Papornița Moșului
Rezultate 1 la 2 din 2

Subiect: Dr. Li LuoXi (Specialist n medicină tradițională chineză): Fii optimist, fii darnic

  1. #1
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    77.627

    Dr. Li LuoXi (Specialist n medicină tradițională chineză): Fii optimist, fii darnic

    https://www.formula-as.ro/2022/01/26...88ofera-viata/

    Dr. Li LuoXi (Specialist n medicină tradițională chineză): „Fii optimist, fii darnic și  mulțumește-te cu ce ți oferă viața!”



    0
    by RUXANDRA CONSTANTINESCU , NUMĂRUL 1501„n China, modul de viață s-a schimbat”

    – Domnule doctor Li, titlul rubricii noastre, „Stil de viață”, se află n topul celor mai folosite cuvinte din ultimele decenii. Este vorba despre cum trăim ca să nu murim din cauza presiunii enorme pe care o manifestă asupra noastră stre*sul lumii moderne. Există această problemă și n China, țara dvs. de obrșie? și pun probleme chinezii legate de stilul lor de viață?             

    – M-am născut acum 54 de ani, n provincia Shaanxi, din centrul Chinei, cunoscută pentru des*co*perirea, n 1974, a armatei statuetelor din tera*cotă, ngropate acum 2200 ani, n amintirea pri*mului mpărat al Chinei. Descoperirea a fost fă*cută chiar n apropierea localității n care m-am născut, Xi’an! Știți, desigur, că istoria țării mele este străveche, datnd cam de 5.000 de ani. Pnă acum 150 de ani, țara mea a fost foarte puternică, cu un stil de viață de neconfundat, dar ca urmare a unui război ndelung, China a slăbit, s-a schim*bat, mpreună cu locuitorii ei. Modul de viață nu mai e deloc ca nainte, și atunci, s-a luat hotărrea ca prin cultură și educație, să-i formăm chiar de mici pe copii ca să facă față schimbărilor apărute. Și, mai ales, să știe de mici că viața nu e numai fericire, ci e plină de greutăți. Și cine putea să-i edu*ce    mai bine pe copii, dacă nu chiar nvățătorii, ncă din clasele primare? n China, ncă de la vrsta de 8 ani, copiii sunt pre*gătiți să facă față stre*sului și provocărilor vieții. nvățătorul i nvață desigur cum să socotească, și să citească, dar i mai nvață și cum să facă față unor emoții puter*nice. De exemplu, să zicem că unui copil i-a murit bunicul sau altcineva drag și apropiat. El a fost educat ca prin gndire să schim**be senti*mentul de tristețe ntr-unul de duio*șie, să se gn*dească cu drag la cel pe care l-a pier*dut și să treacă mai ușor peste asta! Totul se poate defini printr-un singur cuvnt: schimbă! Schimbă ceea ce ți-a produs suferința! Viața merge nainte!
    „Am fost crescuți să avem ncredere n destin. Primim la fel și răul, și binele”

    – Și dvs ați fost educat la fel?
    Relaxare cu ceai– Eu provin dintr-o familie săracă, eram trei frați și toată comunitatea n care am crescut era alcătuită din familii nevoiașe, care se ajutau ntre ele. Acceptau ceea ce le oferea viața n acel mo*ment. Mncam pine făcută din porumb (nu a*veam gru), multe legume și foarte puțină carne. Generația mea a avut destule lipsuri pe care le-a acceptat, știind că greutățile vor trece. La noi, nu e o tragedie cnd cineva și pierde locul de muncă sau duce lipsă de bani, privim cu nădejde nainte, știm că greutățile vor lua sfrșit ntr-o zi. Am fost crescuți să avem ncredere n destin. Am nvățat să fim cumpătați, chiar și atunci cnd aveam un prilej mare de fericire. Nu sărim n sus de bucurie, nu ne exteriorizăm. Acceptăm la fel ceea ce ne vine, bun sau rău, indiferent dacă e vorba de o mare izbndă sau de un necaz uriaș. Știm că și această emoție extremă va trece. Nimic nu durează pentru totdeauna. Totul pe lume curge, e trecător. Și n China oamenii suferă de stres, dar l trăiesc altfel dect romnii. Cu mai multă nțelepciune. n timp ce romnii fac o mare tragedie din faptul că sunt stresați, chinezii sunt educați să suporte stre*sul cu calm, văd alt*fel lumea, ei nu se zbat. Și cu toate acestea, o schimbare s-a produs și n compor*tamentul po*po*rului dvs., oamenii pe care-i ntl*nesc azi n Romnia sunt mult mai dezinvolți dect erau cnd i-am cunoscut la n*ceput.
    O zi printre țăranii chinezi

    – Stilul de viață al chinezilor a devenit un mo*del pentru lumea oc*cidentală. Durata lor de viață bate recordul de lon*gevitate. Cum tră*iesc concetățenii dvs.? Care le este secretul?           
    1983. Masa de dimineață, n casa de la țară– Locuitorii regiunii n care m-am născut tră*iau ase*mănător cu țăra*nii ro*mni, cel puțin așa mi se pare. Munceau foarte mult, n special n agricul*tură. n satul meu, oa*menii se tre*zeau la 6 di*mi*neața, fă*ceau curățenie, apoi beau ceai verde și plecau la cmp. Mncau doar două mese pe zi. Pri*ma masă era la ora 9, apoi prn*zul, ntre 14 și 15. Mergeau pe jos pnă la pă*mnturi, care erau destul de aproape de casă, la cir*ca un km depăr*tare. Munceau pnă la ora 9, cnd se ntorceau acasă și mncau prima masă, care consta n pine din gru, ouă prăjite n ulei și legume: varză, cartofi, ceapă, fasole și-n special ar*dei iute, care nu lipsea (și nici astăzi) de la nicio masă! Pe lngă legume și ouă, țăranii mncau supă de mei sau supă de soia (aveam pe-atunci trei so*iuri de soia: roșie, galbenă și verde). Obiceiul era așa: atta timp ct părinții erau la cmp și mun*ceau, copiii mai mari vedeau de cei mai mici și pre*parau și mncarea, astfel ca    atunci cnd adulții ve*neau de la cmp, să fie proaspătă. Apoi mer*geau la școală. După ce se n*torceau acasă și mn*cau, oamenii aveau o pauză, nu se rentorceau la cmp imediat – bărbații se ocu*pau de animale, le hră**neau, femeile mai aran*jau prin casă sau mer*geau una la alta și mai sporo*văiau. Bărbații trăgeau cte o țigară și stăteau de vorbă. Pe vremea copilăriei mele, țăranii culti*vau tutun, pe care l us*cau, l mărunțeau și-și fă*ceau țigări, dar astăzi ni*meni nu mai cultivă tu*tun, oamenii și cumpără țigările de la magazin. Pe la ora 13, femeile prepa*rau masa de prnz (baza o constituiau pastele din făină de gru, nu de orez, căci n zona noastră oa*menii nu mncau orez!, le*gume prăjite cu ceapă tăiată mărunt, nelipsiții ardei iuți). Nu prea mn*cau brn*zeturi și nici car*ne… Alt fel de mncare putea fi mămă*liga și ceva murături (varză murată, morcovi murați, ar*dei iuți murați, ridichi mu*rate, țe*lină murată). Masa de prnz dura cam o oră, apoi oamenii luau o pau*ză. Cteodată, bărbații tră**geau un pui de somn, a*poi plecau iarăși la cmp, pnă pe la ora 19, cnd ve*neau agale spre casă, cn*tnd melodii tradi*țio**nale.
    „Romnii ne-au nvățat să facem vin”

    – Ceea ce spuneți sea*mănă mult cu satele rom*nești…
    1986. Tatăl doctorului Li n farmacia cu plante– Datorită climei și a fap*tului că zona n care m-am născut se află la o la*titudine de 45 grade, există destul de multe ase*mănări ntre traiul chi*nezilor și-al romnilor… Mn*căm și fruc*te, desigur – mere și pe*re (chiar am văzut mere și pere din zona mea n supermarket-urile romnești și m-am bucurat), dar și curmale și kaki. La săr*bători (și chinezii au multe sărbă*tori), mai bem și cte un pahar de vin sau o tărie, dar doar atunci. Dacă era vorba de o nuntă sau un botez, familiile mai nstă*rite sărbătoreau la restaurant. Dacă nu aveau bani prea mulți, ță*ranii organizau pe*tre*cerea de nuntă sau de botez chiar acasă, invitnd rude, prieteni, vecini. La nunta cuiva putea veni tot satul, exact ca la ro*mni, din cte am auzit. Atunci se bea și un fel de țuică făcută din orez. n zona n care am trăit, aveam vii, stru*gu*rii erau buni, dar pnă prin anii 1980, localnicii nu știau să facă vin, doar mncau strugurii. Asta, pnă cnd au venit la noi romnii, cu ocazia unor schimburi intercul*turale ntre China și Romnia și i-au nvățat pe chinezi cum să facă vin din stru*guri. Nu aveam nici obișnuința preparării dul*ciu*rilor. Viața noastră era destul de simplă, nu ne-o complicam prea mult. Dar ce vă spun se petrecea pe vremea copi*lăriei mele, căci astăzi munca este me*canizată, oamenii merg la cmp cu mașini pro*prii, multe alimente și le cum*pără din magazine, viața lor a progresat mult. Ca*sele de-odinioară s-au trans*format n vile, iar datorită descoperirii n zona noas*tră a soldaților de teracotă, turismul s-a dez*voltat peste măsură, re*giunea a prosperat enorm n ultimii 30 de ani. De exemplu, n satul un*de m-am născut, s-a cons*truit o fabrică de moto*ciclete electrice, un tip de vehi*cul pentru care n China nu trebuie permis de con*ducere. Mai avem fabrică de spirt, unde lucrează localnicii, dar și un hotel de 4 stele. Ne-am schim*bat și preferin*țele cu*linare, astăzi se mă*nn*că mai multă carne – de porc, dar și de oaie, carne de pasăre, de vacă. Se con*sumă și mai mult iaurt dect nainte, ba chiar avem un obicei n zona noastră, cnd mergi n vi*zită la cineva, i duci drept cadou… ia*urt, semn că este un aliment sănătos, deci i vrei binele gazdei!
    – Mai trăiesc oamenii 100 de ani?               
    – Pe vremea copilăriei mele, durata medie de viață a locuitorilor era de 45-60 de ani – oamenii nu trăiau mult, n special din ca**uza alimentației sărace, a lipsei medica*mentelor și a condiții*lor grele de muncă, iar dacă aveau de cumpărat ceva pentru casă, (alimente, haine sau medica*mente) mergeau mult pe jos, trăgnd după ei un fel de căruț, chiar și 50 de km. n prezent, longe*vitatea s-a mărit, durata de viață este cam de 80-85 de ani, n special datorită alimentației mai bo*gate n proteine și a medicamentelor. na*inte, negăsindu-se medicamente, eram ne*vo*iți să ne tratăm doar prin metode tradi*ționale dar astăzi acceptăm și medica*men*tele, deși n-am renunțat la medicina tradi*țio*nală. Pe vremuri, dacă un om se simțea rău, mergea la farmacistul satului (tata a fost far*macist, „punea și ace”, dar cunoștea și multe rețete tradiționale, pe bază de plante, pe care le prescria la nevoie, ca și astăzi, de altfel), i de*scria acestuia simptomele, iar farma*cistul i pre*para niște ceaiuri din plantele știute de el, care l puneau pe picioare pe bolnav. n prezent, ca urmare a dezvoltării att de mari a zonei, traiul acela liniștit al oamenilor, din copilăria mea, a dispărut. Copiii care odinioară și ajutau părinții att de mult n gos*podărie acum au plecat la școli, la oraș, iar pă*rinții lor au rămas acasă, de cele mai multe ori sin*guri. Au acum cam ori*ce, au bunuri, bani,    dar sunt sin*guri și su*feră. n ziua de azi, satul meu e m*bătrnit și m*puținat, mai sunt cam 100 de familii, adică vreo 300-400 de oameni.
    „Stările emoționale trebuie păstrate n echilibru”     

    – Medicina tradițională chineză este celebră n toată lumea pentru remediile ei naturale, ne*to*xice. Ce sfaturi generale de viață le dă un me*dic chinez pacienților săi, pentru a fi sănă*toși? Dvs. cum procedați?                               
    Paradisul din Shaanxi (Foto: Dreamstime)
    – ntotdeauna mă gndesc la cauzele naturale ale bolii. Omul se mbolnăvește de obicei atunci cnd este ceva n neregulă n natura din jurul lui. Cauzele naturale, n această ordine, sunt: vntul (mișcările aerului), senzația de prea rece (frig), sen*zația de prea cald (caniculă), senzația de umed, sen*zația de uscat, senzația de prea uscat (foc) și com*po*nenta emoțională a fiecăruia, n acel mo*ment al evaluării (de exemplu, furie, du*rere sau fericire). O posibilă cauză a mbol*nă*virii pot fi emoțiile puternice, chiar și starea de fe*ri*cire. Aces*te cauze corespund cte unui organ din cor*pul ome*nesc. Așadar, fericirea, furia, supă*rarea (triste*țea pricinuită de moartea cuiva drag, de despăr*țirea de un prieten), gndirea negativă (n*gri*jo*rările) pot provoca mbolnăvirea corpului fi*zic. Boala apare atunci cnd ntre emoțiile enu*me*rate mai sus apare un dezechilibru. Trebuie să faci un efort de a păstra stările emoționale n echi**libru. Vă dau un exem*plu: dacă, de pildă, eu intenționez să mă plimb pe-afară cnd tocmai atunci bate un vnt puternic, fie renunț la a mă plimba, fie mă mbrac mai gros, mă protejez, fiecare face asta măcar din instinct. Așa și cu stările emoțio*nale: ncerci să te educi, astfel nct să stăpnești emoția puternică, s-o ții n fru, fără s-o lași să te domine. Dacă reu*șești s-o stăpnești n 5 minute, ea se va estompa și corpul fizic va fi ferit de boală. Ca să nu te mbolnăvești, ar trebui să n*de*plinești niș*te condiții: 1. să fii optimist; 2. să fii darnic, să dă*ruiești din toată inima, să ai suflet bun; 3. să fii mulțumit de ab*solut orice! Ca reco*man*dare pri*vind ali*men*tația, eu nu interzic ceva, recomand doar echilibrul. Se poate mnca orice, dar cu mă*su*ră. E bună slănina, dar nu zilnic, ci cu mă*sură, căci altfel chiar face rău. Car*nea, mură*tu*rile – sunt bune, necesare, dar fără exage*rări.
    „Am nvățat de la romni concediul de plăcere”

    – V-ați mutat din China n Romnia și prac*ticați medicina aici. Ce i deosebește pe romni de chinezi, ca stil de viață?
    Pe muntele sfnt al taoiștilor, Zhong Nan Shan– n China am nvățat acupunctura, mai nti acasă, de la tata, apoi am continuat s-o studiez n timpul liceului (n total 12 ani), au urmat 5 ani de medicină tradițională, apoi Facultatea de Medicină Generală, n Xi’an. După finalizarea studiilor, am lucrat ca medic chirurg. De cnd am venit n Ro*m*nia, n 2005, la invitația unui confrate chinez, practic n cabinetul meu, att acupunctura, ct și medicina tradițională. Pentru afecțiunile pe care le au pacienții care vin la cabinet, recomand amestecuri de plante pe care le comand n China. Să știți că sunt multe asemănări ntre stilul de viață al chinezilor și cel al romnilor. Mncarea, obi*ceiurile, felul de a gndi. Am observat și deosebiri, dar poate că asta ține de istoria celor două popoare.
    – V-ați păstrat obiceiurile de acasă sau trăiți „romnește”? De pildă, cum arată alimentația dvs.? n general, cum arată o dietă pentru să*nătate?
    – Sunt n Romnia de ceva ani, dar, n ma*re parte, mi-am păstrat obiceiurile ali*mentare și stilul de viață de acasă. n pri*mul rnd, sunt foarte ordonat – așa m-au nvățat părinții mei. Mă trezesc n fiecare zi la ora 7, mănnc și vin la cabinet cu con*știinciozitate. Spre deo*sebire de ro*mni, chinezii nu prea că*lătoresc. Pleacă doar n vacanțe o dată pe an. n schimb, eu am nvățat de la romni „concediul ca plăcere”; ime*diat ce au cteva zile libere, ro*mnii pleacă la munte, la mare, la iarbă ver*de, la mnăstiri sau n străinătate. Bucu*ria călătoriei este de neegalat la romni! Asta am adoptat și eu n stilul meu actual de viață și nu e rău. Astfel, viața este mult mai relaxată.
    Alimentația mea actuală este o m*pletire a alimentației de-acasă, din China, cu cea autohtonă, romnească. Micul de*jun este chinezesc. Fix la ora 8, mănnc o supă de paste (de orez sau de gru) sau supă de orez, sau omletă și pine prăjită. Plec la clinică, apoi la 13.30 mănnc prnzul, care poate fi chiar romnesc: ciorbă, sar*male, mămăligă. Nu mănnc dect rar desert. Seara mănnc foarte rar! Dacă totuși mănnc seara, prefer o felie de pine și una de șuncă sau salată sau un fruct. Nu beau deloc alcool – am alergie la alcool… n weekend, mă*nnc chinezește: fie mi prepar masa rapid, fie merg la un restaurant chinezesc. Cunoașteți stilul chine*zesc, cu aproximativ 20 de porții, din care mă*nn*că puțin mai multe persoane: carne de vită, pui, pește, salate (alge, urechi de lemn, ciuperci) etc. Beau ceai verde sau apă. Și n alimentație e bine să fii cumpătat. Dacă mănnci cumpătat, poți ajun**ge la 100 de ani, dacă mănnci mult și nechib*zuit, poți sfrși la 50 de ani.
    „Nu mnca niciodată pe săturate”

    – Cum ar trebui să arate un meniu ideal?
    Foto: Shutterstock – 3– Vă propun alimentația pentru o zi, așa cum o văd eu. Micul dejun: lapte, ouă, tofu (brnză din soia); prnzul: ciorbă (oricare ar fi aceea, sigur, ideal, ar fi o supă sau o ciorbă dintr-un ani*mal crescut la țară, sănătos), precum și legume cul*tivate de țărani, dar știu că e foarte greu să procuri așa ceva. Chiar dacă au apărut multe ma*gazine cu pro*du*se așa-zis bio, cred că sunt fals bio… Iarna, cum e acum, este in*dicat să fie con*su*mată salată de cas*traveți proas*peți, foar*te efi*cientă n eli*mi*narea toxi*ne*lor. Recomand car*nea de pește, n pri*mul rnd, apoi cea de vită, de porc, iar carnea de pui, doar dacă provine de la ța*ră, altfel n-o re*co*mand. Totul, cum am spus, cu mo*de*rație. Și, re*pet, ro*mnii ar tre*bui să re*ducă dulciurile, căci din cte am ob*servat, diabetul este afecțiunea cea mai răspn*di*tă acum la romni. Cina să fie ca a unui cer*șetor – ct mai simplă cu putință și na*inte de ora 19. Știu că și ora aceasta este greu de respectat, căci mulți oameni ajung acasă trziu, uneori spre 19.30 sau chiar mult mai tr*ziu, nsă ideal ar fi ca după ora 18 să nu mai mă*nnce nimic! Iar ceea ce trebuie avut ca deviză zi de zi: „Niciodată să nu mănnci pe săturate!”.
    – n stilul de viață european, un loc de frunte l ocupă mișcarea. Chinezii le-au luat-o cu mult nainte – Qigong și Taichichuan sunt două sti*luri de gimnastică devenite universale. Ce au n ele așa de special?
    Ședință de acupunctură– Ambele stiluri mbină extrem de armonios exercițiul fizic cu respirația și gndirea. Aș zice că este o ntreagă cultură, chiar poezie n spatele acestor doar aparente exerciții de gimnastică. n timpul executării lor, sufletul omului intră ntr-o comuniune perfectă cu natura, avnd capul golit de orice gnd străin. Mai toți europenii practică doar exercițiile ca atare, ca pe o gimnastică, fără ca mentalul să lucreze și el. Este bine și așa! Acasă la mine, mai toții chinezii (și mama mea), n special cei care-au ieșit la pensie, fac aceste exerciții zil*nic. Există o persoană care și ia acest rol n serios și-i cheamă dimineața pe ceilalți locui*tori din cartier la exerciții de gimnas*ti*că, gen Tai*chichuan, făcute pe mu**zică. Este ca un fel de dans, de fapt, și ei lasă astfel energia Qi să curgă prin ei. Să știți că nu toți chinezii stă*pnesc esența Tai*chi sau a Qigong, cum poate ați crede, doar 1 la 1000 din ei pătrun*de esența aces*tor miș*cări cu trupul, cu su*fletul și cu mintea, doar călugării inițiați pot atinge cu-adevărat ni*ve*lurile superioa*re de practicare a Qigong și Taichichuan. Sigur că am practicat și eu Qigong, căci face parte din me*dicina noastră tradițională. n timpul facultății, am studiat despre aceste două tipuri de exerciții de circulație a energiei, le-am și practicat, dar n prezent, mă rezum doar la me*ditație, pe care-o exersez zilnic. Pot să-mi golesc mintea de gn*duri și să mă relaxez chiar și timp de o oră. Este un nivel la ca*re ajungi foarte greu, dar e foarte bine să ncerci, sigur acest lucru ți va da o stare de sănătate mai bună.
    „n China, oamenii merg n natură pentru a se ntlni”

    – Un alt capitol al sti*lului de viață l repre*zintă natura. S-a inventat chiar terapia numită „Baia de pădure”, pornită tot dintr-o țară orien*tală, Japonia. Ct preț pun chinezii pe natură și aer liber?
    – n trecut, n zona mea natală, provincia Shaanxi, oamenii care au ca religie ta***oismul mer*geau la un mun**te (muntele Zhong Nan Shan, considerat sfnt), n pelerinaj, să se roage ntr-un sanctuar foarte frumos. Stăteau acolo și o lună de zile, n natură, fără telefoa*ne, cu mncare ct mai puțină, meditau și se rugau. Astăzi, chinezii merg, ca și romnii, la mare, la munte, sunt mari ama*tori de natură, pentru a se-ntlni unii cu alții, ca-ntr-o terapie, să se elibereze de stres! Merg și-n parcuri, stau de vorbă, po*ves*tesc, se sfătuiesc, joacă ceva (cărți sau alte jocuri de societate), beau ceai. Dacă unul are o supărare, vorbește cu cțiva prieteni, se-ntlnește cu ei (aceștia știu din ca*pul locului că el are un necaz, o supărare și are nevoie să se des*carce), stau de vor*bă, el și spune ne*ca*zul, primește sfa**turi și astfel se eli*berează de problema lui. Deci, regula la noi este ca oamenii să meargă la munte sau n parcuri, pen*tru a se-ntlni cu pri*eteni, nu să stea sin*guri. Am observat că romnii preferă să meargă singuri sau cu fami*lia restrnsă n con*cedii sau cnd au puțin timp liber, dar nu n gru*puri. Am mai observat că dacă n Romnia un băr*bat iese să se-ntlnească de 3 ori ntr-o săptă*m*nă cu prietenii lui, soția se su*pără, pe cnd n Chi*na, este o obișnuință ca băr*ba*tul să se-ntl*neas*că cu prietenii, cu ocazia asta ei mai discută și afaceri. La fel procedează și femeile, se-ntl*nesc, dar separat de bărbați.     
    – n calitatea dvs. de terapeut, care credeți că sunt cele mai grave motive care ne amenință sănătatea?
    – Egoismul și invidia. n ziua de astăzi, s-a schim*bat mult calitatea umană, toți oamenii vor să aibă ct mai mult, să acumuleze, dar sufletul, sen*timentele nu se văd nicăieri. Persistă doar ideea de bani și iarăși bani și asta nu e deloc să*nătos nici pentru societate, nici pentru omul n*suși. ncet, ncet, toate astea duc la boală. Oa*me*nii vor să aibă mai mult și sunt foarte agitați, ne*știind să se mulțumească cu ce au. Cu ct vor să cștige mai mult, cu att și pierd liniștea și sănă*tatea.
    „Să găsim acel bine și bun, orict de mic ar fi, și să-l cultivăm”

    – Cum arată un stil de viață perfect ntr-un context dramatic cnd, pe lngă amenințările obișnuite, se adaugă și pandemia?
    – Aduc iar n discuție gndirea pozitivă. De*pinde cum privești ceea ce vine spre tine, n clipa asta. Toată lumea vede pandemia ca pe ceva urt, rău, dar sunt și unii oameni care văd partea bună a lucrurilor: „Ce bine, lucrez de acasă, stau mai mult cu familia mea, cu copiii sau cu părinții mei!”. Depinde foarte mult de cum gndim. Ar trebui să fim nesimțitori la ceea ce se ntmplă n jur. Atta timp ct este pine, avem pace, trăim bine – ce dacă e pandemie? Este ceva natural. Dum*nezeu spune că omul vine pe pămnt nu ca să fie fericit, ci vine n viața asta pentru a ispăși o vină. Așa se spune n cultura chineză. n China sunt deseori cutremure majore, cnd dispar sute de mii de oameni deodată. Te poți răzvrăti? Salvarea, și n situația aceasta, n care se află poporul romn acum, stă tot n gndirea pozitivă. Chiar dacă nu mai e totul la fel de bine ca nainte, ceva, ceva tot e bun. Să găsim acel bine și bun, orict de mic ar fi, și să-l cultivăm.
    – Dați-le un sfat cititorilor noștri pentru anul 2022.
    – Cu siguranță, anul acesta vine cu ceva mai bun, aveți speranță și ncredere n asta! Doresc din toată inima să treacă pandemia, ca să se ușu*reze viața romnilor! Apoi, le doresc să cștige mai mult, dacă și-o doresc, dar să chel*tuie mai puțin și să se re*laxe*ze, să nu mai fie așa de n*crn*cenați. Și să fim să*nătoși cu toții!
    Dr. Li LuoXi poate fi găsit la cabinetul din București, str. Vasile Lascăr 169, sector 2, tel. 021/210.41.64, 0766/56.46.69


    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  2. #2
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    77.627
    Dacă reu*șești s-o stăpnești n 5 minute, ea se va estompa și corpul fizic va fi ferit de boală. Ca să nu te mbolnăvești, ar trebui să n*de*plinești niș*te condiții: 1. să fii optimist; 2. să fii darnic, să dă*ruiești din toată inima, să ai suflet bun; 3. să fii mulțumit de ab*solut orice! Ca reco*man*dare pri*vind ali*men*tația, eu nu interzic ceva, recomand doar echilibrul. Se poate mnca orice, dar cu mă*su*ră. E bună slănina, dar nu zilnic, ci cu mă*sură, căci altfel chiar face rău. Car*nea, mură*tu*rile – sunt bune, necesare, dar fără exage*rări.
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •