O mare parte a tezaurelor dacice au ajuns nsă n afara ţării, ncepnd cu perioada imediată a invaziei romane şi continund pnă n zilele noastre

SCRIS DE DEPARTAMENTUL DE INFORMAȚII ROMNIA (DIR)
PE MIERCURI, 31 MARTIE 2021PUBLICAT N: ISTORIA ROMNIEI, MISTERE N ROMNIA



Distribuie!





Salveazăby

Salvează


Distribuiți




Tezaure nstrăinate şi ascunse
O mare parte a tezaurelor dacice au ajuns nsă n afara ţării, ncepnd cu perioada imediată a invaziei romane şi continund pnă n zilele noastre. nainte ca Dacia să fie cucerită de romani, Decebal ar fi ascuns o parte a comorilor n albia rului Sargeţia, care curgea n apropierea capitalei Sarmizegetusa Regia, potrivit istoricului latin Dio Cassius.

Decebal abătuse rul cu ajutorul unor prizonieri şi săpase acolo o groapă. Pusese n ea o mulţime de argint şi de aur, precum şi alte lucruri foarte preţioase, aşezase peste ele pietre şi ngrămădise pămnt, iar după aceea aduse rul din nou n albia lui. Tot cu oamenii aceia Decebal pusese n siguranţă, n nişte peşteri, veştminte şi alte lucruri la fel. După ce făcu toate acestea, i măcelări, ca sa nu dea nimic pe faţă, relata Dio Cassius.
Autorul Istoriei Romanilor mai scria că invadatorii ar fi descoperit o parte din comori, după ce Biciclis, un get care ar fi ştiut locul ascunzătorilor, a fost luat prizonier şi ar fi dat n vileag povestea. Comorile au ajuns n Roma, o dată cu alte prăzi care au totalizat peste 160 de tone de aur şi 300 de tone de argint. Alte tezaure de aur şi bijuterii dacice au rămas nedescoperite, potrivit legendelor locale. Potrivit istoricului Iulian Marţian puţine erau satele din Ardeal n care nu circulau poveşti despre comori ascunse n ruinele unor cetăţi, n gorgane sau n peşteri.

Dar nu este dat oricărui pămntean de rnd să poată pătrunde la ele, căci cele mai multe stau sub paza duhurilor necurate şi dacă ntmplător le găseşte un om mai slab de fire, acela trebuie să moară de moarte năpraznică. Altele iarăşi stau sub afurisenie şi cei ce le găsesc se nefericesc din cauza lor pnă n a şaptea viţă.

Cnd se apropie apoi primăvara cu indiciile cele mai nendoelnice ale flăcărilor albastre, cari se ridică din comorile ascunse, mulţi oameni veghiază n tovărăşie nopţile senine, şi cnd se arată mult dorita flacără, aleargă la faţa locului şi mplntă semne n pămnt, relata Iulian Marţian, n studiul Comori Ardelene, apărut n Buletinul Societăţii Numismatice Romne din martie 1921.[1]
SURSE

  1. https://adevarul.ro/locale/hunedoara...f07/index.html
  2. Foto: Internet