Păziți-vă de aceste vaccinuri, ca de foc ! – avertizează presa străină






Acum, când deja s-a anunțat la TV în România, de către francmasonul Streinu Cercel, începerea campaniei de vaccinare a fetelor de peste 9 ani (și culmea, recomandă și vaccinarea băieților) cu vaccinul antiHPV, voi părinți, să vă gândiți de 10 ori înainte de a face asta copiilor voștri. Iată de ce.


În special în presa alternativă au apărut numeroase articole care atrăgeau atenţia că este necesar să fim foarte prudenți în campaniile de vaccinare a copiilor. Printre altele, era vorba despre campania de vaccinare a fetițelor de 9-10 ani cu vaccinul quadrivalent Gardasil (contra tipurilor 6, 11, 16 și 18 ale virusului papiloma uman), în cadrul programului GAVI pentru anii 2017-2018. Eram preveniţi despre numeroasele efecte secundare ale acestui vaccin.

Gardasil şi Cervarix


Deja cunoscute, denumirile vaccinurilor anti-HPV sunt Gardasil (producător: Merck) și Cervarix (producător: GlaxoSmithKline). Ambele vaccinuri conțin particule virale asemănătoare virusului, obţinute prin tehnica ADN recombinant, mecanismul de acțiune al acestor particule fiind considerat a fi similar celor din compoziţia virusului natural.


Cervarix este un vaccin recombinant non-infecţios ce conţine molecule asemănătoare celor din compoziţia proteinei majore de capsidă, L1, din structura HPV16 şi a HPV18. Acest amestec de particule nu conţine ADN viral, ele nu pot infecta celulele şi nu pot determina o infecţie HPV.


Gardasil conţine ca substanţă activă particule asemănătoare celor din compoziţia virusului HPV (acestea se mai numesc şi proteine virus-like), obţinute prin metoda ADN recombinant după secvenţa proteinei majore de capsidă L1 corespunzătoare tipurilor 6, 11, 16 şi 18 de HPV. Proteinele virus-like din compoziţia vaccinului sunt produse prin fermentaţia în conteinere separate a tulpinilor recombinante de Saccharomyces cerevisiae (tulpini în genomul cărora s-a introdus gena care codifică proteina majoră de capsidă (L1)) obţinute pentru fiecare din tipurile de HPV implicate. Prin fermentare, Saccharomyces se înmulţeşte şi astfel produce cantităţi însemnate de particule L1 asemănătoare celor din compoziţia virusului. Fermentarea este separată pentru diferiţii recombinanţi de Saccharomyces în care s-a introdus gena L1 de la fiecare din cele patru tulpini de virus (HPV 6, HPV11, HPV16, HPV18). Particulele L1 recombinante sunt adsorbite pe adjuvantul reprezentat de sulfat hidrofosfat de aluminiu amorf. La producerea vaccinului s-a mai adăugat clorură de sodiu, L-histidină, polisorbat 80, borat de sodiu şi apă.


Aspecte importante referitoare la vaccinurile anti-HPV


Există mai multe aspecte care este necesar să fie luate în considerare cu privire la aceste vaccinuri anti-HPV:
1. Este vorba despre vaccinuri ce conţin particule obţinute prin tehnica ADN recombinant.
2. Aceste vaccinuri sunt total inutile contra cancerului de col uterin, dimpotrivă, într-un șir de cazuri ele au crescut probabilitatea de apariţie a acestei boli.
3. În țările unde vaccinarea a avut deja loc, aceste vaccinuri s-au dovedit a fi foarte periculoase. În SUA s-a creat chiar site-ul „adevărul despre Gardasil” (truthaboutgardasil.org), care conţine istoricul medical post-vaccinare anti-HPV al multor fete și mame ale acestora, în care se relatează modul în care vaccinul le-a schilodit, le-a schimbat în persoane cu dizabilități.


Aspecte referitoare la vaccinurile utilizate ca modalităţi de reducere a populaţiei
Cercetătorii independenți consideră că vaccinurile pentru reducerea populației sunt de două tipuri. Primul vizează fetele de 12-20 ani. El s-a introdus pe motivul prevenţiei cancerului mamar sau de col uterin. Conținutul acestora este similar vaccinurilor prin care au fost sterilizate fetițele în Mexic, Nicaragua, Phillipine, Kenya – acestea au fost vaccinuri anti-tetanus. Ele au acţionat prin crearea în organism a așa numitei „sarcini false” permanente, și posibilitatea de respingere a sarcinii, când aceasta apărea, chiar după 3-4 luni de graviditate. În plus faţă de acțiunea directă, vaccinul administrat putea avea un impact psihic colosal, dat fiind că numeroasele avorturi survenite la sarcină înaintată puteau crea o spaimă enormă față de posibilitatea unei sarcini în sine.

Cel de-al doilea tip de vaccin vizează femeile cu vârste peste 45 de ani. Conținutul acestuia: imunoglobulină umană și organisme modificate genetic. Acestea acţionează asupra organismului prin excitarea bruscă a imunității ca urmare a injectării de imunitate „tânără” (imunoglobuline) și ulterior reducerea ei bruscă la cote minime, timp de 2-5 ani, fără alimentarea „imunității tinere”, adică aducerea organismului în imposibilitatea de a rezista infecțiilor. Ei bine, se pare că vaccinul contra cancerului de col uterin are efectul doi în unu. Acoperă, ca efect funest, şi primul şi al doilea tip de vaccin, concomitent.
O minciună uriașă?
În continuare, prezentăm date ştiinţifice care vorbesc de la sine despre inutilitatea Gardasilului din punct de vedere medical. Ceea ce nu se ştie deoarece nu s-a mediatizat pe scară largă despre vaccinul Gardasil este cuprins în concluziile studiului care a fost publicat în revista de specialitate Journal of American Medical Association (JAMA), în numărul din 15 august 2007 (vol 298, nr. 7) intitulat „Efectul vaccinului anti-HPV 16/18 cu particule virus-like L1 asupra femeilor tinere cu infecție HPV preexistentăˮ (Effect of human papillomavirus 16/18 L1 viruslike particle vaccine among young women with preexisting infection). Studiul avea scopul să stabilească eficiența utilizării vaccinului anti-HPV pentru femeile infectate HPV (din care, de facto, fac parte un procent consistent dintre femeile active sexual, indiferent de vârstă).
Articolul din JAMA conține date uimitoare despre ineficiența vaccinului. Acest articol arată că vaccinul contra HPV adesea provoacă creșterea încărcării virale în țesutul cervical (col) și că este total ineficient în eliminarea virusului din organism. Redăm în continuare un scurt rezumat al acestui articol ştiinţific extrem de relevant:
„Obiectivul studiului: să se evalueze dacă vaccinarea antiHPV 16, 18 crește rata clearance-ului viral (eliminării virusului) din organism la femeile infectate HPV.
Loturile de studiu: un total de 2189 de femei cu vârsta cuprinsă între 18 și 25 de ani au fost recrutate în perioada iunie 2004 - decembrie 2005. Toate participantele aveau testele pozitive pentru ADN HPV. Acestea au fost urmărite din punct de vedere medical cel puțin 6 luni, și s-au înregistrat toate rezultatele la testările ADN HPV din aceste luni. Din numărul total de femei, în mod aleator, s-a realizat un lot care să primească trei doze de vaccine antiHPV, şi un lot control – l-a care în loc de vaccine antiHPV s-a administrat vaccin antihepatitic A. Participantele care au primit cele trei doze de vaccin bivalent antiHPV 16, 18 L1 au fost în număr de 1088. Lotul control a fost alcătuit din 1101 femei.
Prezența ADN HPV a fost analizată în probele de celule cervicale prelevate atât înainte de vaccinare cât și după vaccinare – la 6 luni (după 2 doze), și la 12 luni (după 3 doze), la toate participantele din ambele grupuri. Au fost comparate ratele de clearance viral specific.
Rezultatele studiului: s-a observat că nu a apărut o îmbunătăţire (creștere) a clearance-ului viral la 6 sau la 12 luni în grupul celor care au primit vaccin antiHPV, comparativ cu grupul control. Rata eliminării virusului din colul infectat, pentru HPV16, 18, la 6 luni a fost de 33,4% în grupul vaccinat antiHPV și de 31,6% în grupul vaccinat antiHVA. Ratele clearance-ului viral la 12 luni au fost de 48,8% în grupul vaccinat antiHPV și 49,8% în grupul vaccinat antiHVA. După cum se poate observa, diferenţa de procente între cele două loturi, la ambele termene, nu este deloc semnificativă. De aceea cercetătorii au concluzionat că nu a existat nicio dovadă de efect terapeutic ale vaccinării antiHPV. De asemenea, s-a observat că nu a existat efect terapeutic nici pentru alte tulpini HPV, oncogene sau non-oncogene, la femeile care au primit toate dozele de vaccin, la femeile cu infecție singulară, sau la femeile cu alte coinfecții vaginale.
Concluzia studiului a fost că la femeile HPV pozitive, vaccinarea antiHPV 16, 18 nu a accelerat eliminarea virusului (clearance-ul viral) din ţesutul infectat și că vaccinul nu ar fi indicat să fie utilizat pentru infecții prevalente. Rezultatele studiului realizat la nivelul de comunitate furnizează dovezi puternice că nu există beneficiu terapeutic al acestui vaccin. Mai mult, cercetătorii afirmă că nu văd niciun motiv să creadă că există vreun beneficiu terapeutic al acestui vaccin în altă parte deoarece efectul biologic al vaccinării în rândul femeilor deja infectate HPV nu se consideră că ar varia cu populația investigată. Pe scurt, rezultatele lor demonstrează că la femeile pozitive pentru testarea ADN HPV, vaccinarea antiHPV 16, 18 nu accelerează clearance-ul viral și, prin urmare, nu ar fi indicat să fie utilizat cu scopul de a trata infecții prevalente.”
Cu alte cuvinte, autorii nu au găsit dovezi că vaccinul funcționează. Aceasta a condus la concluzia cutremurătoare că Gardasilul este un uriaș fals medical. Cercetătorii au urmărit să aducă argumente care să determine orice medic, guvernator și autorități din domeniul sănătăţii în SUA (și oriunde în lume) să reevalueze politica de vaccinare cu Gardasil. E dificil să apreciezi cinstit aceste dovezi și concluzii științifice, scriu jurnaliștii americani, fără să ajungi la concluzia că politica vaccinării obligatorii cu Gardasil, promovată în prezent în toate statele, se bazează pe orice, numai pe datele științifice nu.

Complot sau lăcomie?
Există mai multe teorii care explică motivele acestei politici (politica vaccinării antiHPV). Una dintre ele este cea a profitului financiar. Companiile farmaceutice, Big Farma, impun politica vaccinării obligatorii pentru a obține profituri financiare din comercializarea unui număr mare de vaccinuri în diferite state. Ideea este confirmată cel puțin de faptul că, spre exemplu, guvernatorul statului Texas, Rik Perry, care a fost primul care a acceptat obligativitatea acestei vaccinări, avea legături secrete cu compania farmaceutică Merck (demnitarul cu cel mai înalt rang din administrația lui Perry lucra la Merck – producătorul Gardasilului).
O a doua teorie – un complot care are ca scop intoxicarea oamenilor. Această teorie, care pare neverosimilă unor cititori, presupune că această vaccinare obligatorie este introdusă pentru a crea în viitor diferite afecţiuni prin intoxicarea oamenilor cu substanţe chimice periculoase și diferite molecule obţinute din organisme modificate genetic (Saccharomyces în al cărui ADN s-a introdus gena L1 din compoziţia diferitelor tulpini HPV) conținute de vaccinuri. Intoxicarea oamenilor va avea un efect financiar de creştere a veniturilor companiilor farmaceutice, după ce vor apare boli grave care necesită „tratament” medicamentos. Multă lume care susține această teorie crede chiar faptul că virusul care provoacă SIDA, spre exemplu, a fost creat de savanți şi implementat în populația homosexualilor din New York la finele anilor 1980 prin vaccinuri (vaccinarea antihepatită B).
Ceea ce nu se știe despre vaccinul Gardasil, şi aceasta este a treia teorie referitoare la motivele politicii de vaccinare antiHPV, se referă la controlul populațional. Conform acestei teorii, sarcina principală a vaccinării obligatorii este să deprindă poporul american şi celelalte popoare să se supună preparatelor medicale obligatorii. Dacă introducerea preparatelor medicale obligatorii pentru o parte din populație va avea succes, această politică va putea fi extinsă asupra altor grupuri și într-un final – ar cuprinde întreaga populație a globului. Teoria despre profitul financiar este credibilă, ea nu necesită nimic în afară de lăcomia companiilor farmaceutice și coruptibilitatea funcționarilor. Site-ul newstarget.com consideră că aceasta este cea mai probabilă explicație a evenimentelor din jurul politicii de vaccinare cu Gardasil, dar nu exclude și alte explicații.
Comercializarea spaimei
Programul vaccinării obligatorii contra HPV nu se bazează pe ceva ce amintește de știința veritabilă, ci pe ideea înrădăcinată insistent în mințile oamenilor, transmisă ocazional de la persoană la persoană, aidoma unui virus, cu o viteză în creștere, întrucât mass-media, autoritățile medicale și reprezentanții companiilor farmaceutice mereu repetă această idee. Care idee anume? „HPV provoacă cancerul de col uterin, de aceea vaccinul contra acestui virus poate opri boala în evoluție și salva viațaˮ. Dar această ipoteză nu are suport științific real. Ea este mai mult un fel de folclor urban, fără a fi susținută de un fapt științific.
Există, de asemenea, convingerea că această idee este sugerată de către cei care obțin profituri financiare din vânzarea vaccinurilor (companiile farmaceutice care produc și comercializează vaccinul contra HPV). În cazul de față o asemenea companie farmaceutică este Merck — o corporație puternică, cu trecut dubios, un trecut bogat în acuzații de umflare artificială a prețurilor, evaziune fiscală (compania a deschis conturi offshore pentru a nu achita impozite de miliarde de dolari în SUA), piraterie deschisă și tăinuire de mărturii nefavorabile despre preparatele sale. Nu încape îndoială că fără anumite restricții etice Merck este capabilă de un fals medical de proporții. Și este gata să-l comită. În baza datelor din articol, vaccinarea obligatorie a fetelor cu Gardasil pare cea mai obraznică escrocherie medicală dintre cele comise de companie.
Site-ul newstarget.com crede că în prezent Merck este atrasă în falsul medical și că ea a influențat demnitarii din Administrația SUA și din autorităţile de sănătate ale statului, i-a corupt sau i-a atras prin alte metode în susținerea schemei enorme de comercializare a vaccinului, care în cel mai bun caz este inutil, iar în cel mai rău – periculos. Prevenirea cancerului de col uterin nu are nimic în comun cu comercializarea și prescrierea Gardasilului, iar întreaga campanie de vaccinare obligatorie cu acest vaccin ține în exclusivitate de marketing și comerț.
Marketingul vaccinului contra HPV este o clasică „comercializare a boliiˮ: extinderea spaimei față de boală ca metodă de a pune la colţ pacientul care caută „soluția”, devenită brusc accesibilă și asigurată de aceeași companie farmaceutică care a sprijinit din start zvonurile despre boală. Zarva din jurul cancerului de col uterin și a Gardasilului este un caz clasic de marketing pe spaimă, planificat pentru a le trezi consumatorilor temeri așa de mari, astfel încât în urma vociferării în spaţiul public a acestei spaime să apară legislația care să facă această vaccinare obligatorie.

Vaccinurile antiHPV
Atât Gardasil cât şi Cervarix au fost testate prin teste clinice de către companiile producătoare. Pentru cercetare au fost selectate femei care nu aveau infecţie HPV (dovedită prin analize specifice), care de asemenea nu aveau leziuni ale colului uterin și nici numeroși parteneri sexuali, cu alte cuvinte, cele care aveau cea mai mică probabilitate de a dezvolta cancer de col. Vârsta femeilor din grupul experimental era cuprinsă între 15-25 ani, vârsta indicată pentru acest vaccin fiind de 9-26 ani. Cele trei doze de vaccin contra virusului papiloma uman care sunt recomandate de companiile farmaceutice este necesar să fie administrate timp de 6 luni astfel: prima doză în ziua fixată, a doua doză la 2 luni, a treia doză după 6 luni de la prima administrare (conform MIMS).
Studiul Merck a durat 4 ani, iar cel al companiei Glaxo Smith Kline 2 ani și 3 luni. La prima etapă a testării clinice au fost vaccinate 768 persoane în studiul Merck și doar 560 în cel al companiei Glaxo Smith Kline. Participantelor li s-a administrat vaccinul intramuscular. Testele celor două companii au fost foarte asemănătoare ca design. După aceste investigaţii a urmat un studiu vast, cu participarea a 20.541 de femei, cu vârste între 16 și 26 ani. Acestea au fost monitorizate timp de 14 zile după administrarea vaccinului sau a placebo (cu conținut de aluminiu). Reacțiile post-vaccinale au inclus dureri de cap, greață, diaree, vomă, oboseală, dureri abdominale, amețeli, mialgii (dureri musculare). Au fost raportate ca reacţii adverse la vaccin: boli autoimune ca artrita juvenilă, artrita reumatoidă, artrita reactivă. Au existat femei care au fost vaccinate în primele 30 de zile de la debutul sarcinii (probabil nu ştiau încă de prezenţa sarcinii). S-a dovedit că o parte dintre acestea au născut copii cu defecte congenitale.
O cercetare de durată a siguranței vaccinului antiHPV sau a posibilelor interacțiuni cu alte vaccinuri administrate în aceeași perioadă, nu s-a efectuat. Dacă vaccinul antiHPV este administrat concomitent cu cel contra hepatitei В și/sau a DPT, influența acestora asupra sănătății femeii este greu de apreciat. De asemenea, vaccinul nu a fost evaluat din punct de vedere al potențialului cancerigen (capacitatea de a provoca cancer). Autoritatea SUA pentru verificarea produselor alimentare și a medicamentelor – FDA, Food and Drug Administration, a elaborat doar o atenţionare minimală privind vaccinul antiHPV: „Femeile care suferă de alergie la drojdie sau oricare altă componentă a vaccinului nu este indicat să folosească Gardasilˮ. Vaccinul vizează milioane de femei și fete din lumea întreagă, însă cercetările asupra lui au cuprins mai puțin de 0,01% din populația pentru care vaccinul este prezent pe piață. În procesul de cercetare a vaccinului au fost alese loturile de femei pe care acesta să fie testat, astfel că s-au admis în studiu în special „femeile tinere care nu au fost infectate de niciunul dintre cele 4 tipuri de HPV din vaccinˮ.
Pe site-ul Institutului Național al Cancerului din SUA se arată că în urma studiului niciuna dintre femeile care au primit trei doze de vaccin nu a dezvoltat infecția HPV cu tulpina HPV16 (până la finalul studiului, care nu a durat mult). Însă „22 de femei au dezvoltat anomalii celulare ale ţesutului colului uterin, care se pot solda cu cancerˮ. În plus s-a observat că „vaccinul nu oferă protecție contra altor tipuri de HPV, care pot cauza cancerˮ. De asemenea „nu se știe dacă protecția contra HPV16 este de lungă duratăˮ. Se precizează că acest vaccin „nu previne apariția cancerului din infecția HPV16 deja existentă în clipa vaccinării”.
Reprezentanții autorităților de sănătate afirmă că utilizarea vaccinului antiHPV nu înseamnă că nu va mai fi necesar să fie făcut testul Papanicolau, ci doar că e posibil ca el să fie făcut mai rar ca în prezent (la fiecare 2 ani).
În Australia…
Autorităţile de sănătate au anunțat recent că „Australia ocupă locul 2 privind cel mai scăzut număr de cazuri de cancer de col uterin și înregistrează cel mai mic nivel de mortalitate din cauza cancerului în lume”. Autoritățile federale din Australia cheltuiesc anual peste 90 milioane de dolari pentru a efectua examinări tip screening ale femeilor, privind cancerul de col uterin. Autorităţile afirmă că Australia va cheltui 436 milioane de dolari pentru a oferi un vaccin gratuit fetelor și femeilor între 12 și 26 ani. Era în discuție și vaccinarea băieților. Cu toate datele ştiinţifice şi clinice – ca reacţii post-vaccinale – existente în prezent, precum şi cu reacţiile autorităţilor japoneze şi columbiene privind vaccinarea antiHPV (interzicerea vaccinării), este uimitoare decizia autorităţilor australiene, nu credeţi?
O speranță iluzorie
În SUA, cancerul de col uterin afectează anual cca 13.000 femei. Ca urmare a acestei boli, cca 4.000 de femei mor anual. În lume, această boală face anual o jumătate de milion de victime, şi anual mor 225.000 de femei ca urmare a cancerului de col. În anul 2002, în urma acestei boli, în Australia au decedat 131 femei. În anul 1970 a fost lansată ipoteza că cancerul de col uterin este cauzat de virusul herpes simplex (HSV), transmis prin contact sexual. Presupunerea se baza pe cercetările populaționale. În anul 1980 a apărut altă opinie, acceptată și în prezent, cum că cancerul de col uterin ține de transmiterea virusului papiloma uman (HPV). Dar chiar și Institutul Național al Cancerului din SUA a anunțat că nu a fost depistată o legătură cauzală între acest virus şi cancerul de col.
Grupul virusurilor papiloma umane include peste 100 de tulpini (tipuri), dintre care doar 30 au legătură cu cancerul de col uterin. În anul 1992 specialiştii în biologie moleculară Peter Dewsberg și Jody Schwartz de la Universitatea California au descoperit că persoanele cu cancer de col uterin sunt mai vulnerabile la infecția genitală cu HPV şi HSV. Ei au pus în evidenţă prezenţa HPV și HSV în celulele cancerului de col, şi au subliniat faptul că existenţa infecției virale nu era considerată cauza cancerului. Studiile realizate până în prezent arată că aproximativ 75% dintre persoanele active sexual este posibil să fie afectate de HPV. Cu regret, alte cauze posibile ale cancerului – spre exemplu, contraceptivele orale, lubrifianții, spermicidele și alte substanțe toxice asemănătoare celor care sunt conținute în obiectele de igienă personală, nu sunt studiate, din contră, sunt ignorate. De asemenea, prea puțină atenție se atrage asupra alimentației, a modului de viață, a bunăstării emoționale, a respirației corecte, a somnului bun, a exercițiilor fizice și a procedurilor acvatice, ca pârghii importante în prevenirea cancerului sau în tratarea lui.
Publicat în anul 2003, studiul cercetătorului australian Mike Adams conține concluzia că insuficiența de seleniu și zinc poate fi un factor de risc în dezvoltarea cancerului de col uterin. „Pare lipsit de logică și prea simplu ca un vaccin să prevină cancerul. Eu cred că acest vaccin este încă o speranță iluzorie de a reduce posibilitatea dezvoltării cancerului și un pretext minunat de obținere a veniturilor pentru autorii și producătorii acestui vaccinˮ – concluzionează autorul articolului.
Academia Națională de Medicină (anterior, IOM) a admis: „Vaccinurile nu sunt libere de reacții adverse sau efecte adverse”. Cercetări specifice privind componentele vaccinurilor precum adjuvanții (în majoritatea cazurilor, săruri de aluminiu) sunt deja indicate ca fiind responsabile de simptomele neurologice și, în unele cazuri, teste in vivo și studii epidemiologice au demonstrat o posibilă corelație cu bolile neurologice. Daunele neurologice induse la pacienții sub hemodializă tratată cu apă care conține aluminiu sunt raportate în literatura de specialitate. Recent, cu vaccinurile adoptate la nivel mondial împotriva papilomavirusului uman (HPV), dezbaterea a fost reluată din cauza unor efecte adverse raportate de unii subiecți tineri.


Studiile specifice au comunicat existența simptomelor legate de sindroamele descrise înainte de administrarea vaccinului. De exemplu, sindromul regional al durerii complexe (CRPS), sindromul de tahicardie ortostatică posturală (POTS) și sindromul de oboseală cronică (CFS). Efectele secundare care pot apărea într-un timp relativ scurt pot fi locale sau sistemice. Sunt descrise dureri la locul injectării, umflarea și mișcarea incontrolabilă a mâinilor (deși acest ultim simptom poate fi considerat sistemic). Printre efectele sistemice, febră, cefalee, iritabilitate, convulsii epileptice, pierderi de vorbire temporare, disestezie și pareză a membrelor inferioare, bufeuri, tulburări de somn, reacții de hipersensibilitate, dureri musculare, sincopă recurentă, foame constantă, depreciere semnificativă a mersului, incapacitate de a menține postura ortostatică.

Iată, de exemplu la vaccinul Cervarix al companiei GlaxoSmithKline Biologicals, elemente depistate sub microscop: Al (OH) 3 AlSi, FeAl, SiMg, CaSiAl, CaZn, FeAlSi, FeCr, CuSnPb și Gardasil al companiei Sanofi Pasteur MSD: CaAlSi, AlSi, SiMgFe, Al, Fe, AlCuFe, FeSiAl, BiBaS, Ti, TiAlSi.

Ei…dacă asta doriți să fie introdus în organismele adolescente ale copiilor voștri, atunci vaccinați-i….o să-I aveți pe conștiință…


 Multă sănătate !


Surse:https://3rim.info/5377-beregites-eti...kak-ognya.html ;https://noi.md/md/analitica


<font size="4">


Sursa:https://burebista2012.blogspot.com/2...1WkA329AedvjAs