Grow box / Cutie de crestere pentru rasaduri.

De când am început serios cu grădinăritul am avut probleme cu obținerea de răsaduri viabile. Este mult mai tentant să obții propriile plante din semințe decât să cumperi răsadurile de la un producător.
Am încercat să îmi găsesc inspirația de la crescătorii de marijuana, care din motive legale au fost obligați să își crească plantele prin dulapuri. Totuși mulți dintre ei au fost depistați din cauza consumului ridicat de energie electrică. Majoritatea folosesc două tipuri de lămpi cu halogen care au un consum ridicat, de la 400 la 1000 de W oră. Eu am decis să folosesc lumină fluorescentă (neoane), pentru că au randament mai bun și consumă mai puțină electricitate. În urma experimentelor anterioare am observat că răsadurile de Zinnia nu reacționează bine nici la lumina rece, însă nici la lumina caldă. Voi discuta mai jos despre temperatura luminii.
Pe mine mă interesează obținerea de răsaduri viabile, deci nu am nevoie de un dulap pentru a adăposti de priviri indiscrete o ditamai plantă. Pervazul nu a fost deloc bun pentru că plantele nu primeau lumină suficientă și creșteau anemice. Am avut deja o postare în legătură cu tipurile de lumină necesară, însă acum, pentru că este debut de iarnă cred că este important să ne pregătim pentru lunile care urmează să vină și mai ales pentru obținerea de răsaduri de calitate.
Profesioniștii încep cu răsadurile de tomate odată cu luna decembrie sau ianuarie. Ardeii cu luna ianuarie și februarie. Petuniile odată cu ianuarie ș.a.m.d.
Cutia propusă de mine nu este destinată folosirii profesionale, ci amatorului. Nu este cea mai bună soluție sunt convins, însă consumă max.84 de W / h și este capabilă de un flux maxim de 6750 de lumen. Având în vedere suprafața de 0,27 mp a cutiei înseamnă o cantitate de lumină de aproximativ 20000 lux. În realitate cantitatea aceasta este mai mică, pentru că o mare parte se pierde. Totuși, această cantitate de lumină este suficientă pentru obținerea de răsaduri de calitate. Trebuie să ne gândim la factura la electricitate și la salvarea planetei, deși acest proiect este în sine cât se poate de ne-ecologic.

Teorie:
Majoritatea lămpilor de neon (și cele economice) au pe ambalaj niște cifre și litere. Haideți să vedem ce înseamnă acestea.
Clasa de energie de la A la G. Adică cât de eficiente sunt. Cât de multă energie electrică consumă pentru a o oferi o anumită cantitate de lumină. Ne vom referi doar la lămpile cu clasă de energie A. Lămpile cu halogen intră în clasa de energie D.
Apoi consumul în watt. Poate fi extrem de variat de la 4w la 126w. Câți watt va înregistra constorul de curent pentru o oră de funcționare. Acum contoarele măsoară Kilowatt. Deci 4 watt este 0,004 kilowatt. O lampă cu halogen de 1000 de W = 1 kilowatt este capabilă să dea 15000 lumen.
Temperatura luminii. Nu vă gândiți aici la cât de tare se încălzește lampa. Deși este important căldura degajată este importantă, o vom discuta mai jos. Temperatura luminii se referă la culoarea luminii. Lumină caldă este lumina galbenă cea mai confortabilă pentru ochi, lumina albă rece este cea din băi și bucătării și mai este lumina albă foarte rece care bate în albăstrui, de la care te dor ochii. Temperatura luminii se măsoară în grade kelvin și veți vedea adesea pe ambalaj ceva de genul 2700 K, 4000 K, 6400 K.
2700 K lumină caldă
4000 K lumină alb rece (la aceasta mă voi referi pentru că aceasta mi-a dat rezultatele cele mai bune)
6400k lumină albă albăstruie.

Fluxul luminos al lămpilor se măsoară în lumen. Atunci când mergem să cumpărăm o lampă este important să știm câtă lumină dă acea lampă. Și de obicei pe ambalajul tuburilor de neon stă scris cu litere mici ceva de genul 1350lm, 3900 lm, 880 lm. Aceea este cantitatea de lumină pe care o emite acel tub. Și pentru că nu era destul de dificil, voi discuta și despre lux. Un lux este un lumen pe metru pătrat. Ce vrea să spună asta?
Cantitatea de lumină de la o sursă care cade pe un metru pătrat. Asta nu înseamnă că dacă ai un neon de 1000 de lumeni, vei avea 1000 de lux în bucătărie. Lumina se dispersează în spațiu și este imposibil să cadă pe un metru pătrat toată cantitatea de lumină. Nici măcar becurile halogen pe care de tip spoturi nu capabile să facă acest lucru. Lumina se pierde. Astfel, dacă ai într-o bucătărie de 10mp un neon de 1000 de lumeni, cel mai probabil lumina este distribuită astfel încât de fapt vedem mai puțin de 100 de lux. Astfel, în ceea ce privește fotosinteza trebuie să ne referim la lux.
Și am să dau niște exemple pentru a vă putea imagina. Nu uitați că ochiul uman se adaptează la o gamă largă de cantitate de lumină.
De exemplu: lumina ambiantă percepută într-o noapte cu lună plină este de o treime de lux,
Ziua în sufragerie 50-100 lux
Zi foarte înnorată 100 lux
Lumina prin birouri, spitale alte locuri iluminate 300 – 500 lux
Răsărit, apus într-o zi fără nori 400 lux
Zi înnorată 1000 lux
În lumina zilei fără nori (nu în soare direct) 10000 – 25000 lux
În soare direct 32000 – 120000 lux
Știu la ce vă gândiți acum. Câți lux are nevoie Marantha mea? Câți lux are nevoie ardeiul meu. Păi cred că Marantha nu ar zice nimic dacă ar sta la 400 de lux, însă cred că de pe la vreo 10000 lux nu s-ar simți deloc bine. Ardeiul pe la 500 de lux s-ar lungi tot căutând după lumină și apoi s-ar prăbuși sorbit de energia pierdută, pe care nu putea să o compenseze din cauza lipsei de lumină. Ardeiul s-ar simți bine în primele etape ale vieții sale în lumina zilei, însă cu certitudine nu n soare direct. Mai târziu pentru că va începe să crească mult mai repede și își va grăbi metabolismul pentru a produce și flori și fructe va avea nevoie de soare direct.
Pentru a permite creșterea plantelor este necesar cel puțin 5000 lux. O cutie permite mai bine focalizarea luminii. În general fără reflectoare doar 40% din lumină ajunge la plantă. Un panou cu reflexie crește randamentul până la 60%. Dacă întreg compartimentul din cutie are reflectoare atunci aproximativ 70% din lumină ajunge la plante.
Voi da o formulă de legătură dintre neon și lux pentru o cutie. Astfel fiecare poate să evalueze necesarul de lumină. Din cauza complicității calcului voi aplica formula în practică.
Cutie de 60x45x50 cm h.
Dacă sunt folosite reflectoare (folie de aluminiu reflectorizantă, folie de împachetat) atunci vom considera un randament de 60%.
Astfel suprafața cutiei mele este 0,6 x 0,45 = 0,27 mp
Folosesc 5 lămpi a maximul 1350 lumen. Voi considera 1200 lumeni pentru că în realitate maximum este doar teoretic și doar 90% din puterea în lumeni scrisă pe ambalaj este posibilă.
Vreau să aflu câți lux voi avea în cutie.
5 lămpi x 1200 lumeni = 6000 lumeni în total.
Randamentul este de 60 %.
6000 lumeni x 0,6 = 3600.
Acest 3600 îl raportăm la suprafața noastră adică 0,27 mp.
3600 / 0,27 = 13300 lux.
Această valoare este suficientă pentru creșterea vegetativă.


Despre cutie.
Istorie
Am găsit într-un supermarket niște cutii de polistiren și le-am luat și nu a trebuit să plătesc nimic pentru ele. Știam că polistirenul este bun izolator și mă gândeam ca primăvara să îmi protejez peste noapte răsadurile, în acele cutii. Au dimensiuni destul de generoase de 60 x 45 și 36 înălțime. Asta însemna cam 80 de răsaduri. M-am tot gândit cum fac profesioniștii să obțină răsadurile alea verzi și stufoase. M-am gândit la regulatori de creștere. Am început un experiment cu hormoni regulatori de creștere cu Atonik, Cyocel și simplu. Am pus niște semințe de tomate și varză la germinat pe pervaz. Vroiam să utilizez regulatorii de creștere pentru a vedea dacă au înfluență. Speram că Cyocel va face plantuțele mele să își încetinească metabolismul, Atonikul să-l accelereze, iar plantele netratate să se situeze undeva la mijloc. Ce am remarcat a fost că substratul udat cu diluție de Atonik a generat o germinație mai înceată decât germinația celor cu Cyocel. Am fost surprins pentru că pe ambalajul de la Atonik spunea că ajută la grăbirea germinației. Pentru tomate, primele germinate au fost cele cu Cyocel, urmate de cele cu Atonik și ultimele netratate. Pentru varză nu am observat nicio diferență. Au germinat toate în același timp. Au început să crească și în ciuda tratamentelor aplicate creșterea lor era aleatorie. Toate s-au lungit, s-au îndoit după lumină. După o lună nu am putut să spun că am observat o diferență. Experiment eșuat. Concluzie: nu pot crește răsaduri de calitate pe pervaz chiar dacă am folosit substrat de calitate special destinat, chiar dacă le-am hormonat. A fost clar că problema esențială este lumina și degeaba bag eu hormoni. Așa că m-am gândit la lumina artificială.

Am făcut un cilindru de carton metalizat reflectorizant, am pus un ghiveci cu răsaduri eșuate de tomate în cilindru, iar apoi în cilindru deasupra plantelor am plasat o lampă cu LED de 4w de la Ikea. http://www.ikea.ro/product/show/code/70123682
Vizibil era mai multă lumină și am spus să încerc cu lampa aia. Consumă doar 4 W. Tomatele au început să crească mai regulat. Lumina respectivă era cam caldă și planta deși a crescut era puțin cam palidă. Oricum, era restructurată. Am luat magazinele la rând și am cumpărat câteva lămpi cu led (supereconomice de 1,3 W cu 28 de leduri, de 4 w cu 56). Bani degeaba. Lumina era dispersată și insuficientă.
M-am uitat pe net toată lumea vorbea de halogen light, despre înflorire și creștere marijuana înăuntru. Toți sugerau lămpi cu halogen cu un consum enorm. Nu era cazul era prea mult. În plus se încălzesc la temperaturi de 130 de grade. După o razie prin magazine am observat o creștere de calitate în lămpile fluorescente și neoane. Mie chiar și neoanele îmi păreau că au un consum prea ridicat.
Întâmplător am găsit niște tuburi de neon Osram nu știu ce, pe care scrie 14w, 1350 de lumeni, 4000 K. Aproximativ 100 de lumen / W este o valoare bună. O lampă cu halogen de 1000 de W scoate 15000 de lumeni, deci 15 lumen / W. Aceste neoane sunt mai subțiri decât cele normale, sunt cu 50% mai economice și dau lumină bună. Acum sunt o grămadă de firme care promit neoane speciale pentru fotosinteză. Diferențele în creșterea plantelor nu sunt compensate de cele de preț. Corpul de neon se conecta cu cablu, avea lampă și conecta direct la priză și costa 9 euro. Am făcut rapid niște calcule în cap ce priveau lux, lumen și tomate handicapate și am ajuns la concluzia că dacă aș lua 5 neoane și le-am putea determina cumva să cadă pe o suprafață de 1 mp aș avea vreo 6500 de lumen. Știam că există ceva formulă între lumen și lux care se referea la mp și am cumpărat 5 lămpi mai degrabă după intuiție decât după un calcul exact și m-am hotărât să fac grow box-ul.
Am luat o cutie de polistiren am tapetat-o cu folie metalică reflectorizantă am pus niște semințe am mutat roșia de sub led în cutie am tapetat și capacul cutiei am pus corpurile de neon, am luat și un temporizator electric care să îmi pornească lumina la orele serii și să meargă până a doua zi dimineața (curentul este mai ieftin noaptea) și am pornit experimentul.

Temperatura în interiorul este 28 de grade din cauza căldurii emanate de neoane dacă în exteriorul camerei sunt 18 grade. Este un pic cam ridicată pentru tomate. Totuși au germinat uniform fără hormoni, fără nimic după 9 zile. Au crescut și le-am mutat în seră apoi la 15 grade. Timpul s-a mai răcit și creșterea lor a fost încetinită, iar acum sunt 9 grade înăuntru și ele rezistă, plus că nu mai au atâta lumină. Însă cam aceleași temperaturi sunt și primăvara. Deci experimentul meu continuă în seră.
Totuși până voi instala ventilatoare de sucțiune (am făcut deja un test) și voi avea o temperatură de 20 de grade, am decis să încerc cu alte tropicale, care au nevoie de lumină, umiditate și căldură în jurul a 28 – 30 de grade pentru a germina. Passiflora edulis, Heliconia aemygdiana, Heliconia wagneriana și palmierii Roystonea și Washingtonia filifera se află acum la germinat. Primul a germinat Washingtonia filifera, după 11 zile, din 5 semințe au germinat deocamdată 4.


Problemă.
Din cauza faptului că lumina este suficientă și pentru că planta mea de tomato a crescut repede la o temperatură de 28 de grade, a început să atingă tuburile de neon. Mai mult decât atât, am observat primii boboci florali. De aceea, sunt obligat să avansez cu proiectul și să fac o cutie mai înaltă folosind aceleași sursă de lumină.


Proiect.

Cutie de creștere cu dimensiuni de 60 x 45 x 50 cm înălțime.

Necesar materiale:
cutie de creștere, am ales polistiren pentru că este impermeabil, ușor și ușor de manipulat (gratis)
5 tuburi de neon Osram 14 W, 840, cool white (asta înseamnă 4000 K), max 1350 lm cu suport de neon inclus. 8,50 euro / sistem. (au fost ultimele pe care le-am găsit la reduceri)
Folie pentru cadouri metalizată. 2 suluri. 0,70 euro / bucată.
Temporizator de conectare electronic. 6 euro.
Bandă dublu adezivă 0,30 euro pt 10 m. 4 bucăți.
Capace de plastic pentru ventilație (opțional) 1,5 euro / buc.
Ventilator (opțional) 12 euro.
Cost total fără opționale = 51,2 euro.
Cost total cu opționale = 75 euro.
Consum energie pe oră fără opționale 70 de w.
Consum energie pe zi 1120 w, adică 1,12 kW. (16 h)
Consum de energie lunar 33,6 kw.
Eu aici am tarif de zi și de noapte. Tariful de noapte este mai scăzut de aceea luminile mele se pornesc la ora 19 și se sting a doua zi dimineața la 11.
În Romania tariful mediu pentru un kW este de 0,32 lei / kWh.
Costul lunar pentru electricitate al acestui grow box este de 11 lei. Puteți crește între 60 și 80 de răsaduri de plante.

Vor urma în curând fotografiile.


Sursa: http://egradini.ro/forum/viewtopic.php?f=29&t=13215