Pagina 4 din 12 PrimulPrimul 123456789101112 UltimulUltimul
Rezultate 31 la 40 din 116

Subiect: Plantatie de nuci

  1. #31

  2. #32
    Super Moderator Avatarul lui Dragos
    Data înscrierii
    19.11.2011
    Locație
    Craiova
    Posturi
    1.749
    Ultima modificare făcută de Dragos; 18.08.2012 la 00:10.
    "Cand elevul este pregatit, invatatorul va aparea"

    www.silver-fashion.ro
    Facebook Silver-fashion.ro

  3. #33
    Super Moderator Avatarul lui Dragos
    Data înscrierii
    19.11.2011
    Locație
    Craiova
    Posturi
    1.749
    "Cand elevul este pregatit, invatatorul va aparea"

    www.silver-fashion.ro
    Facebook Silver-fashion.ro

  4. #34
    Senior Member
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    44.237
    Citat Postat în original de Adrian Pop Vezi post
    Ca sinteza pana in acest moment :

    0. Care sunt site-uri unde gasesti informatii legate de nuci pe net ?
    1. Sa invatam sa facem rasaduri de nuci.
    2. Am inteles ca la Valcea este o pepiniera serioasa de nuci. Sa-i contactam ( sa facem rost de datele de contact) si sa le cerem preturi si informatii pentru a planta ( ce soi, cand trebuie plantati, cum sunt udati, etc ) nucii cumparati de la ei.
    3. Pentru un ha de teren - am socotit ca trebuie circa 160 de pomi la distanta de 8 m unul de altul.
    4. De unde a putea cumnpara nuci pentru a-i vinde in zona noastra ?
    5. Ce utilaje ne trebuie pentru a prelucra nucile ca materie prima ?
    6. Unde gasim piata pentru nuci si pentru produse facute din nuci, in exteriorul tarii ?

    La aceste puncte trebuie sa ne concentram toti 5 sa le completam.

    1. Dragos
    2. Alina
    3. Mioara.
    4. Stefan
    5. adi

    Show Recent Messages (F3)
    filip mioara: Multumesc.
    Pop Adrian: buna
    Pop Adrian: ai zis ca vrei sa faci parte din echipa care lucreaza la nuci, sere si curci albe
    Pop Adrian: sa scrii, sa vad ce crezi tu ca inseamna asta
    Pop Adrian: ok ?
    Pop Adrian: defapt, sa scrie fiecare din cei 5, sa vedem ce gandeste fiecare....
    filip mioara: ok
    filip mioara: Am fost la tara astazi.
    filip mioara is typing...
    filip mioara: Prietenii imi spuneau ca pe acolo au cumparat italienii mii de hectare.
    Pop Adrian: peste tot au cumparat...
    Pop Adrian: de-aia trebuie sa gandim logic si sa punctam zilnic
    Pop Adrian: nu avem bani...dar nu suntem prosti...

  5. #35
    Senior Member
    Data înscrierii
    15.03.2012
    Posturi
    1.864
    Nucile se mai folosesc in industria cosmetica-saponifera si cea farmaceutica.
    ID Ymess : ana_mariavegaart
    ana_vega_art@yahoo.com
    eu_sunt9910@yahoo.com

  6. #36
    Super Moderator Avatarul lui Dragos
    Data înscrierii
    19.11.2011
    Locație
    Craiova
    Posturi
    1.749
    Cum se planteaza nucile

    Producerea materialului saditor la nuc (Juglans regia)categorii: 07 Decembrie 2011 - 00:39


    La fel ca la alte specii pomicole producerea materialului saditor la nuc se poate face prin inmultire vegetativa sau generativa. Prin inmultirea vegetativa nu se transmit in mod fidel la urmasi caracterele plantei mama. Nu intotdeauna dintr-o nuca buna va rezulta un pom care sa produca nuci la fel de bune.

    De aceea, este indicat sa se infiinteze plantatii cu material saditor obtinut prin inmultire pe cale vegetativa, in special prin altoire, metoda prin care insusirile soiului raman neschimbate. Plantatiile de nuc obtinute cu astfel de material vor fi uniforme ca habitus al pomilor si se obtin productii mari ce pot fi standardizate si valorificate pe piata.

    Deoarece, solicitarile pentru material saditor la nuc in ultimii ani au inceput sa creasca, si pe piata romaneasca inca nu este suficient material saditor obtinut prin altoire, iar cel existent se valorifica la preturi ridicate, exista tendinta de folosire a materialului obtinut prin samanta.

    Inmultire generativa

    Inmultirea nucului pe cale generativa nu este indicata la soiuri deoarece are urmatoarele dezavantaje:


    intra tarziu pe rod (dupa 10-15 ani de la plantare);

    fructele obtinute sunt neuniforme ca forma si marime;

    aspectul pomilor in plantatie este neuniform.



    Inmultirea nucilor prin samanta se poate face pentru infiintarea de plantatii destinate productiei de lemn si in secundar productiei de fructe si pentru obtinerea portaltoilor.

    Recoltarea nucilor pentru samanta se face la maturitatea deplina a acestora (cand invelisul verde crapa). Acestea trebuie sa fie uniforme ca aspect si marime.

    Pentru obtinerea de portaltoi se aleg nuci mici, cu greutate de 6-10 g. Acestea isi pastreaza facultatea germinativa 2-3 ani daca sunt pastrate in conditii frigorifice, la 0-5 grade C.

    Pentru infiintarea scolii de puieti, nucile se seamana toamna sau primavara. Semanatul de toamna se poate face in a doua jumatate a lunii octombrie. Distanta de semanat este de 90/10-12 cm. Dupa semanat se face bilonarea randului cu un strat de pamant de 15-20 cm.

    Daca nu au fost insamantate toamna, nucile trebuie stratificate pentru perioada de iarna, pentru parcurgerea procesului de postmaturatie, care la aceasta specie este de 90 zile.

    Daca trebuie sa semanam primavara nuci care nu au fost stratificate, acestea se introduc in apa la temperatura de 55-60 grade C unde se lasa 3 zile, apoi se scot si se repeta operatiunea, dupa care se scurg de apa, se stratifica in nisip umed, in incaperi la 24-26 grade C, timp de 10-14 zile, dupa care se seamana. (Cociu V., 1983).

    Semanatul de primavara se face in a doua jumatate a lunii martie, cu nuci la care s-a parcurs postmaturatia. Distanta de plantare este de 90/15-20 cm, iar randul nu se biloneaza.

    In timpul verii se efectueaza lucrarile de intretinere necesare pentru a asigura o dezvoltare normala a puietilor. Toamna se recolteaza si se sorteaza conform standardelor de calitate.

    Daca puietii nu au ajuns la dimensiunile prevazute de STAS, se pastreaza inca un an in scoala de puieti
    In primavara urmatoare (inainte de dezmugurit) se planteaza pentru infiintarea campului I, la distanta de 90 cm, intre randuri si 35-40 cm pe rand.

    La plantare, sistemul radicular se scurteaza usor pana la tesut sanatos. Ranile provocate pe radacina la nuc, cu ocazia transplantarilor, se vindeca greu si acest proces dureaza cel putin un an. La puieti nu se scurteaza tulpina, deoarece mugurele terminal porneste mai repede in vegetatie si asigura o crestere dreapta a tulpinii.

    Puietii de nuc pot fi obtinuti si in ghivece, avantajul acestei tehnologii fiind posibilitatea ca puietii sa fie plantati in camp si primavara tarziu (10-15 mai), dupa ce a trecut pericolul de ingheturi.

    In timpul perioadei de vegetatie se fac lucrari de intretinere specifice. Combatera bolilor si daunatorilor se efectueaza prin aplicarea a 6 – 8 tratamente cu zeama bordeleza 0,5 - 1% sau cu alte produse cuprice in amestec cu insecticidele adecvate (I. Botu s.a. 2001).

    Inmultirea vegetativa

    Nucul poate fi inmultit pe cale vegetativa prin altoire, marcotaj sau “in vitro˝ .

    Inmultirea vegetativa a nucului prezinta urmatorele avantaje:


    se transmit fidel caracterele de la planta mama la descendenti;

    imprima uniformitate in plantatii;

    intra pe rod la 4 – 5 ani;

    pomii au talie mica, densitatea plantatiilor putand fi mai mare;

    se pot obtine productii de 5.000 – 6.000 kg fructe/ha la varsta de 15 – 20 de ani, cand pomii obtiniti din samanta abia intra pe rod;

    se obtin fructe de calitate buna, cu valoare comerciala si alimentara mai mare;

    se pot inmulti repede soiurile noi.



    Dezavantajele acestui sistem de inmultire sunt:


    au o durata de viata mai scurta;

    obtinerea materialului saditor este mai costisitoare;

    se pot transmite usor bolile virotice.



    Inmultirea prin altoire

    Spre deosebire de alte specii pomicole, altoirea nucului este o secventa tehnologica ce necesita conditii deosebite pentru a se putea realiza cu rezultate bune.

    Dintre factorii care determina reusita altoirii nucului sunt:
    - infiintarea plantatiilor mama pentru obtinerea ramurilor altoi, sa se faca pe terenuri fertile, drenate, structurate, usoare, profunde, mecanizabile, irigate, cu distanta de plantare de 6/4 m. Pomii se conduc cu ax central si trunchi inalt de 60 cm.

    In aceste plantatii se vor face toate lucrarile agrotehnice necesare: intretinerea solului ca ogor negru in jurul pomului; fertilizarea solului cu ingrasaminte chimice si organice pe toata proiectia coroanei ; asigurarea unui regim hidric corespunzator si in perioadele de seceta; efectuarea unor taieri de scurtare a ramurilor in coroana in luna august pentru a favoriza acumularea rezervelor de substante nutritive in partile ramase si dezvoltarea mai buna a mugurilor. Ranile facute se ung cu vopsea.

    Toamna, dupa caderea frunzelor si primavara inainte de pornirea in vegetatie se face un tratament cu zeama bordeleza;
    Se face ciupitul lastarilor erbacei la 5 – 6 frunze in prima decada a lunii mai, in conditiile in care lastarii se dezvolta prea viguros. Daca lastarii sunt prea desi, se face rarirea acestora;

    Asigurarea unor ramuri altoi de calitate este un factor hotarator in reusita altoirii la nuc. Acestea trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:


    sa aiba lemnul bine maturat;

    mugurii sa fie bine dezvoltati;

    lungimea minima de 50 cm si diametrul de 10 – 16 mm.;

    maduva sa fie 1/3 din diametrul ramurii
    ;
    internodiile sa fie de 5 – 6 cm lungime;

    sa fie fara rani, boli sau daunatori;

    nu se folosesc ramuri provenite din lastari lacomi.



    Recoltarea ramurilor altoi pentru altoitul in ochi dormind se face de preferinta in ziua cand are loc altoitul. Ele se transporta si se pastreaza ambalate in muschi umed pana in momentul altoirii. Pentru altoirea in camp cu ochi crescand si in spatii protejate ramurile altoi se recolteaza la inceputul lunii martie si se pastreaza in camere frigorifice la temperatura de 2 – 4 şC, in saci de polietilena.

    Metode de altoire folosite pentru cultura nucului

    Se practica 2 modalitati de altoire la nuci: altoirea direct in camp si altoirea in spatii protejate.

    Altoirea nucului in camp.

    Cele mai folosite metode de altoire pentru acest sistem sunt:

    altoirea cu mugure in ferestruica efectuata in perioada 15 august – 1 septembrie;

    altoirea cu mugure cu scutisor lung, efectuata in cursul lunii august, cand scoarta se detaseaza usor de pe lemn;

    altoirea cu mugure in fluier sau in inel este un sistem ce necesita altoi de aceeasi grosime cu a portaltoiului si se poate realiza cu cele mai bune rezultate in perioada 15 iulie – 30 august;

    altoirea cu mugure cu scutisor (chip budding) se aplica la nuc cu rezultate bune in perioada 15 mai – 15 iunie.



    Altoirea in spatii protejate

    Aceasta metoda se aplica in perioada repausului vegetativ in spatii protejate, din decembrie pana in aprilie si poate sa fie efectuata manual sau mecanizat.

    Ca metoda de altoire se practica altoirea in copulatie perfectionata. Pentru acest sistem altoiul si portaltoiul trebuie sa aiba aceeasi grosime. Dupa imbinarea altoiului cu portaltoiul, se leaga, se parafineaza si se face stimularea calusarii in camere de fortare sau in instalatii automatizate pentru realizarea acestei secvente, cu ajutorul caldurii numai la punctul de altoire, cu mentinerea in stare de repaus a altoiului si portaltoiului. Sursa de caldura este electrica. O astfel de instalatie a fost conceputa la SCPP Valcea (I. Botu, 2001).

    Altoirea mecanizata in spatii protejate se poate face prin mai multe metode, in functie de forma sectiunii realizate de masina: altoirea in “scarita”, altoirea “nut si feder“, altoirea in “omega“. Şi la folosirea acestei metode se aplica stimularea calusarii dupa altoire.

    Inmultirea prin marcotaj se practica mai putin la nuc. Se poate folosi metoda de marcotaj prin musuroire sau marcotajul orizontal.

    Inmultirea prin micropropagare este o metoda moderna si de viitor pentru inmultirea nucului. Metoda de inmultire “in vitro” s-a extins mult in Franta, Italia, S.U.A.

    Calitatea materialului saditor folosit pentru infiintarea plantatiilor de nuc este esentiala pentru eficianta acestora. Se va folosi pentru plantare material saditor altoit sau nealtoit, in varsta de 1-2 ani, obtinut in pepiniere.

    Plantele cu altoiul de 1 an trebuie sa aiba inaltimea de minim 50-60 cm, bine lignificate, cu mugurii sanatosi. Sistemul radicular sa fie bine dezvoltat, cu multe radacini cat mai lungi.

    Plantele de 2 ani au inaltimea de 2 m, lemnul bine maturat, sanatos si mugurii bine formati. Sistemul radicular sa fie bine format, cu minim 3 radacini mai lungi de 35 cm.(I. Botu, 2001).

    Soiuri si portaltoi de nuc mentionate in lista oficiala de soiuri din Romania:

    portaltoi generativi: Juglans regia, Portval, Targu Jiu ;
    soiuri: Anica, Argesean, Bratia, Ciprian, Claudia, Geoagiu 65, Geoagiu 86, Germisara, Jupanesti, Mihaela, Miroslava, Muscelean, Novaci, Orastie, Ovidiu, Roxana, Sibisel 44, Sibisel 252, Şusita, Valcor, Valmit, Valrex, Velnita.
    Ultima modificare făcută de Dragos; 20.08.2012 la 21:41.
    "Cand elevul este pregatit, invatatorul va aparea"

    www.silver-fashion.ro
    Facebook Silver-fashion.ro

  7. #37
    Super Moderator Avatarul lui Dragos
    Data înscrierii
    19.11.2011
    Locație
    Craiova
    Posturi
    1.749
    Soiuri de nuci

    Majoritatea tarilor cultivatoare de nuci au ajuns la concluzia ca inmultirea nucului prin samanta nu poate sa constituie calea rentabila pentru infiintarea de plantatii intensive la aceasta specie.
    Aproape intreaga productie provine din biotipurile locale ce nu satisfac cerintele si exigentele mereu crescande ale consumatorilor, deziderate ce nu pot fi realizate decat prin cultivarea unor soiuri de nuc. Inmultirea prin seminte, cum s-a procedat secole de-a randul si cum se mai procedeaza inca, nu transmite la urmasi caracterele si insusirile plantei mama. Dintr-o nuca buna poate rezulta un pom cu nuci de calitate inferioara si invers. Pe langa aceasta, nucul este avizat de polenizarea straina, mai ales datorita faptului ca la majoritatea soiurilor organele reproductive barbatesti (amentii cu polen) si cele femeiesti (ovarele) nu se matureaza deodata pe acelasi pom.
    In aceasta situatie, calea cea mai sigura de a avea plantatii de nuc cu soiuri si tipuri superioare, ramane cea a inmultirii vegetative si in special altoirea, prin care insusirile plantei inmultite raman neschimbate.
    Pentru eliminarea acestui inconvenient s-a trecut la selectionarea unor biotipuri valoroase, creearea si apoi omologarea de soiuri si portaltoi care corspund comenzilor sociale actuale.
    In acest fel exista posibilitatea de a avea plantatii uniforme, cu productie posibil de standardizat, in cantitati cat mai mari, cu perspective de a face comert.
    La nuc, ca si la alte specii fructifere lemnoase, precocitarea de rodire (adica momentul aparitiei primelor fructe), este un caracter genotipic. Aceasta este influentat in egala masura atat de factorii ecologici cat si de cei culturali.
    Pomii crescuti pe radacini proprii produc fructe dupa 10-15 ani,in timp ce la aceia altoiti pe Juglans regia primele fructe apar dupa 6-8 ani de la plantare, pentru ca in cazul altoirii pe Juglans nigra, primele fructe sa apara dupa 5-6 ani, sau chiar mai devreme.
    Datorita acestor particularitati, pentru practica este mai importanta varsta la care apar primele recolte eficiente din punct de vedere economic.
    Important este si faptul ca nucii altoiti dau fructe de calitate mai buna, cu valoare comerciala si alimentara mai mare, in timp ce de la nucii proveniti dprin seminte se pot alege maximum 20% fructe de calitate.
    Din aceste motive organizarea noilor plantatii de nuc, indiferent de marimea lor, trebuie sa se faca si la noi cu pomi altoiti.(sursa gazetadeagricultura.info) Chandler Lara Franquette Fernor
    http://nuci.ucoz.com/news/soiuri_de_nuci/2011-03-21-30
    "Cand elevul este pregatit, invatatorul va aparea"

    www.silver-fashion.ro
    Facebook Silver-fashion.ro

  8. #38
    Super Moderator Avatarul lui Dragos
    Data înscrierii
    19.11.2011
    Locație
    Craiova
    Posturi
    1.749
    CAT CASTIGI DIN CULTURA NUCULUI
    9.000 de euro, profitul anual adus de un hectar plantat cu nuci


    Putini dintre detinatorii de terenuri agricole stiu, probabil, ca, pe piata comunitara, cererea de miez de nuca este, la ora actuala, mult mai mare decat oferta. In plus, infiintarea unei plantatii moderne de nuci, cu material saditor certificat, aduce serioase beneficii. Intrucat numerosi cititori ne-au solicitat diverse informatii pe aceasta tema, iata cateva sfaturi ale specialistilor.
    In cazul infiintarii unei plantatii de nuci pe o suprafata de un hectar, densitatea optima este intre 120 - 170 de pomi/hectar, in functie de soiul ales. Plantarea se face toamna, la o distanta de circa noua metri intre pomi si 10 metri intre randuri. Soiurile de nuc recomandate sunt cele romanesti, adaptate la conditiile de clima si sol de la noi, cum ar fi Valcor, Valmit, Jupanesti, Valrex etc., costul unui pom fiind de 420.000 de lei. Gropile vor avea adancimea de 50-60 de centimetri, iar in fiecare groapa se vor introduce, inainte de plantare, circa 20 kg de balegar fermentat (mranita). Infiintarea unei asemenea plantatii de nuci, pana la intrarea pe rod, costa intre 300 - 400 milioane de lei, incluzand aici achizitionarea pomilor, efectuarea lucrarilor agricole specifice, combaterea bolilor si a daunatorilor. Dupa intrarea plantatiei pe rod se pot obtine, anual, 2,5 - 3 tone de nuci/hectar care, vandute pe piata UE, ii aduc producatorului circa 10.000 de euro, in timp ce cheltuielile aferente nu depasesc 1.000 de euro. Potrivit specialistilor, investitia se amortizeaza dupa doi ani de la intrarea pe rod a plantatiei, care isi poate dovedi rentabilitatea pana la 35-40 de ani de la infiintare. In plus, dupa desfiintarea plantatiei, lemnul de nuc rezultat poate fi valorificat cu cel putin 2.000 euro/m.c., tot pe piata externa, drept materie prima pentru producerea mobilei.


    150 hectare de teren, moştenite din familie, într-o zonă rurală aparent fără prea multe perspective. Păşune, culturi cu produse agricole, arendă – erau câteva din posibilele variante de valorificare pentru botoşăneanul Cornel Lupaşcu (38 de ani), astfel încât să scoată un ban din ceea ce avea mai de preţ – pământul din Durneşti (judeţul Botoşani). Planurile, însă, i-au zburat ceva mai departe – la fondurile europene şi la câteva idei "exotice".
    Astfel, în februarie 2005, Cornel Lupaşcu înfiinţează societatea "Exotic Parc" SRL Botoşani, cu un capital social de 50.000 lei (RON), luându-şi în serios atribuţiile de unic asociat şi administrator. Primul "produs" nu a întârziat să apară – un proiect propus pentru finanţare prin programul SAPARD. Investiţia, care presupunea înfiinţarea unei ferme piscicole, s-a ridicat la valoarea de 176.183 euro, din care 95.583 euro a reprezentat contribuţie proprie, iar diferenţa finanţare europeană.

    Aşa a început utilizarea primelor 50 hectare din suprafaţa pe care o avea în proprietate botoşăneanul, prin amenajarea unui iaz şi creşterea diferitor specii de peşte – crap, biban etc. În prezent iazul din Durneşti produce circa 10 tone de peşte pe an, cantitate distribuită în cea mai mare parte în reţeaua de magazine de specialitate din Botoşani.

    Investiţiile au continuat pe "moşia" din Durneşti, următoarea "ţintă" fiind amenajarea unei crescătorii de animale sălbatice, mai precis iepuri şi căprioare sălbatice. "Cu cele aproape 500 de perechi reproducătoare, reuşim să obţinem o producţie de 3.000 – 4.000 de iepuri sălbatici pe an, ceea ce apreciez că este un rezultat bun. Mi-a fost destul de greu să obţin autorizaţiile pentru derularea unei asemenea activităţi, cu atât mai mult cu cât eram un caz singular în zona Moldovei, fiind primul investitor privat care a vrut să-şi amenajeze o crescătorie de animale sălbatice", a povestit administratorul "Exotic Parc".

    Peşti, iepuri şi caprioare sălbatice, la umbra… nucilor europeni

    Pentru alte 30 de hectare din terenul moştenit, planurile botoşăneanului s-au conturat în jurul unei idei de investiţie la fel de neobişnuită, probată până acum doar de câţiva întreprinzători, în toată ţara. "M-am gândit să fac o plantaţie de nuci, pentru că este una dintre cele mai convenabile culturi pomicole, atât sub aspectul valorii investiţiei iniţiale, al necesarului de lucrări agrotehnice, cât şi sub aspectul valorii comerciale a producţiei obţinute anual. În plus, la noi în zonă, există o tradiţie în acest domeniu. Pe vremea colectivizării au existat plantaţii de nuci, însă cu timpul au fost abandonate. Mi-am făcut un calcul şi am ajuns la concluzia că în felul acesta pot să dau o utilitate maximă la un teren care aproape că nu valora nimic", susţine Cornel Lupaşcu.

    Zis şi făcut… proiect! Astfel a ajuns societatea "Exotic Parc" Botoşani pe lista beneficiarilor selectaţi pentru finanţare prin FEADR, în cadrul Măsurii 121 – "Modernizarea exploataţiilor agricole". Proiectul, depus în aprilie 2008, are o valoare totală de 1.362.920 lei, din care 50% reprezintă contribuţia proprie a întreprinzătorului botoşănean. "Proiectul l-am făcut de unul singur, fără să apelez la o firmă de consultanţă, însă sunt conştient că fără ajutorul celor de la SAPARD nu aş fi avut aceleaşi şanse de reuşită. Acum, contractul de finanţare este deja semnat şi în maxim o lună încep lucrările de arătură, discuit, şi tot ce trebuie pentru pregătirea terenului".

    20 de euro, un puiet de nuc francez

    Cât despre plantaţia propriu-zisă, aceasta va rămâne pe hârtie până la primăvară, atunci când botoşăneanul va fi "înarmat" cu aproape 6.000 de puieţi de nuci gata pentru a fi plantaţi din 7 în 7 metri pe suprafaţa de teren alocată proiectului. Asta nu înseamnă că se anunţă o toamnă sau o iarnă liniştită pentru business-ul abia început, ţinând cont de faptul că urmează licitaţiile obligatorii pentru selectarea furnizorilor.

    "Din căutările făcute până acum, am găsit un soi bun de nuc produs în Franţa (denumit Lara), care are o productivitate foarte mare la hectar, adică între 6 şi 8 tone pe un hectar. Un puiet din acest soi m-ar costa cam 20 de euro bucata şi ar ajunge să dea rod în 3-4 ani. Trebuie să fac şi o analiză a solului, pentru a fi sigur că acest soi se adaptează cu uşurinţă şi creşte în mediul de care are nevoie. Pe de altă parte, ştiu că şi în România există soiuri foarte bune de nuc, aşa că voi continua să căut cea mai avantajoasă variantă", ne-a împărtăşit Cornel Lupaşcu câteva din frământările pe care le cunoaşte, la urma urmei, orice investitor.

    "E adevărat că o activitate de producţie agricolă îţi dă multe bătăi de cap, însă, pentru mine, dificultăţile cele mai mari rămân cele legate de bănci, obţinerea creditelor, creşterea euro. Din punct de vedere al culturii, nucul nu este foarte pretenţios, nu cere nici condiţii climatice, nici terenuri deosebite pentru a se dezvolta. În schimb, durează destul de mult până culegi «roadele» investiţiei", a menţionat Cornel Lupaşcu. Dacă adăugăm şi observaţia făcută de directorul executiv adjunct din cadrul DADR Iaşi, Magneriu Jalbă, potrivit căreia "la acest moment, nici 20% din cererea de miez de nucă nu este acoperită de oferta pieţei", ajungem la concluzia că "Exotic Parc" Botoşani a mizat pe o carte bună.


    Lemnul de nuc poate fi vândut cu până la 1.500 de euro metrul cub

    Conform site-ului nucifere.com, valoarea foarte mare a lemnului de nuc (ajungând până la 1.500 de euro metrul cub) reprezintă un argument convingător pentru cultivarea soiului de nuc forestier. Pe termen lung, se pot obţine venituri consistente (aproximativ 300.000 euro/hectar), pornind de la o investiţie iniţială de maxim 1.200 de euro/hectar (plus TVA). Dar atenţie: copacii pot fi tăiaţi numai dupa 30-40 de ani de la sădire şi numai după obţinerea unor autorizaţii speciale!


    Nucile în coajă: 3,5-3,9 euro/kg, pe piaţa internaţională
    Preţul unui kilogram de nuci în coajă, pe piaţa internaţională variază între 3,5 şi 3,9 euro, în funcţie de calitate şi de soi, potrivit sursei mentionate. Aceasta echivalează la o producţie de doar 3.000 de kilograme la hectar, cu un venit anual minim de 10.500 de euro. În condiţiile în care soiul cultivat este unul foarte productiv veniturile sunt cu atât mai mari. De exemplu, la soiul Lara, după 8 ani de zile de la plantare se ajunge la o productivitate de 6 tone la hectar, ceea ce echivalează cu un venit anual de 21.000 euro/hectar .



    Uleiul de nucă: 48-60 euro/litru, preţ în magazine

    Dacă producătorii de nuci vor să îşi maximizeze profitul din această cultură, pot opta pentru industrilizarea miezului de nucă, pentru producerea de ulei de nucă sau pentru producerea diverselor specialităţi pe bază de miez de nuci. În medie un litru de ulei de nuci, în vrac, se comercializează direct de către producători la preţul de 16-20 euro, ajungând ca în magazin să aibă un preţ de cel puţin 3 ori mai mare, după cum arată nucifere.com. Un kilogram de ulei de nuci se obţine din 2 kilograme de miez de nuci.
    http://nuci.ucoz.com/news/2010-11-29-28-0-1
    "Cand elevul este pregatit, invatatorul va aparea"

    www.silver-fashion.ro
    Facebook Silver-fashion.ro

  9. #39
    Super Moderator Avatarul lui Dragos
    Data înscrierii
    19.11.2011
    Locație
    Craiova
    Posturi
    1.749
    3:51 AM Specificul culturii nucului


    Nucul se cultiva, in primul rand, pentru fructele sale, care se consuma atat in stare proaspata, cat si prelucrate.
    Miezul de nuca constituie un aliment complet si concentrat continand substante grase (52-70%), substante proteice (12-25%), zaharuri (5-25%) substante minerale (1,3-2,4%), etc.
    Valoarea energetica a unui kg de miez de nuca este echivalenta cu: 1 kg paine + 0,5 kg carne +0,5 kg cartofi + 0,5 kg peste + 0,5 kg prune uscate + 1 kg pere, asigurand 6364 calorii (V. Cociu, 1983).
    Miezul de nuca este folosit in fabricarea de ulei comestibil si tehnic folosit in pictura, fabricarea cernelii tipografice, fabricarea sapunului de lux etc.
    Nucile verzi, se folosesc pentru dulceturi, continand o cantitate mare de vitamina C si anume de patruzeci de ori mai mult decat sucul de portocale: dintr-un kg de coji verzi de nuca se poate extrage o cantitate de vitamina C egala cu cea extrasa din 10 kg de lamai.
    Frunzele, lastarii, mugurii, scoarta si radacinile constituie un izvor de materie prima inca foarte putin folosit la noi in tara.
    Odinioara, populatia la sate folosea intens vopselele extrase din frunze, lastari si scoarta de nuc pentru vopsitul lanii, bumbacului si chiar a matasii, fiind considerate vopsele netoxice si deosebit de rezistente la deodorare.
    Frunzele de nuc verzi puse la macerat in petrol lampant, constituie un bun unguient in tratarea reumatismului. Miezul de nuca este indicat pentru diabetici si pentru completarea regimului alimentar vegetarian.
    Lemnul de nuc este foarte apreciat datorita calitatii sale superioare la fabricarea mobilierului de lux, in industria automobilelor de lux si in industria aeronautica.
    Nucul este considerat Regele pomilor, plecand in primul rand de la denumirea sa in latina Iuglans Regia, preferand sa fie plantat intr-o livada in zona cea mai inalta. Datorita cantitatii mari de iod pe care o degaja prin frunze nu este indicata odihna si relaxarea la umbra nucului, iar plantele anuale si perene din zona umbrita de nuc, mor.
    Ca specie pomicola nucul prezinta si alte avantaje. Desi creste lent si intra tarziu pe rod, comparativ cu alte specii, nucul este foarte longeviv traind, in medie, circa 80-100 de ani si dupa 15-16 ani da productii mari.
    Coroana masiva, trunchiul puternic, coaja neteda cenusie si frumoasa in tinerete, frunzele mari de culoare verde inchis si aromate, fac din nuc una din speciile decorative de mare efect.
    Aria de raspandire a nucului, mare, de la ses si pana la 700-800 m, poate aduce mari foloase cultivatorilor.
    Din toate aceste cauze, nucului i s-a atribuit o lege speciala in Romania, fiind protejat de stat.

    8.1 Consideratii generale

    Se considera ca nucul a rezistat perioadei glaciatiunilor numai in cateva puncte situate in centrul si vestul Asiei si in cateva depresiuni din Peninsula Balcanica si Peninsula Iberica.
    Se mai intalneste inca in stare salbatica in masivele silvice din estul Turciei, in Caucaz, Irac, Iran, Afganistan, Pakistan, India, Nepal, Tibet si China precum si in cateva zone din Peru si Brazilia.
    Primele tari care au cultivat nucul au fost China, Japonia si India (inaintea erei crestine) apoi fiind preluat de europeni.
    Prin luarea in cultura, nucul s-a extins mult in afara arealului sau natural, gasindu-se in prezent aproape in toate tarile cu climat temperat. Limita nordica de extindere a culturii lui pe glob este impusa de izoterma anuala de +5°C.

    8.1.1. Cultura nucului pe plan mondial

    In lume, exceptand S.U.A. si intr-o oarecare masura Franta, in toate celelalte tari, cultura nucului are un caracter extensiv, majoritatea pomilor crescand izolat in vatra satelor, pe marginea proprietatilor, de-a lungul cursurilor de apa, a drumurilor, etc.
    Intr-o serie de tari din arealul de raspandire naturala a nucului, exista suprafete relativ mari de paduri crescute spontan sau plantate in fondul forestier, dar nici aici nu exista o inventariere precisa. Plantatii comerciale exista in putine tari si pe suprafete relativ restranse, comparativ cu celelalte specii. Printre acestea, S.U.A. ocupa primul loc pe glob sub aspectul suprafetei de livezi organizate si a productiei de nuci.
    Pana in anii 1980 California avea peste 100000 ha cu livezi de nuc altoit din soiuri valoroase. Bulgaria avea in anii 1975-1980 circa 14000 ha cu nuci.
    Pana in deceniul al saselea si al saptelea al secolului XX, Romania era printre primele trei tari mari producatoare de nuci.
    In Europa, Romania este tara cu cea mai mare productie.
    Dinamica suprafetelor si productiilor a fost foarte oscilanta in timp.
    In majoritatea tarilor, productia de nuci este stabilita prin evaluare si nu prin inregistrare exacta.
    Din datele statistice F.A.O., se constata ca productia mondiala de nuci a inregistrat o continua crestere.
    Printre tarile mari producatoare de nuci se numara: China, S.U.A., Iran, Turcia, Romania, Franta (tabelul 9.1.).


    8.1.2. Cultura nucului in tara noastra

    In tara noastra nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX forma paduri si plantatii intinse in judetele Gorj, Valcea, Dambovita, Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava.
    Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. Goana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui pom. Astfel, ca exemplu, putem spune ca: in anul 1938 in Romania existau 4,3 milioane de nuci cu o productie medie evaluata la 199000 tone nuci. In anul 1975 in Romania existau circa 3 milioane de nuci, cu o productie medie de 29000 tone. In anul 2002 Romania producea circa 33-34 tone de nuci (vezi tab. 9.2.).
    Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate. Diferenta majora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele: nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede . Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului. Nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani. Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc cat si de la cei nealtoiti.
    In Romania nucul a fost si este protejat de lege. Nucii pot fi taiati in urmatoarele conditii:
    - exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata;
    - exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective;
    - exemplarele dezradacinate din cauze naturale.
    Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri.

    8.2. Soiuri de nuc inmultite de pepiniera Sarca

    In ultimii zece ani, Statiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Pomicultura Iasi, cu un colectiv de cercetatori, a reusit omologarea a patru soiuri de nuc specifice pentru zona Moldovei, si anume: Velnita, Miroslava, Anica si Ovidiu. Pe langa aceste soiuri, pepiniera Sarca a mai inmultit soiurile Jupanesti, Germisara, Sibisel si altele.
    Miroslava
    - Soi originar din Romania;
    - Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si productiv;
    - Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;
    - Fructele sunt mari (14–16g), forma rotund-elipsoidala, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,6%;
    - Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.

    Anica
    - Soi originar din Romania;
    - Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, este precoce si foarte productiv;
    - Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;
    - Fructele sunt mari (13–14g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 53%;
    - Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.

    Ovidiu
    - Soi originar din Romania;
    - Vigoare mijlocie, cu coroana globu-loasa, rodeste pe muguri teminali, dar si pe muguri laterali este precoce si productiv;
    - Soi rezistent la ger si la bolile specifice nucului;
    - Fructele sunt mari (13 – 14g), forma ovoid-alungita, rotunjite la capete, endocorpul subtire, cu suprafata neteda cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 52,5%;
    - Se recolteza in prima decada a lunii septembrie.

    Velnita
    - Soi originar din Romania;
    - Vigoare mijlocie-mare, cu coroana globuloasa, rodeste pe muguri teminali si pe muguri laterali, este precoce si productiv;
    - Soi rezistent la ger si tolerant bolile specifice nucului;
    - Fructele sunt mari (1,5g), forma rotund-ovoida, rotunjite la capete, endocorpul subtire, casant, cu suprafata regulata, cu putine incretituri si adancituri. Miezul umple bine cavitatea valvelor si se scoate intreg si usor, procentul de miez fiind de 50,6%;
    - Se recolteza in decada a II-a a lunii septembrie.

    8.3. Tehnica formarii coroanei la specia nuc

    Atat la pomii plantati primavara, cat si la cei plantati toamna, taierile de formare incep primavara devreme, in martie - aprilie si se aplica in toata perioada de crestere. Prin aplicarea lor se urmareste formarea cat mai rapida a unei coroane luminate si aerisite, garnisita cu numeroase ramuri de semischelet si de rod .
    Fiind o specie foarte pretentioasa fata de lumina, formele de coroana cele mai recomandate sunt vasul ameliorat si piramida neetajata. Pentru ambele forme de coroana, inaltimea trunchiului trebuie sa fie de 0,9-1,1 m, deoarece s-a constatat ca la trunchiuri mai inalte de 1,20m, intrarea pe rod a pomilor intarzie cu un an pentru fiecare 20 cm in plus.
    Taieri de formare a coroanei tip „piramida neetajata”
    In anul intai de la plantare, primavara, vergile se scurteaza la 1,3m - 1,4 m deasupra unui mugure. Pana la inaltimea de 1 m se orbesc toti mugurii. Intre 1m si 1,3 sau 1,4 se orbesc toti mugurii principali, portiune rezervata pentru proiectarea sarpantelor. Fig. 8.1. Formarea coroanei piramida neetajata la nuc in anul intai (a), in anul al doilea (b), in anul al treilea (c), in anul al patrulea (d), dupa plantarea pomilor In perioada de vegetatie cand lastarii inregistreaza lungimea de circa 20 cm, se aleg trei lastari, dintre care doi pentru formarea primelor doua sarpante si unul care va prelungi axul. Lastarii alesi ca sarpante, trebuie sa fie orientati in directii opuse de-a lungul randului de pomi.
    Daca vergile nu au inaltimea necesara pentru proiectarea coroanei, ele nu se scurteaza. Daca vergile au lungimea sub 1 m, ele se recepeaza la 3 - 4 muguri deasupra punctului de altoire, pentru a obtine o varga de peste 1,3 m. Daca lastarii aparuti pe cep au lungimea de 20 cm, se alege unul, cel mai viguros, pentru a reface tulpina.
    Restul de lastari se elimina in doua faze si anume: cand lungime lor are 20 cm, acestia intai se ciupesc iar in luna august, lastarii ciupiti se suprima.
    In anul al doilea, primavara, ramurile alese pentru formarea sarpantelor se scurteaza la acelasi nivel, deasupra unui mugure exterior.
    Dupa alegerea sarpantelor se face corectarea unghiurilor de insertie prin palisari si ancorari. Dupa fixarea in pozitie corespunzatoare, toate ramurile se scurteaza cu 1/4 - 1/3 din lungimea lor, pentru a pastra numai lemnul matur si cu muguri bine formati. Ramura de prelungire a axului se scurteaza la 50 cm deasupra sarpantei superioare.
    In perioada de vegetatie se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si axului. Pe fiecare sarpanta la circa 50 cm de punctul ei de prindere, se alege cate un lastar pentru formarea primelor subsarpante. Pe ax se aleg doi lastari pentru formarea urmatoarelor sarpante. Acestia trebuie sa fie orientati in directii opuse, perpendicular pe randul de pomi. Restul de lastari se ciupesc.
    In anul al treilea, primavara, se suprima ramurile anuale amplasate pe latura superioara sau cea inferioara ale sarpantelor, cat si ramurile lacome. Ramura de prelungire a axului se va scurta la 30-35 cm deasupra sarpantei superioare. Daca nu depasesc lungimea de 1 m, ramurile de prelungire a le sarpantelor si subsarpantelor nu se vor scurta.
    In perioada de vegetatie cand lastarii inregistreaza lungimea de circa 20 cm se formeaza noi elemente de schelet. Se alege un lastar pentru formarea urmatoarei sarpante si unul care va prelungi axul. Se aleg lastarii de prelungire ai sarpantelor si subsarpantelor. Pe primele doua sarpante se alege cate un lastar amplasat in partea opusa a primei subsarpante la distanta de 30-40 cm de la punctul ei de prindere, pentru formarea celei de a doua subsarpanta. Pe urmatoarele doua sarpante se alege cate un lastar, la circa 50 cm de punctul lor de insertie, pentru formarea primelor subsarpante. Lastarii amplasati pe latura superioara si cea inferioara ale sarpantelor se plivesc.
    In anul al patrulea, primavara, se aleg definitiv ramurile provenite din lastarii alesi in perioada de vegetatie a anului anterior si se scurteaza la 80-110 cm pentru echilibrarea si stimularea ramificarii. Prelungirea axului se scurteaza la 40 cm deasupra punctului de insertie a ultimei sarpante, pentru a forta aparitia lastarului din care se va alege urmatoarea sarpanta si ultima. Tot cu acest prilej se taie la inel eventualele ramuri concurente si cele ce cresc pe partea superioara a sarpantelor. Daca pomii cresc incet si ramurile de prelungire sunt mici, se scurteaza o parte din ramurile de rod pentru a stimula cresterea.
    Prin taierile din perioada de vegetatie se urmareste alegerea lastarilor de prelungire, a ramurilor de schelet si a unui lastar pe fiecare sarpanta, pentru formarea celei de-a doua sarpante. Acest lastar trebuie plasat in partea opusa subsarpantei anterioare si sa aiba punctul de insertie cu 70-80 cm mai sus de subsarpanta precedenta.

    8.4. Combaterea bolilor si daunatorilor la nuc

    Cand pomii sunt tineri, lucrarile de combatere a bolilor si daunatorilor urmaresc mentinerea in perfecta stare de sanatate a aparatului foliar, pentru a sintetiza cantitati maxime de substante care sa asigure pomilor cresteri viguroase.
    Dintre boli, cea mai pagubitoare este bacterioza produsa de Xantomonas Juglandis si antracnoza produsa de Gnomonia leptospyla. Pomii tineri sunt destul de sensibili la aceste boli. Bacterioza este favorizata de precipitatii abundente si temperaturi moderate. Atacul este maxim in perioada cresterii intense a lastarilor si in lunile iulie-august. Pe frunzele si lastarii atacati apar necrozari specifice, datorita distrugerii tesuturilor.
    Pentru combaterea acestor boli, pana in prezent, cele mai eficace produse chimice s-au dovedit a fi produsele cuprice in doza mica. La concentratia de 1% Zeama bordeleza apar numeroase necrozari, mai ales daca tratamentele se aplica cand frunzele sunt tinere.
    Primul tratament se aplica la dezmugurire, cand se poate folosi o concentratie mai mare si anume 1,5 % Zeama bordeleza . Al doilea tratament trebuie aplicat la aparitie primelor frunzulite, cand se va reduce concentratia la 0,5 %, iar al treilea tratament se va aplica la inceputul cresterii lastarilor tot cu 0,5 % Zeama bordeleza. Ultimul tratament se va face tot dupa caderea frunzelor cu 1,5-2 % si are rolul de a micsora infectiile pentru anul viitor.
    Tratamentele recomandate pentru combaterea bacteriozei sunt eficiente si impotriva antracnozei. In afara de produsele cuprice, pentru combaterea antracnozei s-a dovedit destul de eficient si Dithane M45, care in asociere cu substantele cuprice combate si bacterioza.
    Dintre daunatori, in tinerete, nucul poate fi atacat de paduchii testosi, paduchii de frunze, de omizile defoliatoare, de omizile xilofage si de acarieni.
    Pentru combaterea lor se aplica tratamente cu insecticide sau acaricide specifice.
    http://nuci.ucoz.com/news/specificul.../2010-09-22-26
    "Cand elevul este pregatit, invatatorul va aparea"

    www.silver-fashion.ro
    Facebook Silver-fashion.ro

  10. #40
    Super Moderator Avatarul lui Dragos
    Data înscrierii
    19.11.2011
    Locație
    Craiova
    Posturi
    1.749
    "Cand elevul este pregatit, invatatorul va aparea"

    www.silver-fashion.ro
    Facebook Silver-fashion.ro

Pagina 4 din 12 PrimulPrimul 123456789101112 UltimulUltimul

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •