Papornița Moșului
Rezultate 1 la 2 din 2

Subiect: Cum să ai copii mai calmi cu ajutorul naturii

  1. #1
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    1.410

    Cum să ai copii mai calmi cu ajutorul naturii

    Bine te-am gasit !


    Te felicit că te-ai înscris la Minicursul Cum să ai copii mai calmi cu ajutorul naturii !

    În acest cadru vom realiza împreună un proces - ca o călătorie - prin care copiii tăi vor deveni mai calmi, mai atenți, mai empatici, mai împliniți, și - ca urmare a acestora - mai cooperanți și mai ascultători.

    Iar tu te vei simți mai împlinit ca părinte și vei simți bucuria colaborării cu ai tăi copii.

    Vei ieși deasupra luptelor de putere cu prichindeii tăi, deasupra istericalelor și capriciilor, unde e o zonă de calm.

    Sună prea frumos să fie adevărat sau chiar îți vine să ștergi mesajul ?

    Te rog înfrânge această tentație a nerăbdării și urmează-mă încă puțin ca să îți arăt procesul și vei judeca ulterior valabilitatea lui.

    Ce te costă să încerci ?

    Întâi dă-mi voie să mă prezint:
    numele meu este Dorin Alexandru Pop;
    sunt ecolog de profesie;
    sunt căsătorit şi am 3 copii, dintre care 2 băieți agitați;
    predau discipline din domeniul Ecologiei în mediul universitar;
    lucrez în consultanța de mediu pentru arii naturale protejate;
    și - cel mai relevant pentru tine - mă ocup de un grup de cercetași (Ceata)

    De mic mi-a plăcut să mă joc afară.

    Când eram mic, în școala primară și la gimnaziu, mă jucam afară câte 3-4 ore cel puțin.

    Chiar dacă am crescut în București, aveam o gașcă la bloc - nu foarte mare - dar cu toții eram destul de zbanghii ))

    Nu prea exista colțișor din cartierul nostru neexplorat de noi.

    Cunoșteam toate șantierele (s-a construit mult în zona mea după Revoluție), ne căţăram pe toate gardurile, săream pe grămezi de pământ de la 2-3 m înălţime, ne cățăram pe excavatoare sau pe schele seara pe întuneric, trăgeam cu carbid, trăgeam cu praștia, trăgeam cu cornete, ne cățăram în copaci și ne coboram cu cordelina de acolo, furam cireșe și apoi eram alergați de proprietari, intram în veritabile războaie de putere cu vecini mai în vârstă cu accese nevrotice și intoleranțe la zgomot, realizam proiecte de inginerie cu table șterpelite de pe la vecini, jucam toate jocurile faine ale copilăriei pe care le știi și tu etc.

    Răsuna strada de "Ai spart oalele ș-ai mâncat sarmaleleeee !" )

    În fine, pe scurt toată panoplia de activități și boroboațe care se pot închipui, dar care a contribuit enorm la:
    dezvoltarea motricității;
    dezvoltarea propriocepției;
    dezvoltarea simțului vestibular și a echilibrului;
    dezvoltarea managementului riscului, a curiozității, a apetenței pentru risc;
    dezvoltarea lucrului în echipă;
    dezvoltarea empatiei;
    dezvoltarea capacității de concentrare;
    dezvoltarea creativității;
    etc.

    Părinții nu știau deloc ce facem în intervalul cât eram afară, nu ne puneau GPS pe noi, era joacă nestructurată de adulți 100%.

    Nu am simțit niciodată răsuflarea rece a micromanagementului în ceafă.

    Cea mai mare pedeapsă pentru noi pe atunci era să fim pedepsiți prin consemnarea la domiciliu

    Cred că știi la ce mă refer, pentru că probabil și tu ai avut o copilărie la fel sau poate mai frumoasă decât a mea.

    Apoi în gimnaziu am fost la cercetași, unde mi-am dezvoltat mai departe pasiunea pentru afară, pentru natură, plus o serie de competențe, abilități și obiceiuri, mi-am învins o serie de frici și m-am dezvoltat frumos alături de alți copii.

    În liceu m-am luat după fratele meu și am făcut alpinism și escaladă, deci mi-am dus apetența pentru risc și dorința depășirii fricilor mele la un cu totul alt nivel.

    Acolo m-am îndrăgostit cu adevărat de natură - agățat în coardă, la peste 100 m de sol.

    Și tot acolo mi-am jurat că meseria mea trebuie să aibă legătură cu natura și să nu fie la birou, ci în teren.

    Pentru că:
    în liceu am avut trista revelație a unui sistem educațional destul de rece, impersonal și neatractiv;
    am ajuns să resimt educația formală ca pe o corvoadă;
    am ajuns să nu îi mai văd rostul;
    educația formală era într-o disonanță totală față de activitățile mele în natură și față de copilăria minunată petrecută afară, și
    pentru că mi-am dat seama de beneficiile enorme ale educației în natură,

    m-am gândit să dau mai departe ceea ce am deprins eu în copilărie, la cercetași, pe munte și în domeniul ecologiei.

    Astfel, am fondat în 2015, la îndemnul și cu sprijinul unui foarte bun prieten al meu, inițiativa Ceata (cetasii.ro).

    Din 2015 fac tabere, excursii și activități în natură pentru copiii cetași și încerc să le dau din pasiunea mea pentru natură și din cunoștințele mele de ecologie.

    Cu toate că mi-a fost greu de multe ori și am fost la limita epuizării (cine a mai organizat tabere de tineret știe ce zic , mă uit în urmă cu bucurie și știu că a meritat !

    În mai multe tabere simțeam în prima seară că îmi bubuie capul de migrenă de la somn puțin, grijile organizării, condus mult și gălăgia și agitația specifică unui grup de copii care dau brusc cu nasul de libertate

    Dar a meritat 200% !

    Singurul regret e că nu am început Ceata mai devreme

    Experiențele trăite de copiii de vârste diferite (între 10 și 18 ani) în taberele din natură sunt atât de intense, încât timpul acela de 1 săptămână dintr-un an și-l reamintesc și își povestesc "vitejiile" din el tot restul anului.

    Îmi amintesc ce mesaj i-a transmis un copil (foarte energic, de altfel) mamei lui, dintr-una din taberele de vară:

    "Mami, trebuie să vii și tu în Retezat ! Îți va schimba viața !"

    Ce îi face pe copii să devină așa fascinați de natură și să aibă trăiri așa de intense ?

    Faptul că se pot imersa total într-o activitate care îi captivează (și natura are chiar multe secrete care se cer descoperite), faptul că sunt curioși (și e bine să rămână așa) și faptul că mediul natural le solicită toate simțurile și le consumă energia lăsându-i împliniți.

    Scoateți-i pe copii în natură și veți vedea:
    cu câtă pasiune se joacă cu bețe, pietre, cu nisip sau cu apă;
    cât de important e un anumit băț sau o anumită piatră pentru ei;
    cu câtă răbdare urmăresc o gâză colorată în activitatea ei, sau
    cum construiesc baraje din pietre pe vreun pârâu și nu îi mai puteți lua de acolo

    Sunt studii care demonstrează ameliorarea simptomelor de ADHD, hiper-kinetism, hiper-agitație la copii ca urmare a petrecerii unui timp de calitate în mediul natural.

    Iată doar câteva: articol 1, articol 2 sau articol 3.

    Am văzut și la ai mei băieți - care de altfel sunt foarte agitați - cât de bine le face să petreacă timp în natură.

    După ce stau un anumit timp în aer liber şi şi-au satisfăcut nevoile de competenţă, autonomie şi control, realizând o serie de activități, am observat că sunt mai liniștiți, mai cooperanți, mai entuziaști și mai puțin agresivi unul cu altul sau cu noi. De asemenea, se declanșează crizele sau tantrumurile mai greu.

    Am aflat și experiența altor părinți de la Ceata, care îmi spuneau ceva similar, doar că folosind cuvinte diferite sau nuanțe diferite .

    Asta m-a încurajat și m-a făcut să mă implic mai mult în dezvoltarea Cetei.

    Iar Ceata a crescut frumos și organic de la an la an.

    Mi-am dat seama însă că la Ceata nu pot ajuta foarte mulți copii, pentru că și puterile mele sunt limitate și nu mă pot ocupa de mai mult de 20 de copii deodată și nu pot face mai mult de 4 tabere pe an.

    Dar dorința de a ajuta mai mulți copii să petreacă mai mult timp în natură e aici, în ♥ !

    Așa că am creat un sistem prin care să pot ajuta mai mulți copii decât pot ajuta acum fizic, direct.

    În viitoarele emailuri vom intra împreună într-un proces ghidat, în care vei învăța pas cu pas ce activități să faci cu al tău copil afară, în mediul natural sau semi-natural, de-a lungul unei săptămâni, în așa fel încât să spună:

    Wow ! Ce tare a fost ! Mult mai tare decât dacă aș fi stat pe telefon !

    Parcurgând pașii procesului acestui minicurs, vei vedea cum se poate schimba în săptămâna respectivă atitudinea copiilor tăi, ca urmare a petrecerii timpului de calitate în natură.

    Iată, așadar, harta procesului despre care îți zic:

    E-mailul 1 - suntem aici

    În e-mailul al 2-lea vei primi un video despre mindset-ul necesar și despre avantajele petrecerii timpului în natură împreună cu prichindeii tăi, vei vedea că mediile naturale de care vorbesc nu sunt deloc departe de marile metropole, ci uneori chiar sub nasul nostru, dar din varii motive nu știm de ele.

    În emailul al 3-lea vei primi un video cu echipamentul necesar și 2 checklist-uri cu echipamentul necesar și despre măsurile de siguranță, care să te ajute să nu uiți anumite detalii și să te ajute să cunoști și să gestionezi bine riscurile deplasării în medii naturale.

    În emailul al 4-lea voi vorbi despre viziunea și misiunea mea, despre cum pot să te ajut și vei primi un e-book cu 7 tipuri de activități de făcut cu copilul tău în natură în funcție de vârstă, cu o serie de sfaturi și idei, precum și instrumente de planificare a activităților în natură.

    În email-ul 5 vom măsura împreună progresul obținut în acest proces ghidat cu ajutorul unui formular de feedback sau chestionar.

    Acum mi-aș dori să aflu de la tine ce experiență faină ai avut până acum cu copii tăi în natură ?

    Ce activitate ai făcut în natură cu copiii tăi și ai observat că i-a absorbit cu totul și apoi au resimțit-o ca pe o victorie și au simțit nevoia să împărtășească cu mult entuziasm experiența cu tine ?

    Răspunde-mi te rog pe scurt la acest email.

    În următorul email (al 2-lea) îți voi trimite un video despre:
    mindset-ul necesar petrecerii unui timp mai mult și mai de calitate în natură cu copiii tăi;
    despre avantajele petrecerii timpului în natură împreună cu prichindeii tăi, și, de asemenea,
    vei vedea cu ajutorul câtorva exemple că mediile naturale de care vorbesc nu sunt deloc departe de marile orașe.

    Uneori un simplu maidan, căruia nu i-am dat nicio importanță până acum poate deveni un poligon de joacă sau de explorat excepțional.

    De abia aștept să ne revedem !
    Cărare bună ! (așa ne salutam la cercetași
    Dorin

  2. #2

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •