Istoria ordinului Iluminaţii

SCRIS DE DEPARTAMENTUL DE INFORMAȚII ROMNIA (DIR)
PE SMBĂTĂ, 7 MARTIE 2020PUBLICAT N: CONSPIRAȚII, ILUMINAȚI, NOUA ORDINE MONDIALĂ


Salveazăby

[COLOR=#FFFFFF !important]Salvează


Distribuiți




Francmasonii au avut acelaşi rol n societatea occidentală, ca cel pe care Partidul Comunist l-a avut n Uniunea Sovietică. Dacă nu aparţineai francmasoneriei, nu aveai şansa rezonabilă a unei cariere rapide, indiferent de talentul celui n cauză. Francmasonii controlează ştiinţa şi influenţează viaţa culturală şi orientarea ei (Robert Lomas Francmasoneria şi naşterea ştiinţei moderne, Gloucester, Massachusetts, 2002).
Astfel că astăzi, viaţa culturală a devenit efectiv inconştientă. Am fost martorii unui nceput de senilitate culturală. Mulţi producători mediocri de filme au avut ocazia de a-şi face o carieră, numai datorită apartenenţei lor la masonerie: John Ford, John Houston, William Wyler, Peter Sellers, Charles Chaplin şi alţii. Sergei Eisenstein, regizor sovietic şi falsificator al istoriei, a fost şi el francmason, aparţinea Lojii Stella, care a fost fondată n anul 1920, n timpul erei sovietice. Potrivit proeminentului regizor rus de film Andrei Tarkovsky, Eisenstein nu cunoştea nimic despre limbajul filmului.

Pe data de 20 martie 1936, toate documentele care aparţineau Iluminaţilor au fost confiscate de către socialiştii naţionalişti germani. Toate materialele din arhivă au fost transferate la Moscova n anul 1945. Aproape 1.400 de metri de material de arhivă au fost mai trziu returnate Germaniei de Est şi poliţiei Stasi.
Din 1989, documentele masonice din Arhivele Speciale din Moscova au fost disponibile pentru studiu. Arhivele mai conţineau de asemeni şi aşa numitul cufăr suedez Schwedenkiste, care a jucat un mare rol n istoria francmasoneriei. Cutia conţinea scrisori şi documente care aparţineau ordinului Iluminaţilor care a fost fondat de către Adam Weishaupt n anul 1776, ordin care, n mod sistematic s-a infiltrat n lojile masonice ale timpului. Mulţi francmasoni proeminenţi făceau parte din Iluminaţii, iar istoria acestui ordin este considerată o parte importantă a istoriei francmasoneriei.

Cufărul suedez este de o mare nsemnătate. Liderul Iluminaţilor, fratele Johann Christoph Bode a murit n decembrie 1793. Bode a fost recrutat de către Knigge n Wilhelmsbad n vara anului 1782. Bode a avut de asemeni acces la cea mai mare parte din corespondenţa Iluminaţilor n Gotha şi Weimar. Aceste documente se ncheie cu iluminatul de mare rang Ernst Duke von Gotha. După moartea sa n anul 1804, att documentele sale ct şi arhiva lui Boda s-au ntors n arhiva Marei Loji din Suedia, deoarece Duke von Gotha nu a fost sigur că documentele ar fi fost păstrate secrete şi nu ar fi devenit publice, dacă ar fi fost păstrate ntr-o lojă din Germania.
Francmasonul de rang nalt, regele Charles al XIII-lea al Suediei l-a asigurat că documentele nu vor fi făcute niciodată publice. n anul 1880 ducele Ernst al II-lea (nepot al lui Ernst von Gotha) a cerut ca documentele Iluminaţilor să fie napoiate n Germania. Trei ani mai trziu, arhiva conţinnd 20 de volume de documente clasificate au intrat n proprietatea Lojii Ernst zum Kompass din Gotha. n 1909, istoricul Carl Lepp a numit aceste documente Schwedenkiste.

Leopold Engel, marele maestru al Iluminaţilor, a folosit documentele Schwedenkiste atunci cnd a publicat cartea sa despre ordinul Iluminaţilor. Rene le Forrestrier, care nu era francmason, s-a referit de asemenea şi el la aceste documente. Ceva mai trziu, n anii 1920 şi 1930, instrucţiunile ducelui au fost urmate şi documentele secrete nu au fost publicate. Nicio informaţie nu a ajuns n presă, pentru că masoneria era cea care controla presa ncă din acele timpuri.[1]
SURSE

  1. Juri Lina Arhitectii inselaciunii, editura Lux Sublima.
  2. Foto: Internet

[/COLOR]