Daniel Roxin - UN BUN ROMAN

[Adrian Pop]

Daniel Roxin

29 de minute ·








http://www.cunoastelumea.ro/descoperire-uimitoare-vom-pute…/

[COLOR=rgba(0, 0, 0, 0.14902)]


DESCOPERIRE UIMITOARE: Vom putea respira sub apă, nelimitat, cu ajutorul unui cristal!
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Southern din Danemarca, susțin că au soluția prin care oamenii vor putea respira sub apă tot timpul, fără a se mai folosi
CUNOASTELUMEA.RO














[/COLOR]
Îmi placeVezi mai multe reacţii
Comentează

[Adrian Pop]

https://www.facebook.com/daniel.roxin?fref=nf

[Adrian Pop]

Valentin Roman28 Septembrie 2013 ·







VIDEO. Află care sunt cele mai importante descoperiri arheologice de pe teritoriul României din anul 2012 şi detalii despre destinul lor tragic http://valentinro.blogspot.ro/…/afla-care-sunt-cele-mai-imp…

Adrian Pop

2 comentarii
32 distribuiri

69Margareta Marinescu, Tudor Pop şi alţi 67






















Îmi place

[Adrian Pop]

-------- Mesajul original --------

Subiect:	Fw: EMIL Minciunile din DEX
Dată:	Tue, 13 Mar 2018 13:58:25 +0000 (UTC)
de la:	petcu gheorghe <petcugheorghe2005@yahoo.com>
Către:	constantinvernica@yahoo.com <constantinvernica@yahoo.com>, adipop@popservice.ro <adipop@popservice.ro>, mihai.obreja@gmail.ro <mihai.obreja@gmail.ro>

----- Forwarded Message -----
From: Gheorghe Costache <gheorghecostache007@yahoo.com>
To: Stanciu Vasile <stanciuvv44@yahoo.com>; Johnny <ionutxyz@yahoo.com>; Tuta Ion <ion.tuta@cityinsurance.ro>; Petcu Gheorghe <petcugheorghe2005@yahoo.com>; Dr.Brasoveanu <brasoveanu.leontin@yahoo.com>; Sandu Ionel <ionel_sandu2003@yahoo.com>; Miulescu Nicoleta <miulescu1959@yahoo.com>; Stefanescu Ion <stefanescuvion@gmail.com>; Matei Viorel <viomdean@yahoo.com>; Ionescu Gigi <ionescugheorghe11@gmail.com>; Simionescu Adi <simionescu_mugur@yahoo.com>; Gheorghe Mihail <ghe.mihail@gmail.com>; Dan Mesarici <mesarici@yahoo.com>; Sorin Dinca <sorin.dinca@gmail.com>; Cioaca G. <realdetect@yahoo.com>; Dragomiroiu Gheorghe <dragomiroiugheorghe@yahoo.com>; Dana Stanciulescu <danastanciulescu@yahoo.fr>; Tapus Iulia <fetita.iulia@yahoo.com>; Adriana Sandu <sandu.anda@gmail.com>; Vigaru Roxana <roxy_vigaru@yahoo.com>; Vintila Nicu <nicu_vintila46@yahoo.com>; Ciuna Simion <ciunasimion@yahoo.com>; Rotaru Simona USH <simona_rotaru_ro@yahoo.com>; Moise Crsitian <adrian_moise82@yahoo.com>; Camelia Firica <cameliafirica56@gmail.com>
Sent: Monday, March 12, 2018, 2:08:04 PM GMT+2
Subject: Fw: EMIL Minciunile din DEX





Cu stima,
Gh.Costach




februarie 2018, 09:56:09 EET

Către: undisclosed-recipients:;
Subiect: Rdr:⁨ Fw: Fwd: Fw: Minciunile din DEX⁩

Subiect: Minciunile din DEX

URIAȘA MINCIUNĂ DIN DEX:

Conform acestuia, toate piesele componente ale costumului național românesc au nume… luate de la străini! Nimic de la geto-daci!!!!!!

V-ați întrebat vreodată ce fel de etimologii or fi având, conform DEX-ului, piesele componente ale costumului nostru național?M-am gândit să desenez o pereche de români îmbrăcați în straie tradiționale, pe care să atârn, ca pe un pom de Crăciun, etimologiile instrumentului nostru ,,științific”.



Ştiţi la ce mă gândesc, când mă uit la acest desen? Dacă ar fi avut măcar un pic de imaginaţie, autorii DEX-ului s-ar fi jenat ei înşişi de absurditatea ce o impuneau.

Numele pieselor din costumul național românesc sunt toate ,,împrumutate”.

Etimologiile DEX-ului par „normale”, când sunt rupte de întreg. Dar când analizăm întregul, ele devin mai mult decât absurde: sunt antiştiinţifice. Poţi să împrumuţi de la vecini numele unui fel de mâncare (ciulama, gulaş, pizza) sau al unei băuturi (vodka, wisky, coca-cola), al unei arme (iatagan, katiuşa,kalaşnikov), al unui aparat inventat de curând (sputnic, lunohod, computer, m ouse). Dar nu majoritatea pieselor de port naţional, care, la toate popoarele, vin din timpuri imemorabile.Uitați-vă atent la ţăranca specialiştilor în răsfoit dicţionare.








Bunda[1] din piele de oaie şi catrinţa[2] de lână le-au inventat strămoaşele noastre din neolitic, când au domesticit oile. Pe spatele bundelor românii brodează și azi simboluri geto-dacice vechi cât lumea, cum ar fi Pomul Vieții și pasărea-suflet. Catrința o ţeseau la stativele alcătuite dintr-un băţ sprijinit pe două crăci înfipte în pământ, iar urzeala era întinsă de pietre legate de fire. Dar, conform DEX-ului, ele n-au fost în stare să inventeze și nume pentru hainele lor. Mii de ani le-au arătat cu degetul. Au venit legionarii, apoi slavii, dar nu știu de ce nu le-au luat de la aceștia. I-au așteptat pe maghiari, ca sa se producă alt miracol lingvistic în stil DEX: deși vedeau pentru prima dată o catrinţă, maghiarii le-au dat româncelor numele fustei lor tradiţionale. Deși e mai logic să admiți că femeile maghiare, dupa ce au învățat să țeasă, au luat de la dace catrința și, pocind niţel cuvântul dac, au ajuns la katrinca. Este absurd să afirmi că pentru piese vestimentare străvechi românii au împrumutat nume de la ultimii migratori veniți lângă noi.

Ia[3], bluza femeiască, dacă ar putea vorbi, ar spune că nu-i luată de la romani. O purtau femeile de la Cucuteni când desenau pe oalele lor aceleaşi semne ca cele de pe mâneca sa. În fața iei, toată suflarea europeană trebuie să se închine adânc. Pe mânecile sale a păstrat, în formă de ornamente, pictogramele celei mai vechi scrieri din lume. Femeile traco-dace scriau pe altiţă[4] formule magice, care îndepărtau duhurile rele de la persoana ce o purta. Din păcate acestea n-au putut îndepărta duhurile respective și din etimologiile DEX-ului. Conform lui, când au venit legionarii, strămoaşele noastre n-au avut altă treabă decât să umble pe sub gardurile castrelor cerșind cuvinte, inclusiv pentru cămaşa lor. DEX-ul afirmă că legionarii le-au dat linea, care, printr-o minune lingvistică, s-a transformat în ie.

Când mă uit la picioarele ţărăncii îmbrăcate în etimologiile „specialiştilor” de la Academie, mă copleşeşte mila pentru biata femeie. Pentru ciorapi[5]a aşteptat turcii ca să le dea un nume. Iar pentru colţuniînchipuiţi-vă că s-a dus tocmai în Grecia. La limba neogreacă. Dar când, cu ce mijloc de transport şi în ce regiune a Greciei au mers strămoaşele noastre după numele unor simple obiecte de îmbrăcat pe picioare, specialiştii în confecţionat etimologii tac mâlc.

Cu opincile şi nojiţele le-a fost mai uşor. Au tras o fugă la bulgari.

Pentru brâu[6] au făcut o drumeţie lingvistică în Albania. Conform răsfoitorilor de dicţionare, alte popoare importau mirodenii, mătase, cafea. Noi importam cuvinte.

Să nu uităm de traistă[7]. Geanta tradiţională de lână ţesută la stative. Strămoaşele noastre o purtau pe umăr din străvechime. Dar numele ei, aţi ghicit, l-au împrumutat. De la cine? Tot de la albanezi. Când, cum, în ce împrejurări? Ce întrebări dacomanice? Răsfoitorii de dicţionare trebuie crezuţi pe cuvânt. Altfel se supără şi te fac dacoman, dacopat, promotor de teorii nocive.

Acum uitați-vă la țăranul român. N-are în costumul tradițional niciun cuvânt de la geto-daci.


NOTA MEA (Daniel Roxin): Este incredibil! Până și OPINCA ROMÂNEASCĂ, aia pe care o puteți vedea pe Columna lui Traian, purtată de strămoșii noștri încă de acum 2.000 de ani, cică e împrumut din BULGARĂ, de la migratorii care au venit după veacuri de la războaiele dintre Decebal și Traian. Ce mizerie! Ce mistificatori!!!

Sumanul[8], paltonul dacic din lână bătută la piuă, gluga[9], opincile, noji țele au nume bulgărești.Cojocul[10] l-a luat de la slavi. Dar dacă ar putea vorbi, această haină dacică ar spune că originea numelui său vine dintr-o rădăcină proto-indo-europeană -koug’, care însemna ,,coajă”, ,,înveliș”. O piele uscată, ca o coajă, ce învelea trupurile dacilor când bătea crivățul de nord. Dovada: acest radical există în mai multe limbi indo-europene. Știu că lingviștilor oficiali le tremură barba, când un Mihai Vinereanu sau alți cercetători de bună credință fac paralele între limba română și limbile indo-europene. Dar altfel nu se poate face etimologie științifică. N-au demonstrat chiar autorii DEX-ului că, răsfoind dicționarele vecinilor, obții acest tablou monstruos: costum național românesc cu numele pieselor exclusiv de împrumut?!

Pălăria, fiindcă nu au găsit-o nicăieri, au dat-o cu ,,et. nec.”

Dar culmea cinismului e că autorii DEX-ului nu se sinchisesc să spună despre cioareci, pantalonii dacici strânși pe picior, că au ,,etimologie necunoscută”. Am observat că susținătorii romanizării au frică de lucrurile clare. Metoda comparativa, principiile ferme, găsirea unor echivalente în limbile indoeuropene vechi nu sunt în favoarea romanizării. De aceea în DEX nu veți găsi nici principii ferme, nici metodă, nici criterii științifice. Totul este arbitrar. De aici și masa compactă de etimologii bizare. Asta se vede foarte bine când ne uităm la feluritele etimologii prin care a fost purtat cuvântul ,,cioareci”. Cihac îl considera împrumutat din maghiarul szövelèk ,,țesătură” . Șăineanu îl lua din turcă, čarek ,,cisme orientale”. Capidan din aromână, cioară ,,șireturi pentru picioare”. Observați intenționata încâlceală. Dacă ar fi mers, ca domnul Mihai Vinereanu, pe linia unui radical proto-indo-european, cum fac și alți etimologi serioși de pe alte meridiane, ar fi dat de (s)keu- ,,a acoperi”. Acestui radical i s-a adăugat, în limba veche traco-dacă, sufixul -iko-s, obținându-se keuriko-s. În traco-dacă se zicea k’uriko-s. În străromână ciorecu. Iar în românăcioarec(i). Prin geto-daci, cuvântul a ajuns la noi. Metoda urmată de Vinereanu se cheamă comparativ istorică. Și ea chiar îl duce pe cercetător la originea cuvintelor. Spre deosebire de răsfoitorii de dicționare, care vor să ne convingă că cuvintele nu evoluează în decursul a mii de ani, ci sar pârleazul, ca niște găini, de la un vecin la altul. Dar mai ales că au sărit pârleazul de la toți vecinii în limba noastră. Asta te face să pui la îndoială corectitudinea celor de la DEX.

Până și unealta principală de muncă a țăranului român are denumiri numai de la migratori: de la legionari securea[11], de la slavi toporul[12], de la maghiari barda[13], de la turci baltagul[14].

Nici pleata[15] nici chica[16] nu-i a lui. Și pe acestea le-a împrumutat de la slavi.

Da poate nici trupul[17] nu-i al lui? parcă-l aud întrebând pe un cititor inimos.

Firește că nu. Conform DEX-ului, l-a luat din vechea slavă.

Dar măcar sufletul[18] îi al lui?

Ce întrebare dacomanică! Firește, că nu. Conform DEX-ului l-a luat din latină. De la un suflitus cu asterisc, adică el nu există în limba latină, dar răsfoitorii de dicționare presupun că ar fi existat. De ce? Ca să provină din el românescul suflet, pe care ei nu l-au găsit nicăieri.

Dar măcar capul, creierul, mintea, a munci, a gândi sunt ale lui?

Nu, nici vorbă. Capul, mintea și creier ul i le-au dat legionarii. Iar a munci și a gândi l-au învățat maghiarii.

Citind etimologiile DEX-ului, ai senzația că te afli în lumea acelor ,,trolls” de pe internet care neagă totul. Cu un cinism și o lipsă de logică demnă de un balamuc, românului i se neagă adevărata identitate. Are în vocabular cuvinte de la toți vecinii și străinii. Numai de la strămoșii săi reali, geto-dacii, nici unul. Îți vine greu să crezi în profesionismul celor ce au alcătuit un asemenea ,,instrument științific”. Întrebarea este:,,Cui folosește el?”



Nota mea: Bulversant acest articol al Iuliei Brânză Mihăileanu! Simplul bun simț este suficient pentru a ne da seama că DEX-ul este o catastrofă științifică, un instrument de menținere a falsului istoric. Cum e posibil ca un popor cu vechimea noastră, cu rădăcini clare în spațiul geto-dac (costumul popular românesc seamănă bine cu cel al dacilor de pe Columna lui Traian), cu tradiții care se pierd în negura timpului, să nu poată păstra nici măcar o denumire geto-dacă din costumul pe care îl poartă de peste 2.000 de ani? Cine ar putea crede așa ceva? În concluzie, putem spune că dicționarul Explicativ al Limbii Române este o mizerie iar faptul că Academia Română îl girează este foarte grav. Ar fi interesant să se facă o cercetare pentru a vedea câți dintre autorii DEX-ului, în ultimul secol și jumătate, au fost români. Din informațiile mele, majoritatea au fost de altă etnie…
Oameni buni, acest articol trebuie să circule, trebuie răspândit pentru ca toți românii să înțeleagă minciuna în care trăiesc. Dați-i Share, trimiteți-l pe e-mail, publicați-l pe blogurile voastre. Măcar atât!!!

Daniel Roxin

---

[1] Din fondul pre-latin. Cf. MihaiVinereanu, Dicționar Etimologic al Limbii Române pe baza cercetărilor de indo-europenistică, București, Alcor Edimpex, 2009, p. 166.


[2] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 188-189.


[3] Din radicalul proto-indo-european lino, care definește inul. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 431; p. 434.


[4] Din radicalul proto-indo-european al- ,,a crește”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 74; p. 445.


[5] Origine traco-dacă. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 230.


[6] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 155.


[7] Origine dacică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 843.


[8] Din fondul prelatin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 798.


[9] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 398-399.


[10] Din radicalul proto-indo-european keug’-, ko ug’- ,,coajă”, înveliș”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 253.


[11] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 754.


[12] Din fondul indo-european. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 842.


[13] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 116.


[14] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 113.


[15] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 647.


[16] Origine traco-ilirică. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 217.


[17] Din fondul pre-latin. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 850.


[18] Din radicalul proto-indo-european bhel-, bhl e- ,,a (se) umfla, sufla”. Cf. Mihai Vinereanu, op. cit., p. 796.




Publicat de Daniel Roxin

[Adrian Pop]

Daniel Roxin

· 1 oră ·






Tricouri de inspirație istorică și tradițională - peste 60 de modele disponibile în magazinul DACIA ART, deschis în București, pe Bv. Carol I nr. 40-42 (peste drum de Biserica Armenească) sau online, pe acest site: http://dacia-art.ro/









1515Tu, Lili Atschreiter, Victor Ene şi alţi 12

[Adrian Pop]

http://dacia-art.ro/index.php/

[Adrian Pop]

Daniel Roxin - Scrisoare deschisa catre denigratorii Romaniei






[COLOR=rgba(153, 51, 0, 0.3)][/COLOR]

Ati crescut ca niste vipere la sanul acestui neam, iar singurul lucru pe care il stiti este sa otraviti si ceea ce mai este bun in acest popor, si ceea ce mai este frumos in aceasta tara…
In timp ce voi vedeti doar lenesii si betivii nostri, taranul roman munceste cinstit ca sa culeaga rodul acestui pamant si sa dea de mancare si altora; in timp ce voi vorbiti despre nimicnicia romanilor, tinerii nostri castiga olimpiadele internationale si marile premii pentru inventica din mai toata lumea; in timp ce voi ne denigrati inaintasii, marile personalitati ale istoriei le dau putere celor care vor sa transforme in bine aceasta tara…
Voi priviti mereu in jos, cu placere, la gropile de gunoi, incercand sa ne trageti pe toti in ele, dar va deranjeaza sa va uitati si in sus, la muntii falnici care sunt coloana vertebrala a romanilor.
Ranjiti satisfacuti la orice nereusita a noastra si ne blestemati orice succes. Alogeni pana si in suflet, va doare frumusetea acestor locuri, puritatea romanului adevarat, faptul ca inca suntem aici.
Nu va faceti iluzii prea mari. Vom fi aici si atunci cand voi nu veti mai fi decat oale si ulcele. Poporul acesta nu a fost dovedit nici de romani, nici de migratori, nici de turci, nici de habsburgi, nici de unguri, nici de rusi si nici voi, cei fara suflet, naimiti unor interese straine, nu o sa puteti ucide sufletul acestui neam.
Va scriu acestea cu superioritatea celui care stie ca nu sunteti decat niste naparci. Nu pentru ca ati putea intelege ceva, ci pentru a sti ca suntem aici si ca suntem cu ochii pe voi. Va veni si ceasul in care veti da socoteala!

Daniel Roxin
http://daniel-roxin.ro/

[obi]