Papornița Moșului
Rezultate 1 la 2 din 2

Subiect: Eteria jefuiește și depopulează Țara Romnescă

  1. #1
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    77.047

    Eteria jefuiește și depopulează Țara Romnescă

    https://evenimentulistoric.ro/eteria-jefuieste-si-depopuleaza-tara-romanesca.html
    Eteria jefuiește și depopulează Țara Romnescă

    [IMG]file:///C:/Users/ADIPOP~1/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image002.jpg[/IMG]
    Șeful Eteriei, Alexandru Ipsilanti (foto), i-a cerut, la sfrşitul lunii martie 1821, lui Tudor Vladimirescu să se retragă, cu armata de panduri, la Piteşti, pe motiv că vor veni turcii.
    Tudor nu s-a supus acestei cerinţe, ci şi-a fixat tabăra la Cotroceni. I. Drzeanu scria n cronica sa:
    S-a făcut planos dă către prinţipiu Ipsilant ca să meargă exelenţia sala oraşul Trgovişte, . slugeru Theodor cu oamenii săi să meargă la oraşu Piteşti, iar boierii cu părintele mitropolitul să meargă la Cmpulung ca să ntocmească acolo comitet, a se căuta trebile ţării, fiindcă ncepuse a se vesti venirea puterilor otomaniceşti n ţară.
    Poziţia lui Tudor reiese din scrisorile trimise mitropolitului şi marelui vistier, la nceputul lunii aprilie, denunţnd stratăghima fanarioţească şi declarnd că nu va părăsi capitala, Vladimirescu se opunea planurilor lui Ipsilanti:
    Tot interesul fanarioţesc ntr-aceasta rezemă, ca să le dăm prilej să să aşeze odată n Bucureşti şi apoi cu chipuri nşelătoare să tragă tot norodu lngă dnşii.
    Mai bine pier cu cinste n casa mea dect să umblu prin păduri după pohtele şi planurile fanarioţilor.
    Pentru a deveni conducătorul Ţării Romneşti, şeful Eteriei avea nevoie să se instaleze n capitală şi să dispună de divanul boieresc, cu care colabora Tudor.
    Acest lucru nu era prea greu de realizat, căci boierii erau oscilanţi şi, cel puţin o parte din ei preferau să se nchine fiului unui domnitor fanariot, care se dădea drept mputernicit al ţarului, n loc să recunoască supremaţia liderului Adunării Norodului.
    Astfel, Tudor fu nevoit să facă uz de forţă pentru a reţine, n capitală, pe boieri.
    n legătură cu aceasta, agentul austriac Fleischhackl, refugiat la Sibiu, nota: Mitropolitul, mpreună cu vistierul şi cu alţi doi boieri de frunte snt reţinuţi permanent n conacul de la Belvedere; prin deţinerea lor, Tudor vrea, după cum declara el nsuşi, să mpiedice pe Ipsilanti de a pune mna pe aceste persoane şi prin ele pe ntreg guvernul ţării.
    Bimbaşa Sava, comandant al cavaleriei de arnăuţi sub ultimul domn fanariot, iar la 1821, şeful garnizoanei de arnăuţi a Bucureştiului, general al Eteriei n Ţara Romnească, a primit de la Ipsilanti ordinul de a-l supraveghea n secret pe Tudor.
    Spre sfrşitul lui aprilie, el s-a dus cu 150 de soldaţi la Belvedere să scoată pe boierii divanului de sub paza pandurilor lui Tudor, nsă tentativa a eşuat.
    Concurența dintre Ipsilanti și Vladimirescu
    Felul cum Ipsilanti i făcea concurenţă lui Tudor n conducerea ţării reiese din următorul pasaj al cronicii lui I. Drzeanu:
    Se ornduiau ispravnici pă la judeţe, att dă către slugeru Theodor, ct şi dă către prinţipiu Ipsilanti, carii pe toate zilele să schimba, neavnd nici o statornicie, ceea ce provoca multă dărăpănare, fierbnd lăcuitorii din toată ţara., neştiind [aceştia] ce stăpnire să cunoască ntr-acea vreme.
    Un alt cronicar, Naum Rmniceanu descria astfel ciocnirea dintre Ipsilanti şi stăpnirea de la Bucureşti a lui Tudor.
    n urma invaziei lui Ipsilanti se mpărţise Ţara Romnească n două părţi, şi judeţele de cmp, despre Dunăre, le stăpnea Theodor, . iar judeţele de munte le stăpnea Ipsilant, ornduind ispravnici ai lui, greci, şi aceia, n toată vremea dregătoriilor, au ridicat tot felul de zaharele şi tot felul de dobitoace din judeţe, şi le-au vndut peste graniţă.
    De la mijlocul lunii aprilie s-au lăţit mai mult stăpnirea lui Ipsilant, pentru că, coborndu-se din judeţele despre munte căpitan Gheorgache şi Farmache cu oştirile lor, au cuprins şi unele din judeţele cmpului şi au nceput să strmtoreze stăpnirea lui Theodor.
    Oblăduirea din Bucureşti nu mai cuteza a trimite pe nimeni afară pentru trebuinţe de ale obştii, pentru că ori carele ieşea numai pnă la marginea oraşului, să bătea (era bătut), să jăfuia şi gol să ntorcea napoi.
    Duca ţinea nchişi n temniţă şi n fiare pe dregătorii cei trimişi de otcrmuirea din Bucureşti, şi la toate răspntiile avnd ornduiţi oameni ai lui strngea bani, siluia şi jăfuia orice le ieşia nainte.
    Viclenia serdarului Diamandi
    n rapoartele consulare austriece era, de asemenea, descrisă acţiunea militară ntreprinsă de Ipsilanti n Oltenia, n scopul smulgerii, de sub stăpnirea lui Tudor, a mănăstirilor fortificate de panduri.
    La 4/16 mai, agentul austriac Fleischhackl l nştiinţează pe Metternich că Alexandru Ipsilanti a ntreprins o călătorie de recunoaştere n Oltenia, unde intenţionează să-şi mute centrul de operaţii, şi că Tudor, informat despre această mişcare a lui Ipsilanti, a dat ordinul ca pandurii să mpiedice ocuparea de către eterişti a mănăstirilor ntărite.
    ntr-un alt raport din 7/19 mai, se arăta că un oarecare serdar Diamandi, dintre partizanii lui Ipsilanti, a vrut să pună mna, prin viclenie, pe mănăstirea Cozia, ocupată de panduri; nsă atentatul a eşuat graţie severei vigilenţe cu care Tudor se străduieşte să-şi păstreze cele cinci districte ale Olteniei.
    Privitor la sarcinile impuse populaţiei de Ipsilanti, rapoartele consulare austriece arată că, ndată după venirea sa la Bucureşti, el a cerut două milioane de piaştri, pentru cheltuielile trupelor sale, sumă pe care boierii au nceput să o strngă prin mprumut forţat de la bresle.
    Stabilit la Trgovişte, Ipsilanti a ordonat rechiziţii şi impozite att de mari, nct a provocat depopularea ţării.
    Cnd, la sfrşitul lunii aprilie, a dat dispoziţia ca fiecare grup de contribuabili să dea cte un cal şi să plătească cte 10 piaştri pentru oştirea eteristă, el a determinat prin aceasta, scrie Fleischhackl, aproape pe toţi locuitorii ţării să-şi părăsească domiciliile şi să se refugieze n munţi, nct e un lucru extraordinar şi rar să zăreşti un plug pe cmp; dacă această situaţie se va prelungi, atunci ţara aceasta att de mănoasă va fi expusă n curnd foametei inevitabile.
    n concluzie, Alexandru Ipsilanti a luat n stăpnire partea de nord a Ţării Romneşti şi a instituit acolo o administraţie prădalnică, nu prin nţelegere cu conducerea de la Bucureşti a lui Tudor, ci prin ocupaţie militară. Vladimirescu nu s-a grăbit să dea o ripostă militară forţelor eteriste.
    El trebuia, să se gndească, de altfel, şi la o posibilă nfruntare armată cu domnitorul fanariot Scarlat Callimachi, care putea veni să-şi ocupe tronul nsoţit de trupe turceşti.
    Boierii chemaseră n ţară, ncă de la 30 ianuarie, armatele otomane de represiune.
    Masacrarea turcilor paşnici din Galaţi şi Iaşi de către arnăuţii lui Ipsilanti, precum şi declaraţiile războinice ale şefului Eteriei nu puteau fi, n niciun caz, acte indiferente Porţii, şi toată lumea se aştepta la reacţia ei.
    Pe de altă parte, Ipsilanti lăsa mereu să se nţeleagă că pe urma lui vor sosi oştile ţarului.
    n aceste condiţii, prudenţa i cerea lui Vladimirescu să nu intre deocamdată n război cu eteriştii, dar să facă intense pregătiri de luptă.
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

  2. #2
    Senior Member
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    77.047
    https://evenimentulistoric.ro/cine-a-pus-mana-pe-aurul-din-casa-de-bani-a-lui-tudor-vladimirescu-document.html
    Cine a pus mna pe aurul din casa de bani a lui Tudor Vladimirescu. Document
    [IMG]file:///C:/Users/ADIPOP~1/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image002.jpg[/IMG]
    Familia boierească Glogoveanu din Craiova a aflat că n satul Vladimir era un copil sărac dar isteț, dornic de nvățătură.
    Așa se face că l găsim pe adolescentul Tudor din Vladimir la curtea Glogovenilor din Craiova, bucurndu-șe de același tratament și nvățătură laolaltă cu copii familiei.
    Mai isteț dect copiii Glagoveni și vorbind mai multe limbi străine, Tudor devine reprezentatul legal al familiei pe lngă autoritățile interne și tălmaci pe lngă crainicii străini cu care familia Glagoveanu nțelegea să țină contact.
    Izgonirea de la curtea boierească
    Ajuns administrator al moșiilor Glagoveanu, n anii de foamete mparte din proprie inițiativă țăranilor flămnzi porumbul din hambarele boierești, fiind alungat de la curtea Glagovenilor
    După izgonirea de la curte se angajează n Armata Rusă, ajungnd locotenent.
    La Viena
    După cinci ani, conflictul cu Glagovenii e uitat și acceptă oferta de a administra exportul de porci de pe moșiile familiei boierești.
    Boierii sunt ncntați, vreme de șapte ani, de aurul adus de Tudor.
    ntre 1812, apare n fața tribunalului din Viena ca apărător al familiei Glagoveanu n disputa unei confiscări de porci și cștigă procesul.
    La Viena ia contact cu ideile Revoluției Franceze, dar, ntr-o scrisoare către Glagoveni, avea și cuvinte de laudă pentru geniul lui Napoleon.
    ncepnd din 1815, ia afacerea cu porci pe cont propriu, ceea ce produce supărarea familiei Glagoveanu.
    Casa de bani
    La 1815, Tudor Vladimirescu cumpără la Viena o casă de bani de fier cu amprenta sa personală pe care o aduce n țară și o ascunde la prietenul său Alăman.
    Este vorba de același Alăman, care voind să-l nsoare a primit de la Tudor celebra replică:
    „Măi Alămane, eu nu sunt născut pentru nsurătoare sau vreo altă pleașcă. Eu sunt născut cu cămașa morții”.
    Din 1815, Tudor Vladimirescu și-a format comitete revoluționare n fiecare comună din Oltenia, pe care le finanța din casa sa de bani.
    Cnd a pornit Revoluția lui Tudor, pandurii săi aveau mare grijă de tezaurul armatei lor, care era n casa de bani cumpărată de la Viena, ce va rămne totdeauna plină cu aur pnă la lichidarea completă a armatei de panduri.
    După uciderea lui Tudor, n timpul bătăliei cu turcii de la Drăgășani, casa cu bani era n grija unuia din căpitanii de panduri ce complotase mpotriva lui Tudor.
    ngroparea comorii
    Un obuz turcesc l omoară pe căpitanul-trădător, iar pandurii care păzeau tezaurul l ngroapă n pădurea de la nord de satul Gusoieni.
    O patrulă turcească dă peste garda care ngropase casa de bani și i măcelărește pe toți membrii, cu excepția unui pandur, care avea dificulțăți de vorbire.
    Pandurii care au supraviețuit bătăliei de la Drăgășani au crezut că tezaurul din casa de bani a lui Tudor ajunsese n mna turcilor.
    Pandurul peltic a tăcut cu anii, temndu-se că i s-ar putea ceva foarte rău dacă vorbea despre ngroparea tezaurului.
    Prefectul Simulescu
    nsă, cnd se apropia de vrsta de 80 de ani, pandurul nostru merse la trgul din Drăgășani și ncepu să tăinuiască despre seretul casei de bani cu cel mai mare domn al regiunii, prefectul județului Vlcea, Simulescu, care se bucura de sprijinul lui I. C. Brătianu.
    Rapid, Simulescu dezgroapă casa de bani și o ia acasă.
    Se spune că i-a spus lui Brătianu despre descoperire, dar nu și despre tot aurul și cele două pistoale pe care Vladimirescu le avea la bru n momentul arestării sale.
    La scurtă vreme, Simulescu a cumpărat Moșia Smburești din Olt, Moșia Mihăești din Vlcea, Moșia Monoțești din Drăgășani și mari vii din regiunea Drăgășani.
    O parte din tezaur a folosit-o pentru a ridica n Drăgășani un institut de fete care să poarte numele Laura Simulescu, ceea ce s-a și ntmplat.
    Moștenitorii Brătianu
    nsă, el a lăsat, prin testament, toate bunurile enumerate mai sus la doi fii ai lui I. C. Brătianu: lui Vintilă moșiile Smburești și Mihăești, iar lui Dinu moșia Monoțești și viile.
    Ionel Brătianu a refuzat să primească ceva de la Simulescu, deoarece „el repudiază asemenea bunuri”.
    Casa de fier a lui Tudor a rămas n casa Simulescu, conținnd cele două pistoale, un săculeț cu cteva monede de aramă aduse de Vladimirescu de la Viena și o fotografie a sa.
    [IMG]file:///C:/Users/ADIPOP~1/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image004.jpg[/IMG]
    La moartea soției lui Simulescu, Laura, omul de ncredere al familiei, Alexiu, a moștenit obiectele ce se mai găseau n casa Simulescu.
    Astfel, Alexiu a dus n locuința sa din Rmnicu Vlcea și casa de fier a lui Tudor Vladimirescu.
    n 1942, nainte cu cteva săptămni nainte de a deceda, Alexiu află că Ștefan Tătărăscu se ocupase de ridicarea statuii lui Tudor din Piața Precupeții Vechi din București.
    Cum Simulescu i lăsase cu limbă de moarte să ncredințeze casa de bani celui ce se ocupa de memoria lui Tudor, Alexiu i-o dă lui Tătărăscu, căruia i spune și toată povestea.
    Relatarea lui Ștefan Tătărăscu se păstrează n fondul Institutul de Studii Istorice și Social Politice-Momente din istoria poporului romn (fondul XIII) al Arhivelor Naționale ale Romnie, instituție care precizează pe Pagina de Facebook:.
    După cum se poate observa din ultima filă, documentul a fost redactat n anul 1956, n perioada comunistă.
    nsușirea comorii de către un boier putea avea n epocă conotații ideologice. Indiscutabil, fiind vorba despre o mărturie, aceasta are un caracter subiectiv.
    www.popservice.ro
    www.papornitamosului.ro
    [U][COLOR=#800080][
    e-mail - adipop@popservice.ro
    ID Messenger: zalmoxa_adipop
    skype - adrianpop58
    http://www.sfatulbatranilor.ro/forum.php
    https://www.facebook.com/groups/611112328972709/ - REGIA DE RECONSTRUCTIE A ROMANIEI
    https:/https://www.facebook.com/grou...IZEGETUSA2050/ - Piciumanii doresc PACE
    https://www.facebook.com/groups/1086016084901078/ - Avangarda de Sacrificiu

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •