Satul Săcărâmb din Munţii Metaliferi

SCRIS DE DEPARTAMENTUL DE INFORMAȚII ROMÂNIA (DIR)
PE MIERCURI, 7 OCTOMBRIE 2020PUBLICAT ÎN: ISTORIA ROMÂNIEI



Distribuie!



Salveazăby

Salvează

Distribuiți




“Satul Săcărâmb din Munţii Metaliferi are o istorie impresionantă. S-a dezvoltat de la mijlocul secolului al XVIII-lea, când a devenit un „El Dorado” al familiilor de mineri din întreaga Europă. Povestea ţinutului aurului este strâns legată de cea a locului misterios în jurul căruia s-a întins aşezarea şi care atrage cel mai adesea atenţia oaspeţilor săi.
Un con vulcanic, din adâncurile căruia în ultimele trei secole au fost scoase cantităţi impresionante de metale preţioase şi rare, ca teluriul şi nagyagytul, a rămas simbolul fostului orăşel minier al secolelor trecute. Înfăţişarea muntelui a atras atenţia unui număr mare de exploratori străini din trecut, dornici să viziteze locul pe care l-au numit un El Dorado al Europei. „Dealul Patimilor” sau „Calvaria mare”, aşa cum a fost numit în unele relatări, a apărut de-a lungul timpului în nenumărate gravuri care ilustrau jurnalele publicate de străinii care au călătorit în Transilvania.

„Dacă priveliştea din localitate printre munţii despărţiţi este deja frumoasă, atunci din vârful piramidei, cu 196 picioare mai sus, ea este de neîntrecut. Înspre sud, priveşti către câmpia încântătoare pe care se află Deva cu cetatea să minunată şi multe alte localităţi. Mult mai departe, ca prin ceaţă, se zăreşte splendidul castel al Hunedoarei, iar în fundal munţii acoperiţi cu zăpadă veşnică, străjuind plăcuta vale a Haţegului ”, relata savantul austriac Joseph Adalbert Krickel, care a vizitat Săcărâmbul în februarie 1828.
La aproape două secole de la mărturia topografului vienez, Săcărâmbul continuă să-şi uimească oaspeţii prin priveliştile sale.

Locul magic din Săcărâmb
Vulcanul Săcărâmbului a fost nelipsit de-a lungul ultimelor secole din ilustratele şi gravurile care înfăţişau satul din munţi, faimos în lume pentru bogăţia zăcămintelor de metale preţioase. Localnicii l-au numit Calvaria Mare (de la Calvarium, numele latinesc al Golgotei, dealul pe care a fost răstignit Iisus Hristos) şi au aşezat o cruce din lemn pe cea mai înaltă stâncă a sa.
Unii cercetători au ajuns la concluzia că masivul cu formă ciudată este o rămăşiţă a unui con vulcanic cu altitudinea de peste 3.000 de metri, devastat de exploziile din cele mai vechi timpuri, un vulcan care continuă să îşi manifeste energiile şi care a dat numele de zonă climaterică Săcărâmbului, loc considerat unul dintre locurile cele mai benefice pentru sănătate.
De la mijlocul secolului al XVIII-lea, Calvaria a atras o mulţime de savanţi occidentali, după ce în adâncurile sale au fost descoperite zăcăminte bogate de metale preţioase: aur, argint, telur, săcărâmbit, silvanit, scorodit, pirofirit, rodonit, stibiuconi, valentinit şi alte numeroase tipuri de minereuri, unele descoperite aici pentru prima dată în lume.
Chiar dacă drumul spre Săcărâmb era dificil în secolele XVII – XVIII, locul a fost prezent în aproape toate cronicile de călătorie ale marilor oameni de ştiinţă occidentali care au vizitat în acele vremuri ţinuturile Transilvaniei.

Peste 40 de tone de aur au fost extrase din minele Săcărâmbului numai în secolul al XIX-lea. Exploatările miniere din jurul satului de munte au continuat până la începutul anilor 2.000. De atunci, fosta aşezare bogată şi cosmopolită din Munţii Metaliferi a devenit un loc al foştilor mineri, al călătorilor interesaţi de istorie şi al amatorilor de frumos.”[1]
SURSE

  1. Daniel Guta – https://adevarul.ro/locale/hunedoara...1f9/index.html
  2. Foto: hunedoara.adevarul.ro