Papornița Moșului
Rezultate 1 la 1 din 1

Subiect: Carte de coerciție a lui Biderman în 8 puncte

  1. #1
    Senior Member
    Data înscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    45.217

    Carte de coerciție a lui Biderman în 8 puncte


    Carte de coerciție a lui Biderman în 8 puncte :

    1. Izolarea
    Se va izola persoana care urmează să fie interogată. Ce s-a întâmplat în pandemie ? Au fost izolați oameni. Or, ce anume dă oamenilor sentimentul de siguranță ? Faptul de a fi împreună, de a fi laolaltă. Faptul de a izola oamenii spunându-le ”stați în casă” și ”nu vă mai deplasați”, de a lăsa vârstnicii în cămine să moară de singurătate, a fost un mijloc excelent de a tortura populațiile și de a le transpune în starea de siderație [colectivă]. Numesc acest fapt punerea oamenilor în stare de siderație pentru că acesta este rezultatul acestei practici din carta lui Biderman. Când aplici una sau mai multe din aceste strategii, îi pui pe oameni în situație traumatică și în stare de siderație. (…) Doar izolarea în sine a fost o lovitură de maestru. Eu le dau premiul Nobel de Manipulare Mondială. Imediat, fără ezitare, fără dezbateri. Dar e o cruzime totodată! Este o tortură! Trebuie spuse lucrurile așa cum sunt. Este tortură psihologică impusă populației din ziua în care s-a aplicat izolarea. (Metoda a fost numită lockdown în spațiul anglo-saxon, confinement în spațiul francofon. La noi s-a numit izolare – n.n.) Filmele hollywoodiene au jucat un rol important în anii precedenți în termeni de pregătire psihologică. Pentru că atunci când vezi ceva prima oară, îl respingi. Pentru că este nou, îl respingi. Făcusem un video, cel din 3 februarie, în care arătam creșterea exponențială a numărului de filme care tratau subiectul unei pandemii mondiale în ultimii ani, înainte de 2020. Populația a fost deci pregătită cu faptul că o pandemie poate afecta toată lumea și poate ucide pe toată lumea (…) Deci populația a fost pregătită cu o idee (…) a unei pandemii foarte contagioase și foarte mortale, al cărei remediu, în aceste filme de ficțiune, este întotdeauna vaccinul. Nu există alt remediu în aceste filme. Și-i vedem pe oameni cu mască, îi vedem pe oameni ascunși în case. Totul a fost pregătit pentru a crea nu o disonanță cognitivă, ci o rezonanță cognitivă. Deci este important să înțelegem că izolarea a fost acceptată ușor pentru că a fost văzută la televizor în China. Dacă nu s-ar fi văzut asemenea scene, cred că ar fi fost o revoluție în țări precum Franța, Belgia etc. E clar că nu ar fi acceptat izolarea. Însă pentru că a fost văzută în China și cum China a ”stăpânit” foarte repede pandemia, și-au spus că e o rețetă care merge, așa că va fi aplicată aici de bunăvoie.

    2. Monopolizarea percepției
    Aceasta înseamnă că persoana are un singur interlocutor tot timpul. Cum persoana interogată e izolată, nu are alt orizont decât ea însăși, pereții celulei ei, care adesea sunt foarte strâmți, și pe anchetator. Asta-i tot. Nu are alternativă. Este ceea ce s-a întâmplat în gestionarea ”pandemiei”, am fost monopolizați la nivelul percepției de micul ecran, de narativ, tot timpul. Și pentru că am stat între patru pereți fără să ieșim, am avut în față mereu aceleași persoane. În Franța, la orele 20 toată lumea trebuia să aplaude în balcon pentru a-i felicita pe profesioniștii sănătății.

    3. Epuizarea indusă
    Aceasta constă în a împiedica oamenii să doarmă. Când încep să adoarmă sunt treziți brusc, și asta face parte din tortura psihologică. Este aprinsă lumina, se pune muzică… Aici, epuizarea indusă venea din faptul că oamenii, fiind terorizați din oră în oră cu numărul de morți, unii au început să aibă insomnii, să fie epuizați nervos. (În unele locuri, se auzea sirena poliției, sau a salvării pe timp de noapte – n.n) Apoi, cel mai bun mijloc de a fi epuizat este să vrei să te miști și să fii împiedicat să te miști. E ca și cum ați avea un picior pe pedala de accelerație și unul pe pedala de frână. Este epuizant ! Vreau să înaintez, dar trebuie să stau pe loc. Am un magazin, dar nu-l pot deschide, am piciorul pe pedala de accelerație, aș vrea să deschid magazinul cât mai repede, dar nu pot. Și asta este epuizant. Nimic nu poate fi mai rău decât să fii împiedicat să acționezi.

    4. Amenințările
    Cred că le-am auzit foarte clar în Quebec, dar le-am auzit și-n alte țări, pentru că eu acopăr toate țările. Când l-am auzit pe dr.Arrudaspunând ”Nu mă siliți să trimit armata pe străzi !” ”Am să vă închid din nou dacă nu purtați mască, dacă nu sunteți suficient de docili !” Deci este o întreagă serie de amenințări foarte explicite, foarte deschise. Quebecul e moț în frunte în sensul acesta (Nici România nu stă deloc prost cu cinismului acestor amenințări, de la degetul ridicat amenințător de președintele țării la fiecare apariție televizată, până la amenințările cu lumânări și sicrie proferate de medici la adresa celor care „nu cred” în ce le spun autoritățile și care nu s-ar supune regulilor – n.n.), pentru că în țările europene pe care le-am urmărit, amenințările sunt mai voalate, ceea ce de altfel nu înseamnă mai mult confort în plan psihologic. [Am observat că am fost infantilizați], ni s-au adresat ca și cum am fi avut 3-4 ani. Unu, lipsiți de sistemul nostru imunitar și doi, lipsiți de capacitatea noastră de a hotărî ce e bun pentru sănătatea noastră.

    5. Indulgențele ocazionale
    Indulgențele au o rezonanță cu Biserica Catolica, cea care la un moment dat vindea indulgențe marilor păcătoși, spunându-le : ”veți ajunge în rai dacă plătiți Vaticanul”. Indulgențele ocazionale înseamnă că din timp în timp vi se face o favoare. [Cum ar fi] Prestația Canadiană de Urgență (sprijin financiar acordat de guvernul canadian întreprinderilor și muncitorilor independenți ). Se spune : ”Vă izolăm, dar în mărinimia noastră, dăm drumul la tiparnița de bani, fără să vă spunem că va trebui să plătiți pe urmă cu impozitele voastre”, nu numai pentru ca PCU este impozabilă, pentru că ne-am fi putut imagina un sistem fără impozite, adică dacă este un sprijin de urgență, de ce ar trebui să plătim un impozit în plus pentru ceva ce ni se dă deoarece am fost siliți să ne izolăm ?” Nu are nici o logică. Nu înțelegeam că se poate pune impozit. Dar ceea ce nu ni se spune este că timp de 15 ani noi, populația, într-o economie adevărată, o să plătim dobânzile la împrumuturile care s-au făcut de la băncile private care sunt déjŕ niște multimiliardare indecente și care de fapt au pus la cale acest hold-up financiar. Și cine va plăti iarăși oalele sparte ? Noi ! Și cine va profita ? Bancherii, cei care au provocat acest haos financiar. Deci indulgențele ocazionale înseamnă că-ți dăm și ție, mărunt cetățean ascultător, un ajutor financiar pentru că vrem să avem grijă de tine. Și aceasta seamănă confuzie în oameni : ”Totuși, guvernul e de treabă cu mine, deci n-o să mă revolt împotriva guvernului !” (Micile „indulgențe” sunt, de fapt, recompensele pe care autoritățile le acordă celor care afișează conformism și adeziune față de reguli, oricât de aberante; nu e vorba doar de recompense financiare – n.n.)

    6. Demonstrația de atotputernicie
    Este inversul indulgenței ocazionale. „Am putere de viață și de moarte asupra voastră.” În calitate de anchetator care torturează persoana interogată, ”am puterea să hotărăsc să te las să putrezești într-o închisoare din Guantánamo, sunt atotputernic. – Da, dar am drepturi ! – Da ? Și cum o să faci să ți le ceri? Eu sunt atotputernic. Eu hotărăsc dacă poți să telefonezi sau nu.” Și aceasta este o indulgență, nu-i așa ? Și aici e o adevărată demonstrație a atotputerniciei. NOI hotărâm ce este comerț esențial și ce este comerț neesențial. Mi se spunea recent că cei care vor călători și nu vor respecta cele 14 zile de autoizolare la întoarcere, riscă o amendă de până la un milion de dolari. Și aceasta este tot o manifestare a atotputerniciei. Oamenii aceștia se comportă ca și cum ar avea imunitate absolută. Ca să se asigure, parlamentarii francezi au votat o lege care-i imunizează în cazul în care ar putea fi urmăriți în justiție la sfârșitul gestionării crizei (Și Arafat a cerut imunitate pe timpul stării de urgență pentru achiziții – n.n.). Odată ce adevărul va ieși la lumina zilei, nu vor putea fi urmăriți în justiție decât dacă se reușește să se demonstreze că au fost de rea-credință.

    7. Degradarea
    Persoana va fi pusă în situația de a se degrada. În domeniul interogatoriilor de la CIA, de exemplu, persoana interogată nu avea posibilitatea să se spele cu săptămânile, uneori cu lunile. Acestea sunt degradări fizice. Dacă ne uităm la criza covid-19, e ceva ce nu s-a întâmplat încă, dar e pe cale să se întâmple. Adică asistăm acum la o pierdere a puterii de cumpărare, la o explozie a șomajului. Trebuie să mai amintesc oare că aici, în Quebec, de la începutul pandemiei până acum ne apropiem de 20 000 de falimente ale întreprinderilor, dintre care multe sunt provocate de închidere, de reluarea economiei în condiții care sunt nerentabile pentru unele întreprinderi? Sunt antreprenori care au preferat să nu-și redeschidă restaurantele pentru că și-au spus că nu este deloc rentabil în condițiile care li se impun. Ni s-a făcut un cadou otrăvit când ne-au spus ”Deschidem”, dar în realitate deschidem punând o distanță de 2m între mese, etc, etc. Și acesta este doar începutul. O parte dintre antreprenori, dintre privați au supraviețuit de 6 luni încoace, de când s-a încheiat izolarea, din rezervele lor financiare. Cât or să mai ajungă rezervele acelea ?

    Când auzim autoritățile de sănătate publică spunându-ne că e o certitudine că vom avea un al doilea val, ceea ce e complet aberant în plan științific, nu poți să prevezi un al doilea val, decât dacă ești Doamna Soleil (vestită astroloagă și „clarvăzătoare” – n.n.) cu globul ei de cristal și să spui că va fi un al doilea val. Sau să-l provoci în mod artificial, printr-o umflare artificială a cifrelor. Se vor manipula iarăși statisticile, se va băga din nou frica în oameni și așa vom avea un nou val. Și aici mă tem de mișcări de protest mai violente. Sper să nu ajungem acolo. Ceea ce se întâmplă acum e că din ce în ce mai mulți oameni își pierd slujbele, nu-și vor mai găsi de lucru pentru că și întreprinderile se vor închide, întreprinderi care nu erau în pericol. Se știe că în economie sunt întreprinderi care mor din primii trei ani de existență și e normal, asta face parte din ”selecția naturală”. Dar întreprinderi care merg bine de 10, 20, 30, 40 de ani și dau faliment, asta ridică semne de întrebare, e o situație nouă. Aceasta va duce la degradare. Este ceea ce Naomi Klein, cercetătoarea canadiancă, a numit terapia de șoc. Ea explică foarte bine în cartea La stratégie du choc (Doctrina șocului, pentru ediția romanească, Ed. Vellant, 2009) că poporul este adus în stare de șoc, iar degradarea în plan monetar, financiar, este o metodă excelentă de a aduce poporul în stare de șoc, adică în stare de penurie financiară. Din moment ce oamenii sunt în stare de șoc, îi poți face să accepte orice. Dacă acceptăm că va fi un al doilea val, acest scenariu riscă să se împlinească. Și atunci vom fi într-o asemenea mizerie, încât oricine va fi gata să accepte orice. Aceasta face parte din planul lor. Nu degeaba World Economic Forum a anunțat în luna iunie ceea ce ei numesc ”The Great Reset”, prevăzut pentru ianuarie 2021 și care ar duce potențial la dispariția schimburilor monetare așa cum le cunoaștem, în favoarea cripto-monedei, o monedă dematerializată. Aceasta va împiedica micul comerț, micile schimburi între particulari.

    8. Cereri stupide impuse prizonierilor anchetați
    Aici nu-i nevoie să vă desenez… Când le ceri oamenilor să poarte mască în exterior dar le spui că de îndată ce se așează pe o bancă să-și mănânce sandvișul, nu mai au nevoie să poarte masca, sau dacă fumează pot s-o dea jos. Virusul va avea răbdare, se va ține departe de tine, pentru că se teme de fumul de țigară. Deci cererile stupide impuse, precum distanța de 2m nu au nici un fundament. Aștept în continuare ca dr. Arruda, Olivier Veran în Franța, Maggie De Block în Belgia să-mi arate cel mai mic studiu care dovedește că măștile sunt utile, eficace, în cazul bolilor infecțioase. L-ați intervievat pe profesorul Denis Rancourt care a demonstrat în detaliu, în mod strălucit că nu. Aștept în continuare ca Arruda și compania să-mi arate primul studiu care dovedește că distanța fizică previne transmiterea unei boli infecțioase. Aștept în continuare primul studiu care mi-ar demonstra că s-au salvat vieți datorită izolării. Îi trimit pe ascultătorii noștri la lucrările lui Gérard Delépine care este cancerolog și biostatistician în Franța și care a făcut calculul cu cifrele de la OMS, demonstrând că țările care au aplicat cu cea mai mare strictețe măsurile de izolare, sunt țările care au cei mai mulți morți la milionul de locuitori. Așa că Arruda să nu vină să-mi povestească mie că am salvat 60 000 de vieți în Quebec. Pe ce se bazează ? De altfel, el relua niște cifre date de Neil Ferguson de la Imperial College din Londra pentru Franța ! Franța care are 70 000 000 locuitori, în timp ce noi, în Quebec, avem 8 000 000 de locuitori. Deci pe Arruda nu-l deranjează să vină cu statisticile care-i convin. Ce face el nu-i știință, ci politică. Aceasta este manipulare și tortură psihologică. Când mă uit la Carta de coerciție a lui Biderman, pe care am descoperit-o datorită lui Amnesty International, e clar că intrăm în cele opt criterii. Gestionarea crizei de coronavirus se potrivește cu cele opt criterii ale condițiilor de aplicare a torturii psihologice a întregii omeniri. Aș fi curios să aflu cât a primit fiecare conducător în bani, promisiuni sau amenințări încât să fie atât de docil față de o minoritate minusculă de psihopați miliardari.”

    Mulțumim prietenului Radu Iliescu
    pentru traducere!






    Ultima modificare făcută de latan.elena; 24.10.2020 la 21:12.

Informații subiect

Utilizatori care navighează în acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează în acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •