Papornița Moșului
Rezultate 1 la 4 din 4

Subiect: Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între min

  1. #1
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.486

    Nervul vag – un miracol al corpului uman! Cel mai lung nerv face conexiunea între min

    NERVUL VAG – UN MIRACOL AL CORPULUI UMAN! CEL MAI LUNG NERV FACE CONEXIUNEA ÎNTRE MINTE ŞI ORGANELE VITALE





    Între starea de spirit şi corpul fizic există o legătură profundă. Această legătură este intermediată de nervul vag, care este responsabil pentru conexiunea dintre minte și corp.

    Nervul vag este unul dintre cei 12 nervi cranieni, fiind cel mai lung dintre ei. Cuvântul vag/vagus în latină înseamnă „rătăcitor“: acest nerv „circulă“ către toate organele importante, cu excepția glandelor suprarenale și a tiroidei. Pornește de la creier și ajunge la: limbă, ochi, urechi, gât (faringe, laringe, esofag), plămâni, inimă, tractul digestiv (stomac, intestine), ficat, pancreas, vezica biliară, rinichi, vezică urinară, uretră, splină, organele reproducătoare (feminine).

    Nervul vag face parte din sistemul nervos involuntar și comandă procesele inconștiente, cum ar fi menținerea constantă a ritmului cardiac și controlul digestiei alimentelor.
    Hormonii controlați de nervul vag
    Nervul vag este conectat direct la nervii care ne acordează urechile la vorbirea umană, ne coordonează contactul vizual și ne reglează răspunsul emoțional. Aceasta deoarece el influențează eliberarea de oxitocină, hormon ce dictează conectarea noastră socială.
    O mulțime de alți hormoni sunt controlați de activitatea nervului vag, printre care:

    • cortizolul – ce reglează stresul;
    • estradiolul – ce controlează senzația de durere;
    • insulina – ce controlează nivelul de glucoză în sânge;
    • hormonii tiroidieni – ce controlează apetitul și starea de bine a organismului, în general;
    • grelina și leptina – ce controlează senzația de foame;
    • testosteronul – ce controlează, printre altele, agresivitatea;
    • hormonii de creștere – importanți pentru vitalitate și încetinirea procesului de îmbătrânire;
    • hormonul paratiroid – ce transformă vitamina D3 în vitamina D activă.

    Organe ce sunt influențate de funcționarea nervului vag
    Pentru cei care suferă de afecțiuni digestive, cât și pentru cei care au tulburări mentale, un tonus vagal scăzut este aproape întotdeauna o parte din cauza problemei. Cele două tipuri de disfuncții sunt legate între ele, prin intermediul nervului vag, și se pot cauza una pe cealaltă, în ambele direcții.

    • În creier, nervul vag ajută la controlul anxietății și al depresiei.
    • În tractul digestiv, acest nerv reglează aciditatea stomacului și tranzitul intestinal.

    Stimularea nervului vag crește secreția de histamină în celulele stomacale, ceea ce ajută la secreția sucului gastric și îmbunătățirea absorbției vitaminei B12.
    Dar, atunci când nervul vag nu funcționează optim, nu se mai produce suficient acid clorhidric în stomac, necesar digestiei proteinelor. Apare atunci senzația de „piatră în stomac“ după o masă ce conține carne sau ouă.
    Sindromul colonului iritabil, asociat cu un nivel scăzut al fluidului gastric, balonări și un tranzit intestinal lent, indică, de cele mai multe ori, o problemă a nervului vag. Constipația aduce cu sine prea multă fermentație și, deci, o supra-populare a intestinelor cu bacterii.
    Tot prin intermediul nervului vag, degenerarea creierului poate aduce cu sine pierderea controlului motilității. De aceea, persoanele bătrâne care suferă de o degenerare cerebrală severă ajung în aceeași situație ca bebelușii. Nervul vag nu este pe deplin dezvoltat la naștere, de aceea bebelușii nu își pot controla nevoile.
    O funcționare neadecvată a nervului vag aduce cu sine și apariția intestinului permeabil („leaky gut“), problemă ce rezultă în dezvoltarea de intoleranțe alimentare și absorbție scăzută de nutrienți.
    Dar tulburările mentale și digestive nu sunt nici pe departe singurele probleme ce pot fi cauzate de funcționarea defectuoasă a nervului vag.
    În limbă, el ajută la controlul gustului și al salivei, iar în ochi, la secreția lacrimilor.
    În cazul urechilor, stimularea nervului vag ajută persoanele care suferă de tinnitus.
    Nervul vag are un rol important în boli precum refluxul gastro-esofagian, nu numai pentru că el controlează aciditatea stomacală, dar și pentru că este conectat cu esofagul.
    În inimă, nervul vag controlează ritmul cardiac, variabilitatea lui, cât și tensiunea arterială. Activarea acestui nerv scade riscul bolilor cardiace.
    În ficat, nervul vag ajută la controlul glucozei din sânge.
    În pancreas ajută la eliberarea de enzime pentru digestia fibrelor și făinoaselor.
    În vezica biliară ajută secreția bilei, ce facilitează digestia grăsimilor.Nervul vag susține funcția generală a rinichilor, eliberând dopamină, ce ajută la eliminarea sodiului.

    Sursa:https://stiinta-mister.ro/nervul-vag...TIxqc0T6uMZoLk



  2. #2
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.486



    Corpul nostru conține o rețea nervoasă misterioasă care poate calma durerea și stresul …și poate învinge boala!

    Când respirăm adânc sau îmbrățișăm un prieten sau doar ne întindem mușchii, ne relaxăm și ne simțim mai confortabil. Fiecare dintre aceste acțiuni are loc prin activarea unei rețele complicate de nervi care ne conectează creierul cu inima… Și stomacul! Și sistemul imunitar! Și multe alte organe! Acest sistem e cunoscut drept „nervul vag”.
    E unul dintre cei 12 nervi cranieni care se întinde dinspre creier către corp, ca o rețea încâlcită de rădicini, pentru a coordona comunicarea dintre minte și diversele sisteme și organe ale corpului.
    Unii dintre acești nervi interpretează informații senzoriale colectate de către piele, ochi sau limbă, alții controlează mușchi sau comunică cu glandele.
    Nervul vag este cel mai lung si mai complex dintre nervii corpului nostru si cel mai puțin înțeles.
    Experții au descoperit că activitatea lui este legată și de schimbarea simptomelor în organism atunci când avem migrene și de bolile inflamatorii din intestin și de depresie și de epilepsie și de artrită și de multe alte boli.
    Cu cât omenii de știință studiează mai mult nervul vag, cu atât li se pare că o mai bună înțelegere a funcției sale ar putea debloca noi uși pentru a trata orice fel de suferință umană!
    În latină vagus înseamnă „rătăcire”. Pare un nume potrivit, dacă ne gândim la toate părțile diferite ale corpului pe la care ajunge acest nerv vag-abond. În ultimul timp cercetătorii găsesc aproape anual câte un nou organ sau sistem care comunică cu nervul vag!
    De exemplu, ramuri ale nervului vag sunt conectate cu fața și cu vocea noastră. Astfel, s-a constatat că persoanele cu depresie dau dovadă de activitate vagală scăzută, adică își activează mai puțin intonația și expresiile faciale.
    O altă ramură a nervului vag se întinde către tractul gastro-intestinal.
    Aici, activitatea vagală scăzută se traduce în motilitate gastrică încetinită, adică o digestie îngreunată.
    Alte ramuri ale nervului vag sunt conectate la inimă, plămâni și la sistemul imunitar. Activarea sau dezactivarea nervului vag este legată și de fluxul de hormoni precum cortizolul și hormonul digestiv grelina, de cantitatea de inflamație produsă de sistemul imunitar și de multe alte procese interne care ne modelează sănătatea și experiențele. Mai mult, nervul vag este responsabil pentru o serie de evenimente bioelectrice și biochimice masive care sunt imposibil de identificat deocamdată.
    Cum poate un singur nerv să controleze atât de mult? În timp ce unele aspecte ale activității lui sunt deocamdată necunoscute, este clar că nervul e guvernatorul sistemului nervos parasimpatic, ceea ce ajută la controlul răspunsurilor de relaxare ale corpului.
    Pe scurt: când nervul vag are activitate intensă, el neutralizează stresul.
    Intensificarea activității vagale produce încetinirea ritmului cardiac și totodată oprește inflamația, în parte declanșând eliberarea de substanțe chimice calmante ale sistemului imunitar.
    Există și dovezi științifice despre activarea nervului vag prin stimulare electronică pentru a produce beneficii pentru sănătate. În funcție de frecvența stimulării, s-a demonstrat că astfel se poate opri un atac de astm sau o criză epileptică, se poate dezactiva o migrenă sau cefaleea de tip cluster și poate scădea percepția refluxului acid.
    De la artrită la boli inflamatorii intestinale, pentru aproape orice afecțiune medicală care se agravează prin stres sau inflamație există noi și noi cercetări care arată că stimularea nervului vag poate ajuta la tratarea bolii sau la ameliorarea simptomelor.
    Până recent, stimularea respectivă presupunea un implant chirurgical în zona toracică al unui transmițător de impulsuri electrice direct în nervul vag. Acum însă există dispozitive noi, neinvazive, care sunt capabile să stimuleze nervul vag atunci când sunt apăsate pe pielea gâtului. În prezent medicii explorează utilizarea stimulării nervului vag pentru o gamă largă de boli și tulburări, inclusiv pentru afecțiuni mintale.
    Învățăm tot mai mult despre cât de importantă este activitatea vagală pentru atenție sau pentru stările noastre de spirit. Se pare că stimularea acestui nerv poate ajuta memoria, deci și persoanele cu tulburări de hiperactivitate și deficit de atenție. În Statele Unite se folosește stimularea nervului vag drept remediu pentru tratamentul unor forme de depresie încă de la începutul anilor 2000.
    Pe lângă mijloacele de stimulare electronică, există și alte modalități, mai accesibile, care pot intensifica activitatea nervului vag, fără a avea nevoie de un dispozitiv sau implant. De exemplu, se știe deja că masajul și yoga promovează activitatea parasimpatică a sistemului nervos, la fel și îmbrățișările mai puternice sau câte o strângere de mână.
    Practic, aproape orice acțiune care ne produce relaxarea poate fi asociată cu o activitate vagală mai intensă și deci cu activitatea parasimpatică a sistemului nervos. Pe de altă parte, stresul și anxietatea sunt asociate cu activitatea vagală depresivă, ceea ce poate fi o explicație pentru de ce tocmai ele aduc un risc crescut pentru alte maladii.
    Sunt multe lucruri pe care știința încă nu le înțelege despre activitatea nervilor vagi, însă, pe măsură ce medicii avasează în descoperiri ni se dezvăluie modalități tot mai noi și mai eficiente pentru a putea alina durerea, inflamația, tristețea și bolile.
    Voi reveni asupra acestui subiect cu un articol despre tehnici de stimulare a nervului vag pe care le folosesc constant în munca mea cu pacienții pentru a-i ajuta să își îmbunătățească starea de bine atât în depresie și anxietate, cât și în bolile funcționale digestive (sindromul intestinului iritabil, boli inflamatorii intestinale) sau în tulburările de percepție și somatizare (migrene, durere nespecifică, fibromialgii, greată etc).





    Stimularea nervului vag, cheia sănătății noastre?


    Nervul vag este o autostradă neuronală care se întinde pe toată lungimea corpului nostru, de aceea stimularea lui poate avea efecte benefice uimitoare asupra sănătășii noastre fizice și mentale. Se poate spune, fără exagerare, că nervul vag este cheia sănătății noastre, pentru că poate îmbunătăți aproape orice, de la siluetă până la durata de viață. Unii cercetători susțin cu multă îndrăzneală că nervul vag, numit și „nervul auto-îngrijirii” organismului, reprezintă „viitorul medicinii”. Dacă învățăm să-l menținem într-o stare de funcționare bună, ne vom bucura de o sănătate optimă.


    Stimularea nervului vag activează sistemul nervos parasimpatic, cu efecte benefice asupra organismului: crește producția de acid gastric și de enzime digestive, asigurând absorția adecvată și susținută a nutrienților vitali; scade presiunea sanguină; reglează sistemul imunitar; stimulează hormonii și enzimele, ca, de exemplu, oxitocina și acetilcolina, care vor ameliora starea generală de sănătate și dispoziția psihologică. Mai mult, studiile arată că nervul vag este capabil să primească informații de la microbiom, pe baza cărora să declanșeze răspunsuri adecvate. De asemenea, va determina efecte anxiogenice (care provoacă anxietate) și anxiolitice (care reduc anxietatea) ca răspuns la anumiți stimuli – de unde rezultă marele potential de reglare a dispoziției psihice pe care îl are stimularea nervului vag.
    Se pare că stimularea acestuia este o alternativă mult mai bună de tratare a durerii și a inflamării decât medicamentele analgezice și anti-inflamatorii. Unii au dus această teorie încă mai departe, sugerând că nervul vag se poate „conecta” la celulele stem latente ale corpului, ceea ce implică nu numai faptul că se poate încetini degradarea celulară, ci chiar se poate stimula într-un anume grad regenerarea acesteia. O bună funcționare a nervului vag încetinește alterarea celulară, reducând efectele îmbătrânirii. Pe scurt, dacă vom învăța să ne controlăm nervul vag, vom fi în măsură să controlăm și răspunsurile inflamatorii [1].

    Îmbunătățirea tonusului vagal
    Eficacitatea stimulării nervului vag depinde în mare măsură de tonusul vagal, care definește puterea, viteza și eficiența răspunsului nervului vag. Tonusul vagal poate fi măsurat prin urmărirea anumitor procese biologice, cum ar fi ritmul cardiac, ritmul respirației și variabilitatea ritmului cardiac. Când variabilitatea ritmului cardiac este mare, tonusul vagal este, de asemenea, ridicat, iar un tonus vagal ridicat presupune o capacitate mai mare a corpului de a se relaxa după stres. De altfel, cercetarea științifică a descoperit o buclă de feedbackpozitiv între tonusul vagal ridicat, emoțiile pozitive și o sănătate fizică înfloritoare. Cu alte cuvinte, cu cât crește tonusul vagal, cu atât se va îmbunătăți sănătatea fizică și mentală și vice versa.
    Un aspect interesant este că tonusul vagal se transmite de la mamă la copil. Mamele deprimate, anxioase și supărate în timpul sarcinii au o activitate vagală mai mică, care se va manifesta și la copilul nou-născut, care va prezenta și el o activitate vagală scăzută și niveluri mici de dopamină și serotonină. S-a demonstrat că stimularea nervului vag și creșterea tonusului vagal ajută la tratarea unei largi varietăți de afecțiuni ale creierului[2] și ale sănătății mentale, incluzând: depresia, tulburările anxioase, Alzheimer, migrene, Fibromyalgia, Tinnitus, dependeța de alcool, autism, bulimia nervoasă, tulburări de personalitate, dependență de heroină, tulburări de memorie, scleroză multiplă, tulburări obsesiv-compulsive, boli mentale severe, leziuni cerebrale, Sindromul oboselii cornice.
    De asemenea, un tonus vagal ridicat este asociat cu o reglare mai eficientă a circulației și prelucrării sângelui, indicând un risc mai scăzut de diabet, accidente vasculare cerebrale, boli cardiovasculare și altele. Dimpotrivă, un tonus vagal scăzut este asociat cu inflamație cronică, niveluri ridicate de stres și probleme cardiovasculare, între altele.

    Cum putem stimula nervul vag?
    Există diferite căi de stimulare, mai mult sau mai puțin invazive. Încă din 1997, cei care sufereau de migrene acute și epilepsie au fost adesea tratați prin implantarea chirurgicală a unui stimulator al nervului vag, care folosește curenți electrici ce stimulează periodic nervul vag. Cei mai mulți pacienți au raportat o îmbunătățire atât a sănătății lor fizice, cât și a celei psihice, înregistrând și o reducere semnificativă a convulsiilor epileptic și a migrenelor. Este, de asemenea, larg acceptat faptul că folosirea unui stimulator al nervului vag poate fi utilă în depresie [3], tulburarea bipolară și obezitate morbidă. Nervul vag poate fi stimulat și prin proceduri mai puțin invazive, fără însă a avea rezultate la fel de spectaculoase ca acelea obținute prin stimulator.
    Iată câteva metode foarte eficiente:
    Fredonatul și cântatul
    Una dintre cele mai interesante metode de stimulare a nervului vag implică vibrația auditivă, deoarece nervul vag este conectat la corzile vocale și la mușchii din spatele gâtului. Cântatul, fredonatul și gargara pot activa acești mușchi și vă pot stimula nervul vag. Sunetele line, ascultate la căști în ambele urechi, declanșează, de asemenea, un răspuns al nervului vag. S-a demonstrat că în felul acesta crește variabilitatea ritmului cardiac și tonusul vagal.
    Frigul și apa rece
    În cazul în care aveți un ritm cardiac ridicat, vă puteți stimula nervul vag pentru a-l diminua. Puteți face acest lucru spălându-vă pe față cu apă rece ca gheața timp de 30-60 de secunde. Această metodă produce așa-numitul „reflex de scufundare”. Nervul vag ordonă încetinirea ritmului cardiac pentru a conserva oxigenul. Reflexul de scufundare, remarcat inițial în scufundările cu apă rece, este o metodă de primă stimulare a nervului vag. Este capabil să calmeze rapid stările de anxietate, panică, stres și inflamație la nivelul întregului corp, precum și să îmbunătățească starea de spirit. O pungă de plastic mare, închisă cu fermoar, umplută cu gheață sau cuburi de gheață aplicată de pe linia scalpului pe buze, va funcționa și ea foarte bine.
    S-a demonstrat, de altfel, că, în general, expunerea la frig activează nervul vag și neuronii colinergici prin intermediul nervului vag. Expunerea la frig în mod regulat reduce răspunsul simpatic de „Luptă sau fugi!” și crește activitatea parasimpatică prin nervul vag. Ieșitul afară iarna la temperaturi scăzute, cu îmbrăcăminte ușoară, și dușurile reci sunt foarte utile în acest sens. Încercați să terminați dușul cu cel puțin 30 de secunde de apă rece, apoi continuați să măriți intervalul de timp.
    Rugăciunea
    Nervul vag poate fi puternic stimulat prin calmarea și adunarea minții în timpul rugăciunii. Cercetările arată că rugăciunea crește tonusul vagal și emoțiile pozitive, deoarece, dincolo de alte beneficii, la nivel fiziologic, reduce activitatea simpatică și crește modulația vagală.
    Respirația
    Respirațiuaprofundă și lentă este un alt mod de stimulare a nervului vag.Reduce anxietatea și crește activitatea sistemului parasimpatic. Majoritatea oamenilor au între 10 și 14 respirații pe minut. O reducere la aproximativ 6 respirații pe minut este o modalitate excelentă de a ameliora stresul. Ar trebui să respirați profund din diafragmă. Expirația ar trebui să fie lungă și lentă. În acest mod se stimulează eficient nervul vag și se ajunge la o stare de relaxare.
    Probioticele
    Tot mai multe cercetări indică faptul că bacteriile intestinale îmbunătățesc funcția creierului prin stimularea nervului vag. Într-un studiu pe cobai cărora li s-a administrat probioticul Lactobacillus Rhamnosus, s-au constatat modificări pozitive ale receptorilor GABA din creier, o reducere a hormonilor de stres și mai puține simptome de depresie și anxietate. Aceste schimburi benefice între intestin și creier au fost facilitate de nervul vag. Un alt studiu a arătat ca probioticul Bifidobacterium Longum a normalizat comportamentul anxios, acționând prin nervul vag.
    Acizii grași Omega 3
    Acești acizi sunt grăsimi esențiale pe care organismul nu le poate produce singur și se găsesc, de regulă, în pește și uleiul de pește. Sunt necesari pentru funcționarea electrică normală a creierului și a sistemului nervos. Cercetatorii au descoperit că acizii grași Omega-3 cresc tonusul vagal și activitatea vagala. Consumul ridicat de pește este asociat cu o activitate vagală sporită și predominanța parasimpatică.
    Exercițiile fizice
    Activitatea fizică regulată mărește nivelul hormonului de creștere al creierului, întreține buna funcționare a mitocondriilor creierului și ajută la inversarea declinului cognitiv. S-a demonstrat, de asemenea, că stimulează nervul vag, ceea ce poate explica efectele benefice asupra creierului și asupra sănătății mintale.
    Masajul
    Cercetările arată că masajul poate stimula nervul vag și poate crește activitatea vagală și tonusul vagal. Nervul vag poate fi stimulat prin masarea mai multor zone specifice ale corpului: masarea picioarelor (reflexoterapie) crește modulația vagală și variabilitatea ritmului cardiac, diminuând răspunsul simpatic „Luptă sau fugi!” . Masarea sinusului carotidian poate stimula, de asemenea, nervul vag pentru a reduce convulsiile.
    Socializarea și râsul
    Principalul hormon al stresului din corp poate fi diminuat semnificativ prin socializare și bună dispoziție. Relațiile sociale benefice îmbunătățesc tonusul vagal și cresc emoțiile pozitive, în timp ce râsul crește variabilitatea ritmului cardiac și îmbunătățește starea psihică. Stimularea nervului vag duce adesea la râs ca efect secundar, sugerând ca acestea două sunt conectate și se influențeazp reciproc. Așadar, întâlniți-vă cu prietenii și fiți veseli, pentru că este benefic pentru sănătate.
    Postul intermitent stimulează hormonul de creștere al creierului, îmbunătățește funcția mitocondrială și are un rol important în depășirea ceții creierului și a declinului cognitiv. Cercetările arată, de asemenea, că postul și restricțiile calorice cresc variabilitatea ritmului cardiac, care reprezintă un indicator de creștere a activității parasimpatice și a tonusului vagal. Cel mai la îndemnână mod de a începe postul intermitent este să vă alegeți anumite zile din săptămână în care să serviți o singură masă pe zi, în intervalul 16-19, poate chiar în zilele de post rânduite de Biserică.
    Așadar, „nimic nou sub soare”Ecclesiast 1:9! Toate aceste căi de stimulare a nervului vag nu reprezintă altceva decât metode vechi de când lume de a ne asigura o elementară stare de bine psihologică și fiziologică. De altfel, înțelepciunea ancestrală ne învață că modul cel mai simplu și mai ieftin de a ne menține sănătatea este prevenția, prin adoptarea unui stil de viață care să ne mențină într-un echilibru psihosomatic. În acest sens, stimularea nervului vag se dovedește un element-cheie, contribuind substanțial la prevenirea bolilor și vindecarea acestora.


    https://www.google.com/search?q=Stim...hrome&ie=UTF-8
    Ultima modificare făcută de latan.elena; 12.10.2021 la 12:37.

  3. #3
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.486

  4. #4
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.486
    Nervul vag – medicul interior al organismului uman





    Suferiți de tensiune mărită, dureri digestive, afecțiuni inflamatorii sau depresie? Informațiile următoare v-ar putea servi ca sursă de inspirație pentru a începe o practică de meditație ce ar putea facilita descoperirea unor noi posibilități și mecanisme de gestionare a răspunsului inflamator al corpului.



    Operând cu mult sub nivelul minții noastre conștiente, un nerv situat la nivelul trunchiului cerebral s-ar putea devodi ca vital pentru păstrarea stării de sănătate a corpului nostru. Nervul vag s-a dovedit a fi o parte esențială a sistemului nervos parasimpatic, responsabil pentru calmarea organelor după apariția reflexului de „luptă sau fugă” determinat de adrenalină ca răspuns la diferitele pericole iminente apărute în mediul înconjurător. Nu toți nervii vagi acționează identic de aceea vor exista unele persoane cu o activitate nervoasă mai puternică permițând organismului fizic o relaxare mai rapidă după o activitate stresantă.

    Nervul vag începe în trunchiul cerebral chiar în spatele urechilor. Acesta se deplasează în jos de-o parte și de alta a gâtului peste piept și apoi se extinde în jos prin abdomen. „Vagus” este un termen latin pentru „rătăcire” și, într-adevăr acest fascicul de fibre nervoase străbate corpul, formând o rețea care leagă creierul cu stomacul și tractul digestiv, plămânii, inima, splina, intestinele, ficatul și rinichii, ca să nu mai vorbim de o serie de alți nervi implicați în vorbire, contact vizual, expresii faciale și chiar capacitatea de a regla organismul pentru perceperea vocilor altor persoane.

    Tonusul vagal poate fi determinat printr-o electrocardiogramă care măsoară ritmul cardiac. De fiecare dată când inspirați, inima bate mai repede pentru a accelera fluxul de sânge oxigenat care ajunge la țesuturile corpului. După ce expirați ritmul cardiac încetinește. Această variabilitate reprezintă unul dintre multele aspecte controlate de către nervul vag, prin urmare diferența de ritm cardiac dintre perioada de inspir și cea de expir oferă informații despre tonusul vagal. Așadar, tonusul vagal este direct proporțional cu raportul dintre valorile pulsului la inspir și expir.Cercetătorii au descoperit că tonusul vagal ridicat ajută corpul la reglarea nivelului de glucoză din sânge, reducând riscul de diabet zaharat, accident vascular cerebral și boli cardiovasculare. Tonusul vagal scăzut, dimpotrivă, a fost asociat cu inflamația cronică.



    Mai mult, recent s-au creat dispozitive prin care manifestările unor afecțiuni precum epilepsia, depresia, sau chiar unele forme ușoare de paralizie pot fi controlate cu un dispozitiv electric alimentat de o baterie care transmite inimii impulsuri electrice slabe cu rolul de a stimula nervul vagal, ceea ce contribuie la scăderea până la dispariție a crizelor și simptomelor asociate acestor afecțiuni.
    Cum se poate echilibra activitatea nervului vag?



    1. Meditația care încurajează sentimentele pozitive – un studiu efectuat în 2010 de Barbara Fredrickson și Bethany Kik a descoperit că stimularea emoțiilor legate de bunăvoință și recunoștință au determinat îmbunătățirea tonului vagal.
    2. Respirația controlată, lentă, ritmică, din diafragmă, precum cea promovată de practici de echilibrare a minții și corpului, precum yoga, taiji (太极拳), qigong (气功), stimulează și tonifică nervul vagal.
    3. Cultivarea relațiilor sociale armonioase, eliminarea relațiilor toxice alături de menținerea a unei stări generale de bine și relaxare, s-au dovedit eficiente în stimularea activității sistemului parasimpatic în care este inclusă și activitatea nervului vag.

    Sursa: Yoga.RO




Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •