Sa invatam de la altii

[ana_maria]

Ne referim la agricultura urbana, ceea ce inseamna cultivarea plantelor si cresterea animalelor in interiorul si in jurul oraselor, nu neaparat in buricul targului. Noi am identificat si iti oferim 11 idei de afaceri agricole pe care le poti deschide si la oras nu doar la tara. In oras, am putea intalni ferme individuale, afaceri de familie, de grup sau cooperative si intreprinderi comerciale. In marea majoritate sunt ferme mici dar intalnim si ferme medii si chiar de dimensiuni mai mari.



Desi nivelul tehnologic al majoritatii intreprinderilor agricole urbane in tarile in curs de dezvoltare este inca destul de scazut, exista tendinta spre o agricultura mai intensiva si mai avansata din punct de vedere tehnic dar si mult mai diversificata decat este in prezent.

Iti propunem 11 afaceri la cheie din domeniul agricol care pot fi demarate cu succes si in mediul urban:

1. Cultivarea trandafirilor - o afacere cu un profit de 343%!


2. Cultivarea ciupercilor - nu necesita mult spatiu si cultura cu cel mai mare randament pe metru patrat!


3. Cresterea iepurilor - un venit suplimentar pentru orice gospodarie


4. Ferma piscicola in sistem familial - o afacere cu succes garantat!


5. Ferma de lipitori - terapie si afacere in acelasi timp!


6. Cresterea albinelor - O afacere cu produse sanatoase! Siguranta financiara!


7. Fema de raci - o afacere cu venituri de peste 30.000 euro anual!


8. Cresterea caprelor


9. Cresterea prepelitelor japoneze - afacere cu investitie modica, cheltuieli putine si profit imediat de pana la 300%!


10. Crescatorie de fazani


11. Ferma de vipere. Poti castiga 20.000 euro/luna din cresterea viperelor pentru venin



Mult succes in afaceri !http://clubideideafaceri.manager.ro/...-oras-137.html

[ana_maria]

Agricultura nu a murit si niciodata nu va fi un domeniu lasat in stand-by si asta se intampla pentru ca numeroase industrii depind de ea. In mod normal, numerosi romani cunosc detaliile problemei si se orienteaza catre acest areal cu tot avantul, asteptandu-se la rezultate impecabile.



Si desigur ca nu toti agricultorii vor obtine aceste rezultate. Cei care se vor bucura de cele mai bune sanse de succes raman cei care stiu cum sa efectueze cele mai inspirate investitii. Si aici ne referim si la identificarea de culturi profitabile si la tintirea conceptului eco/bio acolo unde este posibil.

In acest sens, romanii cu spirit de agricultor incep sa isi extinda perspectiva asupra afacerilor agricole si sa tinteasca noi idei de afaceri care le pot aduce profituri datorita, intr-o buna parte, si nivelului competitional redus.

Aici intervin culturile agricole noi si extrem de interesante, cele care par sa devina noi centre de interes pentru cei care nu mai vor sa cultive aceleasi plante, legume si arbusti clasici.

Iata si cateva afaceri mai originale spre care va puteti indrepta atentia daca detineti teren sau daca aveti de gand sa achizitionati un petec:

1. Cultivarea arbustilor Goji, Aronia si a merisoarelor
2. Cultivarea salciei energetice
3. Cultivarea trandafirilor
4. Cultivarea andivelor, brocoli-ului
5. Cultivarea coacazelor si afinelor
6. Cultivarea catinei

Mult succes si spor la afaceri agricole originale!


http://clubideideafaceri.manager.ro/...ltura-103.html

[ana_maria]

Un fermier din Mangalia cultivă legume în sere...îngropate

S.T. | 18 Mai 2012, 23:26

Foto: Antena 1

Grădinile suspendate au uimit antichitatea, însă o inovaţie... pe dos a uimit România.

După zeci de ani lucraţi ca inginer horticol, un fermier din Mangalia s-a decis să pună în practică o idee mai veche. Omul s-a pus pe cultivat legume în sere îngropate, iar inovaţia...pe dos promite un viitor de succes în România.

Fermierul are un vis mare: roşiile cultivate la mai bine de un metru sub nivelul solului să dea roade chiar şi de Crăciun.

Practic, acoperişul porneşte de la cota zero, iar cultura e la adâncime. Omul a săpat pentru seră, dar a forat şi pentru apă aproape o sută de metri. Acum cultivă legume pe o suprafaţă de aproape 6.000 de metri pătraţi, folosind căldura pe care o dă pământul... gratuit.

Iarna trecută, în sera îngropată erau aproape de zero grade, atunci când afară temperatura scăzuse până la minus 16.

O parte din producţia de roşii provenite din sera îngropată va ajunge în scurt timp pe tarabe. Fermierul a plantat 400 de fire şi speră la o producţie de o mie de kilograme de roşii.

[ana_maria]

Agricultură fără pământ în serele din Popeşti-Leordeni

Articol de Andrei Jujan, Delia Ciohodaru
Adăugat la 2 aprilie, 2012, în Agroafaceri de succes


În serele vechi de aproape 60 de ani din Popeşti-Leordeni (judeţul Ilfov) se practică astăzi o agricultură care foloseşte cele mai noi tehnologii: roşiile sunt cultivate în ghivece cu turbă, castraveţii pe vată minerală, iar sistemele de irigaţii sunt comandate prin computer.


Serele din localitatea Popeşti-Leordeni (judeţul Ilfov), aflate nu departe de Bucureşti, sunt vechi de aproape 60 de ani şi au făcut parte din fostul complex de exploataţii legumicole şi florale al Serelor „Berceni“, construit în anul 1955. Întinse astăzi pe un teren de 90 de hectare, Serele „Popeşti-Leordeni“, cum sunt denumite în prezent, sunt administrate de compania agroalimentară Hortifruct. Chiar dacă privite din exterior ele lasă, poate, o impresie greşita, structura metalică este aceeaşi de la înfiinţare, uzată şi ruginită în multe locuri, tehnologia folosită în interiorul lor este una dintre cele mai moderne din lume. De mai bine de trei ani, în serele de pe toate cele 90 de hectare sunt cultivaţi roşii în ghivece cu turbă şi castraveţi pe vată minerală. Tehnologia de ultimă generaţie permite ca plantele să fie mai uşor controlate, ştiindu-se, la fiecare răsad în parte, cantităţile exacte de apă, fosfor şi alte minerale necesare pentru a optimiza recolta. Tot acest proces este posibil deoarece serele sunt dotate cu instalaţii de irigaţii asistate de un computer care calculează necesarul zilnic de apă şi minerale pentru culturi. Practic, sistemul computerizat nu lasă nimic în voia sorţii, inclusiv temperatura din sere este controlată printr-o instalaţie de microclimat. Reporterii revistei „Magazin agricol“ au vizitat serele din Popeşti-Lerodeni şi au văzut ce minuni poate produce tehnologia agriculturii fără pământ.

Cel mai mare complex de sere din Europa de Est
Anii ‘50 au afectat puternic structura industrială şi agricolă din România. Naţionalizarea şi colectivizarea au influenţat deopotrivă mediul social şi natural al ţării. În timp ce fermierii erau obligaţi să îşi pună la comun terenurile agricole, iar proprietăţile industriaşilor erau confiscate, proiecte gigantice erau puse la cale de noul regim comunist. Unul dintre acesta a fost şi construcţia unui complex de sere nemaiîntâlnit în România şi în Europa de Est a acelor vremuri.
Astfel, în anul 1955, pe vremea când Bucureştiul nu începuse încă să asimileze comunele ilfovene din împrejurimi, au fost date spre folosinţă Serele „Berceni“, un complex de exploataţii legumicole şi florale care lega mahalele bucureştene din zona Vitan-Bârzeşti de comuna Popeşti-Leordeni. Complexul curpindea câteva sute de hectare de sere de roşii, castraveţi, ardei şi flori. El aproviziona o bună parte a pieţelor din regiune, dar şi ţări cu care România avea încheiate parteneriate economice deoarece o bună parte din recolta de aici mergea la export.
Forţa de muncă necesară era una importantă, iar serele din Popeşti-Leordeni au angajat de-a lungul vremii mii de lucrători. Pentru toţii aceştia, regimul comunist a construit blocuri de locuinţe în Popeşti-Leordeni, blocuri care mai există şi în prezent. Una peste alta, serele au contribuit cu mult în acele vremuri la dezvoltarea economică a comunei de astăzi Popeşti-Leordeni.
Anii ‘90 şi, odată cu ei, privatizarea au fragmentat puternic complexul de sere. Bucureştiul aflat în expansiune a înghiţit, încet-încet, suprafaţa ocupată odinioară de exploataţiile agricole.


Afacere agricolă, între patru hipermarketuri şi o groapă de gunoi
Astăzi, la 57 de ani distanţă de la deschiderea complexului de exploataţii legumicole şi florale, pe mare parte din exploataţia de odinioară se află un complex rezidenţial şi comercial, care cuprinde mai multe blocuri, un hotel de patru stele, patru hipermarketuri şi o groapă de gunoi. Între parcările complexelor comerciale şi groapa de gunoi a mai rămas înghesuită doar o parte din vechiul complex de exploataţii legumicole şi florale, Serele „Popeşti-Leordeni“, cum se numesc ele astăzi. Serele se întind pe o suprafaţă de 90 de hectare de teren şi rămân chiar şi în prezent cel mai mare complex de acest fel din ţară. Administratorii afacerii nu au dat curs ofertelor tentante ale dezvoltatorilor imobiliari care au vrut să cumpere terenul pentru a construi cartiere de blocuri şi case sau diferite centre comerciale. Din contră, au vrut să dezvolte în continuare o afacere agricolă aici şi au investit în retehnologizarea serelor. Exploataţia a devenit, astfel, un exemplu că terenul agricol poate aduce un bun profit nu doar prin vânzarea lui pentru construirea de clădiri, ci şi prin cultivarea lui. Serele „Popeşti-Leordeni“ sunt administrate de compania agroalimentară Hortifruct, o societate constituită ca un grup de producători agricoli, care mai are în proprietate şi serele din Pipera, alte câteva sute de hectare de viţă-de-vie în judeţul Teleorman, suprafeţe vaste de culturi arabile în mai multe zone ale ţării, precum şi mai multe companii de procesare, printre care producătorul de vinuri Ostrovit şi producătorul de dulceţuri Naturelo.
Din cele 90 de hectare cât ocupă, în prezent, Serele „Popeşti-Leordeni“, 56 de hectare sunt cultivate cu roşii, iar restul de 34 de hectare cu castraveţi.


Tehnologie de ultimă generaţie
În Serele „Popeşti-Leordeni“ vechea vorbă din popor care spune că recolta mare depinde de solul bun este deja depăşită. Tehnologia folosită aici constă în practicarea agriculturii fără pământ. Reporterii revistei \\\\\\\"Magazin agricol\\\\\\\" au vizitat serele din Popeşti-Lerodeni pentru a vedea cu proprii ochi în ce constă această tehnologie inovatoare. Vizita a fost una lămuritoare. Întâmpinaţi cu halate sterilizate de unică folosinţă pentru a nu duce în sere virusuri din exterior, reporterii „Magazin agricol“ au văzut cum roşiile pot creşte mari şi cărnoase în ghivece cu turbă, iar castraveţi, pe vată minerală. Pe toată durata vizitei, expertul Serelor „Popeşti-Leordeni“, şeful Secţiei de Fitochimie, dr. Constantin Costache, ne-a stat fost ghid şi ne-a ajutat cu explicaţii dintre cele mai interesante despre tehnologia folosită aici. „Noi ştim ce are nevoie planta ca să crească. Îi trebuie fosfor, potasiu, calciu şi magneziu, pe care rădăcina le extrage, de obicei, din sol. Dar, dacă noi cultivăm pe sol, nu putem şti exact ce cantitate de substanţe a absorbit planta, ci doar estimativ. La fel, nu putem controla dăunătorii care vin prin sol şi atacă planta“, a explicat dr. Constantin Costache. „În schimb, dacă planta este înrădăcinată în vată minerală, noi alimentăm rădăcina exact cu resursele de care aceasta are nevoie“, a adăugat expertul.
Această tehnologie nu ar putea fi, însă, aplicată dacă nu ar exista un sistem de calcul care să spună în fiecare moment ce necesar nutritiv are fiecare plantă în parte. Iar toată această sarcină ar fi imposibil de îndeplinit de un om, aşa că ea se face computerizat. Un computer special asistă sistemele de irigaţii prin picurare cu care sunt dotate serele, el amestecă apa cu ingredientele nutriţionale şi transmite prin apă, exact cantitatea de care are nevoie fiecare plantă în parte. Mai mult decât atât, în fiecare seră în parte se găseşte şi o instalaţie de microclimat. Această funcţionează ca un fel de termostat, reglând temperatura la nivelul optim pentru culturi. „În fiecare moment al dezvoltării sale, planta are o temperatură optimă, la care oferă cel mai bun randament. Dacă iarna ne putem folosi de instalaţiile de încălzire pentru a creşte temperaturile din sere, vara apelăm la această instalaţie de microclimat. În lunile foarte călduroase, instalaţia poate reduce temperatura din sere cu 5 grade Celsius“, a explicat dr. Constantin Costache.


Combatere biologică şi polenizare cu bondari
Noua tehnologie permite, totodată, şi renunţarea la pesticide, fungicide şi erbicide. „Deoarece folosim această metodă de cultivare, putem să acţionăm mai prompt pentru combaterea dăunătorilor. Din acest motiv, nici nu folosim pesticide, fungicide, erbicide sau alte soluţii artificiale. Folosim doar combatanţi biologici“, a mai explicat şeful Secţiei de Fitochimie din cadrul Serelor „Popeşti-Leordeni“, dr. Constantin Costache. Mai mult, polenizarea se face tot biologic, natural, şi nu artificial, fiind aduşi special bondari pentru a realiza acest proces.


Roşiile şi castraveţii ajung în magazinele din Germania, Cehia şi Bulgaria
Producţiile de roşii şi castraveţi merg, în proporţie de 80% la export, în Germania, Cehia şi Bulgaria. Compania agroalimentară Hortifruct, care administrează Serele „Popeşti-Leordeni“ a încheiat contracte cu mai multe societăţi străine, astfel că legumele produse în comuna ilfoveană ajung direct în magazinele din Germania, Cehia şi Bulgaria. O parte mai mică, aproximativ 20% din totalul producţiei, se vinde pe piaţă internă, românescă.


Marele avantaj al tehnologiei: productivitate sporită
În afara faptului că sună foarte sofisticat, tehnologia agriculturii fără pământ, de cultivare în ghivece cu turbă sau pe vată minerală, are anumite avantaje care se simt foarte puternic în calculele economice ale afacerilor. Deoarece recoltele sunt controlate la fiecare moleculă de apă, productivitatea este cu aproape 40% mai mare decât în serele construite pe pământ. „Producem aproape 300 de tone/hectar la castraveţii lungi, 100 de tone/hectar la castraveţii cornişor, iar, la tomate, între 100 şi 150 de tone/hectar“, a explicat dr. Constantin Costache. Un alt avantaj îl reprezintă siguranţa producţiei. „Pentru că nu depindem de vreme şi nu există riscul apariţiilor de agenţi patogeni, avem o siguranţă a producţiei foarte mare. Nu există riscul de calamitate când controlezi fiecare variabilă“, a mai spus dr. Constantin Costache. În plus, la aceste avantaje se mai adaugă şi scăderea forţei de muncă necesare cu circa 15%, precum şi combaterea mai uşoară a agenţilor patogeni.


Marele dezavantaj al tehnologiei: costul de achiziţie
Din păcate, nu oricine îşi permite să folosească o astfel de tehnologie. Costurile de achiziţie ale echipamentelor sunt foarte mari, de ordinul câtorva milioane de euro, iar amortizarea investiţiei durează câţiva ani. Însă, compania care administrează Serele „Popeşti-Leordeni“, Hortifruct a achiziţionat tehnologia beneficiind de fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR). „Utilajele şi tehnologia au fost achiziţionate beneficiind şi de finanţare europeană, dar tot sunt foarte scumpe. Nu oricine îşi poate permite să investească în astfel de echipamente, pentru că amortizarea se întinde pe o perioadă foarte lungă“, a mai explicat dr. Constantin Costache.


Vor să investească şi în panouri solare
Patronii Serelor „Popeşti-Leordeni“ nu vor să se oprească aici cu investiţiile în tehnologii inovatoare. Deoarece costurile cu energia sunt cele mai mari cheltuieli pentru proprietarii de sere, printre proiectele de investiţii pe care patronii le au pentru viitor se numără şi achiziţionarea unui sistem de producţie a energiei regenerabile, cel mai probabil a unor panouri solare fotovoltaice. „Există mai multe demersuri de investire în panouri solare la noi la sere, dar, momentan, doar în stadiu de proiect. Într-adevăr, preţul la energie este foarte mare, iar producţia de energie regenerabilă este tentantă, dar, momentan, mai aşteptăm“, a mai spus şeful Secţiei de Fitochimie din cadrul Serelor „Popeşti-Leordeni“, dr. Constantin Costache.

[ana_maria]

Sera EcoSolara - http://www.seraecosolara.ro/ sera fara costuri de incalzire si racire

[ana_maria]

De ce au dispărut ROŞIILE ROMÂNEŞTI de la tarabe. SPECULANŢII ocupă pieţele, PRODUCĂTORII vând răsadul în străinătate

de Alexandra PELE Publicat la: 10.05.2012 21:44 Ultima actualizare: 11.05.2012 09:07




Foto: Ovidiu Micsik // Mediafax Foto
Un kilogram de roşii din import a ajuns să coste în supermarket-uri cât unul de căpşuni, în condiţiile în care producătorii autohtoni de legume susţin că au renunţat la culturile de tomate pe care anul trecut s-au văzut nevoiţi să le vândă intermediarilor chiar şi cu 20 de bani kilogramul.
„Ne sufocă importurile de legume. Problema cea mai mare este importarea masivă în perioada în care noi ieşim cu trufandaua noastră”, a declarat pentru gândul Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Legume şi Fructe Matca. Fermierii din cadrul asociaţiei gălăţene cultivă o treime din suprafaţa de leguminoase din ţară.


În total, suprafaţa cultivată cu tomate a fost anul trecut de circa 49.000 de hectare, producţia fiind de circa 881.000 de tone, în creştere cu 14,6% faţă de anul precedent, potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS). În ciuda anului agricol foarte bun, Croitoru susţine că fermierii au renunţat la culturile de roşii deoarece nu sunt deloc profitabile şi nu au cum să concureze cu preţurile tomatelor de import.
„În alte state europene se practică [COLOR=#0494E1 !important]TVA diferenţiat pentru produsele de bază, nu 24% cum e la noi. Sămânţa, folia, motorina, toate s-au scumpit, iar noi nu avem cum să mărim preţurile. Cum să fiu competitiv când eu dau 6 lei pe benzină la pompă şi în altă ţări fermierii au subvenţie de 50% la carburant", a explicat Croitoru. [/COLOR]
O altă problemă de care se plâng producătorii o reprezintă intermediarii care controlează pieţele din marile oraşe. De multe ori, producătorii ajung să-şi vândă recolta la preţuri foarte mici, produsele fiind foarte perisabile. „Fermierii care produc roşii nu au acces la pieţe şi n-au de ales. Trebuie să-şi vândă marfa prin intermediari. Şi dacă tu ai roşii ajunse la maturitate, ele nu ţin mai mult de 3-4 zile. Eşti nevoit să le dai mai [COLOR=#0494E1 !important]ieftin, decât să nu iei nimic pe ele”, a precizat pentru [/COLOR]gândul Mircea Velica, primarul comunei Izbiceni, localitate în care mare parte a cetăţenilor se ocupă de cultivarea legumelor.
Soluţiile de criză ale fermierilor: Cultivă răsadurile pe care le vând în afară şi viceversa
Din ce în ce mai mulţi fermieri aleg să cultive doar răsaduri. Acestea sunt vândute în străinătate, cultivate acolo, iar legumele se întorc în ţară la preţuri mult mai mari. „Noi nu practicăm aşa ceva, aici la Matca. Au venit la mine însă din ce în ce mai mulţi fermieri care să îmi propună aşa ceva, dar noi aici cultivăm răsaduri numai pentru producţia proprie”, a explicat Croitoru.
Practica este mai des întâlnită în rândul fermierilor din sud, din judeţele situate mai aproape de graniţă, ne-au explicat producătorii de legume. Chiar şi cultura răsadurilor este însă costisitoare, susţin ei. De aceea, mulţi fermieri au ales o altă soluţie: cumpără răsadurile din străinătate şi aleg soiuri care pot fi valorificate mai bine.
Costurile cultivării unui hectar de răsaduri se ridică la circa 14.000 de [COLOR=#0494E1 !important]euro. Estimarea s-a făcut luând în calcul folia protectoare necesară (2.500 de kilograme), seminţele (40.000-50.000), reparaţiile solarelor afectate de ninsorile şi vijeliile din sezonul rece, substanţele cu care sunt tratate plantele, îngrăşămintele folosite, munca investită, costul curentului electric şi al apel pentru irigaţie, precum şi al combustibilului necesar pentru tranportul plantelor. „Nu este rentabil decât dacă produci răsaduri la nivel industrial, adică atunci când este vorba despre milioane de fire de roşii”, a mai precizat Velica. [/COLOR]
Fuia, fost ministru al Agriculturii: Preţul alimentelor se dublează de la producători până pe rafturile supermarket-urilor
Stelian Fuia, fost ministru al Agriculturii, a precizat că scumpirile alimentelor au [COLOR=#0494E1 !important]loc pe lanţul de aprovizionare. Reprezentanţii producătorilor spun însă că supermarket-urile sunt cele care fixează preţurile. [/COLOR]
"Modul de producţie în sectorul de legume-fructe este unul primar. Fiecare produce legume pe o suprafaţă mică. Niciun supermarket sau nici cei care fac export nu vor veni să cumpere cu sacoşa de la fiecare. Şi fermierii trebuie să înţeleagă cu unul dintre principalii piloni ai modernizării agriculturii în România îl constituie asocierea", a spus Fuia, la emisiunea "După 20 de ani", difuzată de Pro TV.
"Eu aseară am văzut roşii într-un supermarket cu 10,5 lei kilogramul. Noi când ieşim cu trufandaua noastră, e undeva la 3,5-4 lei. E o diferenţă enormă", a spus Croitoru.

[ana_maria]

http://www.gds.ro/Actualitate/2011-0...t+in+Mehedinti rosii gigant in Mehedinti TEPES VODA:

[ana_maria]

de TEPES VODA:

[ana_maria]

Din cate am inteles din comentariile facute la acel articol cu rosia giganta, ar fi existat un roi ROMANESC de rosii care crestea salbatic prin vii si porumb.Acele rosii aveau calitati extraordinare de vindecare a problemelor la stomac, ele fiind bogate in elemente nutritive. INTERESANT!

[ana_maria]

Brădeşti, comuna modernă de lângă oraş

Comunitate - Ramona Olaru, Maria Cernătescu
(citeste alte articole de acelasi autor »)


Ionela Zamfir muncește împreună cu soțul ei de dimineața până seara în solar


O parte din rețeaua de drumuri din Brădești a fost reabilitată


Podul din Valea Morii, care face legătura între două sate din comuna Brădești



Sâmbătă, 19 Mai 2012 - 20:20

Versiunea pentru tiparire
Marimea textului:
<div style='display:inline'><a href='http://ad2.ip.ro/please/redirect/11097/1/1/7/'>< img src='http://ad2.ip.ro/please/showit/11097/1/1/7/?typkodu=img&keywords=' width='300' height='250' style='border-width:0' alt='' />< /a></div>


<div style='display:inline'><a href='http://ad2.ip.ro/please/redirect/11097/1/3/7/'>< img src='http://ad2.ip.ro/please/showit/11097/1/3/7/?typkodu=img&keywords=' width='300' height='250' style='border-width:0' alt='' />< /a></div>


Viaţa oamenilor din Brădeşti s-a schimbat în ultimii ani, în sensul că au confortul unor locuitori din mediul urban. Totuşi, munca a rămas aceeaşi. Brădeştenii sunt oameni gospodari, cunoscuţi în toată ţara pentru răsadurile şi legumele produse.
Brădești, comuna care stă pe importante zăcăminte de gaze naturale, are de câțiva ani posibilitatea ca oamenii din zonă să-și încălzească gospodăriile la sobe cu gaze și să gătească mâncarea la aragazuri conectate direct la rețeaua de distribuție gestionată de furnizorul din regiune. Realizarea conductei principale de gaze naturale a început în Brădești în anul 2008, iar în anul 2009 investiția a fost deja finalizată, cu fonduri de la primărie. Acum, fiecare gospodărie din Brădești are posibilitatea tehnică să se conecteze la rețeaua de gaze naturale. Primarul Ion Răcăreanu a declarat: „În ceea ce privește introducerea gazelor naturale în comuna Brădești, pot spune că este un obiectiv cu care mă mândresc, întrucât în anul 2008, când am început mandatul, m-am confruntat cu lipsa fondurilor bănești pentru realizarea acestui obiectiv și cu o situație neclară în ceea ce privește proiectul tehnic (...). Fiind în această situație a trebuit să iau o serie de decizii, să mobilizez atât personalul primăriei, cât și o serie de instituții, astfel încât acum, în anul 2012, brădeștenii au, după 20 de ani, gaze naturale“.

Apa dă viaţă localităţii

La sfârșitul lunii aprilie au început lucrările pentru aducțiunea de apă și în satul Brădeştii Bătrâni. Până în acest moment, s-a realizat rețeaua de apă curentă în satele Brădești, Tatomirești și Răcarii de Jos. Stațiile de pompare sunt situate pe teritoriul comunei, iar apa este foarte bună, deoarece comuna este alimentată din aducțiunea Izvarna. Edilii localității susțin că oamenii sunt foarte mulțumiți de faptul că au apă curentă în gospodării, mulți dintre ei „modernizându-și“ viața după introducerea apei curente: folosesc apă potabilă de la robinet, și-au construit băi, și-au achiziționat mașini de spălat automate.
Pentru o localitate din mediul rural este foarte important ca pe timpul nopţii toate străzile să fie iluminate. În comuna Brădești, investiția în iluminatul public stradal a început în anul 2009 și a fost finalizată în același an, a precizat primarul localității, Ion Răcăreanu. În prezent, beneficiază de iluminat public toate satele comunei. Rețeaua se întinde pe toate străzile din Brădești, ceea ce înseamnă că are o lungime de 32 de kilometri. Podul peste Valea Morii face legătura între două comunități ale satului Tatomirești. Zeci de familii erau izolate, înainte de construirea acestui pod oamenii fiind nevoiți să ocolească aproximativ trei kilometri pentru a ajunge în sat, la școală și la biserică, informează primăria. Podul a fost inițiat pe OG nr. 7/2006, iar execuția lui a început în anul 2008, iar în fiecare an s-a adăugat câte ceva la obiectivul respectiv: terasamente, rampe de acces, s-a făcut parapetul etc. Spațiile verzi înființate în apropierea Primăriei Brădești aduc un plus de culoare comunei. O zonă verde a fost amenajată și în apropierea sediului poliției din localitate.

O viață în solar

Brădeştenii sunt cunoscuţi drept oameni gospodari. Casele noi sau renovate, grădinile curăţate, pomii îngrijiţi arată că oamenilor le place să muncească. Foarte mulţi se ocupă cu grădinăritul. În satul Răcarii de Jos există foarte multe familii care au solarii. La fel şi în satul Brădeşti. Ionela se trezește la ora 6.00 dimineața și intră în solar, împreună cu soțul ei, Ion. Este serviciul lor de zi cu zi… Cultivă toată iarna legume, iar primăvara zbârnăie ca albinuţele prin pieţele din ţară. În luna aprilie, ei ajung la a treia recoltă în solar. „Am vândut toată iarna spanac. L-am însămânţat de astă-toamnă în solar, a crescut astă-iarnă şi l-am vândut prin ţară. Apoi am avut ridichi, pe care le-am vândut la Petroşani, Filiaşi şi în Craiova. Acum am pus fasole verde. În cel mai mare solar avem foarte multe răsaduri: roşii, ardei, praz, vinete“, a spus Ionela Zamfir, de 32 de ani, din Brădeşti. Familia Zamfir trăieşte din grădinărit de ani buni. Au început cu un solar mic, iar acum au 1.500 de metri pătraţi de solar şi o jumătate de hectar de grădină. „Ne-am ridicat casa singuri. Nu ne-am găsit locuri de muncă şi am început să punem legume în solar, puţin câte puţin. Apoi am văzut că merge şi am început să cultivăm din ce în ce mai mult. Dar muncim şi 12 ore pe zi. Udăm şi noaptea în solar, că nu avem timp dimineaţa să facem faţă la toate răsadurile şi la toate plantele din grădină“, a spus Ionela Zamfir. Femeia susţine că „este destul de greu să te ocupi de grădinărit. Astă-iarnă era zăpada cât solariile. A fost cumplit cu gerul... Într-un an ne rămân 20.000-30.000 de lei banii noştri, plus investiţiile pe care le facem, sămânţa, tratamentele, apa, energia electrică“.

„Prima calitate a brădeştenilor este munca“

Din două solarii de dimensiuni reduse (10/6 metri), o persoană care cultivă răsaduri poate să scoată, într-un sezon, şi 10.000 de lei, spun legumicultori din comună. „Prima calitate a brădeştenilor este munca. A doua calitate a oamenilor de aici este gospodăria. Lor le place să aibă casele frumoase, vopsite, curţile îngrijite. Cei care nu au serviciu, merg pe agricultură. Sunt multe solarii în Răcarii de Jos, iar localnicii sunt cunoscuţi pentru răsaduri“, a povestit Iulian Gângu, de 35 de ani. În sezonul de primăvară, brădeştenii ies în pieţe cu răsaduri de roşii, ardei, varză, vinete, ţelină, iar salata se vinde gata ajunsă la maturitate. Circa 40% din răsadurile cultivate în solariile din Brădeşti se vând în pieţele din Craiova, iar restul se comercializează în Severin, Filiaşi şi în alte zone. În sezonul de vară, legumicultorii din Brădeşti ies pe piaţă cu arpagic. De multe ori, cumpărătorii poposesc în Brădeşi şi Răcarii de Jos pentru a cumpăra legumele direct de la producători.

Căpșune „Made in Brădești“

Locuitorii comunei Brădești cultivă în grădină sau pe lângă casă multe căpșuni. Solul comunei se pretează pentru asemenea cultură, iar oamenii preiau „rețeta“ unii de la alții. Unii pun doar pentru folosul gospodăriei, pentru a face gem şi dulceață în casă, în timp ce alții cultivă aceste plante în scop comercial. „Culturile principale au rămas cele tradiționale, cum ar fi cerealele, cu tendință către căpșuni, legume și pomi fructiferi. Aceste culturi au crescut în ultima perioadă, ceea ce arată un interes crescut al micilor producători pentru astfel de culturi“, a spus primarul Ion Răcăreanu. O localnică din Brădești cultivă căpșuni și în grădină, și pe lângă vie. „Se îngrijesc greu căpșunii. Nu punem pe suprafață mare. Astă-iarnă i-am acoperit cu folie și au rezistat gerului. Aceştia sunt căpșuni care rodesc de două ori pe an. O dată acum și mai fac rod încă o dată la vară“, a spus o localnică de 52 de ani, din Brădești.

Educaţia este pâinea sufletului

Copiii localităţii Brădeşti sunt viitorul, iar viitorul acestor copii ţine de educaţia şi formarea lor. Aspect pe care, cu certitudine primarul Ionel Răcăreanu l-a înţeles atunci când a investit în unităţile de învăţământ din comuna Brădeşti, unde funcţionează Şcoala cu clasele I – VIII „Ioan Grecescu“ după numele celui care şi-a dăruit moşia sa şcolii din sat şi a fost totodată un bun profesor de matematică. Odată cu 1 ianuarie 2005, devine singura şcoală cu personalitate juridică de pe raza comunei, având arondate ca structuri şcolare Tatomireşti cu clasele I – VIII , Răcarii de Jos, Piscani şi Brădeştii-Bătrâni cu clasele I -IV, cu un total de 422 de elevi. „În ceea ce priveşte învăţământul am manifestat interes pentru dezvoltarea şcolilor, pentru creşterea gradului de învăţare a elevilor din ciclul primar şi gimnazial. Am făcut eforturi pentru a susţine transportul cu microbuzul al elevilor din satele aparţinătoare Școlii «Ioan Grecescu». Până la sfârşitul anului 2011, am reuşit ca în şcolile din comuna Brădeşti să fie realizată introducerea gazelor naturale. Cu ocazia sărbătorilor am fost în mijlocul elevilor şi profesorilor din şcoala din Brădeşti, am oferit copiilor cadouri. Am realizat lucrări de împrejmuire a şcolilor din Răcarii de Jos, Tatomireşti şi Brădeştii Bătrâni. Am sprijinit conducerea şcolii prin acordarea de fonduri în orice iniţiativă care a vizat îmbunătăţirea actului de educaţie. Am iniţiat un proiect privind construirea la Şcoala «Ioan Grecescu» a unei baze sportive multifuncţionale, proiect ce a şi primit finanţare pe fonduri guvernamentale“, a afirmat primarul comunei Brădeşti, Ionel Răcăreanu.

În biserică afli că exişti

Zestrea spirituală a comunei Brădeşti este îmbogăţită de bisericile din localitate. Locaşurile sfinte sunt încărcate de istorie, adevărate piese de patrimoniu în regiunea Olteniei. În Brădeştii Bătrâni se găseşte Biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril“, considerată una dintre cele mai valoroase ctitorii din secolul al XVIII-lea, monument de patrimoniu al localităţii. Întreaga istorie, una impresionantă, o aflăm de la preotul Marian Tănasie: „Biserica a fost ridicată în anul 1751 pe locul vechii bisericii din lemn de către familia boierului Constantin Brădescu. Cărămida din care a fost zidită a fost făcută pe malul Jiului, iar de acolo şi până la locul construcţiei cărămida a fost purtată din mână în mână de oamenii locului. În interior există un mormânt al nepoatei ctitorului. Iniţial, a fost acoperit cu marmură de Carrara. Se spune că pe aici a trecut istoricul Nicolae Iorga, iar Tudor Vladimirescu şi-ar fi aşezat tabăra în curtea bisericii în perioada Revoluţiei de la 1821. La începuturi, locaşul a fost mănăstire de călugări. Se spune că aceştia au murit din cauza holerei“.