repede, purifica apele reziduale si constituie in acelasi timp, o pretioasa hrana pentru animale. “Noi avem de gand sa le dam acestor plante si o destinatie decorativa, adica sa umplem cu ele niste vase din sticla, care vor sta frumos si vor inviora orice apartament. Pana una-alta, la decantoare s-au confectionat, in cateva zile, fata de o luna cat se apreciase opritoarele care sa impiedice deversarea plantelor”.
    L-am cunoscut cu acest prilej pe tehnicianul Gheorghe Eftimie, care prezentandu-mi instalatia de fabricare a varului, mi-a vorbit despre realizari asemanatoare, prin aotodotare, la Baile Govora. Astfel, am ajuns la exploatarea de gospodarie oraseneasca de aici, unde l-am abordat pe directorul acesteia, Florea Veleanu: “Statia pilot pentru coloranti, materia prima care se gaseste din abundenta la Berbesti, merge din plin. Lunar, expediem beneficiarului nostru, Intreprinderea “Sinteza” Oradea, pe baza de contract, zeci de tone de pigmenti minerali. La “moara” am montat microseparatoare si filtre de 50 microni materialul si sa eliminam imprastierea acestui praf in aer. In colaborare cu grupa de cercetare de la Ocnele Mari a Institutului de cercetare miniere Cluj-Napoca a fost pusa la punct, avizata si insusita de INCERC Bucuresti tehnologia de preparare a tencuielilor si mortarelor din tuf vulcanic. Una dintre destinatii dupa tercerea la proiectare de catre centrul nostru judetean specializat este aceea de strat izolator pentru terasele blocurilor. IJCM-ul putand avea prioritatea si exclusivitatea producerii noului material de constructii care inlocuieste cimentul, produs energointensiv, dupa cum se stie. In momentul de fata se afla in lucru, tot prin autodotare, instalatia de granulat tuful.”
    Am ales, la intamplare cateva exemple din aceasta intreprindere, pentru a demonstra, daca mai era nevoie, ca nici un efort de gandire nu trebuie dispretuit. Fiecare idee noua, fiecare initiativa constituie, oriunde, un substantial avantaj in bilantul realizarilor. Important este sa sti, ce vrei sa faci…
    C.Vidor

    Tue Apr 20, 2010

    Enciu Doru

    Joined: 10 Jan 2010
    Posts: 1238
    Location: Craiova



    Pana la urma ceva o sa se intample si cu TUFUL asta ,,o sa apara cineva care o sa faca ceva ...!!!

  5. #5
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    Bucuresti
    Posturi
    410

    Primii pasi - Fabrica Veleanu !

    Author Message
    Adrian Pop

    Joined: 03 Sep 2009
    Posts: 10559
    Location: Craiova


    Primii pasi - Fabrica Veleanu !
    Buna ziua Domnule doctor,



    Ideea mi se pare deosebita.

    Chiar il cunosc bine pe Gabriel Vladut, mai ales ca peste cateva saptamani la el la IPA o sa prezentam alaturi de un partener german, produsele firmei noastre.



    O sa ma consult cu el. Sa vedem ce ne indruma sa facem, referitor la fabrica de materiale de constructii VELIT de la Govora.



    Astept 2-3 zile si probele de radiatii pe care o sa le faca Radu, cumnatul meu, dupa care incepem toti trei ( Teodor, Catalin si cu mine ) sa punem pe hartie primii pasi ai primei etape de lucru. O sa concepem pe etape si un plan general, plecand de la cele 8 inventii si nu stiu cate inovatii ale Domnului Veleanu, pana la a finaliza fabricile de materiale de constructii Veleanu ( ciment, lianti, caramizi, boltari, gresie, faianta, materiale ornamentale, coloranti naturali, compozitii asfaltice, etc ).



    Aseara Domnul Velanu mi-a spus din nou ca la Cluj, in zootehnie se foloseste tuf vulcanic ca ingrasamant, amestecat cu furaje.



    Domnul Veleanu mi-a mai spus ca are coloranti de exceptie. Aseara zicea sa mearga cu mine la Berbesti in nordul Olteniei sa mai scoatem pe piata alt colorand nou, pe care -l vom face dintr-un materail stiut numai de el. El are mai mult coloranti, nebrevetati, fiind amestecati cu cimentul VELIT.

    Imi spunea ca de mii de tone de astfel de coloranti cereu cei de la Policolor si de la o alta intreprindere din tara.

    O sa analizam tot ce s-a scris despre el in ziare si sper sa facem rost de interviurile lui date la televiziune inainte de 1989.



    Azi, baietii din Craiova, Emil, Petre, Cornel si Dragos, se duc la cursurile lui Vasile Paun. I-am rugat eu sa participe la ele, pentru ca Vasile este un bun profesionist.

    Noi doi nu suntem compatibili. Dar am discutat mult ieri cu el, ca Romania are sansa sa iasa din impasul economic prin Cercetare, Turism si Agricultura.



    Si daca stim asta, s-o facem la superlativ.



    O zi Minunata,

    adi

    --- On Sat, 3/20/10, Liviu NUTEANU <liviusn> wrote:



    From: Liviu NUTEANU <liviusn>
    Subject: Fw: Newsletter EEN no 114
    To: "Adrian POP" <zalmoxa_adipop>
    Cc: "Dorin NUTEANU" <smado_impex>
    Date: Saturday, March 20, 2010, 12:24 PM




    Poate ca ajuta in viitor pentru tuful vulcanic ?


    ----- Forwarded Message ----
    From: Gabriel Vladut <office>
    To: Undisclosed-Recipient:;@ipacv.ro
    Sent: Sat, March 20, 2010 9:37:09 AM
    Subject: Newsletter EEN no 114




    Stimata Doamna,
    Stimate Domn,

    Primiti va rog in attach EEN Newsletter no 114; 13-2010 editat de catre IPA sucursala Craiova, Ro 4 Europe, partener Enterprise Europe Network .

    Aveti calendarul evenimentelor tip brokerage ce se organizeza in Europa in perioada urmatoare.
    Daca veti gasi evenimente interesante la care doriti sa fiti prezenti, Dvs sau clientii Dvs va rugam sa ne informati la office@ipacv.ro pentru a va putea sprijini in inscrierea profilelor si a va transmite informatii utile. Functie de interesul participarii putem insoti grupul cu un specialist in brokerage care sa asiste partenerii romani la discutii sau sa va reprezentam (servicii gratuite).

    Va rugam sa ne contactati office@ipacv.ro, daca aveti:
    oferte sau cereri de afaceri (pentru care cautati parteneri in UE)
    oferte de inventii, inovatii, noi tehnologii (TO - Technology Offers) pe care doriti sa le promovati in UE prin transfer tehnologic sau solicitati oferte de noi tehnologii, echipamente (TR - Technology Request) spre a fi promovate in Romania.
    oferte sau cereri pentru parteneriate in vederea participarii la proiecte europene (FP7, Eureka, Leonardo, etc)

    Vom fi bucurosi sa va sprijinim; serviciile si consultanta sunt gratuite.

    Mai multe informatii despre noi gasiti la adresa http://www.ipacv.ro/ro4een/

    Nesletter se adreseaza si Asociatiei Dunarea 21 ce cuprinde IMM-uri, Business Centers, Incubatoare, Parcuri si organizatii din Republica Moldova, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Bosnia, Albania, Ucraina.


    Aţi primit acest mesaj pentru că sunteţi prezenti în baza de date www.ipacv.ro/ro4een.

    Va puteţi dezabona transmitand un mesaj la office@ipacv.ro cu subiectul Dezabonare EEN.

    Abonare EEN
    Daca ati primit acest newsletter de la un colaborator,

    va puteti abona transmitand un mesaj la office@ipacv.ro cu subiectul Inscriere EEN.


    Cu consideratie
    Gabriel Vladut
    RO 4 Europe, partner Enterprise Europe Network
    ARoTT
    office@ipacv.ro
    www.ipacv.ro

    Sat Mar 20, 2010

    Adrian Pop

    Joined: 03 Sep 2009
    Posts: 10559
    Location: Craiova



    Am discutat cu Domnul Veleanu cateva cuvinte in seara aceasta. Am fost plecat din tara.
    Il caut maine la telefon.

    O zi buna,
    adi

    ----- Original Message -----
    From: "preotesescu gabriel" <pgabrielus>
    To: <adipop>
    Sent: Saturday, May 29, 2010 8:31 AM


    > Buna ziua domnule Pop,
    > Va rog daca puteti sa-l sunati pe socrul meu,v-a telefonat ieri pe mobil si din pacate nu a putut lua legatura cu dvs.
    > Cu respect,
    > Gabriel
    >
    >
    >


    --------------------------------------------------------------------------------



    No virus found in this incoming message.
    Checked by AVG - www.avg.com
    Version: 8.5.437 / Virus Database: 271.1.1/2903 - Release Date: 05/29/10 06:25:00

  6. #6

  7. #7

  8. #8

  9. #9

  10. #10

Pagina 1 din 4 1234 UltimulUltimul

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •