Jung Italia - Psicologia Complessa

[latan.elena]

siamo Când suntem devotați față de noi înșine, cu greu ne gândim să-i chinuim pe alții

«Conflictul proiectat extern, pentru a fi sănătos, trebuie să revină la psihicul individului, de unde s-a născut inconștient.

Cine vrea să iasă învingător din acest declin, trebuie să sărbătorească o Cină de Taină cu el însuși, să mănânce și să-și bea propria carne și sânge, să poată să-l recunoască pe celălalt prezent în sine și să-l accepte...

Aceasta este, fără îndoială, semnificația învățăturii lui Hristos, că fiecare are nevoie să-și ia crucea.

Și când unul deja trebuie să aibă grijă de el însuși, cum îl mai poate răni pe celălalt? "

C.G. Jung - Mysterium Coniunctionis amzn.to/3A6K59i

[latan.elena]

"L'individuo si ammala quando il divario tra la sua originaria e originale natura e quanto egli ha assorbito per imitazione e identificazione, diventa incolmabile.
Per tornare ad essere un individuo, cioè non-diviso, deve percorrere un cammino che può comportare anche la nevrosi, il disagio, la sofferenza psichica."

Aldo Carotenuto, La mia vita per l'inconscio.



„Individul se îmbolnăvește atunci când decalajul dintre natura sa originală și ceea ce a absorbit prin imitare și identificare devine de nedepășit.
Pentru a reveni la individ, adică nedivizat, trebuie să parcurgă un drum care poate implica și nevroză, disconfort, suferință psihică.”
Aldo Carotenuto, Viața mea pentru inconștient.

[latan.elena]

[COLOR=var(--primary-text)]"RITORNARE BAMBINI"

[COLOR=var(--primary-text)]

«Non ci si può liberare dell’infanzia senza averne prima affrontato il problema molto a fondo, ciò che si sa già da lunga data grazie alle indagini di Freud. Una conoscenza solamente intellettuale non serve a nulla; efficace è soltanto un ricordare che sia anche un “rivivere”.

Nel rapido susseguirsi degli anni e nel flusso tumultuoso della scoperta del mondo, molto rimane irrisolto, in sospeso. Da ciò non ci si “libera”, ci si “allontana” soltanto. Ritornando dunque, più tardi, ai ricordi d’infanzia, vi si trovano frammenti ancor vivi della propria personalità che si attanagliano, si avvincono a noi, ci permeano del sentimento degli anni passati. Quei frammenti sono però ancora fermi a uno stato infantile, sono quindi forti e immediati. Soltanto dopo essere stati congiunti alla coscienza adulta possono perdere il loro aspetto puerile e venire corretti. Questo “inconscio personale” deve sempre essere in primo luogo liquidato, risolto, portandolo a coscienza, perché in caso contrario non si può dischiudere l’accesso all’inconscio collettivo.»
Psicologia e alchimia (pag. 66)

Con una chiave chiudo il passato, con l’altra apro il futuro. Ciò accade mentre trasformo la mia natura.
Libro rosso | Liber primus Cap. X (pag 77 ed. studio)

Carl Gustav Jung



[/COLOR]

[/COLOR]

[COLOR=var(--primary-text)][COLOR=var(--primary-text)]„ÎNTOARCEȚI-VĂ COPII”

[/COLOR]

[/COLOR][COLOR=var(--primary-text)][COLOR=var(--primary-text)]

«Nu poti scapa de copilarie fara sa fi tratat mai intai problema foarte profund, ceea ce se stie de mult timp datorita investigatiilor lui Freud. Cunoașterea intelectuală este inutilă; doar eficientă este să ne amintim că este și o „reînviere”.

În succesiunea rapidă de ani și în fluxul tumultuos al descoperirii lumii, multe rămân nerezolvate, în așteptare. Nu "scapi" de ea, ci doar "scapi" de ea. Revenind apoi, mai târziu, la amintirile copilăriei, găsești încă fragmente vii din propria personalitate care se agață de tine, se apropie de noi, se pătrund cu sentimentul anilor trecuți. Totuși, acele fragmente sunt încă într-o stare copilărească, deci sunt puternice și imediate. Abia după ce au fost uniți cu conștiința adultă își pot pierde aspectul copilăresc și pot deveni corectați. Această “inconștiență personală” trebuie să fie întotdeauna în primul rând lichidată, rezolvată, aducând-o la conștiință, pentru că altfel accesul la inconștientul colectiv nu poate fi închis. "
sunt psihologie și alchimie (pg. 66)

Cu o cheie închid trecutul, cu cealaltă deschid viitorul. Asta se întâmplă în timp ce îmi transform natura.
Red Book | Liber primus Cap. X (pagina 77 ed. studiu)

Carl Gustav Young



[/COLOR]

[/COLOR]

[latan.elena]

„Deschide ușa sufletului, astfel încât curenții întunecați ai haosului să poată curge în ordinea și simțul tău.”
Carl Gustav Jung


«Deschide ușa sufletului pentru ca în ordinea ta și în sensul tău să curgă curenții întunecați ai haosului. "

Carl Gustav Young



Hieronymus Bosch - 183 artworks - painting - Wikiart

[latan.elena]

"Il compito della psicoterapia consiste nel mutare l'atteggiamento cosciente del paziente, non nell’inseguire i suoi ricordi infanzia sommersi. Certo, una cosa non è possibile senza l'altra, ma sull'atteggiamento del paziente bisognerebbe insistere, e questo per buoni motivi: non esiste Infatti nevrotico che non indugi fin troppo volentieri sui mali passati per sguazzare, pieno di autocommiserazione, nei suoi ricordi. Spesso la sua nevrosi consiste proprio nell'essere prigioniero del passato e nella tendenza a spiegare e scusare tutto con esso."

(C.G.Jung - Pratica della psicoterapia)



„Sarcina psihoterapiei constă în schimbarea atitudinii conștiente a pacientului, nu în urmărirea amintirilor sale scufundate din copilărie. Desigur, un lucru nu este posibil fără celălalt, dar trebuie insistat asupra atitudinii pacientului și asta din motive întemeiate: nu există nici un fapt nevrotic care să nu zăbovească cu prea multă voie asupra relelor trecute pentru a se tăvăli, plin de autocompătimire, în amintirile lui.De multe ori nevroza lui constă tocmai în a fi prizonierul trecutului și în tendința de a explica și scuza totul cu ea. ."
(C.G. Jung - Practica psihoterapiei)

[latan.elena]

Nu spune niciodată da sau nu din principiu. Spune-o doar dacă ai senzația că este cu adevărat da. Și dacă este nu, este nu. Dacă spui asta din orice alt motiv, ești pierdut. "

Carl Gustav Young

[latan.elena]

''A fi în comuniune ne dă căldură, a fi singur ne dă lumină. "

Carl Gustav Jung

[latan.elena]

«..... Este foarte important ca doctorul să nu vrea să vindece cu orice preț.
Trebuie să fim extrem de atenți să nu impunem voința și convingerile noastre pacientului. Trebuie să le dăm puțin spațiu de libertate.

Nu poți sfâșia oamenii la destinul lor, la fel ca în medicină nu poți vindeca un bolnav dacă natura vrea ca el să moară.

Uneori chiar este problematic daca este permis sa salvezi un om de soarta pe care trebuie sa o infrunte, ca sa se dezvolte mai departe.

Nu poți opri anumiți oameni să comită absurdități teribile pentru că face parte din natura lor.

Dacă mă amestec, ei nu primesc credit. Dezvoltarea noastră psihologică poate progresa cu adevărat doar dacă acceptăm cine suntem și dacă trăim viața încredințată cu angajamentul necesar.

Păcatele, greșelile și vinovăția noastră sunt necesare, altfel am fi privați de cele mai valoroase stimulente pentru dezvoltare.

Dacă, după ce aud ceva ce i-ar fi putut schimba punctul de vedere, un om pleacă și nu-i pasă, nu-l mai sun înapoi.

Mă puteți acuza că nu mă comport ca un creștin, dar nu-mi pasă.
Stau de partea naturii.

Vechea carte chinezească a înțelepciunii spune:
«Maestrul a vorbit o singură dată. El nu aleargă după oameni, e inutil. Cei care trebuie să înțeleagă – pentru că asta le este soarta – vor înțelege, iar alții nu. "

De aceea nu insist niciodată asupra declarației mele. Poți accepta, dar dacă nu, oricum e bine. "

(C. G Young)
____________________

[latan.elena]

️️ «... Dar experiența inconștientului izolează, pe care mulți nu o pot suporta, deși a fi singur cu Sinele este cea mai înaltă și decisivă experiență umană, pentru că „trebuie să fie singuri, ... să experimenteze ceea ce îi ridică atunci când nu mai sunt capabili să se ridice singuri. Doar această experiență le poate oferi o bază indestructibilă” (Jung)»

Eu Marie Louise Von Franz, citând-o pe Jung în cartea ei: „Mitul lui Jung”


_________________________


"Oricum trebuie să ne acceptăm răul, fără iubire sau ură, recunoscând că există și că trebuie să aibă rolul său în viață. Făcând asta le luăm puterea de a ne copleși. "

Jung, cartea roșie, cartea II, Spargerea ouălor, p. 287.

Dumnezeu suferă atunci când omul nu primește întunericul din el însuși. Omul care nu recunoaște răul, chiar dacă îl urăște, îl iubește în secret. Trebuie să acceptăm răul, fără iubire și fără ură, pentru că doar recunoașterea acestuia îl împiedică să obțină ce e mai bun din noi.
Reacțiile emoționale pe care le avertizăm împotriva răului sunt contradictorii, opuse; pe de o parte vrem să-l alungăm, suntem îngroziți de el, pe de altă parte suntem atrași de el, fascinați de el. Ne amintim cum eram copii eram răpiți de basme animate de vrăjitoare, monștri, dragoni, dar și adulți fiind ne plac filmele de groază sau poveștile negre.
Cum facem față răului depinde de reacțiile noastre emoționale la ceea ce avertizăm ca sursă de suferință. Emoțiile prind rădăcini într-un punct secret al sufletului nostru. Un punct în care nu mai acceptăm să fim prinși în capcană, să fim complici, să nu-i găsim sensul. În perspectiva Junghia, formulată în „Răspunsul la Iov”, acest punct secret, acest prag constituie adevărata sursă de conștientizare, a Luminii. În acest moment reacționăm și întrebarea sensului atribuit suferinței apare limpede conștiinței.
„Și după ce am plâns atât de mult să ne înecăm în noi, atingem un punct, în adâncul nostru, asta ne împinge mereu înapoi. ' cit.
Jung recunoaște în acest îndemn la trezire, în această nevoie de a întâmpina ceea ce viața ne impune cu cruzime, sursa întrebărilor noastre despre sentimentul de suferință și disconfort pe care îl provoacă.
Doar în integrarea conștientă a răului vom putea avansa spre acea conștiință superioară la care aspiră viața.

Imaginează-ți dacă. 119 din Cartea Roșie. Omul străpunge monstrul cu o sabie. Legenda: "Nenorocitul de dragon a devorat soarele, i se taie burta si acum trebuie sa intoarca, impreuna cu sangele sau, aurul solar. "






«Chiar dacă în realitate casa în care locuim este sigură, dacă credem că nu este sigură, suferim. Reacția noastră se bazează doar pe ceea ce gândim. "

Carl Gustav Jung

[latan.elena]

„Este uimitor în ce măsură oamenii - în special în cazurile de suferință - se concentrează asupra lor înșiși; devine autoerotici până la al n-lea grad și uită de restul umanității, care ar putea suferi exact de aceleași rele. (...) Este ceva uman și aproape universal.”

C.G. Jung - extras din „Seminare despre Zarathustra lui Nietzsche”