Rezultate 1 la 3 din 3

Subiect: Sfntul Arsenie Boca intră n Calendarul Ortodox la 30 de ani de la nașterea la Cerur

  1. #1
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.614

    Sfntul Arsenie Boca intră n Calendarul Ortodox la 30 de ani de la nașterea la Cerur




    Sfntul Arsenie Boca intră n Calendarul Ortodox la 30 de ani de la nașterea la Ceruri. Patriarhul și Sfntul Sinod vor aproba ca la 28 noiembrie să-l sărbătorim oficial pe primul sfnt romn ortodox din rndul Sfinților nchisorilor



    Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Ardealului, ntrunit joi, 5 septembrie, de Sfinții Elisabeta și Zaharia, a hotărt naintarea propunerii de canonizare a părintelui Arsenie Boca către Sinodul Bisericii Ortodoxe Romne. Părintele Arsenie Boca, supranumit Sgntului Ardealului, ar devin astfel primul sfnt romn ortodox din rndul Sfinților nchisorilor. Decizia de canonizare a fost luată cu unanimitatea voturilor membrilor sinodului. Mitropolia Ardealului a nceput demersurile de canonizare a Părintelui Arsenien noiembrie 2015, stabilindu-se atunci o comisie care să cerceteze viața marelui duhovnic romn.
    n cadrul ședinței Sinodului mitropolitan din 5 septembrie 2019, desfășurată la Deva, ierarhii prezenți au luat act cu aprobare de dosarul de canonizare ntocmit de Comisia specială teologică mitropolitană pentru canonizare, transmite Doxologia. Dosarul complet și studiul document asupra sfințeniei vieții Cuviosului Părintelui nostru Arsenie vor fi naintate spre examinare și decizie Sfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne, informează Mitropolia Ardealului.
    Ieromonah, teolog și artist plastic ortodox romn, Părintele Arsenie Boca a fost starețul Mănăstirii Brncoveanu de la Smbăta de Sus și, apoi, la Mănăstirea Prislop. Datorită personalității sale, mii de credincioși veneau să-l asculte. nsă, tot din acest motiv, a fost hărțuit de Securitate. A fost unul din martirii comunismului, nchis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, nchis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. La mormntul său de la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului se perindă, zilnic, sute de pelerini.
    Victor Roncea informează:
    Canonizarea Sfntului Arsenie Boca – nainte Mergătorul Sfinților nchisorilor se mplinește! Doamne, ajută! BIOGRAFIA Sfntului Ardealului


    Sinodul Mitropolitan de la Sibiu a decis astăzi, 5 septembrie, la pomenirea Sfintei Elisabeta și a Sfntului Proroc Zaharia, părinții Sfntului Ioan Botezătorul – nainte Mergătorul, canonizarea Părintelui Arsenie Boca, Sfntul Ardealului. Decizia de canonizare a fost luată cu unanimitatea voturilor membrilor Sinodului Mitropoliei Ardealului, informează BrașovȘtiri. Decizia Sinodului Mitropolitan urmează să fie naintată preafericitului părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne, care va decide n zilele următoare, la Izvoru Mureșului, data și condițiile n care se va face canonizarea, transmite ActiveNews. Prăznuirea Sfntului Arsenie Boca ar trebui să se facă la 28 noiembrie, ziua cnd, n 1989 a plecat la Domnul. Este, fără ndoială, Știrea Anului, venită, de bun augur, chiar la Centenarul Eliberării Transilvaniei de sub ocupația ungurească. Arsenie Boca, Sfntul Ardealului, poate fi considerat, așa cum am sperat, nainte Mergătorul Sfinților nchisorilor. Doamna Aspazia Oțel Petrescu, fiică duhovnicească a Sfntului Ardealului și mucenică a lui Hristos n nchisorile bolșevice antihristice, a profețit acest moment. Portalul Roncea.Ro și Asociația Civic Media au solicitat Bisericii Ortodoxe Romne canonizarea Părintelui Arsenie Boca n urmă cu cinci ani, pe 28 noiembrie 2014, la 25 de ani de la nveșnicirea Sfntului, transmițnd Patriarhiei și lista celor peste 15.000 de semnatari ai unei Petiții Online.



    Imaginea cu un timbru gasit in Republica Moldova – cinste lor, basarabenilor!Pe 16 iunie 2015, la pomenirea Părintelui Justin Prvu, Poșta Moldovei l-a cinstit pe Părintele Arsenie Boca, mpreună cu alți mărturisitori ai temnițelor comuniste, ntr-o ediție specială de timbre. n septembrie 2015, Mitropolia Ardealului a nceput demersurile oficiale pentru canonizarea părintelui Arsenie Boca. n noiembrie 2018, Ziaristi Online a anunțat că 2019, cnd se mplinesc 30 de ani de la nașterea la Ceruri a Sfntului, este și anul canonizării sale. Portalul MĂRTURISITORII oferă 25 de articole, fotografii inedite, documente și studii despre viața și minunile Sfntului Arsenie Boca. Istoricul Florin Duțu a alcătuit și ne-a furnizat pentru Petiția Online BIOGRAFIA Sfntului Ardealului, pe care o publicăm integral mai jos mpreună cu o emisiune TV privind canonziarea mult așteptată.
    Slavă Ție, Doamne!

    Victor Roncea



  2. #2
    Senior Member
    Data nscrierii
    20.03.2014
    Locație
    Locuiesc in Craiova,Brazda
    Posturi
    24.614

    Părintele Arsenie Boca, ieromonah, teolog și pictor ortodox romn, născut la 29 septembrie 1910 la Vața de Sus, judeţul Hunedoara, a fost stareț la Mănăstirea Brncoveanu de la Smbăta de Sus și, apoi, la Mănăstirea Prislop. Datorită personalității sale şi darului de văzător cu duhul, mii de credincioși veneau să-l asculte. nsă, tot din acest motiv, a fost hărțuit de Securitatea bolşevică. A fost unul dintre martirii comunismului, fiind nchis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, nchis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. După 1959, i s-a interzis activitatea preoţească pnă la moarte, care a survenit la 28 noiembrie 1989. La mormntul său de la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului se perindă, zilnic, sute de pelerini, iar la sărbătorile aniversare vin zeci de mii de credincioşi din ntreaga ţară, care atestă prin mărturiile lor minunile săvrşite de Părintele Arsenie Boca. Pentru că evlavia populară vorbeşte de la sine, cerem Patriarhiei Romne, Sfntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne, să nceapă demersurile fireşti pentru canonizarea Sfntului Ardealului.

    Aşa să ne ajute Dumnezeu!
    28 noiembrie 2014
    Cercetătorul Florin Duţu a avut amabilitatea să ne ofere următorul extras din cartea sa Viata Parintelui Arsenie Boca de la Prislop: 1910 – 1989, editura Floare Alba de Colt, 2015:
    CURRICULUM VITAE al Părintelui Arsenie Boca sau o posibilă anexă pentru viitorul dosar de canonizare (acum mplinit – n.n.)

    Oamenii ţi iartă orice, dar nu şi să le-o iei cu un pas nainte” (Părintele Arsenie BOCA, n: Sfinte aduceri-aminte, P.S. Daniil STOENESCU, „Arhanghelul” de la Prislop şi alte scrieri…, p. 261)
    Socotim că frumuseţea artei scrise şi pictate de Părintele Arsenie Boca este de toată vrednicia… Rolul mare pe care l-a avut Părintele Arsenie Boca, ca trimis al lui Dumnezeu, este tocmai această mare lucrare de o deosebită adncime duhovnicească pe care el a lăsat-o, iar noi, ca urmaşi ai lui, trebuie să ne hrănim dintr-nsa şi să ne ostenim cu toată rvna să o ducem mai departe ca binecuvntare pentru nepoţii şi strănepoţii noştri. Aceasta a fost şi este misiunea Părintelui Arsenie Boca, şi el nu e mic naintea lui Dumnezeu… Vrăjmaşul urlă la mormntul Părintelui.[1] (Arhimandritul Iustin PRVU)
    Nume: BOCA
    Prenume: ZIAN-VĂLEAN (nume de monah: ARSENIE)
    Rang monahal: PROTOSINGHEL
    Data naşterii: 29 sept. 1910; botezul ortodox: 16 oct. 1910
    Locul naşterii:
    Satul Vaţa de Sus, com. Vaţa de Jos, Hunedoara
    Familia – Părinţii (căsătorie mixtă):
    Tatăl: Iosif-Petru (greco-catolic, 24 feb. 1881, oraşul Brad – †19 iun. 1926; †45 de ani), pantofar.
    Mama: Creştina (ortodoxă, 30 oct. 1892 – †6 dec. 1951; născută Popa n satul Vaţa de Sus, Hunedoara; †59 de ani n satul Hălmagiu, raion Gurahonţ, regiune Arad), casnică (două clase primare).
    Cununiei părinţilor: 7 nov. 1909, Vaţa de Jos (data divorţului: 22 mart. 1922)
    Fraţi: Viorela-Minca (22 mart. – 6 apr. 1913)
    Bunicii materni: POPA Gligor şi Mariş Pascuţa
    Bunicii paterni: BOCA Petru şi Teodora
    STUDII:
    1922-1929
    Liceul Naţional Ortodox „Avram Iancu” din Brad
    1929-1933
    Academia Teologică din Sibiu; teza de licenţă: „ncercări asupra vieţii duhovniceşti”
    1933-1938
    Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. Specializarea: „Artă decorativă”, clasa maestrului Costin Petrescu. Absolvent diplomat, calificativ: „Foarte bine”
    1934-1935 Premiu „Profesor Atanasiu” (1934-1935, cursul de Perspectivă, prof. Horia Teodoru)
    1934-1938
    Cursul de mistică al teologului, animatorului cultural şi scriitorului creştin-ortodox militant Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie din Bucureşti
    12 martie – 8 iunie 1939
    Călătoria la Muntele Athos, să nveţe toată rnduiala duhovnicească precum şi meşteşugul artei bizantine; găzduit la chilia cu hramul „Sf. Ipatie” la M-rea Vatopedu
    Toamna anului 1939
    Stagiu la Chişinău pentru deprinderea meşteşugului poleirii cu aur a icoanelor (cicanca)
    c.12 ianuarie – c.12 iunie 1955
    Practică pe şantierul Catedralei din Galaţi pentru obţinerea autorizaţiei de a picta biserici, eliberată de Comisia de Pictură a Patriarhiei Romne
    ACTIVITĂŢI:
    1939–1948 – M-rea Brncoveanu Smbăta de Sus, Ţara Făgăraşului, jud. Braşov (stareţ)
    25 nov. 1948 – 14 mai 1959 – Mrea Prislop, Ţara Haţegului, jud. Hunedoara (duhovnic; 12 aprilie 1950 – transformarea Prislopului n mănăstire de maici; de la 1 octombrie 1951 pnă la 14 mai 1959 stareţa mănăstirii a fost maica Zamfira – Julieta CONSTANTINESCU tunsă n monahism la 6 august 1950)
    7 aug. 1959 – 13 feb. 1961 – Pictor secund la Biserica „Sf. Elefterie” din Bucureşti, alături de Vasile Rudeanu, tot ucenic al maestrului Costin Petrescu.
    9 iul.-sept. 1961 pictor la Biserica „Sf. Parascheva” din satul Bogata Olteană (com. Hoghiz, Braşov): fresca din absida altarului – Maica Domnului şi doi ngeri sub bolta unui cer plin de stele (acoperită n anul 1978 cnd s-a realizat alt program iconografic de către pictorul Constantin Ioanid), precum şi peretele cerdacului (scena Judecăţii de Apoi) n dolomită, o tehnică nepotrivită propusă de pictorul Ştefan Constantinescu (pictura s-a deteriorat din cauza reţetei greşite a acestuia)
    1 ian. 1961 – 1 iun. 1967„Pictor şablonist” şi „muncitor specialist pictor” la Atelierele Patriarhiei Romne de la Schitul Maicilor, Bucureşti.
    1967–1983 – Pictor la Biserica „Sfntul Nicolae” din satul Drăgănescu, jud. Giurgiu
    TREPTE N MONAHISM:

    • Arhimandrit (1955, propus, nu ştim sigur dacă a fost hirotonit arhimandrit)


    • Protosinghel (17 iul. 1949, M. Prislop, Episcopul Andrei Magieru: „Te-am ridicat la rangul de protosinghel”)


    • Ieromonah (10 apr. 1942, Sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii”, M. Brncoveanu Smbăta de Sus)


    • Ierodiacon (3 mai 1940, Sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii”, M. Brncoveanu Smbăta de Sus, primeşte numele de monah Arsenie)


    • Diacon (11 sept. 1936, Catedrala din Sibiu)

    ARESTĂRI:
    Prima arestare: 19 ian. 1951 – 17 mart. 1952
    Ocnele Mari şi Canalul Dunăre-Marea Neagră.
    A doua arestare: 20 sept. 1955-8 apr. 1956
    Penitenciarele Timişoara, Jilava, Oradea.
    OPERA SCRISĂ (publicată postum):

    • Cărarea mpărăţiei


    • „Cuvinte vii” (predici)


    • Manuscrise inedite ale Părintelui Arsenie Boca

    OPERA ARTISTICĂ:
    „Părintele şi-a depăşit maestrul [pe Costin Petrescu]”. (pictorul şi restauratorul Ion Grigorescu, n: Revista Lumea credinţei, decembrie 2014, p. 59)
    Scena intrării Domnitorului Mihai Viteazul n Alba-Iulia, Ateneul Romn (c.1937), Bucureşti (sub coord. maestrului Costin Petrescu)
    Biserica „Sf. Dumitru” din Bixadul Oltului, jud. Covasna, practică (1938) cu maestrul Costin Petrescu
    Biserica „Sf. Elefterie”, Bucureşti, (fresca de pe bolta altarului „Maica Domnului cu Pruncul n zeghe”, „Jertfa lui Avraam” etc.) alături de artistul Vasile Rudeanu
    Biserica „Sf. Parascheva” din Bogata Olteană (com. Hoghiz, Braşov), fresca din absida altarului (1961) – Maica Domnului şi doi ngeri sub bolta unui cer plin de stele – (acoperită 1978) şi peretele cerdacului (scena Judecăţii de Apoi; inexistentă azi)
    Biserica „Sf. Nicolae” din satul Drăgănescu, jud. Giurgiu, pictată integral
    Epitaful „Adormirea Maicii Domnului” de la M-rea Brncoveanu Smbăta de Sus





    Vedeți și Evenimentul Istoric: Părintele Arsenie Boca filat de Securitate la parastasul marelui său prieten Nichifor Crainic – de Victor Roncea. FOTO / DOC / VIDEO
    ntru cuvenita canonizare a Părintelui Arsenie Boca: Mărturie de la moartea şi nmormntarea “Sfntului Ardealului”. 27 de ani n ceruri
    Un agent al Siguranţei despre Părintele Arsenie Boca: “n viitor acest călugăr va avea un rol mare n țară”. 106 ani de la naşterea Sfntului Ardealului. FOTOGRAFII INEDITE
    FOTO UNICE de la nmormntarea Părintelui Arsenie Boca. Peste 14.500 de romni cer n scris Patriarhiei Romne canonizarea Sfntului Ardealului. Cercetătorul Florin Duţu a ntocmit o posibilă Anexă pentru viitorul dosar de canonizare. DOCUMENTE






    Preluare: Ziaristi Online

    SURSA:http://www.ziaristionline.ro/2019/09/06/sfantul-arsenie-boca-intra-in-calendarul-ortodox-la-30-de-ani-de-la-nasterea-la-ceruri-patriarhul-si-sfantul-sinod-vor-aproba-ca-la-28-noiembrie-sa-l-sarbatorim-oficial-pe-primul-sfant-roman-ortodox/?


  3. #3
    Senior Member Avatarul lui obi
    Data nscrierii
    23.06.2015
    Locație
    Craiova
    Posturi
    464
    Acum romni să și numească copiii dupa numele sfntului Arsenie Boca, asta este o bine cuvntare pentru romani. Cand o sa am un copil am sa tin cont de aceasta.

Informații subiect

Utilizatori care navighează n acest subiect

Momentan sunt 1 utilizatori care navighează n acest subiect. (0 membri și 1 vizitatori)

Marcaje

Marcaje

Permisiuni postare

  • Nu poți posta subiecte noi
  • Nu poți răspunde la subiecte
  • Nu poți adăuga atașamente
  • Nu poți edita posturile proprii
  •