Sfatul Bătrânilor - 17 - Apa, Pamantul si Omenia Neamului

[Enciu Stefan]

Sfatul Bătrânilor - 17 - Apa, Pamantul si Omenia Neamului
Bine ati venit la o alta lectie de viata.

Am cunoscut Oameni ale caror sfaturi au insemnat enorm de mult pentru formarea mea ca Om. La randul meu am sfatuit multi tineri si acum, cu o parte dintre acestia, ma mandresc.

Să nu uităm niciodată Scopul nostru principal din Viată, care nu este altul decât acela de-a trăi cu toţii Frumos, Fericiti si Sanatosi.

------

Cat despre APA din Romania, despre Pamantul Romanesc si despre Omenia Neamului nostru, ma inclin ...in semn de admiratie.

O sa citesc tot mesajul acesta Lenuta.

Dar, indiferent ce fac altii...si este foarte bine ca lumea gandeste si se misca...., DAR daca tot a dispus DUMNEZEU sa ne intalnim, de ce nu ramanem impreuna sa facem ceva CONCRET.

Cum spui tu ca-i cauti pai cu bun simt...asa-i caut si eu. In Clipa aceasta suntem doi oameni, ceea ce este un lucru minunat.

Si uite :
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...?p=499#post499
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...l-1-%29...S3-n!

...ca nu sunt singur. Mai este un Om alaturi de mine, Catalin Zamfir. Asa ca daca nu pierzi Sistemul acesta S3, o sa fim TREI.

Stii ce inseamna asta, fata de nimic .... ?

ENORM !!!


Caut de nu crezi LIANTUL de-a unii Romanii. Azinoapte am vazut ca acesta nu se gaseste la o singura persoana, ci la TOTI Fiecare dintre noi avem un mic segment de lagatura.....Trebuie cautat acest segment la fiecare in parte....


Si Materia, Banii, bunastarea materiala, o facem noi, daca mintea ne este limpede si daca Sufletul ne este curat....constientizam ce inseamna sa Muncim Cinstit.

Ce asteptam ?
De ce nu comunicam pe toate caile posibile.....?
Sa vada TOTI, sa ia aminte.....

Fiind TOTAL deschisi putem sa folosim retelele neuronale ale TUTUROR semenilor nostri.

Stii bine ca Romanii gandesc profund in toate domeniile de activitate...Nu toti, dar suficienti.
Tu ai un fond extraordinar de Frumos. Iesit din comun..... dar, nu ai dreptul in schimb, sa nu armonizezi Spiritul cu Materia.
Transforma acest " dar "...in DAR.....

Primul ban Cinstit facut impreuna, o sa cristalizeze tot sistemul celorlalti " sufletisti ", care cred cu Adevarat in tine....Nu te ascunde dupa " dar cum nu am primit nici o reactie am considerat ca nu suntem pregatiti material, "

Nu ai primit nici o reactie ?
Cat te-ai luptat cu latenta ta, cu tine insati s-o primesti....?
Nu lasa sistemele aleator.... Coordoneaza-le....

Cateva persoane de bine....saptamanile trecute au spus ca-si anunta studentii, prietenii, amicii, sa mi se alature...ca ceea ce fac pe acest forum este ...cum este...., dar...din pacate, ei, au neglijat s-o faca.... Altii mi-au trimis felicitari....dar, acelasi lucru, stau departe....
Si cel mai grav este ca altii mi-au spus ca este minunat ce fac, dar sigur nu ne vor lasa rusii, americanii sau israelienii sa facem ce ne propunem...de parca m-ar interesa pe mine pararea lor.....Fiecare cu ce are....

Suntem foarte tari in a contempla, a arata cu degetul, a visa fara o baza solida de autocunostere si-a arde gazul inutil....

Te rog sa citesti si aici :
http://www.sfatulbatranilor.ro/threa...ile-viitorului

In mesaj este scris :
Astept cu bucurie sa redescoperim impreuna si alte bogatii naturale ale Romaniei, pe buna dreptate "Gradina a Raiului" caci avem aici de toate: munti, dealuri, campii, rauri, fluviu, Mare...,animale salbatice blande si cate si mai cate....Poate cine stie, punandu-le cap la cap, ne trezim cat mai multi sa stim cum sa ne folosim ceea ce ne-a picat din Cer si sa ne ajutam semenii si astfel, chiar si printr-o simpla informatie trimisa mai departe...

" Astept ....". NU ASA...Ce asteptam ? Mila....?

COMUNIC...Aceasta este CHEIA Lenuta....COMUNIC DESCHIS....cu TOT si cu TOATE, pe TOATE caile...

COMUNIC ALTRUIST - CHEIA cea mai importanta

Asa ca nu pierdeti Oameni buni Sistemul S3....ca sa putem IMPREUNA sa trecem la S4....samd....PANA LA Sn

Zile pline,
adi

PS. Cat despre APA din Romania, despre Pamantul Romanesc si despre Omenia Neamului nostru, ma inclin ...in semn de admiratie.






----- Original Messag -----
From: Lenuta Onofras
To: adi pop
Sent: Monday, December 28, 2009 1:06 PM
Subject: Fw: Un Om pregatit....


Uite Adi, dintr-o postare de a mea de pe "matriceanoiiromanii"...ca perspective, dar cum nu am primit nici o reactie am considerat ca nu suntem pregatiti material, caci sufletesteeee...cat cuprinde !!!
Nu-i cunosc personal, dar ca si tine, caut...si tzes legaturi, poate cine stie !


" Bine ne-am regasit iubiti prieteni, intr-o noua saptamana minunata !

Am primit de la Cornelia (careia ii multumesc din inima), un e-mail despre o apa minerala ce se gaseste in Banat, de unde sunt si eu (nu am lasat tot aricolul ca sa nu fac reclama). Aceasta, cat si articolul postat recent de Ramona cu referire la maestrul spiritual Arsenie Boca, m-a facut sa imi aduc aminte si de alti maestrii, cat si de frumusetile si bogatiile fizice ale acestui pamant romanesc, ce a fost binecuvantat de Dumnezeu cu atatea comori spirituale si materiale. Mi-au venit in minte intai de toate, apele termale si minerale care sunt peste tot in Romania, apoi acele fructe de padure, dupa care cei de peste granita se dau in vant, catina, considerata aur vegetal, ciupercile denumite trufe (se spune ca din acestea au "cazut din cer" sub denumirea de Mana, pe cand Moise isi conducea poporul...,-interesant, nu m-am gandit pana acum la scrisa din biblie "Mana cazuta din Cer", adica gasita fara truda, ca si atunci cand spunem "mi-a cazut din cer"...).

Astept cu bucurie sa redescoperim impreuna si alte bogatii naturale ale Romaniei, pe buna dreptate "Gradina a Raiului" caci avem aici de toate: munti, dealuri, campii, rauri, fluviu, Mare...,animale salbatice blande si cate si mai cate....Poate cine stie, punandu-le cap la cap, ne trezim cat mai multi sa stim cum sa ne folosim ceea ce ne-a picat din Cer si sa ne ajutam semenii si astfel, chiar si printr-o simpla informatie trimisa mai departe...



Asadar:



" Apa minerala Perenna, care izvoreste dintr-un satuc uitat de vreme din Banat , este singura din lume care pune in pericol suprematia celebrei Evian din Franta, cea mai pura apa din lume. Organizatia Mondiala a Apelor Minerale a comparat diferentele dintre etalonul mondial al puritatii apei, Evian, si sute de alte probe trimise de producatori de pe toate continentele. Testele au aratat ca Perenna din Romania si Evian din Franta sunt identice in proportie de 96,1%. Rezultatele analizelor arata ca atat gustul, cat si calitatile apei Perenna sunt aproape identice cu ale celebrei ape minerale din Alpi.

Izvorul apei romanesti cu aceste calitati deosebite e in satul Calina, Caras- Severin, unde nu mai locuiesc decat 40 de oameni, dintre care jumatate lucreaza pentru scoaterea la suprafata, prelucrarea si imbutelierea apei Perenna. Apa izvoraste din stanca de calcar, se filtreaza prin sisturi cristaline de 200-300 de metri, are o durata de valabilitate foarte mare, de pana la 7 ani, si o puritate microbiologica extraordinara. Capacitatea sursei este una dintre cele mai mici din tara , iar fabrica n-are mai mult de 400 mp. In sat sunt peste o suta de case parasite, deoarece, din cauza solului stancos, in zona nu se poate face nici macar agricultura. Ceea ce s-a dovedit un mare avantaj pentru puritatea apei minerale din zona: lipsa oricarei activitati industriale sau agricole a contribuit la calitatea sursei de apa. "



http://www.youtube.com/watch?v=c0FUyWWdrfU&hl=ro





http://www.ecomagazin.ro/catina-comoara-naturista/





http://emilemil.multiply.com/journal...E_SI_TINERETE_





"






----- Forwarded Message ----
From: adipop <adipop>
To: Lenuta Onofras <lenuta_onofras>
Sent: Mon, December 28, 2009 11:27:13 AM
Subject: Re: Un Om pregatit....


Da, sa vedem daca reusim sa unim doi trei oameni la un astfel de nivel....
Dar, ca tot a venit vorba...cati Oameni pregatiti cunoasteti ?

adi
----- Original Message -----
From: Lenuta Onofras
To: adi pop
Sent: Monday, December 28, 2009 11:15 AM
Subject: Fw: Un Om pregatit....


Un alt Om pregatit !

O super zi iti doresc !
Lenuta.


----- Forwarded Message ----
From: DAN MIRAHORIAN <danmirahorian>
To: Lenuta Onofras lenuta_onofras@yahoo.com
Sent: Mon, December 28, 2009 10:46:29 AM
Subject: medicina materiala, energetica si informationala,


buna
o zi buna

am lucrat la un studiu despre medicina materiala, energetica si informationala, care va fi postat in zilele ce urmeaza dupa articolul (desi este inca in lucru) dedicat centrelor energetice subtile(chakra, nei tan) si cel dedicat energiei vitale(prana, chi,ki ,ankh, mana, orgon, camp morphogenetic, camp de torsiune, tahionic,...);

daca va intereseaza mentineti legatura cu siturile de mai jos:
see published books:vedeti cartile publicate pe:


http://www.scribd.com/MIRAHORIAN

http://www.scribd.com/essenza_divina/

http://www.scribd.com/trueidentity

http://www.scribd.com/trancegate

http://www.scribd.com/GUIDEDAWAKENING





SITE MIRAHORIAN:http://www.danmirahorian.ro
QI MAGEN SITE:http://www.danmirahorian.com
PSI SCIENCES:http://www.psi-sciences.com







----- Forwarded Message ----
From: adi pop <adipop>
To: Octavian Sarbatoare <sarbatoare>; radubudei@yahoo.fr; psavescu@gmail.com; apatrutz@yahoo.com; herrvonbartosh@yahoo.com; sabin_gutan@yahoo.com; sarmizegetusa_om@yahoo.com; vlad_popa1971@yahoo.com; ioanaalex68@yahoo.com; kunyla@yahoo.com; zalmoxa_adipop@yahoo.com; satraiti2000@yahoo.com; eu_sunt9910@yahoo.com; administrator@cab.ro; dungureanu@rdscv.ro; biotron.cercetare@yahoo.com; sanda_romosan@yahoo.com; oprea_sandu@yahoo.com; viacob@yahoo.com; laruca_m@yahoo.com; bebu.bianka@gmail.com; iliebezna@yahoo.co.uk; constantin.buzatu@cez.ro; nana_miruna@yahoo.com; oanna666@yahoo.com; petrughicu@yahoo.com; scoalaignat@yahoo.com; dan_miculeasa@yahoo.com; office@printex.ro; luifelmar@yahoo.com; preda@icmet.ro; priboi_ionel@yahoo.com; gelu_stefanescu@yahoo.com; trusca_bebe@yahoo.com; doinap@popservice.ro; marogel_ioan@yahoo.com; alphatech10@gmail.com; flori@popservice.ro; radu_necea@yahoo.com; stefan@popservice.ro; transport@agroindustriale.ro; gabrielboldea@yahoo.com; mihalcea_olga@yahoo.ro; gabrielboldeaq@yahoo.com; ccraiova14@yahoo.com; mihaelahq2005@yahoo.com; irimescu_cristian@yahoo.com; crisstina.mirela@yahoo.com; mnm@idilis.ro; iuliana_cristina381@yahoo.com; adrian.scheul@gmail.com; florin@complexity.ro; virgiliu.stroescu@gmail.com; cristina.onix@gmail.com; nelaalen2002@yahoo.com; office.publicis@gmail.com; luciavulpe@yahoo.com; florispirituale@hotmail.com; marchidan21@yahoo.com; marchidan21@gmail.com; yo7aoz@yahoo.com; asii.romani@yahoo.com; gold_ghirlande@yahoo.com; rmocanu99@yahoo.fr; officergc@rdscv.ro; talk2nicu@yahoo.com; contact@asiiromani.eu; cdonoaica@7lcp.com; lenuta_onofras@yahoo.com; paulcitroenc8@yahoo.com; cristina_ruris@yahoo.com; sboraeugen@yahoo.com; eugen.pavel@gmail.com; karmaispas@yahoo.com; octavianarhip@yahoo.com; rodica.zaborila@daciagroup.com; bender <bender>; energochiropractor@yahoo.com; nicolaenacioiu@yahoo.com; badilami@rdslink.ro; goionutgo@yahoo.com; rpopa@pdx.edu; dan slavila <danslavila>; blogatu@gmail.com; mihaifirica@yahoo.com; Gabriel Vladut <office>; office@doctortech.ro; Mircea Toma <mmtoma>; sergiu.bruma@aitt.m; diana.grozav@aitt.md; lidia.maier@aitt.md; ICECHIM Sanda Velea <general>; PLIMM Calafat <office>; office@seraverticala.ro; contact@alea.ro; Hopartean Corneliu <eco_c_d_ro>; simtec@rdslink.ro; liana.tataranu@yahoo.com; omniasig@oltenia.ro
Sent: Mon, December 28, 2009 12:41:02 AM
Subject: Un Om pregatit....


http://old.ieseanul.ro/articol/ziar/...in-lume/16378/




--------------------------------------------------------------------------------

[Banu Ionut]

Apa ,Pamantul sunt lucruri primordiale pentru fiecare om ce traieste pe acesta planeta,pentru a putea supravietui in continuare ,este obligatia fiecaruia in parte sa pastreze aceste lucruri intacte si aiba grija de ele pentru ca si natura prin prisma universalitatii infinite ne va rasplati dupa cum avem si noi grija de ea.
Omenia este un lucru invatabil dupa multe exepriente de viata ,odata invatat acest lucru, iti demonstrezi ca poti sa aduci un beneficiu tie si celorlalti din jur.

[arienne2003]

1 decembrie 2011
Despre legea ţării, a firii, a pământului şi a omeniei
Autor: IULIA GORNEANU
E postul Crăciunului, e început de decembrie şi e Ziua Naţională a ro*mâ*nilor. Astăzi, mai mult ca oricând, cuvinte precum lege, dreptate, adevăr, identitate naţională ar trebui să fie rostite cu inima. Să ne întoar*cem în timp, atunci când cuvintele nu ne jucau feste, iar litera legii nu era nici mişcătoare, nici abstractă. Pentru moşii noştri au existat dintotdeauna două tipuri de legi, amândouă nescrise: o "lege divină" şi o "lege a firii" sau "a pământului". Mai exista şi o "lege a sângelui", a credinţelor neamului, cuprinsă în "pravilele strămoşeşti", precum şi un cod dacic al legilor naturii, "belagines", a cărui învăţătură a rămas necunoscută până astăzi.

Legea divină, generatoare de mituri şi rituri, este adusă în vatra satului de bătrânii înţelepţi, un "Sfat al Bătrânilor" care rânduia lumea după modelul arhetipal, "cel de la începuturi". Ovidiu Papadima vorbea despre o justiţie imanentă de ordin cosmic la poporul român, despre rânduială ca "lege a firii", pe care omul "nici n-o creează, nici n-o păzeşte, ci i se integrează firesc". Iar rânduială înseamnă "ierarhie, muncă şi echilibru"… Sistemul de cutume juridice arhaice cuprindea tot felul de rânduieli legate de proprietate, familie, muncă, dreptate. Şi mai cuprinde ceea ce noi am cam început să dăm uitării: legea ospitalităţii şi legea omeniei...

Sfatul Bătrânilor
Înainte vreme, bătrânii înţelepţi se aşezau în cerc, într-un loc consacrat (vatra sau hotarul satului, bradul, bise*rica), dispuneau de un instrumental al judecăţii rituale (răbojuri, însemne puse pe cel judecat şi pe locuinţa lui) şi aveau puterea de a pedepsi abaterile de la datină şi lege. Judecata înaintea Sfatului Bătrânilor începea în zorii zilei şi se termina o dată cu asfinţitul soarelui. Sentinţele erau fără drept de apel, după "legea bătrână şi dreptate", iar pedepsele, de la "dojană" până la alungarea din sat.
Ordalia – judecata divină

În vechime existau două feluri de judecată divină: cea exercitată exclusiv de divinitate şi cea făcută prin intermediul oamenilor, cunoscută sub numele de "ordalia". Cel condamnat la ordalie era supus unei singure probe, care putea fi a focului, a pământului, a apei sau a fiarelor sălbatice, iar dacă scăpa cu viaţă era considerat nevinovat. În ordalia pastorală, vinovatul era legat de un copac şi supus judecăţii divine, una sau două zile.

La vechile bisericuţe de lemn din Ţara Crişurilor există un fel de nişe exterioare în stânga altarului, numite perindele, locul în care cei găsiţi vinovaţi erau îngenuncheaţi şi puşi într-un fel de jug, fiind astfel expuşi oprobriului public timp de o săptămână. Judecătorii erau preotul, judele şi sfatul bătrânilor, iar "ceremonia" se desfăşura după slujba de duminică, atunci când se făcea "strigarea la bise*rică", obicei extins asupra întregii comunităţi pe 23 aprilie, la Sângiorz.

Stabilirea adevărului prin judecata divină, folosirea jurămintelor sacre (pe apă, pâine, sare, Biblie sau cruce), oraldia, pedeapsa pe*rin*de*lelor, riturile, cutumele şi tradiţiile paleojuridice, sfatul bătrânilor sau "ceata oamenilor bătrâni şi buni", cum o numea Romulus Vulcănescu, dovedesc sacralitatea legilor străbune, supravieţuitoare pe alocuri în satele noastre, ca un preţios şi poate nemeri*tat dar identitar.
Găseşti acest articol aici: http://www.jurnalul.ro/calendar/desp...iei-598022.htm

[Dragos]

Apa ...

Pe sub Dobrogea, trece al 4 brat a'l Dunarii. Este una din cele mai bune ape din lume, cu un PH perfect echilibrat si multe alte calitati. Inca sunt semne de intrebare, daca sa exploateze aceasta sursa sau sa o lase pentru generatiile urmatoare.

Pamantul ...

Pamantul nostru poate hranii intreaga Europa. Avem un pamant minunat, cu un potential enorm.

Omenia neamului ...

Aici nu stiu ce sa zic, dp cum ati zis si dvs. suntem campioni la aratatul cu degetul ... Avem un pamant minunat, daca ar putea sa ni'l cultive altii si sa ne dea si noua cat sa nu murim de foame ar fi super! Avem o apa minunata, de ce a-m bea'o mai bine bem o apa toxica, nu ne mai inmultim asa, ne ducem mai repede, o multime de "avantaje".

[arienne2003]

Apa ...

Pe sub Dobrogea, trece al 4 brat a'l Dunarii. Este una din cele mai bune ape din lume, cu un PH perfect echilibrat si multe alte calitati. Inca sunt semne de intrebare, daca sa exploateze aceasta sursa sau sa o lase pentru generatiile urmatoare.

Pamantul ...

Pamantul nostru poate hranii intreaga Europa. Avem un pamant minunat, cu un potential enorm.

Omenia neamului ...

Aici nu stiu ce sa zic, dp cum ati zis si dvs. suntem campioni la aratatul cu degetul ... Avem un pamant minunat, daca ar putea sa ni'l cultive altii si sa ne dea si noua cat sa nu murim de foame ar fi super! Avem o apa minunata, de ce a-m bea'o mai bine bem o apa toxica, nu ne mai inmultim asa, ne ducem mai repede, o multime de "avantaje".

Pune Saminta de Omenie in Pamantul tau si ud-o cu Apa vie... sa fii Campion aici !!

http://www.youtube.com/watch?v=lJJ85...eature=related

[arienne2003]

IMN DACIC
http://www.youtube.com/watch?v=x4-26...eature=related
Imnul Daciei
http://www.youtube.com/watch?v=P9vnT...eature=related

[Paul]

principii de sustenabilitate
planeta nu are resurse asa ca trebuie sa invatam sa ni le protejam pe cele deja existente

[ana_maria]

Vasile Alecsandri - Dan, Căpitan De Plai

(XV secol)

Frunza verde de malai;
Cine merge sus la rai?
Merge Dan, soiman de plai,
C-a ucis el multi dusmani,
Un vizir si patru hani.
Frunza verde lemn de brad,
Cine merge jos în iad?
Merg tatarii lui Murad,
C-au ucis în zi de mai
Pe Dan, capitan de plai!
(Fragm. de cântec poporal)

I

Batrânul Dan traieste ca soimul singuratic
În pestera de stânca, pe-un munte paduratic,
Privind cu veselie cum soarele rasare,
Dând viata luminoasa cu-o calda sarutare,
Privind cu jale lunga cum soarele apune...
Asa si el apus-a din zile mari si bune!
Vechi pustnic, ramas singur din timpul sau afara,
Ca pe un gol de munte o stânca solitara,
Dincolo din morminte el trist acum priveste
O tainica fantasma ce-n zare s-adânceste,
Fantasma dragalasa a verdei tinereti
Ce fuge de rasuflul geroasei batrâneti,
Si zice: "Timpul rece apasa-umarul meu
Si cât m-afund în zile, tot simt ca e mai greu!
O! lege-a nimicirii, o! lege nemiloasa!
Când, când s-a toci oare a vremii lunga coasa!"
Apoi el pleaca fruntea si cade în visare,
Iar muntii, albi ca dânsul, se-nclina-n departare.
Ai timpilor eroici imagine augusta,
Pe când era el tânar, lumea-i parea îngusta
Pentru bine, si larga, prea larga pentru rau!
El ar fi vrut-o buna ca bunul Dumnezeu.
Deci îi placea sa-nfrunte cu dalba-i vitejie
Pe cei care prin lume purtau bici de urgie,
Si mult iubea când tara stiga: "La lupta, Dane!"
Sa vânture ca pleava ostirile dusmane.
Atunci a lui mânie ca trasnetul era,
În patru mari hotare tuna si fulgera,
Iar tara dormea-n pace pe timpii cei mai rai
Cât Dan veghea-n picioare la capatâiul ei.
Ades el pleca singur prin codri fiorosi,
În care luceau noaptea oteluri si ochi rosi,
Si daca murgu-i sprinten da-n laturi sforaind,
Viteazul cu blândete îl dezmierda graind:
"N-aibi grija, mai soimane! eu am si duc cu mine
O vraja rea de dusmani si buna pentru tine".
Si murgu-si lua calea în liniste deplina
Prin codri fara drumuri si fara de lumina.
Iar vulturii carpatici cu zborul îndraznet
Faceau un cortegi falnic eroului drumet.

Încrederea-nfloreste în inimile mari!

II

Batrânul Dan asculta graind doi vechi stejari
Crescuti dintr-o tulpina pe culmea cea de munte
S-având ca o coroana un secol pe-a lor frunte.
"O! frate, zice unul, un vânt în miez de noapte
Adusu-mi-a din vale lung vaiet, triste soapte!...
E sabie în tara! au navalit tatarii!
S-acum în balti de sânge îsi joaca armasarii!"
"Asa! raspunde altul, colo în departare
Zarit-am asta-noapte pe cer lumina mare!
Ard satele române! ard holdele-n câmpii!
Ard codrii!... Sub robie cad fete si copii.
Si-n fumul ce se nalta cu larme zgomotoase
Zbor suflete gonite din trupuri sângeroase!"
Batrânul Dan aude, suspina si nu crede!
Dar iata ca pe ceruri din patru parti el vede
Trecând un stol de vulturi urmati de uli gramada,
Atrasi în orizonturi de-a mortii rece prada.

Un fulger se aprinde în ochii lui pe loc.
"La lupta, Dane! tara-i în jar, tara-i în foc!"
Batrânul Dan desprinde un palos vechi din cui,
Si palosul luceste voios în mâna lui.
Batrânul Dan pe sânu-i apasa a lui mâna
Si simte ca tot bate o inima româna.
El zice cu mândrie, naltând privirea-n sus:
'Pe inima si palos rugina nu s-a pus.
O! Doamne, Doamne sfinte, mai da-mi zile de trai
Pân' ce-oi strivi toti lupii, toti serpii de pe plai!
Fa tu sa-mi para numai atunci palosul greu,
Când inima-nceta-va sa bata-n pieptul meu,
S-atunci inima numai de-a bate sa încete
Când voi culca sub tarna a dusmanilor cete!"
Apoi el strânge chinga pe zdravenele-i sale,
Îsi face-o cruce, pleaca si se coboara-n vale.

III

În scurtele rastimpuri când soarele declina
Si noaptea-si pune stema feerica, stelina,
E un moment de pace în care, neoprit,
Se pierde doru-n umbra amurgului mâhnit.
Atunci zareste ochiul minunile din basme,
Acele legioane de tainice fantasme
Care-ntre zi si noapte apar în loc oprite
Cu mantii lungi si albe de-a lungul învelite.
Asa apare-n sesuri maretul om de munte,
Calcând cu pasi gigantici pe urme mai marunte!
Nu stiu de el copacii tineri, crescuti pe maluri,
Dar râul îl cunoaste si scade-a sale valuri,
Sa treaca înainte viteazul Dan la lupta.
Si astfel tot el pasa pe cale ne-ntrerupta
Pân' ce soseste-n seara la casa lui Ursan.

Om aspru care doarme culcat pe-un buzdugan,
Ursan, pletos ca zimbrul, cu pieptul gros si lat,
Cu bratul de barbat, cu pumnul apasat,
E scurt la grai, naprasnic, la chip întunecos.
El e de peste Milcov pribeag misterios.
Toti care stiu de dânsul spun multe, dar soptind,
Si cale de o zare îl ocolesc grabind,
Desi-i place sa creasca sirepe herghelii,
Razlete pe întinsul câmpiilor pustii.
Pe vremea lui, sub ochii lui Stefan, domn cel mare,
Intrând în dusmani singur ca vieru-n stuhul tare,
A prins pe hanul Mârza din fuga cu arcanul;
Iar Stefan, de la dânsul în schimb luând pe hanul,
I-a zis: "Ursane frate! sa-ti faci ochirea roata,
Si cât îi vedea zare, a ta sa fie toata!"*
De-atunci el sta de paza în mijlocul câmpiei
Si nime nu s-atinge de zmeii hergheliei.

Drumetul intra, zice: "Bine-am gasit, Ursane!..."
Un aspru glas raspunde: "Bine-ai venit, mos Dane!
Ce vânt te-aduse-aice?"
"Vânt rau si de jelire!
Ne calc' pagânii, frate, si tara-i la pieire!"
Ursan tresare, geme, s-aprinde-n gândul sau.
Dan zice: "De pe munte venit-am sa te ieu,
Sa mergem".
"Dar! sa mergem!" adauga Ursan
Si mult cu drag priveste grozavu-i buzdugan.
Apoi un corn apuca si buciuma în vânt.

IV

Deodata se aude un tropot pe pamânt,
Un tropot de copite, potop rotopitor!

Ursan cu al sau oaspe în fund, spre soare, cata,
Si vad sub cerul luciu, în zarea-nflacarata,
Zburând o herghelie de armasari zmeiosi,
Cu coamele în vânturi, cu ochii scânteiosi,
Si-nfiorând câmpia de-o aspra nechezare.
Un voinicel în floare, pe-un alb fugar calare,
Îi mâna c-un harapnic ce-n urma lor pocneste
Si ca un sarpe negru prin aer se-nvârteste.
Ursan le-atine calea si caii stau în loc.
Apoi catre voinicul ce poarta busuioc
El zice: "Fulgo! prinde-mi pe murgul cel tintat,
Mos Dan si eu la Nistru ne ducem pe luptat!"
"Dar eu, întreaba Fulga, eu sa nu-mi cerc puterea?"
"Tu sa ramâi aice ca sa-mi pazesti averea."

Frumos odor e Fulga! si nalta-i e faptura!
Sub genele-i umbroase doi ochi lucesc ca mura,
Si parul sau de aur în creti lungi se lasa
Ca pe strujanul verde un caier de matase.
El are glas puternic în gura rumeoara
Si mers cu leganare de gingasa fecioara.
Oricine-1 vede-n soare cu pelita lui alba,
Purtând la brâu un palos si pe grumaji o salba,
Se-ntreaba: ce sa fie, fecior de zmeu, ori fata?
Iar când pe sub altita camasii înfirata
Zareste la lumina doi crini iesiti în unda,
Doi pui în neastâmpar de lebada rotunda,
Rapit de dor, el cade pe gânduri câte-un an!...

Voinicul e viteaza copila-a lui Ursan.
Ea intra-n herghelie cu pasul îndraznet
Si merge drept la murgul salbatic si razlet,
Zicând lui Dan ce-n treacat îi da povatuiele:
"Mos Dane! tu cu-a tale si eu cu ale mele!"
Sirepul o zareste, ridica narea-n vânt,
Încrunta ochiul, bate copita de pamânt,
Zburleste coama, salta, în laturi se izbeste;
Dar Fulga zvârle latul, de gât îl arcaneste
Si repede ca gândul, s-arunca usurel,
Îi pune mâna-n coama si-ncaleca pe el.
Gemând, el sare-n aer pe patru-a lui picioare,
Azvârle, se framânta, se spumega-n sudoare
Si-n zbor plecând deodata, nebun de groaza, murgul
S-afunda-n largul spatiu si spinteca amurgul...
Dar când steluta lunii apare viu la lume,
Copila se întoarce cu murgul alb de spume
Si zice: "Iata calul! El stie-acum de frâu
Ca palosul de mijloc si mijlocul de brâu."
Ursan cu drag raspunde: "Aibi parte de noroc!"
Apoi cu Dan batrânul, arzând de mare foc,
Încaleca si-n umbra dispar ca într-un nor...
Iar Fulga-i urmareste cu sufletul în dor.

V

E noaptea înstelata, e calda, linistita!
Se pare ca din ceruri pe lumea adormita
Pluteste-o lina, dulce, divina îndurare,
Dar ea nu poate stinge avântul de turbare
Ce duce calaretii pe-ntinderea pustie,
Precum doi spectri gemeni mânati de-o vijelie.
Ei zbor tacuti sub ochii stelutelor trezite
În orizontul negru ce-i soarbe si-i înghite.
S-afund mereu în taina noptii; dar gândul lor
De mult e cu tatarii în lupta de omor.
Otinta de lumina prin umbra viu înoata.
Ea creste, se înalta pe zare ca o roata
Si umple de vapaie cerestile abisuri.
Paduri, movile, râuri apar cazute-n visuri,
Dar leul de la munte si vierul de pe vale
Nu vad prin vis de sânge decât Moldova-n jale.
"E rosie luna!" zice din doi cel mai batrân.
"E luna însetata de sânge de pagân!"
Raspunde cel mai aspru... Si puii lor de zmei
Se duc tragând doi spectri de umbra dupa ei.
Se duc vârtej ca gândul plecat în pribegie,
Se duc pân' ce-a lor umbra întinsa pe câmpie
Le trece înainte si pân' ce se lovesc
În ochi cu faptul zilei... Atunce se opresc.

Si iata-i pe o culme nocturnii calatori,
Lucind sub cerul palid în mantie de zori!
Ei lasa jos pe coasta sa pasca armasarii
Si stau privind în vale cum fac pârjol tatarii.
Cinci sate ard în flacari pe câmp, si fumul lor
Se-ntinde ca o apa, pluteste ca un nor
De-a lung pe sesul umed, si zboara sus în aer,
Ducând cu el un vuiet de larma si de vaier.
Prin fum se zaresc umbre fuginde, ratacite,
Copii marunti, si mame, si fete despletite,
Si cai scapati în fuga, si câini, si boi în turme,
Goniti de tatarimea ce calca pe-a lor urme.
Ici, colo, se vad cete în lupta înclestate,
Miscari de brate goale în aer ridicate,
Luciri de arme crunte patate ros cu sânge
Pe care-o raza vie din soare se rasfrânge.
Apoi din vreme-n vreme o ceata luptatoare
Se-mprastie cu graba, lasând cadavre-n soare!
Iar lânga Nistru, multa urdie tatareasca
Naprasnic se ucide cu gloata româneasca.

Dan zice: "Mai Ursane! acolo e de noi!
Acolo râde moartea în crâncenul razboi.
Acolo sa dam proasca, sub ochiul cel de sus,
Tu dinspre faptul zilei, si eu dinspre apus,
Si cale sa deschidem prin aprigul dusman...
La lucru-acum, fârtate! la lucru, mai Ursan!"
"Amin si Doamne-ajuta!" Ursan voios raspunde,
Si-n gloata fiecare ca viforul patrunde.

VI

Ursan naval' s-arunca în neagra tatarime,
Croind o pârte larga prin deasa ei multime.
Sub mâna-i buzduganul, unealta de pieire,
Ca un balaur face în juru-i o rotire,
Un cerc de moarte-n care amar de cine-i prins
Sarmanu-nchide ochii si soarele-i s-a stins!

În laturi, înainte, în urma-i totul moare!
Zbor creierii din tidve sub ghioaga zdrobitoare,
Si-n urma, si-mprejuru-i, si-n laturi semanate
Zac sute de cadavre cu capete sfarmate.
Si astfel ne-mpacatul Ursan mereu lucreaza,
Si spre apus prin sânge mereu înainteaza.
Ca dânsul, Dan batrânul, erou întinerit,
Tot vine dupa palos spre mândrul rasarit.
El intra si se-ndeasa în gloata tremurânda
Ca junghiul cel de moarte în inima plapânda,
Si palosu-i ce luce ca fulger de urgie
Tot cade-n dreapta, -n stânga si taie-n carne vie...
Fug toti si pier din cale-i!... El striga: "Steie fata
Cui place vitejia, cui s-a urât de viata!"
Dar nime nu-ndrazneste la glasu-i sa apara,
Caci el se-nainteaza precum un stâlp de para,
Si cine-1 vede falnic, aprins, cu fruntea sus,
Îi pare ca alt soare se-nalta din apus.
Si astfel ambii oaspeti ai mortii ne-mpacate
Cosesc la vieti în floare pe straturi sângerate
S-ajung ei fata-n fata prin apriga furtuna,
Si armele lor ude crucis le împreuna.
"Noroc pe, Ursane!"
"Si pe, tot noroc!"
Dar n-a sfârsit cuvântul Ursan si cade-n loc,
Strapuns de o sageata ce-i intra-n piept adânc.
El scapa buzduganul, se pleaca pe oblânc
Si greu se prabuseste c-un geamat de pe cal.

Tatarii ca zavozii pe dânsul dau naval'!
"În laturi, litfe!" striga la ei viteazul Dan,
Punându-se de paza la capul lui Ursan.
Cu calu-n mâna stânga, cu pala-n mâna dreapta,
Amenintând cu ochii tatarii, mi-i asteapta
Precum asteapta zimbrul de lupi înconjurat
Sa-i zvârle cu-a lui coarne pe câmpul spaimântat.
Dar nici gândesc pagânii sa deie piept cu el,
Caci palosu-i naprasnic e vultur de otel.
Retrasi în jur deoparte, nemernici, sperieti,
Ei scot din a lor arcuri un vifor de sageti,
Si Dan, lovit în coaste, sopteste cu oftare:
"Ursane, pentru tine de-acum nu e scapare!"
Zicând, el cade-aproape, se sprijina-ntr-o mâna
Si palosul lui tine în loc ceata pagâna.

O! Dane capitane! puterile-ti slabesc
Si norii pe deasupra-ti trecând se învârtesc.
Tu mori! si tatarimea s-apropie de tine!

Dar iata din pustiuri un alb vârtej ca vine
Si trece prin urdie ca printr-un lan de grâu.
E un voinic calare pe-un cal ce n-are frâu,
Voinic, în brâu cu palos si pe grumaz cu salba.
E Fulga, ce apare ca o fantasma alba
Si grabnic pe-al ei tata rapeste din gramada,
Apoi cu el dispare ca soimul cu-a sa prada.

"Alah!" racnesc tatarii catând cu groaza-n urma...
Dar ce vad ei deodata, caci glasul lor se curma?
Ei vad curgând pe dealuri arcasii din Orhei
Ce vin cu-o falca-n ceruri, aprinsi ca niste zmei!
Un lung fior de spaima patrunde într-o clipa
Prin deasa tatarime ce-i gata de risipa,
Si toti pe loc la fuga plec iute, se duc orbi,
Cum pleaca din câmpie un nor întins de corbi.
Amar e de razletul ce-n urma lor ramâne!
Si cade, mic sau mare, pe mâinile române!
În fata cu românul nu-i mila, nu-i iertare,
Nici chiar în sân de mama nu poate-avea scapare.
O stiu de mult tatarii, o stiu de la batrâni
Si fug, nevrând s-asculte de sefi, de-ai lor stapâni
Tot omul vede moartea s-alearga-nspaimântat.
Cel viu uita si lasa pe mortul ne-ngropat
Si far-a-ntoarce capul se duce-orice pagân,
Ca-n umbra fiecarui s-avânta un român!

Iar hanu-si smulge barba, îsi rupe salul verde
Privind urdia-ntreaga în clipa cum se pierde.
Sub ochii lui în lacrimi, pe câmpul cel de lupte
Apar gramezi de lesuri, gramezi de arme rupte,
De cai ucisi, de care, de corturi risipite,
Si tuiurile oastei de oaste parasite!

O! pas cumplit al soartei! Tot ce-i era de fala,
Cai, steaguri, cete mândre, stralucitoare arme,
Cladiri de visuri nalte, magie triumfala,
A fost de-ajuns o clipa ca totul sa se darme!

VII

Ghirai a trecut Nistrul înot pe calul sau,
Luând pe Dan ranitul ca prada si trofeu.
El merge de se-nchide în cortu-i, umilit,
Precum un lup din codri ce-a fost de câini gonit.
Trei zile, trei nopti hanul nu gusta-n suflet pace.
Întins ca un cadavru jos pe covor el zace,
Dar când revine, palid, din lunga-i desperare,
În ochii lui trec fulgeri de cruda razbunare.
El striga sa-i aduca sub cort pe Dan batrânul.

Desi cuprins de lanturi, maret intra românul!
"Ghiaur! zice tatarul cu inima haina,
Ce simte firul ierbii când coasa e vecina?"
"Ea pleaca fruntea-n pace, raspunde capitanul,
Caci are sa renasca mai frageda la anul!"

Ghirai cade pe gânduri, lasându-si capu-n piept,
Si, îmblânzindu-si glasul: "O! Dan, om întelept!
Te stiu de mult pe tine, cunosc al tau renume
Din graiul plin de lacrimi orfanilor din lume.
Pe multi tatari cuprins-ai de-ai mortii reci fiori!
Acum îti veni rândul si tie ca sa mori.
Priveste! lânga usa calaul te pândeste
Cu streangul si cu pala ce-n mâna-i zânganeste.
Un semn, si capu-ti zboara la câini si la vulturi,
Si suiletu-ti se pierde în lumea de ghiauri.
Dar însa îmi fac mila de ani si de-a ta minte,
Gândind la batrânetea ce-apasa-al meu parinte,
Si vreau, cu daruri multe, pe tine-a te ierta
De vrei tu sa te lepezi acum de legea ta!"

Crestinul Dan, batrânul cu suflet luminos,
Înalta-a lui statura si zice maiestos:
"Ceahlaul sub furtuna nu scade musuroi!
Eu, Dan, sub vântul soartei sa scad pagân nu voi.
Deci, nu-mi convine viata miselnic câstigata,
Nici pata fardelegii în fruntea mea sapata.
Rusinea-i o rugina pe-o arma de viteaz,
Un vierme ce manânca albeata din obraz.
Cui place sa roseasca, roseasca... eu nu vreu
Nici pata pe-a mea arma, nici pe obrazul meu.
Alb am trait un secol pe plaiul stramosesc
Si vreau cu fata alba senin sa ma sfârsesc,
Ca dupa-o viata lunga, ferita de rusine,
Mormântul meu sa fie curat si alb ca mine!
Asa m-a deprins Stefan, usoara tarna-i fie!
La trai fara mustrare si fara prihanie.
Nu-mi trebuie-a ta mila, nu vreau a tale daruri.
Tu îmi întinzi o cupa mult plina de amaruri,
Departe ea de mine!... mai drept e ca sa mor!...
Iar daca ai tu cuget si-ti pasa de-al meu dor,
Ghirai, ma lasa, lasa în ora mortii grele
Sa mai sarut o data pamântul tarii mele!"

Uimit, Ghirai se scoala, cu mâna lui desface
Unealta de robie sub care leul zace,
Cumplitul lant ce-l leaga cu strânse noduri sute,
Si zice grabnic: "Tata, ia calul meu si du-te!"

Batrânul Dan ferice se duce, Nistrul trece,
Si-n aerul Moldovei se umila pieptu-i rece,
Si inima lui creste, si ochii-i plini de jale
Cu drag privesc prin lacrimi podoaba tarii sale.
Sarmanu-ngenuncheaza pe iarba ce straluce,
Îsi pleaca fruntea alba, smerit îsi face cruce
Si pentru totdeauna saruta ca pe-o moaste
Pamântul ce tresare si care-1 recunoaste...
Apoi el se întoarce la hanul, intra-n cort,
Suspina, sovaieste si, palid, cade mort!

Iar hanul, lung privindu-1, rosteste cu durere:
"O! Dan viteaz, ferice ca tine care piere,
Având o viata verde în timpul tineretii
Si alba ca zapada in iarna batranetii!"

[arienne2003]

...
Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul...
Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,
Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;
N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid
!
...

[Valeria]

Desi nimeni nu stie sigur ce s-ar putea intampla daca l-am da peste cap, circuitul apei este atat de important incat din ce in ce mai multi oameni spun ca ar trebui sa ne straduim cu totii sa nu-l stricam. Cu totii putem ajuta:

• Recicleaza: nu arunca hartie, plastic si sticla la gunoi – strange-le separat si pune-le in containerele de reciclare din cartierul tau. Daca nu stii unde, vorbeste cu parintii. Daca nu exista, intreaba-i de ce orasul vostru nu recicleaza.
• Economiseste: nu lasa lumina aprinsa degeaba. Nu lasa caloriferul pornit atunci cand esti plecat de acasa sau aerisesti. Nu lasa robinetul pornit degeaba. Nu trage apa la toaleta doar pentru o bucatica de hartie.
• Discuta: intereseaza-te si vorbeste cu parintii si prietenii despre mediu – bunicii si parintii tai nu au fost foarte grijulii cu el, asa ca tu si prietenii tai sunteti cei care trebuie sa-l faca bine. Deci este foarte important ca voi sa stiti cat se poate de multe despre felul in care este amenintat si felul in care trebuie protejat.

"Natura si educatia sunt asemanatoare, caci educatia transforma pe om si, prin aceasta transformare, creeaza natura."