De Florii, de la Nichita.
"Îți trimit mâna mea scrisă pe o oglindă,
arborele din spate,
norii din depărtare...
Sâmbure fără floare ce sunt
vrei tu cu șapte petale și albă să fii?"
https://www.facebook.com/athosul/pho...1711794285501/
https://www.facebook.com/athosul/pho...1718774284803/
E vina mea, doar vina mea când nu trec testul încercării. Încă împreună, doar împreună învăţăm să iubim, să iertăm, să fim mai frumoşi la suflet şi la chip. Nici nu mai pierd timpul cu întrebările care nu mai au răspuns. Suflete, ceea ce a fost, a fost. Aşa este făcută lumea, dragostea, durerea, invidia, răutatea, puţinul, plinul… Din nimic, poveştile mici devin importante. Acolo este aici şi viceversa. Nimicul ne face să suferim. Dintr-un fir de praf dezvoltăm mormanul de gunoi. Seară albastră cu lună plină. Cristale de zahăr pe obrajii sufletului. Nu te mai certa, trăieşte! Intră şi ieşi din tine, şi fă loc lui Doamne. Nu ucide jurăminte. Cine te face să plângi şi te întoarce la începuturi? Eşti ceea ce căutai. Poţi zbura. Ia aripile pe spate şi sus! Nu rămâne la podea! Crede în astăzi şi nu rămâne la ziua de ieri, mai ales că o parte din tine te învaţă să mai speri.
Ieromonah Hrisostom Filipescu
“Cu banii poţi cumpăra mâncare, dar nu și pofta de mâncare. Poţi cumpăra perne moi, dar nu şi somnul. Poţi cumpăra medicamente, dar nu şi sănătate. Poţi cumpăra multe cărţi, nu însă şi minte. Poţi câştiga mulţi prieteni, nu însă și credinţa și prietenia lor statornică. Poţi cumpăra multe desfătări, nu însă şi fericire adevărată.
Când ai pacea Domnului şi pacea sufletului în inima ta, atunci simţi o revărsare, un belşug, un prisos de pace şi iubire pe care cauţi să-l dai şi altora, să-l dai oricui întâlneşti în calea ta; atunci eşti cu adevărat un făcător de pace.”
Părintele Iosif Trifa
"Te întrebi ce poate să îţi dea Iisus...
De ce trebuie ca cineva să îţi fie folositor ca să-i dai dragostea ta? De ce această căutare constantă după ceea ce este important? Unii oameni l-au urmat pe Iisus când şi-a proorocit propria moarte pe cruce. Maria Magdalena L-a iubit şi I-a spălat picioarele cu lacrimile ei, neavând nici o idee că ar putea obţine de la El iertarea păcatelor şi un loc în rai. Ea L-a iubit doar de dragul iubirii. Fă şi tu la fel!"
~ Richard Wurmbrand ~
Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul…
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea într-una.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Şi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mână nendurată, ţinând grozava cupă,
Se cobora-mbiindu-l şi i-o ducea la gură…
Şi-o sete uriaşă sta sufletul să-i rupă…
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
În apa ei verzuie jucau sterlici de miere
Şi sub veninul groaznic simţea că e dulceaţă…
Dar fălcile-ncleştându-şi, cu ultima putere
Bătându-se cu moartea, uitase de viaţă!
Deasupra, fără tihnă, se frământau măslinii,
Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă…
Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădinii
Şi uliii de seară dau roate după pradă.
Vasile Voiculescu: „În grădina Ghetsemani…”
PSALM CE SE OGLINDĂ-N PSALM
Chiar orb, toiagul vede prin ciocănindu-mi drumul,
Că-i flacăra, nu pașii nenumărați, ce mor. Se
Cunoaște cum se zbate, nu zloata naște scrumul.
La ușa Ta, de-o viață, tot scriu iubirea-n Morse.
Precum un cedru-asemeni, închipuiesc rășină,
Dintr-un străpuns sub aripi, cădesc cu nard sublimul,
N-aduc nici boi, nici capre; jertfesc lumina lină,
Din zeci de ochi, să soarbă mireasmă, serafimul.
Și-s mut precum migdalul sub primele omături;
La ce folos e vorba ce vântu-și dă la treier?
Când inima Ți-e mamă, în toate-mi ești alături,
Utrenii cânt prin iarbă, cu fratele meu greier.
E rug aprins sonetul și psalmul lui descalțu-l,
În fața arcei, David înstrună primul valțul!
15 aprilie
Dumitru Ichim
Kitchener, Ontario
"Tu, Cruce, purtătoare de trupul lui Christos,
Azi ca o nouă Arcă te-ncarci de-ntreaga lume
Şi biruind potopul păcatelor, anume
O urci şi-o scoţi în Ceruri, la Tronul sfânt, prinos. "
Vasile Voiculescu
art by Elizabeth Wang
''Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. (...)
Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte; voi Îl cunoaşteţi, că rămâne la voi şi în voi va fi!
Încă puţin timp şi lumea nu Mă va mai vedea; voi însă Mă veţi vedea, pentru că Eu sunt viu şi voi veţi fi vii.
În ziua aceea veţi cunoaşte că Eu sunt întru Tatăl Meu şi voi în Mine şi Eu în voi.
Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte, acela este care Mă iubeşte; iar cel ce Mă iubeşte pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi Mă voi arăta lui. ''
Sfânta Evanghelie după Ioan
Marcaje