LOURDES si MAGLAVIT - prof dr. G Marinescu carte rară ed 1936

[Adrian Pop]

30
ei Ii potolea furia, Petrache se ducea
i mangâialocul lovit de biciu sau de ciomag.
Mai in urm6,
fdcut o stânä pentru oile s5.-
tenilor
injghebat o micà gospodärie. S'a cd-
sätorit cu o femeie sarad, dar intelegätoare
gospodinä. Au un copil.
Petrache Lupu este
un orn cinstit cum rar se
mai gäseste altul. Când uneori In tmlna lui intra
o oaie strdinä nu are astâmpär pânä ce nu dd
de pägubas. Inapoiazä banii gäsiti si sileste pe altii
sh facd la fel. Astfel când a gäsit zece mii de lei i-a
dus stápânului. Iarna tatäl säu vitreg, ca sä se in-
cälzeascd, fura crucile din cimitir,
i fácea foc cu
ele. Petrache plángea
i tremura de mâhnire, de-
parte de foc, sä nu-1 ajungä ctildura
i nici lumina
lemnului mortilor. Când au dormit cu totii, a luat
crucile si le-a dus la cimitir, Infigându-le la fiecare
din mormintele de unde fuseserà luate.
De ce iei umbra mortilor, täticule? Lasä cru-
dle acolo, säracii, sä le tin& umbrd " zicea Pe-
trache Lupu. Cinstit
i credincios ajunsese Petra-
che Lupu la vârsta de 29 ani. Fusese reformat din
armatd pentru debilitate mintalä"i greutate in
vorbire. In ziva de 31 Mai 1935, era intr'o Vineri,
trecând Petrache Lupu In dreptul a trei buturugi
din pädure, i-a esit In cale un mos cu barbä alba
lungä pânä la bran, mustäti loarte lungi
i im-
preunate cu barba. In loc de Imbräcäminte avea
peste tot numai pär alb ca matasea, care Ii aco-
perea corpul pând jos la degetele picioarelor, ca
un fel de saricä ciobaneasca. Sta In aer, la vreo
2 palme de päsnant. Dela el venea un miros asa de
frumos cum nu se intalneste la nici o Rowe de
câmp sau grädiná
ceva care aduce cu mirosul
www.digibuc.ro






31
de smirnä. Mosul i-a spus: Nu-ti fie Md.. Sä te
duci sa spui la lume, la pärintele, la primärie si la
biserick cd dacä oamenii nu se potolesc, dacä nu
tin särbätorile, dacg nu se lasá de rele si dacä nu
vin la bisericd, atunci, foc, atunci le rup muncile".
Dupä aceste cuvinte, Mosul s'a inaltat inteun
nor pdtrat si luminos. Când a ajuns P. Lupu la
stând, n'a spus la nimeni nimic, ca sd nu fie luat
in rd.& A doua Vineri (7 Iunie) i-a esit In acelas
loc Mosul din nou in cale care i-a zis :
De ce
n'ai spus la lume ce ti-am zis ?" Petrache i-a fa's-
puns:
Am urtat" si s'a Inchinat, apoi a adäu-
gat
Doamne iartd-md, cd am sd spui "
Bine, te iert, dar sa spui la lume tot ce
ti-am poruncit". Apoi Mosul a dispdrut ca si intâia
data. Petrache Lupu s'a inchinat, Insä ajungând
la târlä si de data aceasta s'a spus la nimeni ni-
mic, frica cd lumea va rade de el fünd mai pu-
ternicä decât porunca Mosului".
A treia Vineri (14 Iunie), In acelas loc ca si
datile precedente, 1-a oprit iargs Mosul zicându-i:
Dace n'ai spus la lume ce ti-am spus intâia si
a doua oara?" Petrache i-a rdspuns si de data a-
ceasta:
Am uitat". Mosul, cu glas gros si tare,
i-a zis:
Nu te mai iert". Totusi dupd, ce Petra-
che i-a cent iertare, fägdduindu-i cA de data a-
ceasta ii va Indeplini porunca, Mosul a cuvântat ia-
räsi:S6, spui la lumea cu care te intalnesti ca da-
cd nu se potoleste, daca nu tin särbdtorile, daca mai
fac rele, dad, nu vin la bisericä sä se roage, dacä
nu se apropie, atunci foc, atunci le nip muncile".
P. Lupu i-a zis:
Stai, sa mä due intaiu la oi".
Mosul i-a rdspuns :
Haide cä merg si eu". P.
Lupu i-a zis:
Hai Mosule". Au plecat aman-
www.digibuc.ro






32
doi spre stânä. Mosul mergea, Insà, prin aer, la
douä palme de pämânt. Ajuns la stânä P. Lupu
a
trecut s5, mulga oile. Mosul care stätea lângd el
ii spunea mereu :
S5, te duci chiar acum in
sat si sd spui la lume". La stânä se mai gäseau
atunci Ionitä Sdvescu din Maglavit si alt cioban
mai mic, Florea N. Pavel, care au auzit cum vorbea
Petrache cu Mosul" pe care insa nu-1 vedeau, nici
nu-I auzeau si 1-au intrebat pe Petrache cu cine vor-
beste. Petrache, când voia sä le räspundä, ii veneaameteald si nu putea scoate o vorbä. Dupd ce si-a
aranjat treburile la stand, a plecat spre sat, into-
väräsit de Mos. Dupä vreo 50-60 metri de drum,
Mosul i-a spus:
Am sd mai vin odatd, dup5, ce
tu vei fi spus la lume si sa, väd ce o sd facä lumea.
Am sd-ti port de grije". Petrache s'a inchinat iar
Mosul i-a mai spus cu glas gros:
SA te duci,
auzi?". Petrache mai spune cä i-a mai läsat o
vorbá mare, dn.r pe care n'are voie s'o spund ni-
mänui, pänä ce Mosul nu vine iaräsi.
i Mosul
s'a indltat tot inteun nor pätrat si luminos.
A doua zi Sâmbätd, Petrache Lupu a fost des-
teptat din din somn de o putere care 11 impingea
sä meargä in sat. Pe la 10 dimineata, a inceput O.
povesteasc6 cele petrecute nevestii sale si la toti
cu care se intâlnea in drum, precum si preotului
Bobin, pe care 1-a gäsit acasä, la primdrie. Au ve-
nit apoi ziaristii si functionari dela politia din Ca-
lafat.
Duminica, la bisericä, pe la sfârsitul predi-
cei, cum Petrache sedea cu capul in
jos a
simtit cà cineva nevazut I-a apucat de bárbie si
i-a ridicat capul in sus. Atunci a väzut In altar,
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

33
plutind prin aer, pe acelas Mos", care i-a fäcut
senmul crucei, al binecuvântärii adicä.
De aci inainte personalitatea lui Petrache Lupu
se schimbd. In cursul saptämânii indemna lumea
sà vinä la bisericäi sä se roage lui Dumnezeu
pentru iertare. Sä nu munceascá in zilele de sär-
bätori...
i toate celelalte porunci ale Mosului :
sä numai mintd, sä nu dusmäneascd, sä nu fure,
sä nu curveascä, sä-si respecte pärintii
i pe cei
batrâni, sä posteascä posturile, femeile sä nu mai
avorteze. In ziva de 7 Iulie a avut o nouä arätare
anume o stea luminoasd si mare tot la locul arätä-rii, iar ca la un stat de om deasupra lui, a vdzut peacelasi Mos", care i-a fägdcluit ea toanma aceastasau alta, dad, lumea se va pocäi, va face cu aceas-
tä stea semnul crucii, in fata lui Petrache si a oa-
menilor dacg lumea se va pocäi, Mosul va rasa
aceastä stea in jos. Atunci Petrache sä spunä lu-
mii sá punä mâna pe ea. Ea insä se va ridica in
sus si nu o vor putea prinde ;
va mai face semnul
acesta Ina de douá ori. Dupä aceasta ciobanul va
anunta lumea cä va incepe präpädul.
Duminica, 14 Iulie, la slujiba bisericeasca fa-
cutä de 7-8 preoti, din parohiile vecine si de preo-
tul Nicolae Bobin din Maglavit, a venit lume
din alte sate, vreo 2-3000 oameni. Apoi s'a fdcut
o procesiune la locul cu vedenia. Acolo erau aclu-
nati peste 10.000 oameni, dupá aprecierea susnu-
mitului preot. In timpul slujbei P. Lupu a vazut
plutind asupra lumii acelas mos. S'a colectat
de
cioban 7000 lei ce s'a depus la Casa de Economie
pentru a se cumpära 2 troite si a se zidi fântâna
ciobanului in ciment. La câtiva pa.4 depärtare de
stänä se afla o fântânä primitivd säpatä de Petra-
3
www.digibuc.ro






34
che. In locurile acestea foarte multi ciobani au in-
cercat zadarnic sä dea de apd, numai Petrache Lu-
pu a avut mai mult noroc. Sätenii cred cä e o fân-
tând fäcdtoare de minuni. In apropierea unei tufe
Petre a infipt o cruce de brad pe care o mând ne-
dibace a insemnat urmátoarele :
Petre G. Lupu
ciobanul care s'a intâlnit cu Mom
Sä inchine,
sä pupe". Aläturi de cruce Petre a ridicat un
adgpost, In mijlocul cdruia are grijä sä aprindd
lumândri si tämâe. Increderea lui Petre In oameni
este foarte mare, in cat banii, care i-a cdpatat dela
pelerini pentru ridicarea unui altar care sd arate
locul unde Dumnezeu a vorbit prin el oamenilor,
Ii lash' lângä cruce
i nimeni nu se atinge de ei.
Lumea vine aci, aprinde lumândri si se roagd.
La inceput unii, necredinciosl, cereau ca ciobanul
sä fie arestat,
iar credinciosii cariveneau säaprindd lumândri, tämâe, candele sd fie indepär-
tati. Prin interventia D-lui senator Valdreanu si
a altora, ciobanul a fost läsat nestingherit.Autoritatea morald, a ciobanului e foarte mare.
El e numit prea sfântul", rugáciunile le face el,
lumea se inchinä
i Il roagd pe el sä, intervinä la
Mosul". Ciobanul nu primeste bani pentru sine.
Preotul satului se ocupb, cu mersul incasärilor
Inteo ladd, seara se face numaratoarea de cAtre
delegatia
comitetului instituit
pentru ridicarea
unei biserici. Ciobanul pune si el iscälitura, fiindc6
a Infdtat sà iscdleascd.
Unii pelerini cei buni la Dumnezeu", printre
care sunt
i. multe persoane culte, vdd in
jurul
ciobanului predicator un nimb luminos in care se
disting figuri sfinte.
www.digibuc.ro






35
Ciobanul, suit pe o estradd lângä
o mare cruce,
ridicatä cu cheltuiala D-lui Dr. Albu, medic al
sanatoriului cu acelas nume din Craiova, vorbeste
oamenilor. Aceastä estradd e situatä in camp liber.
In spre apus de aceastä cruce, in mijlocul pd-
durii, se gäseste locul sfânt, cu cele trei buturugi,
unde s'a ardtat Dumnezeu. Cei care au
ascultat
predica vin si se aseazd pe locul acesta, särutând
pdmântul si buturugile si se ung cu seva
ce curge
in picdturi din câtiva plopi bubosi, din cauza unor
paraziti cari au pdtruns prin coaje
'in
canalele
sevei.
Aci zac, pe nisip, sutele de infirrni, incurabili
si necdjiti, cari asteaptä mila lui Dumnezeu.
Administratia a luat mäsuri ca pelerinii sd nu
sacra', in comunä. In schimb situatia regiunii vizi-
tate de pelerini era, in vara anului 1935, când am
vizitat eu Maglavitul, destul de serioasd din cauzaenormei aglomeratii de oameni, lipsiti de cele maielementare mäsuri de higiend.
Administratia a luat insä mdsuri si in aceastä
privintä contruind latrine, arzând gunoaele. Apa
de bäut se ia din patru fântâni construite de cu-
rand si din izvoarele ce ies din poalele luncii Ma-
glavit. Totusi, din cauza aglomeratiei,
fântânile
sunt asaltate de oameni care isi introduc in gä-
leti sticlele, cdnile si toate cioburile. Pentru a se
evita aceasta, s'a adaptat pompe la aceste fântâni.
Treptat situatia sanitard s'a ameliorat, 2 medici
si 5 agenti sanitari au lucrat in acest sens. Din or-dinile D-lui Dr. Viorel Popescu inspector sanitar,
s'au construit latrine, o baracg dispensar si infir-
merie, o statie de bäi si deparazitare.
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

36
Pelerinii se culcd pe pamant, In aer liber, intr'o
promiscuitate desgustätoare. Langd orbi, parali-
ticii, bolnavi cu cancer, cu fistule tuberculoase,
ulcere varicoase. Este impresionanta stäruinta a-
cestor nenorociti de a sta cat mai aproape de lo-
cul unde a aparut vedenia.
P. Lupu, cu bunul lui simt, a inteles dispozitiile
administrative care cer ca ori ce pelerin sa nu stea
mai mult de trei zile In localitate. El argumen-
teaza astfel :
daca Mosul" nu i-a vindecat hi
cateva zile, e semn ca bolnavul are pacate multe
trebue sà piece. Numarul pelerinilor se ridicä in
timpul verei la 20.000 pe zi, iar la Inceputul
lui
Septembrie 1935, intr'o Sambata, cu ocaiia venirii
Episcopului, numdrul s'a ridicat chiar la 50.000.La aceasta data banii ldsati depäsiserä un milion
lei. Pelerinii au tendinta a rasa pe seama preotilor
biserici colectarea banilor, etc. 0 ei se incred ab-
solut in omul simplu dar desinteresat care e cioba-
nul. La inceputul lui Noembrie, Vinerea, pelerinii
erau abea 2-3000.
P. Lupu spune singur ea a fost reformat din ar-
matà dupa un tratament contondent, fara rezul-
tat, cad era banuit cà simuleazä prostia si mu-
tismul. De fapt, el nu a fost mut ci cepeleag
cu un vocabular redus. Aceste defecte ale vorbirei
s'au ameliorat mult prin faptul ca vorbeste zilnic
poporului credincios. S'a publica inteun ziar dinCapitalä, foaia matricold a lui P. Lupu. Credem
cà reproducerea ei astfel cum e intocmitä in re-
gistrul Cercului de recrutare Craiova, poate inte-
resa:
www.digibuc.ro






37
Nr. matricol 13830
Ctg. 1929.
Cerc. Recrut.
Craiova.
Corp.
Rgt. 31 Inf. Calafat.
Nationalitatea
român.
Religia
ortodox.
Nascut In anul
1907
Luna
Octombrie.
Ziva
14.
In comuna
Maglavit.
Plasa
Calafat.
Judetul
Do 1j.
Fiul lui
(Dinu) Gheorghe
Si a lui
Florica.
Talia
162 / 83.
Pärul
castaniu
Ochii
Nasul
potrivit.
Bárbia
potrivit
Fata
smeadä.
Sprâncenile
castanii.
Fruntea
potrivita.
Gura
potrivitä.
Semne particulare
n'are.
Mutatii
20. III. 1929.
Prezent fárá reclamatie. Admis
bun pentru infanterie.
La vizita meclicald amânat :
Otita medie supu-
rata.
19. III. 1930.
Amânat a doua oarä. Debilitate
www.digibuc.ro






33
10. III 1931.
Läsat la vatrá fiind dispensatmedical. Clasat Impropriu serv. militar, pentru
surdo-mutism provenit din sifilis ereditar".
La corp. Art. '74 legea Recrutdrii. Ordin de zi
Nr. 176 / 931. Rgt. 31 Inf.
Din cercetärile mai amänuntite ce am Meut la
Craiova rezultä 6, Petrache Lupu a fost dispen-
sat medical la 10. III. 1931, dupd o seurtd inter-
nare In Spitalul militar a Corpului I de armatd,
unde la aceastä datd sosesc pentru stabilirea po-
zitiei militare sute de bolnavi, cari urmeazd sd fie
examinati de specialistul respectiv, li se face probe-
le de laborator si apoi cu diagnosticul stabilit sunt
prezentati D-lui general medic Vasilescu August
pentru a-i vedea si a da ultima hotdrIre. Pentru P.Lupu diagnosticul a fost :
otitä medie supuratd
bilaterald eu perforatia largd a ambelor timpane,usoard idiotie", iar In foaia de observatie nu este
trecut cleat numai examenul local, clinic al ure-
chilor. Nu se mai gäseqte in acea foaie nimic asu-
pra antecedentelor sale heredo- colaterale sau asu-
pra vreunui examen care sei sustind diagnosticul
de ward idiotie. N'am putut afla cine a pus In
foaia matricold diagnosticul de sifilis
hereditar.
Dacd P. Lupu ar fi prezentat ceva In aceasta di-
rectie n'ar fi scdpat medicilor de la Spit.
militar
din Craiova. E vorba deci de o eroare.
Azi e Intel° continud iritatie din eauzd ed lumea
li cere sd vorbeased si sd se roage mereu pentruvindecarea miilor de bolnavi. Se spune cd ante-
rior vedeniei si chiar la inceputul pelerinajului P.Lupu vorbea calm, greoi, Azi a devenit vorbdret.Procedeul lui pentru incercarea vindecärilor e ur-
www.digibuc.ro






39
mätorul: El afirmd, cd nu e nici sfânt nici doctor,
dar, dupä ce ascultä pdsurile celor ce vin la el, in-
vitä, lumea din jurul lui sä se roage cu el lui Dum-
nezeu. Fraza 1ntrebuintatd este :
Doamne ajutd
pe cei orbi sä vadd, pe surzi sä audà, pe cei muti
sd vorbeascd, etc". Apoi se Inchind si face nume-
roase crud.
Dupd D-1 Dr. Viorel Popescu, inspector sanitar,
gesturile ciobanului nu sunt nici de bine-cuvân-
tare, nici de implorare, ci gesturi dezordonate, ne-
adecvate la vorbire. Când i se comunia cd bolna-
vul nu s'a vindecat, el rdspunde:
Ce sd-ti fac,
ai päcate grele, roagd-te la Mosul", dute la lo-
cul vedeniei si roagd-te ;
asteaptà " 1 se cere sä
binecuvânteze obiecte ca batiste, cämäsi, etc., sä
atingd bolnavi. El refuzA Intâi sä binecuvânteze,cdci zice cd nu e nici sfânt dar, la insistentele pe-
lerMilor, atinge lucrurile si bolnavii. Pune mana
pe orce bolnav, pe orice bubos, färd nicio
fried",
cdci, zice, el Mosul" i-a dat curaj. Aceastä munch'
11 enerveazà, se &à jos dupà estradä, dar lumea se
tine dupg. el, 11 atinge cu mäinile, 11 roagä A. vinä
la locul vedeniilor, sä vindece pe cei netransporta-
bili. In cele din urmd numai apärea pe locul vi-
ziunei decât de 2 ori pe zi, dimineata la ora 11, si
dupd amiazä la ora 3.
Sub influenta lui P. Lupu locuitorii din satele ve-
cine duc o viatá mai morald. Nu se mai mänânch
decât rar carne, nu se mai Intâmplä furturi, bdtdi.
Medicul legist al judetului Dolj, comunicá ca dela
1 Iunie pând la Inceputul lui Septembrie 1935 n'a
mai avut niciun caz de medicinä legal& La bisericd
totusi nici acum nu prea se duce lumea ;
se aduce
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

40
de poporeni acuzatii grele preotior de sat. Un fapt
e sigur :
orice lucru pierdut pe câmpul pelerina-
jului e adus la cioban, care, Intrebând multimea,
11 restitue pagubasului. Pelerinii vin din toate par-
tile tárii, Intrebuintând toate miiloacele de loco-
motiune. Se organizeaza trenuri complete. Vin
chiar familii evreesti. Sunt oameni care vin pe jos
dela mari departari, considerând drumul istovitor
ca iin ispäsitor de pacate. Ajung la Maglavit, dupá
zile si nopti de drum, flämânzi si istoviti
darcu cata, fericire In
suflet
Numarul
bolnavilor
vindecati sau ameliorati nu se poate stabili. Epis-
copul Bartolomeu al Râmnicuhii a venit Insusi sa
se roage pe locul vedenilior din Maglavit. Cu a-ceastä ocazie, Sâmbdtd, 14 Septembrie 1935, P.
Lupu a asistat la slujba religioasa dela biserica din
sat, iar la ord. 9, In fruntea unei imense procesiuni,
Intre preotime si jandarmi, care II apara de sem-
nele de devotament ale multimii, a pornit pe dru-
mul de curând täiat prin pädure pand la târla din
marginea Dunärii.Dealungul soselii, câteva zeci de mii de oameni
se Inchinau insirati pe cloud rânduri. Mii de bär-bati si femei ii asteptau In genunchi trecerea. Pe-
trache nu le facea nici un semn, nu le spunea nici
o vorba. Mergea clrept, si se läsa atins, ca In vis, de
cAtre o mânä, scapatä printre jandarmi. Era obiec-
tul unei continue adoratii mistice, care, la schi-
lozi si bolnavi, ia forme de delir. Nimeni n'are o
umbra de Indoialä. Mataniile si Ingenunchierile nu
iau sfârsit cleat la 9 si jumätate când cortegiul
ajunge Iânga vechea tarla. Acolo episcopul Varto-
lomeu asteapta, In mijlocul unui sobor
de
20
preoti, sosirea clobanuhti.
www.digibuc.ro






41
Se ridicase pe locul acela o estradd inaltä strà-
juità de noud cruci imense Inconjurate
de ver-death'. Lumea In jurul ei, formeazä., o mare de ca-
pete. Unii ziaristi pretindeau Insä, ea' ar fi fost o
sutà de mii. Altii vorbesc de 60-70 mii. Drept este
cd in acea Vineri, pang. spre Inoptat, au tot venit
convoae de carute pline cu pelerini din toate un-
ghiurile tdrii, din Transilvania, din Banat,
chiar
de departe dhi Maramures si
trenurile obisnuite
nu mai puteau Incdrca pe toti cälätorii. Dela Bucu-
rest si dela Craiova s'au format 3 trenuri spe-
ciale cu câte 20-25 vagoane, care au descbircat in
statia Maglavit circa 30 de mii de insi.Slujba Episcopului incepe la ora 9 si jumätate.
Cu toatd instalatia de megafoane din cele patru
colturi ale câmpiei, corul preotilor se aude foarte
slab. Se roagd unii, altii vorbesc. Isi povestesc rni-
nunile. Intr`o parte se spune
cä, douä femei au
näscut... Deabea când incepe Petrache sá vorbeas-
cä linistea devine completä si cuvintele lui pot fi
din loc in loc auzite.
Mopl a spus
Oamenii sa se inteleagd in-tre ei... Toti suntem frati... Nu vá invràjbiti...".
lumea ascultà ingenunchiatä. Câte o femeie
din apropierea estradei, intinde In spre mâna cio-
banului o batistä, o floare, o creangd, o bucatä
de hârtie... Petrache o atinge cu mâna. Femeia e
multumità. Dacg nu poate sä,-i vorbeascd, mäcar
atâta cere dela el. Sd aibd un obiect atins de mâna
lui.
La ora 11, Episcopul, preoth si Petrache co-
bowl estrada si in fruntea unui cortegiu se in-
dreaptä spre locul unde a fost hotIrltä clddirea
iaouei biserici. Acolo, dupd o nouà slujba divinA,
www.digibuc.ro






42
Petrache pune piatra fundamentald a viitoarci bi-
serici.
Intr'un interview dat Universului" din 15 Sep-
tembrie 1935, I. P. S. patriarh Dr. Miron Cristea
arata înalta valoare a Indemmuilor ciobanului :
Pocaiti-va ;
Indreptati-vd, feriti-vd de rele ;
mer-
geti la sf. Biserica
i và rugati
i Impliniti porun-
cile Invatate de ea...".
Ca specimene de vindecari
am citit In ziare
multe, voi da numai urmatoarele, asupra autenci-
tatii carora nu ma pot pronunta de oarece acesti
pacienti n'au fost examinati
de un neurologist
care sa constate natura boalei si dacd vindecarea
a fost instantanee, prin urmare miraculoasd, sau
daca din contra aceste vindecari intra in dome-
niul fenomenelor cunoscute, cum asi crede.
La buturugi" se gäseau o Intreaga se-rie de
bolnavi vindecati la Maglavit.
Cu acest prilej, printre multimea de suferinzi
era Alexe Stroe Militaru, fost primar In Satulung,
-care este orb de 5 ant Venise sä se roage si el cu
credinta, pentru sdnatate.
Cu lacrdmi In ochii limpezi dar f dra vedere, d.
Miitam a povestit unui ziarist despre urmätoa-
rele cazuri de vindecare intamplate In ultima sap-
tamând :
Radu Manolescu din Ianca jud. Braila,
In eta te de 54 ani, a venit cu maim
i piciorul
drept paralizate. Dupä o sedere de 7 zile la bu-
turugi" a plecat vindecat.
Costica Trandafir din Cosereni
jud.
Ialomita,
mut si surd de 17 ani, dorrnind o noapte la bu-
turuga mare" a Inceput sa vorbeasca perfect.
D-soara Elena Constantinescu, din Constanta,
www.digibuc.ro






43
bolnava de epilepsie de 7 ani, stand doua sapta-
mani la buturugi" s'a fäcut sändtoasä.
Ion Negri la, dintr'o comund din jud. Arges, de
71 ani, avand paralizata maim si piciorul stang,
a stat 3 saptamani la locul sfant si s'a vindecat.
In ceeace priveste cazul de vindecare al medi-
cului Cdpitan Radulescu, care isi pierduse vede-
rea in urma unui accident de automobil, D-rul
Viorel Popescu Imi comunicd urmdtoarele amd-
nunte culese dela sora cdpitanului. Cdpitanul Rd-dulescu isi pierduse complet vederea. Specialistii
din Bucuresti si Berlin n'au putut sd-1 vindece.
Era pe punctul de a fi reformat. La Viena un spe-
cialist II spusese sd aibe rdbdare cdci, probabil, se
va vindeca. Disperat s'a dus la Maglavit unde a
stat trei zile. Dupd aceia sora sa, care este farma-
cista, se pomeneste' cu el vesel si ii comunicd reve-
nirea in parte a vederii. Ea necrezând, cdpitanul ii
descrie modul cum e imbrácatd, i-a cetit ora pe
ceasul din farmacie. Medical se afld la Cernduti,
unde este repartizat cu serviciul.
IV.
CONSTATARI PERSONALE LA MAG-LAVIT
Dela Inceput tin sd declar cà la cele de mai sus,
multe din ele cunoscute din ziare si brosuri, voiu
adduga si eu câteva date personale relative la
fenomenele dela Maglavit voiu preciza Insd din ca-
pul locului, cd conform adâncei cugetdri
a
lui
D'Alembert: Mi se poate cere sä caut
adevdrul
dar nu sd-1 gdsesc", nu pretind câtusi de putin Ca
ceeace voiu explica aici este ultima expresiune a
adevärului.
Aceea ce Insä dà o oarecare Insemndtate celor
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

https://dokumen.tips/documents/lourdes-si-maglavit.html

[Adrian Pop]

44
scrise de mine stunar au singurul merit ed, desi
mi s'au cerut de unele ziare ca sa acord un inter-
wiew despre situatii pe care nu le cunosteam, am
preferat SA. mA duc la Maglavit, sä fac eu insumi
o anchet5 sA studiez loculi imprejurdrile in care
s'a produs minunea.
Colegul meu prof. T. Gane, secretarul general al
ministerului sängtälii, binevoise sA instiinteze pe
d. inspector general sanitar dr.
Viorel
Popescu
despre vizita mea i acesta din urm5, trimisese un
raport confidential superiorilor sdi despre starea
igienicA deplorabilá ce constatase la Maglavit
propusese unele masuri de urgent/5, pentru evitarea
eventualelor cazuri de board sau chiar epidemii,
din care unle se tradusese In fapte la venirea mea.
Am vizitat Maglavitul. Pe un drum nisipos, am
ajuns la locul cu buturugi. Am vdzut mai multe
troite,
fântâna
descoperità de Petrache Lupu
(Inch' o analogie cu Bernardette Soubirous ) pre-
cum si o coroand de lumin5, produsä de lurnând-
rile cari ardeau ziva
i noaptea. Am examinatplopul cu creanga din care picurá
L'arn vázut predicând pe Petrache Lupu incon-
jurat de dragostea
i veneratiunea lumei. Ciobanul
comunica celor de fat5, cele spuse lui de D-zeu,Mosul" cum Il numeste el. Cuvintele ciobanului
maglavitean gäsesc o rezonanta puternic5, In su-
fletul credinciosilor din toate unghiurile tarii care
au venit s5,-i asculte cuvintele: S5, nu faceti fapte
rele, s5, v5, iubiti, s5, vá poc5,iti, s5, và ajutati unul
pe altul". Ce cuvinte admirabile repetate in aceste
timpuri de restriste moral5,
Prima intrebare ce mi-am pus-o când am vorbit
cercetat mai de aproape pe P. Lupu, a fost sá
www.digibuc.ro






45
vdd dacd nu má aflu in fata unui simulator,
a
unui fals apostol. M'am convins de contrariu. Pe-
trache Lupu, ca
i Bernardette Soubirous, este un
ora de o desinteresare absolutd. El nu primeste
bani. Doreste numai sä facd, din banii strânsi, o
bisericd
i un spital; pentru el nu vrea altceva de
Cat sä rdmând un simplu cioban. Nu sunt, spune
el, nici vedjitor, nici doctor, nici sfânt". Invitat sá
facd lamed, a rdspuns cd preferd sä arunce banii
in Dundre. Viata lui sobrä si modestd: nu fumeazd,
nu bea vin, nu mdnâncd carne, cum am putut
vedea stând cu el la masd, cuvintele
lui
deseori
pline de inteles, sunt atâtea probe, pentru mine
cel putin, Ca' nu ne gäsim in fata unui simulator
sau necinstit. E adevdrat a nu aude bine, cd ori-
zontul ideilor lui e restrâns, ceeace ar explica de-bilitatea lui mintald", asupra cdreia s'a insistat cu
atâta complezentd.
D-1 dr. Popescu-Sibiu, care a petrecut o sdptd-
mând la Maglavit, examinând in repetate rânduri
pe P. Lupu, nu a constatat, cu teste de inteligentd,
semne neindoioase de debilitate
mintald.
D-sa
crede apoi eá dacd, azi, Petrache Lupu aude
i vor-
beste, cu o usoard greutate in auz
i exprimare, a-
ceste cusururi se va atenua desigur prin exercitiul
ce-i face vorbind
ore intregi celor
din jur. Iar
când a
inceput
sá
vorbeascd
i
sá
audd,
deci din clipa din care fondul sufletesc
i sensibili-
tatea lui au luat contact efectiv cu mediul social,
simptomele
mintale" au devenit sem-
nele existentei unei personalitdti morale, simpld ca
structurä si manifestare. Fenomenul invers il ob-
servdm in ziva de azi cu o frecventd ingrijordtoa-
re; personalitdti intelectuale, cu un bogat strat de
www.digibuc.ro






46
culturd, mascand o nenorocitd debilitate sau de-
formatie morald. Petrache Lupu, crede d-1
Po-
pescu-Sibiu, prezintd mai mult o pseudo- debilitate
mentald, din mum limei de cea mai elementard
culturd (intelectuald), sensibilitatea sa
deosebitd
izolându-1 inteo largd mdsurd, de mediul
Tot d-sa aminteste apoi
i faptul cá majoritatea
celor consacrati In istoria omenirei In toate dome-
/1111e ei de manifestare (stiintd, religie, literaturd,
artd, politicd, etc.) aU fost expresia unei ereditäti
nu din cele mai fericite. Faptul ni-1 verified si ere-
ditatea multor oameni mari ai zilelor noastre.
Pot spune cá fenomene-le dela Maglavit, desi in-
tretinute de senzationale vindechri, speculate de
unii interesati cari au trivializat evenimentele, nu
pot fi considerate puri simplu ca datorite lipsei
de tiraj a unor ziare, cum s'a presupus, sau a unor
interese meschine locale, cum au afirmat altii, sau
efectul cäldurei din luna lui Cuptor (1935). Pentru
mine, e vorba de un fenomen mistic, este reactia
unui suflet drept, primitiv, dar cinstit, care e cu-noscut in armatd, dupd rndrturisirea
lui,
relele
tratamente, In satul sdu natal dispretul, dacd nu
batjocura, In repetate rânduri, cdei i s'au twat
oi din turmd. Pagubd cu atât mai mare cu cat
mica lui lean', era foarte insuficientd ca sà clued
chiar o viatd de orn necdjit. La aceastea s'a addo-
gat izolarea lui cornpletd
i contemplarea naturei.
Toti acesti factori
i altii pe care nu-i cunosc
dar pe care li bdnuesc, s'au strâns, undeva, In acel
labirint de activitate psihicd pe care-1 numim sub-
constient sau inconstient dupä imprejurdri
i s'au
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

47
tradus prin misticismul religios care i-a dat vede-
nia Mosului".
Cum am vdzut la inceput, uimit de aceastd ve-
denie si de ordinele ce i-a dat mosul", P. Lupu a
rdmas nehotdrIt si numai dupd alte dol.& aparitiis'a hotdrit sá impartäseascd lumei ceeace a vdzut
si auzit dela o fiintd supranaturald pe care a con-
ceput-o cu mentalitatea lui simpld de analfabet
izolat, cu un orizont de cunostinte restrânse, dar
In contact intim cu natura
i având o constitutie
care fatal l-a Indreptat spre misticisrn. Cunoscând
nedreptdtile sociale, a dat semnalul de alarmd
dupd ce dinamismul inconstientului a organizat
un sistem de idei,
o conceptde morald, care nu
poate cleat sd-i facd cinste
ridice In ochii
nostril.
Oare un observator impartial si luminat, care
considerd starea actuald ce stdpâneste nu numai
unele popoare, dar lumea Intreagd, nu este izbit
de lipsa sentimentului de solidaritate, de egoismul
feroce care duce la autarhia de azi
i domind, ca
un tiran, relatiile dintre popoare?
Efectele rele le vedem cu totii. Este suprematia
puterii brutale asupra dreptului, sugrumarea celui
mic de cdtre cel tare, &del, dupd cum zice Lafon-
taMe: Motivul celui mai tare e intotdeauna
eel
mai bun". Ca sä revenim la tara noastrd, nu ve-
dem noi o stare Ingrijitoare de decadentd pe care
a resimtit-o In mod vag
i pdstorul dela Maglavit?
Nu constatdm la fiecare moment, nedreptdtile so-
ciale, necuviintele arivistilor, ale profitorilor,
ale
cumularzilor, ale Imbogdtitilor de rdzboiu? Ce sd
mai spunem de rdsturnarea valorilor de cari sufe-
www.digibuc.ro






48
fa' mai ales acei care tin sä-§i respecte demnitatea
lor?
Nu sunt ace0i din urmd necunoscuti, nedrep-
tdtiti, jigniti?
i ate drame sociale, câtä, pierdere
de energie a neamului nu rezultä din acest deze-
chilibru moral?
Dorinta de a ajunge prin orice mijloace,
lipsa
de orice idealism pentru a face pe om de a fi real-
mente cum el se considerd, regele universului, risi-
pirea energiei prin politicianism, pasiuni violente
desläntuite prin interese numai personale, predo-
minarea in sufletul omului pervers a unui egoismatavic care indbu§e orice sentiment de
altruism,
injosesc nobila misiune a omului pe aceastä pla-
net6, si face o contraselectie socialä care va duce
curând la distrugerea culturei. Arnintesc ca si ilus-
rill A. Carrel ajunge la concluzii analoage inteo
caxte recentd a sa.
Cu toate acestea, este oare vre-un invätat, orn
politic, prelat, medic, etc. care, cu oricât de multemijloace ar avea la clispozitie, sä
poatd
atrage,
printr'o fortä, invizibilä, sute de mii de
oameni,
fäcându-i sd indure greutätile unei cdldtorii ane-
voioase? Nu mai vorbesc de paraliticii transportati,
cu cheltuiald, si greutate, pe care i-am constatat
la Maglavit, unde am vazut pe o mama, ale cärei
picioare au fost amputate de mult, cu fiica ei care
nu putea merge, din cauza unor consecinte grave
de encefalità, aqteptând minunea vindecArii care
Insà nu s'a produs.
Pentru mine, fenomenul dela Maglavit are douä
aspecte: acel al vindecdrii boalelor in care P. Lupu
reprezintà pe taumaturgul si o altd latura psiholo-
gica §i morald.
www.digibuc.ro






49
Despre vindecarile miraculoase despre care am
vorbit mai sus n'asi putea avea o parere hotarItä
decat dacá as fi vazut bolnavii inainte de a fi bine-
cuvantati de Petrache Lupui s
urmäresc cursul
boalei bor.
Pot sa spun Insä, cá orice neurologist si psihia-
tru care cunoaste influenta autosugestiei si a tra-
tamentului moral, a asistat la asemenea minuni
sau le-a facut el insusi, cand este vorba de unele
nevroze. In calitatea mea de elev al creatorului
neurologiei moderne, J. M. Charcot, mi-a fost dat
sa vaz asemenea cazuri la Salpêtrière si am putut
eu insumi vindeca diferite manifestäri: orbire, sur-
ditate, paralizii
i chiar prin izolare, am vindecat
o epidemie de coree ritmica, histerica care atinsese
o intreaga scoalä. Unele din aceste date au fost
Insemnate In comunicari, atat la Academia
de
stiinte din Paris cat si la Societatea spitalelor din
orasul lumina.Miracolul terapeutic, care poate Insemna pentru
unii
vindecari,
iar pentru
altii deziluzii
si
de-
ceptii, are un determinism asupra caruia Char-cot a insistat Intr'un
articol
celebru,
provocat
de calatoria lui E. Zola la Lourdes. Pentru ca vin-decarea prin credinta sa aibe loc, zice J. M. Char-
cot, trebue anumiti bolnavii anumite boale, adica
acelea care se pot vindeca prin influenta spiritului
asupra corpului. Este tocmai ceeace se Intampld
la multi din bolnavii dela Maglavit. Charcot addu-
:
Dar oare In
starea actuala a cunoas-
terei
domeniului
supranaturalului
ceeace
se
atribue
credintei
tämaduitoare
si
ale
carei
granite
se
restrang
sub
influenta
stiintei,
cunoastem totul ?
cu sigurantä
ca. nu
Este
4
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

50
nevoe sá asteptäm tot cercetând mereu. Suntprimul care stiu s. astept", zicea tot Charcot,
repeta fraza frumoasä a lui Hamlet: There aremore things in heaven and earth that are dreamt
of in your's philosophy". (Sunt mai multe lucruri
in cer
i pe pämânt decât filozofia ta viseaO)". In
cele ce preced, n'am fäcut altceva de Ot sâ schi-
tez aceea ce cred despre minunea dela Maglavit.
Pentru mine, in criza morald de astäzi, acest f eno-
men poate sà aibd o influentd moralizatoare asu-
pra mintei necultivate dar credincioas5, a tdranu-
lui, precum i asupra oamenilor culti, care îi dau
seama de influenta sufletului
asupra
corpului.
Aceasta influentà apare ea o reactiune salu-
tard in timpul de restriste morald
i ca trezire a
constiintei tdranului si a oräsanului indbusitä de
atâta putreziciune
i atâta minciura in tara româ-
neascd.
Intrucât priveste minciuna, tin O spun O. amun carnet in care figureaO, un numdr destul de
insemnat de oameni de seamä care cred cà fdga-
duiala si minciuna sunt lucruri identice.
Am vorbit de reactiunea binefkatoare, caci pre-
ceptele pe care le spune P. Lupu cu o articulatie
defectuoasä, el vorbeste cum am ardtat peltic, dar
din suflet, fàrà emfaza oratoric6 si se
adreseazä
suiletului täranului care pricepe intelesul cuvin-
telor lui: S5, nu furi, O nu minti, sä ne unim, &del
altfel suntem pierduti", gdseste un ecou adânc in
sufletul multimii.
S6, repete aceleasi cuvinte cel mai mare oratoral tarii românesti, unei multimi de zeci de mii de
oameni si nu vor avea acelas efect, nu ggsesc a-
ceia4 rezonantà in sufletul täranului ca vorbele lui
P. Lupu.
www.digibuc.ro






51
Ce este de fäcut In fata acestui eveniment psi-
hologic
,
sociologic si moral interpretat In diferite
moduri de acei care au stat departe, sail care l'au
väzut si au vorbit cu P. Lupu?
Se poate oare Impiedeca cu forta afluenta extra-
ordinard de creclinciosi ce vin la Maglavit?
dori sä stiu cine este acela care ar putea s'o facd ?S'a zis cd am fost amenintat sh fiu linsat de multi-
mea fanatizatd dela Maglavit. De aceasta eu n'am
avut nici o cunostintä. Adevdrul este
ea'
atunci
când m'am urcat intr'un amvon, unde trebuia savind P. Lupu, atunci când acesta a sosit, eu mä,
&earn impreund cu alte persoane care au bine-
voit sà md Insoteascd: d-nh dr. Viorel Popescu, dr.
Albu, senator Váldreanu. Atunci s'a produs un f el
de alarmá urmatd de pallid,. Un preot a luat cu-
vântul spre a protesta contra ateilor si la un mo-
ment dat
situatia pdrea Ingrijitoare, dar a fost
de scurtd duratd si nu mg, privea pe mine.
Dupd ce murmurele au Incetat, am dat maim
lui P. Lupu cu credinta cà sträng mâna unlit ora
cinstit
i adaog cà sunt oameni cdrora refuz sau
ezit a face acest gest.
Sunt cloud mail probleme cari mi se impun mie,
cercetdtor obiectiv care-mi dau seama de impor-
tanta fenomenelor dela Maglavit. Este Intâiu la-tura morald, care trebue realizatd, propagatä, cu
mijloace oneste, cdci momentele pe care le trdim
sunt foarte critice. Mai este apoi chestia sanitarl
administrativd. CA fenomenul dela Maglavit aavut o influentä bunä asupra moralului rezultä, in
www.digibuc.ro






52
mod limpede din datele pe care mi le-a procurat
d. preqedinte de tribunal (Craiova), d. Vasiliu-Bu-
cium, din care rezultä, cä, numdrul de crime din
luna Iunie
1935
a
fost
pe jumdtate
ca
In
Maiu,
iar
d.
medic
legist
al
jud.
Do 1j,
mi-a comunicat
cd,
cazurile
de
crimd,
sunt
mairare.
Colegul
dr.
Combiescu mi-a spus
6.,
In Do lj,
se furau struguri chiar din viile
pdzite; azi nu se mai Intâmpld acest fapt. Mora lanu este o
tiintd, Mid, importantd. Auguste Comte,
unul din cei mai mari encicloped4ti pe care
i-a
avut lumea, creatorul religiunei pozitiviste 0 care
a fost considerat ca un Messia pozitivist, dând oclasificare a qtiintelor, a pus In vârful piramidei
morala. Religiunea crestind, dupâ cum o recunoa-
0e chiar Kant, are o morald superioard. Tdranul
dela Maglavit, nu este atins de debilitate mintald
ci, este un apostol al acestei morale, cdci nu do-
re0e nici bani nici onoruri, iar cu banii adunati
vrea sà se fad, o mândstire §i un spital. Oare aces-
te institutii n'au o importantd socialä?
i
dacà
mi-ar fi Ingäduit sä, fac un apel, ar fi ca arhi-
tectii 0 pictorii, patrun0 de
simtul
religios 0
moral, sä, dea concursul lor cel mai mare viitoarei
mândstiri, iar bogdtasii din Oltenia sä, contribue la
crearea spitalului, la care ar fi folositor sä se a-
daoge q.i o instalatie mare de bae. Dacd nu ar fi
decât aceste realizäri, P. Lupu va fi servit atât re-
ligia cat si qtiinta. Nu mi-a spus-o chiar el ca nu
este nici vrdjitor nici doctor, nici sfânt? sa-i rämâ-
nem recunoscdtori. Am ardtat la timp cl starea
sanitard nelini§titoare dela Maglavit meritá toatd,
atentia autoritdtilor sanitare. Mai ales pelerinajul
taranilor din Basarabia, unde domne§te endemic
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

53
tifosul exantematic, la Maglavit ar putea fi un
mare pericol. Specula nerusinatd pe care o fac unii
locuitori, trebue infrânatd. Fondurile adunate sä
fie riguros supraveghiate, cdci din diferite
pdrtis'a vorbit de delapidare.
Medicii fiind in imposibilitate sd dea sfaturi, cà
nu ori ce board se vindecd la Maglavit, unde am
vdzut atâtia bolnavi atinsi de
boale
incurabile,
acestia din urmd si familiile lor
trebue
sfdtuiti
printr'o propaganda". inteligentd,
(prin
biserica,
scoald, presd, radio) A, rdmânä acasd.Acum câtva timp colegul meu prof. T. Gane, de
acord cu d. ministru Nistor, a luat initiativa unei
conferinte a autoritdtilor sanitare, bisericesti,
si.
administrative, la care am luat
i eu parte. Am ex-
pus si eu pdrerile mele, accentuând mai cu seamàimportanta mdsurilor sanitare
i asupra fenome-
nelor dela Maglavit, considerate din punct de ve-
dere psihologic, social si moral.
Expun un mic fapt divers, care este semnifica-
tiv pentru necesitatea ref ormei moravurilor noas-
tre. Membrii Societdtii de eugenie care activeazd
la Craiova, cu atâta dragoste si care mi-au umplut
sufletul de bucurie, dupd o sedintd in care discuta-
sem programul Societdtei, imi rezervaserl
o
ca-
merd, la hotel Palace, unde m'am dus la ora 11
seara. Din acest moment pang la ora 5 dimineata,
ora fixatd, pentru a pleca cu colegii mei la Magla-
vit, n'am putut atipi din cauzd cá, in
odaia
de
deasupra mea, un domn cdpitan si un d. inginer
fdceau un zgomot nesuferit toatd
noaptea,
desi
reclamasem in mai multe rânduri. Mi-am zis, in
sufletul meu intristat, cà asupra acestor domni
influenta Maglavitului nu s'a resimtit
www.digibuc.ro






-
54
V.
INCONSTIEN= DINAMIC
Charcot cerea cu dreptate, vorbind de vindecärile
obtinute la Lourdes, 0, asteptäm
i sa cercetam.El nu cunostea insa energia dinamismului incon-
stientului asupra cäruia s'au adus atatea lumini In
timpul din urma and s'a pus In evidentä impor-
tanta lui In creatia $iintiflcä, artistica,
i literara.
Voi
reveni
mai
la
vale asupra
importantei
dinamismului inconstientului In misticismul reli-
gios
i asupra rolului pe care l'a jucat In evolutia
omenirei
i In crearea unei spiritualitäti denme de
om.
Procesele care compun inconstientul dinamic nu
se pot explica starea actualä a cunostintelor noas-
tre obisnuite si nu sunt nici niste varietäti al in-
constientului automatic. Aceasta din urma repetd,
celalt creiazä.
In opozitie cu acest dinamism al inconstientului,
avem inconstientul mai mult sau mai putin auto-
matic care, cenzurat
de
activitatea
constientd,
isbuteste sa se manifeste in timpul somnului sub
forma de somnambulism; el a fost descris admira-
bil de Shakespeare in faimoasa drama.
Macbeth.
Lady Macbeth putea
sa alunge
din
consti-
entul
ei
amintirea
faptelor
criminale.
Dar,
spre mijlocul noptei, atunci cand cenzura era
absentä, se scula din pat sa se ducà sa-si spele
rnâinile si nu izbutea cu toate parfumurile Ara-
biei" sä Inlature mirosul sangelui de pe mainele ei
criminale.
Pentru ca inconstientul dinamic sä dea tot ce
poate, constiinta trebue sa sintetizeze
i sä, utili-
zeze fortele pe care el i le pune la dispozitie; aceas-
www.digibuc.ro






55
tA sintezA, luminatä de o atentie puternicä,
i
o
vointä creatoare, se intAlneste in opera xnisticilor
geniali.
InteadevAr dacA fenomenul constient este celmai luminos din sufletul nostru, el este in acelas
timp cel mai restrâns. Câmpul constiintei actuale
nu poate continea In fiece moment decât o ima-gine, sau o idee cu
totul
luminoasA
i
altele
câteva (3-4) mai putin luminate, pe când restul
bagajului nostru intelectual este depus in maga-
zia de rezervA a creerului nostru, de unde oricând
le putem lua. Asa fiind, in mod constient noi nu
putem lucra efectiv de cât cu câteva elemente, pe
când inconstientul nostru are la indemânä intre-
gul material dobändit prin experienta noastrA an-
terioarà
i, cu ajutorul acestuia,
el
elaboreaz5,
combinatiuni, cari, când ajung la maturitate, trec
pragul constiintei actuale, devenind realitAti su-
fletesti.
FdrA ajutorul imens, pe care ni-1 clA activitatea
inconstientului, noi n'am fi capabili de nici un
progres,
i nici evolutia sufletului uman nu s'ar fi
putut face. Inteadevär orice activitate sufleteascd,
dupd ce in mod constient a fost
indeplinitä
in
toate amAnuntele ei,
i repetatä de mai multe ori,
devine pentru noi un element care n'are nevoie de
o stare constientd spre a putea
ajunge la o nouä
indeplinire.
Inconstientul i-a asupra-si toatä aceastA acti-
vitate
sufleteascA
care
a
fost
trecutà,
prin
filiera
constiintei actuale, asa in cât aceasta
rdmâne liberA pentru achizitiuni nouA, si in aceas-
tA mAsurA determinA progresul. DacA toatA viata
noastrd, in actul cetirii si al scrierii de pildA, ar
www.digibuc.ro

[Adrian Pop]

56
trebui sà refacern In mod constient, fiecare linie
a literelor
i fiecare silabd a cuvintelor, e fdrä In-
niciodatä n'am ajunge sà exprimdm prin
fraze gândul nostru
i nici operele geniale, care
constitue zestrea culturald, läsata din generatie In
generatie, nu s'ar fi putut indeplini. Dar rolul
intelectuale, Incleplinità fdrà ajutorul con-
stiintei, nu se märgineste numai la repetarea In
mad perfect al unor operatiuni fácute anterior la
lumina constiintei. Pentru interpretarea acestor
operatiuni inconstiente, numite habituale, ne pu-
tern folosi de datele fiziologiei sistemului nervos.
Fiecare operatiune, fie ca ar fi vorba de o miscare
dintre cele mai simple, fie cd am considera cel mai
complicat rationament, Isi are desemnat In siste-
mul nostru nervos o traectorie, care se stabileste
prin Inlântuirea neuronilor, prin care trece. Prin
repetarea acelei miscâri sau rationarnent,
calea
descris6 din nou tinde sá devie o unitate fiziolo-
gica, asa In cht de aci Incolo, excitarea unui singur
neuron redesteaptà intreaga traectorie. Curentul
nervos consolideaza cane prin care trece, face ca
repetitia aceluiasi traect sà devie mai usoarä, se
creeaza astfel In celule si
fibrele
nervoase
ale
scoartei cerebrale, &Ai de minore rezistente In ra-
port cu numdrul reactiilor trecute, cu intensitateaexcitatiilor, cu cronaxia
i alti factori concomi-
tenti.
Dar rolul partii inconstiente a sufletului nostru
nu se mdrgineste numai la depozitarea elemente-
lor trecute prin câmpul constiintei noastre, si re-petarea automatä a diverselor
operatiuni,
care
fiind, relativ, de mai putinà importantä, nu nece-
fiind relativ de mai putinä importantä, nu nece-
www.digibuc.ro






57
sitá prezenta si controlul constiintei. Inconstien-
tului îi mai revine
i o activitate proprie, originalä,
adica In el se elaboreazd prin imbinarea fortuitä
sau conform unor legi pe care Inca nu le cunoa-
stem, conceptiunii noi, care In urnal sunt supuse
criticei constiintei.
In aceastä privintd vom expune mai la vale o se-
rie de exemple luate din auto-observatiile mai mul-
tor personalitäti din elita intelectuald, asupra me-
canismului prin care s'au elaborat In creerul lor,
cele mai de seamd conceptiuni pe cari le-au emis
In viata bor. Dar chiar In viata noastrd de toate
zilele, avem dovezi de importanta ce trebue atri-buità pärtii inconstiente a sufletului nostru.
Inteadevdr, dupd cum am arätat, numai o micá
parte din actele noastre
i In genere din activita-tea sufleteascd sunt executate la lumina constiin-
tei, cea mai mare parte, dacg examindm mai de
aproape fenomenele, vedem
ed.-0 au originea
ratiunea lor de a fi, conditionatd de activitatea re-
giunii mai Intunecate a sufletului nostru,
adicA
inconstient.
Progresele recente ale psihologiei si ale neuropa-
tologiei au Mcut ca aceste complexe de acte psi-hice inconstiente sä fie mai bine studiate, impor-
tanta lor devenincl din ce In ce mai mare. Printre
cele mai vechi cunoscute se considerd visele. Acti-
vitatea psihic6 latentä ce traduce prin: emotiuni
fdrd cauza apreciabilä, hotärlri neasteptate, modi-
ficdri apärând brusc. In caracterul
i ideile cuiva.
Cercetärile moderne au largit mult
domeniul
psihologiei inconstientului, In care tinde sa se in-
troducä o parte din ce In ce mai mare a psihologiel
normale, pe lângá Intreaga psihologie anormala.
www.digibuc.ro






58
Activitatea intelectualä latenta joacá un rol In-
semnat In manifestärile facultAtilor noastre si In
genere In toate operatiunile de constiintd. Hart-
mann atribue inconstientului o parte preponde-
rentä, In manifestärile superioare ale sufletului si
considera geniul ca o emanatiune directd a lui.
Influenta subconstientului se poate manifesta,
cu o putere remarcabild, adesea preponderentd, In
productiunile stiintifice, artistice sau literare. Iatà
ateva exemple, pe care le dam din Chabaneix:
Condorcet, Franklin, Michelet, Condillac, Arago
dupä propriile lor observatiuni
au urmArit
si utilizat travaliul psihic dn timpul somnului Vol-
taire povesteste el a visat intr'o noapte un cfintec
complet din Henriade, altfel de cum il scrisese. La
Fontaine a compus In vis fabula celor doi porum-
bei. Burdach povesteste cà in visele sale ii veneau
adesea idei stiintifice atât de importante, incht II
desteptau din somn.
Uneori influenta subconstientä In somn se ma-
nifestd printr'un vis halucinator; astfel In cazul
cunoscut al lui Tartini, acesta visand ca diavolul
executä, pe vioara sa o sonatà Incântätoare,
se
sculd brusc din somn si o puse repede pe note.
Ceiace numim inspiratie se produce foarte ade-sea inteo stare de obnubilatie aproape completä a
realitOtii constiente. Théophile Gauthier ne paves-
teste despre Balzac cä: atitudinea sa era a unui
extatic, a unui somnambul, care doarme cu ochii
deschisi; pierdut inteo reverie profundä el nici nu
auzia ce i se vorbea". Beethoven, cu totul absorbit de
inspiratie iesi Intr'o zi din casä, la Neudstadt, pe
jumätate desbracat. El fu condus
din
aceastil
cauzd la inchisoare, ca vagabond, nimeni nevoind
www.digibuc.ro