Rezultate 1 la 2 din 2

Subiect: Congresului Spiritualității Romnești 2019

  1. #1
    Administrator
    Data nscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    1.030

    Congresului Spiritualității Romnești 2019

    Chelaru Mircia
    20 minute
    RĂZBOIUL DE 1000 DE ANI
    ȘI NEGAȚIONISMUL EXISTENȚEI NOASTRE!

    Discurs public n cadrul celei de XXIII seziuni a Congresului Spiritualității Romnești de la
    Zlatna și Alba Iulia,
    30 noiembrie 1 decembrie 2019

    Istoria umanității nu este o nșiruire de date statistice. Istoria popoarelor nu reprezintă viața lor bucolică și nici nu consemnează bunele intenții utopice ale minților luminate. Istoria lumii este tocmai istoria faptelor care i-au schimbat fizionomia civilizației sau i-au lăsat cicatrici hidoase, ireparabile. Se mai spune că ea, istoria, este o cocotă de lux care flirtează cu cel care o scrie și se culcă cu cel care o plătește mai bine. Nicol Zeno afirma cu năduf că s-a săturat să constate cum istoria a fost tălmăcită prin spusele mincinoase ale grecilor, evreilor, dar mai ales ale romanilor. Nu ntotdeauna cei care au făcut istorie au și scris-o!
    Istoria scrisă aparține așadar celui care are puterea. Acolo adevărul este totdeauna de partea nvingătorului. Sau a celui care plătește mai bine. Așa se face că istoria romnilor, cu nesemnificative excepții, a fost scrisă cu adevăr plămădit de cei care ne-au surclasat prin puterea numărului, armelor sau banilor. Mai nou, prin subversiune propagandistică și manipulare mediatică. Romnii au avut mereu simțul timpului istoric și l-au convertit n constante identitare păstrate n vestigii lucrate, dar mai ales n tradiția orală și rezistență spirituală. Insuficient! O eroare care astăzi se resimte n resursa noastră de argumente și alimentează patologia psihotică a inamicilor naturali.
    Am scris cele de mai sus pentru a nțelege de ce este nevoie de astfel de abordare. Mereu am lăsat pe alții să o facă n numele nostru și nu de puține ori am descoperit o Romnie desfigurată, stlcită de anateme și uri personale ale vrăjmașilor mai mult sau mai puțin declarați. Așadar, ndreptările trebuiesc a fi făcute! Consider că aici este locul să ni-l rememorăm pe supranumitul Apostol al Neamului, nimeni altul dect magnificul Nicolae Iorga, cu al său profetism de credință:
    Făcnd parte dintr-un popor, nfățișndu-i viața, ncălzindu-se astfel de toate silințele și credințele cheltuite n cursul epocilor, mișcat de nesfrșitele suferințe prin care a trebuit să treacă Neamul său pentru ca să ajungă pnă la timpul de față, avnd n sufletul său răsunetul tuturor triumfurilor și nfrngerilor cștigate și suferite n timp de secole, istoricul e un bătrn prin experiență a Nației sale. Dacă nu-l ntrebă alții, el este dator să vorbească, ținnd la dispoziția contimporanilor nvățături culese din vastul cmp al trecutului studiabil. Prin aceasta el nu iese din ndatoririle sale, ci le ndeplinește pnă la capăt.(...) ...nestrămutata mea credință este că, ntr-o societate ncă nefixată și căzută prea repede din ușorul entuziasm al nceputurilor n căutarea pătimașă a mulțămirilor materiale ale vieții, istoricul e dator a fi un animator neobosit al tradiției naționale un mărturisitor al unității Neamului peste hotarele politice și de clasă, un predicator al solidarității de rasă și un descoperitor de ideale spre care cel dintiu trebuie să meargă dnd tineretului ce vine după noi exemplul (A.R., Discursuri de recepție, București, 1911, p.3-24.)
    Personal, nu sunt un scriitor de romane, un inventator de stil livresc sau făuritor de metafore nemuritoare. ncerc doar a fi un ochi ca o diafragmă de aparat fotografic care surprinde Clipa și din suma clipelor să recompun radiografia ascunselor reguli care ne subminează. nsuși titlul discursului de față nu este metaforă. Este realitate crudă, este realism extras de sub radicalul unei conștiințe aproape tragice. Am ncercat să reconstitui pe parcursul celor o mie de ani invocați de maghiari ca fiind ai lor, cnd și unde a existat concordia ntre părți. Și dacă aceasta a fost exclusă, unde stă ascunsă cauza cauzelor pentru a da explicații nțelepte măcar n zilele acestui nceput de secol inteligent. Este timpul pentru a ne exprima n temeiul unor concluzii fără abatere.
    Pentru romnii aflați sub stăpnirea ungurilor sau, mai apoi, a austro-ungurimii, nu numai din Ardeal, cu excepția celor care au cedat și s-au convertit la regulile asimilării, Istoria a fost ca o cămașă de forță din care doar moartea pe roată i-a făcut scăpați. Istoria romnilor din vintrele Daciei Transalpine de sub stăpnirile trecute stă sub semnul terorii și a sălbăticiei. n loc de Libertate au avut doar mpilare. n loc de drepturi omenești, numai tratamente bestiale. n loc de Civilizație, doar discriminare!
    Toată memoria colectivă surprinsă de harul istoricului, cuprinsă de acuratețea lucidei decantări și recapătă amploarea și actualitatea, mai ales acum cnd armate ntregi de delatori și propagandiști ai negaționismului se reped asupra legitimității Statului Național Romn.

    SIMETRII ISTORICE CICLOIDE.
    Să ne ntoarcem, totuși, pentru puțin n timp, doar pentru a constata existența aceluiași climat de uneltiri ostile mpotriva romnilor, imediat după Marea Unire. Să observăm că nici Ungaria, nici Uniunea Sovietică, ba chiar și alții de pe la sud, nu se consolează după Marea Unire realizată de romni și continuă a lua măsuri, a crea societăți, brigăzi și organizații de tot felul, care nu exprimau altceva dect frustrarea enormă cauzată lor de Pacea de la Trianon. n martie 1925 Biroul Politic Sovietic adoptă o rezoluție asupra activității din Basarabia, care stabilea strategia și propaganda pentru redobndirea teritoriului. Măsuri subversive, atacuri teroriste, acțiuni de subminare a autorității romnești n Basarabia, totul concură spre acest scop. Este sugestiv că Laszlo Dobos, pe numele conspirativ Louis Gibarti, cominternist vechi, s-a implicat intens n propaganda antiromnească din Basarabia și n pregătirea revoltei de la Tatar-Bunar.
    Colaborarea sovieto-maghiară a continuat să funcționeze și n absența lui Bela Kun la crma Ungariei. Nu putem sublinia ndeajuns că scopurile revizioniste ale celor două state, rusesc/sovietic și maghiar s-au manifestat indiferent de regim politic ca fiind o coordonată esențială a politicii lor externe. Acești vecini și-au propus obiectiv sine-tempora să dezmembreze statul național unitar și suveran al Romniei, cum probabil unii continuă să o dorească și astăzi. Ba chiar o afirmă cu nerușinare și lipsă de teamă pentru consecințe, din chiar inima Romniei de azi!
    Astfel n 1927, guvernul de la Budapesta a nființat Liga Revizionistă Maghiară și Federația Mondială a Maghiarilor, organizații prin intermediul cărora să se stabilească diferite contacte diplomatice, culturale, academice, toate cu intenția revizuirii Trianonului. Din 1927 pnă n 1940 Liga a editat 228 de publicații n 9 limbi, toate axate pe aceeași obsesie.
    Grăitor este faptul că Sandor Csoori, unul dintre fondatorii Forumului Democratic Maghiar n Ungaria după 1989, devine președinte al Federației Mondiale a Maghiarilor, organizație nființată n 1927 pentru a emite pretenții teritoriale mpotriva Romniei, Cehoslovaciei și fostei Iugoslavii. Federația Mondială a Maghiarilor și continuă acțiunile de propagandă și la nceputul acestui mileniu, fiind subvenționată de guvernul maghiar.
    n octombrie 1919 Miklos Horthy a compus un memorandum n care arăta că pentru reintegrarea maghiarilor era necesară distrugerea Romniei. (cf. Larry Watts, Ferește-mă doamne de prieteni p. 98) A pus n aplicare pe deplin crezul lui după Diktatul de la Viena n Nordul Transilvaniei, cnd școlile și bisericile maghiare au devenit instrumente ale acestei propagande iredentiste. Și astăzi, n mod tendențios, n spațiul public din Ungaria are loc preamărirea lui Horthy Miklos căruia i s-au ridicat numeroase statui. Ce eroare istorică a făcut Romnia lui Ferdinand n 1919 punndu-l n locul lui Bela Kun!!!
    n 1990 se striga cu trufie hunoidă Ardealul unguresc, niciodată romnesc din balconul Primăriei din Trgu-Mureș, prefigurnd declarațiile de secesiune ulterioare ale diferitelor consilii secuiești sau maghiare, arbitrar și ilegitim constituite. Apoi s-a trecut la defăimare publică prin lobby-uri la toate cancelariile lumii, prin care romnii sunt calificați ca barbari, neeuropeni, incapabili de civilizație.
    Au cerut drepturi colective cu un tupeu rar ntlnit, așa cum nu a existat precedent n Europa. Au șantajat guverne romnești slabe și temătoare, atente mai mult la efectele manipulării dect la gravele consecințe antinaționale. Ba unii chiar s-au ntrecut să facă frumos, de dragul europenismului multicultural, n fața celor de la Budapesta, n reuniuni comune ale guvernelor, n tratarea subiectelor nevinovate dar academice ale co-suveranității asupra teritoriilor preponderent etnice.
    Suntem vinovați de tolerarea exceselor politice ale unei părți a maghiarimii coagulată n jurul iredentei recrudescente alimentată de Budapesta, excese care au devenit politică standard n Romnia după. Tranzacționismul politic al partidelor romnești este cauza primă a crizei n care s-a ajuns. Să ne amintim că și la confruntarea din martie 1990 de la Tg. Mureș s-a pornit, ntre altele, tot de la libertinismul tolerant politic al lui Ion Iliescu, care le-a ngăduit discreționar maghiarilor din Romnia sărbătorirea prin sfidare a funestului 15 martie. Același libertinism l-a manifestat și Traian Băsescu față de problema națională, care, stnd la masă cu iredentiștii, n propria țară, a acceptat să i se adreseze n limba maghiară tocmai cei care contestă vehement limba oficială a statului romn.
    Apoi trădarea, mbibată n capul de carton al unora crescuți ani buni pe la Viena, avea să ofere Fundația Gojdu ca peșcheș de bună garanție a modelului franco-german extins pe orbita dmbovițeană.
    Numai că, n Transilvania s-a dat alarma. Spirite atente și conștiințe ardente au nceput demascarea. Purificarea etnică din HARCOV, retrocedările in integrum ale imobilelor, terenurilor, apelor și pădurilor, segregarea fizică a nvățămntului, satisfacerea cererilor mincinoase ale optanților, și lista este lungă, s-au făcut cu mna spurcată a politicului compromis de la București și ciocanul ucigător al unei justiții năimite, bine unse, la unele instanțe din Ardeal.
    Ca să nu mai vorbim de deșănțata propagandă antiromnească din județele Covasna și Harghita și de vizitele premierului Orban - evident Victor, n aceste județe cu scopul trucat de a le ntreține ura mpotriva romnilor.
    Se cunoaște n Europa că nici o politică de deznaționalizare n-a fost att de aprigă ca aceea susținută de secole de către Ungaria. n timp ce minoritatea maghiară a avut nu doar drepturi, ci numai privilegii de la 1918 ncoace, incluznd și perioada comunistă, minoritatea romnească din Ungaria a fost desființată prin asimilare forțată. Se ntmplă și astăzi sub ochii noștri...
    Cnd oare se vor trezi guvernele din Romnia pentru construcția sănătoasă a relațiilor cu romnii din afara granițelor țării?
    Referindu-se la demersurile de istorie alternativă, a se citi falsă, din cauza intereselor politice din spatele unei asemenea maculaturi, istoricul Ioan Aurel Pop, pe atunci rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj, astăzi Președinte al Academiei Romne(!!), constată cu amărăciune și l citez cu respect: Pe acest fundal trist, pregătit de unii dintre noi nșine, este foarte ușor ca anumiți factori din afară să combată unitatea romnească, actul de la 1 Decembrie 1918, ideea de solidaritate a romnilor ca popor și națiune (sursa: facebook).
    Și uite așa, ncetul cu ncetul, mai nou, pas-cu-pas, Statul romn a devenit un orfelinat al romnilor abandonați! Mai mereu n echilibristică politică, politichia de Dmbovița a fost jucată n picioare, pe ritm de ceardaș, de falanga politică udemeristă. Știu că abuzul de putere se pedepsește prin Codul penal. Dar tot att de bine știu că trebuie pedepsit și abuzul de prostie, ca sursă activă a trădării intereselor Națiunii Romne.
    Distinși compatrioți,
    Ceea ce v-am prezentat nu este doar o recuperare a memoriei imediate rătăcite prin hățișurile bagabonțelilor zilnic mediatizate, ci și un rechizitoriu incriminant al antiromnismului de tip rasist, al mentalităților izolaționiste de tip medieval practicate de politrucii maghiari băștinași, prin care și conservă privilegiile cștigate n crdășie cu cei neaoși romni. Banul și puterea lui nu au diferențe etnice! Iar numărul exemplelor mai de ieri sau chiar de azi este zguduitor. Te ntrebi cum de mai existăm!
    Cred cu strășnicie că aceste gnduri pot fi n același timp și un ndrumar pentru micii ntreprinzători de romnism! Să nțeleagă de ce anume trebuie să se ferească pentru a nu mai fi cobaii de serviciu ai defectorilor de Neam. Pentru că nu putem să nțelegem prezentul continuu fără a ntra afectiv n starea de jenă pentru ceea ce lăsăm să ne dezonoreze. n mult trmbițata conviețuire interculturală descoperim atavismele recrudescente ale popperismului fardat cu principiile distrugătoare de națiuni ale neomarxismului globalizant de astăzi.
    Actualul Congres, ca de altfel toate celelate XXII de ediții depnă acum , se nscrie n marea bătălie pentru apărarea Identității Noastre. Pentru salvgardarea ultimelor resurse de ripostă fermă contra mistificărilor și sluțirilor de adevăr. Demersul nostru național nu este o provocare la conflictualitate, cum o vor eticheta unii, ci tocmai o chemare la vigilență pentru a nu mai permite nsămnțarea urii ntre oamenii pămnteni, fie ei unguri, secui sau romni!
    Cnd ți se dă foc Steagului Național, cnd l arde pe rug pe Avram Iancu, cnd se afișează doliu general și protest civic de Ziua Națională a Romniei, cnd nu ți se dă o cană de apă sau o bucată de pine pe banii tăi (!) dacă nu o ceri n ungurește, te ntrebi: e doar rodul propagandei sau este chiar ură!? n acest caz, lupta se mută din planul etnic n cel al subminării politice și identitare.
    Negarea Romniei ca stat național suveran și invocarea federalizării sau, mai nou, nceperea demersurilor generale pentru denunțarea Tratatului de la Trianon, sunt acțiuni de neiertat contra existenței naționale a romnilor. Or, cu asemenea teme nu este loc de așteptare și nici urmă de toleranță.

    Romni, apărați TRIANONUL!

    La 1 decembrie 1918 pntecele fertil al Istoriei a născut pe Vatra Neamului, după secole de travaliu dureros, Statul Național Unitar Romn. Operă a Noii Ordini Mondiale Post-Imperii, Statul Romnilor a nfiat toți fii pămntului său sub dreaptă și nobilă rnduială regală romnească. Și pentru că a fost o naștere n Timpul Istoric și nu n maternitatea unor cancelarii, a avut drept nași chiar pe Cei Trei Magi de la Apus: Willson, Loyd și Clemanceau care au semnat Certificatul de Naștere la 4 iunie 1920. Certificați sub semnul Victoriei! Sub acest certificat de naștere s-au regăsit și frații noștri gemeni de atunci, Cehoslovacia și Yugoslavia. Este pentru prima dată n istorie cnd și maghiarii au primit un stat recunoscut de jure dar pe care nu l recunosc nici astăzi. Chiar și după Pacea din 1947, rigorile Trianonului au rămas aceleași, cu excepția unei grele nedreptăți răsăritene adusă romnilor. nsă, odată cu căderea zidului Berlinului a nceput revanșa perdanților celor două războaie mondiale. Au fost asasinați frații noștri gemeni, Cehoslovacia și Yugoslavia. Am rămas singuri și supraviețuitori. Revanșarzii ncearcă să ne desființeze Certificatul de Naștere. l neagă pe toate căile și mijloacele manipulatorii ale unei lumi amnezice și superficiale. Pentru a ne desființa ca Stat Național și neagă pnă și propriul statut european. Se riscă totul pe cartea insolvenței istorice. Negaționismul iredentist maghiar are o țintă fixă: ROMNIA.
    Iar stataliștii noștri se ntrec n argumente filosofice și invocări de principii! n loc să apere Istoria și demnitatea noastră de impostură și ură.
    n loc să obligăm prezentul să respecte jertfa trecutului și să urmeze Calea Neamului Romnesc.

    Frați și Surori ntru Credință și Neam,
    La Alba Iulia și Zlatna se aude strigătul răstit al romnilor de dincolo de Carpați către cei care practică autismul politic la București. Dar și ropotul de furie al acelora care au n neamul lor sute de mii de suflete moldo-vlahe pierite sub ordinul Treceți batalioane romne Carpații, pentru ca umbra secolelor de umilințe să fie mprăștiată din sufletele fraților ardeleni de pretutindeni.
    Scriu aceste rnduri cu gndul la timpul care vine. Mine, ziua de azi va fi trecut. Iar de nu vom ști să ne făurim demnitatea posterității ncă din timpul vieții, nu vom merita veșnica pomenire.
    Acest Congres, organizat prin spiritul patriotic al Zlatnei și vrednicului ei primar Silviu Ponoran, este un semn al prezentului că nu i-am uitat pe cei jertfiți dintre noi și nici nu vom lăsa ca uitarea să se transforme n mormntul existenței noastre viitoare.

    Așa am fost și așa vom rămne: o Țară, un Popor, o Credință!
    SUNTEM ROMNI ȘI PUNCTUM
    TRĂIASCĂ NAȚIA!

    General(r.) prof. Dr. Mircea Chelaru
    30 noiembrie 2019,
    De ziua Sfntului Andrei, Apostolul Romnilor.

  2. #2
    Senior Member Avatarul lui obi
    Data nscrierii
    23.06.2015
    Locație
    Craiova
    Posturi
    886
    Domnul Mircia Chelaru este un OM potrivit pentru conducerea tari.
    Cand am cantat pentru prima data melodia (Treceti batalioane romne Carpatii) am fredonat versurile, parca le stiam de cand lumea, de si in armata am aflat, de acest cantec!



    Citat Postat n original de zamfir_catalin Vezi post
    ...
    ”RĂZBOIUL” DE 1000 DE ANI
    ȘI NEGAȚIONISMUL EXISTENȚEI NOASTRE!...
    „Negaționismul nseamnă negarea faptelor istorice dovedite sau deformarea lor.


    Citat Postat n original de zamfir_catalin Vezi post
    ...
    SIMETRII ISTORICE CICLOIDE.
    ...
    Cicloidă



    Citat Postat n original de zamfir_catalin Vezi post
    ...
    Romni, apărați TRIANONUL!

    ...
    Tratatul de la Trianon
    Ce facem pentru noi moare cu noi, ceea ce facem pentru altii, pentru lume, ramane nemuritor! Albert Pine
    Am inteles ca un om poate avea totul neavand nimic si nimic avand totul. Mihai Eminescu
    Cele mai importante două zile din viața ta sunt ziua n care te-ai născut și cea n care afli de ce. Mark Twain!

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •