Noul plan Valev n U.E? Romnii doar culegători de sparanghel, căpşuni şi badante?Lumea romnească a uitat acum faptul că n perioada stăpnirii sovietice, romnii erau condamnaţi a rămne veşnic ţărani, iar economia noastră să fie bazată doar pe agricultură, iar Romnia să fie proiectată n subdezvoltare. Pentru a pune n aplicare proiectul unei integrări economice transfrontaliere, ntre diferite regiuni ale lagărului comunist est-european, economistul sovietic E. B. Valev publică, n nr. 2/1964 din Analele Universității din Moscova, articolul Probleme ale dezvoltării economice a raioanelor dunărene din Romnia, Bulgaria și URSS. Planul a fost apoi publicat și promovat n presa comunistă est-europeană. Planul Valev prevedea specializarea respectivelor economii pe anumite ramuri de producție, Romniei revenindu-i rolul de țară preponderent agricolă, formată din ţărani. La solicitarea imperativă a lui Hrușciov, secretarul PCUS, care dorea indirect ca Uniunea Sovietică să fie implicată n problema specializării economice a statelor comuniste, a fost ridicată oficial de către delegația poloneză diviziunea muncii n lagărul comunist pe timpul Conferinței statelor membre CAER, desfășurată la Moscova (6-7 iunie 1962). La această ntrunire a fost adoptat documentul intitulat Principiile fundamentale ale diviziunii internaționale a muncii, elaborat de economistul sovietic E.B. Valev. Prin specializarea ntre țări n domeniul agriculturii, URSS viza organizarea unui nou tip de repartiție ntre țările blocului comunist a producției agricole, dar nu numai, pentru că specializarea agricolă urmărea n plan secundar și specializarea industrială. RDG și Cehoslovacia trebuiau să acopere, mpreună cu URSS, nevoile industriale ale celorlalte state, specializndu-se n agricultură doar pe produse animaliere, n timp ce țări ca Romnia, Bulgaria sau Ungaria deveneau mari producătoare de cereale, furaje și, secundar, de produse industriale specifice. Sovieticii preconizau Romniei, alcătuirea unui complex economic interstatal n zona Dunării de Jos, care ar fi nglobat sudul URSS (Basarabia și sudul Ucrainei cu o suprafață de 12.000 km2), sud-estul Romniei (100.000 km2) și nordul Bulgariei (38.000 km2), și cu o populație de 12 milioane de locuitori. Bulgaria a acceptat planul Valev, romni au refuzat propunerea Moscovei, considernd că nseamnă practic o dezmembrare a teritoriului național. Romnia a respins planul, prevalndu-se de prevederea potrivit căreia hotarrile CAER puteau fi luate numai prin unanimitate. Politica de industrializare a Romniei a fost susținută cu vehemență de către delegația sa la CAER, condusă de Alexandru Brlădeanu. Sovieticii prevedeau un nvăţămnt romnesc conexat pe producerea de ţărani şi agricultori, fapt ce scădea nivelul de educaţie al Romniei.
Planul Valev nu a fost adoptat, fiind virulent contestat de Romnia, n special de Gh. Gheorghiu Dej, care demarase politica de independenţă faţă de Moscova. Specialistul de demolare a planului sovietic Valev, cu argumente ştiinţifice, recunoscute inclusiv pe plan internațional, a fost economistul romn Costin Murgescu. La Plenara C.C al P.M.R. din 15-22 aprilie 1964 s-a adoptat Declarația cu privire la poziția Partidului Muncitoresc Romn n problemele mișcării comuniste și muncitorești internaționale, care nsemna o reorientare publică a guvernanților de la București n raport cu Moscova. Documentul formula principiile care trebuiau să stea la baza raporturilor dintre partidele comuniste: egalitatea n drepturi, neamestecul n treburile interne, dreptul exclusiv al fiecărui partid de a-și rezolva problemele politice și organizatorice. n consecință, Declarația sublinia că nu există și nu poate exista un partid părinte și cu un partid fiu, partide superioare și partide subordonate.
n 1964 am avut, n ciuda unui comunist stalinist gregar, conducători care au refuzat ca ţara noastră să rămnă eminamente agricolă, doar furnizoare de ţărani şi produse alimentare. n prezent, n toată Europa occidentală, odată cu slăbirea pandemiei de Covid 19, care a fost mult mai letală dect n Romnia, guvernele vestice au renceput să deschide şcolile şi universităţile, pentru că fără educaţie o naţiune nu se poate dezvolta şi performa. n Danemarca şi Norvegia, care au un nalt nivel de nvăţămnt, şcolile au nceput din 20 aprilie, iar n mai s-au deschis n Austria, Franţa sau Luxemburg. Acolo sunt conducători competenţi, care ştiu că n competiţia mondială fără educaţie eşti zero barat, rămi doar piaţă de desfacere şi furnizor de braţe de muncă pentru ţările dezvoltate. Avioanele pleacă cu agricultori romni spre Germania sau U.K., trenurile şi microbuzele sunt ticsite spre Austria şi Italia, iar copiii rămaşi acasă au şcolile nchise. Şcoala online este doar o distopie deocamdată, iar copilaşii tnjesc după joaca educativă din grădiniţe. Lipsa educaţiei va lovi puternic Romnia n anii următori privind competivitatea şi performanţa. Cine vrea ca Romnia să rămnă singura ţară din U.E. cu educaţia blocată, romnii să fie doar braţe de muncă ieftine pentru culesul sparanghelului, căpşunilor sau badante?
Ionuţ Ţene
[IMG]file:///C:/Users/ADIPOP~1/AppData/Local/Temp/msohtmlclip1/01/clip_image001.jpg[/IMG]