Noi trebuie sa iesim in lume prin ATITUDINE.

[Enciu Stefan]

Noi trebuie sa iesim in lume prin ATITUDINE.
----- Original Message -----
From: adi pop
To: enciudoru@yahoo.com ; vovan323@yahoo.fr
Sent: Monday, May 31, 2010 7:18 AM
Subject: Fw: Noi doi stim cel mai bine ca Domnul Liviu are aceste capacitati iesite din comun



----- Original Message -----
From: adi pop
To: Oana Garceag ; Liviu NUTEANU ; Bogdan Stanoiu ; Petre Savescu ; naidin cornel ; Godeanu Emil ; Elena Templu ; eu_sunt9910@yahoo.com ; Pavel madalina ; Gabriel Vladut ; Cristina Stroe ; sanda romosan ; nicolaenacioiu@yahoo.com ; apatrutz@yahoo.com ; research@popservice.ro ; flori@popservice.ro ; Catalin Zamfir ; Cornul Abundentei ; D.nul Adi Pop
Sent: Monday, May 31, 2010 7:17 AM
Subject: Noi doi stim cel mai bine ca Domnul Liviu are aceste capacitati iesite din comun


Sarut mana Doamna Oana,

Noi doi stim cel mai bine ca Domnul Liviu are aceste capacitati iesite din comun. Stim bine acest lucru pentru ca ne-am confruntat cu probleme reale de sanatate, la care am fost ajutati. Mai ales eu.

Noi trebuie sa ne concentram atentia asupra urmatoarei etape de lucru, in sensul de-a trece actiunea noastra la nivel de pacienti.
Trebuie sa gasim Calea Legala, STABILA. Aici trebuie insistat cel mai mult in acest moment.

In paralel, gasim solutiile explicative, teoretice...sau de cercetare ulterioara. Asa cum ne-am propus.

Observ ca stagneaza sistemul de a reface aceste experimente in alt laborator din tara sau de afara, pentru a face pasii urmatori in cercetarea stiintifica a Bioenergiei si a fortelor PSI. As vrea sa nu ne amagim sau sa fugim dupa himere. De obicei un lucru care nu mai decurge normal spre tinta propusa, il opresti si.....te intorci spre punctul de initializare. Experienta cumulata, nu trebuie uitata.

La Craiova se formase un grup de oameni seriosi capabili sa realizeze alaturi de Domnul Liviu acele experimente deosebite. Relatiile umane create intre noi toti atunci, au ajutat la realizarea lor. Spun ca se formase, pentru ca in acest moment, el este dezbinat. Noi nu mai comunicam de mult....lucru ce duce la o diminuare a relatiilor dintre noi si cum incerc sa subliniez de cele mai multe ori ca aceste relatii definesc sistemul, asa ca va rezulta un sistem direct proportional cu comunicarea noastra.

Noi avem un forum pe care se poate citii totul liber.
CONDUITA noastra trebuie sa fie impecabila, BAZA de care tot amintesc continuu...
Ea trebuie intarita in acest moment cand sistemul stagneaza....

In ceea ce ma priveste, cum spuneam de mai multe ori, sistemul se simte...si daca apare ceva ce Sufletului tau nu-i place, devii mult mai atent si actionezi in consecinta. Nu stiu daca voi ajunge rapid atat de capabil incat sa spun exact cum gandesc, lucru pe care pot sa mi-l asum, dar...adevarul poate sa faca terci un sistem subred.

Asa cum spunea ieri dimineata Domnul Liviu, ne-am facut noi prieteni. Mare lucru. Ma bucur.
In schimb...., NU trebuie sa-i uitam pe cei vechi....Pe Bogdan, Lucia, Petre, Cornel, Mihaela, Sanda, Emil, Nae, Andrei, Gabi, Catalin. S-a ajuns in acest moment sa nu se comunice intre cele doua grupuri. Chris si Dean nu stiu de NUCLEUL nostru initial, ci decat de rezultatele noastre. Nu au nici o idee de conduita noastra de lucru. Lucru extrem de grav, din punctul meu de vedere.....Nu conteaza din ce motive nu comunicam intre noi acum. Eu nu fac altceva in acest moment decat sa constat situatia reala.

Noi trebuie sa iesim in lume prin ATITUDINE. Noi trebuie sa avem la BAZA, numai Binele si Adevarul. Punctul nostru de vedere nu este cunoscut de noul grup format de Traian si de ceilalti doi. In loc sa ne facem cunoscut clar acest comportament al nostru de BUN SIMT, ne dividem in grupuri mai mari sau mai mici de lucru.

Cand am dat drumul la Scoala Zalmoxiana la Craiova acum 13-14 ani, am numit-o Scoala Bunului Simt ROMANESC.
Vreau sa scot in evidenta un lucru constatat de mine in cei 25 de ani de stat printre straini. Ei, trebuie ajutati....
Poate ca saracia noastra ne-a ajutat sa ne pastram Bunul Simt la ora actuala, dar eu cred ca Neamul nostru il are cel mai bine implementat in Suflet.

Concret. Eu asa sugeraz sa facem urmatorii pasi.

1. Discutam cu Chris si cu Deam ca ne dorim sa refacem aceste experimente oriunde in lume.
2. Noi, cei din Nucleul initial sa cautam pe toate caile posibiule sa le refacem in tara sau afara, alaturi de alti specialisti ROMANI.
3. Sa ne facem un plan de lucru pentru cercetarile NOASTRE ulterioare.
4. Sa cautam sa trecem la etapa 2, LEGAL si pe fata COMPLET. Fara nici un compromis. Pentru nimic in lume sa nu acceptam nici cea mai mica minciuna sa apara in sistem. Sa nu uitam ca vorbim despre VIATA oamenilor.
5. Sa revenim la comunicarea eficienta pe care am avut-o inainte, in Timpul experimentelor.

O zi linistita,
adi

[Enciu Stefan]

Theory - cateva materiale pentru explicatii de inceput
Original Message -----
From: Petre Savescu
To: adi pop ; dr Liviu NUTEANU ; liviusn@mail.com ; Dna Dr. Elisaveta Tuluca
Cc: Oana Garceag ; tdstanciu@yahoo.com ; Bogdan Stanoiu ; Petre Savescu ; naidin cornel ; Godeanu Emil ; nicolaenacioiu@yahoo.com ; apatrutz@yahoo.com ; lucian.pricina@mmediu.ro ; sanda romosan ; Cornul Abundentei ; doinap ; Gabriel Vladut ; Jean Mugurel Petrescu ; catalin_ruris@yahoo.com ; Cristina Stroe ; Elena Templu ; mihaelahq@yahoo.com ; officergc@rdscv.ro ; officergc_rgc@yahoo.com ; rotrif@yahoo.com ; ecotrif@yahoo.com ; MARCEL DAN ; Paul COVIC ; alina dragomirescu ; eu_sunt9910@yahoo.com ; Pavel madalina ; revansa1@yahoo.com ; bussinespartener@yahoo.com ; enciudoru@yahoo.com ; vovan323@yahoo.fr ; dan_dana2005@yahoo.com ; Dana Anitescu ; Ioana Alex ; research@popservice.ro ; flori@popservice.ro ; bender ; alinaileanapopescu@gmail.com ; Vasile Paun ; Cristian Anghelina ; dungureanu@rdscv.ro ; Vlad Teodorescu ; michaelschmidt@clicknet.ro ; talk2nicu@yahoo.com ; cioroianu cecilia ; Radu_necea@yahoo.com ; dj62wst@yahoo.com ; andrial_cva@yahoo.com ; Manu Mariana Daniela ; manu_diana2003@yahoo.com ; dakhel_maria@yahoo.com ; sandusapte@yahoo.fr ; Jenny Thesweet ; marius21_tasty@yahoo.com ; zeineb.dakhel@yahoo.com ; manu_daniela_iasi@yahoo.com ; Dumitru Vochescu ; Petre Gigea ; Mihai Firica ; Adrian Pintea ; Parvuloiu Constantin ; goionutgo@yahoo.com ; ipiturescu@yahoo.com ; sabin gutan ; sarbatoare@hotmail.com ; preotesescu gabriel ; cdonoaica@yahoo.com ; rpopa@pdx.edu ; Mariana Ene ; Florin Mihai Fluturel ; Virgiliu Stroescu ; iustinavanstaden@yahoo.com
Sent: Monday, May 17, 2010 9:22 PM
Subject: Re: Fw: Theory - cateva materiale pentru explicatii de inceput




















Buna seara,


Materialul trimis este intr-adevar foarte, foarte interesant...
Multumesc d-lui dr Liviu N. pentru acest material!
Multumesc Adi!


Pentru ca este foarte complex o sa ma refer aici doar la prima parte (pentru ca asa ar fi foarte mult de scris, de spus)...


Fizica cuantica: Observatiile intorc (in sensul ca modifica directia de actiune) căldura

Kimberly R. Chapin 1 & Marlan O. Scully 2

Rezumatul

Ideea că observatorii pot influenţa ceea ce ei observa are o istorie care se întinde înapoi dincolo de fizica cuantica. Ceea ce poate afecta modul în care un sistem se incalzeste si se raceste pur si simplu prin probare este un nou efect.

Aşa cum marele fizician cuantic Werner Heisenberg - autorul principiului incertitudinii – a creat, în mecanica cuantică, separarea observatorului de fenomenul care e observat nu este posibilă. Dar, de fapt, cel mai ciudat este faptul că inteligenta, constiinta si actul de observare se împletesc cu fenomene fizice anterioare lui Heisenberg.



Minuni cuantice: Corpusculi si buckyballs-uri

Aceasta nu necesită nici o cunoaştere a fizicii cuantice să recunoască ciudateniile cuantice. Se referă mai vechi şi mai grandioasă dintre misterele cuantice la o întrebare pe care şi-a exercitat minţile mare, cel puţin din vremea lui Euclid filozof grec antic: ceea ce este lumina?

Istoria a oscilat pe această temă. Isaac Newton a crezut că lumina era mici particule - "corpusculii" în argoul de zi. Nu toţi contemporanii lui au fost impresionaţi şi, în experimente clasice la începutul anilor 1800 matematicianul Thomas Young a aratat cum un fascicul de lumina difractate, sau imprastiate, ca si cand acesta a trecut prin două fante înguste plasate împreună în apropiere, produc un model de interferenta pe un ecran din spate la fel ca si în cazul în care ar fi fost vorba de o unda.

Deci, ce este de fapt lumina, particular (corpuscul) sau unda? Lumina este atât particular cat şi un unda - şi aşa, pentru care contează, este totul altceva. O singură particulă care se deplasează, cum ar fi un electron poate difracta si interfera cu el insusi, ca în cazul în care ar fi fost o unda, credibil sau nu, un obiect la fel de mare ca o masina poate proba un caracter secundar de unda, deoarece se poate intinde de-a lungul drumului.

Această revelaţie a venit dintr-o teză de doctorat mult comentata, prezentata de către pionierul in fizica cuantica Louis de Broglie, în 1924. El a arătat că, prin descrierea mişcarii particulelor ca unde, aţi putea explica de ce ating niveluri de energie discrete, cuantice mai clare decât cele descries de fizica clasică.

In prima faza, De Broglie presupune că acest lucru a fost doar o abstracţie matematică, dar dualitatea undă-particulă pare a fi mult mai reala. Experimentul classic al lui Young privitor la interferenţa undelor a fost reprodus cu ajutorul electronilor şi tot felul de alte particule (vezi diagrama).

Ambele forme de unda şi particule ar putea fi doar construite in mintea noastră pentru a putea fi mai usor discutate.



Noi încă nu am facut-o cu un obiect macroscopic, cum ar fi o maşină în mişcare, într-adevăr. Lungimea de undă de Broglie ar fi ceva de genul 10-38 de metri, şi ar crea unde asemănătoare, care ar difracta si ar crea treceri prin fante de o amploare similară, rezultand operatii dincolo de capacităţile noastre ingineresti. Experimentul a fost efectuat, dar, cu o minge cluster - o reţea asemanatoare unei mingi de fotbal în formă de atomi de carbon 60, care, la aproximativ un nanometru în diametru, este suficient de mare pentru a fi văzut sub microscop (Natura, vol. 401, p 680) .

Tot ceea ce lasă o întrebare fundamentală: cum pot fi comprimate undele si particulele în acelaşi timp? Poate pentru că nu este nici, spune Markus Arndt de la Universitatea din Viena, Austria, care au făcut experimente cu buckyballs-uri în 1999. Ceea ce noi numim un electron sau un buckyball ar putea în cele din urmă sa nu fie in realitate mai mult de un click într-un detector, sau doar modul cum creierul nostru reconstruieste imaginea fotonilor lovind retina. "Undă şi particulă sunt apoi doar o constructe a mintii noastre pentru a ne facilita exprimarea de zi cu zi", spune el.





Aici sunt si cateva comentarii mici…

“Buckyballs” este de fapt prescurtarea din engleza a “buckminsterfullerene”



“Există acolo, în natură, comportamente ale unor întregi sisteme neprevăzute din părţile componente ale acestora ? Aceasta este ceea ce chimistul a desoperit ca fiind adevarat“

Richard Buckminster Fuller (denumirea micilor mingi provine de la arhitectul si inventatorul care a studiat cel mai mult sferele geodezice care seamana foarte mult ca structura cu fulerenele descoperite mult mai tarziu http://en.wikipedia.org/wiki/Buckminster_Fuller)



Ar mai trebui vazute si

http://www.scifun.org/chemweek/BUCKBALL/buckball.html

aici se descrie si modalitatea de obtinere a acestor sfere f mici…

http://www.3rd1000.com/bucky/bucky.htm

http://en.wikipedia.org/wiki/Fullerene

(aici avem si miscarea redata in 3D a fulerenelor ca si constructia geometrica a sferelor…)



FULERENE: după diamant şi grafit, este o a treia formă structurată, organizată a carbonului. Existenţa lor a fost dovedită în praful interstelar şi în unele formaţiuni geologice. Au fost obţinute prin sinteză în laborator, pentru care s-a atribuit Premiul Nobel pentru chimie în anul 1996. Aplicaţiile practice ale fulerenelor nu şi-au găsit încă adevărata dimensiune comercială, dar primul domeniu de interes a vizat posibilităţile de a furniza sau stoca energie, în pile solare şi baterii, sau chiar drept combustibil pentru rachete. Deşi teoretic potenţialul energetic al fulerenelor este de necontestat, cheltuielile aferente sintezei lor, cel puţin cu tehnologiile actuale, nu se justifică.



Înainte de 1985 se cunoşteau doar două forme alotropice ale carbonului : diamantul şi grafitul. Cea de a treia formă alotropica a carbonului, fulerenele, a fost descoprită de H. W. Kroto, R. E. Smalley, R. F. Curl şi colaboratorii acestora.

Prima publicaţie care a prezentat fulerena este revista „Nature” în numărul din 4-20 noiembrie 1985. Şase ani mai târziu, în 1991, revista Science va declara fulerena molecula anului.

După ce au elucidat structura fulerenei, cei trei descoperitori ai acesteia au luat premiul Nobel pentru chimie în 1996 pentru descoperirea şi cercetarea fulerenelor.



Una din primele întrebări pe care şi le-au pus chimiştii organicieni a fost „ Care sunt proprietăţile chimice ale acestor substanţe?”

Se ştie ca atomii de carbon din fulerene sunt hibridizaţi sp2 , C60 se poate asemăna cu benzenul, C6H6, sau ca etena, care este o alchenă tipică. Dubla legătură in alchene este reactivă, ea putând adiţiona mulţi compuşi, modificându-şi hibridizarea de la sp2 la sp3. Moleculele aromatice sunt destul de stabile în comparaţie cu alte clase de substanţe care au legături duble. Cei şase electroni ai celor 3 legături din molecula de benzen conduc la o stabilitate mare şi o reactivitate scăzută la legăturile duble.

Astfel, substanţe care în mod obişnuit reacţionează la dubla legătură a alchenelor au tendinţa de a nu ataca benzenul. Dacă reacţia are loc cu un derivat al benzenului, produsul este de obicei un produs de substituţie, în care legătura C-H din benzen este înlocuită cu o legătură C-X (X fiind gruparea cu care s-a substituit nucleul aromatic), dar C60 nu are legături C-H care pot fi substituite. O altă curiozitate a chimiei fulerenelor este faptul că C60 poate adiţiona diferite cate gorii de substanţe în două moduri diferite la o dublă legătură împărţită de două hexagoane (o legătură 6-6) sau la o dublă legătură împărţită de un hexagon şi un pentagon (o legătură 6-5). Acest fapt conduce la posibilitatea apariţiei unui număr mare de izomeri la adiţia unor substanţe la C60.

Reactiile fulerenei C60 nu sunt rectii guvernate de caracterul aromatic in adevaratul sens al cuvantului. Din acest motiv exista 2 proprietati care influenteaza mecanismul de reactie al fulerenelor:

• Delocalizarea electronica este slaba

• C60 poate fi privita mai degraba ca o mare sfera formata din alchene conjugate decat ca o molecula aromatica

Deoarece toti atomii de carbon ai moleculei sunt hibridizati sp2 ei exercita un efect –I la fiecare legatura dubla . Acest fapt duce la o crestere a deficitului de lectroni si la favorizarea unui atac nucleofilasipra acestei molecule.Acest lucra se observa si in modul sau de oxidare si din caracterul electrofil al acesteia. Datorita proprietatilor mentionate mai sus C60 actioneaza ca un excelent reactant electrofil. O alta curiozitate este faptul ca legatura ce uneste doua hexagoane este mai scurta decat legatura ce uneste un hexagon de un pentagon, motiv pentru care aditiile au de obicei loc la legatura dintre doua hexagoane. Prezenta a 30 de astfel de legaturi in C60 este o alta cauza ce duce la obtinerea unei varietati de aducti.

1. Descompunerea fulerenelor sub acţiunea laserului

S-a descoperit că dacă se supun fulerenele la acţiunea unui laser nu foarte puternic atunci structura lor de tip cuşcă nu se va distruge imediat ci se va restrânge pierzând treptat câte 2 atomi de carbon, până când se ajunge la C32. După aceea clusterul se sparge în fragmente. A fost propus un mecanism pentru această pierdere a unui fragment C2.

2. Reacţii redox

C60 şi C70 au proprietăţi similare putând fi supuse la şase reduceri reversibile a câte un electron. Au fost astfel obţinuţi toţi anionii de la C60– până la C606 – şi de la C70– până la C706 – . Oxidarea C60 şi a C70 este, însă, ireversibilă. Primul potenţial de reducere, pentru ambele fulerene, este de aproximativ 1,0 V (pentru cuplul C60/C60–), indicând că au proprietăţi de acceptor de electroni. C76 prezintă atât proprietăţi de donor cât şi de acceptor de electroni.

3. Comportarea C60 in reacţiile de halogenare

C60 are tendinţa de a evita prezenţa dublelor legături în cadrul pentagoanelor ceea ce conduce la diminuarea delocalizării electronice şi a aromaticităţii sale. Aceasta se comportă în unele cazuri ca o alchenă cu deficit electronic, reacţionând cu specii bogate în electroni, iar în alte cazuri se comportă ca compuşii aromatici.

Un exemplu pentru comportarea de tip alchenic este reacţia cu halogenii. Formarea compusului C60Br24 prin reacţia dintre C60 solid cu brom lichid pur durează de obicei 5-8 zile, dar în septembrie 1996 o nouă metodă a fost dezvoltată la Widener University, care reduce timpul de reacţie la aproximativ o oră.

Mecanismul se crede a fi similar unei substituţii electrofile aromatice. Se formează din sârma de fier introdusă şi brom FeBr3 (un acid Lewis), care catalizează reacţia prin polarizarea moleculei de Br2 pentru atacul electrofil.

Un alt exemplu de substituţie electrofilă aromatică este formarea compusului C60Ph5H, care se obţine atât prin reducerea compusului C60Ph5Cl, rezultat din reacţia C60Cl6 cu benzen şi FeCl3, cât şi prin reacţia dintre C60 şi Br2 / FeCl3 / benzen ca produs principal.



Trebuie vazute neaparat …



http://www.stiintasitehnica.ro/index.php?menu=8&id=241

( din text: “Sperantele se îndrepta însa cu precadere spre compusii chimici ai fulerenelor. Supraconductivitatea speciilor A3C60 reprezinta una dintre tinte. Altele vizeaza aplicatiile în medicina; s-a dovedit bunaoara ca moleculele de fulerena au capacitatea, în anumite conditii, de a bloca virusul HIV! O alta aplicatie posibila vizeaza înglobarea, în câmpul fulerenelor, de atomi radioactivi trasori; metalofurenelele astfel rezultate, injectate în sistemul circulator, permit investigatiile necesare si, totodata, organismul este mult mai protejat. Tintele cele mai ambitioase vizeaza însa conceperea unor fulerene capabile de a îngloba în câmpul lor sau chiar de a lega în exteriorul moleculelor substante farmacologic active; o astfel de “pastila” ar putea rezolva una dintre problemele curente ale formularii si administrarii farmacologice: eliberarea extrem de lenta, în organism, a principiilor active.”





Pentru cei pe care ii intereseaza caracteristica de superconductivitate (Adi…) cred ca ar trebui sa vada si pagina legata de ecranele cu nanotuburi de carbon…

http://www.stiintasitehnica.ro/index.php?menu=8&id=132



Ceea ce cred ca ne-ar interesa in mod deosebit (si mai ales dupa ce am vazut cu ce importanta deosebita a fost dezbatut subiectul in cadrul Conferintelor sustinute vineri la Hotel Hilton, Bucuresti) este tectonica moleculara…mai mult chiar, cred ca aici deschidem poarta unor noi descoperiri in multe alte domenii…

Mai simplu, se stie ca exista niste legaturi mai tari si mai slabe intre atomi, intre molecule, intre clustere…acestea dau “taria” sistemului…trebuie gasit locul slab (“veriga slaba”) unde si cand trebuiesc lovite (ma refer aici numai la formele patogene si nu saprofite de viata) si mai ales sa dirijam toata aceasta “lovitura in tectonica moleculara a acestor forme patogene” indreptand intregul sistem spre “starea de echilibru” cea mai convenabila noua…

Cum aflam “calcaiul lui Ahile” in acest sistem…prin studiul structurii, al proprietatilor generate de structura, a starilor intermediare si finale de echilibru…

Eu am facut ceva asemanator folosind metode de chimie analitica (spectrale in general), de biochimie si electrochimie (cand vorbesc de cele doua la un loc se stie care-i numitorul comun…si se studiaza apoi specificitatea de actiune…afland cate de stabile sunt termodinamic, starile intermediare si pseudofinale) si…cateva relatii personale de calcul matematic… asa am realizat ca pot sti care este cel mai bun aditiv pentru fiecare produs alimentar si farmaceutic… si prin extrapolare …mai multe…

Totul este ca in viata...mai ales cand respecta Legile vietii...iar in aceasta lume aceste legi sunt cu siguranta respectate...


Sa ne uitam putin mai departe: exista o anumita Socializarea Moleculara, exista o Structura Moleculara, exista o Stare de Echilibru Molecular ( o Pace Moleculara) , exista o Tectonica moleculara, exista o Legislatie Moleculara... exista o Viata moleculara...restul e Bionica...prin studiul, observatia si copierea acestora putem sa le intelegem si sa traim mai bine... in cadrul acelorasi Legi Divine...


O seara cat mai frumoasa,
Petre






2010/5/17 adi pop <adipop>

Pun pe forum materiale utile tuturor. Nu ramane decat sa fie accesate de toti cei interesati.

adi


----- Original Message -----
From: Liviu NUTEANU
To: Adrian POP
Sent: Monday, May 17, 2010 12:05 AM
Subject: Fw: Theory - cateva materiale pentru explicatii de inceput






----- Forwarded Message ----
From: Liviu NUTEANU <liviusn>
To: Traian STANCIULESCU <tdstanciu>
Sent: Sun, May 16, 2010 11:04:36 PM
Subject: Theory - cateva materiale pentru explicatii de inceput




Nature 452, 705-706 (10 April 2008) | doi:10.1038/452705a; Published online 9 April 2008

Quantum physics: Observations turn up the heat

Kimberly R. Chapin1 & Marlan O. Scully2

Abstract

The idea that observers can influence what they observe has a history that stretches back beyond quantum physics. That we can affect how a system heats up and cools down simply by probing it is a new twist.

As the great quantum physicist Werner Heisenberg — he of the uncertainty principle — made plain, in quantum mechanics, separation of the observer from the phenomenon to be observed is not possible. But in fact, the strange idea that consciousness, intelligence and the act of observation are intertwined with physical phenomena predates Heisenberg.

Kimberly R. Chapin and Marlan O. Scully are at the Institute for Quantum Studies, Texas A&M University, College Station, Texas 77843, USA.
Email: k-chapin@tamu.edu
Marlan O. Scully is also in the Applied Physics and Materials Science Group, Princeton University, Princeton, New Jersey 08544, USA.
Email: scully@tamu.edu


New Scientist

Quantum wonders: Corpuscles and buckyballs

IT DOES not require any knowledge of quantum physics to recognise quantum weirdness. The oldest and grandest of the quantum mysteries relates to a question that has exercised great minds at least since the time of the ancient Greek philosopher Euclid: what is light made of?

History has flip-flopped on the issue. Isaac Newton thought light was tiny particles - "corpuscles" in the argot of the day. Not all his contemporaries were impressed, and in classic experiments in the early 1800s the polymath Thomas Young showed how a beam of light diffracted, or spread out, as it passed through two narrow slits placed close together, producing an interference pattern on a screen behind just as if it were a wave.

So which is it, particle or wave? Keen to establish its reputation for iconoclasm, quantum theory provided an answer soon after it bowled onto the scene in the early 20th century. Light is both a particle and a wave - and so, for that matter, is everything else. A single moving particle such as an electron can diffract and interfere with itself as if it were a wave, and believe it or not, an object as large as a car has a secondary wave character as it trundles along the road.

That revelation came in a barnstorming doctoral thesis submitted by the pioneering quantum physicist Louis de Broglie in 1924. He showed that by describing moving particles as waves, you could explain why they had discrete, quantised energy levels rather than the continuum predicted by classical physics.

De Broglie first assumed that this was just a mathematical abstraction, but wave-particle duality seems to be all too real. Young's classic wave interference experiment has been reproduced with electrons and all manner of other particles (see diagram).

Both waves and particles might be just constructs of our mind to facilitate everyday talking

We haven't yet done it with a macroscopic object such as a moving car, admittedly. Its de Broglie wavelength is something like 10-38 metres, and making it do wave-like things such as diffract would mean creating something with slits on a similar scale, a task way beyond our engineering capabilities. The experiment has been performed, though, with a buckyball - a soccer-ball-shaped lattice of 60 carbon atoms that, at about a nanometre in diameter, is large enough to be seen under a microscope (Nature, vol 401, p 680).

All that leaves a fundamental question: how can stuff be waves and particles at the same time? Perhaps because it is neither, says Markus Arndt of the University of Vienna, Austria, who did the buckyball experiments in 1999. What we call an electron or a buckyball might in the end have no more reality than a click in a detector, or our brain's reconstruction of photons hitting our retina. "Wave and particle are then just constructs of our mind to facilitate everyday talking," he says.

[Adrian Pop]

Alina Bratu


10 minute

http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...ori-au-Romanii

DOAMNE DUMNEZEULE ce valori au Romanii....
Pop Adrian: Buna seara liviusn: Buna seara. Pop Adrian: acum am venit. Vazui niste mailuri Pop Adrian: de la Dumneavoastra Pop Adrian: NU apucai sa le vad liviusn: Da, am raspuns la mai multe. liviusn: Cand aveti timp. Pop Adrian: ok. Pop Adrian: dupa ce schimbam cateva cuvinte Pop Adrian: daca avet…
sfatulbatranilor.ro









Îmi placeÎmi place · · Distribuie

• 
  Adrian Pop Atuurile Neamului nostru - grupe sanguine preponderent A2 si O1 - 96,3 % - inseamna altruism, limba fonetica 98,7 % - inseamna ca discutam usor cu Natura, am infiintat prima Universitate a lumii - Zalmoxiana - http://www.sfatulbatranilor.ro/.../1671-Istoricul...Istoricul Universitatii Zalmoxiana
  www.sfatulbatranilor.roIstoricul Universitatii Zalmoxiana Inainte cu mult Timp de a-l cunaoste pe Parintele Balasa, impreuna cu tinerii de la SC Zalmoxa - Craiova am facut nenumarate excursii pe malurile Jiului. Nu stiam ce importanta aveau toate informatiile si imaginile ce le " vedeam " intr-o anumita zona, la confluent…
  
  
  
  
  
  
  
  2 minute · Îmi place · Şterge previzualizarea
  
  
  
  
  
  
• 
  Adrian Pop http://www.sfatulbatranilor.ro/.../1303-Iesim-in-lume-cu...Iesim in lume cu al doilea mesaj + Romana
  www.sfatulbatranilor.roReprezentam colectivul stiintific al unei echipe romanesti, inter- si pluridisci... Vezi mai mult
  
  
  
  
  
  
  
  1 min · Îmi place · Şterge previzualizarea
  
  
  
  
  
  
• 
  Adrian Pop http://www.sfatulbatranilor.ro/.../3304-Noi-trebuie-sa...Noi trebuie sa iesim in lume prin ATITUDINE.
  www.sfatulbatranilor.roNoi trebuie sa iesim in lume prin ATITUDINE. ----- Original Message ----- From: adi pop To: enciudoru@yahoo.com ; vovan323@yahoo.fr Sent: Monday, May 31, 2010 7:18 AM Subject: Fw: Noi doi stim cel mai bine ca Domnul Liviu are aceste capacitati iesite din comun ----- Original Message -----
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  
  

[Adrian Pop]

-------- Forwarded Message --------

Subject:	Re: CRACIUN FERICIT !!!
Date:	Thu, 25 Dec 2014 20:45:51 +0100
From:	Liviu NUTEANU <liviusn@mail.com>
To:	adipop@popservice.ro

Craciun fericit !
La multi Ani !
Sent: Wednesday, December 24, 2014 at 8:55 AM
From: "Adi Pop" <adipop@popservice.ro>
To: "Liviu NUTEANU" <liviusn@mail.com>
Subject: CRACIUN FERICIT !!!
LA MULTI ANI !


CRACIUN FERICIT !!!

Va doresc intregii familii sa va bucurati unii de altii, sa fiti fericiti si sanatosi.

DOAMNE AJUTA !




M-as bucura Liviu sa ne intalnim, sa ne putem vedea, sa putem schimba cateva cuvinte impreuna !




Adrian Pop

[Adrian Pop]

DOAMNE DUMNEZEULE si FECIOARA MARIA ajutati-l pe Liviu sa se insanatoseasca !

[Adrian Pop]

Incerc sa fac pasi reali zilic privind tehnologia Keshe, in pararel cu cercetarea stiintifica a Bioenergiei si a fortelor PSI.