Rezultate 1 la 2 din 2

Subiect: Propact Dolj

  1. #1
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    950

    Propact Dolj

    Filiala Județeană PROPACT Dolj
    Fota Alexandru, președintele filialei județene
    PROPACT Dolj
    În anul 1994 pe cont propriu am luat parte la aniversarea a unui an de la
    înfiintarea Sindicatului PROPACT, care a avut loc în comuna Căteasca
    Jud. Argeș. Aici am cunoscut personal pe domnul Profesor Dan Drăghici
    initiatorul acestui sindicat, pe domnul Profesor Universitar Emil
    Constantinescu, distinsa doamnă Doina Cornea Profesoară Universitară, Ana
    Blandiana, Petre Mihai Băcanu, mai multi ziariști și mai multi oameni de
    cultură. La acest eveniment am luat parte pe cheltuiala mea ducandu-ma cu trenul
    pana la statia CFR Leordeni si de aici 8 km.
    Înapoiat in comuna mea natala Tamna plin de elan si imbarbatare am
    colaborat nespus de bine cu domnul Inginer Scaueru Presedinte al
    PROPACT Mehedinti. Dar o boala grea venita din senin au facut
    ca zilele domnului Scaueru sa se sfarseasca. Ramas singur pe judet am coptat
    in rindurile PROPACT pe domnul Mares Dumitru din Tr. Severin
    179
    cu care am luat parte la toate congresele, intruniri si sedinte spontane la Bucuresti
    si Focsani pe cont si cheltuiala proprie.
    Una dintre realizari este si infiintarea Sindicatului PROPACT in
    comuna Tamna satul Plopi, condusa de domnul Presedinte Nazdravan
    Ilaru prin S.C. Nr,. 1623 din data de 2008 a Judecatoriei Strehaia.
    Personal am multiplicat statutul si toata documentatia infintarii organizatiilor
    satesti PROPACT si difuzate in zeci de comune din Jud. Dolj si
    Mehedinti.
    Ca si alte asemenea organizatii si PROPACT a avut de suferit.
    De exemplu Vlad Vlad, Irascu, Dinu Costel Toma au sapat la radacina
    acestui Sindicat numit PROPACT. Darjenia, devotamentul si daruirea
    domnului Profesor Dan Draghici a triumfat prin faptul ca a coptat in nucleul
    de conducere unii membri cu mult elan si daruire. De asemenea si domnul Ichim
    Costel, ajutat de domnul Profesor Dan Drăghici si de vechii activisti
    PROPACT si cu multa staruinta, cheltuiala si eforturi fizice au reusit sa
    smulga acest sindicat prin mijloace juridice din mana fripturistilor acest Sindicat si
    care pusesera mana prin metode sarlatenesti pe acest Sindicat creat cu truda si
    devotament cum am aratat mai sus.
    În data de 30 august 1993 s-a constituit Comitetul de Organizare a filialelor locale și a
    Conferinței Județene PROPACT Dolj. Din acest comitet făceau parte: Bălașa Eugen, Vrejoiu
    180
    Prof. Marian Ionescu
    președinte PROPACT
    Dolj
    Chiurtu Constantin
    președinte PROPACT
    Dolj
    Bălan Ilie
    președinte PROPACT
    Dolj
    Pascu, Boagiu Dan, Goga Iosefina, Ionescu Marian, Vasilescu Dorin, Chiurtu Constantin,
    Grigorașcu Constantin, Udrescu Mircea, Nazarov Paul, Voicu Ionel, Anghelescu Sergiu, Bâlă
    Ion. Aici s-a produs un fenomen unic în țară. Comitetul de Organizare constituit de 30 august 1993
    avea să fie refăcut pe 2 octombrie 1993, întrucât apăruse conflicte mari între gruparea Chiurtu
    Constantin și gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin. Pe 26 noiembrie 1993 în prezența
    profesorului Drăghici Dan are loc Conferința Județeană PROPACT Dolj. A fost ales președinte
    Ionescu Marian, vicepreședinți Bălașa Eugen, Gross Nicolae și Bălan Ilie, secretar general
    Chiurtu Constantin, secretar general adjunct Grigorescu Constantin, iar Boju Valentin,
    Marinaș Maria, Radu Gheorghe, Godja Iosefina – membri. Conflictele s-au acutizat la Dolj,
    devenind două conduceri paralele: pe deoparte gruparea Bălan Ilie – Chiurtu Constantic pe
    de altă parte gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin. Din gruparea Bălan-Chiurtu făceau
    parte Tița Constantin, Zaharia Constantin, Godjea Eufrosina, Staicu Mișu, Bătrânu Vasile,
    Niță Constantin, Constantinescu Costel, Vijulie Florea – iar din gruparea Ionescu Marian –
    Vasilescu Dorin făceau parte: Bălașa Eugen, Gross Nicolae, Boju Valentin și Grigorașcu
    Constantin. La Congresul Național din ianuarie 1994 s-au prezentat ambele tabere, Doljul
    participând cu peste 60 de delegați. Foarte interesant gruparea Bălan-Chiurtu creease cele
    mai multe filiale locale și reușise să înscrie la judecătoria Craiova Filiala Județeană
    PROPACT Dolj conform Sentinței Civile 41 din 31 martie 1994 – Dosar Civil 134/PJ/1993, iar
    gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin reușește să anuleze la Tribunalul Dolj Sentința 41
    prin Decizia Tribunalului nr 1 din 1 iulie 1994, în Dosarul Civil nr 2/PJ/1994. Această grupare
    toxică l-a dus în eroare și pe profesorul Dan Drăghici, acesta având mare încredere în Bălașa
    Eugen – președintele AFDPR Dolj. Cei din siajul lui Ionescu Marian nu reușiseră să creeze
    decât două filiale locale PROPACT!... Până la urmă Ionescu Marian și Vasilescu Dorin s-au
    dovedit a fi doi oameni neserioși. Ei au abandonat conducerea națională PROPACT, aleasă inclusiv
    de ei, la cele 3 Congrese Naționale din 1994, 1998 și 2002 și a trecut în tabăra securistului acoperit,
    Iurașcu Adrian Ștefan. Profesorul Dan Drăghici a regretat tot timpul atitudinea sa față de gruparea
    Bălan Chiurtu – care erau cu adevărat alături de PROPACT. Din păcate nici unul nu mai trăiește,
    dar sunt pomeniți, an de an, pe 9 mai în biserica din Căteasca, de preotul inimos – Cornel Sârbu.
    Iată filialele locale PROPACT constituite până la Congresul din ianuarie 1994 de către Bălan și
    Chiurtu Constantin:
    Ansamblul Arhiepiscopiei Craiovei Mitropolia Olteniei Centrul istoric al municipiului
    si Mitropoliei Olteniei Craiova
    181
    ÎPS Versanufie PS Nicodim PS Sebastian ÎPS Irineu, arhiepiscopul
    Craiovei și mitropolitul
    Olteniei
    filiala PROPACT Filiași – Verbița – 146 membri, președinte Blehoiu Nicolae, Brazdăverde
    Constantin al doilea președinte, Badea Iancu vicepreședinte, Badea Marin secretar. Conform
    datelor primite în 1993 – 1994 până în 1999 filiala PROPACT Craiova avea 298 de membri,
    filiala PROPACT Băilești – 112 membri, filiala PROPACT Calafat – 138 membri, filiala
    PROPACT Almași – 38 membri, filiala PROPACT Amărăștii de Sus, filiala PROPACT
    Bucovăț, filiala PROPACT Dăbuleni, filiala PROPACT Afumați, filiala PROPACT Bistreț,
    filiala PROPACT Catane, filiala PROPACT Cioroiași, filiala PROPACT Dăneț, filiala
    PROPACT Ișalnița, filiala
    PROPACT Izvoare, filiala PROPACT Mârșani, filiala PROPAT Moțăței, filiala PROPACT
    Robănești, filiala PROPACT Scăiești, filiala PROPACT Sălcuța, filiala PROPACT Verbița. În
    Dolj erau 1250 membri în filialele sătești și comunale și peste 456 membri în orașe și
    municipiul Craiova. Pe 12 decembrie 1993 în prezența domnului Chiurtu Constantin se
    constituie filiala locală Secui – președinte Sandu Gheorghe, vicepreședinte Băltărețu Dumitru
    secretar Alexandru Dinu și membri Avram Gheorghe și Păun Nicolae. Pe 18 noiembrie 1993
    se constituie filiala locală Mălinești președinte profesor Micu Constantin, vicepreședinte
    profesor inginer Popescu Daniel, secretar profesor Mitrana Ion. Glorie și respect total pentru
    acești dascăli de excepție.
    Pe 22/11/1993 se constituie filiala locală PROPACT din comuna Almaș – președinte Paliu
    Mihai,
    vicepreședinte Gruia Ion, secretar Stănică Nicolae, iar Ciucă Ion, Vălceanu Aurică – membri.
    Acasă la domnul Paliu a ajuns și profesorul Drăghici, unde a fost impresionat de numeroasele
    probleme ridicate de țărani.
    Pe 5/12/1993 se constituie filialala PROPACT din comuna Scăiești satul Valea lui Pătru.
    Președinte Bătrânu Vasile, vicepreședinte Mazilu Ion, secretar Lățea Marin, iar Lepădat Ion,
    Tătaru Ion, Florea Ion – membri.
    Pe data de 6/12/1993 în prezența profesorului Dan Drăghici s-a constituit filiala PROPACT
    Dăbuleni, care avea 232 de membri, președinte Daca Gheorghe, vicepreședinte Dinu Ion,
    secretar Neacșu Florea, iar preoteasa Gheorghe, Cioacă Marin, Petrescu Ștefan, Belu Enache
    – membri.
    Pe 15/11/1993 se constituie filiala locală PROPACT Filiași; președinte Ciucă Claudiu,
    vicepreședinte Perșu Mircea, secretar Grigorie Constantin, iar Zaharia Ilie, Jderu Sava,
    Burchel Ion – membri.
    Pe 18/12/1993 se constituie filiala PROPACT Bistreț; președinte Raicea Ion, vicepreședinte
    Gâdea Marin, secretar Florea Ion, iar Raicea Constantin, Deliu Ion, Olaru Dumitru –
    membri.
    Pe data de 17/11/1993 se constituie filiala locală PROPACT Bucovăț, președinte Bălan Ilie,
    vicepreședinte Băileșteanu Paul, secretar Toma Ion, iar Rotaru Ion, Sașa Constantin și Sașa
    Eugen – membri.
    Pe data de 11 decembrie 1993 se constituie filiala PROPACT Ișalnița; președinte Diroiescu
    182
    Răducanu, vicepreședinte Bălașa Iulian, secretar Firu Marian, iar Ivan Ion, Grigore Angela,
    Pătrașcu Ion și Tudose Ilie – membri.
    Pe data de 29 octombrie 1993 în prezența profesorului Dan Drăghici se constituie filiala
    PROPACT din Amărăștii de Sus, președinte Tița Constantin, vicepreședinte Nica Mihail,
    secretar Carantină Ștefan, iar Preda Gheorghe și Grigorie Miltiade – membri.
    Pe 20 octombrie 1993 se constituie filiala PROPACT Dăneți; președinte Stănărache Petre,
    vicepreședinte Poroșnicu Victor, secretar Poroșnicu Mircea, iar Neațu Dumitru, Voicu
    Dumitru și Boboc Ion – membri.
    Dansuri populare din Dolj Țărancă din Dolj Costume populare din Dolj
    Case vechi din Dolj
    Tudor Gheorghe și spectacolul simfonic Taraful de muzică populară al lui Tudor Gheorghe,
    format din lăutari originari din Căteasca, Argeș
    Nominalizăm și alte filiale locale precum și pe președinții acestor filiale:
    Filiala PROPACT Plopșori – președinte Tudor Petre
    Filiala PROPACT Măceșu de Jos – președinte Chiurtu Ion
    Filiala PROPACT Hunia – președinte Brandibur Ilie
    Filiala PROPACT Sărata – președinte Constantinescu Costel
    Filiala PROPACT Terpezița – președinte Cârtina Ilie
    Filiala PROPACT Corlate – președinte Spătărelu Florea
    Filiala PROPACT Predești – președinte Cârstoiu Marin
    Filiala PROPACT Braniște – președinte Vijelie Florea
    Filiala PROPACT Cernătești – președinte Dumitru Alexandru
    Filiala PROPACT Coșoveni – președinte Andreescu Marin
    Filiala PROPACT Bârca – președinte Stănescu Adriana
    183
    Filiala Dolj putea să fie la fel de puternică ca și filiala Constanța. O vină și-a însușit-o și
    profesorul Dan Drăghici, care trebuia să procedeze – cum a procedat la Constanța, adică să-i
    anihileze total pe cei din gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin. Odată cu decesul celor
    trei: Chiurtu Constantin, Bălan Ilie, Ionescu Marian filiala este condusă de un om formidabil
    – Fota Alexandru – care are 94 de ani și nu se lasă. Luptă zi de zi pentru PROPACT Dolj, dar
    și pentru PROPACT Mehedinți. Avem și noi cele două scrisori foarte interesante ale domnului
    Fota, trimise primului ministru în 2006, dar și altor instituții ale statului Român, în care arată
    neregulile de la primăria Tâmna și de la Primăria Prunișor din județul Mehedinți. Domnul
    Fota a scris și ANRP-ului, dar tot degeaba. Ne-au scris cu năduf și alți membri din Dolj: Mitu
    Anghel Florian din Craiova un luptător adevărat, un om care se implică cu sufletul în
    PROPACT, domnul Călușaru Marin din comuna Podea care s-a implicat în organizarea de
    filiale PROPACT în comunele Drănic, Foișor, Valea Stanciului, Maglavit, Cetate; Stănescu
    Petre din comuna Moțăței care a venit la București în 1994 cu un tractor al său, participând la
    meeting-ul PROPACT din Piața Aviatorilor; Nițu Toma din Robănești, Mitrică Nicolae din
    Craiova, Bobei Alexandru din Craiova, Latai Marin din Scăiești – Valea lui Pătru, doctor
    Păluraru Traian din Craiova, inginer Tudor Petre din Craiova, inginer Grigore Miltiade din
    Amărăștii de Sus, Gagea Mihaela Anca din Craiova, Lăutaru Veruța din Plenița, Enache
    Ioana din Ostroveni, Staicu Nicolae din Amărăștii de Sus, Oprea Marin din Dobrotești, Begu
    Marin, Staicu Mișu, Soșu Ștefan, Marinescu Nicolae, Bița Constantin, Iliușcă Dumitru, Begu
    Marin, Oprea Cezar, Gorun Marin, Constantinescu Ion, Pața Steriu Ioan. Toți aceștia sunt
    numai o mică parte din cei peste 4900 de membri ai Filialei Județene PROPACT Dolj.
    În Dolj comuniștii au strâns pământul Olteniei bogate în multe SA (fostele IAS-uri):
    SC Agricola Băilești SA SC Agrofruct Moțăței SA SC Agroservice Poiana Mare SA
    SC Agroind Dunărea SA SC Agrozootehnica Plopșor SA SC Agricola Leu SA
    SC Agroind Brabrova SA SC Agrocelactis Rost SA SC Crasar Craiova SA
    SC Hortiprod Breasta SA SC Agrozootehnica Robănești SA SC Agroprod Găiești SA
    SC Agroind Craiova SA SC Agroind Savini Piscul Sadovei SA SC Horticola Boureni SA
    SC Agroindustrială Dăbuleni SA SC Ceruna Segarcea SA SC Agroind Jubega SA
    SC Agroindservice Craiova SA SC-SDE Craiova SA SC Legumicola Urcicuța SA

  2. #2
    Administrator
    Data înscrierii
    10.10.2011
    Locație
    CRAIOVA
    Posturi
    950
    Dan Draghici
    Miracolul Țărănimii
    Române
    Cititorule, oricine ai fi tu,
    Sunt foarte încântat ca ai ales sa te apleci asupra acestei cartiunde-
    orice varsta ai avea – te vei regasi alaturi de cei mai de pret eroi
    natonali: taranii români, proprietarii români de pretutindeni, parintii,
    mosii si stramosii tai dragi. Ei si credinta în Dumnezeu î ti va lumina
    calea spre mai bine.
    Cu înalta consideratiune,
    Dan Draghici
    1
    2018
    ,,25 de ani de la înființarea pentru
    prima dată în istoria națională a României
    și a țăranilor români – a Sindicatului
    Național.
    Pe care Corneliu Coposu îl numea:
    ,,miracolul țărănimii române.”
    Înființat de prof.Dan Drăghici – pe
    9 mai 1993 în comuna natală – Căteasca,
    județul Argeș
    1993 – 2018
    2
    Prefața Autorului.
    În ziua de 9 mai 1993 lua ființă pentru prima dată în istoria
    României și a românilor, din ințiativa exclusivă a profesorului Dan
    Drăghici la Căteasca Argeș, în prezența a peste 1000 de ță-rani, de
    proprietari, de specialiști în agricultură și în silvicultură, de deputați și
    senatori, de proprie-tari români din Diaspora românească, de mass-media
    națională și județeană, primul Sindicat Na-țional al Țăranilor și al tuturor
    categoriilor de proprietari români de pretutindeni, PROPACTUL.
    Cuvântul PROPACT este un cuvânt compus prin contopire din prescurtările a două cuvinte
    cheie: PROP = Proprietari și ACT = Acționari în agricultură. Acest cuvânt este, el însuși, o
    noutate absolută în Dicționarul Limbii Române, fiind o invenție lingvistică a profesorului Dan
    Drăghici, cuvântul fiind socotit un brand inconfundabil, pe care nimeni nu are dreptul să-l
    folosească fără acordul proprietarului de drept.
    An de an, la impunătoarea biserică ortodoxă din satul Căteasca, grație înțelepciunii și
    devotamentului ortodox ale preotului Cornel Sârbu s-a sărbătorit ziua de 9 mai ca zi națională a
    țăra-nilor, ziua când a luat ființă acest sindicat unicat.
    Din 1997 am sărbatorit în aceeași biserică ziua de 15 octombrie 1997 ca zi mondială a
    țărăncilor(ziua mondială a femeilor din mediul rural), ca urmare a Deciziei O.N.U din 1997
    la propunerea celei mai mari Federații Internaționale a Țăranilor și Fermierilor din lumea
    întreagă (F.I.P.A.) cu sediul la Paris, din care făcea parte și PROPACT, începând cu anii 1994-
    -1995. În perioada 1993-2009 PROPACTUL a reușit să se facă cunoscut în toate județele țării,
    având peste 150 000 de membri cu adeziuni scrise și peste 200 000 de simpatizanți – foarte
    mulți în USA, Canada, în toate țările europene,
    unde locuiau și locuiesc români. Nu există
    județ în care PROPACTUL să nu aibă filiale
    orășenești, comunale și sătești constituite
    statutar. Am luptat cu înverșunare și
    consecvență pentru restituirea prin
    reconstituirea integrală a proprietăților furate
    de comuniști în perioada 1945-1990 și după
    1990, tuturor proprietarilor legitimi din țară
    și din alte țări, unde locuiau și locuiesc proprietarii sau moștenitorii acestora. Avem nuclee
    puternice ale PROPACT în USA, Canada, Australia, Germania, Franța, Anglia, Elveția, Spania,
    Belgia, Olanda, Grecia, Italia, Suedia, Austria, Danemarca, Norvegia, etc.
    PROPACTUL a fost prezent din 1994 la peste 70 de Simpozioane, Congrese, reuniuni ale
    3
    Consiliului Economic și Social al Comunității Europene, ale C.E.A., F.I.P.A., L'UITA, ale celor
    mai mari Sindicate agricole democratice din țările Uniunii Europene.
    În anul 1995 am participat la cel mai mare Congres European al agricultorilor de la Strassbourg,
    unde PROPACTUL a fost apreciat unanim pentru Programul său și pentru Obiectivele
    sale îndrăznețe.
    Confederația Europeană a Agricultorilor (CEA) din care făcea parte și PROPACT din anul
    1994 a invitat permanent PROPACTUL la Congresele din anul 1993 de la Mastrich(Olanda), din
    anul 1995, de la Budapesta(Ungaria) din anul 1997, de la Lubliana din 1999, de la Lisabona (Portugalia)
    din 2001, de la Paris(Franța) și din Germania.
    Constantin Dobrescu Argeș
    4
    Marilena Barață și Cristi Neguț, patronii ziarului local ,,Curierul Zilei” au fost fondatorii materiali
    ai ,,Gazetei Țăranului Român” apărută în 1995 prin contribuția materială consistentă a celor doi
    oameni adevărați pe care PROPACT-ul nu-i va uita niciodată
    Primul Buletin Informativ și de opinie al proprietarilor, acționarilor și specialiștilor din
    agricultură – redactor coordonator dr. Ovidiu Șerban
    Federația Internațională a Producătorilor Agricoli (FIPA) cu sediul la Paris a invitat PROPACTUL
    în calitatea sa de membru al FIPA la Congresele Internaționale din Filipine (1996) și Argentina(
    1998).
    PROPACTUL a fost onorat de invitațiile primite de la Sindicatele Europene de mare prestigiu:
    Sindicatul F.N.S.E.A., cel mai mare Sindicat agricol din Franța, foarte asemanător cu PROPACT,
    Sindicatul țăranilor din Bavaria(Germania), Sindicatul țăranilor din Elveția, din Olanda, din
    Belgia, din Grecia. La toate aceste congrese delegațiile PROPACT au fost apreciate pozitiv.
    În țară am reușit multe lucruri notabile care vor fi prezentate pe larg în această carte. Vrem
    să se rețină faptul că toți membri PROPACT înscriși cu adeziuni au venit din propria lor inițiativă în
    acest Sindicat. Ei au plătit o cotizație anuală simbolică (12 Roni/pe an). Foarte mulți nu au plătit
    nimic. Nimeni nu a primit nici un leu salariu sau indemnizații, sau prime de la PROPACT.
    Sute și mii de oameni adevărați au lucrat zi de zi în sediile PROPACT naționale, județene,
    orășenești, comunale inclusiv sâmbăta și duminica fără a pretinde recompense materiale. Dorința
    lor și determinarea lor exemplare veneau din convingerea că-și vor recupera integral proprietățile
    furate de comuniști: terenuri agricole, păduri, pășuni, vii, livezi, lacuri, munți, case, conace și
    alte bunuri mobile și imobile. De aceea noi îi considerăm și-i vom considera adevărații eroi naționali
    ai României postdecembriste. PROPACTUL a avut contribuții notabile la Legile Fondului
    Funciar, la Legile Arendei, la Legile Creditului Agricol, numai că aceste contribuții au fost zadarnice,
    pentru că cei care au condus România nu au luat în considerație adevărurile susținute de PROPACT,
    nu au luat în considerație excepționalele susțineri juridice formulate de mari avocați, de juriști
    foarte bine pregătiți, mulți dintre aceștia locuind în străinătate. Ne-am opus și am protestat prin
    foarte multe meeting-uri naționale, județene și locale, la abuzurile inimaginabile ale primarilor, ale
    Prefecturilor, ale Parchetelor, ale Poliției care refuzau și refuză să restituie corect și integral proprietățile
    legitime, care vând ilegal milioane de hectare de terenuri agricole și de păduri, punând în pericol
    siguranța națională, care voiau să mărească considerabil impozitele agricole; am protestat și
    protestăm pentru pensiile mizerabile acordate de comuniștii postdecembriști țăranilor, care au mun-
    5
    cit numai în CAP-uri, sau lucrătorilor din IAS-urile comuniste. Am cerut și am obținut Renta Viageră
    pentru țăranii și proprietarii care au depășit 65 de ani și nu mai pot munci pământul. Numai
    că aceiași comuniști au anulat Renta Viageră după câțiva ani.
    6
    7
    8
    9
    10
    Prima strategie națională de dezvol- Dr. Ing. Ilarie Isac părintele Prof. Dan Drăghici președintele
    tare a Agriculturii capitaliste spiritual al Strategiei Dezvol- fondator al PROPACT Sindiromânnești.
    tării Agriculturii capitaliste catul Național al Țărănimii
    românești și părintele Simfo- Române
    niei ,,Lalelelor” din Pitești
    Henri Pierre Leveau – Director general
    Agro-Form Franță
    PROPACTUL l-a adus în România pe Directorul General pentru agricultură din Banca Mondială de
    la Washington(USA) – domnul Ablaser – care s-a convins că în România anilor 1990 – 1998 creditele
    agricole pentru agricultori, pentru fermele de subzistență, care erau o raritate, nu există
    practic. Atunci s-a convenit cu Banca Mondială un sprijin consistent pentru toți agricultorii săraci,
    prin cupoane agricole. Numai că și aici comuniștii au compromis total ideea.
    PROPACTUL – ajutat fiind de firma de consultanță agricolă din Franța – Agro-Form
    11
    – a înaintat Uniunii Europene Programul ,,1000 de viței pentru România”, program subvenționat
    integral de Franța (Circa 2 milioane de franci francezi). Acest program a fost aprobat, era foarte
    avansat să se înfăptuiască, numai că din cauza bolii vacii nebune tot programul a căzut.
    În perioada 1997 – 1999 PROPACT a dorit să sprijine peste 100 de fermieri mici prin Programul
    Băncii Mondiale și al Guvernului României:,,Schema Competitivă de Granturi.”. Era
    vorba de 17 milioane de dolari plus alte 3 milioane de dolari de la Guvernul României pentru
    extensia cercetării ștințifice în agricultură, în fermele mici și mijlocii.
    Programul acceptat și fundamentat în anul 1997 nu a mai fost implementat până în 2007. Cei
    100 de fermieri mici, pe care PROPACT i-a ajutat să-și facă Studiile de fezabilitate și Planurile
    economice, fuseseră acceptați de bordul Programului și înscriși la Ministerul Agriculturii ca
    potențiali beneficiari ai Programului. Cu toate că aveau un punctaj foarte bun niciunul nu a fost
    acceptat la subvenționare, pentru că așa a vrut tovarășul Teșu – fost ministru comunist al
    agriculturii, el fiind șeful Programului!!! La cei mai mulți dintre fermierii acceptați de bord Teșu lea
    spus în față: ,,Programul tău este foarte bun, dar cine te-a pus să nominalizezi în Program în
    calitate de copartener PROPACTUL?”.
    PROPACTUL a declanșat constituirea unei Bănci Populare ,,PROPACT”, a Societații Comerciale
    ,,AGROPROD IMPEX SRL PROPACT” și a Asociației Naționale a Turismului
    Ecologic Român (ANTER-PROPACT).
    De fiecare dată s-au găsit ,,binevoitori” care ne-au pus bețe în roate și nu s-a realizat până la
    capăt nici unul din cele trei obiective. Știam că avem și vom avea mari probleme cu comuniștii și
    securiștii comuniști din prima zi de la înfințare, când PROPACTUL s-a declarat un Sindicat Național
    Anticomunist. Am continuat cu orice riscuri să ne implicăm în sprijinirea mai multor fermieri,
    silvicultori, zootehniști ca să acceseze fonduri europene pentru crearea de ferme model, de abatoare,
    de pensiuni turistice, etc.
    Am avut tot timpul o relație bună cu Academia de Științe Agricole, cu Institutele
    Naționale de Cercetare în Agricultură și Silvicultură, cu Universitățile Agricole, Silvice și
    Veterinare.
    În 1993 cu banii din cotizații am editat în 10 mii de exemplare prima publicație a PROPACT
    intitulată chiar PROPACT. Acest buletin informativ în patru pagini a fost distribuit gratuit în toate
    filialele PROPACT constituite în perioada mai 1993 – decembrie 1993.
    În anul 1995 am reușit să scoatem la Pitești Argeș un săptămânal în douăzeci și patru de pagini:,,
    Gazeta Țăranului Român”, cu sprijinul material consistent al ziarului local ,,Curierul zilei”,
    patroni fiind Marilena Barață și Cristi Neguț, cărora PROPACTUL le va rămâne îndatorat. Gazeta
    Țăranului Român s-a dorit a fi continuatorul ,,Gazetei Țeranilor”, condus de Dobrescu Argeș și
    12
    Valescu, înainte de 1900. Cele șaisprezece numere ale Gazetei Țăranului Român au fost scrise de
    țărani, de proprietari, de specialiști în agricultură, fiind – pe bună dreptate – un săptămânal al
    sufletului țăranului român.
    În anul 1999 PROPACTUL împreuna cu mari specialiști în agricultură și silvicultură elaborează
    prima strategie capitalistă de dezvoltare a agriculturii capitaliste românești:,,AGRICULTURA
    ROMÂNIEI. TRECUT, PREZENT, VIITOR.” de inginer doctor Ilarie Isac și profesor Dan Drăghici.
    Cartea a fost editată în zece mii de exemplare și a fost distribuită gratuit în biserici, în școli, în
    filialele locale, orășenești, județene PROPACT. Grație domnului Ion Diaconescu – Președintele Camerei
    Deputaților din Parlamentul României, cartea a fost lansată în 1999 în prezența a peste 250 de
    membri PROPACT în Parlamentul României, de față fiind domnul Ion Diaconescu, Ministrul Agriculturii
    Ioan Mureșan, vicepreședintele Camerei Deputaților Vasile Lupu, Președintele Comisiei
    pentru Agricultură din Camera Deputaților, Doctor Veterinar Sergiu Rizescu, alți deputați și senatori.
    Cei care au fost în fruntea lansării cărții și strategiei ,,Agricultura României. Trecut. Prezent. Viitor.
    Ion Diaconescu Sergiu Rizescu Vasile Lupu Ioan Mureșan
    președintele Camerei președintele Comisiei vicepreședintele Ministrul Agriculturii
    Deputaților pentru agricultură din Camerei Deputaților
    Camera Deputaților
    Moment artistic deosebit susținut de corul Participanți la lansarea cărții ,,Agricultura României.
    CLASIC din Pitești la lansarea cărții ,,Agri- Trecut. Prezent. Viitor din anul 1999 în Parlamentul
    cultura României. Trecut. Prezent. Viitor” României
    la Camera Deputaților din Parlamentul
    României
    Sindicatul PROPACT s-a constituit după modelul marilor sindicate Europene: Sindicatul Țăranilor
    din Bavaria – Germania, Sindicatul Țăranilor din Elveția și alte Sindicate țăranești care au o
    vechime de peste 80 de ani în țările civilizate. Aceste Sindicate i-au ajutat zeci de ani pe țărani, pe
    fermieri să trăiască foarte bine în aceste țări. Viața țăranilor români se va schimba radical în
    bine numai atunci când aceștia vor înțelege să se organizeze juridic în fiecare sat, în fiecare
    comună, în fiecare oraș, în fiecare municipiu, în fiecare județ. Numai așa vor fi o forță socială
    uriașă și reală peste care nu va putea trece oricum nici un partid politic, pe care orice
    partid o va consulta permanent cu toată seriozitatea. Închipuiți-vă ce ar însemna peste 14
    mii de filiale sătești PROPACT în cele peste 14 mii de sate ale României, peste 3700 de filiale
    comunale, sute de filiale orășenești și municipale și peste 42 filiale județene, în aceste filiale
    13
    întrând benevol, contribuind benevol cu donații și cotizații peste 3 milioane de proprietari
    români și țărani, la care se vor adăuga alte milioane de români și proprietari de pretutindeni
    care își au obârșiile în România.
    Când președintele PROPACT a fost în anul 1994 și 1995 în Bavaria, în Franța, în Elveția, în
    Belgia a văzut la fața locului puterea extraordinară a sindicatelor țărănești din aceste țări. Șefii acestor
    Sindicate au prezentat istoricul și forța extraordinară a acestor Sindicate. Ele au peste 2 milioane
    de membri și nu exista program lunar, trimestrial, anual care să nu fie respectat întocmai de forțele
    politice din aceste țări – indiferent că sunt de dreapta sau de stânga. Din păcate țăranii români, proprietarii
    români, fermierii români – culmea mult mai mulți decât cei din Bavaria și Elveția s-au
    plictisit prea repede de PROPACT, nu vor să înțeleagă că nimeni nu îi poate ajuta, decât ei
    înșiși, bine organizați, bine conduși de ei. Până nu va fi prea târziu, facem apel la toți țăranii, la toți
    proprietarii români din țară și de pretutindeni să profite de existența juridică națională a
    PROPACT și să vină singuri să se înscrie în acest Sindicat al lor, să lupte ei pentru ei în acest
    Sindicat, condus de ei, apărat de ei, altfel vor fi la fel de batjocoriți, mințiți și umiliți cum s-a
    întâmplat de peste 100 de ani în această țară. Dragi țărani români, dragi proprietari români
    de pretutindeni, timpul va trece în defavoarea voastră și a copiilor voștri. Nu va veni nimeni
    să vă ia de mână și să vă înscrieți în PROPACT. Din contră vor fi multe cozi de topor care vă
    vor băga în cap tot felul de minciuni așa cum au făcut și cum fac și cum vor face de peste
    70 de ani în România comuniștii și securiștii comuniști. Contactați-i pe membri PROPACT
    nominalizați în carte, care mai trăiesc, pe moștenitorii acestora și ai celor decedați, ajutați-i
    să reia organizarea serioasă a PROPACT de la bază (de la sat). Voi vă organizați, voi vă
    alegeți pe cei mai buni gospodari să vă conducă, voi îi delegați pe cei mai activi să participe
    la constituirea filialelor sătești, comunale, județene și tot voi sunteți aceia care alegeți pe cei
    mai valoroși în fruntea filialelor.
    Voi decideți Statutul PROPACT-ului pe care îl votați democratic, voi decideți cuantumul
    cotizației anuale, voi decideți ce faceți cu banii pentru dezvoltarea continuă a fiecărei filiale
    nu pentru alte scopuri. Nu trebuie să fie om al satului (bărbat, femeie, tânăr, tânără care
    au împlinit 18 ani) care să nu fie înscriși în PROPACT, indiferent de etnie și de opțiune
    politică. În PROPACT nimeni nu face nici un fel de politică de partid. Singura politică este
    politica îmbunătățirii zi de zi a vieții țăranului, modernizarea satului românesc, organizarea
    unei agriculturi capitaliste profitabile.
    14
    Regele Mihai I al României Regele Mihai, Regina Ana, Regele Mihai cu Margareta
    Regina Margareta și prințul și Radu
    Radu
    15
    Anul 1918 – anul mirabilis pentru România
    Anul 2018 – anul mirabilis pentru cei 25 de
    ani de existență istorică a PROPACT-ului
    Miting PROPACT în București Miting PROPACT în Piața Victoriei din
    București
    Adunarea Națională de la Căteasca Argeș din 9 Mitingul PROPACT din Piața Aviatorilor 1994
    mai 1993
    16
    Organizarea PROPACT în România
    Era un 1 martie 1993, frumos, primăvăratec. După terminarea cursurilor, la școala
    Căteasca Argeș se obișnuia să fie serbată ziua mărțișorului. Cu glume bune, cu voie bună trecea
    timpul pe nesimțite. Era deja ora 16:00. Ajung acasă și în curte mă așteptau mai mulți consăteni ai
    mei, care stăteau de vorbă cu mama mea, Elena Draghici. Tatăl meu, profesorul Gheorghe
    Drăghici, murise în 1990. Consătenii mei erau înfuriați, pentru că nu știau ce se va întâmpla cu
    terenurile lor agricole de la IAS (Agropit Pitești). Apăruse în 1992 Legea numărul 46 – o lege
    neconstituțională ca și Legea 15/1990 și Legea 18/1991 care încălcau, nu numai prevederile
    Codului Civil, ci și pe ale Codului Comercial. Oamenii s-au prins că sunt în mare pericol să-și
    piardă terenurile agricole aflate încă la IAS. Am discutat cu ei peste două ore. Era și mama mea
    în situația lor. Le-am promis că a doua zi mă voi deplasa la sediul Agropit din Ștefănești – Argeș.
    Voi lua tabelul cu toți proprietarii de terenuri agricole din fostul IAS Căteasca, care ținea atunci de
    Agropit, îi voi convoca pe toți proprietarii respectivi pentru duminică 4 aprilie 1993 la Căminul
    Cultural din Căteasca. Până atunci mă voi documenta vizavi de Legea 15/1990, Legea 18/1991 și
    Legea 46/1992. I-am rugat pe consătenii mei – prezenți pe 1 martie în curte la mine, să-i anunțe și ei
    pe toți aceia care au terenuri la IAS Căteasca să vină și ei la Căminul Cultural, ca să avem o
    prezență cât mai numeroasă.
    Căminul Cultural Căteasca – Locul unde s-a înființat pentru prima data în istoria
    României Sindicatul Național al Țărănimii Române PROPACT în ziua de 9 mai 1993
    Casa prof. Dan Drăghici din Căteasca Elena Drăghici, prof. Gheorghe Drăghici
    Mama prof. Dan Drăghici, Tatăl prof. Dan Drăghici
    Fondatoare PROPACT Decedat în 1990
    17
    Pe 4 aprilie au fost prezenți la căminul cultural Căteasca peste 90% dintre proprietarii
    (acționarii), care aveau terenurile la IAS Căteasca pe raza comunei Căteasca, dar aceste terenuri
    erau folosite integral tot de IAS. La această adunare a fost invitat și inginerul Sebastian Picui,
    directorul IAS. Le-am prezentat oamenilor prezenți în sală o situație – de-a dreptul stranie,
    halucinantă. Pământurile de la IAS-uri sunt cele mai valoroase terenuri agricole, conform unor
    date furnizate de ingineri agronomi și economiști agrari; un hectar de teren evaluat la prețurile din
    1993 avea o producție evaluată la minimum 400 000 lei. Dacă scădem valoarea muncilor agricole
    (50 000 lei la hectar), salariile, 50 000 lei la hectar, îngrașămintele chimice, pesticidele 50 000 lei la
    hectar (aceste evaluări având o marjă serioasă în sus), rămâne un profit de 250 000 lei la hectar.
    Cum este posibil ca proprietarii acestor terenuri, deveniți fără voia lor acționari, să primească
    numai 10 000 lei la hectar, a 40-a parte din valoare, foarte mulți neprimind nimic!... Este o hoție la
    drumul mare!... Profesorul Drăghici i-a sfătuit pe cei prezenți să meargă in corpore la sediul IAS și
    să ceară un procent fix la hectar pe an și acesta să nu fie mai mic de 30 – 35% din producția la
    hectar pe an. Toți cei prezenți în adunare au cerut ca IAS Căteasca, ferma Căteasca să aibă
    independență totală, acționarii să aibă aici reprezentanți ai lor, desemnați de ei, care să urmarească
    tot ce se întâmplă aici zilnic. Cei peste 170 de acționari prezenți la adunare au hotărât în final să se
    organizeze juridic într-o Asociație a acționarilor din fostul IAS Căteasca. Odată organizați juridic,
    oamenii voiau să știe unde le este pământul lor, voiau să pună stavilă furturilor
    zilnice. Inginerul Marinescu Toma din satul Cătanele, Marinescu Florea, Tănase Maria, Ion
    Gherghina, Stoian Marin, Pandelea Emilia, Dragomir Petria, Radu Ion, Sandu Traian,
    Banciu Dumitru, Drăghici Elena, Jianu Eugen, Năstase Nicolae, Petrache Nicolae, Popescu
    Marin, Nedelcu Emil, Dragomir Gherghina, Sandu Ion, Boboc Gheorghe, Udrea
    Gheorghe, Ion Gherghina, Terheș Maria, Stan Dumitru, Tănase Marin, Popa Dumitra,
    Gheorghe Victoria, Bulumac Gheorghe, împreună cu vecinii de la Rătești, Oarja, Leordeni
    strigau în cor: ,,Vrem să fim stăpâni pe pământurile noastre și ale moșilor și strămoșilor
    noștri”. Primarul comunei Căteasca și cei din comisia locală de fond funciar de la Primăria
    Căteasca nu au onorat cu prezența adunarea oamenilor. Adunarea a hotărât ca eu, în calitate de
    profesor al satului, să-i ajut să-și redobândească proprietățile. Hotărârea unanimă a acestor
    oameni m-a făcut să nu mai dorm. Am scris un material de circa 6 pagini pe care l-am trimis a
    doua zi – pe 5 aprilie 1993 – la 3 ziare naționale: ,,România Liberă”, „Adevărul”, „Evenimentul
    Zilei”. În acest material prezentam succint conținutul toxic al legilor 15/1990, 18/1991, 46/1992.
    Am prezentat în detalii situația din IAS Căteasca Argeș. În final am prezentat necesitatea
    organizării juridice a tuturor acționarilor din agricultura de stat a României, făcuți acționari făra
    voința lor.
    Adunarea acționarilor de la Căteasca ,,România Liberă” – certificatul Petre Mihai Băcanu - directorul
    de naștere al PROPACT general România Liberă
    Mare surpriză! Pe 11 aprilie 1993 apărea în ziarul ,,România Liberă”, pe aproape o pagină
    de ziar, articolul: ,,Bătălie juridică pe plan național”, semnat de însuși Mihai Petre Băcanu,
    directorul ziarului. În ziar au apărut toate numerele de telefon ale profesorului Dan Drăghici. În
    zilele de 11, 12, 13, 14, 15, 16 aprilie prof. Drăghici a primit peste 500 de telefoane din toate
    colțurile țării, dar și din mai multe țări europene.
    A fost ceva inimaginabil. O adevărată explozie de entuziasm național și internațional.
    18
    Eram pus într-o mare încurcătură. Pe deoparte le promisesem acționarilor prezenți în ziua de 4
    aprilie la Căminul Cultural Căteasca că-i voi sprijini să se organizeze juridic într-o Asociație a lor,
    pe de altă parte, în timp ce elaboram documentele constitutive juridic, de undeva, de Sus, mi-a
    venit o străfulgerare, mai ales că România Liberă îmi sugerase o gândire organizatorică la nivel
    național. Începusem să vorbesc sin- gur: ,,Domnule, proprietarii români, țăranii nu au fost niciodată
    organizați juridic la nivel național
    într-un sindicat al lor, așa cum sunt organizați de zeci de ani țăranii din țările occidentale. Citisem
    într-un ziar francez că doar românii și bulgarii nu au avut niciodată în istoria lor un Sindicat Național
    al țăranilor, de aceea viața acestora s-a consumat în zeci de ani într-o rudimentaritate condamnabilă;
    viața lor a fost tot timpul bântuită de privațiuni, au suportat exploatări după exploatări.
    Imediat am renunțat la fundamentarea documentelor juridice pentru asocierea acționarilor căteșteni
    și am demarat formele de organizare juridică la nivel național a tuturor acționarilor din agricultura
    României și a tuturor categoriilor de proprietari români de pretutindeni, a tuturor țăranilor. Pe 9 aprilie
    materialele erau definitivate și acestea s-au constituit în cele 6 pagini trimise – cum am spus –
    celor trei ziare naționale. Iată pe scurt ce consemnează România Liberă pe 11 aprilie 1993 sub semnătura
    lui Mihai Petre Băcanu:
    ,,Proprietarii de pământuri care nu și-au recăpătat terenurile și au fost obligați să devină
    acționari ai fostelor IAS-uri au inițiat o acțiune pentru crearea unei Asociații Generală
    Națională a Acționarilor de la fostele IAS-uri. Noua Asociație cu caracter național și sindical
    va permite expropriaților să lupte cu mai multă eficiență pentru a obține – în sfârșit –
    Titlurile de proprietate asupra pământului. Asociația Națională ar urma să înceapă discuții
    cu Ministerul Agriculturii și cu Guvernul și, dacă va fi nevoie, vor acționa și în justiție.
    Acțiunea de organizare este asigurată de Comitetul de inițiativă al acționarilor din comuna
    Căteasca Argeș, care, într-un apel transmis redacției noastre, propune ca reprezentanții
    acționarilor din fiecare IAS să delege câte un delegat care să participe la Adunarea generala
    pe țară convocată pe 9 mai 1993 la Căteasca Argeș. Persoana de legătură între Comitetul de
    inițiativă de la Căteasca și Comitetele ce se vor forma în toată țara este profesorul Drăghici
    Dan, - comuna Căteasca – Argeș, Telefon 097622035 – (Acum are telefonul 0744480733 s.n.)
    Obiectivele pe care le propune Comitetul de inițiativă condus de profesorul Dan
    Drăghici sunt:
    – Obținerea autonomiei depline a fiecărei ferme din IAS, prin desființarea
    centralizării, care se realizează acum prin așa zisele Societăți Agricole S.A cu acționari.
    – Eliberarea Titlurilor de proprietate pentru suprafețele pe care le deține fiecare
    acționar, plecându-se de la ideea că nu poți fi acționar, dacă nu ești proprietar.
    – Suprafețele cuvenite fiecărui acționar, pe sate, trebuiesc măsurate, să se constituie sole
    com- pacte, cât mai aproape de așezările umane, întrucât legea 18/1991 a bulversat și
    divizat la maximum proprietățile, fără să se respecte vechile amplasamente.
    Să se organizeze temeinic negocierea drepturilor anuale ale acționarilor care să fie
    între 25-30% chiar 35% din recolta anuală la hectar, deoarece până acum cuantumul
    acestor drepturi a fost stabilit arbitrar; să se calculeze și să se achite diferențele
    cuvenite pentru anii agricoli
    1990, 1991, 1992, 1993.
    Inițiativa acționarilor din IAS Căteasca Argeș reprezintă o acțiune foarte importantă
    de organizare juridică pe plan național a celor nedreptațiți atât de grav acum o
    jumătate de secol și cărora nu li se face dreptate nici astăzi, acțiune care ar putea exercita
    puternice presiuni pen- tru ca pământurile să revină celor cărora le-au aparținut.
    România Liberă, căreia acționarii și sătenii din Căteasca Argeș i s-au adresat cu
    speranță și încredere, își propune să urmărească și să sprijine această importantă inițiativă.
    Așteptăm să-și spună cuvântul și politicienii. Este posibilă și o inițiativă parlamentară”
    Articolul semnat de Mihai Petre Băcanu este mult mai mare. Ceea ce rămâne ca un fapt istoric
    cert este contribuția enormă, decisivă a acestui articol și a tuturor articolelor ulterioare din acest
    ziar național la demararea unei acțiuni naționale fără precedent, pe care Corneliu Coposu o
    19
    Mihai Petre Băcanu – primul președinte de Gheorghe Boldur Lățescu – al doilea Ion Rațiu – președinte UMRL - membru
    onoare al PROPACT – ales la primul Congres președinte de onoare PROPACT, ales fondator PROPACT – cel care a dat
    Național – 23-24 ianuarie 1994 la primul Congres Național 1994 PROPACT-ului sediul din strada General
    Praporgescu nr 18 – sector 2 București
    numea ,,Miracolul tărănimii române”. De aceea noi am susținut tot timpul că România Liberă
    condusă de Petre Mihai Băcanu a reprezentat Certificatul de naștere al PROPACT.
    De aceea la primul Congres Național al țăranilor români din 23 – 24 ianuarie 1994 Mihai
    Petre Băcanu, alături de academicianul profesor doctor docent Gheorghe Boldur Lățescu au fost
    aleși președinți de onoare ai PROPACT.
    Reproducem și articolul emblematic: ,,Mâine PROPACT” semnat de același Mihai Petre Băcanu
    cu pseudonimul J.Rică: ,,Starea gravă în care se află românii, dar mai ales indiferența cu
    care tratează puterea haosul și degradarea continuă a vieții a determinat Adunarea Generală
    a Acționari-lor și a Proprietarilor români din 9 mai 1993 de la Căteasca Argeș să înfințeze
    PROPACTUL. Acțiunea din ziua de 9 mai 1993 orele 10 de la Căteasca Argeș este
    evenimentul cel mai important din ultimii trei ani. Țărănimea română, lumea satelor care
    constituie 56% din electoratul românesc și-a dat seama – ce-i drept - cam târziu că numai
    alcătuirea unui organism juridic puternic național o poate ajuta să lupte pentru apărarea
    propriilor interese. Inițiativa PROPACT apelează la toate partidele politice, la toate forțele
    democratice (Sindicate, Asociații Democratice, Ligi Democratice), la presa democratică, la
    toate agențiile străine de presă să onoreze cu prezența marea adunare populară na- țională
    de la Căteasca Argeș, unde vor fi prezentate: Statutul Asociației de tip sindical, Programul și
    Obiectivele Asociației. Așa cum în toate țările democratice cel mai puternic organism juridic
    de tip sindical este Asociația Generală a țăranilor și fermierilor, tot așa se dorește să fie și
    PROPACT. Din țară și din străinătate în fiecare zi telefonul 0976/22035 este pur și simplu
    asaltat. Mii de cetățeni au aderat deja la inițiativa căteștenilor argeșeni de a înființa
    Asociația Naționala a Proprietarilor și a Acționarilor din fostele IAS-uri, sau din alte forme
    de proprietate de stat.”
    Doi oameni în toată firea au spus că ,,Au sărutat ziarul România Liberă când au citit
    despre PROPACT, alții – fiind la pat, au spus că tare mult ar vrea să nu moară și să vadă
    înfaptuită această splendidă inițiativă. Un inginer din Brașov l-a considerat pe profesorul
    Dan Drăghici ,,Un al doilea Mesia pentru români” Pornirile pline de patriotism și înflăcărare
    vin, de fapt, dintr-o cruntă și veche suferință provocată de lungul șir de nedreptăți, de
    abuzuri. Se speră că această acțiune, cu un serios impact în lumea satelor va fi evaluată
    corect atât de Putere, cât și de forțele politice din țară. Faptul că într-un termen foarte scurt
    PROPACTUL a avut o atât de mare audiență în țară și în străinătate, fără să i se facă o
    propagandă cum ar fi trebuit, spune foarte multe.
    ,,Pe 9 mai 1993 – spune România Liberă – cei care au necazuri cu pământul, cu
    pădurile, cu casele, cei care doresc o schimbare cu adevărat, cei care gândesc creștinește la
    acest popor obidit, să fie prezenți la Căteasca. PROPACTUL apare într-un moment critic, de
    disperare, de pierdere a oricărei speranțe. PROPACTUL a scos la iveală abuzurile săvârșite
    de primăriile locale, de prefecturi, de judecătorii; peste tot sunt registre agricole pline de
    ștersături, de înscrisuri false; exista mulți proprietari care au acte de proprietate vechi neluate
    în considerație, există și hotărâri judecătorești definitive, irevocabile care nu sunt puse în
    aplicare de ani de zile.”
    20
    Pe 9 mai 1993 la Căteasca Argeș este momentul când țăranii și proprietarii români de
    pretu- tindeni trebuie să se organizeze juridic pentru a putea să-și apere interesele și pentru
    a lupta pentru drepturile lor legitime. S-a văzut foarte clar că la asemenea negocieri
    problemele grele ale țărănimii nu au intrat pe masa tratativelor cu toate că originea marilor
    necazuri ale industriei, ale costurilor ri- dicate, ale salariilor, trebuie căutate – mai ales – în
    agricultură. Dacă domnul Văcăroiu ar fi pus în fața unor adevăruri dureroase din lumea
    satelor, nu se știe ce ar mai putea să îndruge, deoarece segmentul populației, care este cel
    mai numeros, contureaza în fond imaginea reală a dezastrului național actual. Țăranii,
    învățați doar să se solidarizeze în suferință, așteaptă să fie reprezentați de PROPACT”, scrie
    în final România Liberă.
    În ziua apariției primului articol din 11 aprilie1993 în România Liberă, profesorul Dan Drăghici
    a primit cel puțin o sută de telefoane de angajament benevol al fiecărui apelant de a se implica
    în organizarea de filiale PROPACT, de a înscrie câți mai mulți proprietari, acționari și țărani în
    PROPACT. A urmat o perioadă fără precedent în viața profesorului Dan Drăghici. În zilele de 12,
    13, 14 aprilie până în ziua de 9 mai 1993 peste 5000 de români au telefonat de dimineața până seara
    târziu și și-au exprimat toată disponibilitatea de a fi membri activi ai PROPACT, de a constitui filiale
    PROPACT. Dintre cei care au telefonat, peste 1000 au fost prezenți la Căteasca Argeș în ziua de 9
    mai 1993. Toți, fără excepție, au completat pe loc adeziuni la PROPACT. Au fost români veniți
    din toate județele țării, cei mai mulți țărani, acționari în agricultură, dar și specialiști în agricultură și
    silvicultură; au venit români proprietari din Italia, Franța, USA, Germania, Canada, Olanda, Belgia
    și Anglia. Alte sute de români din Diaspora au trimis telegrame și scrisori, care au fost citite în
    Adunarea din 9 mai 1993; au fost prezenți deputați și senatori, foarte multe ziare naționale, locale,
    radiouri și televiziuni.
    Înainte de 9 mai 1993 – pe 22 aprilie 1993 am constituit primul comitet de inițiativă
    cu care am elaborat Statutul Asociației, Programul Național și Obiectivele Generale care
    aveau să fie pre- zentate și votate pe 9 mai 1993 la Căteasca. Tot în ziua de 22 aprilie am
    hotărât și numele Asociației ,,PROPACT” - Un cuvânt absolut nou în Dicționarele limbii
    române, un cuvânt compus prin conto- pire din prescurtările a două cuvinte: ,,PROP”
    (Proprietari) plus ,,ACT”(Acționari în agricultură). Primul Comitet de Inițiativă era
    compus din: inginer Mircea Popov, inginer Eugen Radeș, econo- mist Ariside Ionescu,
    economist Ion Dumitru, economist Popa Dimitrie, țăranii Voicu Vasile, Badea Valeriu, Sorică
    Voiculescu, doamnele Ana Șerbănescu, Ramona Constantinescu, doctor veterinar Sergiu
    Rizescu, Moțea Vinceslav, Marin Ion și Drăghici Dan.
    prof. Dan Drăghici inginer Mircea Popov dr. Vet. Sergiu Rizescu ec. Ion Dumitru
    21
    hortiucultor Aristide Ionescu țăran Voicu Vasile ec. Oprișescu Dumitru
    Fondatorii PROPACT
    La adunarea de la Căteasca au luat cuvântul peste 100 de participanți. S-au votat documentele
    elaborate de Comitetul de Inițiativă și toți participanții l-au împuternicit pe profesorul Dan Drăghici
    să înscrie la judecătoria din Pitești PROPACTUL. Tot în ziua de 9 mai s-a hotărât să se organizeze
    rapid o Conferință Națională și la București, pentru a stabili o conducere națională interimară
    până la desfășurarea primului Congres Național al țăranilor români care va alege statutar prima conducere
    națională a acestui Sindicat. În ziua de 28 august 1993 judecătoria Pitești a dat Sentința Civilă
    nr 33/1993 în Dosarul Civil 32/PJ/1993 definitivă și irevocabilă.
    Asociația PROPACT nu a fost constituită pe Legea Asociațiilor, ci pe legea 54/1991 – Legea
    Sindicatelor. Asta ne-a obligat ca la conferința națională – primul Congres Național al Țărănimii
    Române să adoptăm un nou statut. Vrem să se rețină câteva fraze din Sentința Civilă nr 33/1993:
    ,,Prin cererea înregistrată la data de 17 mai 1993 un număr de șapte membri ai Comitetului de Inițiativă
    al Asociației PROPACT au solicitat înscrierea ca persoană juridică a acestei Asociații cu sediul
    în Pitești, strada Calea Bascovului, bloc B1, apartament 37, în baza Legii 21/1924 (Legea Asociațiilor).
    La termenul din 18 mai1993 s-a pus în vederea reprezentantului Asociației, Drăghici Dan,
    să prezinte actele corespunzătoare de constituire și Statutul în formă autentică potrivit articolului 33
    al Legii 21/1924, în vederea solicitării avizelor cerute de articolul 3 litera ,,a” al aceleiași legi, iar la
    termenul de azi, 18 mai 1993, cel în cauză a depus Procesul Verbal de constituire a Asociației, încheiat
    la 9 mai1993 în comuna Căteasca Argeș, Statutul aprobat de membrii Asociației, Tabelul
    Nominal cu membri Consiliului Național de Conducere al Asociației, precum și împuternicirea
    specială, dată de 15 membri fondatori domnului Drăghici Dan pentru a cere înscrierea
    Asociației de tip Sindical ca persoană juridică, modificând totodată cererea inițială de înscriere în
    sensul întemeierii ei pe dispozițiile legii nr 54/1991(Legea Sindicatelor).
    În finalul Sentinței Civile se scrie: ,,Admite cererea formulată de petentul Drăghici Dan, domiciliat
    în comuna Căteasca, județul Argeș, împuternicit special de membri fondatori ai Asociației
    Naționale a Proprietarilor de Pământ și a Acționarilot din Agricultură PROPACT – Asociație cu caracter
    sindical și profesional cu sediul în Pitești, strada Calea Bascovului, bloc B1, apartament
    37, județul Argeș și dispune înscrierea Asociației Naționale a Proprietarilor de Pământ și
    Acționarilor din Agricultură PROPACT în Registrul special ținut la această judecătorie în
    vederea dobândirii personalității juridice. Numai în baza acestei Sentințe Mamă toate comitetele de
    inițiativă prezente la adunarea de la București aveau să înceapă constituirea efectivă a filialelor
    sătești, comunale, orășenești, municipale și județene în toată țara. Aceste filiale trebuiau
    constituite și ele juridic conform hotărârii Conferințelor de la Căteasca și de la București.
    Revenind la adunarea generală de la Căteasca nu putem să uităm luările de cuvânt ale unor
    oameni de excepție, veniți din toată țara la Căteasca. Nu-i putem nominaliza pe cei peste 100 de
    vor- bitori, dar câteva nume au reținut atenția: inginer Ion Bold, Institutul de Organizare al
    Teritoriului, ziaristul Dinu Lăzărescu din București, ziaristul Nicolau Ion, directorul
    ziarului ,,Fermierul” din București, Petre Apostol țăran agricultor din Tulcea, juristul Ion
    Iorgulescu din Tulcea, inginerul Constantin Cristescu din București, inginerul Constantin
    Dicu din Teleorman, inginerul Constantin Pătrășcoiu din Olt, domnul Tutunea, președintele
    22
    Ligii Expropriaților din Olt, profesorul Bogoi din Dâmbovița, Ștefănescu Gheorghe,
    președintele Fundației ,,Satul Românesc”, domnul Institutoris Florea din Arad, domnul
    inginer Derianu din Brăila, profesor Silviu Constantinescu din Coșești – Argeș, inginer
    Vasilescu Dan din Teleorman, inginer Constantin Mitan, inginer Frâncu Nicolae din Brăila,
    inginer Stelian Dobre din Galați, domnul Viorel Romanescu, președintele filialei Argeș a
    Confederației Sindicale Frăția, domnul Ițic Banea, delegatul acționarilor de la IAS
    Ciorogârla, inginer Curcă Ion din Vrancea, domnul Ștefan Burtea, Asociația Proprietarilor de
    Pământ din IAS Buftea București, doctor Ovidiu Șerban, Institutul Cantacuzino din
    București, Teodorescu Androne, țăran Căteasca Argeș, Filip Andrei din Dâmbovița, Zlătescu
    Ion din Brănești – Ilfov, domnul Bianchi Pedro din Italia, domnul doctor Sergiu Rizescu,
    deputat de Argeș, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, domnul
    deputat de Călărași Alecu Paul, etc.
    Facultatea de Drept – Universitatea București. Aula mare în care Institutul Agronomic București – sala de sport a institutului
    a avut loc în zilele de 23-24 ianuarie 1994 primul Congres Național unde a avut loc în ziua de 23 ianuarie 1998 cel de-al doilea
    al Sindicatului Național al Țărănimii Române – PROPACT Congres Național al Sindicatului Național al Țărănimii
    Române - PROPACT
    Toți și-au exprimat disponibilitatea de a sprijini activ PROPACTUL. Pe 22 mai 1993 a avut loc
    Adunarea Naționala de la București, unde s-a conturat un colectiv de lucru mai mare cu oameni
    deosebiți, care au pornit imediat la organizarea PROPACT la nivel național. Ion Rațiu și U.M.R.L
    București ne-au ajutat, punându-ne la dispoziție două camere în sediul lor din strada General
    Praporgescu, nr 18, sector 2, București. Toți care lucrau zilnic – inclusiv sâmbăta și duminica, o
    făceau benevol. Nimeni niciodată nu a fost plătit la PROPACT. Veneau zilnic avocații:
    doamnele Gheorghiu și Nistor, domnul Mihalache, care dădeau consultații juridice gratuit.
    De dimineață până seara la sediul central din Pitești și la sediul din București se perindau
    sute de oameni care se înscriau în PROPACT. În perioada august 1993 – 1994 profesorul Dan
    Drăghici, domnul Aristide Ionescu, domnul Doctor Ovidiu Șerban, domnul inginer
    Bodescu Mihai, doamna Filoreanu Aurica, domnul academician Stănescu Zenobie, domnul
    economist Oprișescu Dumitru, domnul inginer Vlad Vlad, domnul Zambilă Gheorghe
    plecau săptămânal în țară și organizau filialele județene PROPACT, organizau conferințele
    județene ale filialelor județene, ajutau la constituirea juridică a acestor filiale.
    Cea mai grea perioadă, dar și cea mai interesantă a fost perioada aceasta când în toate
    jude- țele țării au fost constituite minimum 15 filiale locale în fiecare județ, au fost desfășurate
    Confe- rințe județene în care au fost alese statutar organele de conducere județeană PROPACT
    și în care fiecare filială județeană și-a desemnat delegații care au participat la primul Congres
    Național al PROPACT din 23-24 ianuarie 1994 la facultatea de drept a Universității din București.
    23
    Primul meeting național al PROPACT din București – Piața Aviatorilor - 1994
    PROPACT-ul – membru plin al CDR, unde profesorul Dan Drăghici era membru al Consiliului
    Național al CDR
    A fost o muncă titanică, cu sacrificii materiale și fizice excepționale, dar și cu un
    profesionalism rar întâlnit, de aceea eu îi consider pe acești oameni niște eroi naționali.
    Până pe 31 decembrie 1993 erau constituie statutar și cele mai multe juridic filialele
    județene, pe care le vom prezenta în paginile ce vor urma. În lunile august, septembrie,
    octombrie, noiembrie și decembrie 1993 PROPACTUL a cucucerit România, fără să aibă
    posibilități materiale(decât cotizațiile simbolice și unele donații), fără sprijin material
    guvernamental sau politic. Tot în această perioadă PROPACTUL a organizat și a
    desfășurat un mare meeting național la București în Piața Aviatorilor pe 25 iunie 1993.
    Atunci au venit pe banii lor țărani și proprietari din toată țara în număr de peste 10 000.
    Tot atunci am tras primul semnal serios de alarmă pentru autoritățile politice. Realizasem și
    un Buletin Informativ – PROPACT – în 10 000 de exemplare, pe care l-am trimis gratuit
    tuturor filialelor județene PROPACT. Perioada iunie 1993 – ianuarie 1994, rămâne ca o
    perioadă organizatorică fără precedent în lumea țăranilor și a proprietarilor români.
    24
    Organizarea Filialelor Județene PROPACT
    Primele filiale PROPACT s-au constituit în luna mai 1993 la Argeș și la București – SAI. La
    Pitești Filiala PROPACT Argeș a fost constituită chiar în ziua de 9 mai la Căteasca Argeș și avea un
    colectiv interimar de conducere reprezentat de Popov Mircea, Radeș Eugen, Voicu Vasile,
    Ariside Ionescu, Ion Dumitru, Marin Ion, Rizescu Sergiu, Ramona Constantinescu,
    Șerbănescu Ana, Sorică Voiculescu, Valeriu Badea.
    În data de 14 mai 1993 profesorul Dan Drăghici, Popov Mircea, Radeș Eugen și Voicu
    Vasile – în calitatea lor de membri fondatori PROPACT, de conducători interimar ai PROPACT
    până la Congresul Național din ianuarie 1994 – participă la constituirea filialei PROPACT
    București în sala Teatrului Odeon. Atunci s-a ales Comitetul de Organizare al Conferinței
    municipiului București și SAI – compus din: Dinu Lăzărescu, avocat Gheorghiu Elena, doctor
    Șerban Ovidiu, medic veterinar Lungeanu Lucian, economist Obreja Cosntantin, inginer
    Vlad Vlad, inginer Bodescu Mihai, domnul Coconoiu Alexandru, economist Oprișescu
    Dumitru. La sediul PROPACT București din strada General Praporgescu, nr 18, sector 2, zilnic
    Sala mare a Teatrului Odeon, în care s-a ținut Conferința PROPACT a municipiului București în 1993
    erau bucureșteni, oameni veniți din țară, dar și din străinătate care se înscriau în PROPACT și care
    erau foarte încântați de existența PROPACT. La un moment dat domnul Ion Rațiu care ne dăduse
    două camere în sediul său din această clădire, mi-a spus: ,,Domnule Drăghici, ceea ce ai creeat
    dumneata în România este o stare de spirit românesc fără egal. Te felicit din toată inima și mă
    înscriu și eu în PROPACT”. Tot la Teatrul Odeon s-a desfășurat destul de repede în luna mai
    1993 Conferința municipiului București PROPACT la care a participat profesorul Dan Drăghici.
    Peste 500 de membri din București și-au ales democratic conducerea filialei PROPACT București:
    Aici va odihni prof. Dan Drăghici Avram Iancu – țăran român emblematic, erou național și
    și familia lui în cimitirul de la Căteasca patriot luminat
    25
    domnul Oprișescu Dumitru – Președinte, domnii Bodescu Mihai și Ovidiu Șerban –
    vicepreședinți, domnul Vlad Vlad – secretar general, domnul Giuglan Daniel – secretar
    general adjunct, domnii Lungeanu Lucian, Cristescu Ștefan, Cristescu Constantin, Obreja
    Constantin, Silveșan Ioan, Dicu Constantin, Comâniță Adrian, Ivan Ion, Cristian Mihail,
    Stăncescu Barbu – membri. Filiala PROPACT București a desemnat 55 de delegați care vor
    participa la Congresul Național PROPACT, din ianuarie 1994. Vom nominaliza o mică parte dintre
    membrii PROPACT înscriși chiar anul 1993 cu adeziuni la București: doamna Velcescu Cornelia,
    doamna Enăceanu Cornelia Lelia, doamna Macri Argentina, domnul Răduță Ștefan,
    doamna Constantinescu Elena, domnul Bogdan Gheorghe, domnul Călin Dumitru, domnul
    Iliescu Mircea, domnul Șerban Ovidiu, domnul Gheorghe Ion, domnul Constantin
    Gheorghe, doamna Popa Rodica, domnul Gheorghe Grigore, domnul Armand Bucur
    Nedelea, doamna Ricci Șteflea Anca, domnul Militaru Constantin, doamna Vlad Natalia,
    doamna Roșu Elena, domnul Lazăr Iosub, domnul Preotu Vifor, domnul Alexandru Ioan,
    domnul Albu Alexandru, domnul Roibu Nichifor, domnul Constantinescu Dan, doamna
    Ene Maria, domnul Ursu Vasile, domnul Constantin Gheorghe, dl. Vasile Robert, doamna
    Ene Maria, domnul Mocanu Virgil, domnul Iliescu Petre, doamna Ioniță Aurelia, doamna
    Voiculescu Silvia, domnul Raportaru Mihai, domnul Moldovan Victor Nicolae, doamna
    Constantin Maria, domnul Florea David, domnul Răduță Ștefan, domnul Marinică Teodor,
    domnul Stănciulescu Bogdan, domnul Lazăr Iosif, doamna Vasilescu Suzana, domnul Abagiu
    Ștefan, domnul Radu Ștefan, domnul Oprișescu Dumitru domnul Ion Sturdza, doamna
    Cherchez Ileana, doamna Pop Maria Irina, doamna Runceanu Georgeta, doamna
    Robănescu Elena, doamna Damian Ecaterina, doamna Predoiu Constanța, domnul
    Cristache Gheorghe, domnul Botea Gheorghe, domnul Mircea Lucescu, doamna Mogâldeanu
    Magda, doamna Anghel Ecaterina, părintele Marin Niculae – monah călugăr la Cernica,
    Păruș Silviu, Alexandrescu Tudor, Ene Gheorghe, Fetecău Sergiu, Sanda Mircea, Badea
    Georgeta, Calmonos Roșela, Dabu Gabriela, Geona Alexandrina, Horodja Virginia, Iamandi
    Octavian, Naidin Adrian, Ogea Argentina, Pândaru Constanța, Radu Constantin, Radu Ion,
    Sandu Mircea, Ulmeanu Sergiu, Tache Rodica, Silagi Victor, Vișan Alexandru, Zambilă
    Gheorghe, Tărăceanu Elisabeta, Petrescu Adrian, Mihăilescu Mihaela, Eremia Petru,
    Florea Ioan, Gruia Florin, Hamzescu Maria, Lupei Emanuel, Nae Florica, Popa Alexandra,
    Rădulescu Virgil, Truică Dumitru, Stăncescu Barbu, Repta Marian, Stan Mihai, Cosmescu
    Ion, Andru Aurel(Tunari), Tane Petre(Mogoșoaia), Breazu Dumitru și Dumitru
    Anton(Voluntari), Cosac Dionisie(Voluntari), Dincă Alexandru(Chitila), Macedon
    Dan(Tunari), Popescu Camelia, Dobre Marin, Ene Mihalache(Dobroiești)Birjaru
    Iordan(Mogoșoaia), Becali Gheorghe(Ștefănești SAI), Păunescu Florian(Snagov), Ignat
    Mihai(Buftea), Sfiriac Teodora(Snagov), Mazilu Constantin, Langu Dumitru, Stancu Dan,
    Apostol Mircea, Bala Petre, Cavaler Ana, Băbuleanu Ion, Filipescu Ștefan, Gherghina
    Costică, Hanu Aurelia, Iancu Margareta, Logofătu Mircea, Manea Virgilius, Neagu Maria,
    Oală Virginia, Rizea Ion, Tăbăcaru Conta, Brăzeanu Alexandru, Cârțan Mihail, Dumitru Ion,
    Epurescu Adriana, Florea Emil, Galici Victor, Hanciu Mihai Radu, Ioan Alexandru,
    Lichiardopol Mircea, Manole Gheorghe, Omet Adina Florina, Plocon Sever, Rândașu Ana,
    Rusu Adrian Constantin, Roman Nicolae Dan, Teodosiu Lucian, Urucu Margareta, Rădoi
    Marius, Paroșanu Crina, Ioviță Traian, Andrei Romulus Paul, Borogan Emil, Cuculescu
    Victor, Dogaru Gheorghe, Enăchescu Toader, Florescu George, Grămescu Haralambie, Haidu
    Teodor, Ilie Ionel, Lazarovici Cristian, Moise Maria, Mandler Liviu, Nedelcovici Margareta,
    Oprea Vasile, Popovici Alexandru, Rusu Eugeniu, Terianu Gheorghe, Stoica Mariana,
    Roceanu Cezar, Terianu Marin, Pop Ion.
    Ne oprim deocamdată cu nominalizările aici, pentru că ne-ar lua mult spațiu tipografic să-i
    amintim pe cei peste 15 000 de membri PROPACT din București și peste 5 000 de membri
    PROPACT din SAI. Pe toți îi respectăm enorm, pe toți îi considerăm adevărații eroi ai PROPACT.
    Cei care nu își regăresc numele în aceste pagini vor rămâne în arhiva națională PROPACT și se vor
    bucura de același imens respect. Pe mine, ca fondator, mă muncește totuși un mare regret nu-mi
    26
    explic de ce și cum s-a întâmplat ca această filială PROPACT, foarte puternică să viețuiască așa de
    puțin. Aceste mii de oameni excepționali au la rândul lor foarte mulți prieteni excepționali, se
    trag din familii de proprietari, de țărani din toate satele României; numai ei ar fi putut să
    creeze o stare de spirit națională fără egal; numai ei ar fi putut să reînvie dragostea și
    patriotismul luminat româncesc, dacă și-ar fi adus cu ei în PROPACT pe toți prietenii, pe toți
    consătenii, pe cei plecați din țară, și dacă ar fi activat concret în acest sindicat mai mult timp.
    Încă nu este târziu. Angajații, domnilor și doamnelor, în această luptă solidară, deloc ușoară,
    pe copiii și pe nepoții dumneavoastră, pe toți cei care au proprietăți, pe care încă nu le-au
    redobândit, dar și pe cei care și-au luat proprietățile, crezând că nu mai au nevoie de
    PROPACT. Aceste îndemnuri sunt valabile și pentru miile de nume înscrise benevol în
    PROPACT în toată țara.
    Documentele Conferinței municipiului București PROPACT împreună cu Sentința-Mamă
    33/1993 de la judecătoria Pitești-Argeș au fost depuse de Dan Drăghici la judecătoria Sectorului 2
    București care, prin Sentința Civilă nr 225 din 30/11/1993, filiala PROPACT București capătă
    personalitate juridică definitivă și irevocabilă. Sediul filialei PROPACT București a fost în perioada
    1993 – 1998 în strada General Praporgescu nr 18, sector 2. În anii 1998 – 1999 primim un sediu cu
    patru camere de la Ministerul Agriculturii în clădirea aflată peste drum de Ministerul Agriculturii pe
    strada Carol I la etajul 4, unde am stat până în 2004. Acest an a fost un an tragic pentru PROPACT.
    Începuse cabala securistă comunistă din 2001-2002, iar în 2004 ne-au dat foc la sediul central din
    Pitești, strada Victoriei 55, ne-au scos în bătăi și înjurături din sediul din București, i-au amenințat
    serios pe conducătorii filialelor județene PROPACT. Dar despre toate acestea vom reveni în paginile
    următoare.
    Filiala PROPACT București a fost condusă până a decedat la 92 de ani de un om de
    excepție, economistul Dumitru Oprișescu. După moartea domnului Oprișescu filiala a fost
    condusă, fără să fie ales, de inginerul Vlad Vlad care era în același timp și secretar general al
    PROPACT la nivel național. Îmi face mare plăcere să-i amintesc de mai multe ori pe cei mai activi
    oameni ai PROPACT București care erau zilnic în sediul PROPACT și care veneau permanent cu
    prieteni pe care-i înscriau în PROPACT: doctor Ovidiu Șerban, Stăncescu Barbu, Filoreanu
    Aurica, Bodescu Mihai, Zambilă Gheorghe, Cristescu Constantin,Juriștii Hăulica Marin,
    MihalacheTitus, Avocata Gheorghiu și profesorul Gheorghiu, Avocata Nistor Elena,
    academicienii Andrei Canarache și Stănescu Zenobie.
    Cum să uiți eforturile permanente și dezinteresate ale avocaților sus menționați, care dădeau
    consultații gratuite membrilor PROPACT din București, dar și celor veniți din țara, eforturile celor
    care desfășurau o muncă de Sisif zilnic la PROPACT, fără a fi vreodată remunerați, premiați, pentru
    că banii obținuți din cotizațiile simbolice deabia ne ajungeau să plătim chiriile la sediile noastre,
    utilitățile și, parțial, deplasările în țară – numai cu trenul. Așa a supraviețuit PROPACTUL din 1993
    până în 2005. Anii cei mai grei au început în 2001 – 2002. Un impostor notoriu – Adrian Ștefan
    Iurașcu Adrian Ștefan Mihai Ungureanu Traian Băsescu
    Clica de securiști acoperiți care au distrus PROPACT-ul împreună cu alți securiști comuniști
    din partidele comuniste PSD, PRM, PUNR, PD, PSM, PDAR, UNPR, etc.
    27
    Iurașcu din București strada Turnul Eiffel 33, Sector 2 s-a infiltrat în PROPACT în anii 1996
    – 1997. A mimat destul de perfid că este un luptător al PROPACT. Nu s-a înscris niciodată în
    PROPACT, dar voia să parvină cu orice chip prin PROPACT. În 2008 la cel de-al doilea
    Congres Național a reușit să-i ducă în eroare pe cei din conducerea PROPACT, fiind ales
    vicepreședinte al PROPACT(Atenție! Fără să fie membru PROPACT). Până în anii 1996 –
    1997 nimeni nu știa nimic de acest individ, pentru că nu dăduse niciodată pe la PROPACT.
    Ajuns vicepreședinte în mod ilegal și parșiv a jucat un teatru mizerabil. Era numai miere pe
    lângă conducerea PROPACT și l-a determinat pe profesorul Dan Drăghici să-l ia în colectivul
    PROPACT de 3 oameni care reprezentau PROPACTUL în conducerea națională a CDR. În 2000
    profesorul Dan Drăghici l-a rugat insistent pe domnul Ion Diaconescu, președintele PNȚCD să-l
    pună pe listele de deputați ai CDR-2000. Cu sprijinul domnului Ion Diaconescu și al domnului Ticu
    Dumitrescu acest individ, la propunerea profesorului Drăghici Dan, este trecut pe locul 2 al CDR-
    2000 Galați. Din păcate CDR-2000 și PNȚCD nu au mai intrat în Parlamentul României, dar, din
    fericire, nici acest impostor nu a ajuns unde își dorea. Acest lucru l-a făcut să se îndepărteze de
    PROPACT, dar, mare atenție, fără să fi fost vreodată implicat legal sau înscris în PROPACT. În
    2001 împreună cu niște indivizi de pe stradă din Iași – unde avea cele mai mari magazine încă din
    1990, profită de legile comuniste și organizează el la București ,,O Conferință Națională!” cu 19
    indivizi, care n-au fost niciodată membri PROPACT, ca și el; ajutat fiind de un avocat
    confecționează niște documente juridice hilare, în care el se alege președinte PROPACT.
    Asta se întâmpla într-o duminică, iar joi a mers la judecătoria Pitești împreună cu doi avocați și a
    înregistrat aceste documente absolut ilegale și penibile. Facem precizarea că la primul Congres
    Național al PROPACT din 23-24 ianuarie 1994 și la al doilea Congres Național PROPACT din 24
    ianuarie 1998 au participat peste 750 de delegați ai PROPACT din toate județele țării, delegați
    desemnați de conferințele județene PROPACT. La aceste Congrese profesorul Dan Drăghici a fost
    ales cu o mare majoritate de voturi președinte. Cum a fost posibil ca un individ, cu alți 19 indivizi
    de pe stradă, care nu aveau nici o legătură cu PROPACT să facă o adunătură și să se
    pronunțe ei între ei ca membri conducători ai PROPACT, iar judecătoria Pitești să admită așa
    ceva? Acest om acoperit al securității comuniste reușește împreună cu doi avocați, cu
    judecători și cu procurori comuniști să-și bată joc la modul cel mai ordinar posibil de un
    organism juridic național, unicat în istoria României – creeat și ținut în viață cu foarte mari
    sacrificii în perioada 1993 – 2002 de mii de membri adevărați ai PROPACT.
    Nu întâmplător am amintit de anul 2002 pentru că în ianuarie 2002 la Centrul Militar din
    Pitești Argeș peste 550 de delegați ai PROPACT din toate filialele județene PROPACT au participat
    la cel de-al treilea Congres Național al PROPACT în care a fost ales pentru a treia oară președinte
    tot profesorul Dan Drăghici – numai că a fost ales degeaba... . Profesorul Drăghici nu știa nimic
    un an de zile 2001 – 2002 de Încheierea din 28/01/2002 a judecătoriei Pitești – judecător Păștin
    Nicoleta; prin această Încheiere Iurascu este ales președinte al PROPACT, iar profesorul
    Drăghici care nici nu a fost invitat în cadrul instanței a fost exclus din PROPACT de 19
    indivizi de pe stradă care nu au avut niciodată nici o legătură cu PROPACTUL. Insistăm să
    arătăm că Încheierea judecătorească dată luni 28/01/2002 de judecătoarea Păștin Nicoleta s-a
    produs fără să invite în instanță pe vreun reprezentant legal al PROPACT; actele hilare care
    pot fi și astăzi consultate și care au condus la emiterea Încheierii au fost înscrise joi 24
    ianuarie 2002 în aceeași zi când tot în Pitești se desfășura cel de-al treilea Congres Național al
    PROPACT la Centrul Militar. Nimeni din conducerea legală a PROPACT nu știa de aceste
    manevre securistice. Interesant și grav este că înscrierea acestor documente hilare s-a făcut de
    însuși vicepreședintele judecătoriei Pitești-Argeș, judecătorul Tomescu. Cine are curiozitatea
    să vadă aceste documente își dă seama că nici cel mai prost judecător de serviciu în ziua
    respectivă nu ar fi înscris acele documente. Și mai grav acele documente au fost judecate cu o
    repeziciune nemaiîntâlnită. Nu a trecut decât o zi lucrătoare(vineri 24 ianuarie), pentru că
    luni 28 ianuarie s-a și dat Încheierea respectivă. Există niște explicații: Iurașcu a venit la Pitești
    cu doi avocați din București: Vlad Lupașcu – nepotul procurorului general al României, Dan
    Lupașcu și avocata Carmen Păștin – cumnata judecătoarei Nicoleta Păștin de la judecătoria
    28
    Pitești – aceea care a emis Încheierea mizerabilă. Ziarele centrale erau pline de informații,
    cum că această avocată Carmen Păștin era și amanta lui Dan Lupașcu – procurorul general al
    României. Degeaba s-a ținut cel de-al treilea Congres Național al PROPACT la Pitești,
    degeaba au venit pe cheltuiala lor cei peste 500 de delegați prezenți la congres pentru că luni
    28 ianuarie 2002 PROPACT condus de Dan Drăghici nu mai exista. Apăruse PROPACT
    condus de Iurașcu?! Profesorul Dan Drăghici a rămas consternat când a aflat în luna mai
    2002 de Încheierea din 28/01/2002. Nu-și explica de ce pierde permanent orice încercare de a
    înregistra documentele celui de-al treilea Congres Național PROPACT la judecătoria Pitești.
    Au urmat trei ani de lupte inegale în judecătorii, în tribunal, despre care vom scrie un capitol
    special, pentru că este cazul ca românii, U.E., Parlamentul European, țările civilizate ale lumii
    să vadă de ce sunt în stare judecătorii, procurorii comuniști în România. Ca să închei cu
    manevrele securistice ale acestui securist acoperit, Iurașcu Adrian Ștefan – el a folosit
    PROPACTUL în scopuri personale perfide. Și-a creeat un Forum Civic în care a introdus
    PROPACTUL și alte formațiuni ale societății civile; acest Forum Civic a fost transformat în
    partid politic(Partidul Forța Civică) pe care i l-a vândut lui Mihai Ungureanu, amândoi
    făcând parte din trupa politică a lui Traian Băsescu. Cine se aseamănă se adună.
    În final s-a plictisit de PROPACT pentru că nu a simțit niciodată nimic pentru
    PROPACT și i l-a ,,predat” lui Ginu Toma de la Vrancea. Vă dați seama că PROPACTUL
    ajunsese o marfă de vânzare. Subiectul îl vom dezvolta ulterior. După Congresul al treilea al
    PROPACT de la Pitești unde a fost exclus Iurașcu(deși nu se înscrisese niciodată în
    PROPACT) începe ,,un alt circ”, avându-l în prim plan pe Vlad Vlad, secretarul general
    PROPACT, ales statutar la cele trei Congrese Naționale, pe care l-am lăudat în paginile
    anterioare. I-a venit și lui Vlad Vlad cheful să devină președinte, procedând exact cum a făcut
    Iurașcu. Și el a adus 19 indivizi – probabil făcuți membri de el, a organizat o Conferință
    Națională în 2004 și s-a ales președinte al PROPACT, fără să-l înștiințeze pe profesorul
    Drăghici. Culmea ridicolului este că au început luptele acerbe în judecătoriile din București,
    la Tribunalul din București între Iurașcu și Vlad Vlad. Până la urmă au învins banii mulți ai
    lui Iurașcu. În 2004 erau trei PROPACTURI!!! PROPACTUL advărat condus de Dan
    Drăghici, făcătura PROPACT a lui Iurașcu și făcătura PROPACT a lui Vlad Vlad. În 1994
    Corneliu Coposu în prezența lui Ion Diaconescu și a lui Ticu Dumitrescu i-a spus profesorului
    Drăghici că ,,PROPACTUL este miracolul țărănimii române”. Vă dați seama ce a ajuns
    PROPACTUL în 2004? Stau și mă gândesc și nu înțeleg de ce acești doi indivizi execrabili au
    putut să facă un rău imens țăranilor, proprietarilor români. Dacă aveau ceva cu mine puteau
    să fie bărbați și să-și prezinte niște programe ale lor în Congresul al II-lea, în Congresul al IIIlea
    și lucrurile ar fi fost altfel judecate, chiar de mine personal. Dar nu cred că ei au avut ceva
    cu mine, cred că ei au fost puși special să distrugă această unică stare de spirit patriotic, care a
    impresionat pe foarte mulți români – PROPACT-ul.
    29
    Horia Bernea, fondatorul Muzeului Dimitrie Gusti, sociolog, istoric,
    Țăranului Român – București președintele Academiei Române,
    Ministrul Instrucțiunii Publice și
    fondatorul Muzeului Țăranului Român
    București
    Personalități culturale născute în București
    30
    31
    32
    33
    Filiala Județeană PROPACT Argeș
    În ziua de 28 mai 1993 s-a constituit filiala PROPACT Argeș în
    cadrul Conferințeti Județene care a avut loc la Casa Sindicatelor din
    Pitești în prezența profesorului Dan Drăghici și a peste 480 de
    membri PROPACT din toate filialele locale constituite. A fost ales
    președinte inginerul Popov Mircea, vicepreședinți Popa Dimitrie,
    Moțea Vinceslav, secretar general Dinu Marin și Voicu Vasile,
    Manolescu Gheorghe, Dumitru Ion, Nedelea Ciobanu, Costache
    Alexandru, Miu Gheorghe, Sorescu Andrei – membri. Sediul
    filialei PROPACT Argeș a fost în sediul central al PROPACT
    din Pitești. Contabilul filialei – Ion Dumitru era și contabilul la
    nivel național. Acum are 95 de ani! Doamne, ține-l sănătos să depășească 100 de ani.
    Mircea Popov – președintele Aristide Ionescu – secretar
    filialei Argeș PROPACT general adjunct PROPACT
    Fondator PROPACT Fondator PROPACT
    vicepreședinte PROPACT
    la nivel național
    În Argeș s-au constituit mai multe filiale:
    - Filiala din comuna Mărăcineni, președinte juristul Constantin Drăghici, vicepreședinte
    Țăcălie Nicolae și Tănase Genoveba, secretar general Florea Grigore, iar Ștefan Ion, Națiu
    Constantin, Voicu Constanța – membri.
    - Filiala PROPACT Ionești Costești, președinte Mihai Emil, vicepreședinte Stan Dumitru,
    secretar Bucur Stelian, iar Burtan Florea, Florescu Ion, Mihalache Ion, Iamandi Gabriel,
    Gherghescu Marcel, Riță Gheorghe, Marin Nicolae - membri
    - Filiala PROPACT Buzoiești, președinte Anton Ilie, vicepreședinte Florescu Dorina, secretar
    Profir Ion, iar Prodan Gheorghe și Iancu Ion – membri.
    - Filiala PROPACT Strâmbeni-Căldăraru, președinte Badea Valentin, vicepreședinte Lincu
    Marin, secretar Stănescu Iulian, iar Manga Gheorghe, Stancu Alexandru, Stancu Ion, Popa
    Ghica, Dănălache Dragomir, Vochin Gheorghe, Popescu Gheorghe, Bădoi Tudor, Antonie Ion,
    Dinu Radu, Neacșu Vasile – membri
    - Filiala PROPACT Poiana Lacului, președinte Dobrescu Cornel, vicepreședinți Deaconu
    Gheorghe și Postelnicescu Marin, secretar Mihai Marin, iar Bălășoiu Marin, Popescu Mihai,
    Petriu Florin, Sandu Ion, Bulf Nicolae, Găgeanu Octavian – membri.
    - Filiala PROPACT Rătești, președinte Alexandru Marin, vicepreședinți Gheorghe Gheorghe,
    Costel Ungureanu, Marin Copaci, Perșinaru Vasile.
    - Filiala PROPACT Leordeni, Ciulnița, Glâmbocata, președinte Teodor Toader, Turturoiu
    Nicolae vicepreședinte, Nuțescu Alexandru vicepreședinte, Badea Liviu secretar; la
    Glâmbocata, președinte Bădilă Ion, vicepreședinte Sandu Dorel, secretar Nicolescu Ștefan, iar
    Diță Ion, Militaru Nicolae, Roșu Ilie, Constantin Marin, Militaru Mihai – membri
    - Filiala PROPACT Lunca Corbului, președinte Boieru Mircea, vicepreședinte Pătru
    34
    Ing. Olivian Zamfirescu
    președinte filiala Argeș
    PROPACT, după demisia
    domnului Popov Mircea
    Constantin, secretar Popescu Constantin, iar Mazilu Dumitru și Croitoru Ion – membri
    - Filialele PROPACT Căteasca, Gruiu, Siliștea, Cireșu, Cătanele, Coșeri. La Căteasca,
    președinte Voiculescu Soare, la Siliștea președinte Teodorescu Androne, la Gruiu inginer
    Velcesu Doru, la Cireșu Bulumac Gheorghe, la Cătanele Stănciulescu Gheorghe. Alți membri:
    Marinescu Toma, Dincă Ilie, Boboc Gheorghe, Gruianu Constantin, Gruianu Alexandru,
    Radu Marin, Apostol Marin.
    Preotul Cornel Sârbu, preot paroh la
    biserica din Căteasca, un împătimit al
    serbărilor creștine cu elevii școlii
    Căteasca
    Parohia Căteasca, unde în
    fiecare an pe 9 mai și pe 15 dr. vet. Sergiu Rizescu, preșeoctombrie
    se sărbătorește dinte PNȚCD Argeș, preșeziua
    țăranului român și a dinte AFDPR Argeș, deputat,
    țărăncii române fondator PROPACT în
    1993
    Preotul Ioan Drăghici, ing. Ion Diaconescu, preșeparhoia
    Căteasca, un om rar dintele PNȚCD, președincare
    și-a dedicat viața tele Camerei Deputaților
    bisericii și satului din Parlamentul României
    în perioada 1996 - 2000
    - Filiala PROPACT Băbana, președinte Stănescu Virgil, vicepreședinte Sămăreanu Gheorghe,
    secretar Călinescu Romică, iar Georgescu Viorel, Mateiescu Mihai, Gheorghe Ion – membri.
    - Filiala PROPACT Ștefănești-Argeș, președinte Manolescu Gheorghe, vicepreședinte preot
    Nistor Dumitru, secretar Priboiescu Elena, iar Mircea Tudose, Vâlcu Gheorghe, Deaconu
    Aurel, Andreescu Alexandru, Velcioiu Alexandru, Velcioiu Ion, Rusea Nicolae, Vidroiu
    Gheorghe, Marinescu Alexandru, Zar Ilie, Roman Valer – membri.
    35
    - Filiala PROPACT Golești, președinte Preda Nicolae vicepreședinte Diaconu Aurel, secretar
    Achim Nicolae, iar Diaconu Nicolae, Viscol Maria, Duminică Nicolae, Stanciu Petre – membri.
    - Filiala PROPACT Domnești, președinte Ionescu Nicolae, vicepreședinte Stoicescu Teodor,
    secretar Grigore Pădea, iar Bicheru Ion, Ivan Nicolae, Nicolae Petre, Iacob Nicolae, Petrică
    Iosif, Diaconu Ion, Jugănaru Dumitru, Burceloiu Ion, Petrică Constantin, Bădeascu
    Gheorghe, Pantazi Dumitru – membri.
    - Filiala PROPACT Moșoaia, președinte Nenciulescu Alexandra, vicepreședinte Angelescu
    Ion, secretar Boacără Aurel, iar Marin Ion, Postelnicescu Stelian, Diaconescu Mihail,
    Diaconescu Alexandru, Berechet Gheorghe – membri.
    - Au existat filiale PROPACT în comunele Rociu, Negrași, Mozăceni, Slobozia, Ștefan cel
    Mare, Teiu, Bogați, Beleți Negrești, Călinești, Rucăr, Bârla, Stolnici, Oarja, Bradu, Albota.
    În județul Argeș s-a mai ținut o Conferință Județeană pe 15 noiembrie 1997 în urma demisiei
    domnului Popov Mircea din funcția de președinte al filialei județene. Atunci a fost ales președinte
    domnul Olivian Zamfirescu, vicepreședinte Voican Adrian, Cujbescu Constantin, Ion
    Dumitru, Chiobanu Nedelea, Voicu Vasile. Filiala Argeș a avut tot timpul o activitate zilnică vie
    pentru că în sediul din strada Victoriei 55 Pitești era și sediul central al PROPACT. În Argeș s-au
    ținut permanent adunări populare, s-a pichetat de numeroase ori prefectura Argeș. Au fost revolte
    serioase la Ștefănești, la Mărăcineni, la Bârla. PROPACT Argeș participă un timp la dialogul social
    de la prefectura Argeș. La sediul PROPACT din strada Victoriei se țineau săptămânal conferințe de
    presă.
    Academician Constantin Bălăceanu Stolnici, originar
    din comuna Stolnici – Argeș, un împătimit al satului
    românesc natal, căruia i-a dedicat cartea ,,Viața la țară”
    unde prezintă într-un mod exemplar perioada interbelică
    a comunei Stolnici.
    36
    PROPACT-ul era în contacte și relații directe cu OCOTA Argeș, cu Institutele de Cercetări de la
    Albota, Mărăcineni și Ștefănești. Pe 9 mai s-a sărbătorit, an de an, ziua țăranului român la biserica
    din satul Căteasca, unde iar îl pomenesc cu mult respect pe eruditul preot Cornel Sârbu. Se oficiau
    anual în ziua de 9 mai și în ziua de 15 octombrie Tedeumuri pentru țăranul român și pentru țărăncile
    române. Erau pomeniți toți marii eroi ai PROPACT, care au condus PROPACTUL la nivel național
    și județean și care nu mai sunt printe vii. Domnii Popov Mircea și Olivian Zamfirescu au fost trimiși
    de PROPACT în Germania și în Franța, de unde au venit cu mașini și utilaje agricole second-hand
    pe care le-am donat membrilor PROPACT. Printr-o firmă franceză, PROPACT a adus la Căteasca
    Argeș 36 de juninci gestante din rasa Simenthal care au fost vândute de francezi în Argeș,
    Dâmbovița, Ilfov, Ialomița, membrilor PROPACT. Până în anul 2005 au funcționat în Argeș 87 de
    filiale sătești, comunale și orășenești PROPACT. Nu exista filială sub 35-50 de membri. Filialele
    Ștefănești, Căteasca, Leordeni aveau peste 300 de membri. Tot în Argeș cu sprijinul material al
    Marilenei Barață și Cristi Neguț am scos săptămânalul ,,Gazeta Țăranului Român”, care pleca
    gratuit în toată țara. Grație acestui săptămânal, din anul 1995, numărul membrilor PROPACT în
    fiecare județ a devenit din ce în ce mai mare. Tot în Pitești, la tipografia Marilenei Barață, am editat
    prima Strategie Națională de dezvoltare a agriculturii capitaliste românești în cartea: ,,Agricultura
    României. Trecut. Prezent. Viitor”, de Ilarie Isac și Dan Drăghici. Cartea a fost editată în 10 000 de
    exemplare care au ajuns, tot gratuit, prin donații în biserici, în școli, în biblioteci și la membrii
    PROPACT. Din nefericire în 2004 au ars peste 4000 de cărți în sediul din Pitești, căruia i s-a dat foc
    la ora 2:00 noaptea, nu se știe de cine și de ce, nici astăzi.
    Închisoarea de la Pitești ce mai sinistră pată istorică a Argeșului Gheorghe Boldur Lățescu – prof.
    Sergiu Rizescu și episcopul Calinic al Argeșului la comemo- Doctor docent la ASE București,
    rarea deținuților politici care și-au gașit sfârșitul în această fost deținut politic la închisoarea
    închisoare de la Pitești
    În Argeș ajunsesem la peste 8500 de membri. Din Argeș am trimis mai multi tineri în Elveția, USA,
    Franța, Germania care făceau practică agricolă în fermele model din aceste țări, un an de zile, chiar
    doi, fiind foarte bine plătiți, foarte bine cazați, foarte bine pregătiți, pentru că în final primeau
    atestate pentru a deveni, ei înșiși, fermieri în România. Am sprijinit sute de membri PROPACT în
    justiție, iar la 34 dintre aceștia le-am făcut dosare complete pe care le-am trimis la CEDO. Cei mai
    mulți și-au redobândit proprietățile. După ce ne-a fost incendiat și ne-a fost distrus complet sediul
    din Pitești, PROPACT și-a mutat sediul la Căteasca Argeș, în gospodăria profesorului Dan Drăghici.
    Nu putem să nu-i nominalizăm pe primii membri PROPACT, înscriși în PROPACT Argeș, care au
    avut probleme mari cu restituirea proprietăților:
    Popa Maria din Pitești cu șașe guri la masă dorește să fie validată cu cei 5000 mp pe care îi deține
    din 1990. A muncit la CAP Bascov împreună cu copii. Deși i s-a promis că-i va valida terenul
    comisia județeană a lăsat-o cu ochii în soare. Primarul Dorobanțu din Bascov este șeful abuzurilor,
    dar nici prefectului nu-i pasă. Doamna Popa Maria este deja cunoscută în presa județeană.
    37
    Țăranii români interbelci vor rămâne în memoria Portul popular românesc va cuceri
    poporului român ca cei mai devotați patrioți întreaga lume prin frumusețe, prin
    armonie și prin simplitate
    Popescu Aneta din Bascov s-a adresat prefectului de Argeș, învinuindu-l pe primarul Dorobanțu că
    nu dă curs aplicării Sentinței Civile nr 259 din 29/11/1993. Nu sunteți singură doamnă Popescu.
    Săraca femeie a făcut 88 de drumuri în 5 ani între București – primăria Bascov – tribunal, pentru că
    primarul și prefectul încalcă legile țării! Aceștia pasează oamenii de la unul la altul, fără să le
    rezolve problemele. Câtă hârtie trebuie să mai consume presa pentru ca primarii și prefectul, care
    sunt președinții Comisilor de fond funciar, să respecte legea și să facă dreptate.
    Domnul Roman Valer din Ștefănești, Argeș aduce documente prin care vrea să demonstreze alte
    abuzuri ale primarului Birta Ioan, aducând două adrese ale Direcției Agricole Județene și OCOT
    Argeș prin care se ascunde proprietatea legitimă a proprietarului de drept, motivându-se cu articole
    și forme juridice comuniste, de care nu s-au delimitat încă.
    Mai mulți cetățeni din Baiculești, Argeș arată că nu se justifică procentele de diminuare a
    suprafețelor cu care ar trebui să fie puși în posesie proprietarii legitimi. Aici au fost moșiile
    Dumitrescu, Drăjan, Marinache și nu se justifică diminuările de teren.
    Călușarii din Perieți, Hârsești, Casă veche țărănească argeșeană Nicolae Dobrin, cel mai mare
    Bârla, Stolnici și din alte sate fotbalist român al tuturor
    argeșene au cucerit deja timpu rilor
    Europa și lumea întreagă
    Domnul Stoica Ion din Coșești se judecă de 3 ani pentru a deveni proprietar al propriului teren
    validat de comisia județeană! Comisia comunală Dârmănești nu s-a prezentat la nici o înfățișare în
    contenciosul administrativ. Terenul a fost dat abuziv la alți cetățeni.
    Domnul Lupu Tudor din Moșoaia își cere cele 10 hectare și depune acte clare de proprietate care
    nu lasă loc la nici un fel de interpretare. Numai primăria și prefectura nu vor să interpreteze corect
    38
    și cinstit cererile proprietarilor.
    Domnul Stoicescu Gheorghe din Coșești arată că, deși are hotărâre judecătorească rămasă
    definitivă, primăria Dârmănești, în loc să-l pună în posesie, i-a dat Titul de proprietate pe pământul
    câștigat de el în instanță, lui Vasile Gheorghe tot din Dârmănești; domnul Stoicescu face acțiune de
    anulare a Titlului de Proprietate la judecătoria Câmpulung Muscel, care îi admite acțiunea, dar de
    data aceasta prefectura invalidează 16 poziții ale comunei Dârmănești, printre care și pe a
    domnului Stoicescu.
    Cetățenii Ciocan Aurelian, Ceranu Maria, Ștefan Elisabeta, Ion Dumitra, Neacșu Maria,
    Iordache Maria au scos în evidență abuzurile primarului și secretarului comunei Negrași.
    Vila Florica din Ștefănești, Argeș, locul unde s-au
    născut, au trăit cei mai mari oameni politici ai
    României – Brătienii Muzeul Golești, Argeș
    Sunt peste 300 de țărani, care nu și-au primit pământul acolo unde l-au avut și atât cât l-au avut. Ei
    refuză să primească Titlurile de Proprietate pe pământ, care nu le aparține. Nu au bani să pornească
    procese. Mai mulți țărani din Rucăr, Dâmbovicioara, Dragoslavele – Mușcel cer ca terenurile
    agricole private introduse abuziv în amenajamente silvice care nu sunt ocupate cu vegetație
    forestieră, să fie scoase din patrimoniul silvic și date oamenilor. Aceștia cer ca munții, care le-au
    aparținut din moși strămoși să le fie restituiți integral. Același lucru și despre păduri, ținându-se
    seama că în zonele montane ei nu au alt teren. Au venit cu foarte multe și interesante propuneri
    pentru modificarea Codului Silvic.
    Domnul Ilie Ilie din Cerbu-Albota, rămas văduv cu trei copii, scoate în evidență abuzurile
    primarilor care s-au perindat la primăria Albota dupa Revoluție. Cei care nu au avut pădure, au
    acum pădure, iar celor cărora li s-a dat pădurea, alții le taie pădurea și-o vând fără ca poliția și
    conducerea comunei să se sesizeze. Oameniii din Cerbu sunt cei mai vitregiți, pentru că lor le-au
    fost luate pământurile abuziv, și de cei din Albota, și de cei din județul Olt. Domnul Udroiu
    Nicolae din Colibași a fost ales în comisia comunală de fond funciar a comunei Ștefănești, unde
    locuia și aici a descoperit mai multe abuzuri: mulți cetățeni au obținut suprafețe de terenuri mult
    mai mari, decât le-au deținut și există prea multe modificări și ștersături în Registrele Agricole. Alți
    cetățeni au depus la timp cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, dar au fost omiși
    intenționat, nu au fost incluși pe anexele inițiale; unii au fost trecuți intenționat la rubrica
    ,,moștenitori”, deși nu aveau această calitate, iar moștenitorii adevărați au fost omiși total. Doamna
    Tinca Ana din Pitești aduce la cunoștința abuzuri săvârșite în comuna Stolnici, Argeș. Primarul
    Tudora Constantin face tot felul de matrapazlâcuri, nu ia în considerație hotărârile judecătorești,
    rămase definitive și irevocabile; duce în eroare comisia județeană pentru aplicare legii 18/1991.
    Acest primar emite trei Titluri de Proprietate pe trei terenuri unor oameni ai săi. Acum domna Tinca
    Ana se judecă pentru anularea Titlurilor de Proprietate. Doamna Dumitrache Elvira din Coșești
    vine și atacă primaria din Dârmănești, care refuză să aplice decizia civilă rămasă definitivă si
    irevocabilă în urma Sentinței 333 a Curții de Apel Pitești. Femeia are un teanc de acte și dreptate
    39
    Biserica Negru Vodă din Câmpulung Muscel – Argeș Biserică ortodoxă din Costești ,Argeș
    absolută, numai că cei care ar trebui să-i dea dreptatea, au rămas tot comuniști. Mai mulți cetățeni
    din comuna Dârmănești(Bănica Dumitru, Postelnicu Dumitru, Licsandru Gheorghe, Bican
    Vasile) refuză să primească pământul în altă parte, decât acolo unde l-au avut.
    Biblioteca județeană ,,Dinicu Golescu” Muzeul Județean Argeș - Pitești
    din Pitești – Argeș
    Pe pământurile lor au fost împroprietăriți ilegeal alții și acum curg procesele în tribunale.
    Tatomir Gheorghe din Pitești arată că are un teren în comuna Căldăraru și că în loc de 7 ha i s-au
    dat numai 3 ha. Primăria motivează că nu a făcut cerere la timp și de aceea nu i se dau și cele 4 ha.
    Este o minciună, pentru că primăria a dat cele 4 ha altor cetățeni. Domnul Meraru Ion din
    Buzoiești-Sat Șerboieni a intrat în conflict cu Burcea Ileana, care este proprietara de drept a
    Pământului pe care domnul Meraru și-a construit un pătul și alte dependințe. Doamna Teodora
    Achim a cerut să i se reconstituie dreptul de proprietate pe două parcele în Poiana Lacului(0,25 ha,
    respectiv 0,43 ha); comisia comunală nu i-a aprobat cererea, deși a demonstrat cu martori că este
    proprietara acelor parcele. A urmat o serie întreagă de drumuri, timp pierdut, judecăți, bani cheltuiți
    de pomană. Mai mulți cetățeni din Suseni Argeș au terenuri donate conform decretului 208 care
    deși sunt validați ca acționari la Agropit Pitești Ștefănești în 1992, li s-au refuzat toate
    drepturile, fiind transferați la S.C. Ceres SA Rociu, dar aceștia spun că terenurile nu se află în
    perimetrul intreprinderii lor. Toate intervențiile făcute la primăria Suseni la prefectură la
    Ministerul Agriculturii au rămas zadarnice. Domnul Stoica Constantin din Jupânești-Coșești
    a rămas fără grădină.
    Fiind în zona de pădure, terenul a trecut în exploatarea silvică – deși nu este drept. Fiind o familie
    numeroasă și săracă nu au bani să se judece pentru pământul lor. Iată cum comuniștii trec ca un
    buldozer peste suferințele oamenilor. Doamna Schider Emilia din Suseni, satul Cerșani nu-și
    poate lua un hectar de pământ moștenit de la părinți. Femeia nu-și mai găsește pământul în
    registrele agricole care au fost modificate. Primarul Tudorache Constantin știe asta, dar tace și nu-i
    face dreptate femeii.
    40
    Universitatea din Pitești Centrul Militar Pitești. unde a avut loc în 2002 cel
    de-al treilea Congres Național PROPACT
    23 ianuarie 2002
    Domnul Șovar Sebastian din Ciumești-Mărăcineni – ajuns la capătul disperării, arată că din
    comisia comunală de aplicare a Legii 18/1991 fac parte jefuitorii de ieri și de azi ai comunei. În loc
    să-i restituie suprafața de 3,16 ha la șosea, așa cum o are conform actelor de proprietate, comisia i-a
    dat mai puțin cu 8000 mp. A făcut memorii peste tot, dar degeaba.
    Școala normală Carol I din Câmpulung Mușcel
    Mai mulți locuitori ai comunei Oarja arată că sunt posesorii a unui teren de 22,5 ha ce se află
    în registrul agricol 59/1962. Această suprafață aparține la un număr de 32 de familii și se află
    la 50 de metri de casele acestor famili care dețin acte de proprietate. În 1974 IAS Oarja a arat
    în mod abuziv acest pământ fără a face nici un fel de acte cu fostul CAP. Aceste familii cer să
    li se restituie pământul. Noi nu înțelegem de ce aceste familii nu se duc imediat să-și ia pământul
    acolo unde l-au avut și cât au avut. Domnul Cocea Constantin din Cotmeana, sat Zamfirești a
    deținut pământ pe raza comunei Drăganu în punctele Rogoaza și Botul Jepii. Deși a făcut cerere de
    restituire la primăria Drăganu, nu a primit pământul moștenesc. Primarul din Drăganu a refuzat să-l
    pună în posesie și pe preotul Bărbulescu din Valea Ursului, deși acesta avea hotărâre
    judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă. Domnii Neamțu Gheorghe și Ioana din Leordeni
    Argeș – Sat Glâmbocata sunt terorizați de primăria Leordeni ca și înainte de 1989 deși au acte
    pentru 10 ha, ei depășind 10 ha proprietate Comisia Comunală le-a redus abuziv suprafața la
    2,45 ha. S-au judecat cu primarul, cu secretarul, cu șeful poliției comunei, dar judecătorul
    Nifon Sachelarie din Leordeni le dă dreptate mai marilor comunei. Judecătorul Nifor
    Sachelarie este deja arhicunoscut ca un judecător comunist. Domnul Suditu Virgiliu, originar
    din Căteasca Argeș, domiciliat în Pitești aduce critici întemeiate legilor proaste din ultimii
    41
    cinci ani și arată pe bună dreptate că primarul din Căteasca și membrii Comisiei Comunale
    și-au luat pământ mai mult decât au avut și în locurile cele mai bune. Dacă ar fi singurii care
    să facă aceste hoții?...
    Mausoleul eroilor de la Mateiași, Argeș
    Nu putem să nu amintim marile probleme ale acționarilor din agricultură, din Argeș, care lau
    determinat pe profesorul Dan Drăghici să creeze acest Sindicat, pentru a-i scoate pe acționari din
    mizeria în care îi afundaseră comuniștii. Profesorul Dan Drăghici s-a deplasat la mai multe IAS-uri
    din Argeș și iată ce a găsit:
    -La AIASC SA Vulpești – Manager Găureanu Constantin, în Consiliul de Administrație nu
    era nici un acționar! Ce cuprindea această structură agricolă comunistă?
    a) Ferma zootehnică Buzoiești – 800 capete (450 vaci, plus 350 tineret bovin); 380 ha bază
    furajeră.
    b) Ferma zootehnică Vulpești – 450 capete vaci; 300 ha bază furajeră; porci 250 capete și oi
    1800 capete.
    Fabrica de lapte de la Buzoiești; mezelăria de la Vulpești.
    -Ferma vegetală Cornățel – 750 ha
    -Ferma vegetală Bârlogul – 760 ha
    -Ferma vegetală Buzoiești – 770 ha
    -Ferma vegetală Burdea – 770 ha
    Total 4080 ha, din care 3786 ha terenuri arabile și restul pășuni.
    Acționarii erau 562 cu 2520 ha.
    Aveau datorii față de acționari și în 1995, și în 1996, și în 1997, și în 1998, deși în toți acești ani
    s–au încheiat, an de an, pe profit: 160 milioane profit în 1995, 460 milioane profit în 1996, 385
    milioane profit în 1997. Aveau 140 salariați, toți fiind membri de Sindicat în Sindicatul
    comunist AGROSTAR, unde plăteau lunar 1% din salariu de bază. Lider de Sindicat era
    inginerul Șerban Cornel. Beneficiau de active fixe (Clădiri, grajduri, utilaje, spații) și active
    circulante (Materiale, stocuri de inventar)
    AGROSTAR SA Costești-Argeș – Contabil șef Ștefan Ilie. Are mai multe ferme:
    -Ferma Pădureți – Lunca Corbului plus Costești – 982 ha, fermă vegetală cultură mare plus
    zootehnie Pădureți 130 vaci și 350 juninci cu bază furajeră aferentă.
    -Ferma Ionești – Buzoiești 808 ha, cultură mare.
    -Ferma Stolnici, plus Buzoiești, cultură mare. Aveau 1000 de oi mature plus 300 tineret și bază
    furajeră aferentă.
    -Ferma Zorile – Costești 721 ha, cultură mare.
    -Ferma Stârci, Costești 573 ha; avea vaci cu lapte 100 plus 150 juninci. Mai avea 2000 de oi
    plus 700 tineret ovin, plus bază furajeră aferentă.
    BEBIBIF – Complex de stat – 608 ha cultură mare.
    42
    -Ferma de vie Costești 131 ha.
    -Ferma de vie Vlășcuța – Stolnici 51 ha.
    Total arbil 4570 ha, plus 282 ha pășuni, plus 232 ha vii.
    Acționarii dețin aici 2522 ha și sunt în număr de 1382 acționari. Nici aici nu exista un acționar
    în Consiliul de Administrație!
    În anul 1995 aveau 123 milioane lei datorii față de acționari, în 1996 aveau 398 milioane lei
    datorii,
    iar în 1997 aveau 702 milioane lei datorii. Atenție! În 1995 aveau profit 894 milioane lei, dar
    nu le-au dat acționarilor datoria de 123 milioane lei; în 1996 aveau profit 1,011 miliarde, iar în
    1997
    aveau 1,005 miliarde profit. Acționarii au rămas cu degetul în gură și în 1996 și în 1997. Aveau
    220 de salariați, toți înscriși la AGROSTAR care plăteau, așa cum am spus, 1% din salariu pe
    lună. Lider de Sindicat era doama economistă Mustățea Rodica. La început aceștia nu aveau
    Consiliu de Administrație, iar în AGA aveau 2 membri! Conducerea se făcea prin manager
    subordonat direct
    AGA. Erau 230 de salariați.
    Ferma IAS Leordeni-Argeș – Contabil șef Georgescu Joița, avea mai multe ferme:
    -Ferma Suseni-Bogați – pomicolă avea 145 ha (85 ha măr pe rod, 36 ha pruni și 24 ha cireși și
    vișini); la acționari erau doar 22 ha. Situația aici este foarte neclară.
    -Ferma Ciupa-Rătești vegetală – cultură mare (grău, orz, porumb) 130 ha, din care nimic la
    acționari!
    -Ferma Ciupa-Rătești zootehnică – 603 capete vaci cu lapte 209 juninci cu terenuri agricole
    corespunzătoare
    -Ferma Rătești zootehnică 637 capete de vaci plus baza furajeră 327 ha; la Rătești era și o
    stație de preparate din carne – o carmangerie.
    -Ferma viticolă Topoloveni – 137 ha predată integral acționarilor prin primăria Topoloveni.
    Total pământ 2590 ha, din care 1866 ha arabil. Acționarii au 1153 ha în care intră și cele 137
    ha date de primăria Topoloveni. Nu au datorii față de acționari, dar șeful Poliției Economice
    Argeș, colonelul Mărtoiu spune că la IAS Rătești s-au delapidat peste 7 milioane lei, iar la IAS
    Căteasca peste 2 milioane lei; la Căteasca au fost arestați și condamnați 3 hoți: doctorul
    Martinescu șeful fermei, inginerul Liviu Năstase și economistul Răduț Oprică. Liviu Năstase
    avea să devină primar în comuna Căteasca în anul 2012!!!
    Cei de la Leordeni aveau de unde fura pentru că în 1995 aveau profit 76 milioane lei, în 1996
    154 milioane lei, în 1997 52 milioane lei, iar în 1998 110 milioane lei. IAS Leordeni avea 210
    salariați, toți membri Sindicatului AGROSTAR care depuneau câte 1000 lei/pe lună cotizație
    la AGROSTAR. Lider de Sindicat era Țârcovnicu Ion, iar Consiliul de Administrație era
    format din trei persoane. Aceste date au fost smulse greu de la comunista Georgescu Joița,
    care în opinia noastă nu ne-a spus tot adevărul.
    AGROPIT-Stefănești – Argeș – Director economic Sărățeanu Elena. Aici au activat și
    inginerul Pietraru, și inginerul Picui Sebastian și fostul director al Trustului IAS Argeș de pe vremea
    comuniștilor – Marcel Calangiu.
    AGROPIT are cele mai multe ferme:
    -Ferma pomicolă Bălilești – 216 ha, din care 105 ha numai cu meri.
    -Ferma vegetală și pomicolă Clucereasa, 145 ha, din care 42 ha pruni – 40 ha arabil.
    -Ferma Micești 266 ha, din care 115 ha ocupate de acționari, 60 ha arabil și 50 ha pășuni la
    Davidești și la Coșești.
    -Ferma pomicolă Mărăcineni – numai măr 88 ha.
    -Ferma industrială SEBDEX (țuică – prelucrare fructe)
    -Mezelăria Ștefănești (Este închiriată – nu fac ei preparate)
    -Ferma Vedea, pomicolă – pruni 104 ha, plus 50 ha arabil.
    -Ferma Oarja, cultură mare, 810 ha.
    -Ferma Dutina-Căteasca, cultură mare, 466 ha.
    43
    -Ferma zootehnică Căteasca (Vaci cu lapte 325, plus 463 tineret bovin), la care se adaugă baza
    furajeră de 520 ha.
    Aici au furat la greu șefii de fermă amintiți mai sus. Ziarul ,,Alerta” al Poliției Economice, Argeș,
    sub semnătura șefului poliției economice, colonelul Mărtoiu, a prezentat pe larg delapidările de la
    Căteasca cu fotografii corespunzătoare.
    Agropit are datorii mari față de acționari. Aici fiind o gașcă comunistă fără caractere nu au respectat
    legea, dându-le acționarilor în 1995, 1996, 1997, 1998 ceea ce au crezut ei, adică mai nimic. Atenție
    mare! În 1995 au avut profit 5.873.000 lei, în 1996 ei spun că au avut pierderi de 28 milioane lei, în
    1997 au avut profit 14.487.000 lei, iar în 1998 nu știu nici ei precis dacă au avut pierderi sau
    câștig!!!
    Și aici există 128 de salariați, membri de Sindicat care plătesc 1% din salariu Sindicatului
    AGROSTAR. Lider de Sindicat era inginerul Mega Manole. Consiliul de Administrație nu exista,
    fiind conduși de AGA (2 membri plus un secretar) numiți de FPS. Acesta este halul mizerabil în
    care au activat IAS-urile din Argeș, care erau stat în stat comunist, dar această situație este trasă la
    indigo în toată țara. Vă dați seama câte zeci de mii de salariați s-au înfructat din averea acționarilor,
    fără să-i controleze cineva, câte zeci de milioane de lei (bani foarte mulți la vremea respectivă) au
    trimis lunar miile de salariați comuniști din IAS-uri acestui sindicat comunist AGROSTAR? Cum
    putea să se compare vreodată PROPACTUL cu acest Sindicat comunist – care, pe deasupra, era
    foarte bine ajutat de puterea comunistă instalată după 1990. Deși PROPACTUL – normal –
    reprezenta interesele a peste 6 milioane de români (țărani, acționari în agricultura comunistă, făcuți
    acționari fără voia lor, proprietari de pretutindeni), el nu putea să facă mai nimic pentru această
    mare masă de oameni pentru că nu avea fondurile materiale necesare. Aceasta nu este țara dreptății,
    țara oamenilor creștini!
    Scriitori argeșeni originari din Căteasca - Argeș
    Dan Zamfirescu Ion Stancu Ney, Ion Bănuță Florin Silișteanu
    istoric literar, prof. Prof., șeful promoției poet din satul Siliștea poet din satul Siliștea
    Universitar de aur a Facultății Căteasca Căteasca
    de Filologie București,
    coleg cu Virgil Ierunca,
    Monica Lovinescu și
    Ioan Frunzetti
    Revenind la argeșeni – eroi naționali – care s-au înscris în PROPACT, depășind 8000 de
    membrii, vom nominaliza pe cei care s-au înscris în primele zile din Iunie 1993:
    Bădescu Gabriel din Curtea de Argeș, Hera Gheorghe – Aninoasa, Chivescu Toma –
    Dârmănești, Sănioreanu Gheorghe – Băbana, Georgescu Viorel – Băbana, Lăzărescu Marin –
    Pitești Prundaru Ion – Cetățeni, Albulescu Alexandru – Pitești, Roșu Marin – Buzoiești,
    Ionescu Ioana – Buzoiești, Catrina Gheorghe – Recea, Șerbănescu Valerian – Cornățel-
    Buzoiești, Duță Vasile – Bascov, Briceag Marin – Băbana, Mihiotis Florica – Pitești,
    Georgescu Mioara – Groși-Băbana, Sorescu Filofteia – Basov, Popa Cezar – Pitești, Iancu
    44
    Dumitru – Pitești, Anton Marin – Moșoaia, Ploscaru Ion – Stâlpeni, Marinescu Mihai –
    Pitești, Olteanu Florin – Domnești, Chiriță Antonel – Pitești, Teodoroiu Florian – Pitești,
    Constantin Constantin Ion – Colibași, Florescu Ilie – Hârsești, Ion Cristina – Suseni,
    Stăncescu Nicolae – Davidești, Dumitru Cornel – Stolnici, Dinu Gheorghe – Băiculești, Chirca
    Constantin – Valea Mare-Ștefănești, Neacșu Dragoș – Cocu, Bogoș Romanița – Pitești, Toma
    Constantin – Budeasa, Bogoș Igor – Pitești, Pârjol Marin – Ștefănești, Șerban Ion –
    Morărești, Pawlovski Alfred – Pitești, Crăciun Stelian – Mărăcineni, Neacșu Ion – Albota,
    Cârstea Maria – Stârci-Costești, Smărăndescu Ion – Serboieni-Buzioești, Voican Ion –
    Bălilești, Ene Vasile – Căteasca, Șerban Gheorghe – Pitești, Mușătoiu Ion – Câmpulung-
    Muscel, Rădulescu Andrei – Costești, Treapăt Marin – Recea, Bugan Ion – Gruiu-Căteasca,
    Radu Constantin – Oarja, Ilie Gheorghe – Oarja, Dincă Ana – Micești, Diaconescu Gheorghe
    – Ciofrângeni, Oprescu Eugen – Dârmănești, Nicolescu Nicolae – Suseni, Marghiolu Amelia –
    Ciocănăi-Moșoaia, Gheorghe Ilie - Surdulești-Miroși, Zamfira Ion – Oarja, Mihai Ion –
    Oarja, Bundă Ion – Boțești, Iliescu Ion – Câmpulung-Muscel, Dumitrescu Elena – Mălureni,
    Vălimăreanu Ana – Câmpulung-Muscel, Matei Ion – Mălureni, Răceanu Maria – Bogați-
    Suseni, Manea Virginia – Pitești, Cristina Florea – Poiana Lacului, Nicolescu Constantin –
    Hârtiești, Ciobotea Florian – Pitești, Zabet Ioan – Pitești, Prot Grigorescu Constantin –
    Serbănești-Rociu, Moț Ilie – Uda, Nicolae Vasile – Ungheni, Ionescu Constantin – Dobrești,
    Duinea Gheorghe – Dobrești, Diaconescu Constantin – Pitești, Ghioculescu Dumitru –
    Topoloveni, Mogoș Marin – Pitești, Onel Florian – Vedea, Florescu Bogdan – Corbi, Bacria
    Gheorghe – Vedea, Badea Ionel – Mioveni, Dobre Dorel – Pitești, Derioiu George – Călinești
    sat Văleni Podgoria, Badea Georgeta – Bradu, Ungureanu Constantin - Vlădești, Breslașu Ilie
    – Davidești, Ciripan Daniel Ion – Cotmeana sat Zamfirești, Ștefan Ion – Beleți Negrești,
    Iorache Nicolae – Călinești, Petru Ioana – Leordeni, Stan Paraschiv – Săpata, Drăgman
    Fluieraș – Pitești, Dumitrescu Eugeniu Agapie – Pitești, Corțiu Ileana – Pitești, Stănescu
    Virgil – Pitești, Călinescu Romică – Pitești, Vlăsceanu Virgil – Pitești, Drăghici Elena –
    Căteasca, Muler Cosmin – Pitești, Burcea Ady – Pitești, Florea Mihăiță – Pitești, Șerban Ion –
    Pitești, Voicescu Mihail – Pitești, Florescu Cecilia – Pitești, Săndulescu Valentina, Roșca
    Dumitru – Pitești.
    Foarte multi argeșeni au trimis scrisori impresionante. O parte dintre acestea vor fi
    publicate într-un capitol special. Menționăm pe câțiva: Duțan Constantin – Pitești,
    Alexandrescu Victoria – Clucereasa, Dumitru (Fostă Mărășescu) Adela – Pitești, Tolea Ion –
    Pitești, Pârvu Ioana – Pitești, Rădoi Virginia – Udeni sat Humele, Stoica Elisabeta –
    Făcăletești-Cocu, Șarpe Ion – Bradu, Enache Gheorghe – Slobozia, Enăchescu Ion – Care
    scrie în numele a 150 de țărani din orașul Costești, sat Telești nedreptățiți, Dumitrescu
    Cristian – Dârmănești, Rusu Aurelian – Călinești, Rusu Gheoghița – Priboieni, Florea Ion –
    Pitești, Nedelcu Marinela – Pitești, Ghiță Ionel – Pitești, Ghiță Marian – Pitești, Cuțaru
    Constantin – Ștefănești-Valea Mare, Badea Paulina – Lunca Corbului, Constantin Ion –
    Budeasa, Lăzărescu Marin – Pitești, Doina Ghițulescu – Pitești, Silviu Constantinescu –
    Coșești, Bădiță Sebastian – Băiculești, Rădulescu Alexandru – Câmpulung-Muscel, Pavel Ioan
    – Câmpulung-Muscel, Florescu Ioan – Buzoiești, Mihalache Ion – Buzoiești, Marinescu Tudor
    – Licențian al Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București – originar
    din Bârla, Rădulescu Filofteia din Vlădești, Mircea Florea din Pitești, Negruță Mircea –
    Pitești, Burcea Alexandra – Căldăraru, Voiculescu Petre – Poiana Lacului. Voi rămâne la o
    scrisoare – document scrisă de un distins învățător care a împlinit în 1995 95 de ani din satul
    Ionești, domnul Ion Florescu – Buzoiești:
    ,,Luând cunoștin ă prin presă de Apelul pe care ț PROPACT îl face
    către
    membri săi și către toți agricultorii din țară și din județul Argeș, precum și către specialiștii din
    agricultură, în numele nostru și al tuturor membrilor PROPACT din comuna
    45
    Buzoiești-Argeș ne declarăm solidari cu această ac iune divină, ț militând cu tot
    devotamentul la realizarea în mod legal a tuturor dezideratelor ce privesc agricultura, această
    cenușăreasă sub haina căreia s-au pricopsit sute și mii de pescuitori în ape tulburi, în detrimentrul
    celor ce, din zori și până noaptea, mângâie întruna ogorul, scoțând din adâncuri ,,Pâinea
    Noastră cea de Toate Zilele, Pâinea Noastră cea spre ființă” pâinea este izvorul vieții
    și apa. Pământul făcut de Dumnezeu a fost hărăzit să dea pâinea. Fără de pâine nu se
    concepe lumea. Domnule președinte Dan Drăghici, faptul că v-ați prins în acest dumnezeiesc
    îndemn patriotic, pe cât de frumos, pe atât de greu, dovedește că atât dumneavoastră, cât și toți
    colaboratorii purtați în suflet țărănescul nimb, dragostea pentru cei din care descindeți. Sigur,
    cel Atotputernicul vă inspiră, vă îndeamnă zi de zi. Aveți un mare înaintaș pe Dobrescu Argeș.
    Veți rămâne veșnic în amintirea celor foarte mulți și necăjiți, ale acelor titani ale căror busturi
    vor vorbi viitorului de timpuri, de oameni, de fapte. Vă urez succes și să nu vă opriți până veți
    închide ochii, cum îi voi închide eu foarte curând. Trebuie să se facă lumină și în această țară
    scufundată de peste 60 de ani în beznă. Vă rog să rețineți poezia mea: Rugăciune.
    Doamne Atotstăpânitorul Tu n-ai să poți, dacă nu ai PÂINE E har Divin, mană cerească
    Împărat mărit și Sfânt Nu poți gândi dacă nu ai PÂINE Trimisă lumii de la Zei
    Ce făcuși a mea ființă Nici filozof nu poți să fii Iar cei ce strâng cu trăinicie
    Dintr-o mână de pământ... Cercetător, artist sau pictor Aceste daruri din ogor
    Fața-mi ridic spre ceruri Și nici poet – versuri să scrii S-atâmpere în lume foamea
    Ca să nu mă rătăcesc Nu vei putea fără de PÂINE Sunt toți în slujba Zeilor
    Și cu inima curată Să cercetezi adâncul mării Din munca lor răsare viață
    Îți cer PÂINE să trăiesc Sau prin văzduh să-ți faci cărări Izvorul vieții e-n ogor
    PÂINEA este rugăciune Zburând spre margine de zări Ce-ar face lumea fără PÂINE
    Viața noastra dar ceresc Atâtea bogății ascunse Slăvită fie munca lor!
    Pacea și buna-nvoire De vrei ca din adânc să scoți
    Pentru neamul românesc Oricât ai fi ager la minte
    De vrei în viață zi de zi Tu fără PÂINE, n-ai să poți
    Un drum mai bun șa faci spre mâine Căci PÂINEA noastră spre ființă
    Oricât ai fi de iscusit E Sfântă prin virtutea ei
    Ionești – 20 octombrie 1995
    Ion Mihalache, președintele PNȚ Ion Dumitru – fondator PROPACT
    alături de Iuliu Maniu contabilul PROPACT, are 97 de ani
    și PROPACT-ul îi urează mulți ani înainte
    46
    Ne-ar lua spațiu mare să publicăm numele celor nedreptățiți, care și-au găsit refugiul durerilor lor la
    PROPACT. Și asta nu numai în Argeș.
    Cum va arăta Catedrala ortodoxă a neamului Catedrala ortodoxă a neamului în construcție
    românesc
    Teoctist, Patriarhul României Daniel, Patriarhul României
    Catedrala catolică Sf. Iosif din București Vladimir Robu – episcop catolic
    47
    48
    49
    50
    51
    52
    53
    54
    55
    56
    57
    58
    59
    60
    61
    62
    Deputatul liberar dr. Constantin Zamfirescu, prof. Universitar Dan Zamfirescu, nepotul dr.
    omorât de comuniști în închisoarea comunistă Constantin Zamfirescu din Căteasca, Argeș
    de la Botoșani
    Cimitirul ,,Eternitatea” din Botoșani unde au fost îngropate rămășițele eroului național anticomunist
    dr. Constantin Zamfirescu – Căteasca, Argeș
    63
    64
    În satul Căteasca – comuna Căteasca – unde a luat ființă pentru prima dată Sindicatul
    Național al Țăranilor, pe lângă familia Zamfireștilor, prezentată de ilustrul om de cultură, Dan
    Zamfirescu, au existat și alte familii onorante, care au dat forță morală acestui sat: familia
    Voiculeștilor (Ion Voiculescu – fost primar al comunei înainte de 1944, Gheorghe Voiculescu,
    Floricel Voiculescu – profesor la București, Sorică Voiculescu – un deportat politic, un autodidact
    excepțional, președinte al PROPACT din satul Căteasca, învățătorii Ion Rădulescu, Elisabeta
    Rădulescu și Badea Sandu cu cei doi băieți deosebiți ai lui: Constantin Sandu – economist, fost
    director economic în Ministerul Comerțului din România, Traian Sandu – inginer chimist, șeful
    laboratorului de chimie de la Apele Române Argeș și conferențiar universitar la Universitatea
    Pitești; familia Buicanilor – veniți în căteasca de la Oarja, familia Cojocarilor (Iancu Dinescu – al
    cărui fiu Gheorghe a fost director general al combinatului de aluminiu de la Slatina – Dumitru
    Dinescu – cunoscut cu pseudonimul Stăpânul, Bălașa Dragomir cu cei doi băieți ai ei Gheorghe și
    Tică și cu cele trei fete Marioara, Ioana și Florica, familia preotului Ion Drăghici, dedicat total
    bisericii și oamenilor din sat, având o contribuție mare la edificarea bisericii din Căteasca – un
    adevărat monument istoric. Nu-i putem uita pe țăranii care s-au opus comuniștilor, atunci când
    aceștia îi forțau să se înscrie în CAP. Nu numai că nu s-au înscris, dar au mâncat și cererile de
    înscriere în CAP, fiind deportați la canal. Îi amintim aici pe Mitu lui Radu Roșu, Florea lui Stan
    Zamfir, Gheorghe al lui Soare, Grigore al lui Stan.
    Biserica din satul Furduiești, comuna Rătești, Părinții lui Constantin Popescu, bunicii Elenei
    Argeș, construită în anii 1900 – 1910 de Drăghici și străbunicii profesorului Dan
    Grigore Popescu și Joița Popescu, ajutați Drăghici. Ctitorii bisericii din satul Furduiești –
    de fiul lor adoptiv, Constantin Popescu, comuna Rătești, județul Argeș, prieteni ai lui Ion
    tatăl Elenei Drăghici și bunicul lui Dan Mihalache și Gheorghe Brătianu
    Drăghici. În anii 2000 – 2005 biserica a fost
    recondiționată de Constantin Pănescu,
    originar din Furduiești, om de afaceri în
    Argeș, elevul prof. Dan Drăghici la
    școala Rătești
    65
    Sorică Voiculescu – preșe- Nuntă în familia primarului Ion Voi- ing. agr. Nil educ. Stela
    dinte PROPACT sat Căteasca culescu din satul Popești - 1940 Văcaru Văcaru
    primarul comunei Căteasca
    2000 – 2012 Familia învățătorului Constantin Popescu, satul Popești - Căteasca
    Aledea Stan și fiul său Aldea Vasile Familia Boieru din Gruiu
    inginer constructor al fabricii de motoare
    electrice Pitești
    66
    Preotul Marin Vintilescu și preoteasa prof. dr. preot Vintilescu
    Gherghina Petre, fiul preotului
    Marin Vintilescu
    Elena Drăghici (Roceanu) și Puiu Drăghici
    fii preotului Ioan Drăghici – Căteasca
    Doi tineri întreprinzători de mare succes din Învățătorul Badea Sadu și fii săi Ticu și Traian,
    Satul Căteasca – Lucica și soțul ei două personalități cu care se mândrește satul Căteasca
    67
    68
    Țărani din satul Căteasca, care s-au opus
    înființării CAP-ului, mâncând cererile
    de CAP și fiind duși la canal de comuniști
    Mitul lui Radu Roșu Florea lui Stan Zamfir Grigore al lui Stan Gheorghe al lui Soare
    Tineri din Căteasca de mare viitor
    Frații Purcea Florin (student avocatul Tibi Sârbu în Sanda Belchiță prof. Director Școala
    la CTI București) și Purcea primul an de Notar la Notariatul Căteasca Argeș
    Petrică (elev clasa a VIII-a) avocatură Costești Argeș
    Victor Dragomirescu preotul Dragomirescu Camelia Sârbu înv.
    fiul prof M. Dragomirescu fiul ing. I. Dragomirescu cu cei doi copii de
    excepție Tibi și Rebeca
    69
    Elevele Bărbulescu Oana clasa a VIII-a și Apostol
    Florentina Clasa a VI-a școala Căteasca au participat
    în anul 1989 la faza pe țară a Olimpiadei Naționale
    de limba și literatură Română de la Botoșani, ocupând
    locul 2 pe țară și un premiu special, singurele eleve
    din mediul rural care au obținut premii la nivel
    național. Școala Căteasca se mândrește cu ele pentru
    că ele au semnat o pagină de istorie a acestei școli.
    dr. Oprescu Sebastian Codruț Oprescu preot Paul Stănescu Mihai Zuluf și Stan
    spitalul Floreasca jurist și om de afaceri Cireșu Căteasca George, doi comercianți
    București acum preot la biserica de excepție, care au con-
    Băieții primarului Corneliu Oprescu Mavrodolu Pitești dus cel mai mare magafiul
    preotului Nicu zin auto din România
    Stănescu de la în Pitești
    Biserica Cireșu - Căteasca
    Familia profesurului Dan Drăghici este printre familile fondatoare ale satului Popești, de
    sute de ani. Tatăl său – învățătorul Gheorghe Drăghici, este fiul lui Nicolae Drăghici – erou al
    Primului Război Mondial, mort pe front la Țârgu Jiu în aceeași săptămână când s-a născut și
    Gheorghe Drăghici. El a participat la cel de-al Doilea Război Mondial, fiind ofițer în armata regală.
    S-a căsătorit cu Elena Popescu de la Gruiu Căteasca – care avea 15 ani. A obținut dispensă regală
    pentru oficierea căsătoriei. Elena Drăghici, mama profesorului Dan Drăghici – era nepoata boierilor
    Grigore și Joița Popescu – ctitorii bisericii din satul Furduiești - Rătești. Grigore Popescu era prieten
    foarte bun cu I. C. Brătianu și cu Ion Mihalache, care îl vizitau des la Furduiești. Nu a acceptat să se
    înscrie nici în PNL, nici în PNȚ, dar le dădea bani în campaniile electorale, spunându-le: ,,aveți
    grijă de țărani”.
    Drăghici Gheorghe și Drăghici Elena au avut 6 copii: Jenica și Sorinel – decedați în primele
    săptămâni după naștere, apoi Dan (subsemnatul), Miron, decedat și el în 1999 într-un accident de
    circulație aproape de Deva, în comuna Ilia, Traian și Mariana. Miron a lăsat în urma lui o fiică
    excepțională – Sorina – medic la Timișoara – căsătorită cu medicul Sorin Săftescu; au doi băieți
    minunați. Traian are o fiică Cristina – căsătorită cu Dan Georgescu la Pitești. Au un băiat Vlăduț –
    student la medicina generală din București. Singura fată a familiei Gheorghe Drăghici – Mariana
    Drăghici – medic primar – a activat la Urluieni – Bârla Argeș, apoi la Căteasca și a ieșit la pensie de
    la Pitești. Eu regret că sora mea care a fost un copil foarte dotat intelectual, nu a fost lăsată de
    părinții noștri să rămână asistentă universitară la facultatea de medicină din Timișoara, unde a
    absolvit ca șefă de promoție. Mariana are două fete extrem de dotate: Laura Popescu – căsătorită cu
    Victor Pârvu – stabiliți în USA, statul Colorado – orașul Denver. Laura este medic la spitalul din
    Denver, iar Victor, soțul ei, este director general într-o companie privată în Denver – fiind un IT-ist
    70
    respectat de unul dintre cei mai mari oameni de afaceri din Denver. A doua fată a Marianei – Dana
    Popescu (fina profesorului Dan Drăghici), absolventă a AS București cu două specialități (finanțe
    bănci și cibernetică economică). A plecat prin concurs, ca și sora ei, Laura, în USA, devenind tot
    prin concursuri foarte dure profesor universitar la 30 de ani! A funcționat ca profesor universitar la
    Institutul Mondial de Afaceri din Singapore Asia, iar acum este profesor universitar în New York.
    Nu întâmplător tatăl nostru – învățătorul Gheorghe Drăghici – o numea ,,geniala lui taica mare” și
    avea perfectă dreptate. Eu nu am copii, dar am două mari iubiri: PROPACT-ul și nepoții mei. Nu
    puteam să trec cu vederea rădăcinile mele. Sunt mii de români care mi-au cerut să prezint rădăcinile
    familiale. Revin la Miron, care a absolvit Politehnica Timișoara, fiind doctor în fizică și funcționând
    ca cercetător ștințific principal la Institutul Național de Sudură din Timișoara. Fără Drăghici Miron
    marile combinate ale țării, mai ales cele metalurgice și petrochimice, ar fi avut probleme mari,
    întrucât sutele de sfere – adevărate bombe – erau cercetate de Miron și tot el dădea ok-ul de
    funcționare. Și moartea lui este pusă în relație directă cu deplasarea la Deva, la marele combinat de
    la Deva – unde trebuia să verifice sudurile mari din acest combinat. Familia Drăghici rămâne printre
    familiile din satul Căteasca care a făcut multe lucruri pozitive pentru acest sat.
    Profesorul Dan Drăghici și profesoara Drăghici Maria au continuat munca didactică, la cel mai
    patriotic mod, făcută de Gheorghe Drăghici, cel care a adus în 1944 – 1945 profesori la Căteasca
    pentru ca disciplinele școlare să fie predate de profesori de specialitate, întrucât până atunci aceste
    discipline erau predate de un învățător. Din 1944 – 1945 învățătorul Gheorghe Drăghici, profesorul
    Drăghici Dan și Drăghici Maria au educat și instruit mii de copiii din satele comunei Căteasca până
    în anii 2010-2011. Nu-i deloc de uitat cei 65 de ani de muncă dedicată total copiilor din Căteasca de
    acești trei dascăli. Nu se poate uita ce prestație profesionistă a avut doctorița Mariana Drăghici la
    dispensarul uman din Căteasca. Prin această scurtă prezentare vreau ca cei care citesc această carte
    să înțeleagă că nu întâmplător PROPACT-ul s-a înființat într-un sat cu oameni adevărați.
    Bunicii lui Dan Drăghici Bunicul din Elena și Gheorghe Drăghici Dan Drăghici și soția sa
    din partea tatălui partea mamei părinții prof. Dan Drăghici Maria Drăghici
    Dan Drăghici, Traian Dan Drăghici cu Traian, Fetele Laurei Laura și Dana, fetele Elena Dră-
    Drăghici, Mariana cu Mariana și cu mama (Katy și Elena) dr. Marianei Drăghici, ghici cu
    Drăghici la botezul lor Elena Drăghici din Denver, statul amândouă în USA Dan Drăprimului
    băiat al Colorado, USA ghici când
    Sorinei era copil
    71
    Sorina Drăghici, absol- Sorinel Drăghici, Dan Drăghici și colega Cristina, fiica lui
    ventă a Facultății de Me- primul frate al prof. lui, Ecaterina Popescu, Traian Drăghici,
    dicină din Timișoara, Drăghici, decedat la învățătoarea celor două nepoata lui Dan
    nepoata prof. Drăghici două luni după naștere nepoate, Laura și Dana Drăghici
    Sorina Drăghici și cei doi băieți ai săi (Radu și Miron Drăghici, tatăl Preotul Ioan Drăghici la
    Tudor), din Timișoara Sorinei și fratele lui oficierea botezului Laurei,
    Dan Drăghici la biserica din Căteasca
    Dana Popescu împreună cu cele două nepoate ale ei Maria Drăghici, soția prof. Drăghici, la
    Katy și Elena, la Denver, acasă la Laura, sora ei Denver, USA în brațe cu Katy, fata Laurei
    72
    Dan Drăghici, Traian Drăghici, Mariana Drăghici, Familia înv. Gheorghe Drăghici și Elena
    Elena Drăghici (mama lor), la nunta Laurei, fata Drăghici, părinții lui Dan Drăghici, însoțiți
    cea mare a Marianei de bunicii Gheorghe și Maria Apostol
    Scriitori reprezentativi din Argeș
    73
    74
    75
    76
    Biserica unde sunt îngropați Regii României la Episcopia Argeșului – Mănăstirea Curtea
    Curtea de Argeș de Argeș
    Episcopul Calinic Episcopul Grigore Leu Arhiepiscopul Vasile Episcopul Nichita al
    al Argeșului al Argeșului Leu Argeșului
    general Nicolae Bănuță general Florin Sandu C-tin Pănescu, om de Paul Zamfir, om de
    Siliștea – Căteasca Căteasca, fost șef afaceri în Argeș, afaceri în Argeș,
    al IGP București originar din Furduiești vecin la Căteasca cu
    fost elev al prof. Dan Drăghici prof. Drăghici
    77
    Adrian Porumboiu - Ion Țiriac, cel mai mare Ion Nicolae, mare om George Becali, mare om
    Vaslui, cel mai mare om de afaceri al României, de afaceri în județul de afaceri în București,
    fermier din județul miliardar în euro Giurgiu un credincios ortodox
    Vaslui, tatăl marelui și un om de bine
    regizor Porumboiu pentru satele românești
    Închisoarea de la Pitești – cea mai mare rușine a neamului românesc
    78
    79
    80
    81
    82
    83
    84
    85
    86
    87
    88
    Filiala Județeană PROPACT Alba
    S-a constituit în data de 5 septembrie 1993 în cadrul Conferinței
    Județene PROPACT – Alba în prezența profesorului Dan Drăghici.
    Conferința a fost deschisă printr-un Tedeum oficiat de părintele
    Lazăr din Alba Iulia și s-a intonat apoi Imnul de Stat al României.
    Au fost aleși cei care vor conduce Filiala județeană PROPACT
    Alba: inginer Leahu Groza Titus, președinte, Crețu Aurel
    vicepreședinte, Barbu Ion, vicepreședinte, Călian Dorel,
    secretar general, Forda Eugen, secretar general adjunct și
    Cornea Nicolae, Martin Traian, Tirpșa Ionel, Zgâia Ion, Gliga
    Traian membri. Au fost desemnați 25 de delegați care vor
    paticipa la Congresul Național din 23-24 ianuarie 1994 de la București. Tot aici s-a lansat și
    prima Proclamație a Țărănimii române către lumea satelor românești, precum și prima Rezoluție a
    Sindicatului PROPACT. Aceste două documente vor fi prezentate la toate Conferințele Județene
    PROPACT, precum și la Congresul Național PROPACT. Iată conținutul Proclamației:
    ,, Participanții la Conferința Județeană PROPACT Alba, întruniți astăzi 5 septembrie 1993 la Alba
    Iulia, capitala reîntregirii neamului românesc, lansează o Proclamație către țărănimea română, către
    ing. dr. Leahu Groza Titus președinte fondator Biserica Reîntregirii Neamului Alba Iulia
    PROPACT – Filiala Alba
    Irineu Bistrițeanu – Arhiepiscopul Alba Iulia Catedrala Romano-Catolică Alba Iulia
    89
    țară, în care cere instituției prezidențiale, primului ministru al Guvernului României, Parlamentului
    României, forțelor politice parlamentare, să reflecteze la următoarele cerințe stringente care vizează
    reașezarea morală și economică a României, modernizarea satului românesc.
    -Corectarea în esență și de urgență a Legii Fondului Funciar nr 18/1991, apariția, concomitent cu
    legea modificată, a Legilor cadastrului agricol, a creditului agricol, a arendei, a altor legi care să
    anvizajeze trecerea rapidă spre o agricultură modernă capitalistă. Președintele României să ceară
    modificarea clauzei din articolul 41 al Constituției României care vizează: ,,Conținutul și limitele
    acestor drepturi sunt stabilite prin lege”. Această clauză aleatorie anulează principiul
    constituțional: ,,Dreptul de proprietate, precum și creanțele sunt garantate”. Prin clauza enunțată se
    inversează rolurile în sensul că legislativul dispune când și ce poți avea, cum poți avea, acesta fiind
    un principiu pur comunist, cu care nu putem fi de acord. Această clauză face ca toate legile viitoare,
    vizând proprietățile, agricultura, silvicultura, oricât de democratice ar fi ele, să nu fie și
    constituționale, ceea ce ar contraveni cu situația statului de drept, stat pe care noi dorim să se
    înfăptuiască corect în România. În esență PROPACTUL cere să se restituie integral și necondiționat
    toate proprietățile furate de comuniști înainte de 1990, numai pe vechile amplasamente, să
    se țină seama de actele de proprietate deținute de proprietarii legitimi, de Legea 187/1945. Tuturor
    proprietarilor legitimi să li se restituie până la 50 de hectare terenuri agricole și suprafețele integrale
    de păduri. Statul – ca orice proprietar juridic, să dețină strict proprietățile pe care le deținea cu acte
    de proprietate, înainte de 1945. Proprietarii juridici: bisericile, mănăstirile, schiturile, școlile,
    spitalele, CFR-ul, armata, obștile de moșneni, obștile de răzeși, composesoratele, comunitățile de
    averi locale să intre în posesia terenurilor agricole și silvice conform actelor de proprietate. Cerem
    să se reflecteze la oportunitatea înmânării Titlurilor de Proprietate pentru toți proprietarii Româneiei
    – deoarece în mod logic nu i se poate înmâna Titlul de Proprietate unui proprietar individual sau
    juridic care deține legal acte de proprietate. Ce facem? Îl împroprietărim cu propria lui proprietate?
    Titlurile de proprietate să fie înmânate numai acelora care nu dețin acte de proprietate, acelora care
    nu au avut pământ sau cu pământ puțin, care locuiesc la sate, lucrătorilor din agricultura socialistă
    de stat, specialiștilor din agricultură, care locuiesc la sate, dar această operațiune națională să fie
    făcută numai după ce s-au restituit integral toate suprafețele de terenuri agricole și silvice
    proprietarilor de drept. În acest moment istoric s-au comis abuzuri grave prin modificarea și
    falsificarea registrelor agricole din primării, pe care actuala putere le iau în considerație cu
    prioritate, le consideră singurele documente valabile! în vederea reconstituirii și restituirii
    proprietăților. Ori în cele mai multe primării nu mai există Registrele Agricole, BAP-urile dinainte
    de 1945 și nici cele din 1948. Registrele Agricole existente sunt pline de ștersături, de falsuri și de
    uz de fals. Aceste registre agricole nu pot sta în picioare ca acte juridice corecte. Singurele acte
    juridice după care trebuie să se restituie integral proprietățile furate sunt vechile acte de proprietate,
    care se află în arhive, sunt martorii vecini mai bătrâni care cunosc situația proprietăților. În anii
    1991-1993 s-au dat suprafețe mari de terenuri agricole clientelei politice a lui Ion Iliescu, Petre
    Roman, Văcăroiu fără ca aceștia (,,proprietarii”) să poată justifica în vreun fel că au deținut
    vreodată terenuri agricole și păduri. Prin legea 18/1991 s-au pulverizat suprafețele agricole,
    micșorându-se abuziv și arbitrar suprafețele proprietarilor legitimi cu 15 până la 35%, tocmai pentru
    a fi împroprietăriți ilegal sute de mii de indivizi care nu au avut niciodată pământ sau păduri, dar
    care i-au votat și-i votează permanent din 1990 până astăzi pe comuniștii lui Ion Iliescu, Petre
    Roman, Brucan, Adrian Năstase,
    Traian Băsescu, Vadim Tudor, Oprea, Dragnea, Ponta, etc. De aceea în instanțele de judecată există
    peste 2 milioane de procese civile pentru pământ, păduri, case și alte proprietăți furate de comuniștii
    lui Ceausescu și Dej, iar acum sunt furate de comuniștii nominalizați mai sus. Nu sunt de neglijat
    crimele, deloc puține, pentru restituirea pământului, pădurilor și caselor. Cum crede actuala putere
    că va accepta cineva să primească Titlul de Proprietate pentru o suprafață mai mică de pământ, de
    pădure, decât știe foarte bine că o are în acte de proprietate, sau cum cred cei care au primit pământ,
    pădure, case ilegal, că vor rămâne proprietari pe avere altora? Cum și când va reuși actuala putere
    să dea acele Titluri de proprietate, când încă nu s-au terminat milioanele de procese civile, când
    Hotărârile Judecătorești definitive și irevocabile nu sunt luate în considerație și nu sunt aplicate de
    90
    primării, fără ca cineva să plătească ceva, așa cum cere legea, când se întrevăd alte milioane de
    procese civile pentru pământ, păduri, case? PROPACTUL se adresează acelor români care au fost
    amăgiți și mințiți de actuala putere comunistă, dându-le Titlul de proprietate pe terenuri și păduri,
    care nu sunt ale lor, să aibă răbdare până când vor fi luate terenurile IAS-urilor, Gospodăriilor PCR,
    Stațiunilor de Cercetare comunistă a agriculturii, până când toate primăriile vor ști ce terenuri au
    Case vechi populare din Alba
    Nicolae Furdui Iancu Port popular
    Portul popular din Alba
    rezervă și numai din acele rezerve pot fi împroprietăriți și cei fără pământ sau cu pământ puțin.
    Orice om trebuie să înțeleagă că dreptul de proprietate este un drept sfânt, pe care nu ți-l poate da
    sau lua cineva. Pentru pământ, pentru pădure, pentru casă, pentru toate proprietățile lui, omul și-a
    sacrificat viața. Nimeni nu are dreptul șă atenteze în nici un fel la proprietatea altcuiva, pentru că
    această proprietate are o întreagă istorie; ea a fost făcută cu truda și lupta moșilor și strămoșilor
    noștri, care ne cheamă din morminte și ne cere să le purtăm crucea mai departe în istorie. Ca atare
    cerem ca toți proprietarii legitimi, care dețin acte de proprietate, să treacă imediat să-și ia în primire
    terenurile agricole, pădurile, casele, fără nici un Titlu de Proprietate, să fie întabulate aceste
    proprietăți în Registrele Agricole și în Cărțile Funciare, să fie refăcute toate hărțile cadastrale, să nu
    se țină cont de grănățuirile comuniste. Fiecare proprietar individual și juridic să-și ia în primire în
    integralitate și numai pe vechile amplasamente toate terenurile agricole și silvice, deținute conform
    91
    Ing. Mihalache, al doilea
    președinte al filialei județene
    PROPACT Alba, după dl.
    inginer Leahu Groza Titus
    Reformei Agrare din 1945. Acolo unde terenurile agricole și silvice au fost ocupate în perioada
    comunistă de fabrici, uzine, lacuri de acumulare, drumuri, cartiere, aceste terenuri să fie reevaluate
    și proprietarii să primească despăgubirile corespunzătoare.
    După ce toți proprietarii vor intra în posesia suprafețelor deținute conform actelor de proprietate
    statul român (sperăm democratic) să-i ajute pentru ca aceștia să beneficieze economic de aceste
    proprietăți, să-i ajute cu legi drepte pentru a putea să-și vândă la prețuri occidentale terenurile
    agricole și silvice, dar aceste vânzări să se facă numai între românii care domiciliază în România, să
    arendeze cu beneficii reciproce între proprietari și arendași, să poată închiria terenurile, să poată săși
    facă o fermă optimă individuală, ca în țările capitaliste. Crearea fermelor optime capistaliste va fi
    dezideratul esențial al PROPACTULUI, imediat după restituirea integrală a tuturor proprietăților
    furate. Cerem să apară imediat creditul agricol, băncile populare agricole, camerele agricole,
    cooperativele agricole de tip occidental, în care fermierii șă poată să se aprovzioneze și să-și
    valorifice superior produsele muncii lor. Vom fi, zi de zi luptători înverșunați ai structurilor vechi
    comuniste din agricultură și silvicultură. Ne vom ocupa și de pensiile țăranilor și proprietarilor de la
    sate care – pe vremea comuniștilor – au lucrat numai în CAP-uri, sau în IAS-uri. Aici PROPACTUL
    are o concepție personală vizavi de personalitatea țărănească. Țăranul român a muncit de sute de
    ani, de dimineața până seara – inclusiv sâmbăta și duminica. El a investit în mini ferma lui, a
    cumpărat și-a vândut, și-a făcut singur un salariu, a plătit taxe, cote mari, impozite, a fost furat ca-n
    codru de statul comunist. Orice gospodărie țărănească a fost și este o mică întreprindere în care se
    câștigă, dar se și pierde. Ca atare acești oameni care reprezintă în anii de după 1989 între 46% și
    53% din populația României – nu sunt băgați în seamă de nimeni, deși ei și-au adus o mare
    contribuție la PIB-ul României. În vremea comuniștilor erau plătiți cu 2 lei la ziua muncă(dacă erau
    plătiți...), mult mai puțin și mai prost decât erau plătiți sclavii în țările bananiere, iar acum
    comuniștii de astăzi invocă principiul contributivității la pensii, când e vorba de pensiile țăranilor.
    Ne amintim că erau lăsați să fure câte puțin, zi de zi, ca să poată să supraviețuiască. Din munca
    milioanelor de țărani colectiviști, aceștia și-au construit hoteluri, case de odihnă și tratament, toate
    ocupate astăzi de hoții comuniști și securiști, de cei care conduc Confederațiile Sindicale comuniste.
    Iată de ce ne vom lupta pe viață și pe moarte, ca țăranii care au locuit tot timpul în sate – care nu au
    muncit decât în CAP-uri și IAS-uri să poată primi o pensie corespunzătoare oricărui om care a
    efectuat munci foarte grele în fiecare zi, (referitor la țărani, inclusiv sâmbăta și duminica) cerem
    Guvernului României de azi și Guvernelor vitoare, președintelui României să reflecteze la abuzurile
    foarte grave săvârșite prin distrugerea și lichidarea dirijate special prin furt și jefuire a CAP-urilor,
    IAS-urilor, SMT-urilor, Gospodăriilor PCR, Stațiunilor de Cercetări Agricole. Vrem să se facă
    evaluări corecte de eveluatori străini, care să scoată la iveală valorile mari cu care au fost construie
    aceste structuri, prin exploatarea zilnică a țăranilor. Totul a fost furat la blană de securiștii
    comuniști, de poliție, de procuratură și de justiția comunistă și nimeni nu pățește nimic. Țăranii
    colectiviști, care au murit în ultimii 30 de ani, nu au fost consultați, nu au știut nimic, nu știu nimic
    nici astăzi și nu vor ști nimic nici mâine, cine a distrus aceste structuri agricole comuniste, unde
    sunt banii obținuți prin furt, de ce poliția, procuratura, justiția tac și nu anchetează pe nimeni? Cine
    se fac vinovați pentru miile de miliarde de lei furate la drumul mare în doar 2,3 ani ? De ce se taie
    pădurile României într-o mare veselie ? Cine le spune românilor și când le spune, că țara asta este
    secătuită zi de zi, an de an, de clanuri mafiote, care conduc România ? Cine îi trage la răspundere pe
    cei constituiți în clanuri criminale, care hotărăsc ei prețurile cerealelor, legumelor, fructelor,
    alcolului, lemnului și altor produse românești ? Cine stopează importurile nejustificate economic de
    produse agroalimentare de foarte proastă calitate, adevărate bombe ale morții ? Cine sunt cei care
    iau permanent comisioane mari pentru importul de moarte în România ? Și am putea continua cu
    foarte multe alte întrebări, la care nu prea primim nici un răspuns. Păi de la cine să primim
    răspunsuri ? De la înșiși hoții, care acționează la vedere ? Atenție! Măi comuniștilor, măi
    securiștilor, amintiți-vă de versurile lui Coșbuc:
    ,,Să nu dea Dumnezeu cel Sfânt Când foamea ne va răscula
    Să vrem noi sânge, nu pământ, Hristoși să fiți nu veți scăpa
    Când nu vom mai putea răbda, Nici în mormânt
    92
    Conferința Județeană PROPACT Alba nu putea avea loc, dacă până la 5 septembire 1993 nu se
    constituiau legal și statutar filialele comunale, sătești și orășenești precum:
    -Filiala PROPACT Căpâlna de Jos, comuna Jidvei, preșdinte Muntean Silvestru,
    vicepreședinte Aldea Ion, secretar Turcu Ion, iar Ignat Gheorghe, Bunea Ion – membri.
    -Filiala PROPACT Bucerdea Vinoasă, președinte Bolea Gheorghe, vicepreședinte Tarta Dore,
    secretar Rusu Traian, iar Florea Aurel, Bericean Traian, Bolea Traian – membri.
    -Filiala PROPACT Oarda de Jos, președinte Pastiu Eugen, vicepreședinte Drăghici Pavel,
    secretar Mândrac Ion, iar Barbu Ion, Rusu Nicolae, Bulacu Ion, Barbu Mircea, Ordan Ioan,
    Rusu Ion, Barbu Nicolae, Lupșa Gheorghe – membri.
    -Filiala PROPACT sat Șard comuna Ighiu, președinte Talabă Adrian, vicepreședinte Zghia
    Gheorghe, secretar Bunghez Ioan, iar Macarie Nicolare, Șoșa Gheorghe, Nana Liviu, Beldean
    Traian – membri.
    -Filiala PROPACT Galda de Jos, președinte Beldian Mihael, vicepreședinte Mărginean Iulian,
    secretar Raine Aurel, iar Crețu Ioan, Drăgan Liviu, Bălașa Ion, Muntean Maria – membri.
    -Filiala PROPACT Sântimbru, președinte Mârza Radu, vicepreședinte Trif Aurel, secretar
    Bicaz Cornel, iar Mărginean Nicolae, Trif Vasile, Mârza Vasile, Barna Partenie – membri.
    -Filiala PROPACT Tatoi, președinte Hațegan Ioan, vicepreședinte Nichimiș Ludovic, secretar
    Trifan Ioan, iar Nichimiș Ștefan, Macarie Vasile, Mustață Cornelia, Moldovan Nicolae –
    membri.
    -Filiala PROPACT Alba Iulia, președinte Turn Florian, vicepreședinte Moldovan Cornel,
    secretar Scutaru Ion, iar Puican Constantin, Micula Aurel, Forda Eugen – membri.
    -Filiala PROPACT Săschiori – Sebeșel, președinte Durlea Dumitru, vicepreședinte Stănuș Ion,
    secretar Brănzan Ion, iar Luca Petru, Radu Ilie, Petrașcu Nicolae, Moise Andrei – membri.
    -Filiala PROPACT Aiud, președinte Coltor Mihai, vicepreședinte Popa Bazil, secretar Sima
    Tudor, iar Luca Ion, Man Vasile, Moga Vasile – membri.
    -Filiala PROPACT din satul Decea comuna Mirăslău, președinte Popa Aurel, vicepreședinte
    Kiss Francisc, secretar Suciu Ioan, iar Suciu Trifan, Rimir Vasile, Drăghici Vasile, Porea Emil
    – membri.
    -Filiala PROPACT a satului Băgău comuna Lopadea Nouă, președinte Crișan Gheorghe(care
    în 1997 a primit de la PROPACT gratuit o combină nouă Messy Ferghuson pentru a-i ajuta
    pe membri PROPACT din județul Alba), vicepreședinte Chiungan Teodor, secretar Marcu
    Mircea, iar Kiss Mihai, Rusu Mihai, Mezaroș Pavel, Avram Aurel – membri.
    -Filiala PROPACT Crăciunelu de Jos, președinte Crișan Gheorghe, vicepreședinte Iuga Ion,
    secretar Congșa Vasile, iar Mărginean Ion și Popescu Nicolae – membri.
    -Filiala PROPACT a satului Sânmiclăuș comuna Șona, președinte Horșia Octavian,
    vicepreședinte Tegraș Dănilă, secretar Ioo Nicolae, iar Vass David, Bucur Iacob, Molnar
    Francisc, Ersek Laurențiu, Ersek Pavel, Pop Simion – membri.
    -Filiala PROPACT Teiuși, președinte Mateica Dorin, vicepreședinte Pleșa Ioan, secretar Ianoș
    Emil, iar Moldovan Silvia, Giurgiu Traian, Moldovan Aurelia, Rusu Iacob – membri
    -Filiala PROPACT Micești, președinte Neamțu Cornel, vicepreședinte Anca Iuliu, secretar
    Sârbu Ioan, iar Drașovean Mircia, Moldovan Cornel, Păcuraru Ioan – membri.
    Pe 30 ianuarie 1994 s-a constituit în prezența profesorului Dan Drăghici, ales
    președinte la primul Congres Național din 23-24 Ianuarie 1994, filiala PROPACT Vințu de
    Jos, care a ales președinte pe Nistor Dorin, vicepreședinte Glodeanu Sava, secretar Bota
    Nicolae, iar Cornea Ioan, Nistor Avram, Voinea Ioan, Apolzan Nicolae – membri.
    Filiala PROPACT Stremt alege președinte pe Mârza Mihai, vicepreședinte pe Stan Nicolae,
    secretar Pătrânzan Ioan, iar Pătrânzan Oliviu, Cristea Simion, Boca Iacob, Capătă Nicolae,
    Stoica Ioan, Sima Ioan, Oniță Aurel, Mitrea Ion – membri.
    În perioada 1994-1996 Filiala Județeană PROPACT Alba, grație neobositului și
    excepționalului om – inginer agronom Leahu Groza Titus, președintele filialei – în județul Alba erau
    77 de filiale locale cu peste 3700 de membri și simpatizanți. Și în județul Alba au fost mulți
    proprietari și țărani, care s-au înscris în primele zile după adunarea generală de la Căteasca Argeș
    93
    din 9 mai 1993. Au fost oameni care ne-au scris la Pitești și la București prezentându-și durerile lor
    pentru nerestituirea proprietăților. Îi amintim pe câțiva: Truță Maria din Aiud, Cazacu Mitriță
    din Ogna-Mureș-Alba, Tanner Joseph și Tanner Dov moștenitorii lui Tanner Bernat care
    revendică proprietăți importante din Alba Iulia strada Vladimirescu 7. Există dosarul
    195/2000 la notarul public Elena Teodorescu și Certificatul de Moștenitor nr 145/2000. Iată o
    parte din membri fondatori din Alba Iulia: Lupșa Silviu, Puican Gheorghe, Turc Florian,
    Ivănescu Alexandru, Forda Eugen, Forda Onoriu, Scutaru Ioan, Fleschiu Stelian, Cibian
    Ștefan, Neamțu Cornel, Micula Aurel, Moldovan Cornel, Sârbu Ioan, Anca Iuliu, Călian
    Dorel, Zgâia Mihai, Comănescu Moise, Berciu Ion, Alba Iulia, Bulac Ion – Oarda de Jos,
    Țurlea Traian – Ighiu, Cornea Nicolae – Vințu de Jos, Horșia Octavian – Șona, Sebas Grigor –
    Ighiu, Adrian Vasile – Berchin, Colcer Aurel – Ighiu, Rusu Ion – Alba Iulia, Forda Eugen,
    Alba Iulia, Colțea Nicolae – Alba Iulia, Zgâia Mihai din Alba Iulia, Crișan Eva Alba Iulia,
    Voișan Nicolae – Pianu de Sus, Tudor Victor – Chiugud, Petrașcu Nicolae – Săsciori,
    Dumitrean Bazil – Alba Iulia, Stănuși Ioan, Săsciori, Făgădar Gheorghe – Chiugud, Pan
    Ioan – Ighiu, Oană Gheorghe – Alba Iulia, Pătrânzan Ioan – Stremt, Marcu Dan – Sebeș,
    Tripșa Ionel – Sebeș, Crișan Avran – Alba Iulia, Ioșa Ioan – Alba Iulia.
    La Alba Iulia, după cum am spus au fost lansate cele două documente: Proclamația Țăranilor
    Români și Rezoluția PROPACT care au fost citite, editate și trimise tuturor filialelor constituie în
    1993-1994. Această carte, document al PROPACT, va fi trimisă în țară la toate filialele sătești,
    comunale, orășenești, municipale și județene, va fi trimisă în străinătate prin internet acelora care se
    regăsesc în ea și acelora care vor face comenzi ferme pentru a o putea trimite prin poștă. Cartea se
    dorește a fi o provocare a profesorului Dan Drăghici de a revigora PROPACTUL, de a nu-l lăsa să
    moară, cum vor securiștii comuniști. Cartea se va încheia cu un apel amplu al profesorului Dan
    Drăghici adresat țăranilor și tuturor proprietarilor români de pretudindeni.
    Vasile Ursu Nicola (Horea) Ion Oargă (Cloșca) Marcu Giurgiu (Crișan)
    94
    95
    96
    Zarca Aiudului – unde au pierit zeci de mii de români adevărați Ion Gavrilă Ogoranu
    care s-au opus comunismului partizan în munți, originar
    din Galtiu - Alba
    97
    Scriitori reprezentativi, originari din familii țărănești din
    județul Alba
    98
    Luptătorii anticomuniști și-au găsit locul de odihnă veșnică
    Eroi anticomuniști din Alba
    99
    Miracolele istorice ale României
    1848 – an memorabil cu personalități memorabile.
    1859 – Unirea principatelor române sub Mihai Voievod Viteazu.
    Nu putem trece peste alți domnitori celebri: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Constantin
    Brâncoveanu, Grigore Ghica, Vlad Țepeș.
    1877 – Războiul de Independență și intrarea în rol principal a lui Carol I.
    1918 – 1 decembrie Marea Unire a țărilor române. Personalități uriașe ale Marii Uniri: Regele
    Ferdinand și Regina Maria, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Gheorghe Pop de Băsești, Vaida Voievod,
    Ștefan Cicio Pop, Miron Cristea, Iuliu Hosu.
    Rezoluția de la Alba Iulia a fost citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hosu. Ce exprimă
    Rezoluția:
    1.Unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii.
    2.Proclamă dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul.
    3.Autonomie provizorie.
    4.Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său.
    5.Egală îndreptățire și deplină libertate confesională.
    6.Votul obștesc, direct, egal, secret pentru ambele sexe.
    7.Reformă agrară radicală.
    8.Aceleași drepturi și avantaje, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.
    9.Pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă o politică a statelor naționale și nu a imperiilor.
    10.Jugul Austro-Ungariei (închisoarea popoarelor) se terminase. Popoarele Europei ieșiseră de sub
    jugul acesta păcătos.
    Primul Război Mondial.
    Al doilea Război Mondial.
    1945 – Reforma Agrară a regelui Mihai.
    1947 – anul trist, foarte trist – când regele Mihai este forțat de criminalii comuniști cu pistolul în
    mână să abdice.
    1947-1989 – perioada cea mai neagră din istoria României – continuată în bună măsură dupa 1989
    până astăzi.
    Mihai Viteazul Mircea cel Bătrân Ștefan cel Mare Constantin Brâncoveanu
    100
    Grigore Alexandru Vlad Țepeș Alexandru Ioan Cuza Carol I de România
    Ghica
    Regele Ferdinand Regina Maria Regel Carol al II-lea Regele Mihai
    al României
    101
    102
    103
    Cu cinci zile înainte de sărbătorirea zilei de 1 decembrie 2018 – la Alba Iulia și București
    profesorul Dan Drăghici scria pe pagina sa de facebook:
    ,,100 de ani de la cel mai prestigios eveniment istoric al României – Unirea Țărilor Române de la
    Alba Iulia din 1918. Urmăresc cu multă atenție, de dimineață până seara târziu, în fiecare zi –
    mediocritatea enervantă a politicienilor de astăzi, inițiativele șubrede ale guvernului, ale Consiliilor
    Județene, ale Prefecturilor, implicarea, aproape nulă, a primarilor, repetițile zilnice pentru paradele
    de la București și Alba Iulia. Cu 5 zile mai devreme îmi pare rău că această sărbătoare nu va fi ceea
    ce trebuia să fie. Se vor răscoli în morminte regele Ferdinand, regina Maria, Iuliu Maniu, Vaida
    Voievod, Iuliu Hosu, Miron Cristea, Brătienii și regele Mihai. Țăranii sunt inexistenți. Satele
    României nu vor vibra în niciun fel. Școlile – în marea lor majoritate – sunt pline de cadre
    didactice lipsite azi de un elementar patriotism, preoții vor plictisi în aceste zile și în ziua de 1
    decembrie 2018 puținii lor enoriași cu slujbe fade.
    Câți primari au cumpărat ziarele Marii Uniri, pe care să le dea bibliotecilor, inclusiv
    bibliotecilor școlare, pentru că sunt foarte puțini care șitu cum vibra societatea românească în anii
    1916-1918. Comunismul pulsează puternic și azi și va pulsa mulți ani în această Românie.”
    104
    105
    106
    Pe Câmpia Libertății de la Blaj, 40 000 de țărani au prefațat evenimentele ce se vor
    desfășura în 1918 la Alba Iulia.
    Filiala Județeană PROPACT Arad
    Pe 19 septembrie 1993, în sala Iuliu Maniu din Arad, s-a
    constituit Filiala Județeană PROPACT Arad. Comitetul de
    inițiativă: Ioviță, Ion Godea, Hui Ioan, Laszlo Gheorghe, în
    prezența domnului Bodescu Mihai – membru al Consiliului
    Național PROPACT. S-a prezentat și înmânat Proclamația
    Țăranilor de la Alba Iulia, Rezoluția PROPACT, Considerațiile
    juridice asupra Legii 18/1991 și asupra Legii 15/1990. Se
    comunică faptul că în localitățile Nadeș, Șeitin, Siria,
    Târnova,
    107
    Președinte fondator
    Harap Dumitru
    Zimandul Nou
    Ales la prima Conferință
    Județeană PROPACT
    Arad (decedat)
    Președinte fondator
    Chirilă Nicolae
    Ales la a doua Conferință
    Județeană PROPACT
    Arad (decedat)
    Popa Ștefan din Șeitin
    Arad, actualul președinte
    PROPACT, filiala
    județeană Arad
    Grăniceri, Zimandul Nou, Curtici, Arad s-au constituit deja filiale PROPACT și
    reprezentanții lor se află în sală. Au luat cuvântul: Chirilă Nicolae – Șeitin, Bărbat
    Coriolan – Arad, Boc Gheorghe – Buteni, Parza Vasile – Sepreuși, Stănescu Ion, Godea
    Ioan și Harap Dumitru – Zimandul Nou. Domnul Harap Dumitru era primar în
    comuna Zimandul Nou; Apoi Mircea Curtatin – Macia, Laszlo Gheorghe, medic
    veterinar – Arad, Samoveanu Gheorghe – Șeitin, Kureska Alexandrina Arad, Pinteșan
    Ioan – Sepreuși, Peti Gheorghe – Miniș, Hui Ioan – deputat reprezentantul
    proprietarilor din Ghiora, Bica Nicolae – Macia, Rediș Liviu – Grăniceri, Ardean
    Mircea – Socodor, Dârlea Petru – Buteni, Chiși Petru – Siria, doctor Pavel Ioan – Șiria,
    Sarvici Viorel – Ghioroc, doctor Sava Gheorghe – Birchiș. Biroul acestui Comitet va
    pregăti Conferința Județeană PROPACT Arad.
    În data de 24 octombire 1993 are loc Conferința Județeană PROPACT Arad în
    prezența profesorului Dan Drăghici. Au fost prezenți delegați din toate filialele înființate.
    Domnul Laszlo Gheorghe organizatorul Conferinței, prezintă invitații, iar Conferința
    începe cu intonarea Imnului de Stat al României și apoi un Tedeum oficiat de preotul Tulcan
    – care ține și un foarte interesant discurs în care susține cu un patos impresionant ideea
    înființări PROPACT. S-au înscris la cuvânt peste 40 de membri și invitați, după ce
    profesorul Dan Drăghici prezintă documentele PROPACT pe care Conferința le-a votat.
    Foarte interesant, foarte mulți primari din județul Arad – prezenți în sală – au făcut apel la
    toți primarii din județul Arad să sprijine constituirea Sindicatului PROPACT în fiecare sat al
    comunelor. Profesorul Dan Drăghici a rămas profund impresionat și a spus că este prima
    Conferință Județeană, la care se întâmplă așa ceva. ,,Eu aș dori ca în toate județele țării
    primarii să fie primii care să sprijine constituirea acestui Sindicat în fiecare sat, pentru că nu
    mai au un astfel de Sindicat, neimplicat politic, îi va ajuta foarte mult în viitor pe țărani”, a
    spus profesoul Drăghici.
    Conferința a ales prin vot secret președinte pe Harap Dumitru – primarul din
    Zimandul Nou, deținut politic, condamnat la 18 ani temniță grea, lucrează pământul la
    cei 85 de ani ai săi. Așa oameni, mai rar! Vicepreședinți: doctor Sava Gheorghe – Arad,
    Dan Gheorghe – Curtici, Dârlea Petru – Buteni. Secretar general doctor Vuia Traian și
    secretar general adjunct Kureska Alexandrina – ambii din Arad. Pentru comisia de
    cenzori: Laszlo Gheorghe, Miculiță Lucian și Telecan Ioan, comisia juridică:
    Bătălărean Ioan – avocat, comisia economică: Șiclovan Gheorghe, Telecan Ioan,
    Costea Marin, Brădean Gheorghe – toți economiști. Comisia de specialitate: Sava
    Gheorghe – medic veterinar, Berencan Tiberiu – inginer agronom, Truță Dumitru –
    inginer agronom, Moraru Gheorghe – inginer horticol.
    Cei peste 370 de delegați prezenți la conferință au dat o seriozitate deosebită
    Conferinței. În decembrie 1993 domnul președinte Harap Dumitru – foarte bolnav –
    și-a dat demisia. Membri Consiliului Județean PROPACT s-au întrunit într-o ședință
    de urgență pentru că venea Congresul Național în ianuarie și a hotărât convocarea
    unei Conferințe Județene Extraordinară, iar până atunci Chirilă Nicolae, Bărbat
    Coriolan, Vuia Traian, Kureska Alexandrina și Șiclovan Gheorghe vor asigura
    conducerea interimară a PROPACT Județul Arad. La Congres filiala județeană Arad
    a participat cu 55 de delegați. În data de 28 mai 1994 are loc Conferința Extraordinară
    PROPACT din județul Arad condusă de domnul Bodescu Mihai. Atunci au fost aleși:
    președinte Chirilă Nicolae, vicepreședinte Coriolan Bărbat, secretar Kureska
    Alexandrina și doctor Vuia Traian, iar Budiu Ion, Țurcanu Eftimie, Silaghi Andrei,
    Zgărdan Teodor membri.
    108
    Arhiepiscopia Aradului Episcopul Aradului Țăran din județul Arad
    Mănăstirea Radna, Arad Colectivizarea comunistă Țăranii interbelici
    țărani împușcați de comuniști
    Pe 16 ianuarie 1995 domnul Șiclovan Gheorghe, președintele comisiei de cenzori, a transmis un
    proces verbal al situației financiare și organizatorice de la filiala județeană PROPACT Arad. Filiala
    avea 88 de filiale sătești, comunale și orășenești (în Arad, Lugoj, Delta și Denta din județul Timiș)
    s-au încasat prin casă 3.098.154 lei depuneri în bancă 2.027.780 lei. Costuri în această perioadă
    1.036.659 lei. Domnul Ion Țăran membru în consiliul de conducere PROPACT Arad ne trimite la
    București un protest sever îndreptat împotriva Sindicatului comunist AGROSTAR – personal
    împotriva Elenei Sporea – președinta AGROSTAR-ului și deputat, protest pe care l-am dat
    publicării presei naționale. Redăm numele celor care s-au înscris primii în PROPACT:
    Ionuță Ioviță – Târnova, Chirilă Nicolae – Șeitin, Șiclovan Gheorghe – Grăniceri, Rediși Liviu
    – Buteni, Donci Petru – Macia, Cosman Pavel – Arad, Ardelean Mircea – Ghioroc Cuvin,
    Luca Mircea – Vinga, Dălăin Petru – Șeitin, Rașcău Dumitru – Curtici, Dan Gheorghe –
    Curtici, Iucicău Mihai – Sepreuș, Berenanț Tiberiu – Grăniceri, Parja Vasile – Sepreuș,
    Bănișteanu Pavel și Mecheș Ioan – Târnova, Fărcășiu Teodor – Târnova, Cocioabă Gabrilă –
    Târnova, Stana Teodor – Sepreuș, Lihar Dorin – Șiria, Hui Dumitru – Șiria, Șaur Ioan –
    Abisca, Boncan Ioan – Șeitin, Strajea Mihai – Șeitin, Miculiță Lucian – Arad, Vancu
    Gheorghe – Arad, Șiclovan Gheorghe – Arad, Popa Constantin – Arad, Herman Gheorghe –
    Cermei, Chiș Petru – Cermei, Mâneran Ioan – Cermei. Vidolman Ioan – Arad, Bogdan
    Gheorghe – Arad, Misaroși Vasile – Șeitin, Ludaie Zenobia – Șiria, Ilinca Vasile Dumitru –
    Buteni, Titra Florin – Buteni, Peti Gheorghe – Miniș, Sarvici Nicolae – Miniș, Mârza
    Gheorghe – Miniș, Pavel Ion – Șiria, Iuga Nicolae – Sinte Amare, Popa Remus – Șeitin, Harat
    Marin – Zădăreni, Ardeleanu Mircea – Socodor, Hui Ioan – Gioroc, Bica Nicolae – Macia,
    Curtatiu Mircea – Macia, Sevioi Teodor – Șiria, Bărbat Coriolan – Arad, Ștefan Gheorghe –
    Zaland, Posea Cotita – Zărand, Varga Ioan – Zărand. Membri PROPACT din Zărand
    reclamă că pe vremea comuniștilor peste 380 ha teren arabil ale comunei au fost cedate de
    109
    IAS Chișineu Criș și peste 358 de cetățeni din Zărand au suportat un prejudiciu de 1710
    milioane lei.
    Domnul Popescu Bogdan consilier local în comuna Seleuși ne trimite o listă cu 68 proprietari
    care au terenurile în IAS Ineu, Alți 330 proprietari din seleuși cer oprirea aplicării legi
    18/1991 o lege criminală de expropriere. PROPACT a recomandat primarilor din județul
    Arad și prefecturii Arad ca din comisia județeană de fond funciar să facă parte Chirilă
    Nicolae, Bărbat Coriolan și Laszlo Gheorghe, iar în comisile comunale proprietarii să aleagă
    ei, din rândul celor care au făcut cereri de restituire a proprietăților și nu să fie nominalizați
    ilegal de primari și de consiliile locale. Iată care sunt filialele PROPACT în județul Arad:
    Case vechi țărănești din județul Arad Port și dansuri populare din județul Arad
    Arcul de triumf din Arad Monumentul eroilor Statuia libertății din Arad
    din Arad
    -Filiala PROPACT Arad – 457 membri, președinte Gabor Gheorghe, vicepreședinte
    Ghiurghiu Petre.
    -Filiala PROPACT Almaș – 120 membri, peședinte Oancea Simion și vicepreședinte Coșer
    Gheorghe.
    -Filiala PROPACT Albești – 18 membri, președinte Balin Petru.
    -Filiala PROPACT Agrișul Mare – 130 membri, președinte Oprea Ștefan, vicepreședinte
    Bogdan Ion.
    -Filiala PROPACT Beliu – 122 membri, președinte Leac Matei, vicepreședinte Mercea
    Nicolaie
    -Filiala PROPACT Berindia – 22 membri, președinte Betea Rusalim și vicepreședinte Betea
    Florea
    -Filiala PROPACT Bacăul de Mijloc – 25 membri, președinte Doreanțu Gheorghe,
    vicepreședinte Murărești Petru.
    -Filiala PROPACT Bocsig – 26 membri, președinte Zgârdan Teodor, vicepreședinte Palcă
    Vichente.
    -Filiala PROPACT Buteni – 25 membri, președinte Coloja Teodor, vicepreședinte Lucaci Igna.
    -Filiala PROPACT Cermei – 33 membri, președinte Herman Gheorghe și vicepreședinte Chiș
    110
    Petru.
    -Filiala PROPACT Cuvin – 21 membri, președinte Luca Mircea
    -Filiala PROPACT Conop – 31 membri, președinte Bălan Ioan.
    -Filala PROPACT Curtici – 57 membri, președinte Dan Gheorghe, vicepreședinte Brădean
    Gheorghe.
    -Filiala PROPACT Chesinți – 18 membri, președinte Mili Grigore, vicepreședinte Ianoș
    Gheorghe.
    -Filiala PROPACT Felnac – 32 membri, președinte Vulpe Mihai, vicepreședinte Vulpe Olga.
    -Filiala PROPACT Ghioroc – 32 membri, președinte Morariu Gheorghe, vicepreședinte Hei
    Ion.
    -Filiala PROPACT Grănicei – 41 membri, președinte Reviș Liviu.
    -Filiala PROPACT Gorba – 46 membri, președinte Sas Pavel, vicepreședinte Iștoc Cornel.
    -Filiala PROPACT Hălmagiu – 31 membri, președinte Dușan Adan.
    -Filiala PROPACT Ineu – 57 membri, președinte Gzilcag Antoniu, vicepreședinte Geizer
    Andrei.
    -Filiala PROPACT Iratos – 42 membri, președinte Claici Cornel, vicepreședinte Bene Iosif.
    -Filiala PROPACT Lipova – 41 membri, președinte Muntean Gheorghe.
    -Filiala PROPACT Laz – 57 membri, președinte Barbara Silviu, vicepreședinte Pop Teodor.
    -Filiala PROPACT Munar – 21 membri, președinte Faur Elena.
    -Filiala PROPACT Moneasa – 24 membri, președinte Brad Ion.
    -Filiala PROPACT Miniș – 31 membri, președinte Peti Gheorghe.
    -Filiala PROPACT Mâsca – 21 membri, președinte Saur Ioan.
    -Filiala PROPACT Macia – 105 membri, președinte Măgureanu Gheorghe, vicepreședinte Cot
    Ioan.
    -Filiala PROPACT Nadaș – 26 membri, președinte Hurezean Gheorghe, vicepreședinte Orga
    Petrișor.
    -Filiala PROPACT Nădlac – 36 membri, președinte Suhorschi Ion, vicepreședinte Totorean
    Lazăr.
    -Filiala PROPACT Pecica – 46 membri, președinte Zorici Dorin, vicepreședinte Tigu Valer.
    -Filiala PROPACT Peregu Mic – 34 membri, președinte Szepp Alexandru, vicepreședinte
    Vereș Iosif.
    -Filiala PROPACT Păuliși – 20 membri, președinte Stoian Onoriu, vicepreședinte Andraș
    Costică.
    -Filiala PROPACT Roșia Dieci – 25 membri, președinte Pop Mihai, vicepreședinte Vasi Mihai.
    -Filiala PROPACT Rănușa – 42 membri, președinte Bartiș Alexandru, vicepreședinte Joja
    Alexandru.
    -Filiala PROPACT Sebiș – 56 membri, președinte Cârnati Matei, vicepreședinte Păiușan
    Simion.
    -Filiala PROPACT Socodor – 31 membri, președinte Ardelean Mircea.
    -Filala PROPACT Sintea Mare – 51 membri, președinte Hadi Alexandru.
    -Filiala PROPACT Sepreuș – 116 membri, președinte Silaghi Andrei, vicepreședinte Pârv
    Ioan.
    -Filiala PROPACT Semlac – 60 membri, președinte Todina Ion, vicepreședinte Ardelean
    Maria.
    -Filiala PROPACT Seleuș – 21 membri, președinte Hangiuța Ioan.
    -Filiala PROPACT Satu Mare – 21 membri, președinte Potcov Ioan, vicepreședinte Vastimar
    Emil.
    -Filiala PROPACT Sântana – 36 membri, președinte Budiu Ioan, vicepreședinte Budelean
    Gheorghe.
    -Filiala PROPACT Secusigiu – 28 membri, președinte Codruț Doru, vicepreședinte Barbu
    Numitru.
    -Filiala PROPACT Șeitin – 123 membri, președinte Popa Remus, vicepreședinte Bota Savu.
    111
    -Filiala PROPACT Șiria – 43 membri, președinte Mâțu Petru, vicepreședinte Seviciu Ioan.
    -Filiala PROPACT Tonț – 104 membri, președinte Munteanu Pavel, vicepreședinte Dunea
    Ioan.
    -Filiala PROPACT Toc – 42 membri, președinte Popescu Teodor, vicepreședinte Sârb Vasile.
    -Filiala PROPACT Târnova – 107 membri, președinte Băniștean Pavel, vicepreședinte Ignuța
    Ioniță.
    -Filiala PROPACT Vărădia de Mureș – 40 membri, președinte Deac Ion, vicepreședinte
    Nicoară Arcadie.
    -Filiala PROPACT Variașul Mic – 42 membri, președinte Pop Marc, vicepreședinte Pop
    Floare.
    -Filiala PROPACT Vinga – 41 membri, președinte Deliu Petru.
    -Filiala PROPACT Zărand – 116 membri, președinte Stoica Florentin, vicepreședinte Ștefan
    Gheorghe.
    -Filiala PROPACT Zimand – 41 membri, președinte Silași Iosif.
    -Filiala PROPACT Tisa – 45 membri, președinte Ioanoș Ion, vicepreședinte Dârău Gheorghe.
    Iată o filială PROPACT județeană foarte puternică, care avea să se subțieze serios
    după decesul domnului Chirilă Nicolae. O situație dramatică ne-a fost trimisă de domnul
    Oprea Trandafir, comuna Chișindia, sat Văsoaia de la composesoratul Văsoaia. Ar lua spațiu
    mult să dezvoltăm probleme susținute de domnii Oprea Trandafir, Rădac Viorel, Baciu Ionel,
    Oprea Adam, Bărnețiu Doina, Toma Eugen, Boleac Ioan. Ziarul ,,Adevărul” de vineri 19 mai
    2006 prezintă jaful inimaginabil al pădurilor din Văsoaia. Primarul Ion Stan din Văsoaia și
    președintele composesoratului sunt la cuțite. Ziarul ,,Adevărul” de Arad reia problema din
    această comună și în data de 31 octombrie 2006 și pe 16 noiembrie 2006, când aduce date noi,
    inclusiv dispariția hărților cadastrale și a actelor de proprietate. Situația de aici a fost lămurită de
    Curtea de Apel Timișoara, care prin Decizia Civilă 205 din 2007 respinge apelul declarat de
    Consiliul Local al comunei Chișindia și dă dreptate composesoratului, obligând primăria să
    plătească 13.375,90 ron cheltuieli
    de judecată. Sentința este irevocabilă.
    În ultimii ani, filiala județeană PROPACT Arad este condusă interimar de domnul Popa
    Ștefan din comuna Șeitin, dar această filială este departe de ce a fost în anii 1993 – 2000. Domnul
    Popa Ștefan a reprezentat în ultimii ani PROPACT Arad în Comisia Județeană de fond funciar. Nu
    știm dacă PROPACT, județul Arad se va revigora cu adevărat. Dacă în județul Arad vor fi oameni
    (repet OAMENI) care vor citi această carte – să nu uite că toți cei nominalizați aici, cei peste 7000
    de membri, care au completat adeziuni, au fost mânați de propriile lor convingeri, de îndemnurile
    venite, zi de zi, din mormintele moșilor și strămoșilor lor, să lupte pentru a aduce fiecare acasă tot
    ce le-a fost furat de comuniști. Nu voi fi de acord cu scuzele unora (puțini, ce-i drept) că nu pot face
    nimic, că oamenii nu vor să vină să lupte uniți în PROPACT. Aceștia, care se ascund în spatele unor
    astfel de scuze, sunt oameni mici, care nu trebuiesc forțați în nici un fel. Oamenii mari, cu caractere
    mari, au alte concepții...
    Arădenii, timișorenii sunt aproape de Austria, de Germania, unde sindicatele țăranilor reprezintă o
    forță extraordinară, de aceea țăranii de aici trăiesc foarte bine de zeci de ani. Treziți-vă! Cât nu va fi
    prea târziu!
    112
    Scriitori reprezentativi din județul Arad
    113
    Răscoală secretă care lipsește din manualele de istorie ale României
    Țărani arădeni, care au fost executați, pentru că nu au vrut să cedeze grâul statului comunist
    114
    La 2 noiembrie 1784 izbucnea marea răscoală țărănească din Transilvania, condusă de
    Horea, Cloșca și Crișan
    Răscoala de la 1907, revolta ,,robilor albi ai brazdei negre”
    În arhiva PROPACT avem foarte multe scrisori venite din filiala județeană PROPACT Arad.
    Cele mai multe au venit de la acționarii din agricultură. Vom consemna Societățile Comerciale
    Agricole SA din județul Arad, în care apar aceleași nereguli, pe care le-am prezentat în Argeș:
    SC Agroind Crișcioru Chișineu Criș SA SC Suinprod Ceala SA
    SC Agroind Fântânele SA SC Agroindustriala Legumicolă Pecica SA
    SC Agroind Nădlac SA SC Horticola Horia SA
    SC Agroind Pecica SA SC Horticola Ineu SA
    SC Agroind Senerom Semlac SA SC Construcții Montaj Arad SA
    SC Agroind Sagu SA SC Viticolă Baratca SA
    SC Agroind Horia SA SC Agroind Udvinis SA
    SC Agroind Arvinex Arad SA SC Agroind Agroprodex Arad SA
    SC Agroind Avicola Arad SA SC Agroind Semlac – Zoolact SA
    SC Agroind Alfar Arad SA SC Agroind Scânteia SA
    SC Agroind Horticola Nădlac SA SC Agroind Ineu SA
    SC Agroind Stațiunea de Cercetări și SC Agroind Arcer Cermei SA
    Producție pentru legumicultură Lipova SA SC Agroind Arno Aradul Nou SA
    SC Agroholding Arad SA
    Ne străduim să nominalizăm toate fostele IAS-uri, toate fostele gospodării PCR, unde
    comuniștii au învârtit zeci de mii de miliarde de lei fără să se facă ceva în agricultură. Ba da,
    s-au făcut: s-au distrus toate bunurile materiale mobile și imobile din aceste structuri
    comuniste, s-au distrus total irigațiile, s-au ascuns și s-au pierdut evaluările, care și-așa erau
    făcute special de comuniști ca să ascundă ce au furat. Odată lăsată în mâna hoților, țara a
    ajuns unde a ajuns. Mulți, foarte mulți își pun întrebarea dacă ne vom face bine vreodată,
    având comuniștii la putere de 70 de ani...
    115
    Filiala Județeană PROPACT Bacău
    Pe data de 19 august 1993, în prezența profesorului Dan Drăghici se constituie grupul de
    inițiativă, care avea să înființeze filiala județeană PROPACT și să organizeze Conferința
    Județeană din 31 octombrie 1993. Din grupul de inițiativă au făcut parte domnii: Bulinaru
    Victor, doctor inginer agronom Văduva Mihai, Ursache Gheorghe, Abureanu
    Gheorghe, Mârza Gianina. Din cele 76 de comune și 8 orașe ale județului Bacău, până pe
    data de 31 octombrie 1993 s-au constituit 28 de filiale PROPACT dintre care cinci filiale
    orășenești. Erau 1116 membri PROPACT cu adeziuni.
    În data de 31 august 1993, tot în prezența profesorului Dan Drăghici, are loc Conferința
    Județeană PROPACT, ocazie cu care au fost aleși statutar conducătorii Filialei Județene PROPACT
    Bacău și au fost desemnați delegații care vor participa la Congresul Național din 23 – 24 ianuarie
    1994 de la București. Conferința a desemnat 30 de delegați. Conducerea filialei județene, aleasă
    statutar, prin vot secret, era compusă din: Ursache Gheorghe – președinte, Andreescu Mircea,
    Văduva Mihai și Stăncilă Dumitru – vicepreședinți, Anghel Nicolae – secretar general,
    Stăncilă Vasile – secretar general adjunct, Nemțeanu Luiza, Cheahodeanu Elena, Șerban
    Manta, Turcu Manea și Filimon Gheorghe – membri.
    Filiala PROPACT oraș Bacău era condusă de Bulinaru Victor – președinte, Croitoru
    Virgil – vicepreședinte, Văduva Mihai și Andreescu Mircea – membri.
    Filiala PROPACT Onești era condusă de Alexa Romanița – președinte, iar mai târziu
    de Udrea Colin – președinte, Docan Vasile și Rusu Ion – membri.
    Filiala PROPACT Târgu Ocna, președinte Bucului Gabriela.
    Filiala PROPACT Parava, președinte Ciobotaru Constantin, Dobre Gheorghe –
    devenit președinte interimar al filialei județene PROPACT Bacău în perioada 2011 –
    2017.
    Filiala PROPACT Bogdănești – satul Filipești, președinte Dimofte Ion, iar Parcea
    Vasile și Mititelu Constantin – membri.
    Arhiepiscopia Bacăului și Romanului Protopopiatul Bacău
    116
    Ursache Ghe,
    primul președinte
    al filialei
    județene
    PROPACT
    Bacău
    Bulinaru Victor
    al doilea președinte
    al
    filialei
    județene
    PROPACT
    Bacău
    Bulibașa Ghe
    al treilea președinte
    al
    filialei
    județene
    PROPACT
    Bacău
    Udrea Colin
    din Onești
    al patrulea
    președinte al
    filialei județene
    PROPACT
    Bacău
    Dobre Ghe
    din Parava,
    ultimul președinte
    al
    filialei
    județene
    PROPACT
    Bacău
    Casa Vasile Alecsandri din Bacău Casă veche din Bacău
    Complexul muzeal Iulian Antonescu Dansuri populare din Bacău
    Ion Drăgoi, renumit violonist Țărănci în costume populare din Bacău
    de muzică populară din Bacău
    Cam puține filiale PROPACT în județul Bacău, dar și aici, ca și în alte județe, a fost o adevărată
    revoluție în lumea satelor. Oameni ca: Spătaru Ion comuna Mărgineni, Noica Mihai din Onești,
    Mogoș Ștefan din Onești, Tudor Paula, Toma Gheorghe din Onești, Palaghița Ion – fermier,
    Constantin Bulibașa, Ion Bârzan, Munteanu Ion din Drăgușeni s-au luptat cu primarii
    hrăpăreți, cu comisiile locale de fond funciar, dar s-au luptat singuri, pentru că PROPACTUL
    în județul Bacău era slab. Președintele ales, Usache Gheorghe, nu a făcut absolut nimic, fiind
    mai mult absent. Foarte curios că, în timp ce Conferința Județeană PROPACT din 31 octombrie
    1993 a fost excelentă, la ea participând 375 de membri, mulți oameni excepționali, în nici 2 ani de
    zile filiala PROPACT Bacău a mers din ce în ce mai prost. Am reținut la Conferința Județeană
    un material foarte valoros, pe care l-am prezentat și în Congresul Național din ianuarie 1994.
    Materialul aparținea celei mai numeroase filiale PROPACT din județul Bacău condusă de
    domnul Bulibașa – filiala comunei Sascut care număra peste 500 de membri. Iată câteva
    probleme interesante din acest program al filialei Sascut:
    -Cereau un proiect de lege pentru restituirea sau compensarea în parte a unor elemente de
    patrimoniu, care au fost sustrase colectivităților rurale.
    -Cereau restituirea patrimoniului fostei structuri comuniste UNCAP, a vilelor din cele 13
    117
    Ion Drăgoi
    stațiuni de odihnă și tratament făcute cu banii țăranilor.
    -Cereau restituirea patrimoniilor fostelor Asociații Economice Intercooperatiste (A.E.I.).
    -Cereau restituirea patrimoniilor fostelor CAP, înstrăinate ilegal, cereau despăgubiri integrale
    pentru mijloacele de muncă, cu care foștii cooperatori au intrat în CAP-uri.
    -Cereau determinarea și repartizarea pe localități rurale a patrimoniului, care revine
    Cooperativelor de Consum și de Credite.
    -Cereau compensarea pagubelor aduse patrimoniului și muncii colectivităților rurale prin
    următoarele măsuri:
    a) Preluarea de la FPS a cotei de 30% din patrimoniul Societăților Comericiale de însilozare a
    cerealelor și a Societăților Comerciale de vinificație, amplasate în mediul rural, cât și cotă din
    capacitățile de depozitare a acestora.
    b) Preluarea de la FPS a cotei de 30% din patrimoniul Agromecurilor (fostelor SMT-uri)
    c) Preluarea de la FPS a cotei de 20% din patrimoniul Băncii Agricole.
    d) Preluare de la FPS a cotei de 30% din patrimoniul Unităților Economice, înființate ca
    urmare a lichidării fostelor Gospodării PCR.
    e) Transferarea cotei de 30% din patrimoniul sistemului de irigații din fostele localități
    colectivizate.
    Se cer și următoarele obligații:
    -Justificarea legală a diminuării terenului arabil al țării cu 742 000 ha în perioada 1989 –
    1994, pe seama creșterii suprafețelor de pășuni, fânețe, ape, bălți.
    -Justificare diminuării terenului arabil al țării – calitatea I – de la 2 785 000 ha la 355 000 ha.
    -Publicarea obligatorie în M.O a datelor referitor la suprafețele de terenuri pe categorii de
    folosință ale fostelor IAS-uri, Regii Autonome din subordinea Ministerului Agriculturii,
    Institutelor de Cercetări și Producție Agricolă, Unităților de Învățământ Agricol și Silvic, alte
    Instituții Centrale și Locale, finanțate de stat.
    -Anularea termenului de prescripție pentru fapte penale sau de răspundere materială,
    săvârșite în administrarea patrimoniului activităților cu caracter agricol din CAP-uri, AEIuri,
    IAS-uri, SMA-uri, din Stațiunile de Cercetare și Producție din Agricultură și Silvicultură,
    a Unităților de Învățământ Agricol și Silvic, Ministerelor, Regiilor Autonome, Societățile
    Comerciale cu capital majoritar de stat, altor instituții din Administrația Centrală și Locală,
    finanțate de la bugetul statului.
    Scriitori reprezentativi din județul Bacău
    118
    Biserica Precista din Bacău Palatul Ghika din Comănești - Bacău
    Cum s-au răzbunat țăranii pe conacele boierilor în timpul răscoalei din 1907
    119
    Rezistența anticomunistă
    120
    Acest Program a fost unul dintre cele mai valoroase contribuții venite din partea filialelor
    județene PROPACT și el face face din Programul Național al PROPACT.
    Păcat că țăranii din județul Bacău, care se confruntă – alături de țăranii din Vrancea, Neamț, Iași,
    Suceava, Botoșani, Buzău, Vaslui, Brăila, Galați cu cele mai mari necazuri după 1989, nu înțeleg că
    binele lor vine numai de la ei, de la lupta lor unită și continuă pentru îmbunătățirea vieții lor și a
    copiilor și nepoților lor. Numai solidarizarea lor în acest sindicat trebuie să fie un crez creștin, o
    dorință de viață. Nu-i putem uita pe cei care au înțeles și s-au implicat imediat în 1993 în
    PROPACT: Mititelu Costică, Corneanu Traian, Zarzu Gheorghe, preot Comănici Gheorghe,
    Barbu Ionel, Măchiruș Sandu, Măchiruș Jenică, Zarzu Vasile, Dascălu Nicolaie, Panait Ion,
    Ganea Constantin, Șerban Lucian, Purice Vasile, Apostu Constantin, Ardeleanu Gheorghe,
    Botezatu Vasile. Situații grave s-au produs în 2006 la Brusturoasa, Bacău, în ceea ce privește
    furturile inimaginabile de păduri. Toma Gheorghe din Onești ne scrie și ne informează despre
    nelegiuirile din Onești și din comunele învecinate. Șerban Manta și Bârzan Ion au fost doi
    luptători consecvenți în PROPACT. Munteanu Ion din comuna Orbeni – mutat în comuna
    Drăgușeni, județul Iași – prezintă abuzurile primarilor vizavi de Legea 18/1991, care înstrăinează
    absolut abuziv proprietățile proprietarilor legitimi către indivizi cunoscuți numai de primari.
    Și în județul Bacău au existat Societăți Comerciale Agricole SA:
    -SC Agribac Bacău SA SC Pomicola Bacău SA
    -SC Agroindustriala Bacău SA SC Hortiprod Traian SA
    -SC Avicola Bacău SA SC Hortiprod Sascut SA
    -SC Suinprod Bacău SA SC Serom Onești SA
    -SC Multiprod Sascut SA SC Hortiprod Bacău SA
    -SC Agroindustriala Traian SA SC Aiobac Bacău SA
    -SC Agroindustriala Vultureni SA SCVU Vultureni SA
    Continuăm să le slăvim numele în această carte doamnelor și domnilor: Tudor Laura – Onești,
    Mogoș Ștefan – Onești, Spătaru Ion – Mărgineni, Noica Mihai – Onești. Păcat că echipa
    domnului Udrea Colin din Onești și a domnului Dobre din Parava nu au continuat ceea ce
    începuseră foarte bine. Mă gândesc că odată ce vor citi această carte, odată ce vor face cunoscută
    această carte în toate satele băcăoane se vor găsi fii și nepoți de țărani adevărați care să reia
    reorganizarea temeinică, serioasă a acestui Sindicat și în județul Bacău, și, de ce nu, în toată
    Moldova. Nu vreau să se slăvească pe ei, ci să slăvească pe toți țăranii și satul românesc.
    Filiala Județeană PROPACT Bistrița Năsăud
    În ziua de 2 septembrie 1993 în prezența profesorului Dan Drăghici președintele
    PROPACT a avut loc Conferința Județeană PROPACT Bistrița Năsăud, la care au participat
    peste 275 de delegați, mebri ai celor 34 filiale locale, deja constituite. Colectivul de inițiativă
    pentru organizarea Conferinței era format din oameni deosebiți. Conferința Județeană a desemnat
    121
    Avocat Șoldea Ion, primul
    președinte al filialei județene
    PROPACT Bistrița
    Năsăud
    Ursu Dan, al doilea președinte
    al filialei județene PROPACT
    Bistrița Năsăud, după
    demisia domnului Șoldea
    Ion
    38 de delegați, care vor participa la Congresul Național PROPACT. La Conferință au fost aleși:
    avocat Șoldea Ion – președinte, Blaga Ion, Roșca Augustin și Nașcu Teodor – vicepreședinți,
    Croitoru Ion – secretar general, Dohotaru Ștefan – secretar general adjunct, Sângiorzan
    Vasile, Filimon Leontina, Sasu Titus, Bălan Emil, Moldovan Iuliu – membri. Profesorul Dan
    Drăghici a rămas impresionat de calitățile umane ale multor oameni prezenți la această
    Conferință. Mi-au reținut atenția discursurile elevate ale: Tanco Sabin, inginer agronom
    Aldrofan Vasile, Baciu Octavian, Echim Ioan, Cifor Nicolae, Docher Ioan, Dohotar Ștefan,
    Țăran Nicolae, Roth Paul, Filimon Dumitru, Filimon Emil, Pascariu Nicolae, Metan Ioan,
    Grec Maria, Donci Gavrilă, Pop Baziliu, Onișor Mihai, Sângiorzan Teodor, Vasiliu Elisabeta,
    Moțoflea Filimon, Puica Leon, Vartic Teodor, Tonea Ioan, Buhoi Ștefan, Purcel Vasile, Ursu
    Dan. Filiala județeană PROPACT Bistrița Năsăud a avut tot timpul în primii 3 ani un mers
    ascendent, atât timp cât a activat avocatul Șoldea Ioan și echipa lui. Odată cu demisia acestuia
    din motive personale, filiala a fost condusă interimar de Ursu Dan. El nu s-a implicat serios și,
    încet, încet filiala a intrat într-un con de umbră. Au supraviețuit filialele locale din satul Runc,
    comuna Salva – președinte Vasile Cosmei, filiala PROPACT din comuna Uriu, președinte Bot
    Ioan, filiala PROPACT Reteag, președinte Piroska Schmith, filiala PROPACT a satului
    Mogoșeni, comuna Nimigea, președinte Rebrean Ioan, filiala PROPACT comuna Maieru,
    președinte Rațiu Ioan, filiala PROPACT oraș Bistrița președinte Roman Grigore, filiala
    PROPACT Cociu, președinte Vlasiu Viorel, filiala PROPACT Chiuza, președinte Oprea
    Simion; în Prundu Bârgăului este un bun prieten al PROPACT – fost ministru – secretar de
    stat, în Ministerul Pădurilor – domnul Anton Vlad.
    Catedrala ortodoxă Bistrița Năsăud Cel mai vechi monument istoric Episcopul Macaraie
    din Bistrița Năsăud
    Port popular din județul Bistrița Năsăud
    122
    Case vechi din județul Bistrița Năsăud
    Din păcate filiala PROPACT județul Bistrița Năsăud nu se poate lăuda cu prea multe
    realizări, cu toate că în acest județ au fost și sunt mari probleme cu pădurile. Ne-am întrebat cu
    stupoare tot timpul, unde au dispărut oamenii excepționali, care au participat la Conferința
    Județeană PROPACT și la primul Congres Național PROPACT ?
    Spuneam și lăudam caracterul și pregătirea membrilor PROPACT din anul 1993, nu pot să nu-i
    nominalizăm, pentru a rămâne în istoria României ca niște oameni de excepție pe: Răbuceanu Ioan
    – Bistrița, Ungur Alexandru – Mogoșeni, Ungur Matei, Petraș Toma, Pop Ioan, Parcea Traian,
    Parcea Viorel, Poenar Vasile, Bindea Gabriel, Augustin Rațiu, Cârbu Gavrilă, Croitor Ioan,
    Buia Tinu, Molofelea Dănuț, Vașvari Valer, Sabo Ioan, Pârlea Dorel, Vașvari Iacob, Andronesi
    Ioan, Vărășean Adrian, Săsărman Teofil, Bolf Alexandru, Onișor Mihai, Măgerușan Ioan, Stir
    Ioan, Pop Vasile, Mureșan Victor, Mureșan Adrian, Rusu Leon, Afrim Teodor, Mureșan Ioan,
    Mureșan Emil, Bucșa Liviu, Zăgrean Ioan, Oprea Ioan, Oprea Vasile, Vinbindea Ioan, Pleian
    Gherasim, Bulea Ioan, Bicedea Andrei, Plăian Eugen, Filimon Dumitru, Cifor Nicolae, Echim
    Ioan, Donci Gavril, Grec Maria, doctor Bălan Emil, Mățan Ioan, Baciu Octavian, Bocskai
    Ana, Aldrofan Livia, Pușcariu Nicolae, Filimon Emil, Both Paul.
    Membri PROPACT din Bistrița Năsăud: Cozmi Vasile, Piroska Schmith, Boț Ioan,
    Sângiorzan Vasile ne-au trimis scrisori, însoțite de documente care atestau cum își bat joc
    primarii, prefecții de proprietarii de terenuri agricole și de păduri.
    Și în Bistrița Năsăud au existat IAS-uri în care comuniștii au furat la greu:
    -SC Agroind Bistrița SA SC Suinprod Sien SA
    -SC Agroind Dumitra SA SC Avicola Bistrița SA
    -SC Agroind Lechința SA SC Pina Bistrița SA
    -SC Agricom Bistrița SA SC Contpel Bistrița SA
    -SC Agroind Bistrița SA SC Agroind Bodacu de Jos SA
    -SC Zoohorticola Teaca SA SC Agroind Jelna SA
    Valeria Peter Predescu
    cântăreața reprezentativă
    de muzică populară pentru
    zona Bistrița și pentru
    Dansuri populare din județul Bistrița Năsăud toată România
    123
    Scriitori reprezentativi din județul Bistrița Năsăud
    Casa memorială Liviu Rebreanu – Stefănești Argeș
    124
    Regretăm foarte mult că în acest județ încărcat de cultură, de tradiție și de spirit
    țărănesc, de datini, țăranii nu și-au găsit obârșia spre o devenire istorică care să-i înnobileze.
    Nu se poate ca aici, unde a pătrus adânc glasul nemuritoarei Valeria Peter Predescu să nu
    apară tineri viguroși, țărani autentici, care să lupte pentru o nouă devenire a lor, a vieții lor.
    Îi aștept și nu vreau să mor până când în Bistrița Năsăud nu va fi unul dintre cele mai
    puternice Sindicate PROPACT din România.
    125
    Filiala Județeană PROPACT Bihor
    Pe 29 septembrie 1993 s-a constituit primul Comitet de Organizare a Conferinței Județene
    PROPACT Bihor, care se va desfășura pe 6 decembrie 1993. Din acest Comitet făceau parte: Sonea
    Gheorghe Ilea Dorin, Moldovan Vasile, Sonea Liviu, Miheși Nicolae, Hosu Ioan, Costa
    Aurelia, Blage Virgil, Enescu Radu, Flandra Ștefania, Flandra Adrian, Pelle Ioan, Deleanu
    Dumitru. Pe data de 6 decembrie 1993, în prezența profesorului Dan Drăghici are loc Conferința
    Județeană PROPACT Bihor, care alege prin vot secret, democratic, conducerea județeană
    PROPACT Bihor. Președinte – Sonea Gheorghe, vicepreședinți – Sime Aurel, Miheș Nicolae și
    Sonea Liviu, secretar general – Moldovan Vasile, secretar general adjunct Sărac Pavel, iar
    Gherman Augustin, Pocșe Vasile, Babău Livia, Pandrea Florica, Gal Ioan – membri.
    Conferința Județeană PROPACT Bihor s-a ținut la Casa de Cultură din Oradea, la care au
    participat peste 370 de membri. În perioada 1993 – 1999 activitatea Filialei Județene
    PROPACT Bihor a fost foarte bună, grație domnului Sonea Gheorghe, unul dintre cei mai
    activi președinți de filiale județene din țară. Au fost constituite multe filiale locale (sătești,
    comunale și orășenești) PROPACT.
    Biserica ortodoxă, din Oradea Episcopul Sofronie, din Oradea
    Catedrala Romano-Catolică Oradea Episcopul greco-catolic Virgil
    Bercea, din Oradea
    126
    Sonea Gheorghe
    Președinte fondator
    Filiala județeană
    PROPACT Bihor
    Mihele Florin din Beiuș, al
    doilea președinte al filialei
    județene PROPACT Bihor
    după decesul domnului
    Sonea Gheorghe
    Case vechi din județul Bihor Congresul AFDPR din Cornel Borza,
    județul Bihor cântăreț de muzică
    populară din Bihor
    Filiala PROPACT Oradea, președinte Ploscaru Ștefan, Pal Emeric – vicepreședinte,
    Miheș Ioan – secretar și Belzovan Ioan, Flandra Ștefania, Sonea Liviu, Dragomir
    Constantin, Pop Nicolaie, Popovici Ioan, Petrică Ioan, Pop Teodor, Hosu Ioan –
    membri.
    Filiala PROPACT sat Dicănești comuna Drăgești, președinte Daraban Ioan,
    vicepreședinte Păscuț Gheorghe, secretar Păscuț Florian.
    Filiala PROPACT Alproea, președinte Cosma Alexandru, vicepreședinte Mălan
    Dumitru, secretar Filimon Dumitru.
    Filiala PROPACT Hodiși, comuna Holod, președinte Buciuman Nicolae, vicepreședinte
    Buciuman Ilie, secretar Seica Gheorghe.
    Filiala PROPACT Cheriu, președinte inginer Gherman Augustin Toma, vicepreședinte
    Mitra Vasile, secretar Mitra Lazăr.
    Filiala PROPACT Roit comuna Cefa, președinte Fărăgău Traian, vicepreședinte
    Bihaci Petru, secretar Naghiu Petru.
    Filiala PROPACT Salonta, președinte Matiu Ion, vicepreședinte inginer Goina Teodor,
    secretar Fărcuț Gheorghe din Salonta. Îi menționăm și pe Laza Alexandru, Ciocan
    Gheorghe, Matiu Ionel, Goina Gheorghe, Fărcuț Marin.
    Filiala PROPACT Girișu de Criș, satul Cheresig, președinte preotul Sonea
    Dumitru(fratele lui Sonea Gheorghe), vicepreședinte, Onciu Dumitru și secretar, Sonea
    Petru.
    Filiala PROPACT Sudrigiu, președinte Sălăjan Dumitru, vicepreședinte Bălan Viorel,
    secretar Coste Maria. Fiul familiei Coste a fost trimis doi ani de PROPACT la fermieri
    americani în USA. Nu a mai venit în România, chemându-și în USA toată familia.
    Filiala PROPACT Păgaia, comuna Boianu Mare, președinte Chiș Gheorghe,
    vicepreședinte Șandor Gavril, secretar Fărăgau Gavril.
    Filiala PROPACT Cociuba Mare, sat Carasău, președinte Pantea Ioan, vicepreședinte
    Costea Ioan, secretar Iagăr Ioan.
    Toate filialele PROPACT locale au fost constituite în anii 1993-1994 de domnul Sonea
    Gheorghe. După îmbolnăvirea acestui mare erou, filiala PROPACT a fost condusă interimar
    de domnul Coste Marțian care, de fapt, a dorit să-și rezolve mai mult problemele
    personale prin PROPACT și chiar a reușit. Fiul lui și al doamnei Coste Maria a ajuns în
    USA așa cum am spus. Domnul Coste Marțian ne lasă baltă și reușim să-l convingem pe
    domnul Mihele Florin din Beiuși să preia interimar PROPACTUL, dar și dânsul a fost
    total absent. Filiala PROPACT Bihor cade văzând cu ochii.
    127
    Colegiul național Mihai Dansuri populare din județul Bihor Fost institut romano-
    Eminescu – Oradea catolic Sf. Vicențiu
    Port popular din județul Bihor Veta Biriș
    Cântăreață de muzică
    populară
    Merită să consemnăm cererile unor tineri din județul Bihor, care voiau să devină fermieri și pe care
    i-am trmis în Germania, Franța, Elveția și USA. Îi amintim pe: inginer Bălan Viorel, din Sudrigiu,
    Mălan Cristian din Oradea, Popa Ovidiu din Rieni, sat Sudrigiu, Beretki Ludovic din Rieni,
    Vaida Petru Teodor din Orsorhei sat Cheriu. Nu-i putem uita pe domnii Langh Traian din
    Măgești, sat Ortiteag, Belzovan Ioan, Racoviță Maria din Beiuș, Buzași Antal din Săcuieni,
    inginer Horticol Baican Gheorghe din Valea lui Mihai – oameni deosebiți care s-au implicat în
    activitățile PROPACT la nivelul județului Bihor. Nu-l uităm pe talentatul inginer Nicolae Bogluț
    din Ucuriș – un adevărat poet și scriitor, care s-a făcut cunoscut și remarcat în 1995 în paginile
    ,,Gazetei Țăranului Român” de la Pitești. Au existat multe localități din județul Bihor în care
    existau nuclee ale PROPACT cum ar fi: Aleșa, Beiuș, Biharia, Brădet, Budureasa, Cărpinet,
    Chișcău, Câmpani, Cristianu de Jos, Tinca, Șoimi, Vadu Crișului, Valea Galbenă, Voievozi,
    Vașcău, Pietroasa, Nucet.
    Scriitori reprezentativi din județul Bihor
    Gabriel Țepelea a fost unul dintre cei mai mari prieteni ai PROPACTului și al profesorului
    Dan Drăghici.
    128
    După decesul domnului Sonea Gheorghe a început să se subțieze și PROPACTUL în județul
    Bihor. Proverbul românesc: ,,Omul sfințește locul”, rămâne valabil peste tot. În anii 1993 – 1994 în
    Bihor era cea mai puternică filială județeană PROPACT. Să nu uităm niciodată ținuta excelentă a
    Conferinței Județene din 1993 când au hotărât ca 65 de delegați să participe la Congresul Național
    din ianuarie 1994. Nu-i uităm pe cei care au scris cu năduf PROPACTULUI: Iuliu Tâmpa din sat
    Leș 45 comuna Nojorid, Dărăban Saveta, Sălăjan Floare, Sălăjan Teodor, Tămași Vasile,
    Dărăban Ioan, Popa Timotei, Bala Mihai, Tigan Dumitru Dan, Zigra Dumitru, Popa Nistor,
    Sălăjan Vasile, Popa Gheorghe, Zigre Ioan, Tigan Florian, Târlea Ioan, Bot Ioan, Mălan
    Aurel, Mălan Dumitru, Serbiuc Aurica, Bodiu Viorel, Sur Vasile, Cosma Alexandru, Curda
    Gheorghe, Cionca Iosif, Simoc Gheorghe, Negrău Pavel, Mudura Ioan, Batac Pavel, Galea
    Marta, Galea Florian, Ivan Vasile, Nan Petru, Boldi Nicolae, Galea Florian, Seica Petru, Nan
    Petru, Mitra Traian, Gherman Eva, Bledea Voichița, Gherman Dan Lucian, Vaida Petru,
    Vaida Teodor, Vaida Carmen, Urs Petru, Gherman Augustin, Gherman Eva, Bicăzan Maria,
    Silaghi Valerica, Raț Elena, Popovici Traian, Lucaciu Petru, Chidioșan Marioara, Lucaci
    Petru. Domnul inginer horticol Baican Gheorghe din Valea lui Mihai, s-a luptat ca mulți alții,
    cu morile de vânt. S-a luptat chiar cu unii infiltrați ai securității comuniste. A fost dat afară
    din serviciu de la direcția agricolă, de la primărie. Chiar dacă era un om foarte bine cunoscut
    în județul Bihor, pentru că înființase consultanța agricolă în Bihor, lucrase la biroul Buget-
    Finanțe la Direcția Agricolă, lucrase la două centre agricole din județ, fiind restructurate
    posturile de comuniști pentru oamenii lor. Iată un caz concret, un om care a pătimit, ca foarte
    mulți alții din țară, din cauza partidelor politice, care au rămas tot comuniste. Alta ar fi fost
    situația dacă acest om de excepție ar fi preluat PROPACTUL în Bihor. La fel de valoroși sunt
    și domnii: medic veterinar Beretki Ludovic din Rieni, sat Sudrigiu, Vaida Petru Teodor din
    Oradea, Lang Traian din satul Ortiteag, comuna Măgești, inginer Bălan Viorel, Bălan
    129
    Cristian din Oradea. Când am văzut că la Congresul din 23-24 ianuarie 1994 au venit 65 de
    delegați – cea mai numeroasă delegație din Ardealul României, am crezut că vom avea în această
    zonă istorică a României un Sindicat foarte puternic, mai ales că și din județele Sălaj, Sibiu, Timiș
    veniseră delegații numeroase de membri PROPACT. Repetăm, ca să se fixese în memoria Bihorului,
    Omul-OM Sonea Gheorghe, care va rămâne un erou al țăranilor și al proprietarilor din
    județul Bihor, care luptau și luptă zi și noapte pentru a-și recăpăta proprietățile furate. Aici, în zona
    Ardealului era o situație mult mai favorabilă decât în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova –
    pentru că aici proprietarii mai posedau vechile cărți funciare, se mai păstrau vechile hărți cadastrale.
    Nu puteau lipsi din județul Bihor Societățile Comerciale Agricole (adică fostele IAS-uri) în care, pe
    vremea comuniștilor lui Ceaușescu toate terenurile agricole erau ale proprietarilor deposedați
    abuziv, statul exploata totul, iar proprietarii erau cei mai mulți deportați sau în închisorile
    comuniste. Dupa Revoluția din decembrie 1989, de 30 de ani, nici până acum nu li s-au restituit
    integral terenurile agricole, iar – cât privește anumite beneficii, acestea sunt ca și inexistente. Iată
    SC SA din județul Bihor:
    SC Bizoo Fruct Biharia SA SC Com Prest Oradea SA
    SC Marga Marghita SA SC Combrutin Tiuca SA
    SC Agora Oradea SA SC Nutrientul Palata SA
    SC Vinofruct Oradea SA SC Nutrimix Oradea SA
    SC Agroindustrială Canacu SA SC Suinprod Palata SA
    SC Dealul Nou Săcuieni SA SC Grădinari SA
    SC Scaz Salonta SA SC Salonta SA
    SC Volprodcom Valea lui Mihai SA SC Avicola Oradea SA
    SC Scaz Avram Iancu SA SC Orser SA
    SC Agroind Crișana Tucca SA SC Horticola Tileagd SA
    SC Agroind Inand SA SC Horticola Salard SA
    SC Horticola Biharia SA
    Filiala Județeană PROPACT Botoșani
    Filiala Județeană PROPACT Botoșani are o istorie proprie ca orice filială județeană. În
    data de 2 octombrie 1993 se constituie Comitetul de Organizare al filialelor locale PROPACT și a
    Conferinței Județene, ce va avea loc pe 20 noiembrie 1993. Primul Comitet Organizatoric a fost
    format din: Longin Constantin, Movanu Andrei, Anghelache Gheorghe, Bordeianu Constantin,
    Ignătescu Gheorghe, Haivas Ion, Holban Ion, Damian Vasile și Epure Vasile. Pe data de 20
    noiembrie 1993 are loc Conferința Județeană PROPACT Botoșani, unde au fost aleși, prin vot secret
    democratic, membri conducerii Comitetului Județean PROPACT Botoșani, în prezența profesorului
    Dan Drăghici – președinte PROPACT: președinte, Epure Vasile Dorohoi, Scutelnicu Vlăduț,
    Anghelache Gheorghe, Muscaliuc Ion – vicepreședinți, Apetri Marilena – secretar general,
    Matei Constantin – secretar general adjunct și Longin Constantin, Diaconescu Alexandru,
    130
    Epure Vasile din
    Dorohoi, primul
    președinte PROPACT
    județul
    Botoșani
    Chelaru Aurelia, din
    Curtești, satul
    Orășeni Deal
    al doilea președinte
    PROPACT,
    după decesul
    dl. Epure Vasile
    Avocat Capră
    Cristian, din
    Botoșani, al
    treilea președinte
    PROPACT
    după decesul
    doamnei Chelaru
    Aurelia
    Damian Vasile, Viciriuc Petru, Bercea Toader – membri.
    În data de 28 mai 1994, tot în prezența profesorului Drăghici Dan, are loc o mare adunare populară
    la care participă Maximiuc Ion, Rompres, domnul Vasilescu de la ,,Jurnalul de Botoșani”. Aici în
    Botoșani au avut loc cele mai multe și cele mai mari meeting-uri țărănești: În Dorohoi și în
    Botoșani, în fața prefecturii au fost peste 4 000 de țărani, la Flămânzi – în prezența profesorului Dan
    Drăghici s-a sărbătorit și în 1997 și în 2007, răscoala țărănească, din 1907, despre care vom scrie în
    paginile următoare. În 1995 Filiala Județeană PROPACT Botoșani s-a despărțit în două: Filiala
    Dorohoi – președinte Epure Vasile care avea să se îmbolnăvească foarte grav în 2004 – 2005,
    decedând, și filiala Botoșani condusă de profesor Chelaru Aurelia din satul Orășeni Deal
    comuna Curtești. Aceasta avea să devină primar în comuna Curtești în 2006 și de atunci Filiala
    Județeană PROPACT Botoșani este condusă de juristul Capră Cristian. A fost o filială activă – atât
    în zona Botoșani, cât și în zona Dorohoi. Din zona Dorohoi îi reținem pe: Gherman Constantin,
    Lupu Cristina, Bădărău Mihai, Râznic Dumitru, Chirilă Ioan, Muscaliuc Ioan, Nichita Dinu.
    În anul 1997 primim o scrisoare foarte importantă de la juristul Enache Petrache din Dorohoi,
    care dorea să se implice în organizarea PROPACT, dar a rămas doar o dorință... Tot în anul 1997
    PROPACT Botoșani este cooptat în Dialogul Social de la Prefectura Botoșani, iar prin Sentința
    Civilă 263 din 6 mai 1997, se constituie Societatea Comercială AgroProd Impex SRL Orășeni Deal
    – o anexă a SC Agro Prod Impex SRL București. În 1997, domnul Capră Cristian participă la un
    schimb de experiență în Franța la Inițiativa Sindicatului francez FNSEA, cu care PROPACT
    colabora în COPA și COGECA. Menționăm filiala PROPACT Dorohoi avea 195 de membri, filiala
    Botoșani avea 265 de membri și existau filiale constituite la Ibănești, sat Dumbrăvița, la Mihăileni,
    sat Cândești, la Vârfu Câmpului, la Verniceni, la Borscăuți, la Cârdăreni, la Hilișău, sat Horia, la
    Rădăuți Prut, la Șendriceni, la Cristinești, la Pomârla, la Brăiești, la Corlățeni – sat Carasa, la
    Dărăbani, la Văculești, în satul Bajura. Fondatorii PROPACT Județul Botoșani rămân Longin
    Constantin și Epure Vasile care au înscris Filiala Județeană PROPACT la judecătoria Botoșani pe
    18 noiembrie 1993, când a ieșit Sentința Civilă, în Dosarul Civil 337/PJ/1993 – definitivă și
    irevocabilă. Sentința a avut la bază Sentința-Mamă 33/1993, de la judecătoria Pitești, Arges, ca de
    altfel toate Sentințele Civile definitive, prin care majoritatea filialelor județene au căpătat
    personalitate juridică. Nu uităm faptul că la Conferința Județeană PROPACT Botoșani au fost
    delegați 52 de membri, care să participe la Congresul Național din 23 – 24 ianuarie 1994, de la
    București. Până la Congresul Național se constituiseră și alte filiale locale (sătești, comunale,
    orășenești.). Filiala PROPACT Vârfu Câmpului, președinte Hariga Dumitru, vicepreședinte
    Cuțanu Ion și secretar Râsnic Dumitru.
    Interiorul bisericii din Botoșani Mănăstirea Vorona Biserica romano-catolică
    din Botoșani
    Port popular din județul Botoșani Cântăreți de muzică populară din Botoșani
    131
    Filiala PROPACT Curtești, președinte Azamfire Ion, vicepreședinte Păduraru Mihai, secretar
    Bălâncă Toader, iar Toma Dumitru, Brânzei Gheorghe membri. La Curtești a fost o mare
    adunare populară cu peste 600 de oameni revoltați pe primarul de atunci, că le-a luat islazul
    comunal și l-a dat unor mafioți. La adunare a participat și Dan Drăghici – președintele
    PROPACT. Interesant! În anul următor cetățenii din Curtești au ales-o primar pe doamna
    profesoară Chelaru Aurelia, președintele Filialei Județene PROPACT Botoșani care s-a luptat
    din greu pentru drepturile țăranilor și proprietarilor din această comună. Din păcate a
    decedat și ea.
    Filiala PROPACT Coreni, președinte Nichita Dinu, vicepreședinte Olaru Dumitru, secretar,
    Popovici Vasile.
    Filiala PROPACT Cândești, președinte Apostol Costache, vicepreședinte Clim Mihai, secretar
    Cojocaru Constantin.
    Filiala PROPACT Flămânzi, președinte Abăcioaiei Gheorghe, vicepreședinte Botez Trifan,
    secretar Achihăiei Radu.
    Filiala PROPACT Broscăuți, președinte Marin Alexandru, vicepreședinte Dănilă Gheorghe,
    secretar Pașcanu Constantin.
    În 1995 a venit la Botoșani vestitul Murg din Germania, să le promită țăranilor și membrilor
    PROPACT mașini și utilaje agricole second-hand. A fost prezent și Viktor Fleischer consilierul
    firmei germane Lands Maschinen Vertrieb Cassel. Aceștia se înțeleseseră cu Ministrul Agriculturii,
    Valeriu Tabără, pentru aducerea de mașini și utilaje agricole second-hand. Firma germană avea
    sediul central în Saxonia Inferioară (Viktor Fleischer – Ahorn Strasse 36, 38, 239 Solzgitter,
    Germany, telefon 00495341260796). Mai avea o filială în Suceava: Societatea Mixtă Româno-
    Germană Parosch, strada Dragoș Vodă 35 – inginer Pavel. Nu s-a făcut nimic cu această societate
    germană, cum nu s-a făcut nimic cu Masinenringurile din Munchen, datorită acestui individ – Murg.
    Nu uităm Filiala PROPACT Săveni, marele târg țărănesc din Săveni, dar nici pe Clichevitz, membru
    PROPACT, care a făcut de râs PROPACTUL în Germania. PROPACTUL l-a ajutat să meargă și săși
    procure mașini și utilaje agricole second-hand din Germania, iar el a dezinformat, a mințit și a
    făcut multe lucruri ilegale, fiind arestat. În timp – datorită infiltrărilor masive a securiștilor în
    PROPACT Botoșani, tânărul jurist, Capră Cristian, a fost pur și simplu pus la zid.
    Își pierduse tatăl – omorât bestial de comuniști înainte de 1990, iar când a venit ,,democrația” a
    crezut că-și va răzbuna tatăl, luptând pentru drepturile sfinte ale proprietății. Și în Botoșanii
    Moldovei au fost foarte mulți proprietari eroi care s-au solidarizat imediat în PROPACT, începând
    cu 1993: Sadagurachi Dumitru, Olaru Alexandru, Matei Costache, Cristescu Gheorghe, Popa
    Teodora, Capră Georgeta, Apostol Costache, Aileniei Leontina, Carp Ioan, Popoiu Adrian,
    Patache Dumitru, Cojocaru Constantin, Lulciuc Aurel, Marcu Alexandru, Pescaru
    Constantin, Onciu Mircea, Scutaru Petru, Arcia Ioan, Cirimpei Dumitru, Dumbravă
    Dumitru, Leonte Constantin, Ciobotaru Aurel, Foca Constantin, Maftei Mihai, Aristolesi
    Grigore, Vizitiu Gheorghe, Pintilie Corneliu, Tiprigan Viorica, Bâlbă Mircea, Vizitiu
    Dumitru, Nistor Aurel, Fercală Ion, Leonte Petru, Hrițcu Elena, Cazacu Marcel, Dumbravă
    Mircea, Hrițcu Gheorghe, Hrițcu Haralambie, Iliescu Gheorghe, Mocanu Gheorghe, Zaharia
    Ioan, Hrenciuc Ilarie, Bâlbă Mugurel, Roșu Elena, Ilii Gheorghe, Fusa Constantin, Alexa
    Constantin, Alexa Ștefan, Repciuc Aurel, Chelemândră Nelu, Piftor Ștefan, Fusa Ilie, Vizitiu
    Ioan, Smerica Viorel, Aștefănoaie Dumitru, Enache Teodor, Enache Eugen, Mocanu Ștefan,
    Buhaciuc Maria, Ticaliuc Ion, Leontescu Ionel, Ciornenchi Mihai, Găină Dumitru, Pietraru
    Mihai, Aștefănoaie Gheorghe, Alexa Ion, Timoci Constantin, Tiprigan Viorica, Vizitiu
    Marinică, Tiprigran Ștefan, Clinovski Ștefan, Mihăileanu Constantin, Ciobotaru Petru. Cei
    mai mulți dintre acești membri au adeziunile scrise de mâna lor. Ziarele din județul Botoșani sunt
    pline de luări de poziții față de aubuzurile foarte mari ale primarilor, ale procurorilor, ale jutiției din
    acest Județ. Nominalizăm și în acest județ structurile agriculturii comuniste – adică Societățile
    Comerciale Agricole și Agro Industriale SA:
    132
    -SC Agrojim Dângeni SA SC Suinprod Bucecia SA
    -SC Agromih Ripiceni SA SC Avicola Botoșani SA
    -SC Agrosav Săveni SA SC Agromin Botoșani SA
    -SC Agrozindal Albești SA SC Emagrocom Cotămănești SA
    -SC Cozânda Botoșani SA SC Indagra Botoșani SA
    -SC Proagro Dorohoi SA SC Suinprod Leorda SA
    Scriitori reprezentativi din județul Botoșani
    133
    Un foarte talentat poet – Ion Popa a scris în 2010 un plugușor
    pe care țăranii din România ar trebui să-l învețe pederost:
    ,,Aho! Aho! Copii și frați De la NATO cu fanfara E împotmolit săracu
    Stați puțin și nu mânați N-a ales nimica țara Nu-l mai clintește nici Dracu
    Lângă boi v-ă alăturați S-a-nfrățit jaful extern Nici Băsescu și nici Boc
    Ca ei de foame răbdați Cu ditai jaful intern Nu-l mai pot mișca din loc
    Și tot la fel să votați Peste tot acum se fură Nici politici de spoială
    Când veți fi din nou chemați Fără de nici o măsură Și nici Banca Mondială
    Mici și bere să-ndopați C-au ajuns românii, nene Și-au terminat România
    Nene să vă săturați Lihniți și fără izmene Noul an s-aducă frate
    Cu-n mic și o țuică fierbinte Li s-a furat vlaga toată Alegeri anticipate
    Pe patru ani înainte Și cenusa cea din vatră Și să mergem toți la vot
    134
    Ia mânați măi, pe-nserat Cică asta e o formă Că ne-au terminat de tot
    Trageți plugul pe uscat De progres și de Reformă Să rostogolim de-a dura
    Aho! Aho! Copii și frați Ne spun ai noștri aleși Hoția și dictatura
    La criză v-alăturați De pe drumuri ieri culeși Că ne-am săturat mireni
    Că intrarăm hopa hopa Derbedei care prin vot De neica de Cotroceni
    Cu surle în Europa Au ajuns să pape tot De Boc și de gașca lui
    Și sperăm c-or să se vadă Care ne vândură glia Care ne dau legi hai-hui
    Câinii cu covrigi în coadă Și-aduseră sărăcia De cucuoane apelpisite
    Dar câinii aștia măi frate Ia sunați din zurgălăi Ministrese nașparlite
    Aveau cozile tăiate Și mai trageți plugul măi Cu tupeu și-obrăznicie
    Promiteau cu mare foc Că-i vremea de pluguit Ce sug biata Românie
    Dar covrigi în coadă, ioc! Dar pământul e-mpotmolit Trageți plugul plugușor
    Sănătos spre viitor
    Fără țațe și golani
    La Anu și La Mulți Ani!
    Județul Botoșani a rămas în istoria României prin Răscoala Țăranilor din 1907. Vom avea
    două variante de prezentare a Răscoalei din 1907, unul dintre evenimentele primordiale din istoria
    țărănimii române. Prima variantă o prezentăm în continuare, iar a doua variantă o vom prezenta
    după ce se va termina prezentarea primei variante. Răscoala a izbucnit în satul Flămânzi (8 – 21
    februarie.) comuniștii au vehiculat cifra fantezistă de 11000 de morți, cifră preluată și de
    Dobrogeanu Gherea. Timp de o jumătate de secol, comuniștii au injectat cu această minciună
    țărănimea, prin elevii și studenții din perioada 1945 – 1990. Nu se scrie nimic de agitatorii la
    răscoală, străini – care nu aveau nimic comun cu țăranii năpăstuiți. Toată vina represiunii este
    aruncată nemeritat asupra lui Ionel Brătianu – Ministru de Interne de atunci, când, în realitate,
    represiunea a fost condusă direct de generalul Alexandru Averescu – Ministru de Război. Imaginea
    lui Averescu trebuia menajată în isteoriografia românească, pentru că tot el a ajuns eroul de la
    Mărășești, în 1917, învingând trupele invadatoare Germano-Austro-Ungare în timpul războiului
    pentru întregirea României. Se impune o prezentare reală a celor petrecute în 1907. Răscoala a
    izbucnit în comunele Flămânzi, Frumușica și Rădeni, județul Botoșani, deoarece aici se aflau marile
    trusturi arendășești ale lui Mochi Fischer, Berman, Henri Juster, Leon și Costiner, care dețineau sute
    de mii de hectare de pământ în arendă. În mod intenționat aceștia tocmeau țăranii sau încheiau așa
    numitele ,,învoieli” cât mai târziu posibil, uneori chiar după începerea campaniei agricole de
    primăvară, pentru a-i obliga pe țărani să consimtă cele mai dezavantajoase condiții. Guvernul
    conservator, prezidat de Gheorghe Cantacuzino a trimis trupe care, după un timp, au reușit să
    reprime Răscoala. Liberalii aflați în opoziție, au pornit o violentă campanie în presă împotriva
    conservatorilor. Guvernul Fischerilor pregătește măcelul.
    135
    Regimentul 8 Călărași a plecat la Fălticeni, pentru a fi la dispoziția agentului electoral Petrică
    Ștefănescu, trimis special de Guvernul conservator să deie satisfacție familiei Fischer. Tot neamul
    acestei dinastii împreuă cu copoii și agenții lor, se găsesc la Botoșani, de unde îi asmute pe oameni
    împotriva țăranilor din Flămânzi. Curios, că între izbucnirea Răscoalei de la Flămânzi, Frumușica și
    Rădeni și invadarea orașului Botoșani, au trecut două săptămâni, pe când în următoarele zile
    Răscoala s-a extins uluitor de repede în toate colțurile țării. De exemplu, în timp ce la Galați un
    detașament din Regimentul 1 Roșiori deschide focul, în ziua de 11/24 martie la comanda
    sublocotenenților Livezeanu și Ion Antonescu (viitorul mareșal) împotriva unui grup de țărani
    violenți, hotărâți să devasteze instituții-le publice, două zile mai târziu, adică la 13/26 martie,
    comandantul companiei de jandarmi din Turnul Severin, căpitanul Hergot raporta telegrafic
    Inspectoratului General al Jandarmeriei din București următoarele:
    ,,Răzvrătirile au început în județ, s-au distrus astă noapte și incendiat proprietăți. Am plecat la fața
    locului.” în fine, la 11/24 martie, deci în aceeași zi cu evenimentele din Galați, prefectul de Dolj
    Constantin Geblescu telegrafia la București următoarele:
    ,,Revoltă gravă la Valea Stanciului și Horezu-Poienari; revolta ia întindere. Conacul domnului Virgil
    Târnoveanu distrus, au fost bătuți oamenii curții. După reprimarea dură și rapidă a Răscoalei contele
    Schonburg, Ministrul Plenipotențiar al Austriei – Ungariei la București, dar și generalul Averescu au
    apreciat numărul morților între 1000 și 2000. Nu se poate face abstracție nici de activitatea
    agitatorică a socialiștilor de extremă stângă din țară, grupați în cercurile: ,,România Muncitoare”. Sa
    trecut sub tăcere raportul dintre aceste cercuri și cercurile anarhiste subterane din străinătate,
    inclusiv rolul bulgarului Rokovski, ce activa în România. După un puci bolșevic eșuat la Iași,
    Rokovski pleacă în Rusia, făcând parte din prima garnitură de activiști ai lui Lenin, fiind ulterior
    împușcat din ordinul lui Stalin în anii marilor epurări. În acest haos generalizat guvernul
    conservator fusese înlocuit cu unul liberal, prezidat de Dimitrie Sturdza, care deținea și portofoliul
    externelor, avându-l lângă el pe Ionel Brătianu la Interne, pe Toma Stelian la Justiție, pe Spiru Haret
    la Instrucțiune și Culte, iar la Ministerul de Război pe generalul Averescu.
    S-au elaborat legi împotriva trusturilor arendășești, legi privind învoielile agricole, perceperea
    nediferențiată a impozitului funciar, arendarea de către țărani a proprietăților statului, creșterea
    rolului băncilor populare pentru a veni în sprijinul țăranilor. Ionel Brătianu a dat ordin prefecților
    liberali, cerându-le să organizeze consfătuiri cu proprietarii de moșii, cu arendașii, în scopul
    impunerii unor noi învoieli agricole, care să fie mult mai favorabile țăranilor. Răscoala din 1907 a
    fost un avertisment sever al unității țăranilor români din istoria României. Țăranii reprezentau o
    majoritate confortabilă (peste 70% din populația României). Unitatea lor a arătat puterii de atunci,
    dar și puterilor vecine, că țăranii și fără arme și fără o conducere militară reprezintă o forță uriașă,
    care a zguduit din temelii România. Astăzi lumea satelor românești reprezintă 47% din populația
    țării, dar sunt peste 5,5 milioane de români plecați din țară, deși în România nu a existat război în
    136
    acești ani! Țăranii și proprietarii români de pretutindeni depășesc ușor 9 milioane de români. Vă
    dați seama ce forță juridică națională ar forma aceși români, dacă s-ar solidariza toți în acest
    Sindicat Național al lor? Nu greșea deloc seniorul Coposu, când spunea în 1994 că ,,PROPACTUL
    este miracolul țărănimii române”, după 1989.
    A doua abordare istorică a Răscoalei din 1907
    137
    138
    139
    Filiala Județeană PROPACT Brăila
    Pe 28 august 1993 are loc la Brăila constituirea Comitetului de Organizare al Filialelor locale
    ( sătești, comunale, orășenești ) PROPACT, precum și a Conferinței Județene PROPACT Brăila
    ce va avea loc pe 23 decembrie 1993. Comitetul de Organizareera compus din Frâncu Nicolae,
    Perianu Marin, Ieftimie Gheorghe Berescu Ioniță, Melian Ion, Isăcescu Orest, Popescu Emil,
    Ciocan Costică, Mangiurea Eugen, Georgescu Ioan, Sgărcitu Ion, Toader Victor. Până la
    Conferința Județeană Perianu Marin, Toader Victor, Octav Ieftimie se aleseseră ei, între ei, în
    conducerea județeană PROPACT, ceea ce nu a fost aprobat de conducerea națională PROPACT. Pe
    data de 28 decembrie 1993, în prezența profesorului Dan Drăghici are loc Conferința Județeană
    PROPACT Brăila, ocazie cu care este aleasă prin vot secret conducerea Consiliului Județean
    PROPACT Brăila: Președinte, inginer agronom, Frâncu Nicolae – Brăila, vicepreședinți:
    Scgârcitu Ion, Badea Ion, Budur Gheorghe, secretar general Iorcic Viorel, secretar general
    adjunct Popa Valentin, iar Mircea Ovidiu, Badea Ion, Oțel Paul, Stan Șerban, Burducea
    Adrian – membri. Filiala PROPACT a județului Brăila a căpătat personalitate juridică prin
    Sentința Civilă nr 7971 din 30/09/1993 în Dosarul Civil nr 1331/1993. Domnul inginer Frâncu
    Nicolae a fost un bun președinte, a ținut legătura cu presa locală, cu partidele politice. Filiala
    Brăila avea 311 membri, filiala Însurăței 121 membri, președinte Bodea Ioan – Ion Marin,
    Neacșu Ion, Bodur Gheorghe, Boboc Lucia, Mardale Pompiliu, Văsâi Dumitru, Cârciumaru
    Alexandru, Simion Gigel, Bătrânu Enache, Eugen Bătrânu, Bătrânu Mihail, Cioiu Simion,
    Cercel Iordan, Bobocescu Nicolae, Bobocescu Marinică, Ghiță Dumitru, Ghiță Aurel, Căpriță
    Dumitru, Căpriță Vasilică – membri.
    140
    Ing. Frâncu Nicolae,
    Brăila, primul președinte
    fondator al filialei
    județene PROPACT
    Brăila
    Iorchic Viorel, Brăila, al
    doilea președinte
    PROPACT după decesul
    dl. Frâncu Nicolae
    Filiala PROPACT Ianca – 79 membri
    Filiala PROPACT Grădiștea – 56 membri, președinte Stan Șerban
    Filiala PROPACT Racovița – 96 membri, președinte Tureac Gheorghe, vicepreședinte Danciu
    Constantin, secretar Danciu Gheorghe și Dragomir Stan – membru.
    Filiala PROPACT Tufești – 48 membri, președinte Dogărescu Titi, vicepreședinte Miuță
    Victor, secretar Ifrim Licuță, iar Scarlat Stanciu și Mocanu Ion – membri.
    Filiala PROPACT Sutești – 38 membri, președinte Sterian Gheorghe
    Filiala PROPACT Dedulești – 82 membri, președinte Rusesc Nicolae.
    Filiala PROPACT Dropia – 121 membri, președinte Zodilă Gheorghe.
    Filiala PROPACT Sembra – 27 membri, președinte Brezeanu Florin.
    Filiala PROPACT Lacu Sărat – 85 membri, președinte Mândroiu Nicușor
    Filiala PROPACT Măcsineni – 49 membri, președinte Sotirescu Sebastian.
    Filiala PROPACT Urleasca – 33 membri, președinte Loghiade Florica.
    Filiala PROPACT Mircea Vodă – 77 membri, președinte Bănică Mihai.
    Filiala PROPACT Baldovinești – 72 membri, președinte Pricop Nicolae.
    Centrul istoric din Brăila Dans popular Florin Handrag Casă veche din Brăila
    Ororile de nedescris pe care le-au trăit în inchisorile comuniste cei ce s-au opus regimului
    criminal
    141
    Scriitori reprezentativi din județul Brăila
    142
    Merită să-i amintim și pe primii înscriși în PROPACT, care au fost și foarte activi: Negoiță Dragomir
    – Racovița, Pârlog Constantin, Băiașu Laudița, Vasile Ion, Popescu Ene, Vizitiu Vasile,
    Georgescu Grigore, Stan Radu, Mitroi Maria, Belciu Sofia, Popescu Emil, Alexandru
    Gheorghe, Hodrag Nicolae, Stoica Ion, toți din Brăila, Mihai Ion – Zăvoaia, Drăgulescu Radu
    – Jirlău, Stasuc Ion – Brăila, Ștefănescu Aneta – Brăila, Badea Vasilică – Roșiori sat Florica,
    Stârcu Florica și Stârcu Ivanciu, cărora PROPACT le-a trimis dosarele la CEDO, Căruță Ion
    – Zărnești, sat Cazașu. Filiala Județeană PROPACT Brăila a venit cu 45 delegați la Congresul
    Național din 1994. În 2008 domnul Frâncu Nicolae decedează și în locul său a fost numit
    interimar domnul Iorcic Viorel. Din păcate nu s-a implicat și nu se implică deloc în PROPACT.
    PROPACT a încercat o colaborare cu un american, care adusese tractoare și combine John Dear în
    Vărsătura – Brăila. Voiam să ajungem în balta Brăilei, să vedem cum reușește Culiță Tărâță să verse
    mii de milioane de lei în conturile PSD-ului. Nu s-a putut. În județul Brăila erau foarte multe IASuri:
    SC Agromixt Insula Mare a Brăilei SA SC Agroholding Brăila SA
    SC Consuin Brăila SA SC Scala Chiscani SA
    SC Farmas Brăila SA SC Avicola Brăila SA
    SC Orizicola Baldovinești SA SC Horticola Viziru SA
    SC Agrozootehnica Vădeni SA SC Agrolegumicultura Siliștram SA
    SC Comagrim Dudești SA SC Horticola Brăila SA
    SC Horticola Dunărea SA SC Agricom Brăila SA
    SC Agroind Făurei SA SC Perla Bărăganului Galbeni Sutuc SA
    SC Dropia Însurăței SA SC Prodazur Urleasca SA
    SC Agromax Măxineni SA SC Agrozootehnica Tichilești SA
    SC Cezamin Mircea Vodă SA SC Orezul Gropeni SA
    SC Agroind Dedulești Mircea Voda SA SC Stanriz Stăncuța SA
    SC Agroind Râmnicelu SA SC Oremixt Siliștea SA
    SC Agroind Romanu SA SC Agroind Siliștea SA
    143
    Filiala Județeană PROPACT Brașov
    Pe 12 septembrie 1993 la
    Brașov, în strada Neagoe Basarab nr
    22 s-a ținut adunarea pentru
    creearea Comitetului pentru
    organizarea filialelor locale (sătești,
    comunale, orășenești) PROPACT și
    pentru organizarea Conferinței
    Județene PROPACT din 23
    octombrie 1993. Comitetul de
    organizare a fost constituit din:
    Roșca Ion, Toma Dorel, Rusu Victor, Oanță Teodor, Toma Grigoriță, Manta Ion, Usgoges
    Andrei, Szente Ladislau, Marko Gabor. În data de 23 octombrie 1993, în sala primăriei din
    Brașov, are loc Conferința Județeană PROPACT Brașov, la care participă profesorul Dan Drăghici.
    Conferința s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat și oficierea unui Tedeum. Cei 359 delegați, din
    toate filialele constituite în județul Brașov, au ales prin vot secret conducerea județeană a PROPACT
    Brașov: inginer agronom Aldica Gheorghe, președinte, inginer silvic Florea Mircea, doctor
    veterinar Baicu Vasile vicepreședinți, jurist Constantin Octavian secretar general, economist
    Oanță Teodor secretar general adjunct, iar Rusu Victor, Stoica Gheorghe, Budu Tiberiu,
    Capotea Ștefan, Dumitru Predoi membri. Domnul inginer Juscu Ioan propune în conferință
    să fie ales un vicepreședinte din zona Făgărașului și este ales chiar domnul Juscu Ioan. La
    scurt timp, domnul Aldica Gheorghe a fost înlocuit ca președinte cu domnul doctor veterinar Baicu
    Vasile, care avea să fie mulți ani consilierul principal al Președintelui Consiliului Județean Brașov.
    Filiala Județeană PROPACT Brașov a primit personalitate juridică prin Încheierea din 23 noiembrie
    1993 – Dosar Civil nr 14922/1993, judecătoria Brașov. Filiala Județeană PROPACT Brașov avea
    constituite următoarele filiale:
    144
    Biserica Neagră Biserica Sf. Niculae Castelul Bran Patriarhul Laurentiu
    Port popular din județul Brașov Dans popular din Brașov Hram la biserica
    Sf. Mina din Brașov
    Ansamblul folcloric Maria Loga
    Poienița din Brașov
    Marius Ciprian Pop Poiana Brașov Predeal
    Preot și cântăreț de muzică
    populară
    145
    Filiala PROPACT Brașov – 120 membri, președinte doctor Mureșan Adrian, vicepreședinte
    Sava Constantin
    Filiala PROPACT Budila – 30 membri, președinte Zbârcea Ion.
    Filiala PROPACT Teliu – 45 membri, președinte Nedelea Gheorghe.
    Filiala PROPACT Târlungeni – 35 membri, președinte Bularca Dobre.
    Filiala PROPACT Săcele – 25 membri, președinte Inginer Petcu.
    Filiala PROPACT Prejmer – 65 membri, președinte Colț Gheorghe.
    Filiala PROPACT Cristian – 30 membri, președinte Marcu Constantin.
    Filialala PROPACT Vucaln – 30 membri, președinte Sava Ștefan.
    Filialala PROPACT Holbav – 27 membri, președinte Nica Ioan.
    Filialala PROPACT Râșnov – 49 membri, președinte Inginer Motoașcă Irina.
    Filialala PROPACT Zărnești – 54 membri, președinte Bosch Octavian.
    Filialala PROPACT Bran – 65 membri, președinte Voinescu Ion.
    Filialala PROPACT Tohanu Nou – 27 membri, președinte Clinci Nicolae.
    Filiala PROPACT Poiana Mărului – 35 membri, președinte
    Grapă Eugen.
    Filiala PROPACT Perșani – 31 membri, președinte Cățoi Lucian.
    Filiala PROPACT Sinca Veche – 37 membri, președinte Ion Ion.
    Filiala PROPACT Hârseni – 35 membri, președinte Gașpar Constantin.
    Filiala PROPACT Recea – 25 membri, președinte Han Victor.
    Filiala PROPACT Petrișor – 36 membri, președinte Lazea Alexandru.
    Filiala PROPACT Jibert – 27 membri, președinte Buta Gheorghe.
    Filiala PROPACT Dăișoara – 37 membri, președinte Bucutea Cornel.
    Filiala PROPACT Ungra – 45 membri, președinte Florea Mircea.
    Filiala PROPACT Rupea – 31 membri, președinte Mayer Constantin.
    Filiala PROPACT Homorod – 57 membri, președinte Zaharia Dumitru.
    Filiala PROPACT Micheasa – 26 membri, președinte Bod Marian.
    Filiala PROPACT Apata – 27 membri, președinte Carole Romeo.
    Filiala PROPACT Sinca – 65 membri, președinte Grancea Ion.
    Filiala PROPACT Ormeniș – 45 membri, președinte Geza Marton.
    Filiala PROPACT Augustin – 38 membri, președinte Hălmu Gheorghe.
    Filiala PROPACT Măieruși – 32 membri, președinte Hosu Ovidiu.
    Filiala PROPACT Codlea – 72 membri, președinte Vlădău Ion.
    Filiala PROPACT Hogiz – 37 membri, președinte Vlad Mircea.
    Filiala PROPACT Căciulata – 49 membri, președinte Pop Gheorghe.
    Filiala PROPACT Stupini – 31 membri, președinte Ardeleanu Ion
    Filiala PROPACT Comana de Jos – 67 membri, președinte Năstase Marian.
    Filiala PROPACT Vama – 28 membri, președinte Ciobanu Eugen.
    Filiala PROPACT Acriș – 23 membri, președinte Mogoș Sebastian.
    Filiala PROPACT Vaideni – 38 membri, președinte Bazacea Simion.
    Filiala PROPACT Dumbrăvița – 69 membri, președinte Bioza Octavian.
    Filiala PROPACT Ghimbav – 47 membri, președinte Toroc Marton.
    Filiala PROPACT Șercaia – 59 membri, președinte Popa Vasile și vicepreședinte Brodeală
    Liviu.
    Filiala Satului Iași – 27 membri, președinte Peptea Gheorghe și vicepreședinte Mareș Valeriu.
    Filiala PROPACT Berivoi – 37 membri, președinte Moga Ion și vicepreședinte Opriș Stela.
    Filiala PROPACT Satul Gura Văii – 29 membri, președinte Lazea Alexandru, vicepreședinte
    Iaru Maria.
    Filiala PROPACT Mândra – 37 membri, președinte Pop Gheorghe.
    Toate aceste filiale atestă faptul că județul Brașov a fost condus de un om de excepție doctorul
    veterinar Baicu Vasile, că în județul Brășov, PROPACTUL avea cele mai multe filiale locale
    constituite până la Congresul Național. Erau peste 4700 de membri. Dintre aceștia plătiseră cotizația
    146
    simbolică 450!! (1.850.000 lei). Au existat probleme la filiala Cincu din zona Făgărașului în
    privința cotizaților. 89 de membri au plătit cotizațiile și aceste cotizații nu au mai apărut în
    evidențele contabile... Pe lângă miile de țărani-membri și simpatizanți PROPACT-au fost specialiști
    în agricultură de primă mărime: medic veterinar Mureșan Adrian, inginer agronom Răuță Ion,
    inginer agronom Motoașcă Elvira, inginer agronom Vanță Vasile, doctor veterinar Șerban
    Dan, doctor veterinar Păstârnac Nicolae, inginer silvic Silviu Mircea, inginer zootehnist Surdu
    Gheorghe și chiar directorul general al Direcției Agricole Brașov – doctor veterinar Ucraineț
    Victor. Aici în județul Brașov a fost una dintre cele mai bune mediatizări prin presa locală a
    PROPACT. Datorită activității neobosite a doctorului veterinar Baicu Vasile, Filiala Județeană
    PROPACT Brașov s-a situat permanent printre cele mai active filiale județene din țară. Asta până
    când domnul Baicu a decedat. Cad eroii PROPACT, unul după altul și așa începe dezastrul decăderii
    PROPACT.
    În 1994 – 1995, când se dusese zvonul mincinos al lui Murg din Germania cu aducerea
    mașinilor și utilajelor agricole second-hand, foarte mulți membri ai noștri din zona Făgărașului
    ceruseră mai multe tipuri de mașini și utilaje agricole. În toată țara era o mare nevoie de mașini și
    utilaje agricole, pentru că o parte din țărani, din proprietari, primiseră pământurile și nu aveau cu ce
    să le muncească. Noi credem că a fost o făcătură a ,,prietenilor noștri” care avea să coste mult
    imaginea PROPACT. Îi amintim pe membrii noștri din zona Făgăraș, care, pe bună dreptate au
    rămas supărați pe PROPACT, deși PROPACTUL nu avea nici o vină: Cățoi Lucian din Perșani,
    Langa Vasile, Batum Vasile, Gaciu Gheorghe, Stăneasă Victor, Găman Damian, Grama Iacob,
    Grama Gheorghe – toți din Perșani, Văcariu Puiu, Mușină Gheorghe, Mușină Ion – țoți din
    Șinca Nouă, îi amintim și pe cei din zona Brașov: inginer Surdu Gheorghe, Lugojanu Mihai –
    Brașov, Popa Petrina, Sava Constantin, Păstârnac Nicolae, Popa Cornel, Popescu Ion –
    Râușor, inginer Vlădău Ion – Codlea, doctor veterinar Putinaru Ion – Râșnov, inginer silvic
    Ilie Tache – Râșnov, Dumitrache Mihail – Brașov, Bade Gheorghe.
    Scriitori reprezentativi din județul Brășov
    147
    În 1998 la cel de-al doilea Congres Național, inginer Cățoi Lucian, președintele filialei
    Perșani își exprimă îndemnul ca acest Sindicat să devină cea mai mare forță socială a țărănimii,
    pentru că în România numai PROPACT se interesează și luptă pentru drepturile țăranilor și ale
    tuturor categoriilor de proprietari români de pretutindeni. Domnul Indrieș Tudor – șef de fermă
    horticolă în comuna Cincu, Brașov, a înființat filiala PROPACT cu peste 50 de membri. Domnul
    Vasile Ciurea din Brașov ne scrie o scrisoare foarte interesantă pe 31/04/1997, după ce l-a văzut pe
    profesorul Dan Drăghici la TV. Domnul Indrieș și domnul Ciurea ne atenționează că nu se va face
    nimic în această țară, până când nu vor fi anulate Constituția comunistă a României, Legile
    comuniste din România (legea 212/1948, Decretul 312/1949, Ordonanța nr 7135 din 1950
    combinată cu Decizia 547/1949 și Decretul 183/1949 și altele, prin care s-au furat proprietățile
    românilor).
    Domnul Ciurea are mari probleme cu restituirea proprietăților nerestituite în comuna
    Cogealac, județul Constanța. Domnul Ciurea este unul din urmașii marilor români omorâți de
    comuniști în închisorile comuniste. Domnul Cornea Alexandru din satul Grid, comuna Poriu
    are și dânsul probleme mari cu restituirea proprietăților. Dar câți români nu au probleme cu această
    speță. Ne-ar lua spațiu mare, de mii de pagini, să-i nominalizăm pe toți aceia care au reclamat
    PROPACTULUI asemenea abuzuri. Vă dați seama câți români din țară și din Diaspora au avut și au
    și astăzi probleme cu nerestituirea corectă și integrală a proprietăților lor! Nu putem să nu-l
    amintim în carte pe compozitorul brașovean, Gherase Alexandru și pe distinsa lui soție
    Gherase Rodica, care au și ei probleme mari cu nerestituirea proprietăților moștenite de la
    părinții și bunicii lor. Domnul Gherase a compus Imnul PROPACTULUI. Când am primit
    scrisoarea acestui om excepțional, însoțită de cele două variante ale Imnului PROPACT – am rămas
    pur și simplu perplex:
    Varianta A: Refren:
    La PROPACT în bătătură E PROPACTUL în opinci Pamflet 3
    Facem sfat și curmătură, Ce te-ajută să învingi
    Să cinstm vechi bucurii Strigă-ai noștri sus în ceruri Avocați, judecători și procurori
    Să scăpăm de datorii Să ne luăm a noastre vremuri Se frământă până-n zori
    Suie-te Bade-n căruță Varianta B: Cu mii și mii de dosare
    Hai la sfat, nimic nu cruță PROPACTUL nostru-n opinci Dar corupția-i în floare
    Să refacem astă țară Te ajută să-i învingi Din grânarul Europei
    Liberă, frumoasă, iară Pe cei ce ți-au furat Am ajuns la fundul gropi
    Refren Și apoi te-au deportat Mândrele noastre câmpii
    Este-a noastră vreme acum Suntem o oaste de mii Sunt pline de bălării
    Stăpâni daci și crai români Țărani, proprietari de moșii PROPACTUL nostru-n opinci
    Să-mplinim visul măreț Ce nu vă vom uita Te ajută să-i învingi
    Să curmăm acest dispreț Și nu vă vom ierta Și să scapi de sărăcie
    Refren Nici în mormânt Să-nflorești româna glie
    Toate fost-au și făcute Nici în mormânt Trăiască! Trăiască! Trăiască!
    Multe vrute și nevrute PROPACTUL nostru-n opinci.
    148
    Hoți de neam din patru zări Pamflet 1 – solist Refren
    Izbăvind a lor lucrări Și de-a pururi șă trăim
    Refren La Crâșmuța din cel sat Veacuri limpezi și senini
    Hai să ne căsătorim Dom' primar s-a îmbătat C-avem inima curată
    Cu soarele și al său vin Cu Consiliul Comunal Ființă vie nepătată
    Cu lumina-mbătătoare Și-au fost duși la Tribunal Refren
    De Unire-nfloritare Acolo dac-au ajuns În țară și-n bătătură
    Refren Steaua-n nori li s-a ascuns Iară cei de la cadastru
    Să rupem rapid lanțurile Și din jalnici baroni grași Au dus țara la dezastru.
    Să-nrodim și șanțurile Au ajuns pușcăriași
    Să-ncununăm cu veselie Pamflet 2
    Holdele din astă glie
    Soacre, gineri și cumnați
    Verișoare, nași și frați
    Voi pe toți i-ați înzestrat
    Cu pământ ce ne-ați luat
    Ați creat harababură
    Deși nu i-am cerut voie să i-o publicăm în această carte a țăranilor români, domnului
    Dan Puric o facem cu orice risc: ,,Blestemul omului sărac”.
    Din balegi și din cuib de cuci E-o adunătură de siniștrii
    Răsar ca viermii politruci Batjocura și umilința
    Și din haznalele de bani Au mai rămas la voi credința ?
    Costume negre cu șnapani Ghiolbani de jafuri și gherțoi
    Viteji ca musca la arat? Blestem, blestem, blestem pe voi!
    Și ne-ați mințit, și ne-ați furat,
    Și-ați pus pe noi și jug de boi Ați sărăcit o țară-ntreagă
    Blestem, blestem, blestem pe voi! Și din privatizări cu fumuri
    Ați tot lăsat lumea pe drumuri
    Murdari în suflet și în gând Dar cum să faceți voi vreun drum
    Cu ghearele averi strângând Când urma voastră e doar scrum?
    Din flote, fabrici și uzine La tâlhării vă strângeți roi!
    Voi ați lăsat numai ruine Blestem, blestem, blestem pe voi!
    V-ați gudurat pe lângă clerici
    Cu mănăstiri și cu biserici Blestemul greu să vă lovească
    Și vile v-ați făcut de soi Doar bube rele să vă crească
    Blestem, blestem, blestem pe voi! Ochii să-i aveți ca napul
    Și să vă roadă viermii capul!
    Voi v-ați trădat și între frați Să putreziți toți prin palate
    Ca voi și viermii-s mai curați Toți spulberați să fiți în toate
    Ați dărâmat școli și spitale Și să aveți doar oase moi!
    Ca să vă fie vouă moale Blestem, blestem, blestem pe voi!
    Și v-ați brodit și Parlamente
    Din licheluțe repetente
    Și ne-mproșcați doar cu noroi
    Blestem, blestem, blestem pe voi!
    Ați omorât orice dreptate
    Ați jecmănit tot ce se poate
    Guvernul vostru cu Miniștrii
    149
    Cum a fost răstignit Iisus Hristos
    150
    ,,Popor român, nu te-ai săturat să stai pe locul mortului 70 de ani și să fi condus de toți
    inculții, de toți hoții, de toți aceia care nu te reprezintă?”
    Și în județul Brașov au existat acele IAS-uri de tristă amintire:
    SC Agroind Bârza SA SC Suinprod Codlea SA
    SC Agroind Rupea SA SC Agroind Codlea SA
    SC Agroind Șercaia SA SC Sere Brașov SA
    SC Avicola Brașov SA SC Horticola Făgăraș SA
    SC Avicola Codlea SA SC Agroind Făgăraș SA
    SC Roclip Făgărași SA SC Agroind Homorod SA
    SC Agroind Fortuna SA SC Blănuri, Piscicultură, Sericicultură Prejmer SA
    SC Agroind Râșnov SA SC Agroind Preșmer SA
    Tot în județul Brașov, la Sâmbăta de Sus, s-a înființat o filială puternică PROPACT, condusă de
    țăranul Surdu Gheorghe președinte, Ganea Ion vicepreședinte. Din păcate domnul Surdu a decedat
    după doi ani de la înființarea filialei. Localitatea este cunoscută în toată țara prin impunătoarea
    mănăstire.
    Filiala Județeană PROPACT Buzău
    În ziua de 15 august 1993, în prezența profesorului Dan
    Drăghici, s-a constituit Comitetul de Organizare a filialelor locale PROPACT Buzău și a Conferinței
    Județene PROPACT Buzău, care va avea loc pe 17 octombrie 1993. Dintre membri Comitetului de
    Organizare nominalizăm pe: Kontze Cornel – Buzău, Soare Ovidiu, Hangu Dumitru,
    Dobrescu Stelian, Constantin Gheorghe, Arivalar Adrian, Stanciu Vasile, Tănase Dorel, Roșca
    Vasile, Stătescu Pantelimon, Dobre Paul, Răileanu Dumitru, Bălăceanu Victor, Teodorescu
    Dumitru, Tronaru Stan, Șolea Alexandru, Lupu George, Manta Șerban, Zudor Virginia –
    Râmnicu Sărat, Călin Constantin, Iordache Florea, preot Pârvu Constantin, Albu Emil,
    Boboiu Ziza, Ene Vladimir, Toma Mociruș, Drăghici Nicu, Mihăilescu Anton, Georgescu
    Florea, Deriețeanu Ion; a fost una dintre cele mai valoroase Adunări inițiale pentru
    organizarea PROPACT, într-un județ. Nicăieri în țară nu am avut peste 100 de persoane la
    prima adunare dedicată constituirii unui comitet de organizarea filialelor locale și pentru
    organizarea Conferinței Județene PROPACT.
    Arhiepiscopia Buzăului Catedrala Voievodală Buzău Ciprian Câmpineanul,
    Episcopul Buzăului
    151
    Bălăceanu Victor,
    primul președinte
    fondator al filialei
    județene PROPACT
    Buzău
    Roșca Vasile, al
    doilea președinte
    PROPACT Buzău
    după decesul dl.
    Bălăceanu Victor
    Mateiu Iulian, al
    treilea președinte
    PROPACT Buzău
    după decesul dl.
    Roșca Vasile
    Vederi din județul Buzău Palatul comunal din Buzău Obeliscul Buzău - 1600
    Costume populare și țărănci din zona Buzăului
    Pe 17 octombrie 1993 are loc Conferința Județeană PROPACT Buzău la care participa 327 delegați
    din toate filialele deja constituite și profesorul Dan Drăghici – președintele PROPACT. A fost ales
    prin vot secret Comitetul Județean PROPACT Buzău: președinte Bălăceanu Victor, strada
    Filantropiei 43 Buzău, unde a fost și sediul filialei județene PROPACT Buzău; vicepreședinți:
    Roșca Vasile – Buzău, Iordache Florea, Mazilu Doru, Secretar General Albu Nicolae, secretar
    general adjunct Baboi Ziza, iar Constantin Gheorghe, Țarălungă Ștefan, Hangu Dumitru,
    Bivolaru Adrian, Ion Mirelocu – membri. În județul Buzău erau constituite filialele:
    Filiala PROPACT Buzău – 327 membri, președinte Codreanu Alexandru, vicepreședinte
    Holban Dumitru, secretar Eftimie Ion, iar Zamfir Cristache, Radu Gheorghe, Ghizdeanu
    Nicolae, Crăciunescu Constantin – membri.
    Filiala PROPACT Greabănu – 29 membri, președinte Hangu Dumitru, vicepreședinte Rizescu
    Nicolae, iar Lemnaru Constantin, Dobre Paul, Peliu Iustin – membri.
    Filiala PROPACT Balbă – 70 membri, președinte Dobrescu Sterian, vicepreședinte Marcu
    Petre, iar Miu Nicolae, Filip Constantin – membri.
    Filiala PROPACT Boldu – președinte Rotaru Gheorghe, vicepreședinte Moise Tudorache,
    secretar Florea Ioana, iar Spătaru Ionel, Ezaru Dumitru, Purnovel Dumitru, Orzaru
    Gheorghe, Ciocănel Tudor – membri.
    Filiala PROPACT Balta Albă – președinte Dobrescu Ștefan, vicepreședinte Marcu Petre, iar
    Seuchiu Mitică și Dobrescu Adrian – membri.
    Filiala PROPACT Zărnești – președinte Ion Eftimie, vicepreședinte Munteanu Irina.
    Filiala PROPACT Catrina – președinte Vasile Mocanu.
    Filiala PROPACT Buda – președinte Mânzală Simion, vicepreședinte Bonaurs Ion, iar Cercel
    Mitu, Tronaru Stan, Dițoiu Iordache, Popescu Petrică, Mihăiescu Scarlat – membri.
    Filiala PROPACT Ulmeni – sat Clondiru, președinte Ciurea Octavian.
    Filiala Propact Podgoria – sat Cototicu, președinte Aldea Ionel.
    Filiala PROPACT Cilibia, președinte Ciobotaru Paul.
    Filiala PROPACT Vadu Pasii sat Stăncești, președinte Dinu Constantin.
    152
    Sărata Monteoru – Buzău Dans popular din județul Buzău Benone Sinulescu - unul
    zona în care se află vulcanii dintre cei mai valoroși cântăreți
    noroioși, unicat în România de muzică populară din România
    După decesul domnului Bălăceanu Victor i-am încredințat interimar conducerea filialei județene
    domnului Roșca Vasile, care decedează și el... În 1999 am încredințat conducerea filialei județene
    – tot interimar – domnului inginer agronom Mateiu Iulian. Era tânăr, s-a oferit singur și chiar
    credeam că va continua întărirea PROPACT în județul Buzău. De când a venit și i-am dat
    împuternicire, nu l-am văzut și nici nu am auzit că ar fi făcut vreo acțiune în numele PROPACT.
    I-am dat chiar împuternicire să reprezinte proprietarii de terenuri agricole în Comisia Județeană de
    fond funciar Buzău, de la Prefectura Buzău. Nu ne-a informat niciodată ce a făcut aici. Oameni și
    oameni... Au fost mulți membri PROPACT, care ne-au trimis scrisori impresionante, în care își
    exprimau durerile și neputința de a intra în posesia proprietăților nerestituite. Domnul Hangu
    Dumitru din Greabănu explică ce s-a întâmplat în 1962, odată cu încheierea colectivizării
    comuniste a agriculturii. În 1968 când a avut loc împărțirea administrativ teritorială între comune au
    fost trase hotare staliniste, artificiale, care îngreunează și azi restituirile pe vechile amplasamente.
    Doamna Petanca Virginia, comuna Vernești ne trimite un dosar consistent în care sintetizează
    nelegiuirile la care a fost supusă de ani de zile. Doamna Marcu Maria din Buzău s-a înscris în
    PROPACT direct la Pitești – prin poștă, cu adeziune scrisă de mână. Așa trebuia să facă toți
    proprietarii – nu să motiveze cum au făcut unii – că nu au găsit în județul lor unde să se înscrie.
    Domnul Drugea Aurelian din satul Smârdan comuna Brădeanu, fost inspector financiar, iar din
    2005 agricultor la pensie, se declară dispus să lupte în PROPACT pentru familia lui. S-a auto propus
    în Consiliul Național PROPACT și ne pare rău că cei îndrituiți să informeze – nu au informat –
    pentru că PROPACTUL de asemenea oameni are nevoie. Domnul Ionescu Constantin din Buzău
    luptă să-și recapete casa naționalizată de comuniști în 1950. Domnul Sultan Ion din comuna
    Merei – paralizat din 2004, fară vedere din 1998, se luptă pentru 1600 mp!! cumpărați în 1967, pe
    care șnapanii din primărie i l-au acaparat ilegal. Degeaba a făcut cereri peste cereri. Nu știm ce
    canalii conduceau primăria Merei, bătându-și joc de un om năpăstuit de boală.
    153
    Închisoarea criminalilor comuniști unde și-au găsit sfârșitul zeci de
    mii de țărani și de români care s-au opus venirii comuniștilor
    Ion Mihalache, Corneliu Coposu și Ion Diaconescu Torționarul Alexandru Vișinescu
    au suportat ororile închisorii de la Râmnicu Sărat șeful închisorii de la Râmnicu Sărat,
    Ion Mihalache a murit în această închisoare un criminal notoriu
    Vom nominaliza, după adeziunile de înscriere, pe adevărații eroi buzoieni: Măciucă Dumitru
    Buzău, Răileanu Dumitru Râmnicu Sărat, Trifu Alexandru Buzău, Aldea Ionel comuna
    Podgoria, Stoica Nicolae – Buzău, Ene Vladimir – Buzău, Sterian Gheorghe – Vadu Pasii sat
    Stăncești, Ciobotaru Paul – Cilibia, Iordache Florea – Buzău, Păun Constantin – Buzău,
    Durbacă Teodora – Buzău, Manea Alexandru – Buzău, Dinu Constantin – Vadu Pasii sat
    Stăncești, Șerban Manea Mișu – Buzău, Drăghici Nicu – Buzău, Tăbârcă Petruș – Buzău,
    Vasile Mocanu – Catrina, Georgescu Florea – Buzău, Munteanu Pavel Irina – Zărnești Ene
    Alexandru – Buzău, Hăineală Simion, Ion Constantin din Buda, Cercel Mitu din Buda,
    Tronaru Stan din Buda, Iacob Alexandrina – Buzău, Efrim Viorica – Zărnești, Lupu George –
    Buzău, Gâdea Constantin – Buzău, Orzaru Gheorghe – Boldu, Ciocănel Tudor – Boldu,
    Purcăreață Milea – Boldu, Spătaru Ionel – Boldu, Florea Ioana – Boldu, Moise Tudorache,
    Sfinteși Gheorghe – Boldu, Ciurea Octavian – Ulmeni, Zamfir Andrei – Boldu, Spătaru
    Stanciu – Boldu, Soare Ovidiu – Buzău, Ștefănescu Dan – Buzău, Oncioiu Gheorghe – Buzău,
    Tănase Sandu – Buzău, Canter Corneliu Ion – Buzău, Albei Nicu – Boldu, Săndulescu Elena –
    Buzău, Dițoiu Iordache – Buda, Popescu Petrică – Buda, Mihăiescu Scarlat – Buda,
    Mihăiescu Nicolae – Buda, Guzu Constantin – Buda, Cristoiu Andrei, Iancu Victor – Buzău,
    Gheorghe Constantin – Buzău, Lupu Dorina – Buzău, Rotaru Gheorghe – Boldu, Purnovel
    Dumitru – Boldu, Lucuță Costel – Boldu. Și în județul Buzău nu puteau lipsi fostele IAS-uri, cu
    mii de acționari, făcuți acționari fără voia lor.
    SC Romagribus Buzău SA SC Tomavit Buzău SA
    SC Rovinsah Săbăteni SA SC Versem Buzău SA
    SC Avicola Buzău SA SC Suinprod Verguleasa SA
    SC Sol Sere Buzău SA SC Suinprod Buzău SA
    SC Legum Prod Buzău SA
    Vor apărea în paginile următoare sutele de Societăți Comerciale Agricole SA în care aveau majoritar
    terenurile agricole acționarii și locatorii – pentru care voiam noi – cei de la Căteasca Argeș să-i
    organizăm juridic la nivel național. Vă dați seama că din capul locului aveam să ne luptăm cu cei
    mai feroce comuniști din agricultura României. Suntem convinși că nu am fi avut nicio șansă pentru
    că aici era impus deja de comuniști Sindicatul Agrostar. Zecile de mii de salariați ai acestor
    Societăți Agricole plăteau cotizații lunare din salarile lor acestui Sindicat comunist, care lupta și
    154
    luptă și azi, pentru menținerea structurilor comuniste în agricultura României. De aceea țăranii și
    poprietarii români, care sunt în număr foarte mare, ar trebui să înțeleagă ca ei să devină rapid
    proprietarii terenurilor agricole ale României, ei să organizeze pentru ei, fermele optime capitaliste,
    ei să devină fermierii adevărați, conduși de ei în acest Sindicat al lor și să nu mai plătească cotizații
    comuniștilor, pentru că le-au plătit tot felul de dări inumane 50 de ani. Ajunge!
    Scriitori reprezentativi din județul Buzău
    155
    Filiala Județeană PROPACT Caraș Severin
    Filiala Județeană PROPACT Caraș
    Severin s-a înființat în data de 5
    octombrie 1993 în strada Libertății, nr 2,
    Reșița. La adunare a participat
    profesorul Dan Drăghici, președintele
    PROPACT. În luna august 1993 se
    constituite Comitetul de Organizare a
    filialelor locale și a Conferinței Județene
    PROPACT Caraș Severin. Comitetul de
    Organizare avea următoarea
    componență: doctor veterinar Tătucu David, Luminosu Solomon, Neda Dumitru, Gherga
    Petru – deținut politic, închis cu Corneliu Coposu și Ion Diaconescu, Crișan Gheorghe,
    Nicorescu Ioan, Franț Nicolae, Cireșan Iosif, Ciuvică Nicolae. Conferința Județeană PROPACT
    Caraș Severin din 5 octombrie 1993 s-a ținut în prezența a 275 de membri din filialele locale
    constituite, în prezența profesorului Dan Drăghici. La Conferința Județeană au fost aleși prin vot
    secret: președinte doctor veterinar Tătucu David – Caransebeș, Dimcea Nicolae – primar din
    comuna Zorleanțu Mare, Iana Pavel din Oravița, Apetrei Ion din Bocșa – vicepreședinți,
    Crișan Gheorghe – secretar general, Ștefănescu Mariana – secretar general adjunct, iar Liuba
    Dimitrie sat Maidan, Ghergha Petru din Rusca Teregova, Nicorescu Ion din Jăgujeni, Iurca
    Pavel – Târnova, Simu Simion – Reșița, Bădescu Nicolae – Luncavița, Balmeș Stoia Ion –
    membri. În județul Caraș Severin se constituiseră filiale PROPACT în: Caransebeș – 131
    membri, Reșița – 272 membri, Rusca Teregova – 65 membri, în Teregova – 32 membri, în
    156
    Dr. vet. Tătucu David
    Caransebeș, președintele
    fondator al filialei
    județene PROPACT
    Caraș Severin
    Buchin 29 membri, în Căvăran – 26 membri, în Turnu Ruieni – 32 membri, în Zlagna – 48
    membri, în Barlova – 27 membri, în Zăgujeni – 38 membri, în Prisaca – 18 membri, în
    Bersasca – 31 membri – președinte Lupu Vasile, în Oravița – 138 membri, dintre care
    nominalizăm pe: Colicuie Adrian, Bergeanu Iancu, Fara Sitoiu, Bogdan Ion, Nica Mariana,
    Lincar Crăciun, Geam Ghiza Sorin, Lincar Ana, filiala Brădișoru – 87 membri condusă de
    Miclea Pavel președinte, Lungu Ion – vicepreședinte, Cipu Păun – secretar, iar Turcu
    Gheorghe, Neamțu Nicolae, Drăghicescu Remus, Ioșa Avram, Drăghicescu Pavel, Velea Eugen
    – membri, filiala Rachitova – președinte
    Episcopia ortodoxă a Episcopia ortodoxă a PS Nicodim, episcopul Casă veche din
    Caransebeșului.Sărbăto- Caransebeșului Severinului Caraș Severin
    rirea a 150 de ani de la
    înființare
    Casă de lut din Caraș Dansuri populare din județul Caraș Severin Port popular din
    Severin Caraș Severin
    Port popular din Niculina Stoican Constantin Enceanu
    Caraș Severin cântăreață de muzică cântăreț de muzică
    populară din Caraș Severin populară oltenească
    fiica altei mari cântărețe de
    muzică populară
    Blaj Adam, filiala Broșteni președinte Bura Ioan, vicepreședinte Enașcu Ion; filiala Mercina –
    49 membri –președinte Geamănu Iosif, vicepreședinte Lință Ion, secretar Kocsis Teodor, Botis
    Vasile, Crai Mia, Crai Maria, Spain Maria, Baica Florica – membri; filiala Varadia – 37
    membri – președinte Bobet Ion; filiala Ramna – președinte Șest Achim; filiala Moceriș,
    președinte Epure Nistor; filiala Iablamia președinte Bejan Ion, filiala Băile Herculane –
    157
    președinte Bogătan Valeriu, filiala Vrani – președinte Eremia Davini, filiala Giurgiova –
    președinte Tătaru Gheorghe; filiala Făratic – președinte Daian Ioan; filiala Ilia, președinte
    Fora Silviu.
    În județul Caraș Severin, ca și în județul Mehedinți – avem foarte mulți deportați, așa cum a
    fost, președintele filialei PROPACT Băile Herculane. Aici domnul Pârvulescu Petru din
    Caransebeș – membru al comisiei locale de fond funciar în perioada 1992 – 1994 a semnalat la
    Conferința Județeană PROPACT foarte multe abuzuri săvârșite, nu numai la Caransebeș, ci și în tot
    județul, dânsul fiind silvicultor; am constatat atunci că știa foarte multe lucruri și stia tot ce se
    întâmplase cu pădurile în acest județ. Materialul prezentat de domnul Pârvulescu Petru a fost
    prezentat și în Congresul Național din 1994, unde Filiala Județeană PROPACT Caraș Severin a
    venit doar cu 15 delegați. În această filială nu au fost mai mult de 1500 de membri cu adeziuni, au
    fost însă foarte mulți simpatizanți. La Caransebeș, PROPACT a avut o bună colaborare cu primarul
    Mura. Aici profesorul Dan Drăghici a venit cu o mare companie italiană ,,STC”, care dorea să
    cumpere combinatul de prelucrare a laptelui. Tot aici au fost mai multe întâlniri cu comunitățile de
    averi grănicerești, simpozioane, vizând pădurile. Și din Caraș Severin au plecat tineri în Germania,
    Elveția și Franța, trimiși de PROPACT. În 2003, domnul doctor Tătucu David a trimis ștampila
    filialei județene PROPACT Caraș Severin, depunându-și demisia, din cauza vârstei și a sănătății. Și
    în județul Caraș Severin au fost vechile IAS-uri:
    SC Avicola Bocșa SA SC Suinprod Berzovia SA
    SC Sodecom Bocșa SA SC Agricola Măureni SA
    SC Agroproduct Caraș SA SC Agrograd Grădinari SA
    SC Agrober Berzovia SA SC Agrocer Răcăsdia SA
    Băile Herculane Hotelul Carol I din Băile Herculane
    Familie de deportați în Bărăgan - 1951
    158
    Imagini din localitățile județului Ialomița, unde au fost deportați și
    omorâți mii de țărani, cei mai mulți din județul Timiș, Caraș Severin
    și Mehedinți
    Lagărul morții de la Periprava, unde au Ion Ficior, comandantul criminal de la
    fost închiși și au pierit omorâți de comuniști mii Periprava care are pe conștiință moartea
    de țărani din județele Caraș Severin, Mehedinți, a sute de țărani
    Timiș și din alte județe ale țării.
    Scriitori reprezentativi din județul Caraș Severin
    159
    Și din acest județ ne-au sosit scrisori interesante de la Bona Maria, comuna Slatina Timic, de la
    Lupulescu Vasile din Berzasca, de la Zaharia Constantin din Oravița, de la Pârvulescu Petru
    din Caransebeș, de la Eremia Dorin din Vrani, de la Epure Nistor din Moceriș, de la Jude
    Ionel din Bocșa, de la Smeu Petra din Bozovici, de la Ioșa Avram din Brădișoru de jos, de la
    Drăghicescu Remus din Brădișoru de Jos, de la Neamțu Nicolae, Turcu Gheorghe, Cipu Păun,
    Lungu Ion, Miclea Pavel – toți din Brădișoru de Jos; de la Bura Ioan din Broșteni de la Blaj
    Adam din satul Răchitoasa, și am putea continua cu alte 30 de nume, care-și exprimau
    dejnădejdea că nu-și vor mai primi proprietățile înapoi.
    Filiala Județeană PROPACT Călărași
    S-a constituit în data de 4 octombrie
    1993, în prezența profesorului Dan
    Drăghici, după ce în luna august se
    crease Comitetul de Organizare a
    filialelor locale și a Conferinței Județene
    PROPACT Călărași. La Conferința
    Județeană au fost prezenți circa 187 de
    delegați, care au ales prin vot secret pe:
    Buruiană Cornel – președinte,
    Popescu Vladimir, Florea Ionel,
    Cruțescu Gabriel – vicepreședinți, Munteanu Gioni – secretar general, Dameș Carmen –
    secretar general adjunct, iar Lazăr Gheorghe, Alecu Aurelian Paul – deputat de Călărași,
    Tăncisescu Gheorghe, Petrea Florin, Deacu Axinte – membri. Se constituiseră deja filialele
    locale PROPACT la: Călărași – 132 membri, Fundulea – 42 membri, Cicănești – 27 membri,
    Grădiștea – 32 membri, Cuneșt – 33 membri, Perișoru – 32 membri, președinte Badea
    Gheorghe,vicepreședinte Ilie Gheorghe, și Zavera Victor secretar; filiala Soldanu – președinte
    Marinciu Marinciu, filiala Vlad Țepeș – președinte Cojocaru Ion, filiala Dragalina –
    președinte Zamfirescu Constantin, vicepreședinte Lache Ștefan; filiala Dorobanțu –
    președinte Paraschiv Gheorghe; filiala Ciocănești – președinte Lazăr Gheorghe, filiala
    Chiselet – președinte Doina Vlad; Filiala județului Călărași s-a prezentat la Congresul
    Național din 1994 cu 38 de delegați. Merită să amintim activitatea profesorului Vasilescu Ion,
    reprezentantul acționarilor de la Societatea Comercială Sărulești.
    Biserica Sf. Treime din Călărași Mănăstirea Plătărești din Preasfințitul Vincentiu
    Călărași
    160
    Ec. Buruiană Cornel
    Călărași, președintele
    filialei județene
    PROPACT Călărași
    Ansamblul de dans popular Copiii interpretând Dans popular din Nelu Bălășoiu
    din Călărași dansuri populare tradi- Călărași cântăreț de muzică populară
    ționale din Călărași
    Acest om a venit și la Congres și a ridicat probleme foarte serioase referitoare la: neplata pentru
    600kg grâu/ha în anul 1994 – plătindu-se doar 300kg grâu/ha. De ce ? De ce nu s-au dat dividendele
    pe 1994 ? De ce în adunările generale ale Societăților Comerciale lipsesc permanent directorii,
    trimițând numai contabili ? De ce nu se respectă contractele semnate în 1994, conform Legii
    Arendei ? Aceleași probleme sunt și la SC Fundeni, Frunzărești, Frumușica.
    Prea multe acțiuni nu s-au întâmplat la Călărași. Numai deplasările profesorului Dan Drăghici și
    conferințele de presă organizate aici, precum și aparițiile la TV locale, împreună cu domnul
    Buruiană Cornel – au făcut să mai determine pe unii locuitori ai satelor județului Călărași să
    creeze filiale locale. După ce s-a îmbolnăvit domnul Buruiană, activitatea PROPACT în județul
    Călărași a fost foarte slabă. Nu-i putem totuși uita pe: Badea Dumitru din Perișoru, Pamfil Olga
    Silvia din Dragoș Vodă, Palahniuc Florița din Dâlga, inginerul Mihai Radovici SC Agricom
    Borcea, Ilie Gheorghe – Perișoru, Aurelian Paul Alecu – deputat de Călărași – membru
    PROPACT cu adeziune din 4/05/1993, Zavera Victor din Curcani, Marinciu Marinciu din
    Șoldanu, Cojocaru Ion din Vlad Țepeș, Jora Nicolae din Fundulea.
    În județul Călărași au fost multe foste IAS-uri:
    SC Agroholding Călărași SA SC Agromixt Buciumeni SA
    SC Agro Chirnogi SA SC Agricom Borcea SA
    SC Agricola Ciulnița SA SC Agroind Călărași SA
    SC Agroind Ivănești SA SC Prodasem Jegălia SA
    SC Obriz Oltenița SA SC Legumicola Oltenița SA
    SC Agrozootehnica Pietroiu SA SC Legomsem Mănăstirea SA
    SC Agromixt Rosetti SA SC Legurom Jegălia SA
    SC Agroindustrială Sărulești SA SC Agroservicom Călărași SA
    SC Agroind Turistică Dragalina SA SC Calane Călărași SA
    SC Agrozootehnica Drum Subțire SA SC Comsuin Ulmeni SA
    SC Agroind Fundeni SA SC Comsuin Călărași SA
    SC Agrozootehnica Grădiștea SA SC Avicola Călărași SA
    SC Agroind Lehliu SA SC-SDE Belciugatele SA
    SC Agrozootehnica Mircea Vodă SA SC Agroind Horticolă Lehliu Gară SA
    SC Agromixt Călărași SA SC Horticolă Cuza Vodă SA
    SC Ceres Ciocănești SA SC Agroind Unirea Mănăstirea SA
    Monumentul eroilor Stefania Rareș, o Chilii (ruine)
    mare cântăreața de
    muzică populară
    161
    Șezătoare țărănească în județul Călărași
    Scriitori și oameni de cultură reprezentativi din
    județul Călărași
    125
    162
    În județul Călărași, în comuna Chiselet, profesorul Dan Drăghici a fost de mai multe ori; aici
    locuiau părinții unui om de excepție – Lichiardopol Mircea, cel care fusese director general la
    Combinatul din Oltenița și apoi director general la Semănătoarea București. Profesorul Drăghici și
    Lichiardopol Mircea s-au luptat trei ani de zile să salveze uzina Semănătoarea din București, dar în
    zadar...
    Filiala Județeană PROPACT Cluj Napoca
    Inginer silvic Mircea Oanță, președintele filialei
    județene PROPACT Cluj, fondatorul Asociației
    Naționale a Proprietarilor de Păduri din România,
    Asociație distrusă în 2005 – 2006 de Gheorghe
    Flutur, Adrian Iurașcu și un individ din Voineasa,
    Vâlcea
    163
    164
    Pe data de 8 august 1993, în prezența profesorului Dan Drăghici, s-a constituit Comitetul de
    Organizare a filialelor locale PROPACT și a Conferinței Județene PROPACT Cluj Napoca, care va
    avea loc pe 4 ianuarie 1994. Din Comitetul de Organizare făceau parte: inginer silvic Mircea
    Oanță, Dunăreanu Petre, Sorin Grecu, Ferencz Antal – Apahida, Unteanu Nicolae – Florești,
    Florentin Vasile – Chinteni, Vălăsutean Petru – Chinteni, Codre Moise – Turda, Papuc Teodor
    – Popești, inginer Pojar Iacob – Cluj, Bojan Ioan – Feleac, Cădariu Mircea, Gocan Vasile –
    Berind, Racolta Nicolae – Cubleșul Someșan, Budișan Cornel – Băbuți, Bicăzan Ioan –
    Apahida, Badea Ioan – Mihăiești, Doctor Cherchizan Ioan – Cluj, Inginer Gaicu Nicolae, Pop
    Gheorghe, Virgil Lazăr – corespondentul ziarului ,,România Liberă” la Cluj, profesor Victor
    Marian, doctor Bâlea Ioan, profesor Crețu Radu, Moreanu Rodica, avocat Olteanu Aurel,
    Sighiorteu Veniamin – Dej, doctor Braham Tiberiu – Gherla. Toți cei nominalizați mai sus au
    constituit filiale locale la Cluj, Dej, Apahida, Văbuți, Mihăiești, Gherla, Cubleșu Someșan, Feleac,
    Popești, Florești, Chiuteni. Până la Conferința Județeană PROPACT Cluj Napoca din 4 ianuarie
    1994 erau constituite 22 filiale, cu peste 1608 membri. În data de 4 ianuarie 1994, în prezența
    profesorului Dan Drăghici s-a desfășurat Conferința Județeană PROPACT Cluj Napoca, care a
    început prin intonarea Imnului de Stat al României și un Tedeum, oficiat de preotul Brânzași Liviu.
    La Conferința Județeană au luat cuvântul (acesta fiind un eveniment excepțional), frații Boilă –
    nepoții lui Corneliu Coposu – amândoi foști deținuți politici. A mai luat cuvântul profesorul
    universitar Monica Onogescu, Farcaș Zoltan – președintele Asociației Agricultorilor Maghiari din
    România, și Virgil Lazăr al doilea mare om de presă din Cluj. Conferința a ales prin vot secret:
    președinte Mircea Oanță, Ungureanu Vasile – Apahida, Mureșan Feliciu, Balc Ioan –
    vicepreședinți, Cădariu Mircea – secretar general, Ana Covaci – secretar general adjunct, iar
    Papuc Petru, Papuc Teodor, Rad Dumitru, Tisa Eugen, Someșan Nicolae – membri. Conferința
    Județeană a desemnat 23 de delegați, care să participe la Congresul Național din 23 – 24 ianuarie
    1994, de la București.
    165
    Frații Boilă de la Cluj, nepoții lui Corneliu Coposu Biserica romano-catolică Sfânta
    Treime din Cluj Napoca
    Catedrala greco-catolică. Eparhia Mitropolia Clujului Florentin Crihălmeanu, episcodin
    Cluj Napoca pul greco-catolic din Cluj
    PS Părinte, Vasile Someșanul, ÎPS Părinte Andrei, arhiepiscop Episcopi catolici din România,
    episcop-vicar în vizită la Cotroceni
    166
    Ansamblu de dansuri populare Casa de cultură a studențiilor
    din Cluj din Cluj
    Ioan Bocșa Monumentul Lupa Portul popular din județul Cluj Napoca
    Capitolina
    Domnul inginer Mircea Oanță este printre puținii președinți aleși în anul 1993, care a rezistat de
    atunci până astăzi, când împlinește peste 90 de ani. Domnul Oanță Mircea a transformat Comisia
    Națională pentru silvicultură a PROPACTULUI, al cărei președinte era, în Asociația Națională a
    proprietarilor de păduri, care avea să aibă mari probleme, cum a avut și PROPACTUL. Împreună cu
    mine și cu distinsa doamnă Dimitriu Vilegas, președinta Comisiei Naționale a PROPACTULUI
    pentru probleme economice și probleme externe, fostă salariată a ONU, am participat la Congresul
    Confederației Europene a Agricultorilor (CEA), de la Budapesta în 1994. Aici PROPACTUL a
    devenit membru plin al CEA, după ce în 1993, la Mastrich – Olanda, doamna Dimitriu Vilegas
    înscrisese PROPACTUL , în sensul că făcuse cunoscută apariția pentru prima dată în istoria
    României a acestui Sindicat Național al Țăranilor. Domnul Mircea Oanță și doamna Dimitriu
    Vilegas au fost aleși la Budapesta în Comisiile pentru politici externe, respectiv pentru silvicultură
    ale CEA. Domnul Mircea Oanță avea să devină în 1996 – 1997 consilierul domnului Vasile Lupu
    – vicepreședintele Camerei Deputaților din Parlamentul României. A creat legături serioase cu firme
    din Germania, de unde a adus numeroase ajutoare pentru membri PROPACT din Ardeal. A donat un
    camion auto unui cămin de bătrâni din Cluj. A adus mai multe utilaje agricole second-hand pentru
    membri PROPACT din județul Cluj Napoca. A trimis tineri fermieri în Germania, l-a determinat pe
    doctorul Ionescu Viorel din Germania, să vină cu medicamente, cu aparatură medicală pentru
    PROPACT. Nu-l putem uita pe doctorul Ionescu Viorel, un român patriot, care a venit cu minitiruri
    pline cu medicamente și aparatură medicală, pe care PROPACT le-a distribuit dispensarelor din
    Argeș, Cluj, Vâlcea, Timiș.
    167
    Închisoarea de la Gherla
    După cum am spus, domnul Oanță Mircea, împreună cu mai mulți silvicultori, au creat la Brașov
    Asociația Proprietarilor de Păduri, care a fost distrusă juridic de securiștii acoperiți Iurașcu Adrian
    Ștefan și Gheorghe Flutur. Tot domnul Oanță Mircea a reușit cu o companie nemțească să aducă,
    prin donații, peste 20 000 de șosete, de diferite mărimi, care au fost distribuite tuturor filialelor
    județene PROPACT. Săptămânal domnul Mircea Oanță ținea Conferințe de presă – fiind sprijinit
    de domnul Virgil Lazăr, care rămâne un mare erou al țăranilor și al tuturor categoriilor de
    proprietari din Cluj Napoca și din toată România. Din acest județ nu-i putem uita pe: Cimpoiescu
    Doina – Cluj, Chira Viorel – Să-călaia, Niculaș Augustin – Cluj, Chișu Alexandru –
    Bercheschu comuna Traia, Cărean Victor – Cluj, Chiș Zoe – Cluj, Ungur Teodor – Gherla,
    Suciu Eugeniu – Cluj, Chișu Alexandru – Frata, sat Berchesu, Berinde Florica – Cluj.
    Nici din județul Cluj Napoca nu puteau lipsi fostele IAS-uri:
    SC Zoofruct Baciu SA SC Avicola Someșeni SA
    SC Agroind Cluj Napoca SA SC Avicola Tanți SA
    SC Agricola Gherla SA SC Suinprod Bonțida SA
    SC Agroind Poiana Turda SA SC Pomicola Căreiu SA
    SC Agrocom Cluj SA SC Pomicola Dej SA
    SC Avicola Cluj SA SC Pomicolă Mică Dej SA
    SC Aviola Gilău SA SC Câmpia Șeu SA
    SC Avicola Florești SA SC – SDE Cluj SA
    Scriitori reprezentativi din județul Cluj, care se trag din
    familii țărănești ca toți scriitorii nominalizați până acum și
    care vor fi nominalizați în fiecare județ
    168
    169
    Filiala Județeană PROPACT Covasna
    Pe data de 3 septembrie 1993 se constituie Comitetul de Organizare
    a filialelor locale precum și a Conferinței Județene PROPACT
    Covasna. Comitetul îi cuprinde pe: regizor Comănici Sebastian –
    Sfântu Gheorghe, Matei Liviu – inginer geolog, Sfântu
    Gheorghe, Aitean Iosif – agricultor din satul Iarăș, comuna
    Hăghig, inginer Pop Mircea – Sfântu Gheorghe, Medic Clinciu
    Eugen – Sfântu Gheorghe, care avea să devină omul numărul
    unu al Ministrului Agriculturii, Ioan Mureșan, agricultor Iuga
    Constantin din Băcel, comuna Chichiș, Taraș Ion din Băcel –
    Chichiș, Florea Maria din Băcel, Agricultor Nagy Tamaș –
    Sfântu Gheorghe, Roman Nicolae – Sfântu Gheorghe, agricultor Naghi Simion din comuna
    170
    Dalnic, agricultor Szabo Zoltan din Ozun, agricultor Ticușan Ioan din Haghig, agricultor
    Mocaș Florin din Valea Mare, comuna Barcani, Caragea Maria Liliana – Sfântu Gheorghe.
    Toți acești oameni adevărați au creat filiale locale în județul Covasna până la Conferința Județeană
    PROPACT Covasna din 28 decembrie 1993, la care a participat profesorul Dan Drăghici. Erau
    constituite 18 filiale locale cu 625 de membri. Conferința a cuprins foarte mulți unguri, alături de
    români, care luptau deschis pentru drepturile lor sacre de proprietate. Pentru prima dată, când s-a
    intonat Imnul de Stat toți cei 235 delegați s-au ridicat în picioare și au pus mâna la inimă. M-a
    umplut de respect acest gest colectiv spontan.
    Teatrul Andrei Mureșanu din Sf. Gheorghe unde a avut regizorul, Sebastian Comănici,
    loc Conferința Județeană PROPACT Covasna președintele PROPACT Covasna
    Catedrala ortodoxă Sf. Gheorghe Catedrala romano-catolică Cetatea Sf. Gheorghe
    A fost un mare prieten al
    PROPACT, organizând împreună
    cu Romsilva un simpozion
    la Miercurea Ciuc în care
    au fost prezentate abuzurile
    grave privind defrișarea pădurilor
    în Covasna și Harghita.
    PS Andrei, episcop al Covasnei ÎPS Ioan Selejan, episcopul
    Covasnei și Harghitei, acum
    episcop al Timișului
    171
    Casă veche din Covasna Portul popular din județul Covasna
    M-a cutremurat acest gest. Tedeumul a fost oficiat de un preot ortodox. Conferința Județeană a ales
    prin vot secret: președinte Comănici Sebastian, Iuga Nicolae, Aitean Iosif și Naghi Simion –
    vicepreședinți, Posea George din Covasna secretar general, Pathleghi Ildico – secretar general
    adjunct, iar Taraș Ioan, Szabo Zoltan – membri. Conferința Județeană a delegat 15 membri,
    care vor participa la Congresul Național de la București din 23 – 24 ianuarie 1994. Până să se
    îmbolnăvească domnul Comănici Sebastian, un mare regizor – s-a implicat în timpul liber,
    obținând personalitate juridică pentru filiala județeană PROPACT Covasna. Aici au fost și sunt mari
    probleme cu pădurile. Composesoratul Doboli s-a judecat cu Romsilva Sfântu Gheorghe. Și la Sita
    Buzăului au fost probleme serioase. Aici a încercat să se implice în PROPACT domnul Giuglea
    Dorin, numai că a rămas doar cu intenția. Nu putem uita sala Studio a Teatrului Dramatic din
    Sfântu Gheorghe, unde a fost găzduită Conferința Județeană PROPACT Covasna, la care a
    participat și domnul doctor Ovidiu Șerban – București. PROPACTUL a acordat o mare atenție
    românilor de etnie maghiară. În conferință s-a dat citire unei încheieri de legalizare făcută de
    notarul Grămadă Gheorghe. Cei 68 de proprietari – toți de etnie maghiară – au întabulat în
    cartea funciară proprietățile ce li se cuveneau. Îi amintim aici pe: Bularka Miklosne, Bularka
    Elek, Bularka Gyorgy, Tikus Flora, Ruszuly Gyorgy, Bancsuly Janoș Gyorgye, Bancsuly
    Deneș, Burlak Sztanne, Babeș Demeterne, Tohonean Gyorgy etc.
    Deși mai puține nu puteau lipsi din Covasna fostele IAS-uri:
    SC Zoocomp Sfântu Gheorghe SA SC Avicola Covasna SA
    SC Sol Lact Ozun SA SC Grădinaru Târgu Săcuiesc SA
    SC Agromixt Cătălina SA SC Agrocomplex Angheluș SA
    SC Horticom Sfântu Gheorghe SA
    172
    Filiala Județeană PROPACT Constanța
    În ziua de 27/08/1993 în prezența profesorului Dan Drăghici se constituie Consiliul de Organizare a
    filialelor locale și a Conferinței Județene PROPACT Constanța, care va avea loc pe 26/09/1993. Și
    această Conferință s-a desfășurat, așa cum s-au desfășurat toate celelalte Conferințe Județene. Au
    fost aleși Andronic Virgil – președinte, Sava Nicolae, Bălăceanu Constantin și Vlad Gheorghe
    – vicepreședinți, Dogaru Gheorghe – secretar general, Gavrilescu Sespina – secretar general
    adjunct, iar Roșca Oprea, Gancea Atanasie, Vizan Tovi, Loghin Ortansa, Ostache Nicolae –
    membri. Nici nu au trecut două luni și conducerea națională PROPACT a fost obligată să-l schimbe
    pe domnul Andronic Virgil împreună cu echipa sa, care veniseră cu alte interese politice. De aceea
    s-a convocat imediat o nouă Conferință extraordinară PROPACT, ocazie cu care au fost aleși alți
    conducători ai filialei Județene: economistul Iordăchescu Ion – președinte, profesorul Frecea
    Nicolae, Roșculeț Gheorghe, Roșca Oprea, Loghin Ortansa, Datcu Gheorghe, Dogaru
    Gheorghe, David Ileana, Vâlcu Ion. A trebuit să organizăm o a treia Conferință Județeană
    extraordinară, pentru că nici a doua echipă nu a început să lucreze. La a treia Conferință Județeană
    au fost aleși: președinte – Smarandache Viorel, care împreună cu echipa sa a depășit 15 000 de
    membri în județul Constanța. Din echipa domnului Smarandache făceau parte: Vlad Gabriela,
    Mișa Mihai din Cogealac, Bulgaru Petre, Bălăceanu Constantin, Roșca Oprea, Vâla Ion,
    Ninulescu Ion, Buga Ion Ștefan. Această Conferință s-a desfășurat pe 20 ianuarie 1994 când au
    fost delegați 35 de membri ca să participe la Congresul Național din 23-24 ianuarie 1994.
    173
    Ofițer în rezervă
    Smarandache
    Viorel, președinte
    al filialei județene
    PROPACT Constanța
    Andronic Virgil,
    președinte interimar
    pentru scurt timp
    al filialei județene
    PROPACT Constanța
    Prof. Frecea Nicolae
    Constanța, președinte
    interimar
    filiala județeană
    PROPACT Constanța
    port popular din județul Constanța Aneta Stan și Elena Roizen, două cântărețe
    reprezentative pentru Dobrogea
    Dansuri populare din Dobrogea
    Prin Sentința Civilă 46 din 23 iunie 1994, Dosar Civil 36/7/1994 Filiala Județeană PROPACT
    Constanță primește personalitate juridică. Până la Congres se constituiseră 31 de filiale cu peste
    3471 membri. Filiala PROPACT Constanța 473 membri, filiala PROPACT Mangalia – 125
    membri, filiala PROPACT Megidia 97 membri, filiala PROPACT Cogealac – 119 membri,
    filiala PROPACT Cobadin – 275 membri, filiala PROPACT Cerlin – 114 membri, filiala
    PROPACT Pantelimon – 72 membri, filiala PROPACT Amzacea – 194 membri, filiala
    PROPACT Mihail Kogălniceanu – 213 membri, filiala PROPACT Tropaisar – 38 membri,
    filiala PROPACT Lumina – 336 membri, președinte Moise Mihai, vicepreședinte Ilie Bucur și
    secretar Micu Aurel; filiala PROPACT Ciocârlia de Jos, filiala PROPACT Dumbrăveni –
    președinte Ivan Anghelina, vicepreședinte, Jojan Vasile, secretar Tomislan Gabriela. Filiala
    Județeană PROPACT Constanța a avut cea mai serioasă activitate, cu sediul propriu, cu
    program zilnic. Au fost două casiere: Olteanu Elena până la data de 24 septembrie 1993 și
    apoi doamna Gheorghiță Doina. Săptămânal se țineau ședințe ale Biroului Județean de
    Conducere. Exista un Registru cu procese verbale ale acestor ședințe. Aici s-a ținut o corectă
    contabilitate, încasându-se sume de bani, consemnate în documente contabile ținute la zi. Activitate
    filialei județene a fost tot timpul alertă, dovadă fiind Procesele-Verbale ale acțiunilor numeroase în
    perioada 1993 – 2001. Domnul Smarandache Viorel se îmbolnăvește din nefericire și în 2006-
    2007 a trimis toate documentele filialei, ștampila la sediul central din Pitești. Nici o filială județeană
    din țară nu se poate lăuda cu o activitate similară celei de la Constanța. De aici au plecat mai mulți
    tineri în Elveția, Germania pentru o practică agricolă de un an, plătiți foarte bine în anii 1995 –
    1996. Îi nominalizăm pe acești tineri: Bălăceanu Dorian – Constanța, Găitan Paul – Constanța,
    Luchian Cristinel – Constanța, Chiriac Marcel – Mihai Kogâlniceanu, Ifrim Leonid – sat
    Coșlugia comuna Limnița, Cercel Gelu – Coșlugia – Limnița, Duță Gheorghe – Cobadin,
    Munteanu Marian – Vulturi, Petre Gabriel Gori – Medgidia, Șerpe Din Silviu – Cotu Văii,
    comuna Albești, Pariza Alexe – Mhai Cogălniceanu, Bălan George – Medgidia, Bocărnea
    174
    Cătălin – Medgidia, Diaconu Ionel – Constanța, Iliescu Eugen – Băneasa, Șteflea Bogdan
    Daniel – Băneasa, Antemir Adrian – Basarabi, Vizan Liviu – Cobadin, Badea Cornel comună
    Dăieni județul Tulcea.
    În județul Constanța s-au produs multe revolte locale la Cobadin, la Cogealac, la care au participat
    sute de membri PROPACT. Domnul Smarandache Viorel este foarte cunoscut și foarte respectat în
    județ, el făcând parte din comisia județeană de fond funciar, nominalizat de PROPACT. În județul
    Constanța sunt cele mai multe Societăți Comerciale Agricole SA. La toate adunările generale ale
    acestora a participat și domnul Smarandache Viorel. Normal era ca în toată țara președinții
    filialelor județene PROPACT să participe la toate adunările generale ale Societăților Comerciale
    Agricole SA, până la desființarea acestora. Ori pentru asta președinții noștri trebuiau să fie salariați,
    sau să fie pensionari și să aibă timpul necesar pentru a participa la aceste adunări. La PROPACT
    nimeni nu a fost plătit vreodată.
    Mamaia Techirghiol Eforie Nord Eforie Sud
    Personalități dobrogene și naționale, care au făcut și fac cinste
    României, trăgându-și originea din familiile țărănești
    dobrogene.
    175
    176
    Domnul Viorel Smarandache – pensionar – ofițer în marină a cutreierat tot județul și a luat o
    atitudine profesionistă juridic în toate primăriile – privitor la restituirea proprietăților.
    Menționăm Societățile Comerciale SA din Constanța:
    SC Vegas Constanța SA SC Nazarcea Ovidiu SA SC Ceres Kogălniceanu SA
    SC Agilog Agigea SA SC Nevăceca Negru Vodă SA SC Fruvileg Mangalia SA
    SC Cellam Amzacea SA SC Ostrovit Ostrov SA SC-SCVV Basarabi SA
    SC Ceres Hârșiova SA SC Pesca Peștera SA SC Soliana Independența SA
    SC Fruvimed Megidia SA SC Agrias Castelu SA SC-SCPP Constanța SA
    SC Vie și Vin Murtfatlar SA SC Colina Saraiu SA SC Cilacer Ciorcârlia SA
    SC Bălcam Nicolae Bălcescu SA SC Semlac Săcele SA SC Agronicert Târgușor SA
    SC Agropit Pietreni SA SC Stupina SA SC Dacefram Dorobanțu SA
    SC Toplacu Topraisar SA SC Cezator Tortomanu SA SC Suinprod Poarta Albă SA
    SC Adservil Adamclisi SA SC Vâltagra Vulturu SA SC Cruciolova Crucea SA
    SC Ceres Mangalia SA SC Agrostar Constanța SA SC Avicola Constanța SA
    SC Baricot Băneasa SA SC Horticola Poiana Ovidiu SA SC Cerlim Cogealac SA
    SC Vifrucer Cernavodă SA SC Fruvisat Satu Nou SA SC Prosper Constanța SA
    SC Stelacer Stejaru SA SC Horticola Kogălniceanu SA SC Celacob Cobadin SA
    În județul Constanța, PROPACT avea peste 15 000 de membri cu adeziuni scrise. Le vom acorda
    cel mai mare spațiu în carte și ne cerem scuze față de cei care nu-și vor regăsi numele aici. Ne-ar fi
    luat peste 100 de pagini ca să-i nominalizăm, dar pentru noi toți acești oameni sunt cei mai puternici
    români, cei mai devotați români pentru proprietățile lor, pentru glia lor străbună. Aici au fost mulți
    177
    români și sunt și astăzi, de etnie turcă, tătară, care luptă și ei alături de frații lor români: Sava Petre
    – Mangalia, Popovici Ioan – Mangalia, Țițeru Gheorghe – Tusla, Burtea Florea – Tuzla, Luțu
    Marin – Dărăbani, Stoica Ion – Mangalia, Târșoagă Valerian – Nicolae Bălcescu, Timofte
    Dumitru – Nicolae Bălescu, Beșli Gheorghe – Medgidia, Untaru Constanin – Năvodari,
    Broască Iuliana – Eforie Nord, Ispas Mihai – Mangalia, Gianacai Faic – Ovidiu, Ion (Tițoiu)
    Lucica – Mihai Cogălniceanu, Anca Dorina – Năvodari, Brătucu Gheorghe – Constanța,
    comuna Independența, Muscă Ivan – Chirnogeni, Marin Gheorghe – Chirnogeni, Dobroiu
    Gheorghe – Mihail Cogălniceanu, Vișan Ilie – Tusla, Pătrășcuță Nicolae – Tusla, Popa
    Gheorghe – Tusla, Brătucu Gheorghe – Independența, Pătrășcuță Florea – Tusla, Caragea
    Pamfil – Tusla, Colibășeanu Nicolae – Techirghol, Băjenaru Gheorghe – Techirghol, Nistor
    Alexandru – Dumbrăveni, Maican Costel – Dumbrăveni, Simion Nicolae – Dumbrăveni,
    Blaghi Nicolae – Dumbrăveni, Andrei Ilie – Dumbrăveni, Simion Aurel – Dumbrăveni,
    Poșircă Marin – Dumbrăveni, Vechiu Gheorghe – Mircea Vodă, Toabă Stan – Mircea Vodă,
    Munteanu Constanin – Mircea Vodă, Panțuru Alexandru, Dedu Dumitru, Tufă Dumitru, Ion
    Nicolae – toți din Mircea Vodă, Ioniță Gheorghe, Daraș Vasile, Datcu Teodora, Puiu Ion,
    Neagu Aurică, Bațog Constantin, Manea Ion, Lungu Gheorghe – toți din 23 August, Simion
    Florea, Trandafir Gheorghe, Scheaua Ana, Radu Constantina, Ciucardel Rada, Mușat Sucuri,
    Marcu Maria, Gatar Naim, Tănase Paul – toți din Valul lui Traian, Nenoiu Grigore din Valea
    Dacilor, Musa Reup din Amzacea, Ștefan Constantin, Vasiliev Anton, Măciucă Lina, Tudose
    Gheorghe, Guzu Mircea, Badea Ion – toți din Amzacea, Zeca Ion, Basturea Stoica, Popa
    Constantin, Luță Ghiba, Luță Alexandrina, Bașturea Traian, Bașturea Vasile, Jojan Vasile,
    Moraru Maria, Ștefan Gheorghe, Șerbu Victoria, Oaie Dumitru, Popa Gheorghe, Oaie
    Sterian, Ștefan Ion, Ștefan Dumitru, Giurcă Gheorghe – toți din Ciorcârlia de Jos, Oprea
    Nicolae, Delea Ion, Gorciu Gheorghe, Stoleacă Alexandru, Zepesi Dumitru, Florescu Ion,
    Neagu Gheorghe, Buică Traian, Vizan Tovi, Gerea Marin – toți din Cobadin, Cocoș Grigore,
    Trandafir Ștefan, Vulpe Nică, Bulgaru Petru, Niu Ion (Cumpăna), Dobre Mihai, Dori Mihai,
    Pacea Constantin, Șapte Ion, Coscodar Florian, Dore Andrei, Dore Constantin, Dorea
    Gheorghe, Dore Hristu, Roșu Constantin, Geogea Hristu, Tocica Nicolae, Zelca Mihăiță,
    Stănică Ion, Pacea Hristu – toți din Cogealac, Păltănea Pompiliu, Agapie Ghiță, Ștefan Ion,
    Firan Gheorghe, Dinu Ion, Moise Dumitru, Picui Constantin, Oprea Ilie, Crețu Constantin,
    Varga Ana, Cacean Marcel, Sava Nicolae, Târcu Ștefan – toți din Basarabi, Muscă Ion, Muscă
    Florea, Mocanu Enache, Paraipan Niță, Ober dinski Elena, Moț Niculae, Popa Elena, Preda
    Savu, Posea Ion (comuna Peștera), Bratu Alexandru, Bratu Dumitru, Bratu Ion, Progan
    Elena – toți din Medgidia, Popa Stana, Popa Vasile din Constanța, profesor Mincă Dumitru,
    Baracu Nicolae, Hafuz Ridvan, Bechir Asim Givan, Suditu Smaranda – toți din Medgidia,
    Radu Ion – Valea Dacilor, Gavrilă Maria – Valea Dacilor, Știrban Ion, Aron Gheorghe, Sali
    Munip – toți din Valea Dacilor.
    Cei peste 575 de membri din comuna Lumina, toți cu adeziuni scrise, reprezintă cea mai numeroasă
    filială sătească din România. Să nu-i uităm pe nici unul, dar îi nominalizăm aici – absolut aleatoriu
    – pe: Auraș Frusina, Andrei Riveica, Andrei Sandu, Alevizache Florica, Aelenei Gheorghița.
    Agibai Gelal, Agibai Sadic, Ali Nafie, Anca Ioana, Anghel Mariana, Agiacai Sulnie,
    Abduraman Cheuser, Arslan Menghiul, Bisag Ioana, Badanac Alexandru, Bogdan Maria,
    Barbalău Alexandru, Bubac Vasile, Baboi Ecaterina, Bordeianu Gheorghe, Bobe Ioana, etc.
    Dragi țărani români și proprietari români de pretutindeni, închipuiți-vă ce ar fi însemnat ca în
    fiecare județ al României să fie înscriși peste 15 000 de țărani, de proprietari în PROPACT – așa
    cum s-a întâmplat cu adevărat în județul Constanța ? De ce aici s-a putut ? De ce nu avem în fiecare
    județ al țării câte un Smarandache Viorel ? Trebuie să știe toți țăranii, toți acționarii din agricultură
    că în județul Constanța – datorită forței deosebite a PROPACT, multe probleme s-au rezolvat aici,
    deși în acest județ erau cele mai complicate probleme. Luați aminte tinerii (copiii și nepoții), care
    continuați (am zis bine continuați ?) lupta părinților voștri în PROPACT ! Fără PROPACT veți fi la
    fel de săraci, la fel de batjocoriți, așa cum au fost batjocoriți de sute de ani moșii și strămoșii,
    părinții noștri. Treziți-vă tineri! Treziți-vă copii!
    178
    Filiala Județeană PROPACT Dolj
    Fota Alexandru, președintele filialei județene
    PROPACT Dolj
    În anul 1994 pe cont propriu am luat parte la aniversarea a unui an de la
    înfiintarea Sindicatului PROPACT, care a avut loc în comuna Căteasca
    Jud. Argeș. Aici am cunoscut personal pe domnul Profesor Dan Drăghici
    initiatorul acestui sindicat, pe domnul Profesor Universitar Emil
    Constantinescu, distinsa doamnă Doina Cornea Profesoară Universitară, Ana
    Blandiana, Petre Mihai Băcanu, mai multi ziariști și mai multi oameni de
    cultură. La acest eveniment am luat parte pe cheltuiala mea ducandu-ma cu trenul
    pana la statia CFR Leordeni si de aici 8 km.
    Înapoiat in comuna mea natala Tamna plin de elan si imbarbatare am
    colaborat nespus de bine cu domnul Inginer Scaueru Presedinte al
    PROPACT Mehedinti. Dar o boala grea venita din senin au facut
    ca zilele domnului Scaueru sa se sfarseasca. Ramas singur pe judet am coptat
    in rindurile PROPACT pe domnul Mares Dumitru din Tr. Severin
    179
    cu care am luat parte la toate congresele, intruniri si sedinte spontane la Bucuresti
    si Focsani pe cont si cheltuiala proprie.
    Una dintre realizari este si infiintarea Sindicatului PROPACT in
    comuna Tamna satul Plopi, condusa de domnul Presedinte Nazdravan
    Ilaru prin S.C. Nr,. 1623 din data de 2008 a Judecatoriei Strehaia.
    Personal am multiplicat statutul si toata documentatia infintarii organizatiilor
    satesti PROPACT si difuzate in zeci de comune din Jud. Dolj si
    Mehedinti.
    Ca si alte asemenea organizatii si PROPACT a avut de suferit.
    De exemplu Vlad Vlad, Irascu, Dinu Costel Toma au sapat la radacina
    acestui Sindicat numit PROPACT. Darjenia, devotamentul si daruirea
    domnului Profesor Dan Draghici a triumfat prin faptul ca a coptat in nucleul
    de conducere unii membri cu mult elan si daruire. De asemenea si domnul Ichim
    Costel, ajutat de domnul Profesor Dan Drăghici si de vechii activisti
    PROPACT si cu multa staruinta, cheltuiala si eforturi fizice au reusit sa
    smulga acest sindicat prin mijloace juridice din mana fripturistilor acest Sindicat si
    care pusesera mana prin metode sarlatenesti pe acest Sindicat creat cu truda si
    devotament cum am aratat mai sus.
    În data de 30 august 1993 s-a constituit Comitetul de Organizare a filialelor locale și a
    Conferinței Județene PROPACT Dolj. Din acest comitet făceau parte: Bălașa Eugen, Vrejoiu
    180
    Prof. Marian Ionescu
    președinte PROPACT
    Dolj
    Chiurtu Constantin
    președinte PROPACT
    Dolj
    Bălan Ilie
    președinte PROPACT
    Dolj
    Pascu, Boagiu Dan, Goga Iosefina, Ionescu Marian, Vasilescu Dorin, Chiurtu Constantin,
    Grigorașcu Constantin, Udrescu Mircea, Nazarov Paul, Voicu Ionel, Anghelescu Sergiu, Bâlă
    Ion. Aici s-a produs un fenomen unic în țară. Comitetul de Organizare constituit de 30 august 1993
    avea să fie refăcut pe 2 octombrie 1993, întrucât apăruse conflicte mari între gruparea Chiurtu
    Constantin și gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin. Pe 26 noiembrie 1993 în prezența
    profesorului Drăghici Dan are loc Conferința Județeană PROPACT Dolj. A fost ales președinte
    Ionescu Marian, vicepreședinți Bălașa Eugen, Gross Nicolae și Bălan Ilie, secretar general
    Chiurtu Constantin, secretar general adjunct Grigorescu Constantin, iar Boju Valentin,
    Marinaș Maria, Radu Gheorghe, Godja Iosefina – membri. Conflictele s-au acutizat la Dolj,
    devenind două conduceri paralele: pe deoparte gruparea Bălan Ilie – Chiurtu Constantic pe
    de altă parte gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin. Din gruparea Bălan-Chiurtu făceau
    parte Tița Constantin, Zaharia Constantin, Godjea Eufrosina, Staicu Mișu, Bătrânu Vasile,
    Niță Constantin, Constantinescu Costel, Vijulie Florea – iar din gruparea Ionescu Marian –
    Vasilescu Dorin făceau parte: Bălașa Eugen, Gross Nicolae, Boju Valentin și Grigorașcu
    Constantin. La Congresul Național din ianuarie 1994 s-au prezentat ambele tabere, Doljul
    participând cu peste 60 de delegați. Foarte interesant gruparea Bălan-Chiurtu creease cele
    mai multe filiale locale și reușise să înscrie la judecătoria Craiova Filiala Județeană
    PROPACT Dolj conform Sentinței Civile 41 din 31 martie 1994 – Dosar Civil 134/PJ/1993, iar
    gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin reușește să anuleze la Tribunalul Dolj Sentința 41
    prin Decizia Tribunalului nr 1 din 1 iulie 1994, în Dosarul Civil nr 2/PJ/1994. Această grupare
    toxică l-a dus în eroare și pe profesorul Dan Drăghici, acesta având mare încredere în Bălașa
    Eugen – președintele AFDPR Dolj. Cei din siajul lui Ionescu Marian nu reușiseră să creeze
    decât două filiale locale PROPACT!... Până la urmă Ionescu Marian și Vasilescu Dorin s-au
    dovedit a fi doi oameni neserioși. Ei au abandonat conducerea națională PROPACT, aleasă inclusiv
    de ei, la cele 3 Congrese Naționale din 1994, 1998 și 2002 și a trecut în tabăra securistului acoperit,
    Iurașcu Adrian Ștefan. Profesorul Dan Drăghici a regretat tot timpul atitudinea sa față de gruparea
    Bălan Chiurtu – care erau cu adevărat alături de PROPACT. Din păcate nici unul nu mai trăiește,
    dar sunt pomeniți, an de an, pe 9 mai în biserica din Căteasca, de preotul inimos – Cornel Sârbu.
    Iată filialele locale PROPACT constituite până la Congresul din ianuarie 1994 de către Bălan și
    Chiurtu Constantin:
    Ansamblul Arhiepiscopiei Craiovei Mitropolia Olteniei Centrul istoric al municipiului
    si Mitropoliei Olteniei Craiova
    181
    ÎPS Versanufie PS Nicodim PS Sebastian ÎPS Irineu, arhiepiscopul
    Craiovei și mitropolitul
    Olteniei
    filiala PROPACT Filiași – Verbița – 146 membri, președinte Blehoiu Nicolae, Brazdăverde
    Constantin al doilea președinte, Badea Iancu vicepreședinte, Badea Marin secretar. Conform
    datelor primite în 1993 – 1994 până în 1999 filiala PROPACT Craiova avea 298 de membri,
    filiala PROPACT Băilești – 112 membri, filiala PROPACT Calafat – 138 membri, filiala
    PROPACT Almași – 38 membri, filiala PROPACT Amărăștii de Sus, filiala PROPACT
    Bucovăț, filiala PROPACT Dăbuleni, filiala PROPACT Afumați, filiala PROPACT Bistreț,
    filiala PROPACT Catane, filiala PROPACT Cioroiași, filiala PROPACT Dăneț, filiala
    PROPACT Ișalnița, filiala
    PROPACT Izvoare, filiala PROPACT Mârșani, filiala PROPAT Moțăței, filiala PROPACT
    Robănești, filiala PROPACT Scăiești, filiala PROPACT Sălcuța, filiala PROPACT Verbița. În
    Dolj erau 1250 membri în filialele sătești și comunale și peste 456 membri în orașe și
    municipiul Craiova. Pe 12 decembrie 1993 în prezența domnului Chiurtu Constantin se
    constituie filiala locală Secui – președinte Sandu Gheorghe, vicepreședinte Băltărețu Dumitru
    secretar Alexandru Dinu și membri Avram Gheorghe și Păun Nicolae. Pe 18 noiembrie 1993
    se constituie filiala locală Mălinești președinte profesor Micu Constantin, vicepreședinte
    profesor inginer Popescu Daniel, secretar profesor Mitrana Ion. Glorie și respect total pentru
    acești dascăli de excepție.
    Pe 22/11/1993 se constituie filiala locală PROPACT din comuna Almaș – președinte Paliu
    Mihai,
    vicepreședinte Gruia Ion, secretar Stănică Nicolae, iar Ciucă Ion, Vălceanu Aurică – membri.
    Acasă la domnul Paliu a ajuns și profesorul Drăghici, unde a fost impresionat de numeroasele
    probleme ridicate de țărani.
    Pe 5/12/1993 se constituie filialala PROPACT din comuna Scăiești satul Valea lui Pătru.
    Președinte Bătrânu Vasile, vicepreședinte Mazilu Ion, secretar Lățea Marin, iar Lepădat Ion,
    Tătaru Ion, Florea Ion – membri.
    Pe data de 6/12/1993 în prezența profesorului Dan Drăghici s-a constituit filiala PROPACT
    Dăbuleni, care avea 232 de membri, președinte Daca Gheorghe, vicepreședinte Dinu Ion,
    secretar Neacșu Florea, iar preoteasa Gheorghe, Cioacă Marin, Petrescu Ștefan, Belu Enache
    – membri.
    Pe 15/11/1993 se constituie filiala locală PROPACT Filiași; președinte Ciucă Claudiu,
    vicepreședinte Perșu Mircea, secretar Grigorie Constantin, iar Zaharia Ilie, Jderu Sava,
    Burchel Ion – membri.
    Pe 18/12/1993 se constituie filiala PROPACT Bistreț; președinte Raicea Ion, vicepreședinte
    Gâdea Marin, secretar Florea Ion, iar Raicea Constantin, Deliu Ion, Olaru Dumitru –
    membri.
    Pe data de 17/11/1993 se constituie filiala locală PROPACT Bucovăț, președinte Bălan Ilie,
    vicepreședinte Băileșteanu Paul, secretar Toma Ion, iar Rotaru Ion, Sașa Constantin și Sașa
    Eugen – membri.
    Pe data de 11 decembrie 1993 se constituie filiala PROPACT Ișalnița; președinte Diroiescu
    182
    Răducanu, vicepreședinte Bălașa Iulian, secretar Firu Marian, iar Ivan Ion, Grigore Angela,
    Pătrașcu Ion și Tudose Ilie – membri.
    Pe data de 29 octombrie 1993 în prezența profesorului Dan Drăghici se constituie filiala
    PROPACT din Amărăștii de Sus, președinte Tița Constantin, vicepreședinte Nica Mihail,
    secretar Carantină Ștefan, iar Preda Gheorghe și Grigorie Miltiade – membri.
    Pe 20 octombrie 1993 se constituie filiala PROPACT Dăneți; președinte Stănărache Petre,
    vicepreședinte Poroșnicu Victor, secretar Poroșnicu Mircea, iar Neațu Dumitru, Voicu
    Dumitru și Boboc Ion – membri.
    Dansuri populare din Dolj Țărancă din Dolj Costume populare din Dolj
    Case vechi din Dolj
    Tudor Gheorghe și spectacolul simfonic Taraful de muzică populară al lui Tudor Gheorghe,
    format din lăutari originari din Căteasca, Argeș
    Nominalizăm și alte filiale locale precum și pe președinții acestor filiale:
    Filiala PROPACT Plopșori – președinte Tudor Petre
    Filiala PROPACT Măceșu de Jos – președinte Chiurtu Ion
    Filiala PROPACT Hunia – președinte Brandibur Ilie
    Filiala PROPACT Sărata – președinte Constantinescu Costel
    Filiala PROPACT Terpezița – președinte Cârtina Ilie
    Filiala PROPACT Corlate – președinte Spătărelu Florea
    Filiala PROPACT Predești – președinte Cârstoiu Marin
    Filiala PROPACT Braniște – președinte Vijelie Florea
    Filiala PROPACT Cernătești – președinte Dumitru Alexandru
    Filiala PROPACT Coșoveni – președinte Andreescu Marin
    Filiala PROPACT Bârca – președinte Stănescu Adriana
    183
    Filiala Dolj putea să fie la fel de puternică ca și filiala Constanța. O vină și-a însușit-o și
    profesorul Dan Drăghici, care trebuia să procedeze – cum a procedat la Constanța, adică să-i
    anihileze total pe cei din gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin. Odată cu decesul celor
    trei: Chiurtu Constantin, Bălan Ilie, Ionescu Marian filiala este condusă de un om formidabil
    – Fota Alexandru – care are 94 de ani și nu se lasă. Luptă zi de zi pentru PROPACT Dolj, dar
    și pentru PROPACT Mehedinți. Avem și noi cele două scrisori foarte interesante ale domnului
    Fota, trimise primului ministru în 2006, dar și altor instituții ale statului Român, în care arată
    neregulile de la primăria Tâmna și de la Primăria Prunișor din județul Mehedinți. Domnul
    Fota a scris și ANRP-ului, dar tot degeaba. Ne-au scris cu năduf și alți membri din Dolj: Mitu
    Anghel Florian din Craiova un luptător adevărat, un om care se implică cu sufletul în
    PROPACT, domnul Călușaru Marin din comuna Podea care s-a implicat în organizarea de
    filiale PROPACT în comunele Drănic, Foișor, Valea Stanciului, Maglavit, Cetate; Stănescu
    Petre din comuna Moțăței care a venit la București în 1994 cu un tractor al său, participând la
    meeting-ul PROPACT din Piața Aviatorilor; Nițu Toma din Robănești, Mitrică Nicolae din
    Craiova, Bobei Alexandru din Craiova, Latai Marin din Scăiești – Valea lui Pătru, doctor
    Păluraru Traian din Craiova, inginer Tudor Petre din Craiova, inginer Grigore Miltiade din
    Amărăștii de Sus, Gagea Mihaela Anca din Craiova, Lăutaru Veruța din Plenița, Enache
    Ioana din Ostroveni, Staicu Nicolae din Amărăștii de Sus, Oprea Marin din Dobrotești, Begu
    Marin, Staicu Mișu, Soșu Ștefan, Marinescu Nicolae, Bița Constantin, Iliușcă Dumitru, Begu
    Marin, Oprea Cezar, Gorun Marin, Constantinescu Ion, Pața Steriu Ioan. Toți aceștia sunt
    numai o mică parte din cei peste 4900 de membri ai Filialei Județene PROPACT Dolj.
    În Dolj comuniștii au strâns pământul Olteniei bogate în multe SA (fostele IAS-uri):
    SC Agricola Băilești SA SC Agrofruct Moțăței SA SC Agroservice Poiana Mare SA
    SC Agroind Dunărea SA SC Agrozootehnica Plopșor SA SC Agricola Leu SA
    SC Agroind Brabrova SA SC Agrocelactis Rost SA SC Crasar Craiova SA
    SC Hortiprod Breasta SA SC Agrozootehnica Robănești SA SC Agroprod Găiești SA
    SC Agroind Craiova SA SC Agroind Savini Piscul Sadovei SA SC Horticola Boureni SA
    SC Agroindustrială Dăbuleni SA SC Ceruna Segarcea SA SC Agroind Jubega SA
    SC Agroindservice Craiova SA SC-SDE Craiova SA SC Legumicola Urcicuța SA
    SC Agroind Măceșul de Jos SA
    Scriitori reprezentativi și personalități culturale din Dolj care
    și-au tras obârșia din tradițiile satului românesc
    184
    185
    186
    Filiala Județeană PROPACT Dâmbovița
    Pe data de 9 septembrie 1993, în prezența profesorului Dan Drăghici și a doctorului Ovidiu
    Șerban – vicepreședintele PROPACT se constituie Comitetul de Organizare a filialelor locale și a
    Conferinței Județene PROPACT Dâmbovița. Comitetul de Organizare îi cuprindea pe: colonel în
    rezervă Emil Popescu – Valea Mare, profesor Teodor Popescu – Răcari, Ion Gheorghe Surugiu
    – Mărcești Serachitopol Dumitru – Târgoviște, profesor Ghiculescu Mihai, Constantin
    Constantin – Mătăsaru, Andronescu Sorina – Târgoviște, Longin Vătășescu – Pietroșița,
    Tomescu Eugenia – Cobia, inginer Dobrescu Marin din Mănești,
    Licsandru Ion din Bilciurești, Ciojulescu Nicu – Bilciurești, Mitrescu Teodor – Târgoviște,
    Gherghe Ion – Târgoviște, Poienaru Șerban – comuna Vârfuri, profesor Andreescu Constantin –
    Tătărani, Oprescu Nicolae – Voinești. Pe data de 8 octombrie 1993, în prezența profesorului Dan
    Drăghici, se desfășoară Conferința Județeană PROPACT Dâmbovița, unde au fost aleși statutar:
    președinte, inginer Mitrescu Teodor, vicepreședinți Constantin Constantin – Mătăsaru, Marin
    Nicolae – Găești, Vătășescu Longin, Pietroșița, secretar general – Popescu Nicolae -
    Târgoviște, secretar general adjunct, Nicolescu Ovidiu, iar Ion Ion – Petrești, Bragorenco
    Ioana – Târgoviște, Cristache Gheorghe, Oprea Nicolae – membri. Până la Conferința
    Județeană se constituiseră deja Filialele:
    Filiala PROPACT Poiana – 24 membri, filiala PROPACT Mătăsaru – 67 membri, filiala PROPACT
    Slobozia Moară – 144 membri, filiala PROPACT Pietroșița – 28 membri, filiala PROPACT Târgoviște,
    filiala PROPACT Mârcești – 121 membri, filiala PROPACT Râzvad – 35 membri, filala PROPACT
    Șelaru – 24 membri, filiala PROPACT Crânguri – 25 membri, filiala PROPACT Mogoșani – 29
    membri, filiala PROPACT Cobia – 40 membri, filiala PROPACT Bănești – 32 membri, filiala
    PROPACT Găiești – 117 membri, filiale PROPACT Jugureni – 24 membri, filiala PROPACT
    Dragodănești – 21 membri, filiala PROPACT Voinești – 17 membri, filiala PROPACT Morteni – 25
    membri, filiala PROPACT Fieni – 28 membri, filiala PROPACT Conțești – 25 membri, filiala
    PROPACT Potlogi 21 membri, filiala PROPACT Lucieni – 29 membri, filiala PROPACT Văcărești –
    114 membri, filiala PROPACT Lungulețu – 118 membri, filiala PROPACT Corbii Mari – 27 membri,
    filiala PROPACT Valea Mare – 25 membri, Filiala PROPACT Comișani – 24 membri, Filiala
    PROPACT Vișina 22 membri, Filiala PROPACT Vulcana Pandele Băi – 29 membri, filiala PROPACT
    Nucet – 42 membri, filiala PROPACT Hulubești – 62 membri, filiala PROPACT Runcu – 64 membri,
    filiala PROPACT Moroieni – 42 membri, filiala PROPACT Niculești – 32 membri, filiala PROPACT
    Gheboaia, comuna Finta – 121 membri.
    187
    Ec. Mitrescu Teodor,
    președinte fondator
    filiala județeană
    PROPACT Dâmbovița,
    fost deținut politic
    ÎPS Nifon Casă veche Port popular din județul Dâmbovița
    Toate filialele locale s-au constituit în adunări locale cu procese verbale de constituire. Aceste
    procese verbale au fost ascunse sau pierdute de Vlad Vlad, secretarul general al PROPACT.
    Domnul Mitrescu Teodor mi-a declarat personal că i-a înmânat lui Vlad Vlad toate procesele
    verbale de constituire ale filialelor locale din județul Dâmbovița. Filiala județeană PROPACT
    Dâmbovița avea 1949 de membri, În comuna Butimanu, filiala locală s-a constiuit în prezența
    profesorului Dan Drăghici. Erau peste 350 de membri. Aici am asistat la o revoltă serioasă a
    țăranilor din Butimanu împotriva lui Vadim Tudor, a sorei lui Vadim Tudor și a unui
    tractorist – șeful secției de tractoare a fostului CAP Butimanu. Această clică pusese mâna pe
    toată averea CAP-ului: secția de tractoare cu peste 30 de tractoare și alte mașini și utilaje
    agricole, 14 grajduri, o brutărie foarte mare, cu etaj, un lac cu pește de 14 ha. Sala Căminului
    Cultural din Butimanu era neîncăpătoare în ziua de 7 septembrie 1994. Toate mizeriile de la
    Butimanu au fost scoase la iveală de domnul Dumitrescu Gheorghe, președintele PROPACT
    Butimanu – care avea să moară în condiții foarte suspecte la nici un an de zile de la acest
    scandal, pe care noi PROPACTUL l-am prezentat în toată amploarea lui presei centrale.
    Merită să nominalizăm aici nume importante – vânate ani de zile de securiștii lui Vadin
    Tudor: Preda Nicolae, Dinu Alexandru, Grigore Mihai, Bădulescu Petre, Duță Ion, Badea
    Gheorghe, Grigore Constantin, Tudor Ion, Cerbu Constantin, Ene Vlăduț, Sanda Vasile, Popa
    Alexandru, Panait Nicolae, Toma Ion, Liontescu Ilie, Trandafir Ion, Popescu Petre, Ghiță Ion,
    Berechet Marin, Dumitru Gheorghe. Nu putem să nu-i nominalizăm pe cei mai activi membri
    ai PROPACT din filialele constituite în 1993: Surugiu Ion – Mărcești, Vătășescu Gheorghe,
    Vătășescu Eugen și Manolescu Alexandru – Pietroșița, Marinescu Vasile, Roman Cornelia,
    Nino din Lungulețu ca și Neacșu Marin tot din Lungulețu, Cristache Gheorghe – Mănești,
    Bălășescu Mihai – Pietroșița, Enescu Ilie, Popa Gheorghe, Seceleanu Cornel, Slobozia Moară,
    Neagu Gheorghe, Ionescu Gheorghe, Vlăsceanu Ion, învățător Dudus Virgil și soția sa Duduș
    Paula, toți din Șelaru, Tomescu Eugenia, Cobia, Maria Șerban din Vulcan Abăi – mama
    doctorului Ovidiu Șerban, Lăcătuș Geta, preot Milea Vasile, Grecu Clement, Dinu Tudor,
    Șerban Valeria din Valea Mare, Emil Popescu, Teodor Popescu – Bilciurești, Licsandru Ion,
    Cioiulescu Nicu, Poienaru Șerban – Vârfuri.
    Dansuri populare din Dâmbovița Ion Dolănescu Ion Dolănescu și Maria
    unul dintre cei mai mari Ciobanu, un cuplu
    cântăreți de muzică po- greu de egalat în muzica
    pulară din România populară românească
    188
    Scriitori reprezentativi și oameni de cultură din județul
    Dâmbovița
    189
    190
    După decesul domnului Mitrescu Teodor filiala a fost preluată interimar de domnul Neagu
    Stelian, din comuna Finta – sat Gheboaia. La Gheboaia domnul Iacov, împreună cu fiul său,
    preotul satului, au creat o filială puternică pentru care s-a obținut și personalitate juridică proprie.
    Nu au fost prea multe filiale sătești, comunale și orășenești care au obținut și personalități juridice
    proprii. În Dâmbovița a fost singura filială. Au mai existat filialele: din comuna Parava, Bacău,
    filiala satului Urluieni – comuna Bârla, Argeș, filiala din comuna Sâmbăta de Sus, județul Brașov,
    filiala comunală Vidra, județul Vrancea, filiala din Salcia, județul Teleorman. Toate aceste filiale
    sătești și comunale s-au constituit juridic după 2005. Grație domnului Mitrescu Teodor Filiala
    Județeană PROPACT Dâmbovița a avut sediul în prefectura Târgoviște, domnul Mitrescu fiind și
    membru în Comisia județeană de Fond Funciar Dâmbovița, iar după decesul său i-a urmat domnul
    Neagu Stelian din Gheboaia. La congresul din 23-24 ianuarie 1994 Filiala Județeană PROPACT
    Dâmbovița a participat cu 35 de delegați. A fost o filială cu activitate bună. Vom nominaliza numai
    o parte din cei peste 1900 de membri ai Filialei Județene PROPACT Dâmbovița: Constantin
    Dumitru – Valea Călugărească, Lazăr Stelian, Ianculescu Alexandru – Pietroșița, Bogdan Stan
    – Morteni, Marinescu Vasile – Lungulețu, preot Ion Surugiu – Mărcești, Văduva Mihai –
    Mătăsaru, Eftimescu Grigore – Târgoviște, George Grigore – Târgoviște. În 2008 primesc o
    scrisoare de la domnul Mitrescu care avea să se stingă peste câțiva ani. Modul cum i-a prezentat pe
    Neagu Stelian de la Finta – Gheboaia și pe doamna Bragorenco din Târgoviște mi-a dat de gândit,
    dar nu am dat prea multă importanță. Cert este că după decesul domnului Mitrescu nu s-au mai
    constituit filiale sătești și comunale. Să-i fixăm pentru memoria Dâmboviței pe: Cristache
    Gheorghe – Mănești, Roman Cornelia – Lungulețu, Ionescu Ion – Slobozia Moară, Chitea
    Florea – Pietroșița, Dumitrescu Dumitru – Slobozia Moară, Vlăsceanu Ion – Slobozia Moară,
    Popescu Gheorghe – Drăgănești, Badea Radu, Oancea Aurica, Stănescu Ion, Milea Valentin,
    Popa Ion, Popa Mihai, Dinița Gheorghe – Toți din Slobozia Moară, Nunu Maria – Tărtășești,
    Toma Nicolae – Poiana, Iancu Ion – Poiana, Lamba Ilie – Poiana, Lambă Ion, Tache
    Gheorghe, Iancu Dumitru, Iancu Ghoerghe – toți din Poiana, Croceru Ion – Pietroșița, Beșoi
    Dumitru – Petrești, Nistor Ion – Târgoviște, Popescu Sorin – Moreni, Joița Dănuț – Moreni,
    Copoi Mihail Ioan – Moreni, Gheorghe Elena – Târgoviște, Popescu Emil – Valea Mare,Haja
    Elena – Nucet, Tomescu Nicolae – Cobia, Ghenu Dumitru – Petrești sat Puntea de Greci,
    Georgescu Ion, Vintilă Paula Victoria – Pietroșița, Lăzărescu Nicolae – Corbii Mari, Bădoiu
    Ana – Cobia, Pușcașu Zamfir, Mătăsaru, Văduva Vasilica – Puțu cu Salcia, Călin Constantin
    – Uluiești, Coman Eugeniu – Bâldana, Mihalache Eugen – Găiești, Ghiță Păuna – Tărtășești,
    Burcea Mircea – Tărtășești, Dumitru Dumitra – Tărtășești, Tache Constantin – Poiana, Radu
    Virgil – Poiana, Manea Niculina, Peu Ion – Poiana.
    Nu se putea să nu existe și în Dâmbovița un număr destul de mare de SC SA:
    SC Creiași Crevedia SA SC Solex Băleni SA SC Suinprod Bilciurești SA
    SC Agrincor Cornățelu SA SC Hortex Lucieni SA SC Agricola Prodas Târgoviște SA
    SC Pifco Pucioasa SA SC Horticola Conderac Moreni SA SC Avicola Crevedia SA
    SC Tera Titu SA SC Pomicolă Valea Mare SA SC Service Târgoviște SA
    SC Agroindustriala Târgoviște SA SC Seratan Târgoviște SA SC Avicola Titu SA
    SC Agri Găiești SA SC Avicola Găiești SA SC Sagricom Tărgoviște SA
    191
    Fermieri mici și mijlocii, reprezentativi din mai multe județe
    ale țării
    Nemeș Nicolae, Oltean Ovidiu Raluca Marian din Dragu Mihai Marius Molnar Laszlo din Arad
    din Alba Alba din Alba
    Vasile Marius din Brăila Popa Alexandru din Brăila Popa Tudorel din Vrancea Căpraru Dorin din Vaslui
    Tiberiu Herle din Timiș Ginerică Marieta din Buzău Vișinoia Dumitru din Costoiu Ionuț din
    Constanța Constanța
    Romanet Constantin din Dobre Petre din Dolj Burciu Victor din Ialomița Ing. Preda Gheorghe din
    Constanța Șindrilița, Ilfov
    192
    Băcanu Cosmin din Teleorman Șandor Cristian din Timiș Marin Marian Adrian din Iancu Ion din Buzău
    Buzău
    Teodor Aflat din Sibiu Fermier din Timiș Secman Dan din Arad Cătălin și Adrian Cordea
    din Giurgiu
    Dumitru Marian din Ilfov Adrian Răureanu din Brăila Ciupa Tinel din Timiș Schiopu Bogdan din
    Teleorman
    Neblea Stelian din Teleorman Lingureanu Silviu din Vrancea Preduț Ioan din Alba Negrei Alin din Arad
    193
    Muntean Iosif din Alba Samson Vasile din Neamț Turdean Emil din Cluj Ciucoș Marius și Szabo
    Apor din Satu Mare
    Răuța Ioan din Bacău Mureșan Claudiu Aurel Hotnog Vasile din Văsîi Iulian din
    din Alba Brăila Brăila
    Filiala Județeană PROPACT Galați
    Încă din 7 mai 1993, ca urmare a articolului din ,,România Liberă”, la Galați s-a creat un
    colectiv care i-a delegat pe domnii Dobrin Lascăr, Chivu Iulian și Arfire Ioan – toți din Galați să
    participe în data de 9 mai 1993 la Adunarea Națională de la Căteasca Argeș, pentru constituirea
    PROPACTULUI. Aceștia sunt printre primii fondatori ai PROPACT de la Galați, la nivel național.
    Pe 10 iulie 1993 s-a încercat constituirea unui Colectiv de Organizare a filialelor locale PROPACT,
    dar încercarea nu a fost validată, pentru că nu participase nimeni din Conducerea Națională, stabilită
    la Căteasca, pe 9 mai 1993. Aici se hotărâse – pentru evitarea unor acțiuni nesincere, că nicio
    adunare, în niciun județ nu poate fi acceptată, dacă nu participă o persoană autorizată din
    Conducerea Națională. La Galați, deabia pe 10 octombrie 1993, în prezența profesorului Dan
    Drăghici, se crează Comitetul de Coordonare și de Organizare a filialelor locale PROPACT și a
    Conferinței Județene PROPACT Galați. Din acest Colectiv de Organizare făceau parte: Ghețu
    Constantin – Șendreni, Teodor Petru – Galați, Chiculiță Aurel – Galați, Ioan Vasile – Galați,
    Cocei Gheorghe – Galați, Botez Constantin Sterian – Galați, Mitan Virgil – Galați, Olaru
    Elvira – Galați, Tuța Maria – Galați, Nicolescu Gheorghe – Galați, Zaharia Ion – Galați,
    Căpriță Viorica – Galați, Peticilă Ștefan – Galați, Bichir Costache, Stângă Vasile, Burtea
    194
    Dr. Cenușa Veronica
    președinte al filialei
    județene PROPACT
    Galați
    Prof. Chirvăsuță
    Teodor, președinte
    al filialei județene
    Galați, zona
    Tecuci
    Maxim Mihai din
    comuna Nărtești,
    sat Gohor, președinte
    PROPACT
    Galați (interimar)
    Vasilica, Panu Nicu, Cavadia Mihai (din familia Lambrino), Tulbure Marieta, medic Cenușă
    Veronica, Donțu Iordache, Iacob Elena – deputat de Galați în Parlamentul României, Corciovei
    Constantin, Ciomiciuc Ion, Mitulescu Gheorghe, grupul de organizare al PROPACT din
    Tecuci: Trandafir Larisa, Chebac Ștefan, Costin Petrache, Mitu Nicolae, Bocăneală Vasile,
    Codestru Ioan, Donea Nicolae, Capătă Cezar. Atunci am constatat cu stupoare că nici unul din
    cei trei inițiatori – care venisă la Căteasca pe 9 mai 1993, nu erau prezenți la adunarea din 10
    octombrie 1993, adunare care a hotărât că acest grup minor nu putea să exercite acțiuni în numele
    PROPACT și pentru PROPACT în județul Galați. Mie personal mi-a părut rău, dar Regulamentul
    era Regulament pentru toți. La Galați, ca și la Botoșani s-au creeat două filiale: o filială în zona
    Galați și cealaltă filială în zona Tecuci.
    Biserica Precista Biserica catolică din Galați Arhiepiscopia Dunării de Jos
    Galați
    Vizita canonică a patriarhului României în Episcopi catolici din Galați ÎPS Casian
    arhiepiscopia Dunării de Jos din Galați
    Dansuri populare din județul Galați Obiceiuri de Crăciun din Galați
    195
    Port popular din Galați Carmen Teodorașcu și Mihai Trifan, doi
    cântăreți de muzică populară din Galați
    Poarta de Han Turcesc din Galați Monumentul lui Mihai Eminescu Alexandru Jula, cântăreț
    din Galați emblematic pentru Galați
    și pentru România
    Conferința Județeană PROPACT Galați a avut loc pe 29 decembrie 1993 în prezența
    profesorului Dan Drăghici, președintele PROPACT. Atunci a fost ales statutar, prin vot secret:
    președinte – medic Cenușă Veronica – Galați, vicepreședinți: Capătă Cezar – Cudalbi, Sandu
    Haralambie – Galați, profesorul Chirvăsuță Teodor – Tecuci, secretar general Iacob Elena –
    Galați, parlamentar, Pavel Ion – secretar general adjunct, iar Capătă Gheorghe, Tulbure
    Marieta, Chiriac Alexandru, Diaconiță Ghiță, Grigoriu Oltița – membri.
    Pe data de 28 mai 1994 – în prezența domnului doctor docent, Stănescu Zenobie – din
    Conducerea Națională PROPACT – a avut loc o mare adunare la Galați, la care au participat și
    reprezentanți ai Parlamentului (deputații Paul Păcurar, Iacob Elena, domnul Vieru, domnul
    Georgescu). În 1995 filiala PROPACT Tecuci capătă personalitate juridică. Președinte profesor
    Chirvăsuță Teodor, vicepreședinți Vieru Ștefan, Noica Matei și Susanu Ene, secretar general
    Matei Ștefanache, secretar general adjunct Panaite Ion, iar Manole Constantin, Brehoi
    Gheorghe, Andronic Visarion, Crihană Aurica, Negrea Alexandru – membri. În zona Tecuci
    erau constituite filialele:
    Filiala PROPACT Gohor și Nărtești – președinte Maxim Mihai, membri activi Hiloti Ion,
    Panaite George, Câta Coman, Poiană Ion, Ciuceanu Ion, Sârghie Costache, Pintilie Neculai,
    Costin Petrache.
    Filiala PROPACT Munteni și filiala PROPACT Negrilești – președinte Groza Neculai,
    membri
    Gaibăr Ion, Ivan Petru, Jugaru Evanghelică, Marin Alexandru, Maftei Gheorghe, Nițu Ion,
    Giurgica Ion, Irimia Costică, Ioan Vasile, Filimon Dumitru, Marin Gheorghe, Rotaru
    Gheorghe.
    Filiala PROPACT Țepu, președinte Chiriac Alexandru, membri: Oiță Grigore, Antohe Ion,
    Nistor Călin, Ciucă Constantin, Chiscop Pavel, Rugină Ștefanache, Leahu Vasile, Pamfil Ion,
    196
    Poroșnicu Zamfir, Ariton Ion, Fertu Costică.
    Filiala PROPACT Drăgușeni, președinte Gădină Ștefan, membri: Totlici Mitrică, Istrate
    Serafim, Grigoraș Alexandru, Doca Fotache, Stan Gheorghe Ion, Bouraș Costache, Hălășag
    Spiru, Mânza Gică.
    Filiala PROPACT Tecuci a fost înregistrată juridic conform Sentinței Tribunalului Galați din
    22/11/1999 – Sentința Civilă 24 în Dosarul Civil 30/PJ/1995 – definitivă pe 2/11/1995
    Filiala PROPACT Galați nu a primit personaliate juridică, pentru că nu s-au interesat cei din
    conducerea județeană de așa ceva. La Tecuci era acest om excepțional – Chirvăsuță Teodor –
    care reușise până în 1995 să constituie 28 filiale locale cu peste 1150 membri.
    În zona Galați erau constiuite filialele:
    Filiala PROPACT Galați – 320 membri, filiala PROPACT Borcea – președinte Murgoci
    Constantin, filiala PROPACT Ivești – președinte Petrache Ionel, filiala PROPACT Corni –
    președinte Ungureanu Ghiorghiță. Nu putem să ocolim adevărul. În zona Galați au fost puține
    filiale locale, puțini membri, puține acțiuni, dar merită să-i lăudăm pe fondatori: Murgoci
    Constantin – Barcea, Constantin Chiscop – Țepu, Neculăieși Olga – Galați, Petrache Ionel –
    Ivești, Papuc Petru, Vieru Ștefan, Ungureanu Ghiță – toți din comuna Corni. În anul 1996 ni
    se comunică situația de la Tecuci: la Nărtești și Gohor erau 139 membri, iar domnul Maxim
    Mihai era un președinte foarte activ. El a ajutat mulți membri necăjiți chiar și în instanțele de
    judecată. S-a ajuns până la CEDO. La filialele PROPACT Slobozia, Corni, Ghidigeni erau
    331 membri, la filiala PROPACT Țepu – 130 membri, la filiala PROPACT Negrilești comuna
    Munteni – 102 membri, la Fărțănești – 42 membri (aici președinte Frasin Dumitru,
    vicepreședinte Carp Enache, secretar Butuc Toader; filiala PROPACT Șendeni – președinte
    Munteanu Sandu, vicepreședinte Stoica Manea, secretar Fotachi Ghiță. Nu-i vom uita pe
    Zotescu Georgeta – Galați, pe membri din filiala satului Sivița – președinte Munteanu
    Nicolae, pe membri din filiala Oancea – președinte Chiriac Alexandru, vicepreședinte Călin
    Costică, pe membri din filiala Slobozia – Corni – 38 membri, președinte Stanciu Gheorghe,
    vicepreședinte Axenie Vasile, secretar Pruteanu Laurențiu; filiala PROPACT Tălpigi,
    președinte Sălăvăstru Ion, vicepreședinte Huștiu Gică.
    Pe data de 25/11/1997 în prezența profesorului Dan Drăghici se face o nouă conferință
    PROPACT la Tecuci și se fac noi alegeri. Președinte Chirvăsuță Teodor, vicepreședinți: Costin
    Petrache – Negrilești, Maxim Mihai – Gohor-Nărtești, Condrea Costantin – Tecuci, secretar
    general Ștefan Vieru – Țepu, secretar general adjunct Lazăr Veronica, iar Pătărniche
    Gheorghe, Rășcanu Gheorghe, Chiriac Alexandru, Mihale Constantin, Tomiță Alexandru –
    membri.
    Scriitori și personalități culturale din Galați, care-și trag
    rădăcinile din tradițiile țărănești
    197
    198
    În anii 1994 – 1995 membri conducerii naționale PROPACT au fost repartizați pe județe – pentru a
    analiza activitatea PROPACT în fiecare județ în perioada 1993-1995. Nu vreau să trec peste acest
    aspect, peste acest episod, pentru că el confirmă seriozitatea cu care se lucra în acest Sindicat, de
    foarte mulți oameni, care nu erau plătiți pentru tot ceea ce făceau. Ion Diaconescu spunea că acest
    Sindicat este un ,,Sindicat al inimilor țăranilor”. Trebuia să știm la sfârșitul anilor 1995 ce relații
    erau între membri conducerilor județene PROPACT. Până pe 1 februarie 1996 nu se vor ține
    Conferințe Județene la PROPACT, decât numai dacă sunt cazuri care impun schimbări la vârful
    conducerilor județene PROPACT. În această perioadă s-au controlat documentele PROPACT
    (Adeziuni, Procese Verbale cu constituirea filialelor sătești, comunale, orășenești, scrisorile venite
    de la membri PROPACT și ce răspunsuri s-au dat la aceste scrisori, situațile financiare, modul cum
    s-au făcut conferințele de presă pentru popularizarea PROPACT în presa locală, cum au colaborat
    reprezentanții PROPACT cu primăriile și prefecturile, cum și-au făcut datoria reprezentanții
    PROPACT în Comisile Județene de Fond Funciar, cum au fost atrași specialiștii din agricultură și
    din silvicultură, ce proteste, ce pichetări au fost făcute pentru restituirea proprietăților, ce contribuții
    noi au avut reprezentanții PROPACT din fiecare județ pentru modificarea Legilor 15/1990, 18/1991,
    Legii Arendei 1994. Filiala Județeană PROPACT Galați a venit cu 28 de delegați la Congresul
    Național din 23-24 ianuarie 1994. După 2000, domnii Chirvăsuță Teodor și Maxim Mihai ne-au
    părăsit, trecând la Domnul. Mulți ne-au părăsit prin inactivitate și poate că au avut dreptate, pentru
    că ei nu erau plătiți să facă așa ceva. Nimeni nu lucrează fără bani... După 2005 i-am dat
    împuternicire domnului Giurgea Iorgu din Galați ca președinte interimar, dar nu s-a implicat, așa
    că filiala PROPACT Galați a început să scadă vertiginos. Păcat, pentru că în județele Galați, Tulcea,
    Brăila sunt cele mai mari probleme cu reconstiturea și restituirea proprietăților. Ca în fiecare județ al
    țării și la Galați au fost oameni excepționali, țărani și proprietari, care nu erau împinși de nimeni să
    vină și să lupte în PROPACT, decât doar de memoria nepieritoare a moșilor și strămoșilor lor, care
    199
    le-au lăsat cu limbă de moarte să le aducă în bătătura lor, proprietățile furate de comuniști. Îi vom
    nominaliza aleatoriu pe cei care fac parte din cei peste 2 000 de membri PROPACT, care s-au
    înscris în PROPACT, începând cu anul 1993: Petrache Ionel – Ivești, Neculăieși Olga – Galați,
    Ungureanu Ghiță – Corni, economist Palachia Gheorghe, Chiscop Gheorghe – Munteni,
    Hulea Ion – Nicorești, Chischop Gheorghe – Negrilești, Steriade Alexandrina, Nicoară Enache
    – Tecuci, Rotaru Marin – Munteni, Roman Dumitru – Negrilești, Roșu Constantin, Pauleț
    Mihai, Pușcașu Culiță, Carp Miluță, Costache Neculai, Bârzgău Emil, Berescu Dumitru,
    Cuptor Gheorghe, Rotaru Gheorghe, Capotă Eleonora – Galați, Capotă Sorin – Galați.
    Și în județul Galați au existat multe Societăți Comerciale agriole SA:
    SC Agroind Dealul Bujorului SA SC Horincia Berești SA SC Agrisop Holding SA
    SC Brates Frumușița SA SC Nicorvin Tecuci SA SC Rareș Galați SA
    SC Agrogal Galați SA SC Proilcef Șendreni SA SC Avicola Galați SA
    SC Agrovin Ivești SA SC Zătun Galați SA SC Sunprod Cosmești SA
    SC Mălina Smârdan SA SC Abgal Bodolan SA SC Suinprod Independența SA
    SC Agrotec Tecuci SA SC Agroprod Galați SA SC Seromgal Galați SA
    SC Agrimat Matca SA
    Filiala Județeană PROPACT Gorj
    Pe data de 7 octombrie 1993 la Târgu Jiu, în
    strada Ecaterina Teodoroiu 35 s-a constituit,
    în prezența profesorului Dan Drăghici,
    Comitetul de Organizare a Filialelor
    PROPACT și a Conferinței Județene
    PROPACT Gorj, care se va desfășura pe 5
    decembrie 1993. Din acest comitet au făcut
    parte: inginer agronom Paveloiu Stelian –
    Târgu Jiu, Stănică Constantin – Târgu
    Jiu, Nicolescu Vasile – Târgu Jiu, Andrei
    Maria – Târgu Jiu, Cochină Aurelian – Bălănești, Comănescu Aurel – Târgu Jiu, Croitoru Ion
    – Brănești, Bălan Constantin – Arcani, Ștefănoiu Ion – Târgu Jiu. În județul Gorj au fost
    constituite filiale locale în:
    Filiala PROPACT comuna Bărbătești – președinte profesor Mangu Ion, vicepreședinte
    Cumpănașu Aistide, secretar preot Lupulescu Gheorghe, iar Iordache Constantin, Munteanu
    Grigore, Vlăduțoiu Nicolae, Constantinescu Tiberiu – membri.
    Filiala PROPACT Ciuperceni – președinte Albulescu Victor, vicepreședinte Boștina Vasile, iar:
    Cornea Ioan, Cerceloiu Vasile, Covrig Dumitru, Dobrescu Solomon – membri.
    Filiala Mutru-Râpa, președinte Epure Consantin, vicepreședinte Andrei Mircea, secretar
    Ciucă Pavel, iar Crețu Ion, Ciucă Gheorghe – membri.
    Filiala PROPACT Berlești – președinte Popescu Emanoil, vicepreședinte Cotescu Aurel,
    secretar Motorgeanu Ioniță, iar Barbu Emanoil, Pegeanu Ion, Scornea Dumitru, Dumitrașcu
    Ion – membri.
    Filiala PROPACT Aninoasa – președinte Pupăză Ion, vicepreședinte Crăciun Ion, secretar
    Mandia Iancu, iar: Bădescu Victor, Samaldac Constantin, Ciobănoiu Ilie – membri.
    Filiala PROPACT Târgu Jiu – președinte profesor universitar Mihăiță Gheorghe, Stănică
    Constantin – vicepreședinte, Ceaușu Constantin – secretar, iar Brelea Toma, inginer Cartianu
    Nicolae, Ciocăzeanu Filimon, Brebenel Ion, Andrei Pătru, Popa Aurel (ultimii doi – avocați),
    inginer agronom Căețan Mihai, inginer Catrinoiu Matei – Bălești.
    200
    Ing. agr. Paveloiu
    Stelian, Târgu Jiu,
    președinte al
    filialei județene
    PROPACT Gorj
    Biserica Sf. Apostoli Petru și Biserica Sf. Împărați PS Vincențiu ÎPS Irineu
    Pavel din Târgu Jiu din Gorj
    Case vechi din Gorj Muzeul Teohari Antonescu port popular din
    Gorj
    Conferința Județeană PROPACT Gorj s-a ținut în data de 5 decembrie 1993, în prezența
    profesorului Dan Drăghici, când au fost aleși prin vot secret: președinte inginer agronom Paveloiu
    Stelian – Târgu Jiu, vicepreședinți: profesor universitar Mihăiță Gheorghe – Târgu Jiu,
    Nicolescu Vasile – Târgu Jiu, Ștefănoiu Ion – Târgu Jiu, secretar general Catrinoiu Matei,
    secretar general adjunct Cartianu Nicolae, iar: Stănică Constantin, Curcă Gheorghe, Mangu
    Ion, Grecu Gheorghe și Oană Ionel – membri.
    Situațiile filialelor locale PROPACT din județul Gorj, înainte de Congresul Național din 23-24
    ianuarie 1994 era: filiala PROPACT Târgu Jiu – 187 membri, filiala PROPACT Motru – 66
    membri, filiala PROPACT Cărbunești – 29 membri, filiala PROPACT Rovinari – 73 membri,
    filiala PROPACT Bălești – 54 membri, filiala PROPACT Turcinești – 39 membri, filiala
    PROPACT Aninoasa – 38 membri, filiala PROPACT Bărbătești – 42 membri (de aici – din
    bărbătești își trage obârșia domnul Oprișescu Dumitru, președintele filialei PROPACT
    București), filiala PROPACT Bolboși – 25 membri, filiala PROPACT Scrada – 28 membri,
    filiala PROPACT Bengești – Ciocadia – 37 membri, filiala PROPACT Câlnic – 22 membri,
    filiala PROPACT Ciuperceni – 46 membri, filiala PROPACT Telești – 62 membri, filiala
    PROPACT Tăutăreni – 76 membri, filiala PROPACT
    Turburea – 28 membri, filiala PROPACT Ismana – 60 membri, filiala PROPACT Cătune – 34
    membri, filiala PROPACT Sămărinești – 82 membri, filiala PROPACT Schela – 20 membri,
    filiala PROPACT Alimpești – 84 membri.
    Domnul inginer Paveloiu Stelian a venit cu 59 de delegați la Congresul Național de la
    București. Dânsul a făcut parte, ani de zile, din Comisia Județeană de Fond Fuciar de la
    prefectura Târgu Jiu. Filiala PROPACT Gorj a propus în 1999 mai mulți acționari în
    Consiliile de Administrație ale Societăților Comerciale Agricole și în Stațiunile de Cercetare:
    -În Stațiunea de Cercetare pomicolă – Paveloiu Stelian și Rădulescu Dragoș.
    -În Societatea Comercială Agro SA Bălești – Catrinoiu Matei jurist,
    -În Societatea Comercială Ceres SA – Scheau Emilian inginer,
    În SC Tecuceni SA – Vladu Stelian și Barbolea Valerică – ingineri,
    În SC Combia Cărbuneși – Mihăiță Gheorghe profesor universitar și Gârniceanu Gheorghe
    Inginer.
    În SC Zoopomicolă SA Bumbești Corșoveanu Emil economist și Popescu Ion acționar.
    201
    Dansuri populare din Gorj Tradiție de Rusalii din Maria Apostol, cântăreață
    Gorj de muzică populară din
    Gorj
    Gheorghe Roșoga Maria Lătărețu Maria Loga port popular din Gorj
    Cântăreți de muzică populară din județul Gorj, piscuri ale muzicii
    populare românești
    Filiala PROPACT Gorj a nominalizat din partea filialelor PROPACT locale constituite câte 2 – 4
    membri, de care să se țină seama în comisiile locale de fond funciar. Ne pare rău că sunt prea mulți
    și nu-i puteam nominaliza. Acest lucru a fost recomandat de Conducerea Națională PROPACT,
    tuturor filialelor județene PROPACT. Activitatea domnului Paveloiu în Comisia Județeană de Fond
    Funciar a fost bine apreciată. Dânsul și alți câțiva președinți de filiale județene PROPACT – membri
    în Comisiile Județene de Fond Funciar ne-au informat, trimițându-ne chiar procese verbale ale
    ședințelor acestor comisii județene. Domnul Paveloiu ne prezenta amănunțit marile probleme ale
    fondului funciar din comisiile locale, eforturile uriașe ale multor membri din Comisia Județeană de
    a ține cu dinții de proprietățile mari. Nici 20% din marile proprietăți de terenuri agricole și
    forestiere nu au fost restituite integral, pentru că multe suprafețe au fost deja furate de mafiile locale
    și județene. Retrocedările terenurilor forestiere se fac la toți cei care au acte din perioada 1940 –
    1948 – marii proprietari, obștile de moșneni și de răzeși și nu este deloc rău acest lucru, dar restul
    proprietarilor sunt trimiși în instanțele de judecată. De aceea s-au umplut din nou sălile de judecată
    ale judecătoriilor și tribunalelor. Nici casele naționalizate nu se retrocedează adevăraților
    proprietari, deoarece mafia locală le-a și vândut la clienții lor. Reprezentanții Ocoalelor Silvice fac
    cele mai multe și cele mai mari potlogării. Ei se opun cu înverșunare să se restituie pădurile foștilor
    proprietari legitimi. Prin așa zisele tăieri de ecologizare, se sacrifică la greu multe suprafețe de
    păduri tăiate la ras și vândute – te miri cui.
    Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile (mii de asemenea hotărâri) nu sunt puse special în
    aplicare și nimeni nu pățește nimic, pentru că Legea – în România – este făcută ca să fie încălcată.
    Organele de poliție, procuratură și judecătoriile sunt alături de mafioți, de primarii hoți, care refuză
    să-i pună în posesie pe proprietari pe vechile amplasamente. Președinția, Guvernele, Parlamentele
    refuză de peste 25 de ani să-i pună în posesie integral și pe vechile amplasamente pe proprietarii și
    țăranii români. Degeaba zeci de mii de proprietari, de țărani se adresează puterilor statului român
    202
    postdecembrist, pentru că nu primesc niciun fel de răspuns, sau primesc răspunsuri hilare, sau trimit
    petițiile acestor oameni necăjiți, tot acelora care îi fură zi de zi. Și nu sunt singurele fapte grotești cu
    care se confruntă peste tot, în toată România, toate categoriile de proprietari români de pretutindeni
    și țăranii. Filiala PROPACT Gorj a trimis prin PROPACT mai mulți tineri în Germania, Franța și
    Elveția. Îi menționăm pe: Paveloiu Cristian, Anghel Titi, Drăgulescu Ovidiu, Țuțudan Nicolae,
    Epure Ovidiu. Filiala Județeană PROPACT Gorj s-a prezentat cu 31 de delegați la Congresul
    Național PROPACT de la București. Vor rămâne în istoria Gorjului mișcările țărănești din
    Fărcășești, Motru și Târgu Jiu – din anii 1995 – 1996. Nu-i vom uita pe cei care s-au înscris
    începând cu anii 1993-1994 în PROPACT Gorj: Ana Ologoiu – Hurezani, Popescu Gheorghe –
    Văgiulești, Bușoi Constantin – Samarinești, satul Poieni, Imașanu Gheorghe – Văgiulești, sat
    Corciu, Miscodam Tudor – Văgiulești. Din comuna Crușet Gorj ne-a sosit la sediul central un
    statut al Frontului Plugarilor Gorjeni – care se vrea un Sindicat local al țăranilor din Crușet. Nu
    ne spune cine-l conduce, dacă are sentință judecătorească și – mai ales – nu ne spune ce dorește. Nu
    putem să trecem peste o scrisoare venită de la Simion Popescu din comuna Băile Săcelu – Gorj:
    ,,Au trecut 11 ani de la Revoluția din 1989, unde s-a vărsat sânge pentru dreptate, libertate și pentru
    restituirea proprietăților de pământuri, păduri, case și alte bunuri pe care le-a luat cu forța regimul
    totalitar de tristă amintire. Aceste drepturi nici până acum nu le-am obținut. Legea 1/2000 nu se
    respectă, pentru a ne restitui proprietățile pe vechile amplasamente și pe vechile noastre moșteniri,
    așa cum noi le-am avut rămase de la părinții și bunicii noștri, care au luptat în toate războaiele, ca să
    apere hotarele României, glia și proprietatea. Pământul românesc este udat și plătit cu sânge de
    înaintașii noștri. Copiii, bătrânii, pensionarii cu pensiile foarte mici și mici, veteranii de război duc
    o viață de mizerie. În Gorj primăriile și prefectura nu respectă legea restituirii proprietăților pe
    vechile amplasamente, Ocoalele Silvice din Novaci se opun restituirii pădurilor, nu le ajunge că au
    distrus și furat mai mult de 3/4 din pădurile proprietarilor; suntem sute, mii de cetățeni, care ne-am
    judecat, am obținut Hotărâri Judecătorești definitive – dar Ocolul Silvic Novaci se opune. Mulți
    proprietari au ajuns la capătul răbdării și au dat foc la păduri, au ars mii de hectare în comuna
    Stăncești și în alte localități. Păcat și iar păcat... Ce Stat de Drept se mai poate numi România ? Ce
    Democrație este asta ? De ce nu sunt trași la răspundere cei ce nu își fac datoria și nu respectă legile
    și Constituția țării ? Cât să mai rabde proprietarii și țăranii ca să li se facă dreptate ?
    Nerespectarea Dreptului de Proprietate reprezintă cea mai odioasă crimă” Această scrisoare a mai
    fost semnată și de proprietarii: Petcu Titu, Secelianu Iuliu, Voinea Dumitru, Popescu Dumitru,
    Cârstoe Emilian, Dumitrașcu Ion, Soceleanu Vasile, Tuturigă Vasile, Popescu Ana, Didoaică
    Petre, Moranciu Vasile, Bușoi Nicolae, Croitoru Constantin, Schileru Aristotel, Popescu
    Simion, Sega Constantin, Stăiculescu Dumitru, Buneci Alexandru, Siliște Eugen. Asemena
    scrisori au fost trimise cu miile la toate organismele naționale de cei mai obidiți români, dar cei mai
    creștini, cei mai apropiați de Dumnezeu. Ne surprinde tăcerea suspectă a bisericilor din România,
    dar acest subiect va fi tratat în paginile ce vor urma.
    Scriitori și oameni de cultură din Gorj care-și trag obârșia din
    tradițiile satului românesc
    203
    Brâncuși,
    țăranul genial al
    românilor și al lumii
    întregi
    204
    Filiala Județeană PROPACT Giurgiu
    Pe data de 15 septembrie 1993 sa
    constituit Comitetul de
    Organizare a filialelor locale și a
    Conferinței Județene PROPACT
    Giurgiu. Din acest comitet,
    constituit în prezența profesorului
    Dan Drăghici, făceau parte:
    Netejoru Gheorghe –
    Giurgiu, Griș Ernest –
    Giurgiu, Dumitrescu Nelu,
    Gheorghe Netejoru, președinte Papazu Liviu, Popescu Alexan-
    PROPACT județul Giurgiu în dru, Bărăscu Nicu, Nițu Dumicurtea
    casei de pe strada Păcii tru, Cristea Ene, Popescu Nicoîn
    uniforma de general lae, Stoian Dumitru, Pârlog Petre,
    Berendei Gheorghe, Chiva
    Stan, Cristestu Gheorghe, Biolan Dumitru, Gănuș Maria, Videanu Ștefan, Popescu Horia;
    înainte de această adunare, pe 28 mai 1993 avusese loc o altă adunare în care se anunțase
    evenimentul din 9 mai 1993 de la Căteasca Argeș. Pe data de 25 octombrie 1993, în prezența
    profesorului Dan Drăghici – președintele PROPACT, are loc Conferința Județeană PROPACT
    Giurgiu, care a ales satutar condcerea Consiliului Județean PROPACT Giurgiu: președinte, ofițer în
    rezervă Netejoru Gheorghe, vicepreședinți: Popescu Nicolae, Maican Cristache – Comana,
    Chivu Stan – Băneasa, secretar general Chițu Iulian – Giurgiu, secretar general adjunct,
    Linzaliu Vasile – Giurgiu, iar: Ionete Gheorghe – Giurgiu, Mitu Dumitru – Mihăilești, Cristea
    Gheorghe – Giurgiu, Năvală Constantin – Izvorul, Biolan Dumitru – Giurgiu – membri. La
    Congresul din 23-24 ianuarie 1994 filiala PROPACT Giurgiu a deplasat următorii delegați:
    Netejoru Gheorghe, inginer Popescu Nicolae, inginer Chițu Iulian, medic veterinar Ionete
    Gheorghe, economist Biolan Dumitru, agricultor Cristea Ene, inginer Arghir Ion – președinte
    filiala PROPACT Giurgiu, agricultor Sivu Gheorghe, economist Popescu Horia, inginer Dobre
    Ion, agricultor Ureche Marin – președinte filiala PROPACT Oinacu, Vișoiu Ion – agricultor
    din Oinacu, profesor Ghigeanu Ilie, președinte filiala PROPACT Băneasa, technician agricol
    Ghimpețeanu Ion, președinte filiala Meletie, profesor Adameșteanu Petre, președinte filiala
    PROPACT Toporu, agricultor Pastramă Nicolae, filiala PROPACT Malu, economist Stroiescu
    Vasile președinte filiala PROPACT Vedea, Bălan Ion – agricultor filiala PROPACT Vedea,
    preot Mișu Gheorghe – președinte filiala PROPACT Grădiștea, technician agricol Cocean
    Anghel, inginer Eftimiu Nicolae filiala PROPACT Bălanu, agricultor Tătaru Păun filiala
    PROPACT Găujani, agricultor Țăranu Alexandru – Găujani, agricultor Andrei Atanase –
    filiala Prundu, Bosânceac Ion, președinte și agricultor din Găujani, agricultor Vameșu
    Cristian, președinte PROPACT Prundu, secretarul filialei Prundu inginer Tărtan Gabriel,
    președinte filiala Vânătorii Mari, agricultor Neață Ion. Din județul Giurgiu mai menționăm
    filialele:
    Filiala PROPACT Colibași – președinte Costache Chiriță
    Filiala PROPACT Răsuceni – președinte Lupulescu Ion
    Filiala PROPACT Răsucenii de Sus, Filiala PROPACT Comana – președinte Maican
    Hristache, Filiala PROPACT Malu-Veadea – președinte Pastramă Niculae, Costea Ion,
    Crăciun Tudor, Costea Gheorghe – membri; Filiala PROPACT Stănești: Cocean Anghel,
    Beșoiu Ionel, Botea Ion, Buduru Gheorghe, Câinaru Florea membri. Filiala PROPACT
    Băneasa-Meletie – Ghimpețeanu Ion, filiala PROPACT Gogoșari-Izvorul – Licuță Mihalache,
    205
    Anghel Nicolae, Badea Nicolae – membri, filiala Bălanu-Stănești – Ariton Silviu, Ciobanu
    Stan, Paica Nicolae – membri, filiala PROPACT Prundu a fost foarte puternică, având peste
    100 de membri. Mulți membri PROPACT de la Prundu au intrat în Comisia Locală de Fond
    Funciar. Dintre aceștia amintim pe: Vameșul Cristian, Novargeac Ion, Baboi Victoria, Radu
    Chiriță, Andrei Atanase, Popa Dumitru, Burgui Constantin. Domnul Vameșu Cristian,
    datorită activității hotărâte din PROPACT avea să devină primarul comunei Prundu; filiala
    PROPACT Izvoarele – Tudor Florea, Chivu Lică, Coșoiu Ion – membri; filiala PROPACT
    Sfântu Gheorghe Băneasa – Cojocaru
    Nicolae Mihalache Ștefan, Vasilache Vasile – membri; filiala PROPACT Găujani – Tătaru
    Păun, Caragea Ion, Ciulică Voicu, Găujăneanu Petre, Neguț Nicu – membri; filiala
    PROPACT Toporu – Adameșteanu Petre, Ivașcu Ion, Iataliu Ilie, Trăistaru Florea – membri;
    filiala PROPACT Daia – Pârlog Petre, Andrei Ion, Bătrânu Ion, Buzatu Marin, Chiriță Relu –
    membri, filiala PROPACT Slobozia – Dogaru Ion, Țăranu Victor, Țănase Paul – membri;
    filiala PROPACT Hotarele – Muscalu Marin – tatăl lui Muscalu Gheorghe din București care
    avea să devină președinte interimar al filialei județene PROPACT Giurgiu, după demisia
    domnului Netejoru Gheorghe, care s-a îmbolnăvit.
    Biserica romano-catolica Catedrala Episcopală PS Ambrozie Statuia lui Mihai Viteazu
    din Giurgiu Adormirea Maicii
    Domnului din Giurgiu
    Costume populare din Dansuri populare din Giurgiu Casă veche din Giurgiu
    Giurgiu
    Turnul cu ceas din Giurgiu Doina Cernea Anuta Arghiroi Vama Giurgiu
    Cântărețe de muzică populare din Giurgiu
    206
    PROPACT i-a acordat multă atenție domnului Muscalu Gheorghe,
    fiind unul dintre cei mai activi scriitori – țărani în ,,Gazeta Țăranului
    Român” – în anul 1995. Era un mare luptător ca și Vameșu Cristian –
    ei conducând destul de bine – o perioadă filiala PROPACT Giurgiu. A
    organizat meeting-uri la Hotarele, la Prundu (la Hotarele profesorul
    Dan Drăghici s-a deplasat chiar cu Ministrul Agriculturii – Dinu
    Gavrilescu). Deși au umplut ziarele județene din Giurgiu cu tot felul
    de matrapazlâcuri ale prefectului, numărul filialelor locale PROPACT
    nu a crescut deloc, din contră... L-au atras în această luptă surdă și pe
    Vlad Vlad, secretarul general al PROPACT. Membri noștri din județul
    Giurgiu începuseră să se îndepărteze de ei, pentru că erau, de multe ori, violenți. A trebuit să
    renunțăm la servicile celor doi, pentru că atitudinea lor ținea mai mult de partidul România Mare a
    lui Vadim Tudor. Extremismul lor a făcut ca PROPACTUL să nu fie primit în Dialogul Social de
    la județul Giurgiu. După 2005, filiala județeană PROPACT Giurgiu a fost încredințată interimar
    domnului profesor Copoiu Radu, dar nici dânsul nu s-a implicat prea mult. A intrat totuși în
    comisia județeană de Fond Funciar Giurgiu, recomandat de PROPACT. Interesant că Vlad Vlad a
    trecut peste profesorul Drăghici și l-a recomandat și el în comisia județeană de Fond Funciar pe
    Vameșu Cristian – care a provocat de fiecare dată conflicte cu profesorul Copoiu Radu. Așa se
    întâmplă, când securiștii își bagă coada. Ne-ar lua spațiu mare să-i nominalizăm pe cei peste 2970
    membri PROPACT, înscriși cu adeziuni – în perioada unuia dintre cei mai valoroși președinți
    PROPACT din România – Netejoru Gheorghe. Ca și Smarandache de la Constanța, domnul
    Netejoru de la Giurgiu a fost ofițer în rezervă și se cunoaște disciplina de ofițer. Filiala Giurgiu, cât
    a fost condusă de domnul Netejoru, avea o ordine perfectă, îndosariind toate adeziunile fiecărei
    filiale locale. Să-i amintim pe primii fondatori ai PROPACT din județul Giurgiu: Vătășescu Simion
    Nicolae – Călugăreni, Panaite Dumitru – Răsuceni, Ionescu Constantin, Grădinari sat
    Tăntava, Stănoiu Stoica – Călugăreni sat Hulubești, Ureche Aurel – Hulubești, Manea Ion,
    Militaru Ilie, Cimpoieru Gheorghe – Prundu, Băiatu Dumitru – Prundu, Sandu Anastase –
    Prundu. Cei mai mulți membri din Prundu au avut adeziunile scrise de Vlad Vlad, ceea ce nu prea
    este în regulă. Trebuia să-i lase pe oameni să se înscrie singuri, cu mâna lor. Nu putem trece peste
    neregurile petrecute în unele filiale. La Giurgiu au fost mari probleme cu acționarii din fostele IASuri
    unde acestea ocupau suprafețe mari de terenuri.
    Multe IAS-uri nu s-au desființat nici astăzi:
    SC Agrozootehnică Afumații Copăceni SA SC Suinprod Oinacu SA SC Agroiș Giurgiu SA
    SC Agroind Clejani SA SC Suinprod Giurgiu SA SC Agroindustriala Gogoșani SA
    SC Agricola Giurgiu SA SC Avicola Service Mihăilești SA SC Legumicola Vedea SA
    SC Agrozootehnica Mihăilești SA SC Avicola Uzumu SA SC Agrozootehnica Vedea SA
    SC Agrozootehnica Mohiru SA SC Avicola Mihăilești SA SC Agrohorticola Uzumu SA
    SC Agro Prundu SA SC Avicola Drăgănești SA SC Agromixt Toporu SA
    207
    Muscalu Gheorghe
    președinte filiala
    județeană PROPACT
    Giurgiu, după
    Netejoru Gheorghe
    208
    Scriitori și oameni de cultură din Giurgiu
    209
    Filiala Județeană PROPACT Harghita
    În ziua de 11 septembrie
    1993 la Miercurea Ciuc în
    strada Florilor nr 15 în
    prezența profesorului Dan
    Drăghici s-a constituit
    Comitetul de Organizarea
    Filialelor Locale și a Conferinței
    Județene PROPACT
    Harghita. Fiind un număr
    mic de membri, tot în
    ziua de 11 septembrie 1993 s-a desfășurat și Conferința Județeană PROPACT. A fost ales
    președinte Antal Nicolae – Toplița, vicepreședinți: Truță IonToplița, Albret Arpat – Miercurea
    Ciuc, Tamaș Istvan Zoltan – Miercurea Ciuc, secretar general Bărbat Alexandru, secretar
    general adjunct Foro Laszlo, iar Balint Tibor – Miercurea Ciuc, Cibi Ionel – Miercurea Ciuc,
    Fulop Arpad – Miercurea Ciuc, Crușitu Liviu – Miercurea Ciuc, Szekedy Ferenc,
    Ciubotă Cristina, Petraș Ladislav, Șandor Iuliana, Ilie Monica, Peli Antal din satul Cosmeni,
    Crușitu Paraschiva – Cosmeni. Cea mai puternică filială era la Toplița, președinte Cif Vasile.
    Filiala avea 63 membri; filiala PROPACT Miercurea Ciuc avea 31 membri; filiala PROPACT
    Ghiorghieni avea 27 membri. Mai erau filiale PROPACT locale la Căieni, Cosmeni. Țăranul
    Truță Ion din Toplița a fost prezent pe 9 mai 1993 la Căteasca, împreună cu familia Cif și alți
    cinci țărani din satele Harghitene. Ei sunt fondatorii PROPACT din județul Harghita. Nu s-a
    putut constituit o filială puternică, pentru că luase deja ființă o Asociație asemănătoare a
    maghiarilor, care sunt majoritari în Harghita și Covasna. PROPACTUL a avut o relație bună
    cu această Asociație Maghiară.
    Biserica de lemn Sf. Nicolae Biserica romano- Biserica romano- Episcopia ortodoxă a
    catolică Preasfânta catolică Sânmartin Covasnei și Harghitei
    Inimă a lui Iisus
    210
    Antal Nicolae,
    președinte al filialei
    județene PROPACT
    Harghita, din Toplița
    Mănăstirea Franciscana Icoană din biserica de ÎPS Laurențiu ÎPS Ioan Sălejan
    la Ditrău
    Costume populare din Harghita dans popular din Harghita
    Căminul de bătrâni Băile Homorod Ape minerale din județul Harghita
    din Gheorghieni
    Tot în Harghita, PROPACT a avut două acțiuni: una cu biserica ortodoxă, chiar la sediul
    Episcopiei Harghitei și Covasnei – girată personal de episcopul Ioan Sălăjanul. Au participat
    atunci reprezentanții PROPACT din județele cu suprafețe mari de păduri – pentru că tema esențială
    a fost legată de restituirea și ocrotirea pădurilor. La această adunare PROPACT și episcopul Ioan
    Sălăjanu l-au invitat și pe directorul Romsivla – inginerul Ciucă de la București. La Gheorghieni –
    la sediul bisericii catolice s-a desfășurat un simpozion comun – PROPACT – biserica catolică, care
    a ținut 3 zile. Preotul catolic Otto Bart a invitat și personalități din Germania, cei care au sprijinit
    serios județele Harghita și Covasna, cu mașini și utilaje agricole second-hand, în vederea constituirii
    Inelelor Mecanice – după modelul Inelelor Mecanice din Bavaria – Germania. Au fost prezenți toți
    președinții filialelor județene PROPACT din țară. Atunci și-au dat seama toți de mizerabila acțiune a
    lui Murg – care venise în anul 1994 – 1995 – spunea el – ca reprezentant personal al domnului
    Anton Grimm de la Munchen – spunând că va aduce gratuit sute de mașini și utilaje agricole
    second-hand și le va da membrilor PROPACT. Era o minciună sfruntată a acestui individ. Ce-i drept
    Anton Grimm i-a sprijinit pe cei din Harghita și Covasna, iar când a venit în România, alături de
    domnul doctor veterinar Peter Popovici din Munchen, a povestit episodul cu Murg, care reușise să-l
    păcălească și pe deputatul Gabrielescu de la PNȚCD. La Congresul Național din 23-24 ianuarie
    211
    1994 filiala PROPACT Harghita s-a prezentat cu 9 delegați. Și în județul Harghita au existat
    vestitele IAS-uri, ce-i drept, cam puține:
    SC Agroprodcom Miercurea Ciuc SA SC Agroindustriala Harghita SA
    SC Agroprodcom Lazarea SA SC Avicola Cristuru Secuiesc SA
    SC Agroprodcom Odorheiul Secuiesc SA SC Suinprod Cristuru Secuiesc SA
    Scriitori reprezentativi din județul Harghita
    P.S. Mircea Eliade nu este originar din Harghita, dar l-am pus special în acest județ pentru a arăta valoare excepțională a
    unui român adevărat.
    Filiala Județeană PROPACT Hunedoara
    212
    Armeanu Constantin,
    președinte
    Filiala județeană
    PROPACT Hunedoara.
    Mihai Ionel, președinte
    filiala
    Județeană PROPACT
    Hunedoara,
    mutat la București
    Ciorogariu Romulus,
    președinte
    Filiala județeană
    PROPACT Hunedoara
    după
    decesul lui
    Armeanu Constantin
    dr. Lorincz Andrei
    Președinte filiala
    Județeană PROPACT
    Hunedoara
    după decesul domnului
    Ciorogariu
    Cristoi Eduard
    Claudiu, actualul
    Președinte al
    Filialei județene
    PROPACT
    Hunedoara
    Filiala Județeană PROPACT Hunedoara s-a constituit în
    prezența profesorului Dan Drăghici, în data de 29 noiembrie
    1993. A fost cea mai bună Conferință Județeană din țară, până
    în data de 29 noiembrie. Au participat peste 500 de membri
    PROPACT din județul Hunedoara. Conferința a ales prin vot
    secret președinte pe economistul Armeanu Constantin,
    vicepreședinți: Oană Solomon, Crăciun Vasile și Bursesc
    Ioan, secretar general Deuancă Maria, secretar general
    adjunct Barbu Constantin, iar: Boghean Mihai, Mihai
    Ionel, Romoșan Gheorghe, Câmpian
    Nicolae, medic Lorincz Andrei, Ciorogariu Romulus, Adam Simion, Ilie Ioan, Ifrim Dumitru –
    deputat – membri. Deja erau constituite peste 80 de filiale locale PROPACT.
    Filiala PROPACT Deva – 180 membri – președinte medic Lorinț Andrei, vicpreședinte
    Fleșeriu Nicolae, secretar Szots Iacob.
    Filiala PROPACT Rapoltul Mare – președinte Dobrei Cornel, vicepreședinte Branea Ioan,
    secretar Ianc Petrișor, filiala PROPACT Brad – președinte Feier Traian, vicepreședinte Dan
    Lazăr.
    Episcopia Devei si Parohia greco- Colonia Ulpia Cea mai veche
    Hunedoarei catolica Hateg Traiana Augusta biserică ortodoxă
    Dacica Sarmisegetusa din Hunedoara
    Statuia Traian din Piața Situl arheologic de la Magna Curia (Castelul Complexul de băi terma-
    Unirii Deva Bethlen) le din Geoagiu
    Dansuri populare din Hunedoara Datini și obiceiuri de Costum popular
    sărbători din Hunedoara
    213
    Filiala PROPACT Beriu – Orăștioara, președinte Viuțan Nicolae, vicepreședinte Gabor
    Romulus, secretar Surd Ioan
    Filiala PROPACT Călan – sat Strei – Udrea Ioan, Ocolișan Ion
    Filiala PROPACT Beria-Buicum – Ciolocoi Iosif
    Filiala PROPACT Zam-Almași – Bornemișa Craciun, Sima Rudian, Trif Dan, Luscu Dorin,
    Ilonea Dumitru, Lascăr Dorin, Mihuleț Oprean.
    Filiala PROPACT Pui – Rușor – Oproi Ioan, Becuș Felician
    Filiala PROPACT Vața de Jos – Andricău Roman, Basa Leontin, Balot Lucreția, Mât Sabin,
    Petruceanu Ilie (sat Birtin), Lupei Mircea (sat Ocișor).
    Filiala PROPACT Cristur – Pop Iosif, Roman Cornel, Șos Samiul
    Filiala PROPACT Nandon Josani – Pestișul Mic – Șerban Remus, Bistrian Gheorghe
    Filiala PROPACT Șoimuș – Chițiba Tudor
    Filiala PROPACT Gioagiu – Filip Romulus, Prica Dumitru, Szekely Otto, Pera Nicolae, Lal
    Iosif. Filiala PROPACT Ilia – Sat Bretea Mureșană – Paul Margareta, Andrica Teodor,
    Ardelean Mircea, Petrescu Petru.
    Filiala PROPACT Lăpugiu – sat Obaba – Munteanu Silviu, Soman Iosif
    Filiala PROPACT Orăștie – Tivăruș Ilie
    Filiala PROPACT Batiz – Munteanu Iulian, Munteanu Cornel
    Filiala PROPACT Siberia – Vogo Alexandru
    Filiala PROPACT Bârcea Mică – Ghilea Ioan, Circo Leru
    Filiala PROPACT Pietroasa – sat Crivira – Seliștean Iosif
    Filiala PROPACT Brad – Mesteacăn – Chiriță Vicnius, Clean Ioan
    Filiala Sălașul de Sus – Radoni Liviu, Bal Mihai, Faur Samuel, Iancu Heroghe, Iancu Ivancu
    Filiala PROPACT Almaș Seliște – Adam Viorel, Biudea
    Viorel, Biudea Ionel, Beremisa Emil, Codrean Dănuț
    Filiala PROPACT Ociu – Ocișor – Băd Serafim, Băd Avram, Coman Vasile, Leipei Mircea,
    Mariș Serafim, Matica Gheorghe.
    Filiala PROPACT Criscior – Bacomini Mircea
    Filiala PROPACT Boița – Butaciu Victor
    Filiala PROPACT Bârcea Mare – Crăciun Aneta, Mariș Ilie,
    Danciu Maria
    Filiala PROPACT Martinești – Cârțu Ioan, Lăzărescu Traian
    Filiala PROPACT Costan – Constantin Gheorghe, Lazăr Gheorghe
    Filiala PROPACT Lăpugiu – Crisovan Iosif, Dobrean Iosif, Florea Valeriu, Herci Adrian,
    Lăpugean Dionisie,
    Filiala PROPACT Dercea – Circo Leru
    Filiala PROPACT Baia de Criș – Cau Boise, Mărculescu Emilian, Micuță Sabin, Costar
    Axentie, Cau Ioan, Toma Mircea
    Filiala PROPACT Seliștea – Deheleanu Ion, Dragoș Octavian
    Filiala PROPACT Nucșoara – Moși Dorel
    Filiala PROPACT Herepcia – Vetel – Mihai Ionel, Oncoș Gheorghe
    Filiala PROPACT Dobra – Nemeș Nicolae
    Filiala PROPACT Rușor – Oproi Ioan
    Filiala PROPACT Basorod – Peșterean Octavian
    Filiala PROPACT Birtui – Petrucean Ilie
    Filiala PROPACT Sântandrei – Purdea Octavian
    Filiala PROPACT Șerca – Ștefănie Laurian
    Filiala PROPACT Hărău – Suciu Grigore
    Filiala PROPACT Ciula Mare – Stoica Dorel
    Filiala PROPACT Orăștioara – Șetfănie Simion, Tâmpean Ion
    Filiala PROPACT Costești – Teodoi Samoilă
    214
    Portul popular din Hunedoara Tradiții arhaice de Crăciun din
    Hunedoara
    Dealul Grădiștii Andrada Cerna
    Filiala Județeană PROPACT Hunedoara era cea mai puternică filială în anii 1993 – 1994. Nu
    exista sat, comună, în care să nu fie cel puțin 10-15 membri. Filiala depășise 9500 de membri.
    Aveau cea mai ordonată situație financiară, foarte bine pusă la punct. Au avut și încasări mari, pe
    care le-au folosit cu precădere pentru organizarea PROPACT în județ. Mereu ne-am pus întrebarea:
    de ce în județul Hunedoara s-a putut și în multe alte județe nu s-a putut ? Nici aici oamenii nu au
    fost plătiți. După ce s-a îmbolnăvit grav domnul Armeanu Constantin, filiala a început să decadă,
    domnul Armeanu a decedat. Dânsul a fost înlocuit de domnul Ciorogariu Romulus care, la un an,
    a decedat și dânsul. Filiala a fost preluată, interimar, de domnul doctor Lorincz Andrei, care în
    1999 decedează și el! Îi dăm împuternicire domnului Mihai Ionel din Herepcia – care făcea naveta
    de 3 ori pe săptămână cu propria mașină – la Deva, ca să nu lase PROPACTUL să moară. Vrem să-i
    nominalizăm pe fondatorii PROPACT, deși toți cei peste 9000 de membri se pot considera fondatori
    și oameni de excepție: Basa Leontin – Vața de Jos, Bădiciu Zorica – Vața de Jos, Lup Serafim
    din Basarobasa. Până în anul 2000 lucrurile au mers bine în județul Hunedoara. După ce domnul
    Mihai Ionel se mută la București, filiala județeană PROPACT Hunedoara nu mai este condusă de
    nimeni. În 2005 trebuia să recomandăm pe cineva în Comisia Județeană de Fond Funciar, întrucât
    domnul Mihai Ionel se mutase la București. Am apelat atunci la niște oameni tineri, foarte valoroși:
    Cristoi Eduard Claudiu – inginer economist – Deva, Laslău Leontin – medic veterinar,
    Sântimbrean Nicolae – inginer agronom din Hațeg. Nu s-a simțit nici-o adiere de activitate
    PROPACT în județ.
    La Congresul din ianuarie 1994 filiala județeană PROPACT Hunedoara a participat cu 69 de
    delegați. Mă doare sufletul când mă gândesc ce a fost această filială la început și ce a ajuns ea. Nu-i
    vom uita pe oamenii adevărați, care, fără voia lor, neavând cui să se mai adreseze în județul
    Hunedoara, s-au resemnat în durerile lor: Balat Lucreția din Vața de Jos, Cimporescu Petru
    Liviu din Ocoloișiul Mic, Chiriță Vignius – oraș Brad, sat Mesteacăn, Balot Gheorghe, Mât
    215
    Sabin, Andrecău Roman, Chișoru Eugen, Andrecan Badea, Manate Mircea, Crăciun Vasile,
    Bursesc Ioan, Deoancă Maria, Barbu Constantin, Bogdan Mihai, Mihai Ionel, Romoșan
    Gheorghe, Câmpian Nicolae, Adam Simion, Ilie Ioan, Ifrim Dumitru, Dobrei Cornel, Branea
    Ion, Branea Roman, Ianc Petrișor, Dan Lazăr, Udrea Ioan, Gabor Romulus, Viuțan
    Alexandru, Surd Ioan, Peștereanu Isail, Băroi Ion, Cosmescu Nicolae, Giorgescu Ioan,
    Giorgescu Aurelia, Giorgescu Augustin, Sima Rudian, Fleșeriu Nicolae, Dura Septimius,
    Ilonea Dumitru, Drăghiciu Traian, Drăghiciu Persida, Bălaș Teodosie, Teodorescu Nicu, Pușcă
    Iulius, Pușcă Gruița, Antoniu Liviu, Farca Ioan, Maris Ioan, Petruceanu Ilie, Oncaș
    Gheorghe. Nu-i vom uita niciodată pe oamenii de excepție din județul Hunedoara.
    Scriitori și oameni de cultură reprezentativi din Hunedoara
    216
    Filiala Județeană PROPACT Ialomița
    În data de 28/08/1993, în
    prezența profesorului Dan
    Drăghici, s-a constituit
    Comitetul de Organizare a
    filialelor locale și a Conferinței
    Județene PROPACT Ialomița,
    care va avea loc pe 9 ianuarie
    1994. Au fost mulți țărani din
    multe localități rurale ale
    județului Ialomița, ocazie cu care
    li s-au dat împuterniciri să constituie filiale locale PROPACT în localitățile lor. Iată-i: Leancu
    Gheorghe (Amara), Ungureanu Teodor (Urziceni), Tomescu Nicolae (Burdușani), Dinu
    Gheorghe (Chiochina), Palade Victor (Dridu), Toma Dumitru (Muntenii Buzău), Aron Ion
    (Mitoșești), Gheorghe Gabriel (Făcăieni), Dițu Dumitru (Cosâmbești), Preda Ion (Rovine),
    Barbu Victor (Valea Ciorii), Tănăsescu Gheorghe (Slobozia), Țancu Maria (Fierbinți),
    Antonescu Gheorghe (Slobozia), Gheorghei Gheorghe (Roviga), Sandu Liviu (Rovine),
    Tudoran Alexandru (Urziceni), Ionescu Nicolae (Țăndărei), Drumcea Paul (Fetești), Duminică
    Gheorghe (Țăndărei), Lăzărescu Constantin (Țăndărei), Ciochi Mihai (Fetești), Cifu Stan
    (Coșereni), Voicilă Liviu (Movileni), Toma Alexandru (Valea Măcrișului), Carniciu Constantin
    (Slobozia), Mihăilescu Emilian (Perieți), Dragomir Dumitru (Gheorghe Lazăr). Primul Comitet
    de Organizare era compus din: Mitrea Ion, Tudoran Alexandru, Carniciu Constantin,
    Ungureanu Toader, Nedelescu Dan, Lăcuneanu Vasile și Leancu Gheorghe.
    217
    Ing. agronom Teodorescu
    Ștefan din Slobozia,
    primul președinte al filialei
    județene PROPACT
    Ialomița. Din păcate după
    trei ani a decedat, urmându-i
    domnul Carniciu Constantin,
    președinte și astăzi
    ,,Azi lupt pentru drepturile mele. Mâine voi lupta Omul de afaceri Ilie Alexandru, din Slobozia,
    pentru drepturile voastre de proprietate.” a construit în anii 90 Parcul Hermes, unde
    Domnul Carniciu Constantin, președintele PROPACT se află copia fermei Southfork din serialul
    Ialomița protestând în fața Prefecturii Slobozia ,,Dallas”. Acum, zona este complet părăsită.
    Ialomița
    218
    Episcopia Sloboziei si Călărașiului
    Port popular din Dans popular din Ialomița Sărbători de iarnă Colinde și obiceiuri
    Ialomița de iarnă
    Ion Artur, cântăreț de muzică populară Monumentul eroilor din Casă moșnănească
    Slobozia
    Până la Conferința județeană din 9 ianuarie 1994 toate localitățile nominalizate mai sus aveau filiale
    PROPACT deja constituite. Conferința Județeană s-a ținut în prezența profesorului Dan Drăghici și
    au fost aleși: președinte inginer agronom Teodorescu Ștefan din Slobozia, vicepreședinți:
    Ungureanu Teodor, Aron Ion și Leanca Gabriel, secretar general – Scarniciu Constantin,
    secretar general adjunct – Dragomir Cristea, iar: Moroianu Mihai, Răseanu Vasile, Borcan
    Nicolae, Radu Constantin, Necula Mihai – membri. La Congresul Național din ianuarie filiala
    județeană PROPACT Ialomița a venit cu 39 delegați. În perioada 1993 – 1996 filiala depășise 2000
    de membri. Domnul inginer Teodorescu Ștefan a decedat, iar locul său a fost ocupat de cel mai
    activ om al PROPACTULUI în Ialomița – Carniciu Constantin. Aici s-au produs multe mișcări
    țărănești: la Bucu, la Gârbovi, la Movilița – toate conduse de PROPACT. Ne bucurăm că și astăzi
    filiala este condusă de domnul Carniciu Constantin, care a ținut permanent legătura cu conducerea
    națională și a participat, din 1993 până astăzi, la toate acțiunile naționale ale PROPACT. Evidențiem
    activitatea mai multor filiale locale, cum ar fi: filiala PROPACT Tălpici – președinte Doniga
    Zaharia, membri Popa Gheorghe, Medeleanu Gheorghe, Doniga Vasile, Manea Ilie. Filiala
    219
    PROPACT Traian – președinte Banciu Elena. Filiala PROPACT Perieți – președinte profesor
    Mihăilescu Emilian, colegul de facultate al profesorului Dan Drăghici, care a fost și primar în
    Perieți. Domnul Carniciu s-a implicat în probleme funciare ale județului Ialomița, fiind membru în
    Comisia Județeană de Fond Funciar – recomandat de PROPACT; domnul Carniciu a trimis scrisori
    la toate primăriile din județul Ialomița, nominalizând mulți membri PROPACT pe care i-a
    recomandat să facă parte din Comisiile locale de Fond Funciar. Dânsul a făcut săptămânal
    conferințe de presă la Slobozia. A luat o atitudine fermă, vizavi de licitațiile trucate, prin care
    mafioții vroiau să pună mâna pe fostele IAS-uri. A ridicat permanent problema în presa locală ce-i
    privește pe șefii de asociații, pe așa-zișii arendași – care sunt adevărați vătafi și-și bat joc de
    proprietarii care le-au arendat terenurile și nu le dau mai nimic anual... Nu a neglijat nici problema
    subvențiilor din agricultură, care se dau vătafilor, în loc să meargă pentru constituirea de ferme
    model optime, eficiente, așa cum sunt fermele agricole occidentale. Domnul Carniciu Constantin
    a fost ajutat o perioadă de timp și de directorul Direcției Agricole Ialomița, domnul inginer Leancu
    Gabriel – acesta fiind și vicepreședinte PROPACT.
    În perioada 1995-2000 țăranii și specialiștii din agricultura județului Ialomița erau informați
    săptămânal cu tot ce se întâmplă în agricultura județului. În 2005 PROPACT a fost sponsorizat de
    Ilie Alexandru – patronul Mini Dalasului – care cumpăra săptămânal 500 ziare ,,Gazeta Țăranului
    Român” și le distribuia gratuit în tot județul Ialomița. Minunea aceasta nu a durat decât câteva luni,
    pentru că la Pitești nu mai erau fonduri pentru continuarea editării ziarului. Nu-i putem uita pe
    membri PROPACT din comuna Gârbovi, unde profesorul Dan Drăghici a fost prezent la
    constituirea filialei PROPACT de aici în ziua de 30 octombrie 1993. Președinte – Lupă Sevastian,
    vicepreședinte Necula Vasile, secretar Petcu Vasile, iar Tache Gheorghe, Lupă Maria, Lupă
    Viorel, Necula Nedelcu, Mihai Mihai, Toma Tănase – membri. Mulți membri PROPACT din
    Gârbovi și Perieți au primit gratuit motocultoare second-hand, venite din Germania. I-am ajutat pe
    tinerii ialomițeni să meargă în practică agricolă un an și jumătate în Germania – la fermierii
    germani, unde erau bine plătiți și, în final, primeau mașini și utilaje agricole, animale de rasă, pe
    care le aduceau în propriile gospodării, să-și înceapă o mică fermă proprie. Din cei peste 2000 de
    membri îi menționăm pe: Florica Niculescu din New Jersey – USA, cu proprietăți furate de
    comuniști în Căzănești, Rășanu Ion – Albești, Nistor Gheorghe – Drăgoiești, Năstase Enache –
    Drăgoiești, Dumitrescu Radu – Coșereni, Natalia Georgeta Vlad – București cu proprietăți în
    Ograda, Ialomița, Dobrescu Ștefan – Bărcănești, Ionița Zoe – Gârbovi, Mălăele Elena –
    Fetești, Grozea Ionel – Bucu, Banciu Elena – Traian, Aron Ion – Săveni, Dragomir Cristina –
    Gheorghe Lazăr, Butnaru Viorel – Slobozia, Gheorghiu Gheorghe – Slobozia, Nan Dumitru –
    Iazu, Marea Liviu – Gheorghe Doja, Leancu Gheorghe – Amara, Crețu Ion – Bucu.
    Și în județul Ialomița au fost numeroase foste IAS-uri cu suprafețe mari de terenuri agricole ale
    proprietarilor:
    SC Agromixtă Andrășești SA SC Agrozootehnica Vlădeni SA SC Agrozootehnica Stelnica SA
    SC Agroind Balaciu SA SC Agroindustrială Urziceni SA SC Comercială Agrofruct Vlădeni SA
    SC Agroind Movila SA SC Fortuna Slobozia SA SC Ceres Slobozia SA
    SC Ceres Bornești SA SC Consulting Slobozia SA SC Combial Urziceni SA
    SC Frumușica Axintele SA SC Legurom Urziceni SA SC Agromixtă Ograda SA
    SC Agroind Burdușani SA SC Legumicolă Slobozia SA SC Combill Ialomița SA
    SC Agrozootehnica Făcăieni SA SC Avicola Slobozia SA SC Orzicala Giurgeni SA
    SC Vitipomicolă Fetești SA SC Suintest Fierbinți SA
    220
    Scriitori reprezentativi și personalități culturale din județul
    Ialomița
    221
    Filiala Județeană PROPACT Iași
    Pe data de 20 august 1993, în prezența profesorului Dan
    Drăghici, se constituie Comitetul de Organizare a filialelor locale și a
    Conferinței Județene PROPACT Iași. Din Comitetul de Organizare au
    făcut parte: Dârțu Mihai, Rucsandra Bohotin (Răducăneni), Marta
    Bozan, Botezatu Teodor (Iași strada Lascăr Catargi 2), Dumitru
    Spirescu, Roșca Rodica, Radeș Pandelia, Zamă Maria, Tălmaciu
    Mircea, Luca Neculai, Ursache Constantin, Olteanu Gabriel,
    Olteanu Elena, Leonte Costică, Rusu Gheorghe, Brai Constantin,
    Florin Gheorghe, Rudeanu Virgil. Din cei peste 50 de oameni
    prezenți, s-a constituit primul Comitet de Organizare, din care
    făceau parte: Botezatu Teodor, Roșca Rodica, Zamă Maria,
    Olteanu Elena, Spirescu Cornel, Leonte Costică, Radeș Pandelia.
    Nici nu s-a așteptat Conferința Județeană, că au și început să se creeze
    multe filiale locale. Veneau foarte mulți membri la PROPACT, nu se
    ducea PROPACTUL la ei!... Au apărut și probleme, domnul Botezatu
    Teodor fiind acuzat că a mâncat banii din cotizații. L-au schimbat pe Botezatu și l-au înlocuit cu
    Stoica Gheorghe, care a mutat sediul PROPACTULUI la sediul Partidului România Mare. Și
    Stoica Gheorghe a delapidat bani din cotizații și donații. Vă dați seama ce indivizi voiau să pună
    mâna pe PROPACT în județul Iași! Noroc că erau niște doamne onorabile, precum doamna Zamă
    Maria, Roșca Rodica, Olteanu Elena sau Radeș Pandelia, care au stat deoparte, dar au fost
    intransigente cu astfel de porniri ale celor doi interimari. Până la urmă au fost găsiți doi membri:
    Privighetoriță Ion din Târgu Frumos și Spirescu Cornel din Bucium - Iași, care au organizat
    Conferința Județeană PROPACT Iași, în data de 29 decembrie 1993, în prezența profesorului Dan
    Drăghici, ocazie cu care au fost aleși: președinte Spirescu Cornel și Privighetorița Ion, Neagoe
    Gheorghe, Gheorghe Cucoși – vicepreședinți, Zamă Maria – secretar general, Olteanu Elena –
    secretar general adjunct, iar: Ignat Gheorghe (Cotnari), Gafencu Leonte, Dincă Mihai –
    membri.
    Mitropolia Moldovei Mănăstirea Sfinții Trei Episcopa catolică Palatul Culturii din Iași
    Ierarhi
    222
    Botezatu Teodor,
    președinte
    filiala județeană
    Iași (decedat)
    Dumitru Spirescu,
    președinte
    filiala
    județeană Iași
    după domnul
    Botezatu
    Privighetoriță
    Ion din Târgu
    Frumos, președinte
    filiala
    județeană Iași
    după domnul
    Spirescu
    Ionescu Dan,
    președinte
    filiala județeană
    PROPACT
    Iași, care nu a
    fost ales, dar a
    fost impus de
    Iurașcu Adrian
    Ștefan
    ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei Petru Gherghel, episcop romano-catolic
    Portul popular din Iași Sărbători de iarnă Dans popular Obiceiuri populare
    Nici după Conferința Județeană lucrurile nu s-au potolit. A intrat în prim rol distructiv securistul
    acoperit din București, Iurașcu Adrian Ștefan. Acesta pusese mâna pe cele mai mari spații
    comerciale din centrul Iașului. În anul 1993-2000 era cel mai mare om de afaceri oneroase din
    centrul Iașului. Era pus special și ajutat special de securitate, să distrugă PNȚCD-ul și
    PROPACTUL, în județul Iași – dar și în alte județe din Moldova. În 1998 – 1999, devenid
    vicepreședinte PROPACT la nivel național – ales fiind la cel de-al doilea Congres Național, Iurașcu
    schimbă toată conducerea județeană PROPACT Iași, cu o echipa nouă: președinte Dan Ionescu –
    care abandonase toate filialele locale constituite în perioada 1993 – 1998. Clica aceasta toxică avea
    numai interese politice imorale, norocul a fost că în Conferința Județeană Iași – condusă de Iurașcu
    Adrian, au fost aleși și Ignat Gheorghe, Tagarcea Ion și Rusu Ion. Aceștia și-au dat seama de
    ceea ce dorea gruparea Iurașcu și în 2001 – când gruparea Iurașcu s-a strâns la București, la
    facultatea de Istorie, Universitatea București – organizând o conferință națională PROPACT cu 19
    indivizi - dintre care 11 erau de la Iași - gruparea Ignat Gheorghe a reacționat imediat și sever.
    Aceștia au convocat imediat o Conferința județeană extraordinară, în care toată gruparea Iurașcu –
    în frunte cu Iurașcu, au fost excluși din PROPACT – excludere consemnată în Sentința
    Judecătorească din 16/12/2002, în Dosarul Civil 285/PJ/2002, judecătoria Iași. Aici sunt
    nominalizați toți cei excluși din PROPACT: Iurașcu Adrian Ștefan, Dan Ionescu, Precul Ioan,
    223
    Enculescu Eugen, Darie Mihai, Mandache Dumitru, Beșleagă Gheorghe, Tănase Veronica de
    la Suceava – fostă secretar general al filialei județene Suceava – o infractoare de drep comun. Noua
    conducere a filialei județene PROPACT Iași s-a ales în 2002 și era compusă din: președinte Ignat
    Gheorghe – jurist, Tagarcea Ion, Chisăliță Dora, Manole Viorel, Palomarin Mihai, Ștefănescu
    Gheorghe, Maftei Constantin, Mitrică Victor, Ruse Ion, Damian Tirel, Vodă Mihai,
    Dăscălescu Mihai. În perioada 1993 – 2002 filiala PROPACT Iași a cunoscut cele mai multe și cele
    mai grele lovituri, diversiuni; conducerile județene au fost schimbate ca pe măsele de indivizi, care
    urau țăranii, urau proprietarii. La Congresele Naționale PROPACT din 1994 și 1998 filiala
    județeană PROPACT Iași a fost reprezentată de foarte puțini membri PROPACT, care nu fuseseră
    delegați în conferințe județene – așa cum s-au ținut în toate filialele județene din România. La
    Congresul al treilea PROPACT din 2002, filiala județeană PROPACT Iași s-a prezentat la Pitești cu
    16 delegați. Profesorul Dan Drăghici a fost de foarte multe ori la Iași, pentru că acolo erau
    permanent probleme. Cu toate acestea s-au constituit și aici filiale locale puternice, dar constituirea
    acestor filiale nu s-a datorat conducerii județene PROPACT, ci țăranilor și proprietarilor, care
    simțeau nevoia să se organizeze într-un Sindicat al lor: filiala PROPACT Iași – 385 membri;
    filiala PROPACT Bivolari – sat Tabăra – 137 membri, condusă de Sofronea Elena, Colta
    Neculai, Vasilache Mihai, Archip Dumitru, Lohan Dumitru, Neagu Toader; filiala PROPACT
    Erbiceni – președinte profesor Alistar Ioan; filiala PROPACT Ruginoasa – Dupalău
    Constantin, Dupalău Vasile, Nastasie Nicolai, Enache Lică, Grigoriu Grigorel; filiala
    PROPACT Mădârjac – 122 membri; filiala PROPACT Târgu Frumos – sat Buznea – 147
    membri – președinte Privighetoriță Ion; filiala PROPACT Coarnele Capri – 25 membri;
    filiala PROPACT Miroslava – Voinești – 26 membri; fililala PROPACT Dolhești – 46 membri;
    filiala PROPACT Cosmești – 19 membri; filiala PROPACT Bucium – 143 membri; filiala
    PROPACT Vlădeni – Vâlcele – 29 membri; filiala PROPACT Alexandru Ioan Cuza – 39
    membri; filiala PROPACT Bârnova – 33 membri; filiala PROPACT Grobnița – 43 membri;
    filiala PROPACT Mogoșești – 47 membri; filiala PROPACT Trifești – Rădeni – 34 membri;
    filiala PROPACT Sirețel – 34 membri; filiala PROPACT Tibana – 24 membri; filiala
    PROPACT Ipatele – 51 membri; filiala PROPACT Mosna – 21 membri, filiala PROPACT
    Scheia – 20 membri; filiala PROPACT Focuri – 71 membri; filiala PROPACT Tibănești – 120
    membri; filiala PROPACT Oțeleni – 42 membri; filiala PROPACT Tibănești – 123 membri;
    filiala PROPACT Oteleni – 40 membri; filiala PROPACT Popricani – 22 membri; filiala
    PROPACT Tomești – 32 membri; filiala PROPACT Tigănași – 61 membri; filiala PROPACT
    Podul Iloaiei – 55 membri; filiala PROPACT Măureni – 47 membri; filiala PROPACT
    Dolhasca – 77 membri; filiala PROPACT Hosești-Dumești – 27 membri; filiala PROPACT
    Hulbaca – 33 membri; filiala PROPACT Victoria – 23 membri; filiala PROPACT Movileni-
    Pătângeni – 27 membri; filiala PROPACT Tansa – 29 membri; filiala PROPACT Șipote – 27
    membri, filiala PROPACT Cotnari – 197 membri; filiala PROPACT Răducăneni – 138
    membri.
    Parcul Copou Corul facultății de teologie din Iași Universiteatea Alexandru Ioan
    Cuza, cea mai veche universiteate
    din România
    224
    În județul Iași erau peste 3 485 membri, iar dacă nu s-ar fi întâmplat evenimentele din anii 1993 –
    2000, aici ar fi existat peste 10 000 de membri. Vrem să rămână în amintirea istorică a
    moldovenilor, a ieșenilor – cei care s-au înscris cu adeziuni în PROPACT, cei care nu au ținut cont
    de acțiunile neserioase ale unora, ajunși întâmplător în conducerea filialei județene PROPACT Iași:
    Lohan Alecu, Neagu Toader, Archim Ioan (sat Tabăra, comuna Bivolari), Lupalău Constantin,
    Doroftei Constantin, Doboașcă Costache din Ruginoasa – unde președinte PROPACT este
    Dupalău Constantin; Spânu Vasile, Tănase Marin, Vizitiu Gheorghe, Dimitriu Marin din
    Dolhești, Alexa Claudion din Brădicești, Pipelea Mihai, Grădinaru Ionel, Dionisie Mircea,
    Costin Adrian, Spitilnicu Petru, Spitilnicu Constantin din Iași, Botezatu Liviu, Rudeanu Paul,
    Moșneagu Denis, Dârțu Mihai, Șerbănescu Radu din Bucium – Iași, Zamfir Ilarion, Brăiescu
    Petre, Ulrisch Alexandru, Lusanciuc Adolf, Antonesei Gheorghe, Leonte Costică, Brai
    Constantin, Dârțu Gheorghe, Vieru Vasile din Mădârjac, Privighetoriță Ion, Chelariu
    Nicușor, Găstescu Benone, Lupescu Alexandru, Lupescu Mihai, Daraba Lazăr din Târgul
    Frumos, Roșca Arhip, Roșca Alexandru, Roșca Neculai din Coarnele Caprii, Enciu Valeriu,
    Crică Dumitru, Diaconu Gheorghe, Mihăilă Petru, Bratu Grigore din Cozmești, Matei
    Constantin din Pașcani, Trâmbăvețchi Ștefan din Tomești, Popa Constantin din Ursoaia,
    Potoroacă Constantin din Lețcani, Rusu Mihai din Victoria, Roman Petru din Ciurea,
    Damian Tirel din Schitu Duca, Dincă Mihai din Iași, Trofin Maria din Ipatele, Cerbu Nicolae,
    Paiu Constantin din Lespezi, Reninger Callimache, Alexandra din Iași care locuiește la Paris.
    O activitate apreciabilă a avut domnul Ignat Gheorghe, care s-a luptat pentru drepturile țăranilor și
    proprietarilor din Cotnari – la început, și apoi în tot județul Iași. Face parte din comisia județeană de
    Fond Funciar. Ca în toate județele țării și la Iași au fost oameni impresionați de ideea PROPACT.
    Astfel profesorul Neagoe Gheorghe din Iași scria în 1994:
    ,,Am apreciat eforturile de organizare a meeting-ului de
    la București, din Piața Aviatorilor, dar și a meeting-ului
    de la Iași. La început am simțit o strângere de inimă că
    nu vom avea o participare corespunzătoare, dar ne-a
    ajutat Dumnezeu și am scos-o la capăt cu bine. Vă dau
    toată înțelegerea și mă crucesc cum puteți să-i
    convingeți pe toti. Aveți o mare generozitate – care vă
    caracterizează și care este destul de rară la mulți
    oameni. Sunt mândru că ne-ați convins fundamental să
    slujim obștea țărănească. Ne vom strădui din răsputeri
    să colindăm prin sate, să-i convingem pe țărani că
    propactul este singura lor soluție de a-și apăra
    proprietatea sfântă. Dragă, domnule Drăghici, să fiți tot
    timpul cu mâna înțelegătoare spre noi, spre proprietari,
    spre țărani”
    Nu mai puțin impresionante au fost și scrisorile adresate de domnul inginer horticol Dincă Mihai
    din Iași, de țăranul Chelaru Ștefan din Scânteia, de țăranul Munteanu Ion din Drăgușeni, de
    doamna Dăscălescu Iosefina din Iași, de țăranul Profir Grigore din Blăgești – Pașcani.
    225
    O luptă acerbă au dus acționarii din agricultura județului Iași cu structurile comuniste (cu IASurile):
    SC Agroind Bucium SA SC Agrocom Strunga SA SC Agrofruct Vlădeni SA
    SC Agroservice Iași SA SC SDE Iași SA SC Miroslava SA
    SC Popricani SA SC Selefer Iași SA SC Agromixt Iași SA
    SC Rovico Cotnari SA SC Avicola Iași SA SC Vinifruct Copou SA
    SC Agricola Târgu Frumos SA SC Consuin Tomești SA
    Scriitori reprezentativi și oameni de cultură din județul Iași
    A. C. Cuza, prof.
    universitar la Iași,
    distins deputat în
    Parlamentul României
    cu Nicolae
    Iorga
    226
    227
    228
    229
    230
    231
    Filiala Județeană PROPACT Maramureș
    S-a înființat pe 19/12/1993 în Conferința Județeană PROPACT Maramureș, la care a participat
    profesorul Dan Drăghici, președintele PROPACT. Conferința a ales conducerea județeană:
    președintele Filialei Județene PROPACT Maramureș – inginer Asofiei Constantin din Șomcuța
    Mare, vicepreședinți Morariu Iuliu din Baia Mare, Bumb Leon Petre din Baia Mare și Tohatan
    Ioan din Baia Mare, secretar general Mateșan Romulus din Baia Mare, secretar general adjunct
    Cândea Nelu din Vama Mică, iar: Popan Gheorghe, Setel Ioan – Tohat, Mureșan Iuliu , Popa
    Ion – Baia Mare, Chiș Viorel, avocatul Crișan Florin, economistul Rusu Vasile, economistul
    Stavăr Gheorghe – membri.
    Filiala PROPACT Tohat avea 20 de membri, dintre care nominalizăm pe: Chiș Aurel, Moteșan
    Ioan, Glodan Teodor, Lupșe Silviu, Tohatan Ioan, Lupșa Florin, Chiș Viorel, Chiș Ioan,
    Tohatan Vasile, Morariu Iuliu, Haratan Vasile, Tohatan Emil, Bran Aurel, Matan Pintea, Setel
    Ioan, Surduc Ioan, Denuț Martin, Tohatan Onuț, Dumitraș Aurel, Morar Ioan.
    Case vechi din Maramureș Port popular din Maramureș
    Biserica Ortodoxă Biserică de lemn Parohia greco- PS Iustin PS Vasile Bizău
    Nașterea Sfântului catolică episcop greco-catolic
    Ioan Botezătorul
    232
    Morariu Iuliu, președinte
    al filialei județene PROPACT
    Maramureș
    Ing. Asofiei Constantin
    din Șomcuta Mare,
    președinte al filialei
    județene PROPACT
    Maramureș
    Dansuri populare din Maramureș Tradiții din Maramureș
    Gheorghe Turda Nicolae Sabău Sofia Vicoveanca Laura Lavric Văru Săndel
    Acești mari artiști de muzică populară românească, vor rămâne în istoria folclorului românesc
    Filiala PROPACT Vima Mică – 15 membri: Cândea Nelu, Badea Gavril, Raț Nicolae, Gheduț
    Sorin, Danciu Gavril, Pop Gheorghe, Pop Gavril, Badea Lucreția, Cândea Gavril, Balint
    Alexandru, Oniga Ioan, Badea Alexandru, Cristea Clarița, Florian Alexandru, Cândea Vasile.
    Filiala PROPACT Șomcuța Mare: Asofiei Constantin, Buteanu Ioan, Popan Gheorghe, Meciu
    Alexandrina, Butean Ladislau, Lufșe Nicolae, Bumbut Ioan, Șerban Viorel, Urs Cornel,
    Butean Aurel, Pârvan Mircea, Munteanu Ioan, Voicu Ioan, Pătruș Ioan, Silimon Ioan. Un om
    excelent este inginerul agronom Mărieși Iulian din Vălenii Șomcuței. Ni s-a comunicat în 1993
    – 1994 că în județul Maramureș erau constituite filiale locale PROPACT în afara celor
    nominalizate mai sus în localitățile: Sarasin, Ardusat, Ariniș, Baia Mare, Băsești, Buiu Mare,
    Cavnic, Copalnic, Mânăștur, Forcasa, Groși, Miresu Mare, Corta de Jos, Recea, Satulung,
    Sacolașeni, Salsig, Seini, Sisești. Târgu Lăpuș, Ulmeni, Valea Chioarului, Săpânța, Vălenii
    Șomcuței. Nu am primit documentele de la constituirea acestor filiale. Ne bazăm pe comunicatele
    venite atunci, care confirmau că în 1993-1994 filiala județeană PROPACT Maramureș avea peste
    800 de membri. Ne-a costat mult în județul Maramureș – ca și în multe alte județe – diversiunea
    acelui Murg de care am mai scris în paginile anterioare. Ne-a durut faptul că acest excroc l-a
    233
    compromis și pe omul deosebit de la TVR - ,,Viața Satului” - domnul Constantin Martiniuc. După
    ce s-a discutat o oră și jumătate la TVR, despre aducerea gratuită de mașini și utilaje agricole
    second-hand din Germania – cei doi (Murg și Martiniuc) erau așteptați la fundația Brătianu din
    Piața Amzei, de peste 100 de membri PROPACT, veniți din toată țara. Numai din Maramureș
    veniseră 40. Acești oameni au fost mințiți obraznic de acest impostor. Profesorul Dan Drăghici
    avea să se convingă în 1995, că Murg fusese pus să compromită această acțiune. Profesorul Dan
    Drăghici a fost la Munchen, la sediul Masinenringurilor, a stat de vorbă personal cu directorul
    general Anton Grim – care a confirmat că l-a dat afară din sediu pe Murg – un mare diversionist.
    La Maramureș filiala judțeană PROPACT a primit personalitate juridică prin Sentința Civilă 81 din
    11 noiembrie 1993 – Dosar Civil 81/PJ/1993.
    Și în Maramureș acționarii din agricultură s-au confruntat cu marile abuzuri din fostele IAS-uri:
    SC Agroindustriala Baia Mare SA SC Horticola Pribilești SA SC Horticola Mireșu Mare SA
    SC Avicola Baia Mare SA SC Avicola Onei Consum Baia Mare SA SC Suinprod Seini SA
    SC Horticola Baia Mare SA SC Stațiunea de Cercetare pentru Producția Pomicolă Baia Mare SA
    234
    Scriitori reprezentativi din județul Maramureș
    235
    Filiala Județeană PROPACT Mehedinți
    Pe 29 august 1993 a avut loc prima adunare de constituire a Comitetului Județean Mehedinți de
    Organizare a Filialelor Locale și a Conferinței Județene PROPACT Mehedinți. Comitetul de
    Organizare, constituit în prezența profesorului Dan Drăghici, era compus din: inginer Scăueru
    Nicolae, Chivu Ilie, Ianoși Mihai, Bodescu Mihai. Pe 9 noiembrie 1993 are loc Conferința
    Județeană PROPACT Mehedinți, la care participă profesorul Dan Drăghici, președintele
    PROPACT. La Conferința Județeană au participat 620 de membri – foarte mulți foști deportați, care
    au ales democratic prin vot secret: președinte Scăueru Nicolae din Drobeta Turnu Severin (domnul
    Scăuieru avea să decedeze în 2006!), vicepreședinți: Călin Nicolae din comuna Gruia, Ianoși
    Nicolae din Turnu Severin, Pascariu Alexandru din comuna Pristol; secretar general – Grecu
    Mircea din Gruia, secretar general adjunct Chiru Ilie – Drobeta Turnu Severin, iar:
    Tomulescu Ion, Rodaslav Gheorghe, Bedreag Ștefan, Chiosa Nicolae, Turturea Victor –
    membri. La Congres au venit 72 delegați. Pe 27 aprilie 1994 a avut loc o adunare mare la Drobeta
    Turnu Severin a PROPACT și a deportaților din Bărăgan, foarte mulți din județul Mehedinți. Atunci
    s-a analizat și activitatea PROPACT Mehedinți pe un an de zile. Domnul Scăueru Nicolae era un
    om de excepție. Pe 29 mai 1994 are loc o altă mare adunare la Turnu Severin, la care participă și
    profesorul Dan Drăghici. Adunarea este filmată integral de doamna Luciu Hosu Longin, de la
    TVR. Atunci s-a sărbătorit de PROPACT și de deportații din Bărăgan, momentul de neuitat de către
    acești oameni batjocoriți de comuniști. La adunare au participat peste 750 de oameni – cei mai mulți
    membri PROPACT. Până la primul Congres Național din ianuarie 1994, în Mehedinți s-au constituit
    mai multe filiale locale PROPACT: Filiala PROPACT Vânju Mare – 118 membri – președinte
    Tuturigă Dumitru, vicepreședinte Vladu Petre, secretar Mărgărit Pompiliu, iar: Almăjanu
    Iacob, Tiutiuc Victor, Burasu Ion, Vlădășel Alexandru – membri.
    Case vechi din Mehedinți Port popular din Mehedinți
    236
    Ing. Scăueru Nicolae
    președinte al filialei județene
    PROPACT Mehedinți
    Ianoși Nicolae, președinte
    al filialei județene PROPACT
    Mehedinți, după decesul
    domnului Scăueru Nicolae
    Jocuri și tradiții din Mehedinți Dans popular din Mehedinți Orașul roman Drobeta
    Biserica ortodoxă din PS Nicodim Deportați în Bărăgan Deportările în Bărăgan
    Mehedinți
    Monument istoric din Mehedinți
    Filiala PROPACT comuna Izvorul Bârzei – cu satele Schinteiești, Balotești, Răscolești, Sușița
    – fiecare cu conduceri proprii: sat Schinteiești – Draghia Dumitru, Draghia Ion, Bobocea
    Mihai, Motii Ion, Vâlcan Gheorghe; sat Balotești: Pupăză Vasile, Bălan Vasile, Tibrea
    Dumitru, sat Răscolești: Tudor Doru, Ghizel Dumitru, Luca Veronica; sat Sușița: Păcală Ion,
    sat Izvorul Bârzei: Petolescu Tănase, Bobocea Mihai, Trandafir Tudorel, Moldoveanu Miha.
    Filiala PROPACT Pristol – 38 membri – președinte Porcărin Alexandru, vicepreședinte
    Mogoșan Alexandru, secretar Totoroanță Alexandru, iar Ciocan Doru, Pantelimon Dumitru,
    Buculeasa Alexandru, Liciu Ion, Stanciu Mitra, Olteanu Alexandru – membri.
    Filiala PROPACT Prisăceaua – 71 membri – președinte Preda Ovidiu, vicepreședinte Vizitiu
    Ion, secretar Ungurean u Ion, iar: Orășcu Ștefan, Stan Ștefan, Preda Mihai – membri.
    Filiala PROPACT Gruia – 134 membri – președinte Călin Nicolae, vicepreședinte Trestaru
    Constantin, Secretar Marinescu Viorel, iar: Socoluc Angela, Firulescu Dorina, Mihai Elena,
    Prioteasa Silvia, Dincă Elena, Streche Gheorghe, Marinescu Nicolae – membri.
    Filiala PROPACT Pătulele – 167 membri – președinte Luchian Gheorghe, vicepreședinte
    Brânzan Dumitru, secretar Moșneanu Alexandru, iar: Panduru Gheorghe, Făsui Dumitru,
    Osiac Puiu, Rădoi Dumitru, Tudor Ilie – membri. Filiala PROPACT Balta – 72 membri –
    președinte Sitaru Ion, vicepreședinte Burcu Melu, secretar Zețu Constantin, iar: Boiașu
    237
    Alexandru, Enășescu Constantin, Sitaru Gheorghe, Oprițescu Aurel – membri.
    Filiala PROPACT Drobeta Turnul Severin – 285 membri – președinte Lepădat Gheorghe,
    vicepreședinte Bolocan Cristian, secretar Ștefănescu Ștefan, iar: Cojocaru Romulus, Boghină
    Zoia, Iacobescu Ion, Toculescu Constantin – membri.
    Filiala PROPACT Obârșia de Câmp – sat Izimșa – președinte Sosea Mihail, vicepreședinte
    Cârjan Ion, secretar Nedelcea Florea, iar: Vrătanu Ion, Velici Marin, Lupitu Constantin,
    Popescu Marin, Zdroană Ilie, Popescu Gheorghe – membri.
    Filiala PROPACT Dârvari – 17 membri – președinte Oprică George, vicepreședinte Stoica
    Nelu, secretar Petcu Gheorghe, iar: Chibăr Titică, Barbu Florea, Tăsăleuță Ion – membri.
    Filiala PROPACT Breznița Ocol – președinte Tomescu Ion, vicepreședinte Buzatu Florian,
    secretar Ungureanu Nicolae, iar: Pleșan Gheorghe, Cioporaz Ion, Udrescu Petre, Balvănescu
    Ștefan – membri. Alți membri activi, încă din 1993: Coteț Gheorghe – Bala, domiciliat în Baia
    de Aramă, Mitucă Gheorghe – Vlădaia – sat Scoril, Fota Alexandru, Tâmna, sat Manu, Nisip
    Florea – Salcia.
    Filiala PROPACT Mehedinți număra în anii 1993, 1994, 1995 peste 4700 de membri, plus
    foarte mulți deportați în Bărăgan – înscriși în PROPACT. După decesul domnului Scăuieru iam
    încredințat interimar conducerea filialei domnului Ianoși Nicolae – președintele AFDPR
    Mehedinți.
    Niculina Stoican Nelu Bălășoiu Olguța Berbec Petrică Mâțu Stoian
    La Mehedinți nu am avut nici un reprezentant în Comisia Județeană de Fond Funciar. Domnul
    Ianoși Nicolae – un om moral desăvârșit, fiind în vârstă și bolnav nu a acceptat să meargă în
    Comisia Județeană de Fond Funciar – recomandat de PROPACT.
    Cele mai dramatice probleme le-au avut miile de acționari din fostele IAS-uri comuniste:
    SC Zorile Burila Mare SA SC Suinprod Turnu Severin SA. SC Horticola Aurora SA
    SC Agroind Corcova SA SC Viticola Turnu Severin SA SC Agromixt Tâmna SA
    SC Horti Industrială Dealul Viilor SA SC Viticola Vlădaia SA SC Horticola Pristol SA
    SC Agroind Dobra SA SC Viticola Donceu SA SC Agroindustriala Robachus Rogova SA
    SC Cererom Gârla Mare SA SC Vânju Mare SA SC Horticola Șimian SA
    SC Agrofruct Prunișor SA SC Agroindustriala Stârmina Balorești SA
    Un eveniment important în Mehedinți s-a produs în anul 1994, când filiala județeană a trimis un
    protest Guvernului României, prin care se împotriveau Hotărârii Guvernului în care se prevedea ca
    începând cu anul 1994 să se aplice impozit pe veniturile deținătorilor de pământ, ca urmare a
    aplicării Legii 18/1991. Protestul are la bază următoarele argumente:
    1. Până la 1 ianuarie 1994 nu vor fi distribuite proprietarilor nici 15% din Titlurile de
    Proprietate, deci până la această dată țăranii, proprietarii români nu sunt în fond proprietari.
    2. Prin sistemele folosite de regimul comunist pentru îndepărtatea țăranilor de proprietatea
    agricolă (cote și colectivizare) au fost distruse toate mijloacele de producție privată pentru
    executarea lucrărilor agricole (atelaje cu animale, pluguri, grape, căruțe, etc); în cei trei ani
    de folosire a pământului restituit nu s-au putut realiza mijloacele de producție necesare
    executării lucrărilor agricole, la nivelul unei producții normale, care să conducă la beneficii
    impozabile. Eventualele venituri realizate au fost folosite de gospodari pentru refacerea unei
    238
    părți din mijloacele de producție confiscate de statul comunist și care se găsesc înglobate
    valoric în actualele Societăți Comerciale Agricole cu capital de stat(fostele IAS-uri, SMTuri,
    Gospodării PCR).
    3. Nu au fost elaborate până în prezent Legea Cadastrului Agricol și Legea Arendării, prin care
    să se reglementeze relațiile firești între proprietarii de pământuri, muncitorii agricoli și restul
    relațiilor de producție din acest sector.
    4. Ambiguitățile din Legea 18/1991, precum și sistemul greoi de aplicare al ei, a făcut și face
    să planeze incertitudine asupa noțiunii de proprietate asupra pământului, incertitudine care
    va fi cu atât mai mult amplificată prin aplicare de impozite pe un bun pe care cetățeanul nu
    este sigur că a devenit proprietar.
    5. Valoarea terenurilor agricole nu a fost stabilită nici până la această dată, iar prin aceasta
    pământul nu poate constitui un garant în fața băncilor, pentru a se putea asigura credite
    țăranilor în vederea procurării mijloacelor de producție agricolă.
    Liberalizarea prețurilor pentru produsele industriale, prin care statul a ridicat descurajant
    prețurile pentru prestările de servicii în agricultură și blocarea prețurilor, produsele
    producătorilor agricoli, (grâu, porumb, orz, etc) arată clar intenția Guvernului de a îndepărta
    cetățenii români de tradiționala lor ocupație – agricultura.
    Scriitori reprezentativi din Mehedinți
    239
    6.
    Filiala Județeană PROPACT Mureș
    În ziua de 13 septembrie 1993, în strada Bolyai 30, Târgu Mureș, s-a ținut adunarea de constituire a
    Comitetului de Organizare a filialelor locale, a Conferinței Județene PROPACT Mureș. Dintre
    membri Comitetului îi amintim pe: Păun Gheorghe din Târgu Mureș, care stă mult la Curtea de
    Argeș, la fiica sa și la distinsul profesor și scriitor argeșean Th. Ionescu – ginerele său, Matei
    Emanoil – Târgu Mureș, Andone Sava – Sâncraiul de Mureș, Pașca Viorel – Târgu Mureș,
    Roșca Gheorghe – Cristești, Mesaroch Nicolae – Sâncraiul de Mureș. În data de 26 decembrie
    1993 a avut loc Conferința Județeană PROPACT Mureș, în prezența profesorului Dan Drăghici.
    Comitetulul Județean PROPACT Mureș ales democratic era compus din: președinte inginer
    agronom, Comes Liviu, vicepreședinți: Cionca Emil – Târgu Mureș, Andone Șam – Sâncraiul
    de Mureș, Ceaușan Ion – Moisa, secretar general – Matei Emanoil – Ciucaș, secretar general
    adjunct Nicușor Ioan – Târgu Mureș, iar: Pașca Viorel, Olteanu Ion, Mica Gheorghe –
    Vânători, Borbely Mihai – Sarmaș, Moga Maria – membri. Aici s-a implicat și doamna Aniela
    Georgescu din București.
    Catedrala ortodoxă Târgu Biserica romano- Părinte protopop Nicolae Episcop greco-catolic
    Mureș catolică din Mureș Sincan, slujitor la catedrala Florentin Crihălmeanu
    mare Târgu Mureș
    Casă veche Monument istoric din Mureș Templul Israelit Universitatea de medicină
    și farmacie din Mureș
    240
    Ing. Agr. Comes Liviu, președinte
    al filialei județene
    PROPACT Mureș
    Stoica Ion, președinte al filialei
    județene PROPACT Mureș
    Dansuri populare din Mureș Cântăreți de muzică populară
    din Mureș
    Portul popular din Mureș Tradiții și obiceiuri populare din Mureș
    În 1993 – 1994 erau constituite mai multe filiale locale PROPACT: Saschiz, Vânători, Sâncraiul
    de Mureș, Pogceaua, Sărmașu, Cirstești, Moisa, Toldal, Târgu Mureș, Târnăveni, Iernut. S-au
    evidențiat oameni deosebiți precum: doctor veterinar Oaciș Daniel din Saschiz, Micle
    Gheorghe din Vânători, Tudoran Gheorghe din Târnăveni. În ziua de 11 iulie 1993 a avut loc în
    Piața Aviatorilor din București primul mare meeting național PROPACT, la care au participat peste
    10 000 de membri PROPACT din toată țara. Din județul Mureș au venit 133 de membri – toți pe
    banii lor, cu diverse mijloace de transport, cu provizii pentru mâncare... așa cum au făcut și cei din
    Timiș, Maramureș, Satu Mare, Bihor, Argeș, Prahova, Teleorman, Iași, Suceava, Botoșani, etc.
    Atunci s-au prezentat deschis și direct toate obiectivele PROPACT, s-au dat termene precise puterii
    politice pentru rezolvarea problemelor stringente: reconstituirea și restituirea proprietăților, pensiile
    țăranilor, crearea de condiții pentru lucrarea pământului în stil occidental. Atunci s-a dat primul
    semnal național foarte serios pentru distrugerea comunismului la sate. Au fost mulți țărani și
    proprietari din Mureș, care au dovedit profundul lor simț al proprietății: Ghiță Pompei – Miheși de
    Câmpie, Andone Savu – Sâncraiul de Mureș, Bebletec Aurel – Sâncraiul de Mureș, Orza
    Rafila, Vicușan Ioan – Târgu Mureș, Heidrich Adolf – Zagăr, Nicușor Pătru – Târgu Mureș,
    Pătru Vasile – Târnăveni, Neagu Georghe – Târgu Mureș, Szabo Păuna – Zău de Câmpie. În
    1995 profesorul Dan Drăghici a participat la Târgu Mureș la deschiderea Pieții de Gros pentru
    animale și cereale, în Sângiorgiul de Mureș – prin programul PHARE. În 1997 domnul inginer
    Comes Liviu și-a dat demisia. Până atunci a dat dovadă că este un foarte bun președinte de filială
    județeană. I-am acordat interimatul domnului Stoica Ion din Târgu Mureș – care avea să decedeze
    după trei ani. Filiala PROPACT Mureș nu depășea 550 de membri. Domnul Stoica Ion a
    reprezentat doi ani de zile PROPACTUL în Comisia Județeană de Fond Funciar. Și în Mureș au fost
    multe probleme ale acționarilor din agricultură. Doamna Aniela Georgescu din București ne
    prezintă necazurile pe care le-a avut la IAS Albești, s-a judecat ani de zile – degeaba. Comuniștii sau
    judecat între ei. Astfel Agrozooviticola Seuca SA Gănești s-a judecat la Curtea de Casație și
    Justiție în dosarul 2200/2005 cu Agenția Domeniilor Statului București. Domnul Szantarto Ovidiu
    – Târgu Mureș ne scrie plângând, despre perioada criminală comunistă, când toată familia sa a fost
    241
    alungată din casă în miez de noapte, li s-au luat 200 ha teren agricol, casa, bunuri diferite, fără să li
    se dea vreun document de confiscare. Domnul Demian Ionel, domiciliat în Luduș – originar din
    satul Botez, prezintă un întreg arsenal de abuzuri pe zece pagini!. Cel mai mult ne-au consumat
    timpul multele scrisori venite de la oameni cu inițiativă, așa cum a fost brutarul Savu Gheorghe
    din comuna Cornești.
    Probleme din fostele IAS-uri din Mureș au fost multe, și greu de înțeles:
    SC Agroindustriala Sâncrai SA SC Agrim Târgu Mureș SA SC Agroholding SA
    SC Prudos Mureș SA SC Sere Mureșeni SA SC Zamura Zău de Câmpie SA
    SC Agroindustriala Acătări SA SC Pomicola Târgu Mureș SA SC Suinprod Iernut SA
    SC Agroindustriala Albești SA SC Vivat Târnăveni SA SC Agromixt Zagăr SA
    SC Agroindustriala Batos SA SC Vitcom Idrifaia SA SC SCPAB Târgu Mureș SA
    SC Agroindustriala Reghin SA SC Agroind Târgu Mureș SA SC Agroindustriala Sighișoara SA
    SC Agroindustriala Seuca SA SC Avicola Târgu Mureș SA
    Scriitori reprezentativi din județul Mureș
    242
    Filiala Județeană PROPACT Neamț
    În data de 21-08-1993, reprezentanții filialelor sătești, comunale și orășenești din județul
    Neamț – în prezența profe sorului Dan Drăghici – au constituit Comitetul Județean de Organizare a
    Conferinței Județene PROPACT Neamț, ce va avea loc pe 15/12/1993, la Piatra Neamț. Din acest
    Comitet făceau parte Bumbu Serghiu, Dascălu Mihai, Tofan Vasile, Popa Nicolae, Bejan Vasile
    Cornel, Mihoc Iosif, Stângu Ioan, Crăciun Verona, Mihăică Ion, Băcăuanu Valeriu, Ghiuzan
    Eugen, medic Jurcău Florin, Tăbăcaru Mihai, Butnaru Constintin, Stan Mihai, Afloarei
    Constantin, Afloarei Gheorghe, Mușat Mihai, Mușat Maria, Burlea Elena, Duhnea Panait,
    Dumitrache Gheorghe, Filip Nicolae, Pricop Gheorghe, avocat Rădulescu Eugen, inginer
    Răzulescu Alexandru.
    Pe data de 15 decembrie 1993 a avut loc Conferința Județeană PROPACT Neamț, la care au
    participat 575 de delegați. A fost o conferință, care a debutat cu scântei. Până la urmă profesorul
    Dan Drăghici a potolit spiritele și Conferința s-a desfășurat democratic și statutar, alegând Consiliul
    Județean PROPACT Neamț: președinte, țăranul Dacălu Mihai din comuna Dumbrava Roșie –
    strada Zimbrului 68 – care avea să decedeze în 2006, vicepreședinți: Butnaru Mihai –
    Ghirăiești, Gherguț Grigore – Săbăoani, Nicolae Dan; secretar general – Afloarei Vasile,
    secretar general adjunct Ghinet Margareta, iar: Boroi Constantin, Asandei Gheorghe, Andrici
    Grigore, Dumea Franț, Mihoc Iosif, Dorofte Damian, Andrici Grigore, Drăniceru Andrelica,
    Ghiozdan Eugen, Nicolae Dan, inginer Crăciun Paul – membri. Pe data de 24-04-1994 a avut
    loc o mare adunare la Piatra Neamț, cu peste 1500 de membri – ocazie cu care s-au trimis
    numeroase mesaje scrise și semnate la Parlamentul României, la Guvern și la Președinție. Țăranul
    Dascălul Mihai s-a ocupat foarte serios de creearea de filiale locale PROPACT în tot județul
    Neamț. Un alt țăran inimos a fost în zona Romanului – la Tămășeni, sat Adjudeni – domnul Mihoc
    243
    Țăranul Dascălu
    Mihai, primul
    Președinte al
    filialei județene
    PROPACT
    Neamț
    Țăranul Mihoc
    Iosif, președinte
    al filialei
    județene
    PROPACT
    Neamț după
    decesul dl.
    Dascălu Mihai
    Dumitru Cazan
    Sorin, din Roman,
    președinte
    al filialei județene
    PROPACT
    Neamț, după
    decesul dl.
    Mihoc Iosif
    Șotropa Petru
    Din Piatra Neamț
    actualul președinte
    al filialei
    județene
    PROPACT
    Neamț
    Iosif. În 1996 filiala județeană PROPACT Neamț depășea 8000 de membri. Domnul Dascălu Mihai
    încercase să facă un Sindicat al Agricultorilor la el în comuna Dumbrava Roșie – numai că
    judecătoria din Piatra Neamț i-a respins cererea. Iată cele mai serioase filiale locale PROPACT:
    Biserica ortodoxă Adormirea Biserica catolică din Episcopul Ignatie la Patriarhul Ierusalimului
    Maicii Domnului Neamț Seminarul Mănăstirii
    Neamț
    Mănăstirea Târgu Neamț Case vechi din Neamț
    Portul popular din județul Neamț Dans popular din Neamț
    Folclor din Neamț Obiceiuri și tradiții Tradiții și obiceiuri de Tradiții și obiceiuri de
    din Neamț Crăciun, din Neamț Paști, din Neamț
    244
    Florin Mihuț Mihaela Balașca Ghița Dandu
    Cantăreți de muzică populară din județul Neamț
    Filiala PROPACT Dumbrava – comuna Timișești – 45 membri – Zaharia Dumitru, Chilu
    Ioan, Pâslaru Dumitru, Davidescu Gheorghe, Voinea Mihai, Văcaru Mihai, Chițoaia
    Gheorghe, Azamfiri Petru, Corduneanu Constantin, Muraru Gheorghe, Ioniță Vasile.
    Filiala PROPACT Plăieșu – Philip Iftimie, Neculai Savin, Șoldan Ștefan, Fărmuș Ion, Chilu
    Ion, Philip Nicolae, Niculai Ion, Savin Ion, Pradea Constantin.
    Filiala PROPACT sat Adjudeni – comuna Tămășeni – 547 membri – una dintre cele mai
    numeroase filiale PROPACT din țară; această filială s-a constituit în prezența profesorului
    Dan Drăghici: președinte Mihoc Iosif, Gherca Anton, Ghiuzan Cezar, Ghiuzan Eugen, Dâncă
    Petre – Drimea Anton.
    Filiala PROPACT Slobozia – Roznov – 93 membri – Purici Maria, Chistol Dumitru, Bortă
    Maria, Mitrea Costachi, Vinea Ion, Bran Anghelina, Oncea Safta, Chistol Luici Marta.
    Filiala PROPACT Costișa – 85 membri – Airinei Ion, Tănasă Constnatin, Damian Ion, Filip
    Gheorghe, Dumbravă Dumitru.
    Filiala PROPACT Grumăzești – 147 membri – Ciotârcă Vasile, Nechifor Maria, Vornicu
    Constantin, Axfinte Gheorghe, Roșu Constantin.
    Filiala PROPACT Ștefan cel Mare – 87 membri – Lazonschi Onor, Vicol Iordache, Sava
    Dragoș, Șerban Vasile, Andone Ion.
    Filiala PROPACT Bâra – 128 membri – Antili Iosif, nelipsit de la nici-o mare manifestare a
    PROPACT în Neamț, dar și în țară, Bodașcă Romică, Istvan Vasile, Moraru Petru, Baciu
    Anton, Leahu Ion, Agu Giurgi.
    Filiala PROPACT Cordun – 71 membri – Mirciu Gheorghe, Diaconu Traian, Tălmăcel
    Ludovic, Radu Constantin, Potcovaru Dumitru, Stoica Vasile, Iamandi Constantin, Enache
    Maria.
    Filiala PROPACT Mărgineni – 115 membri – Dorofte Dumitru, Miron Mina, Ciobanu Mihai,
    Cocea Gheorghe, Drăgan Constantin, Miron Ion, Stoleru Nicolae.
    Filiala PROPACT Rosnov – sat Chintinici – 75 membri – Munteanu Grigoraș, Munteanu
    Mihai, Bofan Mihai, Grigorcea Elena, Mocanu Mihai, Pastramagiu vasile.
    Filiala PROPACT Sagna – sat Gădinți – 127 membri – Astani Ion, Sondiș Gheorghe, Cosma
    Vasile, Tănasă Nicolae, Stafie Costică, Astani Mihai, Tănasă Valentina.
    Filiala PROPACT Tămășeni – 41 membri – Fărănanu Mihai, Chilălău Isidor, Gherguț Ana,
    Cimpoieșu Grigore, Neculai Alexandru, Buzău Ioan, Petrișos Pantil.
    Filiala PROPACT Brusturi – Drăgănești – 37 membri – Motoc Dorel, Ionel Toader, Morariu
    Costică, Morariu Dumitru, Topor Cleopatra, Zodiceu.
    Filiala PROPACT Doljești – 58 membri – Agu Gheorghe, Bejan Martin, Niță Gheorghe,
    Sugaru Ferdinand, Tănase Gheorghe, Bursuc Anton, Horlesu Nicolai.
    Filiala PROPACT Piatra Neamț – 117 membri - Afloarei Vasile, Răvaru Toma, Gineț
    Margareta, Cândea Romul, Pavelescu Mihai, Arhip Marioara, Gâlcă Dan.
    Filiala PROPACT Dumbrava Roșie – 75 membri – Dascălu Mihai, Tăbăcaru Mihai, Moise
    Gheorghe, Pristabu Vasile, Iorgu Nicolae; Filiala PROPACT Giron – sat Dochia – 33 membri
    – Sandu Ioan, Dacincan Gheorghe, Lungu Mihai, Pascariu Ion, Gârceneanu Vasile, Blaga Ion.
    Filiala PROPACT Zănești – 117 membri – Dumitru Ioan, Calabanea Constantin, Ciocoiu
    245
    Ioan, Rotaru Gheorghe, Andronache Constantin, Andrei Ion.
    Filiala PROPACT Podoleni – 77 membri – Niculae Dan, Hanganu Gheorghe, Drăgan
    Constantin, Bocancea Vasile, Muntenau Marian, Drăgan Maria.
    Filiala PROPACT Gârcina – sat Cuiejdi – 123 membri – Aflorii Constantin, Ungureanu
    Constantin, Ciubotaru Nicolai, Rotaru Gheorghe, Aroxandei Neculai, Drăgan Ion.
    Filiala PROPACT Cordun – sat Pildești – 57 membri – Dumea Franț, Mărtinaș Francisc,
    Tancău Mihai, Martișcă Nicolae, Bejan Dănuț, Mârț Iosif, Bulai Cecilia.
    Filiala PROPACT Agapia – sat Filioara – 132 membri – Hurgheș Gheorghe, Iliescu
    Constantin, Oglinianu Elena, Pangu Vasile, Toader Ion, Visarion Vasile, Popa Vasilică.
    Filiala PROPACT Bara – 177 membri – Antile Iosif, Agu Giurgi, Robu Ion, Leahu Petrică,
    Leahu Ion, Moraru Ion, Budașcă Benone, Mârț Ion.
    Scriitori reprezentativi din județul Neamț
    246
    Ne-ar lua mult spațiu să-i nominalizăm pe cei peste 8000 de membri PROPACT din județul Neamț.
    Oameni ca: Mustăciosu Vasile – Români – sat Goșmani, Trifan Constantin – Mărgineni,
    Barcău Ion și Catană Rozina din Piatra Șoimului satul Luminiș, Dăscălița Gheorghe din
    Făurei, Târnoveanu Dumitru din Pângărați. Păcat că a decedat acest țăran inimos, foarte bine
    intenționat în tot ce făcea. În 2006 filiala PROPACT Neamț i-a fost incredințată interimar domnului
    Dumitru Cazan Sorin din Roman – consilier la primăria Roman. Nu prea s-a implicat și am fost
    nevoiți să apelăm la domnul Șotropa Petru din Piatra Neamț – căruia i-am dat și împuternicire să
    reprezinte PROPACT în Comisia Județeană de Fond Funciar. Ne-au scris foarte mulți proprietari și
    acționari din agricultură – din păcate nu deținem în arhiva noastră Societățile Comerciale Agricole
    SA din Neamț. Cu certitudine în toate aceste unități agricole au fost mari probleme, așa cum le
    descriu: Bran Valeria din comuna Români, Mustăciosu Vasile din Goșmani, Crăciun Paul –
    inginer zootehnist din Târgu Neamț. Filiala PROPACT Neamț a participat cu 23 de delegați la
    primul Congres Național, din ianuarie 1994. A fost extrem de greu să-i cazăm și să le asigurăm trei
    mese în zilele de 23 și 24 ianuarie 1994 la București celor peste 750 de delegați PROPACT veniți
    din toate județele țării la Congres.
    Filiala Județeană PROPACT Olt
    247
    Ing. Agr. Miulescu Stelian,
    președinte al filialei Romanați
    din județul Olt, originar din
    Caracal
    Urseanu Paul din Potcoava,
    președinte al filialei județene din
    zona Slatina - PROPACT
    În ziua de 10/06/1993 la Slatina-Olt, în prezența profesorului Dan Drăghici, s-a constituit Comitetul
    Județean de Organizare a filialelor locale și a Conferinței Județene PROPACT Olt. Și aici, ca și în
    Botoșani, și în Galați s-au conturat de la început două grupări:
    o grupare în zona fostă Romanați (Caracal) și a doua grupare în zona Slatina. Din Romanați s-au
    remarcat: inginer agronom Miulescu Stelian, Olteanu Paul, Ursescu Filip, Tătaru Doina,
    Rucsanda Gheorghe, Petrescu Gheorghe, Istrate Lelia, Dumitrescu Eugen, Popa Victoria,
    Berjă Victor, Stoica Gheorghe, Mihail Ștefan, Jianu Gheorghe, Mircea Vasile.
    Din zona Slatina s-a remarcat domnul Urseanu Paul venit de la București și stabilit la Potcoava –
    care avea să decedeze în 2001. Aici conducerea acestei grupări îi mai cuprindea pe: Olteanu Paul,
    Dulea Ispas, Popescu Sofia, Rucsanda Gheorghe, Stanca Marin, Rădulescu Mihail, Stroiescu
    Tudor, Oclea Gheorghe, Dumitrea Eugen, Mihail Ștefan. Membri foarte activi au mai fost în anii
    1993-1994 domnul inginer agronom Pătrășcoiu Constantin, economist Olteanu Paul, doctor
    veterinar Cioculan Alexandru și profesor Petrescu Gheorghe. Menționăm filialele locale
    constituite în județul Olt:
    Filiala PROPACT Studina – Pricină Alexandru, Nicolescu Ion, Răzeanu Florea.
    Filiala PROPACT Vâlcele – Vlad Mircea.
    Filiala PROPACT Milcov – Călin Grigore.
    Filiala PROPACT Mărgineni – Trașcă Toma
    Filiala PROPACT Movileni – Andrei Ion, Stelea Constantin, Ilie Ion, Beică Petrache, Neagoe
    Marin, Crăcea Tudor.
    Filiala PROPACT Strejești – Stuparu Ion.
    Filiala PROPACT Brebeni – Găină Marin, Dumitru Florea.
    Filiala PROPACT Slătioara – Bărbulescu Laurențiu.
    Filiala PROPACT Slatina – Dateș Gheorghe, Trașcă Florin.
    Filiala PROPACT Potcoava – Todiraș Valeriu, Trață Ion, Popescu Anton, Florescu Ion.
    Filiala PROPACT Făgețel – Pârvescu Dumitru.
    Filiala PROPACT Scornicești – Olaru Nicolae.
    Filiala PROPACT Icoana – Gheorghe Alexandru.
    Filiala PROPACT Balș – Iorga Gheorghe, Pătrășcoiu Felicia, Boțogan Paul, Afumelea Ion,
    Zoican Dumitru, Militaru Nicolae, Pițigoi Ioan, Baicea Ștefan.
    Filiala PROPACT Pielești – Ion Constantin.
    Filiala PROPACT Bărăști – Moțoiești – Grigorescu Ion.
    Filiala PROPACT Izvoarele – Colțan Ion, Pătru Vasile, Floricel Marin.
    Filiala PROPACT Curtișoara – Ciucă Ilarie, Ciucă Paraschiva.
    Portul popular din Olt
    Dansuri populare din Olt Constantin Enceanu Ileana Constantinescu
    Cântăreți de muzică populară din Olt
    248
    Case vechi din Olt Casa memorială Cetatea romano- Monumentul Eroilor
    Nicolae Ceaușescu, bizantină din Caracal - Olt
    din Scornicești – Olt Sucidava
    Mănăstirea Clocociov PS Sebastian și episcopia Slatinei Tradiții și obiceiuri din Olt
    și a Romanaților
    În județul Olt au fost – ca în toate județele țării – mari probleme cu primarii, cu prefecții, care
    au comis abuzuri după abuzuri. În comuna Brebeni domnul Găină Marin s-a luptat cu nedreptățile
    primarului de aici. În aceeași situație au fost și domnii Stuparu Ion din Strejești, doctor veterinar
    Bărbulescu Laurențiu din Slătioara, Bărbulescu Gelu din Tufeni. Merită să amintim greșeala
    gravă făcută de Vlad Vlad – secretar general PROPACT, în 1996 la Olt, când l-a forțat pe domnul
    Urseanu Paul să-și dea demisia din funcția de președinte al Filialei Județene PROPACT Olt –
    gruparea de la Slatina. Domnul Urseanu Paul era un om de principii, iar oameni cu principii nu
    erau suportați de dictatorul Vlad Vlad. Urseanu Paul făcuse mai multe filiale: în Bobicești, în
    Sinești, la Balș dar Vlad Vlad nu le-a mai predat conducerii naționale – ne referim la procesele
    verbale de Constituire. Domnul Urseanu Paul a avut un rol important în zona Slatina. Chiar în
    demisia scrisă de dânsul pe 10 ianuarie 1996 scria:
    ,,Am fost foarte mâhnit vineri 5 ianuarie 1996 când l-am întâlnit la Slatina pe domnul senator
    Paul Popescu, PNCȚD, cu care am avut o discuție neplăcută pentru afirmațiile acestuia,
    afirmații, care nu au putut fi justificate și asta m-a pus într-o postură jenantă.” Paul Popescu,
    care era și fost deținut politic și-a permis să-l facă pe profesorul Dan Drăghici – informator al
    securității. Ca să vezi cine acuză de colaborare cu securitatea comunistă! Tocmai Paul
    Popescu – acuzat public de Ticu Dumitrescu la Congresul AFDPR din 2006 că a colaborat cu
    securitatea. Profesorul Dan Drăghici nu a crezut niciodată că Paul Popescu a fost colaborator
    al securității comuniste. Profesorul Dan Drăghici a fost înțelegător și și-a menținut tot timpul
    echilibrul și respectul vizavi de toți deținuții politici – adevărații eroi naționali ai luptei anti
    comuniste. Criminalii securiști au reușit să-i asmută și să-i învrăjbească între ei pe deținuții
    politici.”
    În dosarul PROPACT Olt erau peste 2100 adeziuni scrise. Dintre acestea au fost salvate în 2004 545
    de adeziuni, restul au ars în incendiul pus sediului central PROPACT, de la Pitești Argeș, în 2004.
    La Romanați, președintele inginer agronom Miulescu Stelian era un om de excepție. În 2004 ne-a
    anunțat și dânsul că nu mai poate activa din motive de vârstă și de sănătate, având și multe decese în
    familie. După ce doi oameni foarte buni – care au condus cu credință PROPACTUL în județul Olt
    nu mai activau, am fost nevoiți să convingem alți membri PROPACT să preia interimar filiala
    județeană PROPACT Olt. I-am dat împuternicire domnului Chiriță Aurel din comuna Vulturești –
    sat Dieci, care nu s-a implicat deloc. Revenind la membri noștri, îi amintim pe cei care au trimis
    249
    repetat scrisori cu problemele lor: Selea Titică din Icoana sat Usoaia, Rădulescu Petre din
    Sâmburești, Dobresu Oprea din comuna Grădinile, Nicolae Florescu moștenitorul lui Mircea
    Florescu din Stoicănești, Popescu Marin din Șerbănești – Olt, Mirea Dumitra din Cotmeana,
    Vasiloiu Gheorghe din Vitomirești, Trașcă Florin din Slatina, Trață Ion din Potcoava, Popescu
    Anton Iulian din Potcoava, Dateș Gheorghe din Slatina, Colțan Ion din Izvoarele, Răzeanu
    Florea din Studina, Răduț Paul din Făgețelu, Selea Constantin din Movileni, Beica Petrache
    din Movileni, Boțogan Paul din Balș, Afumelea Ioan din Balș, Ciucă Ilarie din Curtișoara.
    Și în județul Olt au fost multe Societăți Comerciale Agricole SA – unde statul comunist a învârtit
    sume mari de bani, unde s-au furat patrimonii, nevalorificate niciodată de nimeni:
    SC Brias Brebeni SA SC Alcoor Corabia SA SC Agroprod Olt Slatina SA
    SC Agroprod Corbu SA SC Horticola Drăgănești Olt SA SC Iancu Jianu SA
    SC Corabia Corias SA SC Patelu SA SC Poiana Radomirești SA
    SC Agroind Curtișoara SA SC Horting Stoienești SA SC Suinprod Caracal SA
    SC Boianu Drăgănești – Olt SA SC Horticola Arcești SA SC Deveselu SA
    SC Agroind Piatra Olt SA SC Horticola Studina SA SC Avicola Ianca SA
    SC Redias Redea SA SC Vitipomicolă Sâmburești SA SC Studias Studina SA
    SC Rovi Fruct Iancu Jianu SA SC Avicola Scornicești SA SC Avicola Curtișoara SA
    SC Agroind Slatina SA
    Scriitori și oameni de cultură reprezentativi din Olt
    250
    251
    Filiala Județeană PROPACT Prahova
    Pe 26 august 1993, la Ploiești, în prezența profesorului Dan Drăghici – președinte
    PROPACT și a doctorului Șerban Ovidiu – vicepreședinte PROPACT, a avut loc adunare pentru
    constituirea Comitetului de Organizare a filialelor locale PROPACT și a Conferinței Județene
    PROPACT Prahova. Acest Comitet îi cuprindea pe: Mociorniță Georgel, inginer Dinu Vasile,
    inginer cercetător ștințific Radovicescu Maria, Săvulescu Marie Jeane – soția primarului
    Ploieștiului, Ștefănescu Nicolae, Marinescu Gheorghe, Merezeanu Constantin din Ceptura,
    Schultz George, Zmeureanu Radu, Furtună Mihai. În data de 7 octombrie 1993 are loc
    252
    Ing. Dinu Vasile din Ploiești,
    primul președinte al filialei
    județene PROPACT Prahova
    Voinescu Dumitru din comuna
    Măgurele, al doilea președinte
    al filialei județene PROPACT
    după decesul dl. Dinu Vasile
    Conferința Județeană PROPACT Prahova, în prezența profesorului Dan Drăghici și a doctorului
    Șerban Ovidiu. Au participat 395 de membri din tot județul și au fost aleși statutar: inginer Dinu
    Vasile – Ploiești președinte, vicepreședinți: Ștefănescu Nicolae – Urlați, Amira Petre – Ploiești,
    Stănescu Eliodor – Ploiești, secretar general – Țarălungă Valentina – Ploiești, secretar general
    adjunct Pantu Vasile – Ploiești, iar: Ciucan Gheorghe, Lungu Liviu, Radovicescu Maria,
    Panaitescu Paul, Smeureanu Radu – membri. A mai avut loc o adunare mare la Ploiești în data
    de 17 septembrie 1994. Domnul președinte Dinu Vasile ne comunică că existau mai multe filiale
    PROPACT în județul Prahova: filiala PROPACT Ploiești, filiala PROPACT Câmpina, Mizil,
    Boldești, Scăieni, Ceptura, Scorțeni, Ciorani, Măgurele, Fulga, Boldești, Grădiștea, Strejnic,
    Puchenii Mari, Băltești, Blejoi, Păulești, Târgușorul Nou. Existau și filiale sătești la Scorțeni,
    Mislea, Șoimari, Motita, Băltești, Timșu, Ploieștiori, Găgeni, Plopu Grădiștea, Boldești
    Grădiștea, Rotari Ceptura. Filiala PROPACT Ploiești avea 150 de membri în 1996, filiala
    Câmpina – 116 membri, filiala PROPACT Mizil – 115 membri, filiala PROPACT Boldești
    Scăieni 75 membri, filiala PROPACT Ceptura – 123 membri, filiala PROPACT Scorțeni – 129
    membri, filiala PROPACT Ciorani – 135 membri. Aici la Ciorani în 1995 după o emisiune la
    Viața Satului - duminica – unde erau, față în față, profesorul Dan Drăghici de la PROPACT și
    primarul de la Ciorani împreună cu un inginer Șef al Asociației Agricole Ciorani, s-a întâmplat că
    cei doi oameni de la Ciorani mințeau în direct cu nerușinare că s-au dat pământurile oamenilor, că
    Asociația Agricolă (fostul CAP) merge foarte bine. Profesorul Dan Drăghici i-a felicitat în direct la
    TV, dar i-a atenționat că peste trei zile, adică miercuri, la ora 10 va fi prezent la primăria din
    Ciorani, pentru că vrea să se convingă personal că lucrurile sunt așa cum au fost prezentate cu
    enfază de cei doi. Miercuri, la ora 10, împreună cu domnul Tânjeală de la TV – SOTI – erau în fața
    primăriei din Ciorani. Aici am fost pur și simplu uimiți. Erau peste 600 de oameni care veniseră
    extrem de nemulțumiți să stea de vorbă cu președintele PROPACT, care îl invitase cu o zi înainte și
    pe senatorul Apostolache – PSD, fiu al Cioranului – tatăl său fusese învățător în Ciorani. Profesorul
    Drăghici l-a întâlnit totuși la Ciorani pe senatorul Apostolache, care adusese cu el TAB-urile de la
    Ploiești. Parcă era răscoală. Nu i-au dat voie profesorului Drăghici să intre în Căminul Cultural cu
    oamenii. Atunci profesorul Drăghici a apelat la un țăran, care locuia lângă primărie, să-i dea o scară,
    pe care a pus-o pe un gard și de acolo le-a vorbit oamenilor. Sutele de oameni prezenți au strigat în
    cor că atât primarul, cât și inginerul Asociației au mințit cu nerușinare la Viața Satului – TVR. Timp
    de 5 ore dialogul cu oamenii a fost înregistrat și filmat integral de domnul Tânjeală. Televiziunea
    SOTI a dat, zi de zi, tot ce se întâmplase la Ciorani. În ziua respectivă s-au înscris în PROPACT 880
    de țărani și proprietari, nu numai din Ciorani, ci și din comunele învecinate. A fost cea mai mare
    adunare populară într-o comună, o adunare neconvocată. Atunci ne-am amintit și de adunările mari
    de la Bolotești – Vrancea, Dolhești și Dolhasca Suceava – din același an.
    În Prahova au fost și alte filiale locale numeroase: filiala PROPACT Măgurele – 600 membri,
    filiala PROPACT Fulga – 221 membri, filiala PROPACT Boldești Grădiștea – 120 membri,
    filiala PROPACT Streșnic 115 membri, filiala PROPACT Puchenii Mari – 117 membri, filiala
    PROPACT Bolțești – 139 membri, filiala PROPACT Blejoi – 40 membri, filiala PROPACT
    Păulești – 127 membri, filiala PROPACT Târgușorul Nou – 118 membri; în satele Scorțeni –
    64 membri, în Mislea – 45 membri, în Șoimari – 37 membri, în Motita – 22 membri, în Pușcași
    – 37 membri, în Tinosu – 30 membri, în Ploieștiori – 29 membri, în Găgeni – 19 membri, în
    Plopu – 18 membri, în Grădiștea – 33, în Rotari – 41 membri.
    Portul popular din Prahova Dansuri populare din Prahova
    253
    Case vechi din Prahova Castelul Peleș Mănăstirea Parohia Sf. Parohia greco-
    Cheia Treime din catolică din
    Florești Câmpina
    Irina Loghin Raluca Burcea PS Ieronim Sinaitul PS Varlaam Ploișteanul
    Cântărețe de muzică populară din Prahova
    Nicolae Iorga
    Orașul Vălenii de
    Munte
    Casa lui Nicolae
    Iorga
    254
    În anul 1998 s-a desfășurat o altă Conferință Județeană, în care a fost aleasă altă conducere: Dinu
    Vasile președinte, Săvulescu Gabriel, Radovicescu Maria, Panțâru Vasile – vicepreședinți,
    Furtună Mihai secretar general, Negoiță Gheorghe – secretar general adjunct, iar Lungu
    Liviu, Licuță Ion, Alexandru Vasile, Voinescu Dumitru, Popescu Tănase – membri. Nu ne-au
    fost trimise documentele (Procesele Verbale) pentru constituirea filialelor locale și de aceea nu știm
    nici conducerile acestora. Aici domnul Dinu Vasile a avut un minus. În 2000-2001, domnul Dinu
    Vasile s-a îmbolnăvit, decedând. În 2002 avem deja a treia Conferință Județeană, în care se alege o
    altă conducere județeană: președinte Voinescu Dumitru – Măgurele care a rămas președinte
    până când a decedat, vicepreședinți: Neagu Stelian, Nistoroiu Stelian, Lambru Cristian –
    Dinescu Iustin, Vlăsceanu Mihai, Pantu Vasile, Jugăreanu Emilian, Neguț Ștefan, Costache
    Maria, Manole Elena, Neagu Mihail, Ioniță Teodor, Iarca Ion, Stănculescu Ion. Noi am intrat în
    posesia unor nume din satele și orașele județului Prahova prin adeziunile scrise, dar nu avem
    documentele de la constituirea lor:
    Filiala PROPACT Albești (satele Muru și Vadul Părului) – Bercu Ioan, Curelea Dumitru,
    Dragnea Alexandru, Dumitrescu Dumitru.
    Filiala PROPACT Ploiești – Ifrim Viorel, Stroie Stan, Georgescu Alexandru, Petrescu Ioan.
    Filiala PROPACT Breaza – Dăscălescu Laurențiu, Dragomir Mihalache.
    Filiala PROPACT Valea Călugărească – Râmniceanu Marta, Amariei Constantin.
    Filiala PROPACT Bălțești – Zahiu Gheorghe, Săvulescu Gabriel, Stejaru Stelian, Șerban
    Traian, Ștefan Valentin.
    Filiala PROPACT Blejoi – Stoica Romulus.
    Filiala PROPACT Ceptura – Zota Mihai, Stănescu Eliodor, Oprescu Ion.
    255
    Filiala PROPACT Scorțeni – Badea Toma, Dinu Gheorghe, Manea Gheorghe.
    Filiala PROPACT Măgurele – Voinescu Dumitru, Vaida Alexandru, Costache Vasile.
    Filiala PROPACT Urlați – Ștefănescu Nicolae, Rotaru Gheorghe.
    Filiala PROPACT Scorieni – Sterian Steriu.
    Filiala PROPACT Liuca – Lazăr Eremia.
    Filiala PROPACT Filipeștii de Pădure – Herăscu Marin.
    Filiala PROPACT Iordăcheni – sat Măcești – Miron Elena, Marin Georgeta.
    Filiala PROPACT Sinaia – Runceanu Georgeta.
    Filiala PROPACT Mizil – Vasilescu Florica, Vasilescu Valeria.
    Filiala PROPACT Prahova a avut Sentința Civilă nr 46 din 23 iunie 1994 în Dosarul Civil
    36/F/1994.
    Domnul Voinescu Dumitru a fost unul dintre președinții filialelor județene PROPACT, care și-a
    făcut datoria în Comisia Județeană de Fond Funciar Prahova, trimițându-ne aproape toate Procesele
    Verbale ale ședințelor acestei Comisii Județene. Reproducem mai jos o scrisoare a domnului
    Voinescu adresată personal profesorului Dan Drăghici – președintele PROPACT:
    ,,În urma întâlnirii din 26 octombrie 2006 la Conferința Convocată la București, unde am luat
    cunoștință de problemele grave pe care le avem în majoritatea județelor, am hotărât să vă trimit
    această scrisoare, din care să înțelegeți că și noi în Prahova ne confruntăm cu probleme destul de
    încâlcite cum ar fi:
    1. Pornind de la felul cum se aplică legea 247/2005, întâmpinăm mari greutăți din partea
    Direcțiilor Silvice, privind restituirea pădurilor, acestea invocând tot felul de motive, menite
    să împingă cât mai departe termenele cerute de această lege. În acest sens semnalăm cazul
    moștenitorilor ,,Morcovești” din comuna Izvoarele, sat Homorâciu, pe care îi plimbă absolut
    fără niciun motiv; aceștia se judecă acum la Tribunalul din Brașov pentru 2300 ha de pădure.
    Alt caz al moșnenilor din comuna Drajna cu o proprietate de peste 10 000 ha pădure, se
    judecă cu Romsilva, ajungându-se la a 32-a înfățișare! Numeroase sunt cazurile din orașul
    Boldești – Scăieni prin reclamanți (contestatari) Călinescu Toma, Mihai și Alexandru care
    au contestațiile înregistrate la primăria din comuna Bucov, cu număr de înregistrare 448/17-
    01-2006 – pentru suprafață de 4,85 ha situată în comuna Bucov pe DN Ploiești – Buzău la
    km 8, proprietate solicitată încă din 1991. Așa fac neocomuniștii, care nu vor să aplice legile
    Fondului Funciar, și-așa destul de proaste.
    Un alt aspect, care cred că are ecou până în Ministerul Agriculturii, este faptul că în județul
    Prahova, domnul prefect neglijează cu nonșalanță faptul că în conformitate cu Legea nr
    263/2006 și cu OG 209/2005, ar trebui să ne acorde o indemnizație echivalentă cu 50% din
    salariile membrilor salariați ai Prefecturii și ai tuturor membrilor din Comisia Județeană. La
    noi nu se aplică această lege, pentru că așa se respectă legile în județul Prahova. Un aspect
    demn de semnalat este și faptul că ați spus că la înființarea noilor filiale comunale și sătești
    să nu percepem cotizații la noii membri, explicația am înțeles-o, dar din 3-4 filiale ce le
    avem în vizor de două luni, nu am finalizat nici una, pentru că nu am nicio sursă financiară
    ca să ajungem la aceste filiale. În legătură cu programul ,,Devenirea satului românesc”,
    oamenii au început să priceapă ce va însemna România în viitorii ani, după aderare la
    Uniunea Europeană. Am multiplicat acel program și l-am dat în mai multe localități.
    Nu puteau lipsi marile probleme din agricultura de stat comunistă și în Prahova:
    SC Agroind Ceres Ploiești SA SC Dionysos Ceptura SA SC SCPP Prahova SA
    SC Pomicola Băicoi SA SC Tohani SA SC Suinprod Stăncești SA
    SC Seneina Albești SA SC Valea Călugărească SA SC Pomicola Mehedinți SA
    SC Videlmar Urlați SA SC Ciorani SA SC Avicola Băicoi SA
    SC Agrotehnica Puchenii Mari SA SC Simina SA SC Agrozootehnica Drăgănești SA
    SC Sepra Bărcănești SA SC Agros Boldești SA SC Prodfeg Ciorani SA
    SC Serplo Ploiești SA SC Agrocoom Ploiești SA SC Agrostar Ploiești SA
    256
    Filiala Județeană PROPACT Satu Mare
    În ziua de 30 septembrie 1993, în Satu Mare, s-a constituit Comitetul de Organizare a filialelor
    locale PROPACT și a Conferinței Județene PROPACT Satu Mare. Din Comitet fac parte: Oros
    Victor – Satu Mare, Marița Aurel – comuna Turț, Berinde Mihai – Negrești Oaș, Bota Nicolae
    – Turț, inginer Sabău Vasile – Satu Mare, inginer Fodor Alexandru – Satu Mare, Precup
    Mircea – Satu Mare, Pușcașu Ion – Satu Mare, Sillaghi Gheorghe – Satu Mare, Lobonțiu
    Valeriu – Satu Mare, profesor Bala Corneliu – deținut politic – Carei. În ziua de 20 decembrie
    1993 a avut loc Conferința Județeană PROPACT Satu Mare, în prezența profesorului Dan Drăghici.
    Au fost aleși democratic, prin vot secret: președinte Oros Victor – Satu Mare, vicepreședinți Oros
    Anton, Lucut Vasile, Lobonțiu Valer, secretar general Silaghi Gheorghe, secretar general
    adjunct Dumitru Ioan, iar Cobălișan Adrian, Sabău Vasile, Marița Aurel, Berinde Ștefan,
    Bala Corneliu – membri.
    Portul popular din Satu Mare Dansuri populare din Satu Mare
    Tradiții și obiceiuri din Satu Mare Petrică Mureșan Nicolae Mureșan
    257
    Oros Victor din
    Satu Mare, primul
    președinte al filialei
    județene PROPACT
    Satu Mare
    Marița Aurel din
    comuna Turț, al
    doilea președinte
    al filialei județene
    PROPACT Satu
    Mare, după decesul
    dl. Oros Victor
    Prof. Bala Corneliu
    din Carei, fost deținut
    politic, al
    treilea președinte
    al filialei județene
    PROPACT Satu
    Mare
    Casă veche din Satu Cetatea Medieșu Monumentul Sinagogă Obiectiv turistic
    Mare Aurit ostașului român din orașul Carei
    Biserica Sf. Arhangheli Conducerea bisericii Episcopia ortodoxă Biserica romano-catolică
    Mihail și Gavril ortodoxe în Țara Codrului a Maramureșului Calvaria din Satu
    și Sătmarului Mare
    PS Justin Sigheteanul Tamas Bakocz Bartolomeu Dragfi
    Scriitori și oameni de cultură din județul Satu Mare
    258
    După decesul domnului Oros Victor i-am încredințat conducerea interimară a Filialei Județene
    PROPACT Satu Mare domnului Marița Aurel din Turț, un om tânăr. După ce aștepta să plece în
    USA prin PROPACT, văzând că nu este rost să plece, nu a mai dat niciun semn de viață în
    PROPACT Satu Mare. Atunci am apelat la domnul profesor Bala Corneliu din Carei, care a
    decedat în 2006. Filiala Județeană PROPACT Satu Mare este printre cele mai slabe filiale din țară.
    Se constituiseră în prezența profesorului Dan Drăghici filiala PROPACT Turț, filiala PROPACT
    Carei și filiala PROPACT Satu Mare. Cei mai mulți membri s-au înscris prin poștă, pentru că la
    Satu Mare nu aveau cu cine discuta. Aici nu au existat mai mult de 150 de membri în tot județul
    Satu Mare. Să amintim totuși câteva nume: Reszler Ioan, Lukacsovita Ioan, Sanislai Francisc,
    Jurai Ernest – toți din Carei. În nordul țării agricultura României era în mâinile comuniștilor.
    Numărul foarte mare de acționari și locatori, care întâmpinau multe greutăți au stat pasivi, nu au
    venit alături de zecile de mii de români, înscriși în PROPACT.
    Să amintim vestitele IAS-uri comuniste din județul Satu Mare:
    SC Agroind Carei SA SC Agroind Medieșul Aurit SA SC Horticola Culciu SA
    SC Agroind Tășnad SA SC Terra Legumicolă Satu Mare SA SC Agricom Satu Mare SA
    SC Agrozootehnica Aurel Vlaicu Satu Mare SA SC Suinprod Satu Mare SA SC SCPP Viile Satu Mare SA
    SC Agroind Zoohorticola Satu Mare SA SC Nutrisan Satu Mare SA SC Agrozootehnica Abrud SA
    SC Agrozoocom Decebal SA SC Agrozootehnica Odoreu SA
    Filiala Județeană PROPACT Sălaj
    În ziua de 28 septembrie 1993, în prezența profesorului Dan Drăghici, s-a constituit la Zalău
    Comitetul de Organizare a filialelor locale PROPACT și a Conferinței Județene PROPACT Sălaj.
    Din Comitetul de Organizare făceau parte: Mocan Aura – Zalău, Vetișan Lucian – Zalău, Bonte
    259
    Vaida Felician, primul președinte
    al filialei județene
    PROPACT Sălaj
    Preot Ghiurco Ioan din
    Zalău, al doilea președinte
    al filialei județene PROPACT
    Sălaj
    Dorina – Zalău, preot Ghiurco Ioan – Zalău, Moldovan Gheorghe – Bucium, Taloș Ioan –
    Zalău, Vaida Felician – Zalău, Șandor Mihaela – Zalău, Barborovici Fabian – Zalău,
    Chioreanu Nicolae – Bucium, Sălăjan Patriciu – Bucium, Cozma Sorin – Zalău, Grad Cornel
    – Zalău. În ziua de 7 decembrie 1993 a avut loc Conferința Județeană PROPACT Sălaj, la care a
    participat profesorul Dan Drăghici și unde au fost aleși democratic: președinte – Vaida Felician –
    Zalău, vicepreședinți: preot Ghiurco Ioan – Zalău, Oros Iosif, secretar general: Vaida Bela,
    secretar general adjunct: Pintea Mircea, iar: Onaciu Ioan, Șuian Ioan, Pop Nicolae, Hegheduș
    Alexandru, Baciu Ioan, Ungur Valer – membri. Ne pusesem mari speranțe în județul Sălaj, mai
    ales că de aici era seniorul Corneliu Coposu, cel care a spus că ,,PROPACTUL este miracolul
    țărănimii române”. În Sălaj se angajase în lupta PROPACTULUI și renumitul medic Ioan Pușcaș,
    de la Spitalul din Șimleul Silvaniei. Doctorul Pușcaș fusese rugat de Corneliu Coposu să sprijine
    serios organizarea PROPACT în județ.
    Catedrala Sfânta Vineri din Zalău Preot Ioan Ghiurco, președintele filialei
    județene PROPACT Sălaj
    Parohia greco-catolică din Sălaj Biserica romano-catolică din Biserica de lemn de la Bobota
    Zalău
    Iuliu Maniu Casa memorială Iuliu Maniu de la Bădăcin Sălaj
    260
    Corneliu Coposu și dr. Ioan Pușcaș și spitalul din Șimleu Silvaniei Episcop grecoviitoarea
    soție Arlette județul Sălaj catolic Virgil
    Bercea
    Portul popular din Sălaj Dansuri populare din Sălaj
    Liviu Petrina, prof. universitar, consilierul Cartea lui Liviu Petrina: ,,Lucrările Politice ale
    principal al lui Corneliu Coposu, după 1990 lui Corneliu Coposu”
    Sava Negrean Brudașcu Aurora Moga Popovici Castrul de la Buciumi Castrul roman
    Cântărețe de muzică populară din Sălaj Porolissum
    261
    Scriitori și personalități culturale din județul Sălaj
    Un moment hazliu, dar edificator. În 1995, întâmplător mă înâlnesc în Gara de Nord din București
    cu doctorul Ioan Pușcaș, care mă invită să merg cu mașina dânsului în centrul Bucureștiului. Este
    sunat de domnul deputat de Sălaj, Vetișanu. Printre altele domnul doctor Pușcaș îi spune domnului
    Vetișanu la telefon că în mașină se află și președintele PROPACT, Dan Drăghici. Domnul
    Vetișanu, fără șă-și dea seama, probabil, îi spune doctorului Pușcaș că nu este cazul să se acorde
    prea multă importanță acestui sindicat, pentru că vor face ei o altă construcție sindicală a PNCȚDului,
    construcție care nu s-a făcut niciodată, dar PNCȚD a ajuns la 1,5% în sondaje – începând cu
    anul 2000. Atunci am înțeles eu de ce la Sălaj lucrurile trenează, mai ales că între preotul
    excepțional Ioan Ghiurco și doctorul Ioan Pușcaș nu existau niște relații deosebite. Filiala
    Județeană PROPACT Sălaj era la fel de slabă ca și filiala județeană PROPACT Satu Mare.
    În Sălaj erau mai puține Societăți Comerciale Agricole SA:
    SC Agromixt Sălaj SA SC Suinprod Zalău SA
    SC Prodas Sălaj SA SC Avicola Zalău SA
    262
    Filiala Județeană PROPACT Sibiu
    În data de 1 octombrie 1993 s-a
    constituit Comitetul de Organizare a
    filialelor locale PROPACT și a
    Conferinței Județene PROPACT
    Sibiu, comitet din care făceau parte:
    inginer Lucaciu Gheorghe, Chirea
    Haralambie – Sibiu, Vlad Liviu –
    Sibiu, Stancu Ion – Sibiu, Dușe
    Marin – Sibiu, Velcea Virgil –
    Sibiu, Bogdan Virgil – Sibiu,
    Solomon Nicolau – Sibiu. În data de 4 noiembrie 1993 are loc Conferința Județeană PROPACT
    Sibiu, la care participă Dan Drăghici, președintele PROPACT. Conferința începe – ca peste tot – cu
    intonarea Imnului de Stat și un Tedeum oficiat de preotul Mitea. La Conferința au participat 297
    delegați ai Filialelor locale, deja constituite. Au participat și personalități politice: doctor Cojocaru
    PL'93, vicepreședintele PNȚCD, președintele AFDPR, președintele Alianței Civice,
    vicepreședintele PD Sibiu, directorul Institutului Național de Creștere a Ovinelor și Caprinelor
    Cristianu Sibiu. Au fost prezenți delegați din filialele PROPACT deja constituie: Sibiu, Mediaș,
    Avrig, Racovița, Hosman, Slimnic, Ruja, Altina, Miercurea Ocna Sibiului, Bradu, Vurpar,
    Bazna, Valea Viilor, Seica Mare, Ocna Sibiului, Cristian, Turnu Roșu, Tălmaciu, Cârța,
    Altâna, Necrich, Apoldu de Jos, Poiana Sibiului, Cârtișoara. Conferința a ales prin vot secret
    democratic: președinte inginer Lucaciu Gheorghe – Sibiu, vicepreședinți: Boromitza
    Augustin, Gligor Marius, secretar general – Szegedi Marțian – Cârța, secretar general
    adjunct – Fântână Ilie – Slâmnic, iar: Chioar Ioan, Georgescu Petre, Frăticiu Mircea Vulcu
    Liviu, Vlad Octavian – membri. În cadrul Conferinței Județene au luat cuvântul 39 de delegați
    care au cerut:
    a) Întărirea PROPACT la sate, în comisiile locale de Fond Funciar.
    b) Să se aibă în vedere că în județul Sibiu au fost foarte mulți sași și pe proprietățile acestora au fost
    împroprietăriți ilegal cei din clientela politică a PSD și ai altor partide criptocomuniste. Domnul
    Drăghici Dan arată că la momentul anului 1993 suprafața agricolă a României este intenționat
    diminuată cu un milion patru sute de mii ha, conform măsurătorilor făcute din avion. Academia de
    Ștințe Agricole și Silvice, prin domnul Mureșan, ne-a pus la dispoziție această informație. Cei mai
    mulți participanți condamnă sever legea 18/1991 și cer modificarea ei în regim de maximă urgență.
    În finalul conferinței se dă citire președinților filalelor locale PROPACT, constituite în județul Sibiu,
    care erau prezenți la Conferința Județeană. Aceștia, alături de membri aleși în Comitetul Județean
    PROPACT, vor participa ca delegați la Congresul Național din 23-24 ianuarie 1994, ce va avea loc
    la București, în Aula Mare a Facultății de Drept – Universitatea București.
    Portul popular din Sibiu Dansuri populare din Tradiție de Crăciun
    Sibiu din Sibiu
    263
    Ing. Lucaciu Gheorghe din
    Sibiu, președintele PROPACT
    filiala județeană
    PROPACT Sibiu, care
    a decedat după 2017
    Junii Sibiului Silvia Macrea Lucreția Ciobanu Obiceiuri și tradiții Bustul lui Friedrich
    manager Junii marea doamnă a din Sibiu Schiller din Sibiu
    Sibiului cântecului popular
    Casă veche din Sibiu Casa cu cariatide din Bustul lui George Coșbuc Institutul de cercetare
    Sibiu din Sibiu și dezvoltare pentru
    montanologie Cristian
    Sibiu
    În data de 29 mai 1994 are loc o Adunare Populară PROPACT la Sibiu, la care participă peste 650
    de țărani și proprietari din majoritatea localităților județului Sibiu, inclusiv sași veniți special din
    Germania. Este prezent profesorul Dan Drăghici, președintele PROPACT. Atunci au fost dezbătute
    timp de 7 ore abuzurile grave ale guvernanților, vizavi de țărani și de proprietari, s-a cerut din nou
    amendarea severă a Legii 18/1991, precum și abrogarea tuturor Legilor și Decretelor comuniste,
    prin care au fost furate proprietățile în perioada 1944 – 1990. Pentru prima dată în România
    postdecembristă, s-a cerut de o masă mare de oameni abrogarea Codului Penal comunist din 1968,
    modificarea legilor pentru privatizarea IAS-urilor, Gospodăriilor PCR, Stațiunilor de Cercetări
    Agricole, s-a cerut modificarea serioasă a Constituției comuniste, făcută de Iorgovan, s-a cerut
    îndeplinirea Punctului opt de la Timișoara. La această mare adunare a participat și vicepreședintele
    Consiliului Județean Sibiu, care a cerut puterii naționalist-comuniste să nu se introducă impozitul
    agricol, până când nu sunt restituite integral și corect proprietățile furate. Domnul Stroe Vasile –
    secretarul general al PROPACT Sibiu anunța pe toți proprietarii că la sediul PROPACT din Sibiu
    sunt modele de contracte de arendare, că PROPACTUL trimite tineri între 18-28 de ani la cursuri de
    pregătire agricolă în Germania, Elveția, Franța și USA. În 1996 Comitetul Executiv Județean
    PROPACT Sibiu avea următoarea componența: inginer Lucaciu Gheorghe – președinte,
    Georgescu Pavel jurist – vicepreședinte, Bogdan Virgil – vicepreședinte, inginer Stroe Vasile –
    secretar general, economist Dijmărescu Mihai inginer topo, Ostois Ion – consilier juridic.
    Filiala Județeană PROPACT Sibiu primește personalitate juridică, conform Sentinței Civile nr 7990,
    din 25 noiembrie 1993 – Dosar Civil 8550/1993. Președintele Filialei Județene PROPACT Sibiu,
    inginerul Lucaciu Gheorghe, ca și ceilalți membri din conducerea filialei, s-au implicat zi de zi
    sufletește, cu multă competență profesională, fără să fie remunerați vreodată. Filiala a fost ajutată de
    presa locală: ,,Tribuna”, ,,Rondul”, ,,Radio Sibiu” ca să se facă cunoscuți la sate. Au participat la
    mai multe simpozioane – unul foarte important în data de 26 și 27/11/1996 organizat de Academia
    Evanghelică cu tema: ,,Pesticidele necesare sau dăunatoare?”, la care a participat din Germania
    profesorul doctor Iuring Huber. Conducerea Județeană PROPACT Sibiu a participat la multe
    ședințe cu primarii din județul Sibiu, unde au făcut cunoscut PROPACTUL. Ce bine ar fi fost să
    264
    facă acest lucru toate filialele județene PROPACT, dar să ne punem întrebarea: ar fi dorit așa ceva
    comuniștii, care conduceau majoritar țara, prefecturile, Consiliile Județene ?
    Klaus Iohannis, președintele
    Forumului Democrat German
    acum președintele României Forumul Democrat German Cioban în Măriginimea Sibiului
    al cărui președinte era Klaus
    Iohannis
    Muzeul național Brukenthal Casa Luxemburg din Catedrala Evanghelică Parohia greco-catolică
    Sibiu din Sibiu Medias II din județul
    Sibiu
    O colaborare foarte bună a avut PROPACTUL la Sibiu cu Forumul German, condus de actualul
    președinte al României – Klaus Werner Iohannis. Foarte mulți proprietari de etnie germană s-au
    înscris în PROPACT. S-au realizat zeci de conferințe de presă, au participat la multe emisiuni
    Radio-TV locale pe tema retrocedării terenurilor agricole, pădurilor, caselor și altor proprietăți. În
    perioada 1998 – 1999 reprezentanții PROPACT au avut probleme reale. Din cei 7850 locatori și
    acționari ai fostelor IAS-uri, numai 70!! au primit Titluri de Proprietare, deși erau patru IAS-uri în
    lichidare judiciară. Culmea nerușinării, pământurile acestor IAS-uri sunt concesionate pe 49 de ani!
    Ziarul ,,România Liberă” (tot România Liberă...) a luat o atitudine dură în numărul din 22
    septembrie 2000 pagina 25: ,,Peste 10 000 ha sunt scoase la licitație pentru concesionare în județul
    Sibiu. Degeaba filiala PROPACT a județului Sibiu a trimis din 1997 la DGAIA Sibiu un material,
    vizându-i pe cei 7850 locatori și acționari. Conducerea Națională PROPACT dorea ca cel de-al
    treila Congres Național PROPACT să se țină la Sibiu, dar Conducerea Județeană Sibiu PROPACT, a
    declinat oferta, tocmai pentru că în perioada 1999 – 2002 au existat conflicte serioase aici.
    În anul 2003, filiala județeană PROPACT Sibiu își alege o conducere mai tânără, pentru că toți
    membri vechi ai Consiliului Județean PROPACT Sibiu, în frunte cu domnul Lucaciu – președintele
    își dau demisia și au trimis mai multe documente PROPACT – inclusiv pe cele contabile – la sediul
    central din Pitești. Toți cei demisionați au motivat că nu a existat o implicare mai serioasă în
    urgentarea primirii Titlurilor de Proprietate, precum și în stoparea trecerii unor terenuri din fostele
    IAS-uri la ADS – care a concesionat unor investitori străini terenurile ce aparțin – în fapt –
    acționarilor – aceștia fiind trecuți abuziv la despăgubiri. Activitatea PROPACT în județul Sibiu a
    cunoscut un drum descendent accentuat tocmai în anii 1996 – 2000 când țara era guvernată de CDR
    – pe care PROPACT a adus-o la putere!! Nemulțumirile filialei PROPACT Sibiu, dar și ale altor
    filiale județene au fost trimise Parlamentului României. Nici ministrul Dejeu, președintele PNȚCD
    Sibiu și nici Vasile Lupu, vicepreședintele Camerei Deputaților nu le-a răspuns vreodată
    reprezentanților Conducerilor Județene PROPACT Sibiu. Ministrul Agriculturii Ioan Mureșan a
    265
    ignorat tot timpul PROPACTUL. ,,Iată pe cine a sprijinit PROPACTUL în țară, dar, mai ales, în
    Europa, ca să ajungă la putere!?. S-ar scrie o carte – vizând atitudinile unor membri marcanți ai
    PNȚCD care au ignorat sugestiile lui Corneliu Coposu și ale lui Ion Diaconescu. Așa zișii membri
    marcanți ai PNȚCD au fost aceia, împreună cu puzderia de securiști infiltrați în PNȚCD, care a dus
    PNȚCD-ul la pieire.
    Biserica Betania Sibiu Catedrala Sf. Treime Catedrala Mitropolitană ÎPS Laurențiu, arhiepiscop
    din Sibiu din Sibiu al Sibiului
    La Sibiu, Muller, un român neamț, care a participat la mai multe meeting-uri ale PROPACT la nivel
    național, în urma vizitelor făcute de profesorul Dan Drăghici la Munchen – contactând firma
    Baywa – de mașini și utilaje agricole – acest Muller a adus în România pentru vânzare sute de
    combine Class, Jhon Deare, Massie Ferguson, tractoare, alte utilaje agricole second-hand; a creeat
    două centre naționale, unde a depozitat aceste mașini și utilaje agricole:
    un centru în comuna Nanov – Teleorman și al doilea centru la Sibiu. La început Muller se angajase,
    chiar în sediul firmei Baywa din Munchen, să sprijine înzestrarea, contra cost, cu aceste mașini
    recondiționate – în special țăranii și fermierii mici și mijlocii. Văzând că vânzările nu sunt destul de
    rentabile, pentru că oamenii nu aveau bani (mașinile nefiind nici scumpe, dar nici ieftine), Muller a
    început să le folosească în cele două zone la lucrările agricole, pentru care lua grâu – nu bani.
    Afacerile lui Muller nu au fost deloc mici, numai că în 1997 – 1998 intră în conflict cu Legea și este
    condamnat și arestat. Toate mașinile și utilajele agricole de la Sibiu și Nanov au fost confiscate, dar
    nici până astăzi nu se știe unde au ajuns, cum au ajuns și de cine sunt folosite.
    Filiala Județeană PROPACT Sibiu – ca și Filiala Județeană PROPACT Constanța au excelat în lupta
    lor pentru apărarea drepturilor locatorilor și acționarilor din agricultură în perioada 1995 – 1997
    Filiala Județeană PROPACT Sibiu participă alături de DGAIA Sibiu la elaborarea Programului de
    Reformă a sectorului agro alimentar în județul Sibiu. În perioada 1993 – 1999, zilnic se dădeau
    consulații juridice proprietarilor și țăranilor, membri PROPACT – absolut gratuit.
    Domnul Lucaciu Gheorghe a participat permanent la Comisia Consultativă de Dialog Social –
    ceea ce alte Filiale Județene PROPACT nu au făcut.
    Filiala Județeană PROPACT Sibiu și-a creat și o Societate Comercială ,,PROPACT Company” cu
    autorizația J32/175/'96 număr de înregistrare 2/9933/III, cod de înregistrare fiscală 8627715
    emis în data de 17/07/1996, Cod sireus 326988620 Certificat de înmatriculare seria A 141674
    din 29/03/1996. Aici presa locală a sprijinit foarte mult PROPACTUL. Ziarul local ,,Evenimentul
    Sibian” a publicat integral scrisoarea profesorului Dan Drăghici adresată președintelui USA – Bill
    Klinton – scrisoare apărută și în ziarul național ,,Ziua”.
    În județul Sibiu situația filialelor locale PROPACT era următoarea:
    Filiala PROPACT Sibiu – 192 membri Filiala PROPACT Altina – 77 membri
    Filiala PROPACT Mediași – 107 membri Filiala PROPACT Ruja – 71 membri
    Filiala PROPACT Avrig – 92 membri Filiala PROPACT Șura Mare – 98 membri
    Filiala PROPACT Tălmaciu – 57 membri Filiala PROPACT Luduș – 73 membri
    Filiala PROPACT Racovița – 114 membri Filiala PROPACT Bradu – 72 membri
    Filiala PROPACT Turnu Roșu – 91 membri Filiala PROPACT Șura Mică – 91 membri
    266
    Filiala PROPACT Roșia – 32 membri Filiala PROPACT Cisnădie – 118 membri
    Filiala PROPACT Cârtișoara – 71 membri Filiala PROPACT Poiana Sibiului – 69 membri
    Filiala PROPACT Cârța – 135 membri Filiala PROPACT Altâna – 72 membri
    Filiala PROPACT Nocrich – 62 membri Filiala PROPACT Atel – 31 membri
    Filiala PROPACT Vurpăr – 41 membri Filiala PROPACT Bratei – 27 membri
    Filiala PROPACT Agnita – 118 membri Filiala PROPACT Basna – 57 membri
    Filiala PROPACT Cristian – 92 membri Filiala PROPACT Valea Viilor – 71 membri
    Filiala PROPACT Miercurea Sibiului – 172 membri Filiala PROPACT Slimnic – 202 membri
    Filiala PROPACT Șeica Mare – 79 membri Filiala PROPACT Ocna Sibiului – 71 membri
    Filiala PROPACT Apoldu de Jos – 57 membri
    Toți cei consemnați mai sus au avut adeziuni scrise și legitimații PROPACT. Dorim să nominalizăm
    pe cei mai activi membri PROPACT din județul Sibiu, în afara celor nominalizați în birourile de
    conducere ale filialelor PROPACT: Chioaru Ion – Sibiu, Morosin Constantin, Ivănuș Nicolae –
    Șura Mică, Dan Gheorghe – Bradu, Gottschling Herman – Ludaș, Szabo Attila – sat Hamba
    – Șura Mare, Nedela Viorel – Sibiu, Rațiu Teodor – inginer zootehnist, Anghel Emil – Nocrich,
    Marcu Mircea – Șura Mică, Rus Mihai – Nocrich, Crețu Miron – fermier Slimnic, Potra
    Ciprian – medic veterinar Șura Mică, Rusu Mariana – doctor în agronomie, directorul
    Institutului Cristianu – Sibiu, Rusu Dumitru – medic veterinar Șura Mare, Fleșeriu Ion –
    inginer agronom Miercurea Sibiului, Sârghie Traian – Avrig, Stoian Gabriela Liliana – Sibiu,
    Cișmaș Vasile – Sibiu, Man Elena – Sibiu, Vinea Ion – Sibiu, Gligor Marius – Sibiu, Berghea
    Dumitru – Avrig, Nicodim Gheorghe – Avrig, Szabadaș Adrian – Racovița, Szabadaș Emilia –
    Racovița, Oprea Maria – Hosman, Muntean Petre – Hosman, Cojocaru Ion – Hosman, Tatu
    Luca – Slimnic, Drăghiciu Ioan – Slimnic, Bleuca Petru – Slimnic, Rebegel Alexandru – Ruja,
    Munteanu Victoria – Ruja, Baciu Gheorghe – Ruja, Vaida Livia – Altina, Bucșa Ioan – Altina,
    Țichindelean Traian – Altina, Ursu Radu – Bradu, Ursu Ioan – Bradu, Toma Grigore –
    Vurpar, Bunea Ilie – Vurpar.
    În perioada 2001-2002 se simte și în filiala Sibiu – ca de altfel în toate filialele județene, acțiunea
    securistică de distrugere juridică a PROPACT. Foarte interesantă este scrisoarea adresată
    Ministrului Agriculturii Ion Avram Mureșan în data de 29/06/1999 de Conducerea Filialei
    Județene PROPACT Sibiu, scrisoare în care, așa cum am mai arătat, se ia o poziție fermă față de
    concesionarea ilegală a fostelor IAS-uri din județul Sibiu.
    Le nominalizăm în final:
    SC Agroind Aurora Agnita SA SC Agrocoom Sibiu SA SC Suintest Avrig SA
    SC Dacia Apoldu de Sus SA SC Cindrelul Sibiu SA SC Prodconstruct Sibiu SA
    SC Vinicola Axente Sever SA SC Agrobaza Bazna SA SC Avicola Avrig SA
    SC Agromixtă Dealul Ocnei SA SC Horticola Sibiu SA SC Agrimex Șura Mică SA
    SC Agricola Dumbrăveni SA SC Avicola Sibiu SA SC Avicola Dumbrăveni SA
    SC Agrovineed Mediași SA SC Agroindustrială Sibiu SA SC Hopomex Slimnic SA
    SC Agrozootehnica Nocrich SA SC Legumicolă Mediași SA SC Duser Sibiu SA
    SC Suinprod Racovița SA SC Horticola Sibiu SA SC Hortibaciu Ruja SA
    Scriitori și oameni de cultură reprezentativi din județul Sibiu
    267
    268
    269
    270
    Casa memorială a lui Octavian Goga de la Rășinari, Sibiu
    Filiala Județeană PROPACT Suceava
    În data de 8 octombrie 1993 s-a constituit Comitetul de Organizare a filialelor locale
    PROPACT și a Conferinței Județene PROPACT Suceava. Din acest Comitet făceau parte: Semian
    Gheorghe, Cocoș Dumitru, Titianu Petre, Amareu Gheorghe, Popescu Ovidiu, Hofman Dănuț,
    Halip Vasile, Mușina Iacob, Robu Florea, Popa Vasile, Roșu Domnica, Mârza Gheorghe,
    Coman Nicolae, Voroneanu Grigore, Frumosu Mihai. Pe data de 28 octombrie 1993 avea loc
    Conferința Județeană PROPACT Suceava, la care a participat Dan Drăghici, președintele
    PROPACT. Un lucru, care nu s-a scris, dar el a fost arătat clar la toate Conferințele Județene
    PROPACT, la care a participat obligatoriu profesorul Dan Drăghici, este acela că numai Comitetul
    Național fondator de la Pitești avea dreptul să confirme legalitatea Conferințelor Județene, pentru că
    în timp ce aceste Conferințe se desfășurau, nu avusese loc Congresul Național. Acest Congres
    Național s-a ținut - așa cum s-a mai scris - pe 23 – 24 ianuarie 1994, după ce avuseseră loc toate
    271
    Semian Gheorghe, președintele
    filialei județene PROPACT
    Suceava
    Boca Mariana, al doilea președinte
    al filialei județene
    PROPACT Suceava, după
    Demisia dlui Semian Gheorghe
    Conferințele Județene de alegeri. Conferința Județeană PROPACT Suceava a ales statutar și
    democratic pe: președinte – Semian Gheorghe – Suceava, vicepreședinți Mârza Gheorghe,
    Damian Cristi și Airinei Viorel, secretar general Juravle Petru – Deputat, secretar general
    adjunct Boștinaru Dumitru, iar: Boifru Florea, Tuleu Ion, Isopescu Dorin, Hoffman Dănuț –
    membri.
    Portul popular din Suceava Dansuri și obiceiuri populare din Suceava
    Case vechi din Suceava Tradiții și obiceiuri din Suceava Statuia ecvestră a lui
    Ștefan cel Mare
    din Suceava
    Gura Humorului Vatra Dornei din Mănăstirea Mănăstirea Mănăstirea
    județul Suceava Dragomirna Voronet Sucevița
    Mănăstirea Rașca Starețul Mihail Mănăstirea Putna Pimenul de la Patriarhul Daniel
    de la Râșca Putna la mănăstirea Putna
    272
    Mitropolia Moldovei Preacuviosul Părinte Biserica Sf. Ioan Episcop greco-catolic
    și Bucovinei Arhimandrit Nepomuk din
    Damaschin Suceava
    În data de 26/03/1994 are loc o mare adunare la Suceava în prezența profesorului Dan Drăghici,
    unde participă și reprezentanții bisericii, ai școlilor, primari, și ziariști. Tot atunci profesorul Dan
    Drăghici a participat și la adunările de la Dolhești, Rădășeni – adunări mari de protest împotriva
    legilor fondului funciar. La Dolhești au venit reprezentanți ai PROPACT din 15 județe ale țării. Aici
    a avut loc cea mai mare adunare și cea mai importantă adunare țărănească – condusă de primar, un
    primar de excepție. La adunarea de la Suceava au venit foarte mulți țărani din Dolhești și din
    Dolhasca – în frunte cu primarul Voroneanu Grigore. Au luat cuvântul cu multă tărie în suflet
    peste 45 de țărani – numai țărani..., dintre care nominalizăm pe: Condur Gheorghe – Râșca –
    unde este o spledidă mănăstire. Starețul de la această mănăstire călugărul Mihail a fost
    prezent la biserica din Căteasca în 1998 când s-au sărbătorit 5 ani de la înființarea
    PROPACT; Popescu Ovidiu – Vatra Dornei, Halip Vasile – Marginea, Acălugăriței Ion –
    Rădășeni, primarul Voroneanu Grigore – Dolhasca, Stan Mircea – Stirbăț – Udești, Bulgaru
    Ion – Udești, Munteanu Marin – Plopeni Salcia, Popovici Gheorghe – Voronet, Mândrilă Ion –
    Voroneț, Roșu Domnica – Scheia, Pânzaru Vasile – Grămești, Huțanu Dumitru – Grămești.
    Filiala PROPACT Rădășeni s-a înființat pe 30/01/1994 în prezența profesorului Dan Drăghici.
    Aici au fost aleși: președinte Acălugăriței Ion, vicepreședinte Pavel Vasile, Câmpeanu Neculai,
    Sandu Constantin, Amariei Gheorghe, Tulbure Gheorghe, Filip Neculai – membri, la
    Rădășeni erau 385 de membri – toți cu adeziuni scrise.
    Filiala PROPACT Grămești – 115 membri – președinte Airinei Viorel, secretar Tuleu Ion, iar
    Antonescu Nicolai, Huțanu Dumitru, Dănilă Victor, Zămoșteanu Andrei, Bordeianu Aurel –
    membri.
    Filiala PROPACT Dolhești – 875 membri – făcută cu concursul primarului de excepție Albu
    Costache – cel care a fost ajutat de PROPACT pentru a-și rezolva multe necazuri. La Dolhești
    sunt foarte mari suprafețe de terenuri ale comunei, luate abuziv de comuniști – când s-a făcut
    reorganizarea teritorială. Aceste suprafețe au intrat la județul Botoșani. Este aceeași mizerie
    comunistă pe care am întâlnit-o la Tămășeni – Neamț – care are suprafețe mari de terenuri în
    județul Iași. În județul Suceava există filiale PROPACT puternice în Vatra Dornei, Pojorâta,
    Fălticeni, Cornul Lunci, Vulturești, Bogdănești, Sadova, Gura Humorului, Dragoiești, Frasin,
    Păltinoasa, Rădăuți, Arbore, Bălcăuți, Cajvana, Frătăuții Noi, Horodnic, Marginea, Suceava,
    Bosanci, Botoșana, Ciprian Porumbescu, Dârmănești, Dumbrăveni, Fântânele, Ipotești,
    Liteni, Mitocul Dragomirnei,Pătrăuți, Crucea, Poiana Stampei, Șura Dornei, Iacobeni. Filiala
    PROPACT Județeană Suceava a fost una dintre cele mai bune filiale din țară – grație acestui
    om rar – Semian Gheorghe.
    Ion Paladi cântăreț Sofia Vicoveanca Ștefania Rareș Laura Lavric
    273
    Până în 1999 nu ne țineam noi, cei din Conducerea Națională, de multitudinea acțiunilor bine
    gândite, bine organizate aici. În 1999 domnul Semian nu a mai putut continua. S-a făcut o noua
    Conferință Județeană, unde președinte a fost aleasă doamna Boca Mariana, iar secretar general o
    doamnă de tristă amintire, Tănase Veronica – intrată în clica lui Iurașcu Adrian. Doamna Boca –
    o femeie de mare caracter, fiica unui profesor valoros, a plecat în 2000 în Italia și totul a fost lăsat în
    seama acestei Tănase Veronica, care avea să fie exclusă din PROPACT, excluderea ei fiind
    nominaliztă în Încheierea Juridică din 16/12/2002 a judecătoriei Iași – pagina 2. La Suceava există
    Sentința Civilă de acordare a personalității juridice a Filialei Județene PROPACT Suceava, chiar în
    1993. Și în județul Suceava am avut probleme datorită individului Murg, despre care am scris în
    paginile anterioare. Aici am dat de rușine și datorită lui Ion Mureșan – Ministrul Agriculturii în
    1998-1999. În 1997 Guvernul României contractase cu Banca Mondială Programul ,,Schema
    Competitivă de Granturi” - 15 milioane de dolari pentru cercetare agricolă și pentru extensia
    cercetării agricole în fermele mici și mijlocii. În 1999 ajutasem 35 de fermieri mici din județul
    Suceava să-și facă documentele cerute pentru a accesa acest program. Documentațiile (studiile de
    fezabilitate și planurile economice) au fost bine apreciate, au fost înregistrate la Ministerul
    Agriculturii, au fost aprobate. Acești fermieri de bună credință au venit toți la lansarea cărții
    PROPACT ,,Agricultura României. Trecut. Prezent. Viitor.”, care s-a ținut la Camera Deputaților
    sub înaltul patronaj al domnului Ion Diaconescu președintele Camerei Deputaților – în prezența –
    printre mulți alții – și a lui Ion Mureșan. În fața domnului Diaconescu și a domnului Vasile Lupu –
    vicepreședintele Camerei Deputaților, Ion Mureșan le-a promis fermierilor (nu numai celor din
    județul Suceava), care depuseseră documentele la Ministerul Agriculturii, că nu vor fi probleme, șiși
    vor primi sumele nerambursabile scrise în Planurile de Afaceri. Există poze și înregistrări. Nu s-a
    întâmplat absoluat nimic. Ne-a făcut de râs tocmai ministrul, pentru care profesorul Dan Drăghici
    și-a pus obrazul în fața domnului Ion Diaconescu. Oamenii s-au scârbit a doua oară. Pentru
    PROPACT Ion Mureșan nu va mai exista în memoria noastră. În perioada 2001-2005 Filiala
    Județeană PROPACT Suceava s-a dus serios în jos. În județele Suceava și Botoșani profesorul Dan
    Drăghici a fost de cel puțin 15 ori în fiecare dintre cele două județe. Intenția profesorului Dan
    Drăghici era ca PROPACTUL să pătrundă și în Basarabia Românească. Nu s-a putut face acest
    lucru. Nu-i putem uita pe cei foarte mulți – care ne-au scris cu lacrimi în ochi: Berari Vasile –
    Scheia, Popa Vasile – Baia, Cârstea Iordan Dan – Rădăuți, învățător în Cașvana, Grămadă
    Ioan – Mitocul Dragomirnei, Dobrotă Eleonora – Dolhești – Dolheștii Mici, Deliu Eugenia,
    Varganici Elisabeta – Suceava, Râpan Ioan – Vatra Dornei.
    Am primit pe 24/06/2001 o scrisoare din Rimini – Italia de la doamna Mariana Boca, care regretă
    ceea ce se întâmpla în filiala PROPACT Suceava, datorită doamnei Tănase Veronica. Să uităm
    aceste porniri dubioase ale unora și șă-i amintim și pe alții, care ne-au scris cu mult interes: Boșutar
    Ioan – Moldovița, Dumitraș Lazăr, Muntean Ilie din Bosanci, Cega Vasile din Rădăuți, Apetrii
    Vasile din Dorna Arini. Nu avem spațiu să reproducem articolele din Presa Locală care prezentau
    neregulile din județul Suceava, nereguli nerezolvate până astăzi.
    Și în județul Suceava au fost probleme cu fostele IAS-uri:
    SC Suinprod Verești SA SC Avicola Suceava SA SC Prodincom Suceava SA
    SC Pomifal Fălticeni SA SC Arbustum Todirești SA SC Bogdania Rădăuți SA
    274
    Scriitori și oameni de cultură reprezentativi din Suceava
    Izvorâți din tradițiile țărănești
    275
    276
    Filiala Județeană PROPACT Teleorman
    În ziua de 8 septembrie 1993 s-a
    constituit Comitetul de Organizare a
    filialelor locale PROPACT și a
    Conferinței Județene PROPACT
    Teleorman. Comitetul îi cuprindea pe:
    Botorogeanu Ilie – Nanov, Toma
    Constantin și Lazăr Anghel din
    Buzescu, Pârvu Petre – Buzescu,
    Catană Mielu, Catană Florea din
    Brânceni, Guță Nicolae din Cervenia, Badea Gheorghe din Paroschia, Grădinaru Florea din
    Zimnicea – un om excepțional, un luptător la vârsta de 89 de ani, Lungu Marin din Salcia, Neagu
    Ion din Mavrodin, Florea Gheorghe, din Siliștea Gumești – învățătorul scriitorului Marin
    Preda, Bâțică Marin din Plosca.
    Conferința Județeană PROPACT Teleorman a avut loc în ziua de 18/11/1993 în sala
    Sindicatelor din Alexandria, care a fost arhiplină, participând 535 de delegați – membri PROPACT
    înscriși în filialele locale. A fost una dintre cele mai reușite Conferințe Județene, care a ales prin vot
    secret pe: președinte Botorogeanu Ilie – Nanov, vicepreședinți: Pârvu Petre – Buzești, Pascal
    Teodor și Lazăr Anghel, secretar general Bâțică Marin – Plosca, secretar general adjunct
    Mihăilă Marin, iar: învățătorul Florea Gheorghe, Nițuleac Mihai, Lungu Marin – Salcia,
    Coste Constantin, Georgescu Lucian, Vujan Petre – membri.
    Portul popular din Teleorman Dansuri populare din Teleorman
    Obiceiuri populare din Teleorman Liviu Vasilică și Florin Vasilică și
    taraful ,,ETHNOS” grupul Teleormanul
    277
    Botorogeanu Ilie, președintele
    PROPACT filiala
    județeană PROPACT
    Teleorman
    Gelu Voicu și taraful lui Gelu Voicu Floarea Calotă Fluviul Dunărea la
    Teleorman
    Fluviul Dunărea la Domeniul lui Ioan Imperiul lui Liviu Dragnea din Alexandria
    Teleorman Niculae de la Zimnicea
    Monumentul independenței Statuia lui Alexandru Statuia Dorobanțului Monumentul comemodin
    Turnu Măgurele Ioan Cuza din din Turnu Măgurele rativ Sarja de la Prunaru
    Alexandria
    Foarte interesant, aici în Teleorman, au fost aleși în conducerea județeană o mare majoritate de
    țărani. La Congresul Național au venit din Teleorman 36 de țărani din 36 de comune. Acești țărani
    au luat-o din sat în sat, din comună în comună și-au înființat cele mai multe filiale PROPACT
    sătești, comunale. Iată care sunte aceste filiale, constituite până la Conferința Județeană:
    Filiala PROPACT Rădoiești Deal – 175 membri – președinte Cazan Ion, vicepreședinte Cazan
    Florian, secretar Olteanu Florea, iar: Pârvu Constantin, Bălășeanu Neculai, Mateescu
    Gheorghe, Olteanu Ionel – membri.
    Filiala PROPACT Săceni – 77 membri – Stanciu Dumitru președinte, Popescu Costel –
    vicepreședinte, Săvoiu Gheorghe – secretar, iar: Stanciu Genică, Popescu Ion, Chircea Iancu,
    Gâdea Marin – membri.
    Filiala PROPACT Beuca – 130 membri – Cojocaru Ion, Belu Berechet, Berechet Alexandru,
    Cojocaru Marin, Oprea Marin, Ion Lascu, Pologan Pompilică.
    Filiala PROPACT Baciu – comuna Blejești – Chiriță Aurel preșeinte, Pârja Ion, Rotaru Ilie,
    Burcea Cristinel, Dumitrescu Marin, Pavel Stelian, Mateescu Ion, Bălan Stan.
    Filiala PROPACT Gemeni – comuna Dârvari – 64 membri – președinte Stoica Nelu, Barbu
    Florea, Mladin Ion, Bojneag Vladimir, Ologu Gabi, Tita Alexandru, Vasile Florea, Șerban
    278
    Gheorghe.
    Filiala PROPACT Dârvari – 34 membri – Oprică Gheorghe, Vlaicu Gheorghe, Nistor Sorin,
    Petcu Gheorghe, Sprâncenatu Gigi, Scârlete Ionică.
    Filiala PROPACT Putineiu – Ciurea Petre, Ciurea Ionel, Tecu Nicolae, Dunca Ilie, Ene Florea.
    Filiala PROPACT Smârdioasa – Mitroi Gheorghe, Mierloi Dumitru, Chivu Alexandru, Iove
    Ion, Botez Alexandru.
    Filiala PROPACT Zimnicea – 275 membri – președinte Grădinaru Florea – care a decedat la
    90 de ani și i-a luat locul Chiotea Ion, Păun Eugen, Gâlcă Alexandru, Cioacă Tudor.
    Filiala PROPACT Salcia – Ivan Ion, Dogaru Petre, Ghergha Gheorghe, Badea Dumitru,
    Barbu Victor – 72 membri.
    Filiala PROPACT Mârzănești – 81 membri – Ilie Gheorghe, Toma Augustin, Badea Simion,
    Ionete Badea, Marcu Dumitru, Vlădău Petrică, Gavrilă Remus.
    Filiala PROPACT Poloschia – 27 membri – Badea Gheorghe, Tene marin.
    Filiala PROPACT Calomfirești – 79 membri – Tudor Marin, Stuparu Ștefan, Tunea Florea,
    Tone Dumitru, Grămadă Constantin.
    Filiala PROPACT Piatra – 72 membri – Majureanu Tudor, Crăciunescu Gheorghe, Manole
    Ștefan, Andrei Ilie, Nedeluș Marin, Florea Gheorghe.
    Filiala PROPACT sat Seierica – comuna Blejești – 57 membri – Tistu Marin, Petreanu Narcis,
    Tudose Ilie.
    Filiala PROPACT Saiele – 68 membri – Juvină Ion, Durac Mitrică, Gancea Iancu, Anton
    Florea, Udrea Ionel, Gogoașă Marin.
    Filiala PROPACT sat Moloveni – comuna Islaz – 71 membri – colonel în rezervă Georgescu
    Ion, Mircea Georgescu, Păunescu Cermen, Chelu Dumitru, Pascu Turcu
    Filiala PROPACT Turnu Măgurele – 238 membri – Olteanu Anghel, Cașcaval Gheorghe,
    Sipcea Dragoș, Sârbu Anatolin, Cochea Valer, Sârbu Maria.
    Filiala PROPACT sat Plop, comuna Drăcșeni, 57 membri – Ciobanu Marin, Bădăuță Voicu,
    Neagoe Stan, Cojocaru Oprea.
    Filiala PROPACT Cervenia – 37 membri – Guță Nicolae, Răducu Sandu, Roc Gicu.
    Filiala PROPACT Buzescu – 79 membri – Lazăr Anghel, Toma Constantin, Pârvu Petre,
    Cofalcă Ion, Lupu Paul.
    Filiala PROPACT Alexandria – 475 membri – Constantin Ilie, Oprea Ion, Dobre Gheorghe.
    Filiala PROPACT Brânceni – 69 membri – Catană Mielu, Catană Florea, Catană Gheorghe,
    Brânzei Neag.
    Filiala PROPACT Mavrodin – 77 membri – Neagu Ion, Lițu Alexandru,Iacob Dumitru, Vladu
    Florea, Vlad Tudor.
    Filiala PROPACT Nanov – 49 membri – Botorogeanu Ilie, Georgescu Ion, Iscru Mișu,
    Gheorghe Tudor, Panduru Tudor.
    Filiala PROPACT Băneasa – Salcia – 79 membri – Lungu Marin, Guinea Dumitru, Vlăduțu
    Gheorghe, Groni Marin, Grasu Florica.
    Filiala PROPACT Răteasca – comuna Sfințești – 93 membri - Leanca Gheorghe, Saru
    Dumitru, Mincă Ion, Badea Nicolae, Stanciu Dumitru, Zamfir Marin, Mantu Paraschiv.
    Filiala PROPACT Plosca – Bâțică Marin.
    Filiala PROPACT Segarcea Deal – Cocoșilă Lincă, Martin Iulică, Ristea Viorel, Vlaicu Marin,
    Pencea Ion.
    279
    Episcopia Alexandriei și PS Părinte Galaction Catedrala episcopală Biserica de lemn
    Teleormanului Episcopul Alexandriei Sf. Alexandru Cuvioasa Paraschiva
    și Teleormanului
    Biserica Sf. Apostoli din Biserica Sf. Arhangheli Casă veche țărănească
    Alexandria Mihail și Gavril
    În Teleorman au avut loc mai multe adunări în anul 1994 (pe 28/03/1994, pe 31/03/1994),
    datorită problemelor foarte grave cu aplicarea Legii 18/1991. Pe data de 9 mai 1994 a avut loc o altă
    adunare mare, la care au participat și alte sindicate, dar și reprezentanții școlilor și bisericilor. Peste
    1000 de țărani teleormăneni s-au prezentat la cea mai mare adunare în data de 29 mai 1994. În
    Teleorman erau în anii 1993 – 1996 peste 10 000 de membri – majoritatea – țărani. Filiala Județeană
    PROPACT Teleorman a rămas una dintre cele mai puternice Filiale Județene și asta s-a datorat
    activității neobosite a unui grup de oameni inimoși: Botorogeanu Ilie, Bâțică Marin și Lungu
    Marin. Au fost ajutați foarte mult de domnul Smidt, un ziarist de prestigiu de la ziarul
    ,,Teleormanul”, care a mediatizat serios PROPACTUL în Teleorman. Dacă am fi avut în toate județele
    un ziar ca Teleormanul, PROPACTUL ar fi depășit 600 000 de membri. Ziarul ,,Teleormanul”
    este foarte citit la sate și, după ,,România Liberă”, îl considerăm cel mai aproape de țărani, de
    proprietari. La Nanov, în comuna lui Botorogeanu Ilie, Muller și-a depozitat peste 100 de mașini și
    utilaje agricole second-hand, recondiționate, aduse din Germania. Multă lume nu știe că Muller a
    participat în data de 9 mai 1993 – la Căteasca – când s-a înființat PROPACTUL.Din județul
    Teleorman ne-au sosit sute de scrisori în care proprietarii, acționarii și țăranii prezentau situații
    destul de grave. Îi vom aminti pe: profesor de matematică Dumitrescu Alexandru din comuna
    Merenii de Jos, Simionescu Gheorghe din satul Sericu, comuna Blejești, Ghebaru Stelian din
    Orbeasca de Jos, Mantea (Ristea) Andrei – din Talpa, satul Talpa Ogrăzile, Chelaru Ilie din
    Rădoiești, învățătoarea Dumitrescu Eugenia din Nanov, Delcea Alexandru din Țigănești,
    Beznea Radu din Turnu Măgurele, Mocanu Ion din Zimnicea, Epure Constantin din
    Orbeasca, sat Lăceni.
    În Teleorman sute de mii de hectare de terenuri arabile – un pământ cu o valoare productivă mare
    s-a aflat în cadrul vestitelor IAS-uri, unde s-au constatat cele mai dubioase afaceri ale comuniștilor,
    culminând cu afacerile inimaginabile ale lui Liviu Dragnea:
    280
    SC Agroind Turnu Măgurele SA SC Agrozootehnica Piatra SA SC Agrocoom Alexandria SA
    SC Suinprod Zimnicea SA SC Horticola Pietroșani SA SC Azol Alexandria SA
    SC Agrozootehnica Mavrodin SA SC Agrozootehnica Roșiori SA SC Viticola Zimnicea SA
    SC Agroind Orizont Alexandria SA SC Agrozootehnica Schela SA SC Avicola Alexandria SA
    SC Agrozootehnica Zimnicea SA SC Agromit Traian SA SC Agrozootehnica Blejești SA
    SC Provaleg Zimnicea SA SC Orizicola Vânători SA SC Legumicolă Zimnicea SA
    Scriitori reprezentativi din județul Teleorman
    281
    282
    Filiala Județeană PROPACT Timiș
    În data de 17 decembrie 1993 – în prezența profesorului Dan Drăghici s-a ținut Conferința
    Județeană PROPACT Timiș. A fost ales președinte – Covaci Pavel – Timișoara, vicepreședinți:
    Ogodescu Trăilă – Timișoara, Mayer Marian UTVIN – Sânmihaiul German, secretar general
    – Milovan Iovan – Vanda, secretar general adjunct – Oană Adrian, iar: Stan Dușan -
    Timișoara, Racoviceanu Mihai – Timișoara, Chidoșan Sabin, Dot Alexandru – membri. La
    Timiș au mai avut loc două adunări: în 24/09/1993 și în 2 iunie 1994. Membri fondatori ai
    Filialei Județene PROPACT Timiș au fost: Covaci Pavel, Drăghici Miron – cercetător ștințific
    principal la Institutul de Sudură Timișoara, fratele profesorului Dan Drăghici – președintele
    PROPACT. Costea Maria, Ionele Geta, Petrescu Gheorghe, Oșteanu Liana, Chiser Ioan,
    Cazan Gheorghe, Constantinescu Maria, Sofronie Gheorghe, Sinițeanu Ioan, Mihăilescu
    Mircea, Cârlan Vili, Toma Florin, Cioloc Ioan, Bucșan Elena, Toma Olimpia.
    Portul popular din Timiș Dansuri populare din Timiș
    Tradiții și obiceiuri din Timiș Florin Boita Nicoleta Voica
    Cântăreți de muzică populară
    din Timiș
    Domnul Covaci Pavel a fost un foarte bun președinte, reușind să constituie mai multe filiale:
    Filiala PROPACT Pesac – Velconeanu Silvius, Șerban Gheorghe, Brancu Ioan.
    Filiala PROPACT Boldur – sat Jabar – Subțire Nicolae, Țăran Simion, Mișcuța Valeriu.
    Filiala PROPACT Sânicolaul Mare – Cristețiu Decebal, Matei Nicolae, Mălai Mare Vasile.
    Filiala PROPACT Sânmihaiul Român – Todea Cornel, Burbea Vasile, Giulan Nicolae.
    Filiala PROPACT Saravale – Matei Vasile, Balaban Ioan, Nicolin Petru.
    Filiala PROPACT Igriș – Galu Pavilius, Ionescu Vasile, Chepetan Doru.
    Filiala PROPACT Sânmihaiul German – Mayer Marian, Brânzei Coriolan, Maieran
    Gheorghe.
    283
    Covaci Pavel
    primul președinte
    al filialei
    județene PROPACT
    Timiș,
    ales statutar
    și vicepreședinte
    al Consiliului
    Național PROPACT
    Doru Lazăr,
    președinte interimar
    al
    filialei județene
    PROPACT
    Timiș
    Sânițeanu
    Gheorghe,
    președinte interimar
    al
    filialei județene
    PROPACT
    Timiș
    Mayer Marian
    din
    UTVIN,
    președinte
    interimar
    filiala județeană
    PROPACT
    Timiș
    Filiala PROPACT Foieni – Magdi Maria, Magdi Tiberiu.
    Filiala PROPACT Moșnița Veche – Gornic Florin, Seiman Pavel, Drăgoi Petru.
    Filiala PROPACT Satchinez – Ceavin Constantin.
    Filiala PROPACT Mihala – Stănică Ioan, Coman Alexandru Zbegan Gheorghe.
    Filiala PROPACT Ivanda – Milovanov Iovan, Nihici Ștefan Seculin Dean.
    Filiala PROPACT Remetea Mare – Ciovin Constantin, Chesan Boda Ion, Stoia Ștefan.
    Filiala PROPACT Petroman – Aurel Dan, Matei Simion, Ivașcu Ion.
    Filiala PROPACT Murani – Ion Roman Păulișan, Secosan Aurel, Stoian Ion.
    Filiala PROPACT Făget – Tomoni Ioan, Danciu Grigore, Petrescu Traian.
    Filiala PROPACT Sânmartin Sârb – Dușan Stan, Miatov Miroslav, Nicolin Iota.
    Catedrala mitropolitană ÎPS Nicolae Ioan Selejan Biserica de lemn de la Poeni
    din Timiș Corneanu episcop de Timiș
    Biserica Iosefin Biserica ortodoxă Biserică ortodoxă Biserica reformată din Timișoara
    din Timișoara din Timiș sârbească Adormirea
    Maicii Domnului
    Laszlo Tokes, șeful Parohia greco-catolică József Csaba Pál Conacul Nako
    bisericii reformate din Timișoara cleric romano- din Sânnicolau Mare
    din Timișoara catolic de etnie Maghiară
    284
    Aici a lucrat ca cercetător ștințiific
    principal(fizician) Drăghici Miron,
    fratele profesorului Dan Drăghici
    președintele PROPACT.
    ISIM Timișoara
    285
    286
    Revoluția din decembrie 1989 de la Timișoa
    În data de 1 martie 1994 s-a înființat filiala PROPACT Ciacova, cu 1000 de membri,
    cea mai numeroasă filială sătească PROPACT din țară. Au apărut filialele: Cebza, Șag, Alios,
    Recaș, Lugoj, Săcălaz, Perian, Teremia, Agadici, Chișineu Criș. Filiala PROPACT Timiș a
    avut sediul în anii 1993 – 1994 în strada Vasile Alecsandri, nr 2. Atunci filiala a avut o
    activitate de excepție. Domnul Covaci Pavel era ajutat serios de domnul Bălan din Germania.
    Trebuie să-i amintim și pe alți membri importanți și activi: Toma Olimpia – Timișoara,
    Mișcuță Valeriu – Lugoj, Blidar George – Traian Vuia, Sorindaru Felix – Timișoara, Feier
    Ioan – Timișoara, Laza Dănuț – Timișoara, Mutiu Caius Eugen – Timișoara, Selariu
    Dumitrescu Lazăr – Lugoj, Constantinov Rodislav – Timișoara, Coliceanu Doru – Timișoara.
    În Timiș s-au trimis documentele PROPACT prezentate la Congresul din ianuarie 1994 – în
    sinteză foarte bine făcute – la toate primăriile din Timiș, la școli, la Mitropolia Banatului, la
    biserica Romano-Catolică, la biserica Greco-Catolică, la biserica Reformată și la biserica
    Baptistă. După decesul domnului Covaci Pavel a urmat o perioadă cu o activitate destul de
    slabă și în Filiala Județeană PROPACT Timiș. Parcă a fost un făcut ca după 2000 – foarte
    multe Filiale Județene PROPACT șă-și piardă președinții aleși în Conferințele Județene
    PROPACT. Filiala PROPACT Timiș a fost preluată interimar de Doru Lazăr, care a decedat
    și el. A urmat un domn, în vârstă, Sânițeanu Ion, care a mâncat banii oamenilor ce plătiseră
    niște sume modice pentru vițeii care trebuiau să vină în 1998 – prin Programul
    Francez: ,,1000 de viței pentru România”, viței care nu au mai venit din cauza bolii vacii
    nebune. Din Timiș se înscriseseră pentru 300 de viței. Oamenii și-au primit sumele date
    înapoi. Doar 10 persoane nu au primit banii, pentru că Doru Lazăr îi folosise pentru nevoile
    personale... Decedând și Doru Lazăr și Sânițeanu Filiala Județeană PROPACT Timiș nu a
    mai avut nici un lider. Am încercat să-l mobilizăm pe domnul Mayer Marian din UTVIN, dar
    nici el nu a făcut nimic. Cele mai multe scrisori ne-au venit din Timiș pentru că aici erau cele
    mai multe IAS-uri cu cele mai multe probleme. Amintim scrisorile trimise de Sima Bosilca –
    Dragalina, Haramița Maria – Timișoara, colonel în rezervă Mărăcine Constantin –
    Timișoara, Blidar George – Traian Vuia, Mișniță Valeriu – Lugoj.
    Dacă ar fi fost să se evalueze hoțiile, care s-au întâmplat în IAS-urile numai din județul Timiș,
    românii ar rămâne consternați:
    SC Agrocomerț Holding Timișoara SA SC Agroindustrială Folea Liebling SA SC Comservice Beregsău SA
    SC Agroind Orban Bonloc SA SC Agroind Select Liebling SA SC Combuild Timișoara SA
    SC Agroind Timbasil Buziași SA SC Agroind Timiș Masloc SA SC Contractor Hodorei SA
    SC Agroind Cartim Corenii SA SC Agroind Oreg Fibis SA SC Concarnex Timișoara SA
    SC Agroind Cetini Cenei SA SC Agroind Periatim Perim SA SC Contrans Timișoara SA
    SC Agroind Detim Deta SA SC Fructim Perim SA SC Comalimenta Timișoara SA
    SC Agroind Dudeștii Vechi SA SC Agroindustrială Ovitim Suravale SA SC Commetrian Timișoara SA
    SC Agroind Fatim Făget SA SC Agrotim Timișoara SA SC Comtim Holding Timișoara SA
    SC Agroind Agrogerm Gearmata SA SC Agroind Tomtim Tomnatic SA SC Commetrian Sânnicolaul Mare SA
    SC Grabtim Grabați SA SC Agroind Bethandseu Bebater SA SC Commetrian Jimbolia SA
    287
    SC Agroind Jimtim Jimbolia SA SC Goldtim Perian SA SC Agroind Sium – Pall Liebling SA
    SC Agroind Livetim Livezile SA SC Agroind Tormactim Tormac SA SC Commetrian Carani SA
    SC Agrar Lugoj SA SC Agroind Timișoara SA SC Agroind Timcea Clopadia SA
    SC Agroind Petim Peciul Nou SA SC Agroimpex Cărpiniș SA SC Commetrian Pădureni SA
    SC Agroind Recatim Recaș SA SC Agricola Lovrin SA SC Agroind Timișan Vamu Mare SA
    SC Agroind Sartim Sânandrei SA SC Agroind Legum Sânicolaul Mare SA SC Commetrim Bârda SA
    SC Agroind Sânnicolaul Mare SA SC Agroind Sere Timișoara SA SC Agroind Iasitim Isosi Falău SA
    SC Agroind Satim Șag SA SC Avicola Timișoara SA SC Comitrian Beregsău SA
    SC Agroind Terevin Teremia Mare SA SC Avicola Gearmata SA SC Agroind Iontim Ionel SA
    SC Agroind Agrotim Timișoara SA SC Avicola Service Gearmata SA SC Com.Agra Varios SA
    SC Agroind Variatim Varias SA SC Banca Comtim Holding Timișoara SA SC Agroindustrială Honorich SA
    SC Agroind Voitim Voiteni SA SC Comsuin Beregsău Timiș SA SC Com.Agra Dudești SA
    SC Agrotim Timișoara SDE SA SC Comsuin Bârda SA SC Agroindustrială Socgat Gătaia SA
    SC Agroind Km 6 Timișoara SA SC Comsuin Perianu SA SC Com.Agra Hodorei SA
    SC Agroind Spicul Ceacova SA SC Comseiltest Pădureni SA SC Agroind Nizoliv – Nichișoara SA
    SC Betim Bechiacherescu Mic SA SC Com.Agra Grabați SA
    Scriitori și oameni de cultură reprezentativi din județul Timiș
    288
    289
    Filiala Județeană PROPACT Tulcea
    Filiala Județeană PROPACT
    Tulcea s-a înființat printre
    ultimele filiale județene, în ziua
    de 12 ianuarie 1994 – cu două
    săptămâni înaintea Congresului
    Național din 23-24 ianuarie 1994,
    la constituire participând
    profesorul Dan Drăghici
    președintele PROPACT. Au fost
    doctor Vasiliu Răzvan, preșe- aleși democratic conducătorii
    dintele filialei județene filialei județene PROPACT Tulcea
    PROPACT Tulcea și delegații la Congresul Național:
    președinte – medic Vasiliu Râzvan – Tulcea, un om excepțional, fost Prefect de Tulcea,
    vicepreședinți: Plaincu Mihai – Tulcea, Ciolacu Constantin – Tulcea, secretar general – Puflea
    Iulian – Tulcea, secretar general adjunct – Apostol Petre – Tulcea, iar: Timar Ion – Isaccea,
    Brețcan Spiridon – Babadag, Baltag Ion (acest om a fost primul om din țară sosit la Căteasca
    în ziua de 9 mai 1993 – la ora 5:30 dimineața. Profesorul Dan Drăghici s-a minunat de acest
    om – de peste 70 de ani care a suportat niște eforturi mari să vină tocmai din Babadag la
    Căteasca. A fost primul șoc pozitiv al zilei de 9 mai 1994; alți membri în conducerea Filialei
    Județene PROPACT Tulcea: Gheorghe Alexe – Tulcea, Pririjoc Ion – Tulcea, Bobelcu Vasile –
    Tulcea, Graciov Teodor – Tulcea, Teodor Moisei, Ivanov Ustenia, Giurcă Elisabeta. Toți
    aceștia au participat și la Congresul Național de la București. Au fost constituite și câteva
    filiale: Filiala PROPACT Izvoarele – Jerpălău Vasile. Filiala PROPACT Traian – comuna
    Cerna –
    Portul popular din Tulcea Dansuri populare din Tulcea
    Datini și obiceiuri din Tulcea
    Catedrala Tulcea Episcopul Visarion Biserica Lipoveană Parohia Sf. Treime
    din Tulcea din Tulcea
    290
    Fortăreața medievală de la Monumentul Indepen- Cetatea Enisala Pădurea Letea
    Enisala denței
    Delta Dunării Sulina Ivan Patzaichin,
    regele canotajului
    românesc
    Spitalul de leproși de la Tichilești - Tulcea Dr. Vasiliu Răzvan, cel care a lucrat mulți
    ani în acest spital
    Cuțaru Constantin, Raicu Lenuța, Cuțaru Violeta. Filiala PROPACT Babadag – Baltag Ion.
    Filiala PROPACT Tulcea – Grigore Iorgulescu. Filiala Județeană PROPACT Tulcea a fost
    destul de slabă și nu am înțeles de ce, pentru că atunci când doctorul Vasiliu Răzvan era
    prefect (președintele Emil Constantinescu l-a numit cel mai bun prefect din țară). Putea să
    facă filiale în toate comunele județului. Profesorul Dan Drăghici a avut un cuvând serios când
    a fost propus pentru funcția de Prefect în CDR – domnul doctor Vasiliu Răzvan. Nu l-a
    chemat decât o singură dată la Tulcea, când – ce-i drept – a umplut sala mare a prefecturii cu
    ingineri agronomi, cu medici veterinari, numai că aceștia nu aveau nici un interes să
    organizeze PROPACTUL în județul Tulcea. Atunci profesorul Drăghici nu și-a făcut iluzii că
    filiala PROPACT Tulcea va deveni o filială importantă. Îl rugasem pe domnul prefect Vasiliu
    să găsească pe cineva, să-i preia activitatea în PROPACT – dar nu s-a întâmplat nimic. Ca
    om, ca integritate morală, nu am decât cuvinte de laudă. Acum PROPACTUL este foarte slab.
    De mulți ani aici proprietarii, acționarii din agricultură, din Delta Dunării au uitat de
    PROPACT. A fost una dintre cele mai slabe filiale județene, pentru că aici nu am avut decât 100 de
    membri în județ, cu toate că și în Tulcea erau printre cele mai mari hoții în fostele IAS-uri:
    291
    IAS-uri din județul Tulcea:
    SC Agrozootehnică Avântul Baia SA SC SCPP Tulcea SA SC Agroind Dealul Tulcea SA
    SC Agrozootehnica Zorile Lunca SA SC Horticola Zebil SA SC Agrozootehnica Tulcea SA
    SC Agrozootehnica Casincea SA SC Horticolă Valea Nucarilor SA SC Viticolă Aegyssus Tulcea SA
    SC Agrozootehnica Dealul SA SC Agroind Cora Nalbant SA SC Agrozootehnica Traian SA
    SC Agroind Măcin SA SC Horticolă Măcin SA SC Agroind Consul Nalbanț SA
    SC Orizicola Smârdan SA SC Agroind Ciomurlia de Jos SA SC Agrozootehnica Făgărașu Nou SA
    SC Agrozootehnica Mihail Kogălniceanu SA SC Suinprod Măcin SA SC Agroind Piatra Ostrov SA
    SC Agroind Nufărul Tulcea SA SC Avicola Babadag SA SC Spicul Rohmaru SA
    SC Viticola Sarica Niculițel SA SC Dinogeția Văcăieni SA
    Scriitori reprezentativi din Tulcea
    Filiala Județeană PROPACT Vaslui
    Pe data de 26 iunie 1993, în
    prezența profesorului Dan Drăghici s-a
    constituit la Vaslui Comitetul Județean
    de Organizare a filialelor locale
    PROPACT și a Conferinței Județene
    PROPACT Vaslui, care va avea loc pe
    23 decembrie 1993. La Conferința
    Județeană PROPACT Vaslui a fost
    prezent din nou profesorul Dan
    Drăghici și au participat membrii
    292
    Botez Toader, fost deținut
    politic, primul președinte
    și singurul președinte al
    filialei județene PROPACT
    Vaslui, până când
    a decedat
    PROPACT din 32 filiale locale PROPACT, deja constituite. Conferința Județeană a ales pe:
    Botez Toader – Vaslui, care era și președintele Filialei Județene AFDPR Vaslui, vicepreședinți:
    Grigoraș Aurel – Negrești, Mocanu Simion – Deleni, Leontar Valentin – Huși, secretar general
    – Morarcu Cornel – Negrești, secretar general adjunct – Popa Ștefan – Deleni, iar: Dorin
    Mihai – Vaslui, Geană Virgil – Vaslui, Bălăuță Ion – Dumești, Ciurea Vasile – Băcești, Onciu
    Dumitru – Vaslui – membri.
    Portul popular din Vaslui Dansuri populare din Vaslui Datini și obiceiuri
    din Vaslui
    Datini și obiceiuri Matilda Cojocărița Mioara Velicu Silvia Ene
    din Vaslui
    Casa Ghica din Bustul domnitorului Cel mai vechi conac Cimitirul eroilor vasluieni din
    Vaslui Alexandru Ioan Cuza din Bârlad Războiul de Independență și
    din Vaslui Primul Război Mondial
    Statuia ecvestră a lui Biserica Sf. Episcopia Hușilor Ignatie Mureșanul Liturghie arhierească
    Ștefan cel Mare Dumitru din Episcop al în orașul Negrești,
    Huși Hușilor județul Vaslui
    Ca și în alte județe în 1994 au avut loc la Vaslui două mari adunări populare organizate de
    PROPACT: pe 23 aprilie 1994 și pe 29 mai 1994. La prima adunare au venit și au vorbit mai mulți
    președinți de filiale locale: Sopon Constantin – Ștefan cel Mare, Bărbosu Eugen – Negrești –
    Oaș, Armeanu Ion – Vaslui, Butuaru Grigore – Gârceni, Dorin Mihai – Negrești – Oaș, Ciocan
    Vasile – Delești, Maftei Moise – Deleni, Crăciun Vasile – Deleni, Popa Fănică – Lunca Banului.
    La această adunare au mai fost cooptați în conducerea județeană PROPACT Vaslui domnii: Cocuz
    Virgil și inginer Dumitru Mihai. Domnul Butnaru Vasile din Diaspora a fost cooptat și el în
    293
    conducerea județeană PROPACT Vaslui.
    Pe 29 mai are loc a doua adunare populară. Atunci am avut o mare surpriză neplăcută. Cozile
    de topor securistice au luat cuvântul și au comparat PROPACTUL cu Frontul Plugarilor – al
    lui Petru Groza. Au criticat și Buletinul Informativ PROPACT pentru că – probabil, nu le-a
    convenit tonul prea anti-comunist din acest prim Buletin, editat în 10 000 de exemplare și
    timis gratuit tuturor filialelor din țară. Această adunare a confirmat prezența numeroasă a
    ciumei roșii în județul Vaslui – cu precădere. Asta nu i-au împiedicat pe țăranii și proprietarii
    de bună credință să se organizeze. Astfel în filialele Solești și Ivănești, membrii PROPACT
    conduși de țăranii Pâslaru Vasile – Solești și Trișcă Ion – Ivănești au organizat deja primele
    proteste împotriva primarilor. Acești țărani au fost urmăriți de procuratura comunistă – ca și
    profesorul Angheluță Costică din Bârlad, și inginerul Manea Gheorghe din Vaslui. Toți erau
    membri unui sindicat național, constituit juridic – dar nu te poți pune cu lichelele comuniste.
    Să consemnăm filialele locale puternice, constituite în județul Vaslui: Filiala PROPACT Vaslui
    – 197 membri, filiala PROPACT Huși – 247 membri – Leontar Valentin, Pascal Gheorghe,
    Geoană Virgil, Timofte Cătălin, Costea Mircea, Surpanu Grigore, Marola Vasile, Marcu
    Dumitru, Trăsnea Leopoldina, Leontar Mihai, Bălan Aurel; filiala PROPACT Lunca Banului
    – 125 membri – Popa Fănică, Focșa Săndel, Vițălaru Ion, Păduraru Andronie, Mihoci Neculai,
    Handru Ion, Chiriac Gheorghe, Bergășiug Fănel, Bergășiug Mihai, Rapotă Pavel, Cristea
    Mihai, Lungu Ion, Chiper Dumitru, Palade Ion; filiala PROPACT Dumești – 180 membri –
    Bălăuță Ion, Chelaru Silvia, Butnaru Octaviana, Butnaru Constantin, Olăieru Constantin;
    filiala PROPACT Băcești – 97 membri – Popa Constantin, Cărare Emil, Comandoru Elena,
    Olaru Constantin, Loghin Constantin, Grigore Vasile, Harabet Dumitru; filiala PROPACT
    Oraș Negrești – Oași – 94 membri – Movileanu Dumitru, Bontea Ion, Store Neculai, Bărbosu
    Elena, Vasiliu Eugen, Rusu Nicolae, Polimarciuc Gheorghe, Minuta Lucica, Grigoraș Aurel,
    Hristache Vasile, Onciu Dumitru, Câmpeau Vasile, Rusu Gheorghiță, Eugenia Rusu; Filiala
    PROPACT Dumești – 65 membri – Bălăuță Ion, Chelaru Silvia, Butnaru Constantin,
    Petroșanu Gheorghe, Grădinaru Elena, Olăieru Costache, Olaru Neculai, Stanca Augustin,
    Ioniță Gheorghe, Ursache Costică, Mariciuc Gheorghe, Simiuc Alexandru Vasile, Călin
    Augustin, filiala PROPACT Voinești – 92 membri – Novac Valeriu, Popa Sterian, Miron
    Costică, Gavriluță Grigore, Galan Mihai, Zota Neculai, Plăcintă Constantin, Bighiu Victor,
    Palixenia Bighiu, Gheorghevici Vasile, Munteanu Constantin, Năstac Ion; filiala PROPACT
    Bârlad – 91 membri – Huzum Dumitru, Ghelțu Costel, Cârjă Ion, Lăzărescu Sterian, Chelaru
    Iorgu, Druică Vasile, Rebegea Iancu, Sorășel Florica.
    Bârlad Orașul Huși Granița cu Ucraina Zona curților domnești
    din Vaslui
    Adrian Porumboiu – cel mai mare agricultor din județul Vaslui
    294
    Tot în județul Vaslui au existat filiale PROPACT mai mici cum ar fi: filiala PROPACT
    Găgești – sat Tupilați – Râclea Valeriu, filiala PROPACT Fălciu – Mihalache Gheorghe, fliala
    PROPACT Murgeni – Rossi Guido, filiala PROPACT Tutova – sat Bădeanu – Maxim Alecu,
    filiala PROPACT Bacani – sat Suseni – Vrabie Maria, filiala PROPACT Todirești – Gherasim
    Constantin, Șarament Vasile, Șaramet Ion, filiala PROPACT Gârceni – 36 membri, filiala
    PROPACT Cornu Luncii – Ilisei Dimitrie, Ungureanu Dragoș, Bistriceanu Constantin.
    Această filială a avut cea mai profesionistă activitate dintre toate filialele locale ale județului
    Vaslui. Ne-a trimis un material cu o analiză pertinentă a situației din toate satele comunei:
    Sasca Nouă, Dumbrava, Băisești. Materialul a fost trimis de domnul profesor Dan Drăghici la
    organele de Procuratură, Poliție, ANRP, dar și filialelor județene PROPACT. Amintim și alți
    membri PROPACT activi în județul Vaslui: Popescu S. - Poienești, Tănase Dumitru – Huși,
    Dobranici Corneliu – Bârlad, Ion Mărăndescu – Vaslui, Pal Mariana – Zorleni, Chirilă Natașa
    – fostă Pal Natașa – Bârlad, Miron Neculai – Epureni – sat Bursuci, Râclea Valeriu din
    Găgești – satul Tupilați, care a trimis mai multe scrisori în 1994 la ,,Gazeta Țăranului
    Român”. Nu vom uita emisiunea de la Viața Satului din 1994, de la Zorleni – Vaslui, unde
    profesorul Dan Drăghici i-a pus la punct pe prefectul județului, pe directorul direcției agricole
    Vaslui, pe mulți – așa-ziși fermieri din județul Vaslui. Aici în județul Vaslui a fost și a rămas
    tot timpul un singur președinte, domnul Botez Teodor – un om cu totul de excepție, un mare
    român.
    Nu puteau să lipsească din Vaslui marile probleme care au existat în agricultura comunistă de Stat,
    în vechile IAS-uri:
    SC Agrocomplex Bârlad SA SC Stațiunea Perieți SA SC Fortus Vaslui SA
    SC Agrocomplex Bogești SA SC Suinprod Muntenii de Jos SA SC Agrozootehnica Vaslui SA
    SC Pomicola Bârlad SA SC Avicola Vaslui SA SC Prodagro Zorleni SA
    SC Agrisem Fălciu SA SC Horticola Vetrișoara SA SC Construcții Montaj Vaslui SA
    SC Vidisamp Huși SA SC Vitipomicolă Dumbrava Vaslui SA SC Agroovimex Vietrișoara SA
    SC Agrozootehnica Todirești SA SC Agroprod Vitis Ivănești SA SC Sere – Solarii Bârlad SA
    SC Prodicom Vaslui SA SC Agroind Horticola Crețești SA SC Agroind Laza SA
    Scriitori reprezentativi din județul Vaslui
    295
    296
    Alexandru Vlahuță
    297
    Filiala Județeană PROPACT Vâlcea
    Gheorghe Deaconeasa
    al treilea președinte
    al filialei județene
    PROPACT Vâlcea
    În ziua de 9/12/1993 s-a desfășura Conferința Județeană PROPACT Vâlcea, în prezența profesorului
    Dan Drăghici, președintele PROPACT și a domnului Aristide Ionescu, secretar general adjunct
    PROPACT. La Conferință au fost aleși statutar și democratic: președinte doamna Chibzui Anca –
    Râmnicu Vâlcea, vicepreședinți: Tiuca Elena – Băbeni, Iordache Dumitru – Tetoiu, Răboacă
    Constantin – Păușești Măglaș, secretar general avocat Bădescu Dumitru – Râmnicu Vâlcea,
    secretar general adjunct – Ionescu Felicia – Râmnicu Vâlcea, iar: Miu Ion – Râmnicu Vâlcea,
    Dimulescu Alexandru – Râmnicu Vâlcea, Măciuceanu Teodor – Măciuca, Nica Constantin
    Ionești – membri.
    Filialele locale PROPACT constituite cu procese verbale conform Statutului PROPACT:
    filiala PROPACT Milcoiu - comuna Ciutești – 51 membri – Pană Ion, Chiriță Ion, Pană
    Elena, Dina Petria, Popa Gheorghe, Panov Constantin, Țurlea Constantin, Tomulescu Tudor,
    Mursă Gheorghe, Chiriță Gheorghe.
    298
    Anca Chibzui,
    primul președinte al
    filialei județene
    PROPACT Vâlcea,
    ales democratic
    Traian Guminschi,
    al doilea președinte
    interimar al
    filialei județene
    PROPACT Vâlcea
    Filiala PROPACT Ionești – 116 membri – Nica Constantin, Bălăceanu Elisabeta, Giuroiu
    Ioan, Neferu Vasile, Barbu Constantin, Cazacu Ioan, Grama Ioan, Ștefănoiu Nicolae.
    Filiala PROPACT Râmnicu Vâlcea – 280 membri – Dimulescu Alexandru – președinte,
    Popescu Carmen – vicepreședinte, Ivan Georgeta – secretar, iar Roșca Paraschiva, Pâslaru
    Dumitru, Romanescu Elena, Boiangiu Marin – membri.
    Filiala PROPACT Păușești Măglaș – Răboacă Petre, Stănculescu Ion, Stroe Constantin,
    Ungureanu Constantin, Tomescu Ion, Stătescu Ion, Diaconu Ion.
    Filiala PROPACT Măciuca – 127 membri – Popa Gheorghe, Matei Eugen, Ștefănuț
    Gheorghe, Iordache Ilie, Enăcică Ilie, Miscoci Nicolae, Stana Marin, Călcioiu Eugen,
    Dumitrescu Ion, Iordache Ion, Enache Gheorghe.
    Filiala PROPACT Ștefănești – Vâlcea – 111 membri – Mitrache Gheorghe, Preda Ion,
    Stoiculescu Matin, Mazilu Alexandru, Dumitrașcu Constantin, Popescu Florea, Chera
    Gheorghe, Răducu Dumitru, Mitrea Gheorghe, Ciobanu Georgeta, Sincu Nicolae.
    Filiala PROPACT Tetoiu. Aici s-a lansat un apel către toți țăranii din Tetoiu și din județul
    Vâlcea. Profesorul Dumitru Iordache a lansat acest apel serios către țărănime – apel publicat
    și în ,,Gazeta Țăranului Român” în 1995. Președintele filialei Tetoiu profesor Dumitru
    Iordache, vicepreședinte Mateiescu Alexandru, secretar Dicu Nicolae, iar: Guran Alexandru,
    Cristea Alexandru, Lăcătușu Ștefan, Bureta Victor – membri.
    Filiala PROPACT Băbeni – 75 membri – Tinca Elena, Bălteanu Victor, Petrișor Gheorghe,
    Ardeeru Elisabeta, Văcaru Ion, Cernătescu Ion, Vasilescu Nicolae.
    Portul popular din Vâlcea Dans popular din Vâlcea
    Dans popular din Vâlcea Tradiții și obiceiuri din Vâlcea Maria Ciobanu,
    privighetoarea cântecului
    popular românesc
    Codruța Rodean și Bogdan Cioranu Tatiana Monumentul indepen-
    Marcoianu denței din Vâlcea
    299
    Fluierașii din Vaideeni Fluierașii din Jina Fluierașii din Polovragi
    Tot în județul Vâlcea nominalizăm membri PROPACT foarte activi în anii 1993 – 1997:
    Dumitrașcu Gheorghe – Lungești, Popa Constantin – Râmnicu Vâlcea, Bunescu Puiu –
    Fârtătești, Manolescu Dumitru – Râmnicu Vâlcea, Preda Cornel – Râmnicu Vâlcea,
    Monceanu Constantin – Râmnicu Vâlcea, Vântu Codruț – Râmnicu Vâlcea, Ivan Marius –
    Râmnicu Vâlcea, Purece Adrian, Mihăiescu Ionel, Bălteanu Gheorghe, Munteanu Constantin
    – toți din Râmnicu Vâlcea, Popescu Eleonora – Drăgășani, Chelcea Ion – Berbești.
    Filiala PROPACT Sirineasa: Mandea Florin, Miercan Ion, Bărbuș Toma, Moisoaia Ion,
    Oprița Nicolae, Săraru Ion, Sogar Eliza comuna Galicea, Militaru Georgeta, comuna Voicești.
    Filiala PROPACT Vlădești – Onete Constantin, Mihăiescu Gheorghe, Bogoslav Ion. Tot aici în
    Vlădești se află învățătorul Gușetoiu Jian care i-a scris o scrisoare analitică profesorului Dan
    Drăghici, pe care o scriem integral. În Vlădești mai sunt oameni de mare curaj: Idu Petre, Ion
    Gănciulescu – satul Valea Ursului, Mihăiescu Gheorghe. Nu-i omitem nici pe Frusina Nicolae
    din Făurești – sat Budești, Șurlicărea Marin din Stoilești – sat Urși – Ghiobești, Cărăușu
    Virginia – Râmnicu Vâlcea.
    Filiala PROPACT Bujoreni – Stroe Ion satul Olteni. La Vâlcea erau 11 785 adeziuni scrise, dar
    din păcate peste 7000 au ars în incendiul de la Pitești din 2004. Au fost distruse, tot atunci, casete
    audio înregistrate la Comisia de Dialog Social de la prefectura Râmnicu Vâlcea. Pe 31 ianuarie
    1994 s-a desfășurat un meeting mare la Râmnicu Vâlcea, când s-a încheiat un protocol între
    PROPACT Vâlcea – reprezentat de Chibzui Anca, președinte, Ionescu Felicia, secretar general
    adjunct – Vâlcea și Ionescu Aristide – secretar general adjunct la nivel național – și Consiliul
    Județean Vâlcea, Comisia Județeană de Fond Funciar Vâlcea, reprezentată de domnul Iulian
    Comănescu - președintele Comisiei, Gheorghe Braloșteanu – secretar al Comisiei și Dumitru
    Perșu subprefect, Ion Câlea directorul D.G.A, Dumitru Cosmescu director OCOTA, Ion
    Cernătescu directorul filialei Romsilva Vâlcea, Constantin Bălășiu, Emilian Ionescu, membri
    ai Comisiei Județene de Fond Funciar. Foarte interesant aici s-au pus pe masa Ministerului de
    Interne, Inspectoratului de Poliție Județean Vâlcea, Parchetului din județul Vâlcea, mai multe
    dosare cu omoruri – datorate aplicării criminale a Legii 18/1991. Exemplu: Omor comis pe
    18/02/1992 în comuna Stoienești – victimă Cumpănașu Ion, autor Cumpănașu Nicolae
    (nepotul victimei), Dosarul Penal 0039/1992; Dosar Penal 0174/1992 – omor comis pe
    14/04/1992 în comuna Nicolae Bălcescu – victimă Butuc Ioana – autor Mioagă Gheorge –
    pentru un teren arabil; dosar 0176/1992 – omor comis pe 14-15/09/1992 în comuna Frâncești –
    victimă Ciucă Ion, autor Verigeanu Constantin.
    Dosar 0194/1992 omor comis pe 4-5/10/1992 în comuna Grădiștea – victimă Busuioceanu
    Andrei (tatăl) – autor Busuioceanu Gheorghe (fiu).
    Dosar 00094/1993 – omor comis pe 26/05/1993 în comuna Lădești – victimă Untaru Ion –
    autor Poșircă Dumitru tot pentru pământ. Ne pare rău că nu am cerut toate omorurile comise
    în toate județele țării, pentru că românii aveau dreptul să știe ce crime s-au comis, datorită
    Legii 18/1991. În anul 2000 – 2001 se vehiculau în presa națională peste 28 000 de crime și
    peste 45 000 de schilodiți în conflicte violente pentru reconstituirea și restituirea
    proprietăților. Ați auzit bine, tovarășilor Ion Iliescu, Petre Roman, tovarășilor de la PDSR și
    de la PD, amândouă partide comuniste, descendente direct din PCR? Revenim la prietenii
    adevărați ai PROPACT: preotul Părăușanu Emil – Parohia Sfinții Arhangheli din Râmnicu
    300
    Vâlcea, Ambrozie Gheorghe din Călimănești, Frușina Nicolae din comuna Făurești, sat
    Budești, Hojda Aurică din Râmnicu Vâlcea.
    Case vechi din Vâlcea Călimănești Căciulata Ceramica de Horezu
    Salina Ocnele Mari Băile Olănești Palatul lui Ceaușescu Stațiunea Băile Vaideeni
    din Olănești Govora
    Catedrala Arhiepiscopală Mănăstirea Cozia Parohia greco-catolică Parohia Sf. Arhangheli
    Râmnicu Vâlcea din Vâlcea Mihail și Gavril
    din Vâlcea
    Liturghie Arhiereasca la Ramnicu Valcea PS Mihai Frățilă
    Putem aprecia pozitiv activitatea filialei județene PROPACT Vâlcea în perioada 1993 – 1996, când
    se depășiseră 7700 de membri și simpatizanți. Aici au avut loc meetinguri locale în Milcoiu,
    301
    Vlădești, Măciuca. La Copăceni a fost o adevărată răscoală țărănească – unde a participat și
    profesorul Dan Drăghici și unde au venit reprezentanți PROPACT din Dolj, Olt și Argeș. Peste 500
    de țărani s-au culcat în fața tractoarelor și nu au mai dat voie comuniștilor să le are pământurile –
    care se aflau în IAS. Din 1997 până în 2000 activitatea filialei județene PROPACT Vâlcea a fost
    din ce în ce mai slabă. Doamna Chibzui Anca a dispărut fără urmă. Dânsa și-a recuperat
    proprietățile și i-a lăsat baltă pe cei care se judecau prin judecătorii și Tribunal la Vâlcea. Nu
    a predat niciodată documentele PROPACT din perioada 1993-1996 – când i-am apreciat
    activitatea. Am încercat să dăm împuterniciri domnului Traian Guminschi – Râmnicu Vâlcea,
    care nu a activat deloc. În 2005 s-a creeat Filiala Județeană PROPACT – 2005 Vâlcea care
    avea să aibă și Sentință Judecătorească definitivă și irevocabilă în 22/03/2006, Sentință care se
    datorează preotului Părăușanu Emil. În 2006 Filiala Județeană PROPACT Vâlcea a fost
    preluată interimar de către inginerul silvic Deaconeasa Gheorghe din Călimănești. S-a
    implicat în multe acțiuni, fiind și membru al Comisiei Județene de Fond Funciar Vâlcea.
    Redăm integral scrisoarea domnului Jean Gușetoiu: ,,Domnule profesor Dan Drăghici,
    președintele Sindicatului Național al Țărănimii Române PROPACT: Sigur,
    Dumnezeu v-a dat această inițiativă de a creea pentru prima dată în istoria
    României acest Sindicat al Țărănimii. V-am urmărit cu multă atenție la
    emisiunea ,,Viața Satului” de la TVR, ținută la Zorleni, județul Vaslui. Mi-a
    plăcut că sunteți bătăios și foarte bine pregătit. Noi vă vom sprijini, să fiți sigur
    de asta. Domnule profesor, istoria neamului românesc a fost scrisă cu slove de
    foc, mai mult de țărani. În comuna noastră, la ordinea de zi din 1991, până
    astăzi și astăzi este Legea Fondului Funciar și a Regulamentului de Aplicare a
    acestei legi. În martie 1991 s-au ales delegații Comisiei Comunale pentru
    aplicare acestei legi. De la constituirea acestei comisii au început abuzurile.
    Legea nu a fost aplicată întocmai, ci după bunul plac al primarului, secretarului
    și inginerului, toți foști comuniști. Mita, cadourile, plocoanele demagogice,
    fraudă cât încape – fapte deci penale – s-au derulat zi de zi, fără ca cineva să
    intervină. Registrele agricole sunt făcute ferfeliță, modificări grosolane,
    ștersături, foi lipsă, au dispărut chiar Registrele Agricole din 1948, au dispărut
    Cererile de intrare în CAP-uri ale oamenilor. Primarul Stuparu Ion, celelalt
    primar Toader Mircea, inginerul Mihalache și secretarul Ghiță sunt principalii
    vinovați pentru abuzurile grave de la Vlădeni – Vâlcea. S-au atribuit terenuri
    agricole în câte 4-5 puncte diferite la mulți cetățeni care nu aveau nici un drept
    să le primească, pentru că ei nu dovedesc cu nimic că ar fi avut ei sau strămoșii
    lor pământ, acolo unde li s-au dat – culmea lor în primul rând Titluri de
    Proprietate! Foarte curios că acum (și în fiecare an din 1991 până astăzi –
    spunem noi) acești împroprietăriți ilegal sunt susținătorii aprigi ai lui Ion Iliescu
    și Petre Roman. Lichidarea CAP-ului nu s-a făcut în conformitate cu legea.
    Inventarierea bunurilor CAP din comună s-a făcut după ce se furaseră deja
    bunurile de valoare din aceste CAP-uri. Ceea ce a mai rămas au împărțit ei între
    ei, nici vorbă de licitații! Această corupție inimaginabilă nu este controlată de
    nimeni, deși am făcut numeroase sesizări. Se pare că Procuratura, poliția,
    conducerea județului sunt mână în mână cu hoții comunei. Membri Comisiei
    Locale a Fondului Funciar nu trebuiau aleși din foștii activiști ai PCR. Jocul dea
    proprietatea este la ordinea zilei, primăria și prefectura refuză reconstituirea
    și restituirea proprietăților. Confrom Declarației Universale a Drepturilor
    Omului din 10/12/1948 ,,Nimeni nu poate deposeda o persoană de proprietatea
    302
    ei, nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa”. Convenția de la
    Roma din 4/11/1950 spune ,,Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât
    din motive de utilitate publică, cu despăgubirile corespunzătoare.”. Reuniunea
    de la Copenhaga din 29/06/1990, semnată și de președintele Ion Iliescu, spune
    ,,Nimeni nu poate deposeda o persoană de proprietatea sa.”. Codul Civil
    Românesc în Articolul 48 spune că: ,,Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea
    sa, numai pentru o cauză de utilitate publică și primind o dreaptă și prealabilă
    despăgubire.” La noi în comună pentru terenurile ocupate de barajul de pe râul
    Olănești s-au plătit despăgubiri. Cine a încasat banii? Unde sunt principiile
    democrației, ale drepturilor omului ? Unde sunt principiile Statului de Drept ?
    Războiul cu cei care nu aplică corect Legea Fondului Funciar și așa o lege foarte
    proastă, va continua. La noi s-a prelungit aplicarea Legii Fondului Funciar.
    Țăranii care și-au primit un petec de pământ, nu știu dacă îl vor stăpâni.
    Lăsându-i pe cei care, conducătorii comunei le-au făcut cadouri pământurile
    altora. Cazurile de la Vlădești se întâlnesc în tot județul Vâlcea (se întâlnesc în
    toată România – spunem noi). Oamenii cu buzunare pline au luat terenurile
    altora, plătindu-i pe primari și pe cei din comisiile locale de Fond Funciar. Mulți
    dintre aceștia deja le-au revândut la prețuri mult mai mari. Iată cum fac unii
    afaceri de milioane cu pământurile adevăraților proprietari care sunt găsiți, zi
    de zi, în judecătorii și tribunale pentru aceste pământuri, deja vândute de două
    – trei ori!? Prin Legea Fondului Funciar nr 18/1991, cei mai mulți proprietari au
    fost – în fond, expropriați. Pentru a câta oară ? Toți care dețineau mai mult de
    10 ha, dar și cei care aveau până la 10 ha au fost expropriați abuziv. Legea are
    un articol prin care oricărui proprietar, indiferent cât pământ a deținut, i se
    reține arbitrar și abuziv între 15-35% din suprafața dovedită. Acest lucru s-a
    făcut premeditat, tocmai pentru a găsi soluții ,,legale” imediate, pentru
    împroprietărirea ilegală a clientelei politice, condusă de Ion Iliescu. La Vlădești
    am fost ales de locuitorii comunei în Comisia Locală de Fond Funciar. Aici
    lucrau doar 3 persoane: primarul, secretarul și inginerul. Foarte rar veneau
    ceilalți membri ai Comisiei și atunci când veneau își aranjau proprietățile lor și
    ale rudelor lor. Mulți au acaparat terenuri așa zis ,,în folosință”, fără aprobarea
    Comisiei. Vedeți dumneavoastră, rare ori omul se naște frumos prin naștere și
    mai rar devine frumos prin faptele sale. Comisia locală din Vlădești nu a luat
    niciodată hotărâri legale, adică cu participarea a 2/3 din membri comisiei. Chiar
    din prima zi, când s-a constituit comisia i s-a atras atenția chiar de mine
    primarului, să existe un Registru Special, care să fie numerotat, parafat, șnuruit,
    semnat de toți membri Comisiei și să se consemneze la fiecare ședință absolut
    toate intervențiile făcute de fiecare membru al Comisiei. Niciodată din 1991
    până astăzi nu s-a întâmplat așa ceva. Fostul primar și actualul primar, cu toată
    clica lor, sunt oameni puși pe căpătuială. Inginerul Mihalache le pune vârf. Caz
    concret de mită: moștenitorii Simeiu au oferit 10000 de lei mită și Procuratura și
    Poliția au tăcut Mâlc, deși au fost chemați în ziua de 17 iunie 1991 în ședința
    comisiei de Fond Funciar. Toți cei care le cântă în strună primarului, inginerului
    Mihalache și secretarului beneficiază zi de zi de privilegii, iar noi care suntem
    adversarii acestora stăm prin tribunale și judecătorii, unde ne călcăm în picioare
    303
    cu alți năpăstuiți din toate localitățile județului Vâlcea. Foarte interesant că la
    alegerile locale din februarie au candidat pe listele unor partide independenți,
    încălcând Legea Electorală; pe lista FSN au candidat 5 independenți, pe lista
    USD alți 7 independeți, azi deveniți consilieri comunali, în mod ilegal! Cei mai
    mulți dintre aceștia au fost împroprietăriți ilegal de primar – moșierul din
    Vlădești! De luni de zile face tot ce vrea: împroprietărește fără să informeze
    comisia locală, vinde pământul, iar problemele curente ale comunei sunt lăsate
    de izbeliște. Nu-l interesează aprovizionarea cu combustibil, la noi prețul
    buteliilor de aragaz este cel mai scump. Primarul și clica lui închiriază terenuri.
    Iată că toată porțiunea de terenuri cuprinsă începând cu Valea Ursului
    (Căminul Cultural), între Râul Olănești și șoseaua comunală spre Râmnicu
    Vâlcea, până în strada Știrbei Vodă este ocupată și împrejmuită cu garduri de
    clientela primarului. Nimeni din comisia comunală nu știe nimic, nici nu s-au
    discutat aceste lucruri în Comisia Comunală de Fond Funciar! Degeaba legea
    spune că ocuparea de terenuri în mod abuziv, constituie infracțiuni pedepsite
    conform articolului 88 literele E, F, G, inginerul Mihalache și alți specialiști au
    ocupat abuziv, fără să se treacă prin comisia locală terenuri în 3-4 puncte
    comunale. Primarul face zilnic cadouri celor care construiesc, repară,
    amenajează, restaurează anumite obiective comerciale, fără să plătească ceva la
    primărie. Foarte mulți bani se duc în propriile lui buzunare. Foarte mulți
    patroni au obținut ce au vrut fără licitație, fără documente legale, fără contracte
    și fără plata vreunei chirii. Nu înțeleg de ce tac și consilierii locali, pentru că
    aceste atribuții le revin și lor, confrom Articolului 21 din Legea 69/1992. Mihai
    Eminescu spunea: ,,Cel mai mare păcat al omenirii este frica, spaima de a privi
    în față, în ochi și a recunoaște adevărul. El e cru, acest adevăr, dar numai el
    folosește”. Și Aristotel spunea cu mult înaintea lui Eminescu: ,,Să iubim
    prietenia și adevărul, dar mai presus de orice o datorie sfântă este să iubim mai
    mult adevărul”. Când vor da socoteală acești ,,oameni” din Vlădești? Când vor
    fi ei capabili să judece cu mințile lor ruginite, adevărul fraudelor pe care le-au
    comit la Vlădești? Nu mai amintesc de deposedarea de proprietăți a școlilor, a
    bisericilor, chiar a primăriei!!! Domnule profesor, acestea sunt numai o mică
    parte din abuzurile săvârșite la Vlădești. Dețin un dosar foarte consistent cu
    fraude, corupție și corupți, încălcări grave ale legilor țării și nu știu dacă voi mai
    trăi ca să le dau celor în drept să facă lumină. Cu credința în Dumnezeu,
    cercetând decalogul, cele 10 porunci, toți credincioșii ar trebui să le găsească și
    să le respecte dacă sunt cu adevărat creștini ortodoxi. Ce ne facem cu porunca
    nr 8 din Decalog: ,,Să nu furi!”, pentru că în țara asta se fură ca în codru. Cât de
    departe sunt faptele oamenilor față de poruncile lui Dumnezeu! Aveam mare
    încredere că se va împlini proclamația de la Timișoara, dar tot comuniștii și
    securiștii conduc această țară. Păcat de sângele vărsat în decembrie 1989.”
    Iată o scrisoare istorică, document care reprezintă o analiză particulară și exactă a tot ce s-a
    întâmplat în Vlădești Vâlcea, ca de altfel în toate comunele din România Procuratura și Poliția au
    fost părtașe la toate aceste nelegiuiri, au apărat hoții la comandă politică. Justiția comunistă a fost
    aservită hoților. Nu mai comentăm faptul că însăși Legea 18/1991 a fost o lege criminală, dar și
    aplicarea ei s-a făcut de niște criminali, pe care nimeni nu i-a tras și nu-i trage la răspundere.
    304
    Scriitori reprezentativi din județul Vâlcea
    Filiala Județeană PROPACT Vrancea
    305
    Nica Floarea, prima
    președintă a filialei
    județene PROPACT
    Vrancea
    Vintilă Petre, al doilea
    președinte, ales
    democratic la
    filiala județeană
    PROPACT Vrancea
    Păvăloaie Mihaela,
    președinte interimar
    al filialei județene
    PROPACT Vrancea
    după decesul dlui
    Vintilă Petre
    Printre primele filiale județene
    PROPACT din țară s-a numărat și filiala
    PROPACT Vrancea. Pe 13 iunie 1993
    domnul Aristide Ionescu se deplasează la
    Focșani și constituie Comitetul de
    Organizare a Filialelor locale PROPACT,
    a Conferinței Județene PROPACT
    Vrancea – ce va avea loc pe 23
    decembrie 1993. Din Comitetul de
    Organizare fac parte: Nica Floarea,
    Ginu Toma, președinte Ichim Costel, președinte Sclavone Constantin, Curcă Ionel,
    filiala județeană PROPACT filiala județeană Dobre Stelian, Alexandrescu Traian,
    Vrancea PROPACT Vrancea profesorul Oancea Ion, Vintilă Petre.
    Pe data de 23 decembrie 1993 – în
    Cei doi au reușit și cu sprijinul profesorului Drăghici șă prezența profesorului Dan Drăghici – în
    devină președinți ai filialei județene PROPACT și chiar ai sala Casei de Cultură Focșani are loc
    Consiliului Național PROPACT, cu acordul prof. Dan Conferința Județeană PROPACT, la care
    Drăghici, care a rămas președinte fondator al PROPACT participă 470 de membri din toate
    Din păcate, nici unul, nici celălalt nu au reușit să facă filialele locale PROPACT constituie
    ceva deosebit, decât că au folosit PROPACT-ul în creearea deja. Au fost aleși: Vintilă Petre –
    unor Federații ale Agricultorilor, prin care au accesat fon- președinte, Sclavone Constatin,
    duri Europene, de care PROPACT-ul nu a beneficiat cu Cristea Ștefan și Chiper Ștefan –
    nimic. Prof. Dan Drăghici nu a fost informat despre vicepreședinți, Nica Gheorghe
    aceste fonduri și nu știe ce s-a făcut cu ele. Sigur pentru – secretar general, Banu Tănase
    PROPACT nu s-a făcut nimic. – secretar general adjunct, iar:
    Androne Maria, Curcă Ionel, Lazăr
    Nicolae, Chelaru Marin – membri. Alături de acești membri fondatori au mai activat Nica
    Floarea – Focșani, profesorul Dobre Stelian – Focșani, profesorul Oancea Ion – Focșani,
    profesorul Alexandrescu Traian – Focșani. După cum am spus la Conferință au participat membri
    PROPACT din filialele locale deja constituite: filiala PROPACT Adjud, filiala PROPACT
    Focșani, filiala PROPACT Panciu, filiala PROPACT Mărășești, filiala PROPACT Pufești,
    filiala PROPACT Odobești, filiala PROPACT Bălești, filiala PROPACT Bolotești, filiala
    PROPACT Câmpineanca, filiala PROPACT Chiorăști, filiala PROPACT Dumbrăveni, filiala
    PROPACT Gugești, filiala PROPACT Jariștea, filiala PROPACT Mera, filiala PROPACT
    Șuraia, filiala PROPACT Țâmboiești, filiala PROPACT Urechești, filiala PROPACT Valea
    Sării, filiala PROPACT Vidra, filiala PROPACT Câmpuri, filiala PROPACT Fiționești, filiala
    PROPACT Movilița, filiala PROPACT Soveja, filiala PROPACT Tifești, filiala PROPACT
    Stremt, filiala PROPACT Nănești, filiala PROPACT Corbița, filiala PROPACT Tâncăbești.
    Nu-i putem uita niciodată pe președinții acestor filiale locale, aleși toți prin vot secret la
    Conferințele locale (sătești, comunale, orășenești), Așa cum s-a procedat în toate județele țării:
    Filiala PROPACT Stremt – 200 membri – Pătrânjan Ioan, Ieronim Pașcaș, Mariana Boca,
    Iacob Cristea, Simion, Stoica Ioan, Rusu Viorel, Mitrea Ioan Longhin, Mârza Mihai, Sima
    Ioan, Mărcuș Ioan, Oniță Aurel, Capătă Nicolae, Mărginean Ioan, Abeaboieru Vasile,
    Abeaboieru Elena, Pătrânjan Ioan. Filiala PROPACT Ciorăști – 91 membri – Horneț Maria.
    Filiala PROPACT Fiționești – 77 membri – Chiper Ioan. Filiala PROPACT Zariștea – 127
    membri – Curcă Ionel, Copaciu Ion. Filiala PROPACT Nănești – 73 membri – Bobocea
    Toader, Bobocea Mariuța. Filiala PROPACT Panciu – 170 membri – Chirilă Ioan. Filiala
    PROPACT Bălești – 65 membri – Popescu Constantin. Filiala PROPACT Tâncăbești –
    Obrejița – 97 membri – Chelaru Marin. Filiala PROPACT Corbița – 37 membri – Ion
    Ionescu. Filiala PROPACT Țâmboiești – 69 membri – Schiopu Scarlat. Ne aplecăm cu respect
    în fața preotului Hoțescu Florin Adrian, Văraru Mihai, Vintilă Constantin, Gurbet Geta,
    Grigore Stere, Iliescu Neculai Valerică, Schiopu Scarlat, Chelaru Mitică, Grigore Viorica,
    306
    Gheorghiaș Tudorița, Crăciun Maria, Iliescu Ion – toți din satul Obrejița comuna Tâmboiești.
    Un om deosebit a fost profesorul Dobre Stelian din Focșani.
    Portul popular din Vrancea Dansuri populare din Vrancea Tradiții și obiceiuri
    din Vrancea
    Emil Rață Geta Postolache Steliana Sima impresionată de Vrancea Festivalul viei și
    și de locuitorii ei vinului în Vrancea
    Dan Drăghici și televiziunea DDTV
    Case vechi din Vrancea Casa Vrăncioaiei
    307
    Cristea Ștefan, președinte Episcopia Buzăului și ÎPS Ciprian, arhiepiscopul
    filiala PROPACT Bolotești Vrancei Buzăului și Vrancei
    Biserica romano-catolică Episcop romano-catolic PROPACT Vrancea – mitinguri pentru
    Sf. Anton din Focșani de Iași, prezent la Focșani restituirea pădurilor și salvarea viticulturii
    Crama Odobești Crama Pietroasa Crama Panciu Lacul Tâncăbești
    Pescuit la Tâncăbești Inconjurat de ziduri inalte de trei metri. Imagini cu fabulosul palat
    al psd-istului Marian Oprișan
    308
    Lepșa Monumente istorice din Vrancea
    Monumentul eroilor români de la Mărășești
    Cabana Pusa Cum serbează Ziua Unirii
    principalele orașe ale României
    Filiala PROPACT Vrancea a avut cea mai mare efervescență vizavi de ideea PROPACT în perioada
    1993 – 1999. În Vrancea, marea majoritate a filialelor locale au fost constituite de oamenii din
    fiecare localitate. Nu a venit nimeni – nici de la nivel județean, nici de la nivel național să-i sprijine.
    În 1994 are loc o mare adunare la Vrancea. Oamenii erau revoltați că nu li se restituie proprietățile,
    erau revoltați pe acel individ Murg – despre care am tot scris. Atunci profesorul Dan Drăghici le-a
    309
    explicat toate problemele petrecute, le-a înmânat Contractele de Arendă – făcute de juriștii
    PROPACT. S-a discutat cu presa județeană: ,,Curierul de Vrancea”, ,,Milcovul”. Au ieșit în evidență
    doi oameni excepționali: primarul din comuna Bolotești – Nicușor Cruceanu și țăranul Cristea
    Ștefan – președintele PROPACT din Bolotești; ei au spus celor peste 600 de membri că nu au
    nevoie acum de mașini și utilaje agricole second-hand, ci au nevoie de pământurile și pădurile lor,
    furate de comuniști. La adunare a participat și senatorul Cătuneanu – care a dat citire unei note
    privind legalitatea Ordinului 40 al prefectului de Vrancea – care se referă la persoanele care făceau
    parte din comisile locale de Fond Funciar. Nota va fi pusă în dezbaterea Senatului. Nu-i uităm pe
    cei care ne-au scris și ale căror scrisori au scăpat ca printr-o minune în 2004 din incendiul pus de
    securitatea și de poliția din Pitești Argeș la sediul central din Pitești: Hornet Maria – Ciorăști,
    Chiper Ioan – Fiționești, Băltărețu Maria – Focșani, Copaciu Ion – Zariștea, Orlando Maria –
    Focșani, Bobocea Toader și Bobocea Măriuța – Nănești, Chirilă Ion – Panciu, Secară
    Constantin – Adjud, Achim Ionel – Urechești, Trandafir Ștefan și Trandafir Daniel –
    Dumitrești – sat Găloiești, Nica Vergilă – Slobozia Bradului sat Coroteni, Anca Dumitrache,
    Anca Ion, Nistoroiu Maria, Enache Niculina, Neagu Cristian, toți din comuna Vidra – sat
    Vidra – unde au avut permanent probleme mari cu un primar comunist, un dictator iresponsabil.
    După ce Vintilă Petre și-a dat demisia, i-am dat împuterniciri mai întâi domnului Sclavone
    Constantin și apoi doamnei Păvăloaie Mihaela, aceasta fiind nominalizată și în Comisia Județeană
    de Fond Funciar de PROPACT.
    310
    Urmează în Vrancea o perioadă interesantă după 2005. Domnul Ginu Toma preia filiala Vrancea
    PROPACT, preia și conducerea națională PROPACT – sprijinit fiind de profesorul Dan Drăghici,
    care rămâne președinte fondator PROPACT. Despre activitățile lui Ginu Toma vom scrie într-un
    capitol special. Un moment cheie în istoria PROPACT s-a petrecut în 2009. Ginu Toma a venit la
    profesorul Dan Drăghici acasă cu juristul de la Confederația Sindicală Meridian. Cei doi i-au spus
    profesorului Dan Drăghici că Iurașcu Adrian Ștefan a renunțat definitiv la PROPACT, cu condiția
    311
    ca PROPACT șă fie preluat de Ginu Toma. Profesorul Dan Drăghici și-a dat seama că este o
    mânărie securistică. Ei mi-au cerut ca eu să nu mai fac Recurs la Decizia Tribunalului Argeș 1204/R
    din 9 septembrie 2008, prin care PROPACT-2005 fusese distrus juridic. A fost un alt șoc și mi-am
    dat seama că nu mai pot să fac ceea ce făcusem în perioada 2001-2005. Nici astăzi nu știu ce
    înțelegeri obscure au existat între Iurașcu și Ginu Toma. Eram complet epuizat, eram copleșit de
    trăiri interioare groaznice. Simțeam că voi claca psihic, de aceea i-am dat mână liberă lui Ginu
    Toma. Ne aflam în luna septembrie 2009 și Ginu Toma nu a mai dat nici un semn de viață din
    martie 2009. Am primit zeci de telefoane din Vrancea, din țară și oamenii mi-au reproșat că nu am
    făcut deloc bine că am avut încredere în acest Ginu Toma. A fost totuși un eveniment important.
    Omnul numărul unu al lui Ginu Toma din Vrancea – Ichim Costel – s-a luptat trei ani de zile cu
    Ginu Toma în justiție, câștigându-l. Rămâne să vedem finalul acestor lupte în 2018 – 2019. În carte
    sperăm să avem niște pagini, care să elucideze activitatea PROPACTULUI la nivel național, de data
    asta desfășurată de o echipă mai tânără condusă de Ichim Costel de la Vrancea.
    Dacă la Vâlcea nu avem situația fostelor IAS-uri, iată-le pe cele din Vrancea:
    SC Agromixt Focșani SA SC Agrocomholding Focșani SA SC Agroind Focșani SA
    SC Rovinco Cotești SA SC Suintest Focșani SA SC Veritas Panciu SA
    SC Agroind Măicănești SA SC Avicola Focșani SA SC Vinicola Focșani SA
    SC Agroind Mărășești SA SC Agrotur Focșani SA SC Romvitis Odobești SA
    9 mai 1993 – 23-24 ianuarie 1994 și 1993 – 1998 reprezintă perioada de grație a PROPACTULUI.
    Cine a citit cu sufletul și cu conștiința limpede românească aceste pagini, în care sunt prezentate
    posibilitățile mici din punct de vedere material, entuziasmul unic al sutelor de țărani și proprietari
    nominalizați special în aceste pagini(am vrea să se rețină că nu sunt decât o mică parte dintre ei), cei
    care au luptat să-și recapete proprietățile furate, așa ceva nu s-a întâmplat niciodată în istoria
    neamului românesc și nici în istoria altor țări europene. Nicăieri în lume nimeni nu a reușit ca în opt
    luni de zile, fără bani, fără mijloace de transport proprii, fără sprijin politic să organizeze o țară
    întreagă, să creeze peste 1000 de filiale locale PROPACT, în care s-au înscris benevol peste 150 000
    de români. Niciodată țăranii români, proprietarii români nu au fost organizați juridic la nivel
    național, de aceea au trăit și trăiesc prost și greu. Tocmai acesta era scopul suprem al PROPACT:
    numai organizați temeinic juridic să se solidarizeze și să impună ei oricărei puteri politice –
    idealurile lor, principiile lor, credința lor. Această perioadă a demonstrat că atunci când țăranii se
    solidarizează, nu mai pot fi opriți de nimeni și de nimic – dacă luptă uniți, dacă nu se lasă pradă
    unor forțe oculte, mafiote. Această perioadă reprezintă un exemplu național unic pentru organizarea
    democratică a acestui Sindicat. A fost o explozie de voință, de înțelepciune, de mare patriotism
    luminat, cu care românii, nu știm dacă se vor mai întâlni vreodată. De aceea insistăm să-i rugăm pe
    toți locuitorii satelor, comunelor, orașelor românești, pe toți românii plecați temporar din România,
    să nu lase acest Sindicat să dispară, pentru că în viitor vor avea mult și multe de suferit copiii și
    nepoții noștri. Profitați, dragi români, de cei care încă mai luptă pentru PROPACT, pentru că ei
    luptă pentru voi, ei luptă pentru toți țăranii, pentru toți proprietarii români de pretutindeni.
    312
    Scriitori reprezentativi din județul Vrancea
    313
    Capitolul II
    Congresele Naționale PROPACT – Forme
    democratice inedite
    Arătam în paginile anterioare pașii uriași și demni făcuți de o armată națională țărănească,
    de eroi inegalabili – până la primul Congres Național al țărănimii române (așa ne place nouă să-l
    purtăm în minte și în suflete) din 23-24 ianuarie 1994. Nu mai revenim la eforturile inimaginabile,
    supraomenești, făcute de mii de țărani români, de proprietari români de pretutindeni, pentru a
    organiza democrat, exemplar, filiale locale PROPACT, filiale județene PROPACT în toată România.
    Înainte de a prezenta desfășurarea primului Congres Național îi glorific încă odată și o voi face până
    voi muri, pe eroii nevăzuți, necunoscuți, extrem de modești ai PROPACT, care și-au sacrificat
    resurse materiale, resurse fizice și familiale – total benevol – pentru ca acest Sindicat să devină o
    forță respectabilă în România. Nu putem uita eforturile mari făcute de oameni excepționali precum:
    Ovidiu Șerban, Stăncescu Barbu, Stănescu Zenobie, Canarache Andrei, Cristescu Constantin,
    Lungeanu Lucian, Oprișescu Dumitru, Bodescu Mihai, Dan Constantinescu, Zambilă
    Gheorghe, Teodor Marcarov, Mihalache Titu, Dinu Lăzărescu, Vlad Vlad, Gheorghiu Elena,
    Nistor Elena, Filoreanu Aurica, Arisitde Ionescu, Voicu Vasile, Popov Mircea ș.a pentru
    organizarea Congresului Național, pentru crearea condițiilor de masă, de cazare a celor peste 750 de
    delegați, ce veneau din toată țara. În zilele de 23-24 ianuarie 1994, în aula mare a Facultății de
    Drept din Universitatea Bucrești – a avut loc primul Congres Național al țăranilor și al tuturor
    categoriilor de proprietari români – din istoria României. Reușita totală a acestui Congres s-a
    datorat, în principal, țăranilor și proprietarilor români. La ora 10, din ziua de 23 ianuarie 1993, cei
    peste 750 de delegați din toate județele țării, desemnați să participe la Congres de Conferințele
    Județene PROPACT – erau în sala mare a Facultății de Drept. Au venit ca niște surprize formidabile
    români – proprietari din Germania, Franța, Italia, Austria, Ungaria, Anglia, Spania, Belgia, Olanda,
    USA, Australia, Elveția, Canada, Danemarca. Sindicatele agricole din România au lipsit. Au
    participat foarte puțini reprezentanți ai Partidelor politice, ai Fundațiilor, ai Asociațiilor – deși li s-au
    trimis invitații, care sunau astfel:
    ,,Suntem deosebit de onorați de a vă invita să participați la lucrările
    primului Congres Național al Sindicatului Național al Țărănimii Române
    PROPACT, organ juridic național de apărarea intereselor și drepturilor
    țăranilor, proprietarilor români de pretutindeni, acționarilor din
    314
    agricultură, specialiștilor din agricultură și silvicultură care-și propun
    reconstituirea și restituirea in integrum și numai pe vechile amplasamente
    a terenurilor agricole și silvice, a caselor, a conacelor, a uzinelor private,
    confiscate și naționalizate de comuniști, precum și redresarea agriculturii
    românești și a satului românesc. Congresul are ca scop alegerea
    democratică a organelor naționale de conducere a sindicatului, aprobarea
    Statutului, Programului General, a Obiectivelor Generale de Dezvoltare,
    precum și a altor documente venite din partea țăranilor și a proprietarilor
    prezenți din toate județele țării. Așa să ne ajute bunul Dumnezeu!”
    Ordinea de zi a Congresului a fost:
    – Intonarea Imnului de Stat – înregistrare a Corului Madrigal din București.
    – Tedeumul Ortodox, oficiat de părintele Galeriu, de părintele Ghiurco Ioan de la Zalău –
    Sălaj, de părintele Mehedințu de la Biserica Colțea din București.
    – Informare asupra activităților desfășurate în toată țara în perioada 9 mai 1993 – 23-24
    ianuarie 1994 de Comitelele de Organizare a filialelor locale și a Conferințelor Județene din
    Filialele Județene PROPACT.
    – Raportul Comisiei Naționale de Cenzori
    – Votarea Statutului PROPACT, a Programului Național și a Obiectivelor Generale de
    dezvoltare; recitirea Proclamației țărănimii române de la Alba Iulia
    – Alegerea prin vot secret separat, a președintelui Consiliului Național PROPACT, a celor trei
    vicepreședinți ai Consiliului Național, a secretarului general și a celor doi secretari generali adjuncți
    ai Consiliului Național PROPACT; alegerea Consiliului Național PROPACT și a Comisiilor
    Naționale de Specialitate prin vot deschis - liber.
    Încheierea Congresului a doua zi – pe 24 ianuarie 1994, cu programul artistic susținut de corala
    CLASSIC din Pitești și de actorul Victor Rebengiuc. Tema programului artistic a fost poezia lui
    Radu Gyr, ,,Ridică-te Gheorghe! Ridică-te Ioane!” a fost un adevărat balsam sufletesc programul
    respectiv.
    La Universitatea București, Facultatea de Drept a avut loc pe 23 și 24 ianuarie 1994 primul Congres
    Național al Țărănimii Române PROPACT
    315
    Corneliu Coposu, cel mai deosebit prieten
    al PROPACT, al țăranilor români
    316
    Așa s-a încheiat acest Congres foarte reușit, foarte apreciat. Profesorul Dan Drăghici
    propune alegerea unui colectiv de cinci persoane care să conducă lucrările Congresului și alte trei
    persoane pentru numărarea voturilor și validarea celor aleși. Profesorul Dan Drăghici dă citire unui
    material analitic din care spicuim:
    ,,PROPACT – Asociația Națională a Proprietarilor de Pământ, de Păduri, de Case și a Acționarilor
    din Agricultură a Crescătorilor de Animale, a Lucrătorilor din Agricultură, a Apicultorilor, a
    Silvicultorilor, a Mecanizatorilor, a Specialiștilor și Cercetătorilor din Agricultură și Silvicultură s-a
    născut din disperarea și deznădejdea acestui popor chinuit de sute de ani, înrobit ca niciun alt popor
    din Europa, într-o comună argeșeană – Căteasca – în data de 9 mai 1993, în prezența a peste 1000
    de români adevărați, veniți din toate județele țării, din multe țări europene, grație anunțurilor
    repetate ale ziarului național ,,România Liberă”, ziar care trebuie considerat Certificatul de Naștere
    nr 1 al PROPACT. Acest Sindicat își propune să apere, zi de zi, interesele și drepturile țăranilor, ale
    proprietarilor români de pretutindeni, ale tuturor categoriilor de cetățeni români implicați direct în
    agricultură, în silvicultură și în alte domenii ale acestor ramuri economice. Proprietarii de pământ și
    de păduri constituie categoria cea mai numeroasă a românilor, atât a românilor din țară, cât și a
    românilor de pretutindeni. 52-54% din populația României a locuit la sate. Fii și nepoții țăranilor,
    proprietarilor din sate – sunt la rândul lor proprietari, sunt moștenitorii legali ai celor peste șase
    milioane de români. Într-un cuvânt, poporul român, proprietar legitim, are acum un organism
    național juridic al lui și numai al lui, creat de ei, condus de ei, apărat de ei, adică de voi, distinși
    participanți la acest Congres. Trebuie să ne amintim cu multă tristețe că prea mulți țărani, prea mulți
    proprietari români au fost omorâți – fără a fi judecați, au fost băgați în pușcăriile comuniste, au fost
    deportați, au fost forțați să-și părăsească casele, satele și țara, fiind considerați DUȘMANII
    POPORULUI – pentru că nu voiau comunism în România, nu voiau colhozuri în România, nu
    voiau să renunțe la proprietățile lor, câștigate în sute de ani prin vărsare de sânge în Războiul de
    Independență din 1877, în Primul Război Mondial și în al doilea Război Mondial. După Revoluția
    (Lovitura de Stat) din decembrie 1989, comuniștii lui Ion Iliescu, Petre Roman, Brucan, Virgil
    Măgureanu, Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu, Iorgovan, după ce l-au omorât în ziua de Crăciun
    (25 decembrie 1989) pe Ceaușescu și pe soția lui – au pus mâna pe putere acești impostori.
    Problema cheie a societății românești era redarea proprietăților către proprietari. S-a vărsat sânge și
    în decembrie 1989, dar degeaba. Ca să înțeleagă toți românii, (bătrâni, tineri și copii) toate
    proprietățile (terenuri agricole, păduri, case, conace, mașini și utilaje agricole, animale de muncă,
    alte bunuri mobile și imobile furate de comuniști în anii 1944-1989 prin decrete și legi comuniste
    sau fără nici o lege – cum au fost furate pădurile, trebuiesc retrocedate integral. Numai că
    criptocomuniștii, veniți la putere sunt la fel de hoți, de hrăpăreți ca cei de dinaintea lor; ei încearcă
    să le restituie proprietarilor numai părți din proprietățile furate ca să poată împroprietări cu ciosvârte
    de proprietăți (1000, 2000 până la 3000 mp) pe cei care nu au avut niciodată nici un mp de pământ.
    De ce? Pentru ca acești oameni să-i voteze permanent din 1990 până astăzi și să-i voteze și mâine.
    PROPACT îi deplânge pe acești oameni. PROPACT este alături de ei, vrea să fie împroprietăriți, dar
    împroprietărirea lor trebuie făcută moral, fără imixtiuni politice, numai după ce au fost
    împroprietăriți cu toate proprietățile lor proprietarii legitimi. Nu putem accepta pulverizarea la
    maxim, printr-o lege criminală (Legea 18/1991), a suprafețelor din întreaga țară. Acei oameni, care
    s-au pretat să primească proprietăți mici, care nu le aparțineau, au fost folosiți de comuniști pe post
    de milogi. În 1993, în luna aprilie, într-un săptămânal american din New York, Ion Iliescu mințea că
    mai mult de 83% dintre români au primit Titlurile de Proprietate. Ori nici în 2018 acești comuniști,
    care conduc de sus până jos România în proporție de peste 65-70%, nu au dat și nu vor să dea
    Titlurile de Proprietate – mai ales foștilor chiaburi, țărani mijlocași, bisericilor, mănăstirilor etc.
    Acționarii din agricultură au devenit acționari fără voia lor – grație articolului 36 din legea 18/1991
    care prevede: ,,Persoanele (a se vedea spiritul limbajului comunist – în loc să folosească termenul
    adecvat ,,proprietarii” - folosesc termenul ,,persoanele”), ale căror terenuri au fost trecute în
    proprietatea Statului ca efect al unor Legi speciale și care se află în administrația Societăților
    Comerciale Agricole SA – constituite pe Legea 15/1990, devin la cerere, acționari.”. Poate cineva
    să combată ideea PROPACT că articolul 36 din legea 18/1991 nu este un articol pur comunist?
    317
    Legiuitorul comunist se referă numai la cei care optează prin cerere să devină acționari, dar nu
    spune nimic de proprietarii care nu optează prin cerere. Este un mod perfid, inuman prin care
    comuniștii lui Ion Iliescu voiau să le fure terenurile acelor proprietari care nu făceau cereri de a
    deveni, fără voia lor, acționari. ,,Termenul de acționar” nici nu ar trebui pronunțat, decât numai
    atunci după ce orice proprietar român redevine cu adevărat proprietar. Atunci – numai prin voința
    lui, poate să ceară să devină acționar. Calitatea de acționar este o consecință a unui contract
    sinalgamatic, la care concură două voințe: Societatea Agricolă Comercială pe Acțiuni și persoana
    fizică – acționarul. Codul Civil – conform articolului 948 scrie: ,,Una din condițiile esențiale o
    constituie consimțământul valabil al părților contractante, lipsa acestui consimțământ, face
    contractul caduc! Iată de ce PROPACTUL cere ca toți foștii proprietari legitimi să fie puși în
    întregime în posesie pe toate suprafețele de terenuri agricole și silvice, care le-au aparținut lor sau
    moștenitorilor legali înainte de 1945 – proprietăți consemnate în Acte de Proprietate, în Cărți
    Funciare, în Hărți Cadastrale, în BAP-uri, în Registre Agricole din 1948, proprietăți care pot fi
    recunoscute de martori bătrâni, care mai trăiesc. O mare problemă de ilegalitate este însăși Legea
    15/1990, prin care s-au creat Societățile Comerciale Agricole de Stat pe terenurile proprietarilor –
    care nu au fost niciodată consultați în vreun fel. A venit deabia în 1994 Legea Arendei, care are
    foarte multe nereguli, dar să revenim la acționari. Având în vedere caracterul specific de acționar
    agricol, profitul anual trebuie să fie negociat direct de proprietari cu cei care le administrează
    terenurile agricole. Numai acest aspect le conferă dreptul și statutul real de proprietari. Prin Legea
    18/1991 li se oferă (li se restituie) proprietarilor până la 10 ha terenuri agricole și până la un hectar
    de pădure. Cine le dă dreptul acestor comuniști să dispună ei – cu de la sine putere, cât pământ și
    câtă pădure să le restituie proprietarilor de drept, când aceștia dovedesc clar suprafețele pe care leau
    avut? PROPACTUL a cerut și va cere să se restituie fiecărui proprietar individual și juridic în
    integralitate toate proprietățile funciare pe care le-au avut conform Legii 187/1945 (Legea Reformei
    Agrare). Foarte mulți proprietari au avut între 1-10 ha, alții au avut între 10-15-20 ha, foarte puțini
    au avut până la 50 ha terenuri arabile. Atât trebuie să le dea fiecăruia – nu cum vor și cât vor comuniștii
    post decembriști. PROPACTUL cere să se acorde o mare atenție și proprietarilor juridici:
    biserici, mănăstiri, școli, spitale, CFR, armată, composesorate, obști de moșneni și de răzeși, obști
    comunale, comunități de averi grănicerești.
    Profesor doctor docent Gheorghe Boldur Lățescu Mihai Petre Băcanu, directorul general al
    președinte de onoare al PROPACT ales la primul României Libere ales președinte de onoare
    Congres Național PROPACT la primul Congres Național PROPACT
    318
    Deputatul dr. veterinar Sergiu Rizescu și Ana
    Blandiana, doi prieteni ai PROPACT
    Alexandru Ioan Cuza, Regele Ferdinand și Regele Mihai adevărații oameni de stat ai României care
    s-au aplecat cu devotament asupra vieții țăranilor în ultimii 200 de ani, care i-au împroprietărit pe
    țărani, care au avut grija de viața lor, pentru ca în 1944 comuniștii să vină să le ia tot ce le-au dat
    regii României
    Emil Constantinescu și Klaus Werner Iohannis, doi președinți ai României post decembriști,
    respectabili, până la un punct, pentru că nici ei nu au reușit în ultimii 30 de ani să lupte serios pentru
    reconstituirea și restituirea proprietăților furate de comuniști țăranilor și proprietarilor români de
    pretutindeni
    319
    Gheorghe Gheorghiu Dej, Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu, Traian Băsescu președinți ai României,
    aduși cu tancurile sovietice, criminali care au furat proprietățile țăranilor și proprietarilor români,
    comuniști înrăiți care au omorât milioane de țărani, de proprietari în închisorile comuniste
    Adrian Năstase, Victor Ponta, Dan Voiclescu, Brucan, Petre Roman, Vadim Tudor, Mircea Geoană,
    Funar, Oprea Gabriel și Liviu Dragnea i-au continuat pe cei de sus în acțiunile lor bolșevice
    De ce spunem mereu că Legea 18/1991 este o lege de expropriere și ea trebuie abrogată? Păi să
    reținem două articole din ea:
    -Un articol spune că nu poți primi mai mult de 10ha teren arabil și un ha pădure, din care ți se reține
    abuziv și arbitrar de primării între 15-35% din totalul suprafețelor pe care le revendici.
    -Alt articol dă dreptul să cumperi până la 100 ha și vine apoi guvernul comuniștilor cu o Hotărâre
    de Guvern prin care un ha de teren arabil poate fi evaluat de la 70 000 lei la 300 000 lei/ha – adică
    prețuri de nimic. Cu 30 milioane lei poți cumpăra 100 ha. Cine are astăzi acești bani – în afara
    hoților comuniști și securiști – aflați la guvernare ? PROPACTUL va avea greu de luptat cu aceste
    structuri comuniste, dar nu vom abandona niciodată ,,restituțio in integrum”, numai pe vechile
    amplasamente. Știm sigur că vor fi foarte mulți adversari înverșunați, care ne vor ataca, care ne vor
    înjura, care ne vor omorî chiar, dar ne vom purta steagul nostru, steagul dreptății țăranului român,
    până la moarte. Vom lupta ca tinerii fără pământ, sau cu pământ puțin, care locuiesc la sate, sau care
    vor să se mute definitiv în sate, să primească terenuri agricole pentru a-și crea propriile lor ferme
    optime, așa cum sunt în țările occidentale europene. Același lucru îl dorim și vom lupta pentru el,
    pentru ca specialiștii din agricultură, care se mută definitiv în satele românești, care lucrează în
    agricultura satului românesc, lucrătorii din agricultură, în majoritatea lor angajați și astăzi în fostele
    IAS-uri, SMT-uri, Stațiuni Agricole de Stat, nu trebuie să-și facă probleme. Și ei vor fi sprijiniți de
    noi șă-și înființeze ferme proprii individuale; ei trebuie să devină adevărații fermieri agricoli, care
    vor lucra pentru ei și nu pentru stat. Ei vor răspunde numai în fața lor și a familiilor lor și atunci,
    sigur nu vor mai plânge după ordinele foștilor directori, adevărații vătafi comuniști. De ce nu? Și
    acești directori, pe care noi îi botezăm vătafi, pot deveni și ei viitori fermieri de prestigiu. Așa se
    construiește capitalismul adevărat în agricultura României. Iată de ce aici, în acest prim Congres
    Național PROPACT venim și spunem că singura noastră șansă de mai bine este regenerarea morală
    a românilor și asta nu va veni niciodată, decât atunci când fiecare român – de oriunde ar fi și ar
    locui – va conștientiza în toată ființa lui și a familiei lui că proprietatea a fost și va rămâne
    reperul suprem al vieții veșnice. Nu întâmplător Lucian Blaga scria: ,,Veșnicia s-a născut la sat”.
    Specialiștii din agricultură și Cercetătorii Ștințifici din Agricultură și Silvicultură constituie
    categoriile foarte importante ale societății românești, cărora PROPACT le acordă o atenție maximă.
    Nu întâmplător au venit și s-au înscris în PROPACT, au acționat personal în PROPACT –
    personalități excepționale precum: Ovidiu Șerban – Institutul Cantacuzino București, profesorul
    doctor docent Ionescu Vlad Sisești – fiul marelui Gheorghe Ionescu Sisești, Academicienii Stănescu
    Zenobie, Andrei Canarache, de la Academia de Ștințe Agricole și Silvice, profesor doctor docent –
    deținut politic Gheorghe Boldur Lățescu – fiul marelui unionist moldovean Ion Boldur Lățescu,
    inginer doctor Ilarie Isac și alții. De fapt Programul General al PROPACT, pe care-l vom vota la
    Congres, începe cu cercetarea și experimentarea cercetării în agricultură și silvicultură.
    320
    PROPACTUL crede că încă nu este cazul să privatizăm Stațiunile și Institutele de Cercetare
    Agricole. Ele trebuie să rămână tot la stat, iar specialiștii să fie foarte bine plătiți. Vrem ca să apară
    Camerele Agricole, Camerele de Consultanță Agricolă, Ocoalele Agricole și Silvice, să fie
    organizate în așa fel, încât să se simtă o voință a trecerii lor firești spre niște structuri noi,
    capitaliste; marii fermieri sunt sfătuiți de PROPACT să apeleze la cercetătorii ștințifici pentru că
    numai aceștia îi vor ajuta să obțină performanțe mari și rapide, sporindu-le profiturile anuale. Nu
    neglijăm nici alte activități din agricultură și silvicultură, alte ramuri precum: apicultura,
    sericicultura, zootehnia, legumicultura, pomicultura, viticultura, acvacultura, mecanizarea
    agriculturii, etc. Materialul prezentat la începutul Congresului de profesorul Dan Drăghici a fost
    foarte consistent, dar am apreciat atenția totală cu care a fost ascultat de toți cei prezenți la Congres.
    Țăranul Român
    Profesorul Dan Drăghici și regele Mihai la Pitești
    321
    Conferința Județeană PROPACT de la Casa Regele Mihai și Mituș Ionescu, președintele
    Sindicatelor din Pitești 1993 AFDPR din Elveția
    Constantin Ticu Dumitrescu, Octav Bjoza președinții Asociației Foștilor Deținuți Politici din
    România postdecembristă, Sergiu Rizescu vicepreședinte AFDPR și Doina Cornea cel mai mare
    dizident politic din România înainte de 1989, caractere rare de români adevărați
    S-a vorbit pentru prima dată și despre Constituția comunistă a lui Iorgovan. A fost combătut
    vehement articolul 41, alineatul 1 din această Constituție: ,,Dreptul de proprietate, precum și
    creanțele asupra statului sunt garantate” acesta este principiul constituțional cu care – în parte –
    suntem de acord. Dar urmează sintagma: ,,Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite prin
    lege”. Această clauză aleatorie anulează prevederea constituțională. Prin această clauză se
    inversează rolurile: legislativul dispunând ce poți avea, când poți avea și cum poți avea, acesta fiind
    un principiu pur comunist – cu care noi nu suntem și nu vom fi niciodată de acord. În încheierea
    analizei făcute și citită – profesorul Dan Drăghici arăta:
    ,,În clipa în care vom dispune de legi corecte, care nu vor da naștere la interpretări diverse, când
    judecătorii își vor înțelege adevărata menire într-un stat de drept și vor abandona vechile lor
    concepții comuniste, 80% din marile necazuri cu care se confruntă milioanele de români azi în
    România, vor fi atenuate și, de ce nu, eliminate. Ori pentru a lupta cu această putere și a o obliga să
    înțeleagă că nu se mai pot continua mentalitățile comuniste, PROPACTUL trebuie să convingă pe
    fiecare locuitor al fiecărui sat, al fiecărei comune, pe toți proprietarii, care locuiesc în orașe,
    municipii, dar care au părinți, bunici, proprietăți în sate – să se solidarizeze în acest sindicat, care
    luptă zi de zi pentru viața lor și a copiilor lor. Fără o forță juridică puternică, uriașă și unită, extrem
    de bine apărată zi de zi – menită să lupte ferm, dar legal, cu orice forță politică, țăranii români vor
    continua să sărăcească cumplit, vor continua să depopuleze satele României – ducându-se mai
    devreme în morminte. Se cer mari sacrificii ale fiecărui român pentru viitorul lui și al familiei lui.
    Dacă se vor lăsa tot timpul mințiți, dacă se vor complace în postura de milogi, care primesc daruri
    otrăvite pentru a-i vota pe unii și pe alții – atunci românii să nu se mai vaite de ce mor mult mai
    322
    devreme ca nemții, ca francezii, ca englezii, de ce sunt săracii Europei, de ce au pensii mizerabile,
    de ce-și îneacă necazurile zilnic în alcool contafăcut, etc, etc, etc.
    Pentru modernizarea satului românesc – în care trebuia să existe de mulți ani drumuri asfaltate, apă
    potabilă, gaze naturale, canalizare, școli moderne, dispensare bine dotate, cu medici foarte bine
    plătiți, terenuri de sport pentru tineri, cluburi specializate, magazine moderne, IMM-uri mici și
    mijlocii – și am putea continua, PROPACT va apela la legăturile sale internaționale cu Sindicatele și
    Patronatele Agricole capitaliste puternice, în vederea aducerii de investitori străini puternici, serioși,
    care să contribuie la sporirea bugetelor locale ale comunelor noastre. Accesarea fondurilor
    Europene va fi o problemă cheie pentru agricultura României.”
    După discursul profesorului Dan Drăghici s-a dat citire Programului General de dezvoltare a
    PROPACTULUI, Obiectivelor Generale ale PROPACT, considerațiilor juridice la Legea 15/1990,
    Legea 18/1991, s-a recitit Proclamația Țărănimii Române. Din discuțiile purtate în Congres – peste
    57 de vorbitori – s-au conturat în sinteză următoarele:
    -Urmare a Reformei Agrare din 22 martie 1945 a fost desfințată moșierimea ca clasă prin
    naționalizarea unei suprafețe de 1.467.000 ha de pământ, lăsând în vigoare dreptul de a se mai
    stăpâni maxim 50 de ha, prin Decretul Regal nr 816/23 martie 1945 – publicat în M.O. Nr 68/1945
    prin Regulamentul aplicării Reformei Agrare și prin Legea 187/1 aprilie 1945, au fost
    împroprietăriți 918.000 familii de țărani săraci cu suprafața de 1.190.000 ha. În administrarea
    statului s-au păstrat numai 360.000 ha, pentru eventualele viitoare împroprietăriri. Prin măsuri
    abuzive – precum decretul 83/2 martie 1949 au fost samavolnic luate de către statul comunist și
    proprietățile până la 50 de ha, lăsate oamenilor prin Reforma Agrară, nerespectându-se nimic din
    cele trei condiții ale juristprudenței internaționale și ale prevederilor Constituției României și
    anume:
    -Utilitate publică – Constituția României – articolul 41 alin. 3.
    -Despăgubire justă (Declarația Universală a Drepturilor Omului – art. 17.1 și art. 17.2)
    -Despăgubire prealabilă.
    Ca atare decretul 83/1949 este neconstituțional. Sub pretextul cooperativizării agriculturii, populația
    satelor – sub teroare și forță – a fost obligată să se înscrie în CAP-uri, acțiune finalizată în 1962. În
    zonele unde nu s-au făcut CAP-uri s-a procedat la deposedarea de pământ sub pretextul
    deschiaburirii (Decretul 308/1957), sau că proprietarii nu îl pot lucra (Decretul 115/1959). Statul
    comunist a preluat majoritatea pășunilor, fânețelor, suprafețelor pomicole și viticole, pe care le-a
    comasat în trupuri de tipul Sovhozurilor rusești, denumite G.A.S-uri, ulterior IAS-uri, iar astăzi
    Societăți Comerciale Agricole SA. Conform Constituției României – repetăm o Constituție
    comunistă, toți cetățenii sunt egali în fața Legii (art. 16), dar Legea 18/1991 încalcă această
    Constituție. Ați mai pomenit ca o lege comunistă să încalce o Constituție comunistă? Legea 18/1991
    separă prin discriminare cetățenii României în două categorii față de un drept fundamental al
    omului – dreptul la proprietate privată. Astfel prin această lege avem:
    proprietarii, cărora li se permite reconstituirea și restituirea proprietăților și acționarii din
    agricultură, ale căror proprietăți sunt administrate abuziv de stat, sub masca parșivă, comunistă a
    Societăților Comerciale Agricole pe acțiuni, cu acționari fără voia lor, cu acționari, care trebuiau să
    devină mai întâi proprietari. În plus sunt omiși de la efectul reparator al legii proprietarii care au fost
    expropriați. Din totalul de 9.340.000 ha de teren arabil, la proprietarii legitimi nu au ajuns –
    conform datelor statistice – decât 5.765.654 ha. Noi nu credem deloc în această cifră, dar este clar
    că diferența de câteva milioane de hectare se află încă în mod ilegal în posesia Statului comunist.
    Situația este și mai gravă vizavi de fânețe, islazuri, vii, livezi. Din totalul suprafețelor cu destinație
    agricolă de 14.783.000 ha la proprietarii legitimi se află doar 8.566.000 ha, statul – repetăm încă
    comunist, deținând abuziv 6.226.598 ha, în loc de 360.000 ha, cât îi lăsase Reforma Agrară din
    1945. Pentru apărarea patrimoniului forestier statul comunist român confiscă pădurile României
    printr-o frază scrisă în Constituția comunistă a României din 1948: ,,Pădurile României trec în
    proprietatea întregului popor, urmând să se elaboreze legile, prin care se face acest lucru”, legi care
    nu au mai apărut niciodată. Pe 1 februarie 1994 statul deținea 6.681.000 ha de păduri, iar la
    adevărații proprietari erau numai 406.204 ha!! Statul nu avea dreaptul decât la 17% din suprafețele
    323
    împădurite. La Congresul Național din 23-24 ianuarie 1994 au luat cuvântul membri PROPACT
    distinși din Diasporă, alături de cei 91 vorbitori din toate județele țării. Îi amintim pe: Radu
    Roșeanu – Germania, doctor veterinar Peter Popovici – Bavaria Germania, Carmen Sabău –
    USA, Traian Lalescu – USA, doctor Jimy Crăciun – USA, domnul și doamna Klekner – USA,
    doamna Laura Riga – Canada, domnul Dan Popescu – Danemarca, domnul Nicolae Rațiu –
    Anglia, fiul lui Ion Rațiu, doctor Predeleanu – Franța, doamna Felicia Călugăru – Australia,
    domnul Marcel Meltz – Elveția, domnul Liviu Madler – Israel, doamna Botnărescu Ileana –
    Germania, doamna Drăgușeanu Rodica – Belgia, domnul Mihuț – Belgia, doamna Holfssmidt
    Liliana – Olanda, doamna Simionescu Esmeralda – Germania, domnul Tomescu Florin,
    doamna Budiși și domnul Mituș Ionescu, toți din Elveția. La Congresul Național au
    impresionat mesajele trimise de Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Ticu Dumitrescu, Ana
    Blandiana, Doina Cornea, dar, mai ales, fragmentele citite de profesorul Dan Drăghici din
    articolele lui Mihai Petre Băcanu în ,,România Liberă”. Alegerea organelor de conducere
    națională ale PROPACT a reprezentat o noutate absolută – care nu s-a petrecut la nici un alt
    Sindicat, la nici un partid politic, la nici o Asociație, Fundație. A fost ales prin vot secret de cei peste
    750 de delegați președintele PROPACT – profesorul Dan Drăghici. Au fost aleși tot prin vot secret
    de toți delegații cei trei vicepreședinți ai Consiliului Național PROPACT: doctor, cercetător
    ștințific Ovidiu Șerban – Institutul Cantacuzino, inginer – cercetător la Institutul Nuclear
    Mioveni – Mircea Popov – președintele filialei Argeș PROPACT și economistul Covaci Pavel –
    președintele Filialei Județene PROPACT Timiș.
    A fost ales prin vot secret secretarul general al Consiliului Național PROPACT în persoana
    horticultorului Aristide Ionescu – Argeș, care avea să renunțe în favoarea lui Vlad Vlad din
    București. Tot prin vot secret au fost aleși cei doi secretari generali adjuncți: Vlad Vlad, care a
    devenit, grație domnului Aristide Ionescu – secretar general, iar Aristide Ionescu a rămas
    secretar general adjunct și al doilea secretar general adjunct a fost ales țăranul Voicu Vasile
    din Argeș – cel care făcuse parte din cei șapte fondatori ai PROPACT care au depus
    documentele juridice de constituire a PROPACT la judecătoria Pitești. Consiliul Național
    PROPACT format din 125 membri a fost votat prin vot deschis. S-a votat Statutul
    PROPACT, Programul General de Dezvoltarea PROPACT, Obiectivele Generale ale
    PROPACT.
    Sala de sport a Institutului Agronomic București și Cercul Militar Pitești – unde au avut loc
    Congresul al doilea, respectiv Congresul al treilea al PROPACT din anii 1998 și 2002
    324
    Catedra Cibernetică Economică a ASE București și profesorul doctor docent Gheorghe Boldur
    Lățescu, la facultatea de Cibernetică Economică de la ASE București, președinte de onoare al
    PROPACT
    Gheorghe Boldur Lățescu, Mihai Petre Băcanu, Ilie Ilașcu aleși președinți de onoare la cel de al
    doilea Congres și la cel de al treilea Congres al PROPACT, iar Corneliu Coposu a fost ales
    președinte de onoare postmortem al PROPACT la cel de al doilea și al treilea Congres Național
    PROPACT
    Lansarea Strategiei Naționale a Agriculturii Românești sub patronajul domnului Ion Diaconescu
    președintele Camerei Deputaților din Parlamentul României în anul 1999
    325
    Țărănci revoltate de sărăcia din satele românești
    Munca umilitoare la sate, munca cu sapa s-a făcut
    în România timp de peste 60 de ani
    Reprezentanți ai țăranilor în 1999 la lansarea cărții ,,Agricultura României. Trecut. Prezent. Viitor.”
    la Camera Deputaților din București
    Aceiași participanți bucuroși că au fost primiți cum se cuvine în Parlamentul României
    326
    În perioada 1994 – 1998 PROPACT a continuat să lupte cu înverșunare pentru obiectivele sale.
    Proprietarii de terenuri agricole, de păduri, de case erau tot timpul informați despre acțiunile
    PROPACT. Fiind un Sindicat și al acționarilor din agricultură, pericolul cel mai mare era: prin
    convertirea terenurilor în acțiuni, este o vânzare mascată către Societatea Comercială Agricolă care
    se privatizează! Adică se privatizează cu terenurile proprietarilor deveniți acționari fără voia lor,
    terenuri încă nerestituite. Dacă Societatea Comercială Agricolă respectivă (oricare ar fi ea)
    falimentează, proprietarul bunului imobiliar (pământul) se confundă în masa debitorilor și-și pierde
    pământul. IAS-urile, fostele Gospodării PCR și-au grevat proprietățile pe proprietățile nerestituite
    ale proprietarilor individuali, ale școlilor, spitalelor, bisericilor, mănăstirilor, CFR-ului, armatei, etc.
    PROPACTUL a cerut și va cere permanent restituirea integrală a proprietăților tuturor proprietarilor
    și moștenitorilor legali ai acestora – exact după Legea 187/1945. Actele de proprietate ale tuturor
    proprietarilor, existente în arhivele naționale și județene, hărțile cadastrale, cărțile funciare să fie
    punctul de plecare în reconstituirea și restituirea integrală a proprietăților. Registrele agricole, BAPurile
    din perioada 1945 – 1948 să fie și ele niște baze de plecare într-o corectă și completă restituire.
    Nu suntem de acord cu Registrele Agricole din perioada comunistă după 1948, când țăranii
    mijlocași, chiaburii, micii boieri, oamenii cei mai vrednici și cei mai serioși ai satelor românești au
    fost omorâți, au fost băgați în pușcării fără nici o judecată, au fost duși la canal, au fost deportați în
    Bărăgan. Registrele Agricole – despre care am scris mai sus – sunt pline de ștersături, de falsuri
    grosolane și de uz de fals. PROPACTUL își propune să determine guvernanții, Parlamentul (orice
    culoare politică ar avea acestea) să aibă în vedere o nouă abordare a problemei munților, pădurilor,
    islazurilor, pășunilor alpine. Vechile obști de moșneni, de răzeși, composesoratele, comunitățile de
    averi grănicerești și comunitățile de averi locale trebuie să-și recapete integral toate proprietățile, să
    fie sprijiniți cu credite ieftine pentru a putea funcționa independent și eficient. Proprietarii
    individuali și juridici ar trebui să înțeleagă cât mai repede menirea lor istorică, sacră – aceea de a
    intra cât mai repede și necondiționat în posesia deplină și integrală a proprietăților lor (terenuri
    agricole, păduri, case, alte bunuri mobile și imobile, care le-au fost furate de comuniști). Există în
    arhivele naționale și județene acte de proprietate, hărți cadastrale, cărți funciare din anii 1919 –
    1945. Noi – PROPACTUL – am cerut, din ziua în care ne-am constituit, ca Guvernul României să
    dea o lege sau o Ordonanță Guvernamentală prin care toate arhivele din România să multiplice în
    câte două exemplare toate actele de proprietate existente, să le legalizeze ele – arhivele – și apoi să
    le trimită la primării: un exemplar pentru primărie și al doilea exemplar pentru fiecare proprietar
    individual și juridic. Nu suntem de acord să fie luate în considerație documentele de proprietate de
    dinainte de 1918 – ale unor Asociații și Fundații iredentiste. Problema proprietarilor de munți, de
    păduri, de pășuni alpine diferă total de proprietățile de pământ, de luciuri de apă, de case, etc. Am
    arătat cum au fost luate abuziv pădurile – fără nici o lege.
    327
    Plâng munții României, plâng proprietarii de păduri individuali și juridici, se taie într-o veselie zi de
    zi de peste 20 de ani pădurile României, se vând pădurile într-o nesimțire totală și nimeni nu vede,
    nu aude și nu iau nici un fel de măsuri.
    328
    Miting al PROPACT-ului
    Țărani și Corul Clasic din Pitești la cel de al treilea Congres Național al PROPACT de la Pitești
    La Căminul Cultural din Căteasca a avut loc o
    Adunare Națională a Consiliului Național PROPACT
    la care au participat președinții filialelor
    județene și deputați
    329
    Pădurile de la Vrancea au fost jefuite ,,ca-n
    codru” de către oameni invizibili, pentru că
    până acum nu s-a găsit nici un vinovat
    330
    331
    Ce se întâmplă cu pădurile României în anii 1990 – 2018 este de plâns. Peste două milioane de
    hectare de păduri au fost defrișate total sau aproape total. Nu s-a construit nici un kilometru de drum
    în munți, pădurile virgine au rămas virgine de peste 100 de ani, pentru că piciorul și toporul omului
    nu a ajuns la ele. Suntem țara cu cea mai mare suprafață de păduri virgine, care se degradează, care
    infectează zonele inaccesibile omului. Au fost aduse de mafioți, societăți comerciale străine – unele
    tot mafiote, care taie la greu pădurile României, după ce le-au cumpărat pe nimic. Primarii,
    Prefecții, Poliția, Procuratura, Ocoalele Silvice asistă cum se taie zilnic sute de mii de hectare de
    pădure. Ei nu văd, nu aud, nu iau nici un fel de măsuri. Dacă în 1990 România se afla procentual
    peste media europeană împădurită, în 2018 suntem la limita suportabilității, dacă nu cumva sub
    această limită. PROPACTUL nu neglijează nici situațiile în care sunt apicultorii, zootehniștii,
    legumicultorii, pomicultorii, piscicultorii, etc. Produsele muncii lor sunt prioritare la export. Vom
    lupta pentru ca ei toți să poată să-și vândă produsele direct, în valută forte, în exterior. Există câteva
    firme serioase care vor să ne cunoască: Sindicatele Agricole din Franța, Germania, Belgia, Austria,
    Elveția, firma Hytel din Franța, Sindicatul Consortio Grande Agricolo din Italia, cu care vom
    încerca să colaborăm. La sfârșitul lunii septembrie 1994 o delegație a PROPACT condusă de
    doamna Dimitriu Vilegas a participat la Mastrich – Olanda, la Congresul European al Sindicatelor
    Agricole din Europa. Tot în anul 1994 profesorul Dan Drăghici a fost prezent în Germania, la
    invitația celui mai mare Sindicat al țărănimii din Europa – Sindicatul din Bavaria și de aici a mers în
    Franța și Elveția la alte Sindicate țărănești foarte puternice care au o vechime de peste 80 de ani.
    Printre multele inițiative merită să consemnăm una, care s-a și înfăptuit. Am reușit – grație celor
    convenite între profesorul Dan Drăghici și Sindicatul Agricultorilor din Bavaria, Sindicatul
    Agricultorilor din Elveția și din Franța să trimitem tineri agricultori în fermele occidentale – care –
    la finalul unui an și jumătate de practică, primeau un atestat, primeau o remunerație bună și animale
    de rasă performante pentru viitoarele lor ferme din România. Să-i amintim pe acești tineri:
    Stan Ion Lazăr – Reșița, Ciuciună Mircea – Zorleanțu Mare Caraș Severin, Candrea Ciprian
    Daniel – Tecuci Galați, Maritescu Pavel – Buchin Caraș Severin, Banu Nicolae – Ștefănești
    Prahova, Nițescu Ionel – Buda Buzău, Stoica Ioan Sebastian – Târgu Mureș, Botea Victor
    Cornel – Târgu jiu, Preda Manuel Lucian – Săulești Gorj, Mercut Gheorghe - Fărcașa
    Maramureș, Cristescu Adrian Doru – Recea Argeș, Benchea Neculai Iosif – Tămășeni
    Adjudeni Neamț, Benchea Iulian – fratele lui Benchea Iosif, Matei Vasile – București, Hasnas
    Constantin – Cusma Bistrița Năsăud, Popa Mihai Ștefan – Pitești Argeș, Ristea Dănuț –
    Colibași Argeș, Ristea Eduard George – Colibași Argeș, Bulac Mihai – Bucoșnița sat Valișoara
    Caraș Severin, Prunoiu Ionel – Boteni Argeș, Burlacu Florin – Piatra Neamț, Gruia Tudor –
    Târgu Jiu, Roca Mihai – Girov Căciulești Neamț, Roca Petru Silvian – Girov Căciulești
    Neamț, Motorga Ion, Doboșel Petre – Adjudeni Tămășeni Neamț, Voic Marcel – Ohaba
    Săcășel Alba, Zonelli Maria Florentina – Ștefănești Valea Mare Argeș, Alexandru Mihaela –
    Costești Argeș, Sima Gavril – Zagra Perișor Bistrița Năsăud, Crăciun Dan – Stulpicani
    Negrileasa Suceava, Buda Ioan – Ciugud – Seuca Alba și fratele său Buda Cornel, Domșa
    Mihai – Lancrăm Sebeș - Alba, Străchinaru Ovidiu – Curtești – Orășeni Deal Botoșani,
    Ciocan Pompiliu – Ulmeni – Ciondiru Buzău, Puia Nicolae Mircea – Mănărade Blaj Alba,
    Catrinescu Sorin – Dorohoi Botoșani, Donose Nicolae – Jirlău Brăila, Dragomir Marius –
    Malu Mare Ghindeni Dolj, Burcă Mihai – Bacău, Păcurar Mihai – Sibiu, Nicoară Constantin
    – Alba Iulia, Lufșă Gheorghe – Oarba de Jos Alba, Costea Mihai – Rociu Argeș, Cioacă Mihai
    Dragoș – Pitești Argeș, Ciprian Daniel Ion – Cotmeana Zamfirești Argeș, Stoian Ilie – Suseni
    Țuțulești Argeș, Hănescu Nicolae – Mioveni Argeș, Simion Liviu – Pitești Argeș, Florea Mihai
    Victor – Pitești Argeș, Axente Liviu – Cristești – Botoșani, Axente Marius Mircea – Cristești
    Botoșani, Olteanu Florin – Râșnov Brașov, Bunea Valentin – Brăila, Niscoveanu Florin –
    Buda Buzău, Spiru Niță – Buda Buzău, Răpas Cristian Călin – Baciu Cluj, Groza Mircea
    Valentin – Turda Cluj, Gușoi Marian – Hulubești Măgura Dâmbovița, Vasile Iulian Dorinel –
    Murgaș Velești Dolj, Anghel Viorel – Bărbătești Musculești Gorj, Anghel Eugen – Sfințești –
    Teleorman, Fazecaș Nelu - Fărcașa Maramureș, Baloș Marian – Fărcașa Maramureș. Aceștia
    au fost tinerii care s-au înscris în PROPACT în ziua de 4 iulie 1997, pentru a fi trimiși să se
    332
    instruiască în fermele occidentale din Germania, Elveția, USA, Franța. Tânărul Coste Ionel din
    Oradea – fiul familiei Coste din conducerea Filialei Județene PROPACT Bihor a fost trimis în USA,
    de unde nu a mai venit în România și și-a chemat toată familia în USA. Ne-a bucurat foarte mult
    această reușită a PROPACT și ea ar fi fost și mai serioasă, dacă nu interveneau cozile de topor
    comunisto-securiste! Atenție! Însuși Valeriu Tabără de la Facultatea de Agronomie din Timișoara a
    mers în Germania și a oprit plecarea tinerilor prin PROPACT, trimițând aici în Germania tineri prin
    Universitatea Agricolă Timișoara! Ca să mai spună cineva că securitatea comunistă doarme în
    România!...
    Revenind la primul Congres Național aici au fost validate contribuțiile delegaților PROPACT, care
    au fost sintetizate și votate:
    -Starea dezastruasă a agriculturii și silviculturii din România.
    -Existența unei Legi a Fondului Funciar incompletă, neconstituțională, aplicată cu rea credință,
    inexistența legilor cadastrului agricol, ale creditului agricol și ale arendei.
    -Proasta gestionare a Fondului Funciar de către stat.
    -Incapacitatea Guvernelor de după 1989 de a vedea în agricultură cea mai rapidă cale de ieșire din
    marasmul sărăciei.
    -Existența unui număr incredibil de mare de nedreptăți, de abuzuri, de falsuri care tind să-i
    deposedeze pe proprietarii agricoli de pământurile pe care le-au stăpânit cu acte legale – Înainte ca
    kaghebiștii să înceapă aplicarea directivelor NCVD-ului de a ruina gospodăriile individuale.
    -Imposibilitatea de a introduce amendamente sau de a modifica legile într-un Parlament dominat
    permanent de partidul stat, partidul comunist PDSR și fratele său de suflet PD, dar să nu uităm nici
    alte partide pline de majoritari de foști securiști comuniști: PRM, PDAR, UNPR, PSM, etc.
    -Încercarea Guvernanților de a-i scoate pe oameni definitiv de pe proprietățile lor existente acum în
    Asociații de tip CAP, și în Societăți Comerciale Agricole SA (fostele IAS-uri).
    -Reevaluarea mijloacelor fixe – fără reevaluarea pământului – ceea ce este inadmisibil.
    -Existența unor pensii mizerabile, mai ales în rândul foștilor țărani colectiviști, care au muncit
    numai în CAP-uri, dar nu-i neglijăm deloc nici pe lucrătorii din fostele IAS-uri, SMT-uri,
    Gospodării PCR, etc.
    -Refuzul permanent al primăriilor, conduse în marea loc majoritate de primari comuniști, de a pune
    în aplicare Hotărârile Judecătorești definitive și irevocabile prin care țăranii și proprietarii și-au
    recâștigat dreptul de proprietate.
    -Refuzul statului comunist de a înapoia terenurile care au intrat în mod abuziv în posesia sa, refuzul
    de a separa terenurile destinate cercetării agricole de cele destinate producției agricole.
    -Canalizarea tuturor ajutoarelor venite din occident în ultimii ani către Întreprinderile Agricole, încă
    comuniste de stat, în dauna producătorului agricol individual – care – și în aceste condiții produce
    în medie de patru ori mai mult decât produce statul comunist.
    -Existența unor focare de tensiuni generate de abuzurile primarilor, prefecților, comisiilor locale de
    împroprietărire, focare ce pot genera în orice moment conflicte sociale deschise.
    -Incapacitatea Guvernanților de a asigura mijloacele tehnice și combustibilii necesari pentru
    lucrarea întregii suprafețe agricole a țării.
    Având în vedere această stare de lucruri, convinși că numai uniți – țăranii și proprietarii
    români de pretutindeni – pot face fața acestei concertate ofensive de spoliere a celor săraci de către
    comuniști care – culmea! sunt mult mai puțini, nu putem să înțelegem starea de așteptare cu mâinile
    în sân. Ce mai așteptați milioanelor de țărani, de proprietari români de pretutindeni? Vă este bine?
    Ne este bine? Sunteți liniștiți acolo unde sunteți?, când vedeți cu ochii voștri că de peste 70 de ani
    comuniștii și securiștii comuniști joacă tontoroiul pe averile voastre și ale moșilor și strămoșilor
    voștri?. PROPACTUL sunteți voi, iar dacă vouă nu vă pasă – atunci să nu credeți într-o forță
    Divină, pentru că PROPACTUL nu este o forță Divină.
    La primul Congres Național am adoptat o Rezoluție:
    -Drepturile asupra pământului strămoșesc sunt Sfinte, inalienabile și nu ne vom odihni până când nu
    le vom recâștiga integral.
    -Vom folosi toate căile legale, pentru a ne atinge obiectivele prinse în programul de lucru și de
    333
    dezvoltare adoptat de Congres, pentru a rezolva o parte din necazurile milioanelor de Români,
    dintre care cele mai acute sunt legate de lupta cu hățișul legilor comuniste, cu traficul de influența al
    potentaților zilei, cu agresiunile și intimidările jecmănitorilor (care au mers de la insulte până la
    lovirea efectivă, la destituirea abuzivă a primarilor cinstiți, la arestarea și înscenarea unor procese
    celor care nu se lasă înfrânți, cu cea mai mare corupție din Europa, din istoria României.
    -Se vor sprijini toate acțiunile de elucidare a modului parșiv, mafiot, hoțesc prin care au fost
    lichidate fostele CAP-uri și destinația patrimoniului acestora: sedii, grajduri, ateliere, birouri, case
    de odihnă, efectivele mari de animale, stocurile foarte mari de produse agricole, veniturile bănești
    etc. Cerem să se prelungească termenul de judecare a activităților comisiilor de lichidare a CAPurilor,
    și să se lămureacă problema conturilor CAP din Banca Agricolă.
    -Se vor face demersuri în Parlament pentru modificarea Legii 18/1991, în sensul reparării tuturor
    nedreptăților generate de aceasta, pentru anularea prevederilor prin care ne-au făcut acționari fără
    voia noastră.
    -Se vor mediatiza la nivelul întregii țări acțiunile juridice de amploare, în care grupuri mari de țărani
    își revendică drepturile, mai ales când cei care-i neîndreptățesc sunt primarii, comisiile locale de
    fond funciar, prefecții, Comisiile Județene de Fond Funciar, directori de IAS-uri – alte persoane
    publice.
    -Tractoarele, utilajele și mașinile agricole aflate acum în AGROMECURI vor trebui să fie redate
    țăranilor individuali – deveniți fermieri.
    -Vom ataca la toate forurile interne și internaționale aplicarea strâmbă a Legii impozitării, care
    adaugă o nouă povară țăranului lipsit de mașini și utilaje, de combustibil. Statul comunist sprijină
    doar structurile rămase inacte în agricultura de stat comunistă. Mai târziu – când au apărut fermierii
    mijlocii și mari, când a apărut puzderia de arendași – grație și sprijinului UE au apărut subvențiile
    agricole venit atât de la guverne, cât și de la UE. Cine au rămas tot sărăciți, batjocoriți și mințiți?
    Categoric proprietarii terenurilor agricole, care erau obligați să încheie contracte de arendă cum
    voiau arendașii – cum vor și astăzi acești arendași, pe care PROPACT nu-i consideră arendași, ci
    doar niște lucrători ai pământului. Acești ,,arendași” primeau subenții de milioane de lei la hectar
    anual, atât de la guvern, cât și de la UE, le dădeau proprietarilor cel mult 500kg grâu/ha asta când
    anii agricoli erau buni, pentru că atunci când recoltele erau diminuate de secetă, de alte calamități
    naturale, nu le dădeau nimic, iar dacă proprietarii se revoltau, le spunea: ,,nu-ți convine, ia-ți
    pământul!”
    -Vom încerca să găsim soluții pentru ca la sate să înceapă să apară mici unități de industrializare a
    produselor agricole, fabrici de ulei, de lapte, ateliere, brutării, mori, magazine alimentare,
    restaurante, depozite, unde tinerii satelor să aibă locuri de muncă stabile și bine plătite. Suntem
    hotărâți ca pretutindeni – din cel mai îndepărtat și izolat cătun al României, până în Piața Victoriei
    din București – oriunde se va duce lupta continuă și fermă pentru recâștigarea drepturilor
    strămoșești, să acționăm unit, durerea fiecărui membru PROPACT – fiind durerea tuturor românilor,
    victoria fiecărui cetățean care și-a recăpătat proprietățile, fiind victoria întregului Sindicat.
    -Vom face ca mass-media să capete informații corecte și prompte din toată țara – de la PROPACT.
    Noi cerem ca Memorialul Durerii al doamnei Lucia Hosulongin să continuie și să fie difuzat la ore
    de maximă audiență.
    334
    Mitinguri naționale ale PROPACT în București PROPACT și CDR în 1996
    Țărani, ascultând sfaturile PROPACT Domnul Ilarie Isac și conducerea județeană
    PROPACT Argeș la o adunare țărănească
    din Ștefănești, Argeș
    Înființarea filialei PROPACT Rătești, Argeș în Imagine din adunarea națională a PROPACT
    prezența prof. Drăghici din anul 1993, la Căminul Cultural Cătasca
    335
    prof. Dan Drăghici, președintele PROPACT, la Țărănci din Căteasca pe timpul când munceau
    Congresul European al Agricultorilor din 1994 la CAP Căteasca
    de la Strasbourg - Franța
    Mitingul PROPACT din Piața Aviatorilor din Emil Constantinescu, președintele României,
    București, din 1994 prezent în 1997 la sărbătorirea a patru ani de
    la înființarea PROPACT la Căteasca
    Prezența PROPACT-ului la Congresul Național al Țăranilor de la Strasbourg 1995
    Dan Drăghici, președinte PROPACT, prof. univ. Raicu, doamna Dimitriu Vilegas – toți de la PROPACT,
    senatorul Neagu de la PDSR, doamna Simona Bara de la Institutul de Economie Agrară
    București, la masa festivă, organizată de Comunitatea Europeană la Strasbourg
    336
    Această Rezoluție constituie o hotărâre demnă, fermă a celor peste 750 de delegați din toată
    țara, prezenți la primul Congres Național al Țărănimii, în ideea că vom deveni o forță unită,
    puternică care va fi tot timpul respectată și ascultată.
    Toți participanții la Congres au primit cu mult entuziasm atât Programul General cât și Obiectivele
    PROPACT. Comisia pentru redactarea Statutului a dat citire noului Statut, care nu diferă prea mult
    de Statutul aprobat pe 9 mai 1993 la Căteasca Argeș.
    În perioada 1994 – 1998 PROPACTUL s-a remarcat serios. În noiembrie 1993 PROPACT a
    participat la manifestarea GATT cu tema ,,Agricultura și Societatea GATT” (General Agreement on
    Tariffs and Trade) am remarcat la acest mare simpozion cele mai autorizate personalități în
    domeniile economiei rurale, în hidrologie, în tehnica agro-alimentară, în științele agronomice, în
    zootehnie. Structura GATT a luat ființă în 1947. Reuniunea de la Saint – Hubert a cuprins șapte
    teme – ultima temă fiind și o concluzie: construirea Europei.
    Obiectivul cel mai important, pe care ne propusesem să-l realizăm, era banca propulară PROPACT.
    Doamna Ioana Martinescu – specialistă în bănci, făcuse documentația pe care o prezentăm succint:
    ,,Cooperativa de credit Banca Populară PROPACT C.C – B.P.P – cont BANKOOP – filiala Rosetti
    – lei 251102000156424768. USD: 25110200015840476. Sediul Băncii era în Bulevardul Carol I
    sectorul 2 București. Este persoană juridică română, care-și desfășoară activitatea conform
    prevederilor Legii nr 109/1996. Obiectul de activitate:
    a) Acordarea de împrumuturi și efectuarea de prestări servicii bancare, cu prioritate membrilor
    fondatori, membrilor asociați, producători agricoli, membri PROPACT, precum și altor persoane
    fizice sau juridice.
    b) Fructificarea economiilor bănești ale membrilor fondatori, asociați, precum și ale altor persoane
    – denumiți clienți.
    c)Contractarea de împrumuturi de la Bănci și alte Instituții Financiare.
    d)Păstrarea disponibilităților bănești ale clienților în conturi deschise la cererea acestora și
    efectuarea de operațiuni în cont.
    e) Operațiuni de schimb valutar.
    f) Servicii de consultanță financiară, bancară, juridică.
    g) Orice alte operațiuni de tranzacții comerciale, care au legătură directă sau indirectă cu obiectul de
    activitate, putând derula fonduri puse la dispoziție de organisme guvernamentale interne,
    internaționale, în condițiile legislației române.
    Capitalul Social – Părți Sociale
    Capitalul s-a constituit prin subscrierea celor 123 membri fondatori și poate fi majorat cu
    aportul membrilor ce se vor asocia. Aceștia pot deține minimum una parte socială. O parte socială
    este stabilită la 100.000 lei. Poate fi membru asociat orice persoană, cetățean al României, care a
    împlinit vârsta de 18 ani, care are capacitate de exercițiu și care a luat cunoștință de Actul
    Constitutiv și de Statutul CC – BPP și a subscris cel puțin una parte socială. Programul de creditare:
    condiții de participare la Program și de acordare a creditelor:
    a)Completarea unei cereri de participare la programul de creditare.
    b)Participantul trebuie să fie cetățean român cu domiciliul stabil în localitatea unde își are sediul CC
    – BPP.
    c)Plata taxelor de înscriere și de participant, precum și a contribuției lunare.
    d)Creditele se acordă după achitarea, timp de trei luni consecutiv, a contribuției la Fondul Social al
    Programului, astfel încât suma depusă să reprezinte 1/3 din valoarea împrumtului.
    e)Dobânda va fi de 25% pe an pentru împrumuturile acordate în regim normal și 28% pentru cele în
    regim de urgență (imediat după constituirea Fondului Social) în cazuri speciale. Creditele se acordă
    pentru o perioadă de maximum 24 luni.
    f)Garantarea creditului se face cu venitul personal și cu venitul giranților, precum și cu garanții
    mobiliare sau imobiliare, dacă suma acordată este mai mare de 10 milioane lei.
    g)Rata lunară de rambursare a împrumutului nu poate depăși 40% din venitul lunar net pe familie.
    h)Credit maxim acordat 50.000.000 lei.
    Totul a fost autentificat la Biroul Notarului Public Mircia Elena – București – Bulevardul Ferdinand
    337
    41 sector 2, conform Încheierii nr 6447/din 23 septembrie 1998. Cine credeți că va surpa rapid
    munca uriașă depusă de doamna Ioana Martinescu? Acest impostor, Iurașcu Adrian Ștefan,
    multimiliardar ca toți securiștii acoperiți, înconjurat de avocați foarte bine plătiți de el. Banca s-a
    realizat în final, dar nu a mai fost Banca PROPACT, ci s-a numit Banca Populară ,,Ion Mihalache”,
    cu concursul PNȚCD. Tot atunci și tot prin contribuția acestei doamne Martinescu, reușisem să
    conturăm documentele juridice pentru Asociația Națională Turism Ecologic Rural – PROPACT – pe
    scurt ANTER PROPACT. Fusese înregistrată juridic, se obținuse Certificat de la Ministerul
    Turismului. Căzând Banca Populară PROPACT, a căzut și ANTER-PROPACT. Au fost două
    oportunități interne ale PROPACT pierdute din cauza securistului acoperit Iurașcu Adrian Ștefan.
    Corul Clasic din Pitești, dirijat de Magdalena Profesorul Dan Drăghici în Germania la
    Ioan la cel de al treilea Congres al PROPACT Rosenheim 1995
    de la Cercul Militar Pitești 2002
    338
    Domnul doctor veterinar Peter Popovici, președintele
    PROPACT Munchen în sediul PROPACT de la
    București
    339
    340
    Sărăcia țăranilor români a fost tot timpul evidentă. Nu așa trebuie să arate ,,Grădina de lângă casa
    oricărui țăran român”
    341
    Corneliu Coposu în sediul ziarului ,,Curierul Zilei” din Pitești, în anul 1995
    342
    343
    344
    345
    346
    Mihai Golescu și Episcopul Calinic al
    Argeșului care spunea în 2018: ,,Să ne rugăm
    la Dumnezeu să ne vină mintea la cap că asta
    ne lipsește”
    347
    348
    În anul 1994 profesorul Dan Drăghici s-a deplasat de mai multe ori în Germania – la Munchen, am
    contactat cel mai mare Sindicat Agricol – Sindicatul Țăranilor din Bavaria. Am fost împreună cu
    domnul doctor veterinar Peter Popovici, reprezentantul PROPACT în Germania, la Masinenringuri,
    unde am discutat personal cu directorul general Anton Grim, care avea să vină cu domnul Popovici
    în România. Am avut discuții foarte interesante cu președintele Sindicatului Țăranilor din Bavaria,
    cu alți reprezentanți ai acestui Sindicat; de asemenea am discutat cu reprezentanții Ministerului
    Agriculturii din Bavaria. Profesorul Dan Drăghici nu va uita niciodată momentele petrecute în
    Studioul de ,,Radio Europa Liberă” din Munchen, grație distinsului Stănescu Stroiescu Stânișoară,
    redactor la Europa Liberă. Aici profesorul Drăghici a avut două dialoguri cu doi redactori
    excepționali: Șerban Orăscu și Mircea Iorgulescu. Redau în Sinteză cele expuse la Radio Europa
    Liberă în direct, în cele două dialoguri cu cei doi distinși redactori ai Europei Libere:
    ,,Vă spun cu emoție că nu mă așteptam ca într-un timp foarte scurt să
    mi se ofere posibilitatea să le vorbesc tuturor românilor din lumea
    întreagă de aici, din Studioul Istorie al postului de radio Europa
    Liberă de la Munchen. Pentru cei care nu au auzit de PROPACT, le
    pot spune că acesta este Sindicatul Național al Țăranilor, al
    Acționarilor din Agricultură, și al tuturor categoriilor de proprietari
    de pretutindeni, al specialiștilor și cercetătorilor ștințifici din
    agricultura României. PROPACT apără interesele a peste 7 milioane
    de proprietari de pământ, de păduri, de case, mulți plecați forțat din
    România, din cauza terorii comuniste. Am venit în Germania pentru a
    vedea cum este organizat Sindicatul Țăranilor din Bavaria, care are o
    vechime de peste 70 de ani, pentru a realiza unele contacte la diferite
    niveluri, în vederea ajutorării țărănimii române. Până acum am avut
    contacte zilnice, am reușit să cunosc și să văd la fața locului
    seriozitatea și disciplina exemplare ale nemților, munca zilnică a
    fiecărui țăran, fermier bavarez, care începe la ora 6 dimineața și se
    termină la ora 10 seara. În prima zi am avut o discuție foarte
    interesantă la Ministerul Agriculturii cu domnul Wackel – director în
    Minister și cu domnul Pecho din partea Sindicatului Țăranilor din
    Bavaria. După circa trei ore de discuții am convenit că este necesară o
    discuție cu întreaga conducere a Sindicatului Bavarez – care s-a și
    realizat.”
    A doua zi, a fost o zi plină. Am plecat la Herșing, unde am vrut să văd Școala de formare a
    agricultorilor, aici fiind și 15 practicanți români, trimiși de PROPACT. Am stat de vorbă cu ei și
    erau impresionați de munca și seriozitatea fermierilor la care era repartizați. Am vizitat în orașul
    Buhloie o fabrică de lapte privată, un abator privat, unde am întâlnit două tiruri frigorifice românești
    – unul din Brașov și altul din Bihor, care veniseră să ia carne de aici. Am vizitat fabrica de tractoare
    Fendt. Ce-i drept – aceste tractoare erau prea scumpe, dar erau și foarte rezistente. Curios! Aici
    toate explicațiile, privind istoricul fabricii, etapele fabricării pieselor, ale ansamblării lor mi-au fost
    date de un țăran în vârstă – care lucra un timp limitat în fabrică. M-a uimit profesionalismul acestui
    om și al tânărului, care se ocupa cu exportul tractoarelor. În a treia zi am fost primit de către domnul
    Hans Humburger, director cu exportul mașinilor și utilajelor agricole de la firma Baywa. M-am
    deplasat cu domnul Humburger la Manhing – unde se afla unul dintre cele mai mari depozite de
    mașini și utilaje agricole second-hand, oferite spre vânzare de firma Baywa. Cu această ocazie am
    349
    văzut și Combinele Class, care erau deja pregătite și aranjate – două câte două în vagoane, care
    plecau în două zile spre România. L-am reîntâlnit aici și pe domnul Schuller, care mi-a spus că are
    deja două depozite organizate în România: unul la Sibiu și celălalt în comuna Nanov-Teleorman.
    Aștept cu nerăbdare întâlnirea cu domnul Anton Grimm, directorul general al Masinenringurilor,
    pentru a clarifica o situație jenantă atât pentru PROPACT, dar și pentru Masinenringuri. Este vorba
    de mașini și utilaje agricole donate de țăranii bavarezi, pentru țăranii români. La întâlnirea cu
    domnul Anton Grimm acesta era la curent cu acțiunile lui Murg, care a dezinformat toată România,
    care l-a compromis și pe distinsul redactor Martiniuc de la TVR, dar a compromis și PROPACTUL.
    În cele două dialoguri – fiecare dialog durând o oră – atât cu Șerban Orăscu, cât și cu Mircea
    Iorgulescu, credem că am reușit să-i convingem pe românii de pretutindeni, dar – mai ales, pe cei
    din țară, că pentru prima dată în istoria neamului românesc PROPACTUL este singura poartă a
    viitorului demn pentru români. Revenind în țară, nu putem trece peste sprijinul acordat de doi
    profesori universitari de prestigiu internațional: academician profesor doctor docent Gheorghe
    Boldur Lățescu, de la ASE București și colegul său, profesor doctor docent Bulgaru Mircea. Atunci,
    prin acești oameni distinși, PROPACTUL a atenționat Procuratura Generală: ,,În luările de poziție
    ale primului Ministru, cât și ale președintelui țării, presa este suspectată de tentativa de dicreditare
    intenționată și nefondată a puterii. Profesorul Mircea Bulgaru – reputatul specialist în statistică, ale
    cărui merite profesionale sunt recunoscute de către cele mai competente foruri internaționale, dar
    ignorate voit de Ministerul Agriculturii, avertizează: ,,Se săvârsește conștient o adevărată crimă
    națională”. Vorbindu-se despre stocurile de cereale, aflate în gospodăriile țărănești, în timp ce
    rezerva valutară, și-așa destul de mică – este cheltuită inutil pentru importuri de cereale. Domnul
    profesor Bulgaru a declarat că nu au fost plătite țăranilor noștri prețuri corespunzătoare pentru
    produsele agricole și de aceea ei au refuzat să le vândă. În gospodăriile țărănești s-au acumulat
    stocuri uriașe de cereale. A fost creată o psihoză la nivel național: ,,nu mai avem grâu decât până la
    data de...”. În acest fel a fost motivată importarea de urgență a grâulu, în timp ce grâul românesc se
    deteriorează în silozuri. În anul 1990 a fost importată o cantitate de peste 200.000 tone grâu, în 1991
    peste 400.000 tone grâu, iar în 1992 – 1,2 milioane tone de grâu. Nici anul 1993 nu va trece ușor,
    pentru că – în timp ce grâul românesc se strică, mâncat de gărgărițe, cei responsabili de pâinea țării
    contractează importarea a 930.000 tone grâu. Cum s-a realizat concret blocarea voită a ofertei
    interne de grâu, în favoarea risipirii valutei românești pentru importuri de grâu? Simplu. Prin
    oferirea unor prețuri derizorii producătorilor interni, comparativ cu prețul în valută – oferit
    producătorilor străini. Adevărată crimă națională! Pentru că la cele expuse mai sus trebuiesc
    adăugate comisioanele grase – tot în valută, primite de guvernanți. Profesorul Bulgaru oferă și
    exemple concrete: în 1991 prețul de contractare la intern a fost 8 lei/kg, pe când la import se plăteau
    18lei/kg; în 1992 la intern se plăteau 25 lei/kg, pe când la import se plăteau 57,6 lei/kg. Prin
    blocarea voită, guvernanții români au privat țărănimea română în anii 1990, 1991, 1992, 1993, 1994
    de un venit de 120 miliarde lei! Din acești bani producătorii agricoli interni ar fi cheltuit pentru
    nevoile lor de consum circa 20 miliarde lei. Ar fi rămas 100 de miliarde, pe care țăranii le-ar fi
    alocat pentru cumpărarea de tractoare, de utilaje agricole, de îngrășăminte chimice, etc. Existând
    aceste disponibilitați băneși la sate, urmările ar fi fost pozitive și pentru locuitorii orașelor. Se știe că
    un loc de muncă în agricultură, crează alte trei locuri de muncă în mediul urban. Cele expuse de
    profesorul Mircea Bulgaru au fost trimise Procuraturii Generale de PROPACT în 1993. Degeaba.
    Procuratura comunistă a tăcut mâlc, nu a dat nici-un răspuns. Tot în perioada 1993-1994 PROPACT
    s-a adresat cu o scrisoare ambasadei USA, prin care făcea cunoscut Guvernului USA că acțiunile
    caritabile excepționale de acordare gratuit României a 20.000 tone de proteină forte pentru gospodăriile
    țărănești din România – au fost deturnate de guvern spre fostele Complexe de Creștere a
    Păsărilor și Porcilor. Nici o gospodărie țărănească nu a primit nici un gram de proteină forte. În
    perioada 21-23 noiembrie – 1996 s-a desfășurat la Viena – la Centrul de Conferințe al Comunității
    Europene o întâlnire a Sindicatelor, Patronatelor, și Societății Civile cu tema: ,,Dialogul social –
    rolul Societății Civie într-o nouă Europă” din România au participat Dan Drăghici președintele
    PROPACT, Bogdan Hosu, Cartelul Sindical Alfa, George Păunescu și Frunzulică de la Patronatul
    UGIR. Profesorul Dan Drăghici a luat cuvântul de trei ori, spunând printre altele: ,,cetățenii Europei
    350
    se deosebesc fundamental. Într-un fel gândesc, muncesc și trăiesc cetățenii țări lor, care au fost
    subjugate de comuniști și atlfel cei care n-au cunoscut ororile sistemului comunist. Primii sunt
    săraci și continuă să fie sărăciți, au altă concepție față de muncă, sunt speriați de schimbare, sunt tot
    timpul marcați de frică. Pentru redresarea lor morală, materială sunt necesari mulți ani în viitor, este
    necesar un sprijin loial și consistent din partea țărilor dezvoltate, dar acest sprijin să nu vină în
    niciun caz prin Guvern, ci să vină direct în casele țăranilor. Nu se va putea vorbi de o viitoare
    Europă omogenă, dacă standardele de muncă, de câștig, de viață, în general, nu vor fi sensibil
    apropiate. Aici, la Viena, PROPACTUL a fost invitat în Danemarca, în Grecia, în Franța, de
    președinții Sindicatelor Agricole din aceste țări prezenți la această reuniune. Domnul Capello de la
    UE, doamna Cecil Cyque de la Comunitatea Europeană ne-a garantat un sprijin în viitor pentru
    derularea unor proiecte comune.
    Sărbătoare pe muntele Găina Țăranii revoltați își cer integral pădurile, care
    le-au aparținut înainte de 1944
    prof. Dan Drăghici le explică țăranilor de ce nu-și Emil Constantinescu la Căminul Cultural
    primesc integral și pe vechile amplasamante Căteasca, când s-a sărbătorit patru ani de
    proprietățile la înființarea PROPACT-ului
    351
    În anul 1995 la sediul central din Pitești, strada Victoriei 55, am fost vizitați de profesorul doctor
    inginer Gheorghe Mihai, președintele Consiliului Central al Uniunii Forestierilor din România, care
    s-a declarat de acord cu o unire a forțelor PROPACT cu această Uniune a Forestierilor. Ne-a lăsat
    un material excelent, care fost combinat cu Programul Național PROPACT, vizavi de starea
    silviculturii românești. Această sinteză va fi prezentată și la cel de-al doilea Congres Național
    PROPACT care va avea loc în ianuarie 2008.
    În data de 21 noiembrie 1996 PROPACTUL se unește cu Asociația Națională a țăranilor (ANTPR)
    condusă de domnul George Janich – Germania – constituită în baza Hotărârii Judecătorești nr
    509/3-10-1991 la judecătoria sectorului 1 București. Președintele George Ianich predă întreaga
    arhivă, precum și contul bancar nr 45968783, deschis la Banca Agricolă SA SMB, cu dreptul de
    folosire de către PROPACT.
    Pe 15 februarie 1996 primim de la Uniunea Internațională a Lucrătorilor din Agricultură,
    Alimentație, Hoteluri și Restaurante, Tutun și Ramuri asemănătoare (l'UITA) cu sediul la Geneva –
    Elveția o adresă prin care PROPACT este invitat la Congresul al 22-lea. Invitația a fost semnată de
    președintele L'UITA – Wily Vigerman, de secretarul general Dan Galin și de secretarul general
    adjunct Ron Oswald. Tot în anul 1996 am prezentat guvernului României punctul de vedere al
    PROPACT vizavi de privatizarea fostelor IAS-uri, gospodării PCR, Stațiuni de Cercetare Agricolă.
    Iată ce a susținut PROPACT atunci:
    Cele 563 Societăți Comerciale Agricole (Foste IAS-uri), deținătoare a peste 1,7 milioane ha de
    terenuri agricole și a unui imens capital social, mobiliar și imobiliar, constituie deja un anacronism
    pentru economia națională românească, care se pretinde a fi o economie de tranziție spre economia
    de piață capitalistă. Câteva mii de miliarde de lei datorii, performanțele tot mai scăzute în toate
    sectoarele de activitate (vegetal, animal, industrializare) firmele căpușe ale administratorilor
    hrăpăreți comuniști, tot felul de alte ilegalități sunt argumentele care pledează pentru o privatizare
    rapidă a acestor Unități comuniste din agricultură. Susținătorii acestor forme de proprietate
    anacronice ar trebui să-și asume responsabilitatea de a pompa din nou credite, sucvenții, etc., într-un
    organism muribund, fără viitor și fără rezultate profitabile. Față de toate acestea PROPACT
    propune:
    -Privatizarea IAS-urilor și a Gospodăriilor PCR să se facă pe baza experienței agriculturii
    capitaliste, structurată pe exploatații agricole particulare de dimensiuni optime (ferme optime).
    -Delimitarea în cuprinsul marilor ferme a unor exploatații de dimensiuni optime, viabile, mijlocii –
    care să asigure o producție agricolă cu caracter comercial, prin folosirea tehnologiilor moderne (150
    – 200 ha la exploatațiile cerealiere, plante tehnice; 10 – 15 ha la cele pomicole sau viticole; 5 – 10
    352
    ha la cele legumicole; 15 – 35 capete de vaci cu lapte). În transferul exploatațiilor respective, prin
    vânzare, arendare sau concesionarea terenurilor unei prime generații de fermieri particulari să se
    țină cont de niște criterii înscrise într-o lege specială: vârstă, pregătire profesională, cazier, garanții
    materiale.
    -Principalul avantaj la nivelul economiei naționale ar fi constituirea imediată pe cele 1,7 milioane
    ha din IAS-uri a câtorva zeci de mii de ferme optime, cu fermieri particulari – competiția dintre
    acești fermieri și cei care-și vor constitui ferme pe cele 8,5 milioane ha existente la mica proprietate
    va declanșa procesul de concentrare a proprietății agrare, care în decursul a 10-25 de ani va putea
    asigura în lumea satelor 10-15% producători agricoli specializați.
    În perioada 1996-2000, România a fost salvată din colaps economic de Mugur Isărescu și Emil
    Constantinescu, care scrie o carte fundamentală, pe care toți românii ar trebui să o citească: ,,7
    adevăruri fundamentale despre România”. Emil Constantinescu a fost singurul președinte al
    României postdecembriste, care a divulgat, pe bază de documente, hoțiile din perioada 1990 – 1996
    și 1996 – 2000, hoții pe care nici guvernanții onești, nici președintele – mai mult decât onest, Emil
    Constantinescu, nu au putut să-i împiedice pe securiști și comuniști. Țara era condusă în subsidiar
    tot de mafia kaghebistă. Era o comuniune de hoți notorii: securiști, polițiști, procurori, judecători,
    mass-media, plătită de mafioți pentru a crea diversiuni, pentru a dezinforma și pentru a-i apăra pe
    hoți, bineînțeles nu degeaba. Înșiși hoții mari ai României erau patronii televiziunilor și ziarelor
    importante. PD-ul – ramura comunistă, desprinsă din PDSR = PCR, s-a opus modificării Legii 18, a
    Legii Arendei, a Legii Creditului Agricol, a Legii 1/2000, cunoscută sub numele Legea Lupu, care a
    fost în final un fiasco și asta numai datorită PD-ului. Degeaba ne-am luptat noi peste tot în țară, în
    Europa ca CDR să ajungă la putere (și a ajuns în mare măsură datorită PROPACTULUI), pentru că
    proprietarii români, țăranii români au rămas tot fără terenuri agricole, fără păduri și fără case. Asta a
    dus la pierderea lamentabilă a puterii CDR în 2000 și la scoaterea din istoria României a PNȚCDului.
    Nu te joci ușor cu securiștii, care jubilau în 2000. Comuniștii își puneau mari speranțe în
    revenirea dictaturii comuniste. În acești ani Europa era în război deschis. Croația, Serbia,
    Muntenegru, Albania, Slovenia erau teatru de război. Rușii voiau să traverseze România cu avioane
    de luptă, dar s-a opus Emil Constantinescu. Românii au uitat foarte ușor aceste momente cruciale
    pentru România.
    În 1995 PROPACTUL a fost invitat de Comunitatea Europeană la Salonic în Grecia, când a avut loc
    o mare reuniune a Consiliului Economic și Social European. Aici profesorul Dan Drăghici a luat
    cuvântul de mai multe ori și printre altele a ridicat mai multe probleme cu care se confruntă
    agricultura din România. El spune că este o diferență netă între țările care au cunoscut sistemul
    comunist și țările care au avut tot timpul o economie liberă, de piață. Sistemul comunist, sub masca
    lozincilor demagogice, a distrus țăranul, i-a distrus proprietatea, i-a pervertit credința. Sindicatul
    PROPACT reprezintă aici la Salonic interesele tuturor țăranilor români și ale tuturor proprietarilor
    români de pretutindeni. Vrem să înțelegeți că de-a lungul istoriei s-au produs mai multe reforme
    agrare în România. Prima reformă a fost făcută de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a pus în
    posesie un număr de peste un milion de țărani cu 1,5 milioane ha de pământ.
    A doua mare reformă a fost realizată de regele Ferdinand, prin micșorarea marilor domenii ce
    aparțineau marilor proprietari funciari. Ferdinand a dat peste două milioane de hectare de pământ la
    peste 1,5 milioane de țărani. A treia mare reformă a fost realizată în 1945 de regele Mihai, care a dat
    1.100.000 ha la 950.000 familii de țărani. Prin legea 187/1945, nici un proprietar nu putea să dețină
    mai mult de 50 ha de teren. În acest fel regele Mihai a eradicat moșierimea ca clasă în România.
    A patra Reformă care s-a produs după Revoluția din Decembrie 1989 a fost o falsă Reformă. Cei ce
    au luat puterea ar fi trebuit să restituie adevăraților proprietari tot ce le-au furat comuniștii, numai că
    puterea a fost preluată de alți comuniști, care au instaurat dezordinea și corupția în toată România.
    Între 1947 – 1989 agricultura românească a căzut în dezastru. Adevărații proprietari au fost obligați
    să intre în întovărășiri și apoi în CAP-uri, iar terenurile lor agricole au fost expropriate prin decrete
    abuzive. La țăranul român au rămas doar 1000 mp – grădini ajutătoare. Au fost distruse 800 de sate,
    biserici, monumente de artă de către statul comunist. Chiar dacă producțiile la hectar erau mici
    comuniștii raportau producții record. Totul era super centralizat. Pe câmpuri lucrau elevii, soldații,
    353
    muncitorii, intelectualii ca niște sclavi, fără bani, deoarece țăranii refuzau să lucreze gratuit un
    pământ, care nu le aparținea. După Revoluția din Decembrie 1989 dezastrul continuă. Legea
    15/1990, legile Fondului Funciar sunt legi neconstituționale Prin Legea 15/1990 sunt transformate
    arbitrar IAS-urile în Societăți Comerciale Agricole SA și astfel statul devine proprietar privat!!!
    asupra uzufructului pământului proprietarilor legitimi, acaparând un mare procent din suprafața de
    pământ, fără a avea un document juridic de proprietate. Această lege constituie punctul de plecare
    pentru alte legi neconstituționale. Legea 18/1991 (Legea Fondului Funciar) împarte cetățenii țării în
    trei categorii:
    a. Proprietarii cu titluri de proprietate, care reprezintă un procent foarte mic.
    b. Proprietarii făcuți acționari în mod abuziv la IAS-uri, fără însă să aibă vreun drept de proprietate
    juridic.
    c. Proprietarii pe care legea nu i-a pus în posesie până în zilele de astăzi.
    Legea 18/1991 a trimis în judecătorii și în tribunale peste două milioane de proprietari și
    țărani, există peste 700.000 hotărâri judecătorești rămase definitive, care nu sunt puse în aplicare;
    toate registrele agricole din primării sunt falsificate. S-au înmulțit alarmant crimele pentru
    restituirea proprietăților. PROPACTUL a fost întotdeauna împotriva cifrelor, când a fost vorba de
    restituirea până la 10, 20, 30, 50 ha. Noi am fost și rămânem adepții restituirii integrale a tuturor
    suprafețelor de pământ, de păduri, de luciuri de apă, cât a avut fiecare proprietar în urma Reformei
    Agrare din 1945. Ca să nu mai existe nici un fel de dubiu PROPACTUL cere să i se dea fiecărui
    proprietar individual sau juridic (școli, mănăstiri, biserici, CFR, armată, spitale, etc.) atât cât a avut
    și acolo unde au avut pământul, pădurea și alte proprietăți. PROPACTUL nu a fost și nu este de
    acord cu schimburile de terenuri între CAP și IAS, între sate și comune, între județe. Acestea au
    creat sute de mii de Procese Civile pentru pământ și pentru păduri.
    În ceea ce privește pădurile, aici vom reveni de mai multe ori pentru că problemele sunt mult mai
    complicate. Pe lângă proprietarii individuali au existat și proprietari juridici: mănăstiri, biserici,
    schituri, composesorate, ofști de moșneni, ofști de răzeși, comunități de averi locale și grănicerești.
    Se știe că pădurile au fost exceptate de la exproprierile în baza Decretului 187/1945, de la Legea de
    Naționalizare 119/1948. Nici Decretul 83 din martie 1949 nu face o referire la păduri. Doar
    Constituția comunistă din 1948 proclamă pădurile ca aparținând statului ca bunuri comune ale
    întregului popor, dar condiționează trecerea acestora în proprietatea statului prin legi speciale, legi
    care nici până astăzi nu au apărut. În 1998 a apărut Legea 213, care se referă la proprietatea publică
    și la regimul juridic al acesteia. Chiar în baza acestei legi, pădurile, în integralitatea lor, ar fi trebuit
    să fie trecute imediat în posesia proprietarilor de drept. Facem apel la guvernanți să țină seama de
    prevederile punctului 14, paragraful 4, al Rezoluției nr 123 din 1997 al Adunării Parlamentare a
    Consiliului Europei, care obligă statul român la restituirea integrală a averilor confiscate de
    comuniști, deci și a pădurilor. Practic, nu ar mai fi nevoie de nici o lege, proprietarii ar trebui să
    prezinte documente de proprietate asupra pădurilor și să intre imediat și necondiționat în posesia
    deplină a lor. Proprietarii de păduri ar trebui să caute actele de proprietate la fostele Ocoale Silvice,
    la arhivele statului. Este o aberație restricția ,,până la 30 ha de păduri”. România are munți pe 37%
    din teritoriul și aici există mulți proprietari care au avut peste 30 ha pădure. Nu punem la îndoială
    necesitatea exploatării pădurilor în regim silvic. Este o minciună și o diversiune grosolană,
    vehiculată de comuniștii români de azi, cum că proprietarii care și-au primit pădurile, le-au distrus
    ei înșiși.
    La ora actuală 28,7% din teritoriul României este acoperită cu vegetație forestieră, din care
    6.367.000 ha (26,8% din suprafața țării) constituie fondul forestier, adică pădurile propriu zise, iar
    circa 450.000 ha (1,9% din teritoriul național, îl reprezintă suprafețele acoperite cu vegetație
    forestieră, dar care nu fac obiectul amenajamentelor silvice (pășuni împădurite, perdele forestiere de
    protecție, plantații forestiere în perimetrele cu terenuri degradate. Din totalul pădurilor propriu zise
    30,9% reprezintă rășinoasele, 30,4% fagul, 18,3% stejarul, iar 20,4% restul specilor. În România
    revin 0,30 ha pădure pentru un locuitor, deci mai mult decât media Europeană, care este de 0,29
    ha/pe locuitor. În pădurile țării există un volum total de masă lemnoasă pe picior de circa 1300
    milioane mc. Din datele statistice reise că în anul 1947 statul român era proprietarul a 1.814.000 ha
    354
    (28,8% din totalul pădurilor țării), 48,5% (3.055.000 ha) erau proprietatea a 9.462 persoane juridice
    (dintre acestea 2.578.420 ha, adică 40,9%, aparțineau obștilor comunale, composesoratelor, obștilor
    de moșneni sau răzeși) în total 7125 proprietari juridici, iar 320.775 ha (5,1% din total) erau ale
    unor instituții culturale, bisericești și de binefacere. Pădurile aparținând persoanelor fizice
    reprezentau 1.430.000 ha (22,7% din totalul pădurilor) și aparțineau unui număr de 494.986
    proprietari (în medie 2,89 ha/proprietar).
    Trecerea în proprietatea statului în anul 1948 a suprafeței de 4.485.000 ha păduri proprietate privată,
    fizică sau de grup a constituit o încălcare gravă a articolului 17 din Declarația Universală a
    Drepturilor Omului, la care România este parte semnatară. Începând cu secolul al 17-lea în
    Muntenia, Moldova și Ardeal apar preocupări legislative privind protecția și buna administrare a
    pădurilor, iar în secolul al 19-lea se poate vorbi de o structură de organizare silvică constituită. În
    anul 1981 se legiferează primul Cod Silvic român, inspirat după Codul Silvic francez de la 1827; În
    anul 1910 apare un alt Cod Silvic român, mai modern, iar în 1930 intră în vigoare o lege de
    administrare a pădurilor. Se poate afirma cu certitudine că între cele două războaie mondiale și până
    în 1947, în România a existat o bună și eficientă administrație forestieră. În anul 1947 în România
    se elaborează Legea 204 (denumită ,,pentru apărarea patrimoniului forestier”), lege care, deși
    recunoaște dreptul de proprietate privată asupra pădurilor, instituie un control asupra circulației
    pădurilor, impunând proprietarilor acestora obligații, prin care se limitează conținutul dreptului de
    proprietate.
    La 13 aprilie 1948 intră în vigoare Constituția Republicii Populare Române, care prin Articolul nr 6
    proclamă pădurile, împreună cu alte categorii de bunuri, ca aparținând întregului popor, fiind
    proprietate de stat. Cu ocazia modificărilor Constituției României din anii 1952 și 1965, referitor la
    păduri, se mențin aceleași prevederi, care sunt stipulate în Articolul 7 al acestor Constituții
    modificate. România nu are la ora actuală un Cod Silvic corect, conducându-se după normele
    comuniste ale vechiului Cod Silvic. PROPACTUL cere un act normativ (o lege sau Ordonanță
    guvernamentală), care să prevadă restituirea către proprietarii de drept sau către moștenitorii legali
    ai acestora, a pădurilor, pășunilor împădurite, a poienilor și lacurilor din păduri, inclusiv a golurilor
    de munte, a clădirilor și terenurilor pentru administrație silvică, a instalațiilor de transport și de
    prelucrarea primară a lemnului aferente acestor proprietăți, bunuri materiale trecute în mod abuziv
    în proprietatea statului, începând cu anul 1948. Prin proprietari de drept se înțeleg persoane fizice și
    juridice (obști de moșneni și răzeși, obști comunale și moțești, – inclusiv cele urbariale, diverse
    comunități de averi, obști de cumpărare, instituții bisericești și de binefacere, spitale, școli,
    Academia Română, organizații economice, comune, orașe, municipii, județe, etc.) care la 1 ianuarie
    1948 aveau în proprietate terenuri și bunuri imobiliare din categoria celor menționate mai sus.
    Repunerile în posesie să se facă pe amplasamentele pe care, cei îndreptățiți prin lege, le-au deținut
    în momentul deposedării lor, iar acolo unde această procedură nu este posibilă, să se adopte soluții
    compensatoare pe seama pădurilor foste proprietate privată și care sunt libere de cereri de
    revendicare în condițiile legii, sau pe seama pădurilor de stat; acolo unde nu se pot identifica alte
    posibilități, se pot efectua despăgubiri bănești. Tot prin lege să se recunoască continuitatea
    existenței personalității juridice a comunităților de averi în devălmășie/indiviziune proprietate de
    păduri, indiferent de forma de organizare, întrucât nu există nici un act normativ, care să prevadă
    lichidarea acestora, lipsa activității, fiind datorată luări abuzive a patrimoniului comunităților.
    Obștile, composesoratele, comunitățile de averi și toate persoanele juridice proprietare de terenuri
    forestiere și de bunuri mobile și imobile, să aibă dreptul de a solicita prin persoanele mandatate în
    acest sens restituirea integrală a averii lor, ce le-au fost luate de către stat, conform planurilor
    topografice, a actelor statutare, a tabelelor nominale cu membrii lor indivizi/devălmași, urmând ca
    repunerea în posesie să se facă în mod global, la nivelul întregii obști sau a composesoratului. Odată
    cu definitivarea Legii Fondului Funciar nr 169/1997 să se rezolve și Legea privind reînființarea,
    înființarea, organizarea, administrarea și funcționarea devălmășiilor, lege ce actualmente este în
    lucru la Camera Deputaților. Departamentul pădurilor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și
    Protecției Mediului să dispună ca Regia Națională a Pădurilor, în mod direct prin unitățile sale
    teritoriale, conform documentelor și actelor ce se pot identifica în arhive, precum și în baza
    355
    dovezilor pe care le vor prezenta solicitanții, să departajeze suprafețele din fondul forestier național,
    ce urmează a se restitui proprietarilor de drept, de cele ce vor rămâne în proprietatea statului.
    Întrucât unii cetățeni ai țării, în perioada regimului comunist din România, au fost acuzați de
    acțiuni și atitudini ostile a acelei orânduiri și au fost condamnați la ani grei de închisoare cu
    confiscarea averii, inclusiv a pădurilor, se impune de urgență o lege specială, prin care să fie anulate
    pedepsele complimentare cu confiscarea averilor acestor categorii de oameni. Să ne amintim că în
    Constituțiile României din 1866 – articolul 17, din 1923 – articolul 15, din 1991 – articolul 41,
    alineatul 7 s-au interzis pedepsele cu confiscarea averilor.
    356
    Cel de-al doilea Congres Național al PROPACT
    Pe data de 23 ianuarie 1998 – o zi infernală de iarnă, în sala de sport
    a Institutului Agronomic din București – peste 800 de delegați PROPACT
    din marea majoritate a județelor țării au participat la acest Congres care sa
    deschis cu intonarea Imnului de Stat, s-a oficiat un Tedeum de preotul
    Cornel Sârbu de la biserica din Căteasca Argeș. Ordinea de zi a
    congresului a fost:
    -Raportul Consiliului Național PROPACT privind activitățile desfășurate
    de la primul Congres Național din ianuarie 1994 până astăzi – ianuarie
    1998.
    -Raportul financiar al Comisiei Naționale de Cenzori.
    -Programul PROPACT pentru următorii patru ani.
    -Rezoluția Congresului al doilea Național PROPACT.
    -Alegerea organelor de conducere ale Consiliului Național PROPACT.
    357
    358
    359
    A participat la acest Congres și a luat cuvântul Ministrul Agriculturii – Dinu Gavrilescu –
    care a spus printre altele: ,,Sunt uluit când văd că pe o asemenea vreme câinoasă sala de sport a
    Institutului Agronomic este mai plină decât la o competiție sportivă serioasă. Vă felicit domilor
    membri ai PROPACT – care, înțeleg că ați venit aici din toate județele țării – pe banii
    dumneavoastră. Să știți că eu mi-am propus să fiu Ministrul agricultorilor și iată că aici am onoarea
    să vorbesc în fața a sute de agricultori din toată România.”.
    Domnul Dinu Gavrilescu menționează câteva facilități făcute deja agricultorilor:
    -Au fost date cupoane pentru agricultură și vor mai fi date în continuare aceste cupoane.
    -S-au luat măsuri pentru susținerea clasei mijlocii din agricultură.
    -Liberarizarea prețurilor la produsele agricole.
    -Promovarea amendării Legii 169/1997, privind modificarea Legii 18/1991.
    S-au făcut demersuri pentru prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru reconstituirea
    terenurilor cu 60 de zile.
    -Se încearcă aducerea în țară a unor mașini și utilaje agricole din străinătate cu plata în 5 ani cu o
    grație de 2 ani. Domnul Dinu Gavrilescu a sprijinit PROPACTUL să obțină un nou sediu
    corespunzător peste drum de sediul Ministerului Agriculturii – în bulevardul Carol I.
    Profesorul Dan Drăghici dă citire mesajelor venite din partea Sindicatelor Agricole din Franța,
    Germania, Elveția, Spania, Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia. Se citește mesajul președintelui
    PNȚCD – domnul Ion Diaconescu – adresat celui de-al doilea Congres Național al PROPACT.
    Domnul Valerian Stan – președintele Alianței Civice mulțumește pentru invitația PROPACT și este
    foarte impresionat de ceea ce vede în această sală.
    Domnul Ioan Varlam – reprezentantul UMRL în CDR, îi mulțumește domnului Drăghici pentru tot
    ceea ce face pentru proprietarii români de pretutindeni. Domnul Drăghici dă citire raportului de
    activitate a PROPACT și Rezoluției PROPACT. Au luat cuvântul: Semian Gheorghe – Suceava,
    Ionescu Aristide – Argeș, Muscalu Gheorghe – Giurgiu, Vameșu Cristian – Giurgiu, Leahu
    360
    Groza Titus – Alba, Antal Nicolae – Harghita, Chirilă Nicolae – Arad, Tărău Ion – Arad,
    Gherga Petru – Caraș Severin, Lucaciu Gheorghe – Sibiu, Costel Bordei – Prahova, Voinescu
    Dumitru – Prahova, Popescu Tănase – Ciorani, Prahova, Frâncu Nicolae – Brăila, Păvăloaie
    Mihaela – Vrancea, Cristoi Costel – Vrancea, Voineag Maria – Vrancea, Botorogeanu Ilie –
    Teleorman, Ursu Dan – Bistrița Năsăud, Scăuieru Nicolae – Mehedinți, Stoica Ion – Mureș,
    Mitrescu Teodor – Dâmbovița, Codin Petre – Olt, Morariu Teodor – Maramureș, Tătucu
    David – Caraș Severin, Dascălu Mihai – Neamț, Pavel Petru – Timiș, David Dana – Timiș,
    doctor Ovidiu Șerban – București, Canarache Andrei și Stănescu Zenobie – ASAS București,
    Ionescu Vlad – Sisești – profesor universitar. Au vorbit în total 89 de delegați. Au fost alese
    comisiile de specialitate ale PROPACT, cărora nu le mai dăm numele celor care le-au condus.
    Congresul al doilea PROPACT a propus trei președinți de onoare care au fost aleși în unanimitate:
    1. Petre Mihai Băcanu – director general ,,România Liberă”
    2. Profesor universitar doctor docent, fost deținut politic, Gheorghe Boldur Lățescu.
    3. Ilie Ilașcu – eroul anticomunist basarabean.
    Congresul a propus și a votat cu aplauze prelungi ca președinte de onoare postmortem pe seniorul
    Corneliu Coposu. Domnul Nedelescu Gheorghe a primit împuternicirea Congresului de a contacta
    partidele politice și de a ține la curent conducerea PROPACT cu toate problemele constatate la
    fiecare partid. Domnul Țurcanu Ion a fost împuternicit, ca și doamna Dimitriu Vilegas să ia legătura
    cu conducerile PROPACT din Europa, USA, Canada și să mărească numărul membrilor PROPACT
    în aceste țări. Alegerea președintelui PROPACT, a celor trei vicepreședinți, a secretarului general și
    a celor doi secretari generali adjuncți, precum și a Comisiei Naționale de Cenzori, nu s-a mai făcut
    prin vot secret, mai ales datorită timpului extrem de nefavorabil, ci s-a făcut prin vot deschis. A fost
    ales președinte profesorul Dan Drăghici, vicepreședinți: Zamfirescu Olivian – Argeș, Iurașcu Adrian
    Ștefan – București (cel care nici nu era membru PROPACT și care avea să distrugă juridic
    PROPACTUL), și Zambilă Gheorghe – București; secretar general – Vlad Vlad – București;
    secretari generali adjuncți: Aristide Ionescu – Argeș, Postolache Constantin – București.
    Comisia Națională de Cenzori:
    1.Dumitru Ion - Pitești – Economist. 2.Ciobanu Nedelea – Pitești – Economist. 3.Muscalu
    Gheorghe – Giurgiu. 4.Nicolescu Gheorghe – Gorj – Economist.
    Celelalte comisii și-au păstrat componența nominală și numerică pe care le aveau din 1994.
    O parte din prietenii PROPACT, prezenți la cel de al doilea
    Congres Național de la București, precum și cei care au
    transmis mesaje Congresului.
    Dinu Gavrilescu, minis- Doru Mărieș, președinte Ioan Varlam, UMRL
    trul agriculturii ,,21 Decembrie”
    361
    Ana Blandiana și Romulus Rusan – Alianța Civică Emil Constantinescu,
    președintele României
    Vasile Lupu, vicepreșe- domnul Iuga, preșe- Ion Diaconescu, pre- Ion Rațiu, președintele
    dintele Camerei Deputaților dintele Sindicatului ședinte PNȚCD și UMRL, deputat
    TVR al Camerei Deputaților
    Problemele cu care s-a confruntat PROPACTUL în perioada 1998 – 2002 vor fi prezentate în
    paginile care vor urma. În 2002 are loc cel de-al treilea Congres Național PROPACT care s-a ținut
    la Pitești – la Centrul Militar Pitești. Ordinea de zi este aceeași ca la primele două Congrese. Aici sa
    citit și un Memorandum al țărănimii române. S-au prezentat câteva acțiuni importante:
    1.Situația programului ,,1000 de viței pentru România”, program făcut de PROPACT cu AGROFORM
    din Franța.
    2.Situația programului ,,Schema Competitivă de Granturi al Băncii Mondiale”.
    -15 octombrie – ziua internațională a țărăncilor (a femeilor din mediul rural). La acest Congres s-au
    primit numeroase mesaje internaționale, inclusiv de la marele ziarist Stroiescu Stânișoară, de la
    ,,Europa Liberă” de la Munchen. A fost prezent domnul profesor doctor docent – membru al
    Academiei Române – Buhatereț Valentin de la Universitatea din Iași, care a prezentat un Program
    național, vizând Asociațiile de Marketing Agricol la sate.
    Congresul de la Pitești s-a încheiat cu o masă comună a tuturor participanților (peste 600 de
    delegați) și cu un superb spectacol dat de corul CLASSIC din Pitești și orchestra de muzică
    populară a Liceului de Muzică Dinu Lipati din Pitești. Acum am admirat calitățile de naist ale
    domnului inginer Zambilă Gheorghe, vicepreședintele Consiliului Național PROPACT. Cele trei
    Congrese Naționale ale PROPACT vor rămâne ca cele mai mari realizări ale acestui Sindicat unicat
    în istoria României. În paginile care urmează vom prezenta câteva acțiuni naționale de referința. În
    anul 2007 la Căteasca Argeș se prezintă programul național al PROPACT, care vizează reforme
    radicale, de tip capitalist, pentru devenirea capitalistă a satului românesc, a țăranului român. Acest
    program reprezintă opera a peste 40 de specialiști (agronomi, medici veterinari, silvicultori,
    horticultori, economiști agrari, arhitecți. Programul a fost intitulat ECORURALUL – DEVENIREA
    SATULUI ROMÂNESC) Pretenția PROPACTULUI – ce-i drept prea exagerată – era ca acest
    Program să fie însușit de partidele politice și să devină un program general al guvernului României,
    care să înțeleagă că nu mai punerea lui în aplicare va oferi țăranului român și satului românesc niște
    362
    perspective certe și viabile. Ne-am săturat de tot felul de experiențe pe seama țăranilor, ne-am
    săturat să tot auzim ode desuiete, imnuri grosolane închinate țăranilor – tot felul de promisiuni
    deșarte. A venit vremea faptelor. Programul ,,Ecoruralul – Devenirea Satului Românesc” are 15
    capitole: capitolul I – restructurarea satului și agriculturii românești întru devenirea lor ca structuri
    capitaliste; capitolul II – Agricultura românească capitalistă – un viitor cert; capitolul III –
    Asociațiile agricole capitaliste în sistemul economiei de piață – cum este privită proprietatea de stat
    în capitalism și cum se realizează privatizarea proprietății statului în agricultura capitalistă; capitolul
    IV – Concesionarea și arendarea; capitolul V – Satul românesc; capitolul VI – Marketingul în
    agricultură; capitolul VII – Întârzierea reformelor în agricultura României și ce avem de făcut –
    structura de proprietate și apariția clasei mijlocii; capitolul VIII – Dezvoltarea agriculturii României
    la începutul mileniului 3; capitolul IX – Resursele naturale ale agriculturii României – clima –
    resursele de sol, resursele de apă – starea de calitate a terenurilor agricole, irigațiile; capitolul X –
    Creditul agricol rural românesc – Fondul de garantare a creditului rural; capitolul XI – Creșterea
    animalelor în România; capitolul XII – Pădurile României; capitolul XIII – Pajiștile – parte
    componentă agriculturii României; capitolul XIV – Turismul rural; capitolul XV – Competitivitatea
    – Singura soluție a îmbogățirii” Programul mai cuprinde și anexe vizând legislația din agricultură și
    silvicultură, modele de studii de fezabilitate și Planuri de afaceri pentru fermierii mici, mijlocii și
    mari, pentru IMM-urile din mediul rural; module economice pentru fiecare familie țărănească, care
    dorește să-și dezvolte în curtea proprie, în grădina de lângă casă o activitate economică, care să-i
    permită pe termene lungi de timp să trăiască bine. Programul are o pondere serioasă în această
    direcție pentru că nimeni, până acum, nu s-a gândit special la familia țărănească. Ori noi avem în
    România 4,5 milioane de familii țărănești în cele peste 14 mii de sate care au fost uitate de peste 60
    de ani și care sunt ținute în sărăcie, neavând nici o perspectivă certă. Programul PROPACT este o
    primă provocare către Guvernul României, către Parlamentul României, către partidele politice din
    România. Această primă formă a programului va fi trimisă tuturor Institutelor Agronomice,
    Institutelor pentru silvicultură, pentru medicină veterinară, pentru economia agrară, tuturor
    Institutelor de Cercetare Agricolă, Silvică, Zootehnica, de Economie Agrară, Academiei de Științe
    Agricole și Silvice – în vederea unor comentarii ștințifiice – dar și în vederea completării lui. Am
    dori ca forma finală a acestui Program să o prezentăm și în ziua de 15 octombrie 2007 – Ziua
    Internațională a Țărăncilor (a femeilor din mediul rural) – pentru că atunci se împlinesc exact zece
    ani de când ONU a cerut tuturor statelor lumii să declare ziua de 15 octombrie ca zi internațională a
    femeilor din mediul rural.
    Începând cu 1997, ca urmare a hotărârii luate la a 4-a Conferința a Națiunilor Unite de la
    Beijing în 1995, de către Federația Internațională a Producătorilor Agricoli (F.I.P.A. cu sediul la
    Paris), Fundația Mondială a Femeilor (F.S.M.F) și Uniunea Mondială a Femeilor din Mediul Rural
    (U.M.F.R.), ziua de 15 octombrie va deveni ziua mondială a femeilor din mediul rural, ziua
    mondială a țărăncilor. Această zi mai este numită și ziua alimentației mondiale. În calitatea sa de
    membru FIPA – PROPACTUL a cerut, an de an, din 1997 până astăzi, tuturor președinților
    României, tuturor Guvernelor să declare prin decret prezidențial și prin Hotărâre de Guvern această
    zi ca Ziua Mondială a Țărăncilor din România. În perioada 1997 – 2017 – sărbătorirea acestei zile
    nu a fost făcută în România decât de PROPACT – în fiecare an și de ANTREC, dar aceste
    sărbătoriri au fost destul de nesemnificative. În 2017 s-au împlinit 20 de ani de la Hotărârea ONU
    de la Beijing. S-ar fi cuvenit ca Guvernul României și președintele Iohannis să facă ceva serios și
    durabil din această zi. PROPACT cere ca Ziua Recoltei – moștenită de la comuniști și sărbătorită cu
    mult fast (deci s-a putut) să fie înlocuită cu 15 octombrie – Ziua Mondială a Țărăncilor și a
    Alimentației Mondiale. PROPACT a trimis, atât Guvernului, cât și președintelui României, aceste
    solicitări, dar degeaba. Ar fi fost mai mult decât apreciabilă sărbătorirea în 2017, ocazie cu care să fi
    fost invitate toate partidele politice, să fi fost invitați reprezentanții FIPA, UMFR, FSMF, precum și
    lideri ai ONU. Cu aceasă ocazie se putea organiza cel mai mare târg țărănesc în București, unde să
    participe țărănci din toate județele țării în costume populare, cu bucate tradiționale locale, iar TVR
    șă aducă pe cei mai reprezentativi cântăreți de muzică populară românească, cele mai valoroase
    tarafuri, echipe de dansatori, călușari, etc. Logic președintele țării, Primul Ministru al Guvernului,
    363
    parlamentari șă fie prezenți în cadrul acestor manifestări, iar biserica să aibă un rol preponderent,
    pentru că avem de-a face cu niște manifestații creștine. Președintele României să acorde distincții
    unor femei celebre: Elisabeta Rizea – Nucșoara Argeș, Doina Cornea, Ana Blandiana, altor femei
    cunoscute pentru activitățile lor, indiferent dacă mai trăiesc sau nu. Avem în România femei care fac
    minuni în lumea satului românesc – fără să fie știute de cineva, ori de aici a pornit sămânța divină a
    românismului, a limbii române. PROPACTUL speră că vor fi depășite mizeriile politice din 2018 și
    că satul românesc, țăranul român, țărăncile vor fi respectate.
    Mafia corupților din România se află la vârful societății
    românești
    Traian Băsescu, președinte al Ion Iliescu apărătorul hoților Adrian Năstase, fost Prim
    României care a spus că țăranii din România, cât timp Ministru, pușcăriaș pentru furt
    trebuiesc înnecați ca șobolanii a fost președintele țării
    Liviu Dragnea, un hoț dovedit, Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea, fostă Ministru,
    președinte PSD, președinte al Camerei președintele Senatului, cea mai mare coruptă
    Deputaților. Iată cine conduce România! plin de dosare penale pentru feminină din România
    corupție
    364
    O problemă foarte importantă, pentru care PROPACTUL a luptat din ziua înființării sale și
    luptă și astăzi, este problema CORUPȚIEI GENERALIZATE din România. Corupția este un
    fenomen contradictoriu și conflictual, ca urmare a structurilor, mentalităților birocratice, a unor
    norme și reguli sociale, juridice depășite, moștenite de la vechiul regim, care am sperat să fie
    înlocuit după decembrie 1989. Ar fi bine ca toți românii să citească cartea ,,Corupția și Crima
    Organizată în România”, scrisă de Dan Banciu și Sorin Rădulescu. Actele de corupție au luat un
    avânt inimaginabil după 1989, prin încălcarea normelor și valorilor legitime, generând prejudicii
    morale și materiale, fără precedent. Sunt afectate grav structurile și instituțiile publice și particulare,
    prin participarea și implicarea unor ,,agenți economici”, funcționari, grupuri și indivizi, fenomene
    extrem de grave și periculoase, care au ca efect distrugerea nivelului de trai al majorității românilor.
    Iată câteva forme ale corupției din România: transferuri ilegale de capital și bunuri, având ca scop
    deteriorarea treptată a domeniului public, sustrageri organizate, bancrute frauduloase, abuzuri și
    neglijențe în serviciu, falsuri în documente contabile și financiare, trafic de influență, scoaterea din
    țară a unor importante valori și bunuri economice, etc. Corupția a devenit în România un fenomen
    organizat, specializat și profesionalizat, ajungând să corupă factorii de decizie până la cele mai
    înalte nivele politice, legislative, justiție și administrație publică. După 1989 conducerea țării s-a
    dovedit incapabilă de a elabora programe eficiente de diminuare a corupției, pentru identificare,
    explicarea, înlăturarea și sancționarea acestui flagel, care a cuprins întreaga Românie.
    Ca o afacere evidentă de corupție națională au fost jocurile de întrajutorare tip ,,Caritas”, organizate
    în foarte multe orașe ale țării, cel mai perfid fiind la Cluj. Combaterea și prevenirea corupției a
    reprezentat unul din obiectivele înscrise în Programele partidelor politice, care au participat la
    alegeri din luna Septembrie 1992 până astăzi. Au fost numai vorbe în vânt, cu care i-au păcălit
    cumplit pe români. Ne-ar lua un spațiu mare, dacă ar trebui să prezentăm miile de fapte de corupție
    petrecute în România, zi de zi, lună de lună, an de an. Nu putem trece peste un fapt de corupție
    petrecut în 1995, care i-a avut în prim plan pe foștii securiști români, organizați într-o bandă externă
    de hoți și jefuitori de bănci. Ziarul ,,Kurier” din Viena anunța atunci că poliția austriacă arestase
    deja 15 foști securiști, pe care i-au extrădat în Germania, unde se înființase o comisie specială
    pentru investigarea acestui caz. Organizația de hoți număra peste 200 de colaboratori numai în
    Germania, care erau acuzați de aproximativ 5000 de infracțiuni. Hoții erau specializați în furtul din
    seifurile băncilor și din oficiile poștale. După săvârșirea jafurilor, banii furați erau transferați la o
    bancă din București (se pare banca Ion Țiriac). Oamenii legii din Germania și Austria, pe baza unor
    documente certe au ajuns la concluzia că banda de hoți era coordonată de o aripă a fostei securități
    din România. Unii infractori, după fiecare lovitură, dată fugeau cu prada acasă, ca să revină în Vest
    365
    pentru alte lovituri și foloseau mereu alte pașapoarte. S-au găsit asupra lor documente de
    călătorie ,,autentice”, eliberate de către autoritățile române, care au eliberat unui singur cetățean mai
    multe pașapoarte, fiecare purtând alt nume.
    366
    367
    Cum ar trebui să arate agricultura capitalistă
    a României
    Culturi de cartofi
    Culturi de cartofi
    Culturi de floarea soarelui
    Culturi de floarea soarelui
    368
    Culturi de ovăz
    Culturi de porumb
    Culturi de soia
    Culturi de tutun
    369
    Culturi de orez
    Culturi de rapiță
    Culturi de sfeclă de zahăr
    Culturi de grâu
    370
    Delta Dunării
    Fermă piscicolă de păstrăvi Ferme zootehnice de oi și capre
    Păstrăvărie din Brașov
    Păstrăvărie din Albota
    371
    Ferme zootehnice de porci
    Ferme zootehnice de vaci
    Herghelii de cai
    Crescătorii de păsări (găini)
    372
    Crescătorii de rațe și gâște albe
    Crescătorii de curci Crescătorie de fazani
    Apicultura modernă
    Codrii Vlăsiei
    373
    Livezi de cireși
    Livezi de gutui
    Livezi de meri
    Livezi de peri
    374
    Livezi de pruni
    Livezi de vișini
    Livezi de aluni
    Livezi de nuci
    375
    Grădini de zarzavat
    Cultură de căpșuni din Vaslui
    Culturi de zarzavat în solarii
    376
    Muzee ale satului românesc pe teritoriul României
    Biserica de Lemn din Poiana, Slobozia Biserica Sf. Maria Mare de la Muzeul
    Satului Bănățean
    Centenar la Muzeul Satului Etnia sârbă nășește a XVII-a ediție a Festivalului
    Etniilor la Muzeul Satului
    Bănățean
    Interiorul casei Ostrov din Constanța Casă veche de la muzeul din Cizer, Sălaj
    377
    Aspect de la muzeul Golești, Argeș Casă veche de la muzeul Golești, Argeș
    Muzeul satului maramureșean din Sighetu Marmației Muzeul satului bănățean din Timișoara
    Muzeul satului Bran – Brașov Muzeul satului bucovinean din Suceava
    378
    Muzeul satului Bujoreni, Vâlcea Muzeul satului Buteni din Arad
    Muzeul satului Cluj Muzeul satului Craiova
    Muzeul satului din Arad Muzeul satului Petrești, Vrancea
    379
    Muzeul satului din Sibiu Muzeul satului Parcul etnografic Romulus
    Vuia din Cluj Napoca
    Muzeul satului Remetea din Oradea Muzeul satului Bujoreni din Vâlcea
    Muzeul viticulturii și pomiculturii din Golești, Argeș Muzeul național al satului din Nereju
    Vrancea
    380
    Muzeul național al satului din Salciua de Jos, Unde ar putea fi amenajat muzeul satului
    județul Alba Bistrița Năsăud
    Muzeul național al satului Dimitrie Gusti din București
    Muzeul Național al Țăranului Român, București
    381
    Sindicatele Agricole. Istoricul lor.
    În ultimul timp nu s-a scris nimic la noi despre istoricul Sindicatelor Agricole, despre
    funcționarea lor în diferite țări ale lumii și, mai ales, despre foloasele Sindicatelor Agricole. Acestea
    nu sunt altceva decât niște grupări ale agricultorilor, bazate pe solidaritatea nelimitată sau limitată a
    acestora, în scopul de a-și apăra interesele profesionale și economice. Primele încercări de
    organizare a agricultorilor într-un Sindicat au fost consemnate în 1759 în Franța. De aici a și pornit
    ideea, numai că această idee a lâncezit mai bine de 100 de ani. Deabia în 1883 profesorul Tanviray –
    de la Loire et Cher a luat inițiativa înființării primului Sindicat Agricol. Perioada 1883 – 1887 –
    1892 poate fi considerată perioada constituirii Sindicatelor Agricole în toată problematica lor. În
    1892 erau deja constituite 863 de Sindicate Agricole în Franța, iar în 1903 – 2500 Sindicate cu
    800.000 membri. Sindicatele erau grupate pe departamente și subîmpărțite în secții comunale (cum
    a fost Sindicatul din Anjou, care reușise în vremea respectivă să-și creeze 59 secțiuni comunale). A
    urmat o perioadă când aceste Sindicate s-au grupat în Uniuni și așa a luat ființă Uniunea Centrală
    sau Uniunea Sindicatelor Agricole din Franța care avea sediul la Paris și întrunea în 1903 – 600 de
    Sindicate afiliate direct. Existau și Uniuni Regionale – cum a fost Uniunea Sud-Estului, cu sediul la
    Lyon, care cuprindea zece departamente, 137 Sindicate cu circa 50.000 membri.
    Sindicate Agricole au apărut și în Elveția, Germania, Rusia, Ungaria, Italia, încă înainte de
    1900. Organizarea lor s-a făcut după modelul francez. Aceste Sindicate urmăreau valorificarea în
    colectiv a resurselor, în vederea cumpărării de animale de reproducție pentru ameliorarea raselor
    locale, de mașini și instrumente agricole. Cumpărările și vânzările în comun constituiau elementul
    esențial, care unea toate Uniunile Agricole din Europa în secolul trecut. În Germania menționăm
    Legea din 1889 asupra societăților cooperative (nu ce au făcut mai târziu comuniștii). Aceste
    societăți respectau proprietatea individuală și nu erau decât niște Uniuni pentru vânzarea în comun a
    produselor agricole. Acestea există și azi, mult perfecționate, și de aceea agricultura germană și
    agricultorii nemți sunt atât de avansați și ocrotiți. Până în 1895 în Germania funcționau deja 240
    societăți, în scop de a se dota în comun cu mașini și 1067 societăți, care aveau scopul de a cumpăra
    și a vinde în comun produsele agricole. Pe lângă societățiile cooperative agricole mai existau în
    Germania Asociații între agricultori, cum erau de exemplu Bauernverein și care corespondeau cu
    situația de atunci a Germaniei. Prin aceste Asociații se urmărea răspândirea noțiunilor tehnice și a
    metodelor moderne de cultură – punându-i pe țărani în legătură directă cu școlile de agricultură.
    Existau chiar profesori ambulanți, care mergeau din sat în sat și-i învățau pe țărani cum să
    procedeze pentru a lucra mai bine, mai ușor și mai eficient pământul. Asociațiile de țărani și-au
    organizat și un serviciu juridic prin avocați angajați, care să le dea țăranilor consultații juridice
    gratuite și să-i apere în fața Tribunalelor.
    Și în Italia a fost încurajată prin subvenții serioase și prin concursuri, înființarea Societăților
    Cooperative, care funcționau ca și Sindicatele Agricole Franceze. În 1889 în Ungaria s-au creeat
    primele Sindicate Agricole, iar în Rusia s-au creat aceste Sindicate, încă din 1897. Cel mai
    important Sindicat Agricol din Rusia avea sediul la Kiev și era constituit de marii proprietari,
    ocupându-se de vânzarea în comun a produselor membrilor săi. Avea și un laborator de analize a
    solului și produselor agricole. Ce a urmat după aceea, (colhozurile și sovhozurile), se știe și se
    cunoaște care a fost efectul lor devastator. În USA, chiar în Far-West și în Bazinul Misissippi s-au
    creat în 1888 sub denumirea ,,Farmer's Allyance”, numeroase societăți de agricultori, care
    funcționau identic ca Sindicatele Agricole Franceze, cumpărând și vânzând în comun.
    În România, deși se votase un proiect de lege chiar în 1898, această lege a rămas moartă, pentru că
    nu s-a putut constitui nici un singur Sindicat Agricol, care să funcționeze în sensul Sindicatelor din
    țările apusene. Așa se explică de ce țăranul român a rămas mult timp departe de tehnologia
    modernă, de ce plugul de lemn, grapa de nuiele, sapa, grebla, furca, coasa au fost mult timp
    singurele instrumente de lucru ale țăranului român. Dacă țările avansate din Europa au avut grijă
    deosebită de țăranii lor, au ocrotit și au suvenționat masiv și permanent agricultura – la noi – din
    lipsa de organizare a țărănimii, au derivat multe aspecte negative, care în loc să se amelioreze, s-au
    accentuat și s-au agravat continuu în istoria celor peste 100 de ani – de când au apărut Sindicatele
    382
    Agricole Apusene. Rolul foarte important, de-a lungul celor peste 100 de ani de existență a
    Sindicatelor Agricole Europene, nu mai poate fi pus la îndoială de nimeni. Numai că în România nu
    prea s-a dorit ca țărănimea să fie organizată juridic. Țăranul român a fost ținut în mizerie și în
    necunoaștere, și numai când veneau alegerile, partidele își aduceau aminte de țărani. De ignoranța
    țăranilor au profitat și partidele istorice, dar mai ales comuniștii, care reușiseră să-i distrugă în
    esența lor sufletească. Organizarea țăranilor români într-un Sindicat Agricol al lor, le-ar fi permis:
    -Apărarea intereselor comune.
    -Suprimarea mijlocitorilor la cumpărarea produselor agricole.
    -Suprimarea mijlocitorilor la vânzarea produselor agricole.
    -Lupta pentru creditul agricol și cel mutual.
    -Arbitrajul, în caz de litigii.
    -Lupta pentru asigurarea mutuală, cauzată de calamități naturale, incendii, mortalități la animale.
    -Ar fi intrat în contacte directe cu Sindicatele Europene și ar fi adus tehnica nouă din agricultura
    țărilor dezvoltate.
    Bavaria, Germania Christiane Lambert Luc Guyau, președinte FNSEA
    FNSEA, Franța Franța și președinte COPA și
    COGECA, Bruxelles
    Xavier Beulin, președinte FNSEA Sindicatul țăranilor ,,Coordination Rurale” din Franța
    Franța
    383
    Bernard Ianes, președintele Sindicatului Gospodăria Pajiștilor din Elveția
    ,,Coordination Rurale”, Franța
    Laptele învrăjbește Europa
    -Ar mai fi multe alte aspecte care ar fi pus orice putere politică în situații delicate. Probabil că
    tocmai comoditatea celor care au condus România i-au determinat să nu se ocupe de organizarea
    țărănimii române. Se observă, chiar azi, că nici puterea și nici opoziția nu sunt încântate de apariția
    PROPACTULUI, singurul organism juridic național, care apără țărănimea română. În timp ce în
    marea majoritate a țărilor avansate ale Europei și ale lumii există Sindicate Agricole foarte
    puternice, în România – ca o noutate istorică absolută – de abia în 1993 a luat ființă acest prim
    Sindicat Național cu adevărat. Nici nu se putea vorbi de Sindicate Agricole în România până în
    1989. Au început să apară în 1990 Sindicate Agricole care să apere interesele agriculturii de stat, ale
    lucrătorilor și specialiștilor, care lucraseră și lucrează în agricultura de stat. Acestea apărau fie
    interesele foștilor nomenclaturiști comuniști din agricultura de stat și cooperatistă, fie a celor care
    își pierduseră din privilegile trecute. Sindicate Agricole, care să apere interesele țăranilor, au apărut
    în câteva județe: Ele având un spațiu foarte restrâns de acțiune (sat, comună sau oraș) și activitatea,
    sau lupta lor, nu era luată în seamă de nimeni. În 1992 vine un domn George Ianich din Germania și
    dorește să înființeze un Sindicat Agricol după modelul Sindicatului Țăranilor din Bavaria. Așa a luat
    ființă Asociația Națională a Țăranilor Particulari din România. Această formațiune nu a reușit să se
    facă cunoscută – mai mult, conducerea inițială a acestei Asociații a demisionat tocmai datorită
    384
    faptului că din 1992 nimeni nu a auzit de vreo acțiune concretă, această Asociație nu avea decât 4 –
    5 filiale în trei județe. Tocmai inexistența unei activități reale la sate a determinat înființarea
    PROPACT, organizație care, într-un an de zile, reușește crearea de filiale puternice în toate județele
    țării, în marea majoritate a orașelor și municipiilor și în peste 2000 de sate și comune. Este singurul
    Sindicat Național, care și-a ales conducerea, atât la nivelul județelor, cât și la nivel național, prin
    Conferințe Județene și printr-un Congres Național. PROPACT a inițiat numeroase acțiuni cu
    caracter juridic, social, civic, cunoscute în toată țara, care a făcut meeting-uri de protest, care a
    înaintat tuturor forțelor politice guvernamentale, președinției, considerațiile juridice de modificare a
    Legii Fondului Funciar, a Legii Arendei, care a protestat vehement la apariția Legii Impozitului pe
    venit în agricultură.
    Sindicatul PROPACT este singura formațiune sindicală națională, care a luptat și luptă
    deschis pentru destrămarea structurilor comuniste și socialiste din agricultura românească, este
    singurul Sindicat Național care a făcut demersuri pentru a fi înscris în patru organisme
    internaționale: (FIPA – Federația Internațională a Producătorilor Agricoli, cu sediul la Paris – CES –
    Confededația Europeană a Sindicatelor – CEA – Confederația Europeană a Sindicatelor Agricole –
    COPA – COGECA și L'UITA.
    Deja am trimis peste o sută de scrisori la mai multe Sindicate din Anglia, Argentina, Australia,
    Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Danemarca, Filipine, Elveția, Finlanda, Franța, Germania (aici
    deja am contactat conducerea celui mai puternic Sindicat Agricol – cel din Bavaria), Grecia, India,
    Islanda, Indonezia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Luxemburg, Mexic, Maroc, Olanda, Noua
    Zoelandă, Norvegia, Suedia, Scoția, SUA, Turcia, unde am făcut cunoscute documentele
    PROPACT, doctrina noastră, programul pe termen scurt și lung, precum și dorința de a învăța din
    experiența acestor Sindicate, care, în majoritatea lor, au o vechime de peste 150 de ani. Multe
    persoane apreciază eforturile materiale deosebite făcute de acest sindicat într-un an de existență, iar
    când le-am spus celor din Bavaria că am făcut și un ziar propriu, o insignă, un steag, o siglă, au
    rămas puțin mirați, pentru că ei au făcut aceste lucruri după cinci ani de existență. Dar pentru ca
    PROPACT să devină cu adevărat o forță deosebită, care să-i apere în mod real și evident pe
    proprietarii de pământ, de păduri, de case, pe acționarii din agricultură, pe specialiștii din
    agricultură – aceștia ar trebui să înțeleagă, în număr cât mai mare, că singuri niciodată nu-și vor
    putea apăra interesele. Ei trebuie să-și dea seama că toate popoarele din țările de mai sus au reușit să
    își ridice nivelul vieții, să-și ușureze munca în agricultură printr-o mecanizare extrem de modernă.
    Țăranii din aceste țări nu se deplasează de acasă, de pe ogor nici la primării, nici la prefecturi, nici
    la Tribunale. Toate problemele lor sunt rezolvate de Sindicatul lor – care dispune de juriști, de
    specialiști plătiți. Aceste Sindicate dispun de un buget foarte bogat, permițându-le să realizeze
    manifestații de mare anvergură, să trimită oameni competenți peste tot unde este necesar să apere
    interesele foarte diverse ale țăranilor membri. În aceste țări sunt foarte puține familii de țărani care
    să nu fie membri în Sindicat și care să nu-și plătească la timp cotizațiile. Tocmai de aceea țăranii
    sunt foarte ocrotiți în aceste țări și nimeni nu-și permite să se joace cu libertățile și drepturile lor.
    Când țăranii români vor înțelege toți că singurul organism, care în viitor le va apăra interesele, este
    PROPACTUL și că ei trebuie să se organizeze cât mai repede, înscriindu-se cu toată familia în acest
    Sindicat – realizânt filiale puternice în fiecare sat, în fiecare comună, în orașe și municipii – numai
    atunci ei vor deschide un nou drum propriei lor deveniri – numai atunci ei vor avea speranțe că în
    viitor nimeni nu se va mai juca cu drepturile și libertățile lor. Desigur, nu se pot face minuni peste
    noapte, dar țăranii trebuie să înțeleagă că nu vor avea nici o speranță în viitor, dacă nu se vor
    organiza și apăra singuri, prin unirea lor, prin solidarizarea lor totală într-un Sindicat al lor, care
    trebuie să devină o a doua biserică. Acesta este Sindicatul PROPACT, care îi așteaptă în fiecare
    județ al țării să se organizeze cât mai bine, să își aleagă singuri oamenii cei mai serioși și dispuși să
    se sacrifice pentru interesul general.
    Spuneam că încă de la începutul apariției acestui Sindicat, noi ne-am implicat serios în a
    lămuri marile puteri ale lumii despre adevărurile din România postdecembristă. Nu putem uita și
    trece peste o scrisoare document trimisă președintelui USA – William Jefferson Clinton, înaintea
    vizitei lui Ion Iliescu în USA. Iată conținutul acestei scrisori:
    385
    ,,Excelenței sale
    William Jefferson Clinton – președintele Statelor
    Unite ale Americii
    România inseamnă 23 de milioane de români și nu Ion Iliescu, care a fost ales prin
    dezinformarea populației de către televiziune și prin violență și fraudă. România dorește să devină
    o țară democrată, să respecte drepturile omului, proprietatea și economia de piață, libertatea și
    credința. Se opune acestui proces invitatul Dumneavoastră din luna septembrie, președintele Ion
    Iliescu. În numele celor peste 6 milioane de proprietari de pământ și a unui milion de acționari din
    agricultură, ne adresăm Dumneavoastră cu rugămintea de a cântări cu multă înțelepciune fiecare
    cuvânt pe care îl adresați lui Ion Iliescu și fiecare angajament pe care vi-l asumați.
    Preambul situația țăranului român
    60% din populația României este reprezentată de țărani. Aceștia au fost deposedați de
    pământ în anii comunismului. Acum, la aproape șase ani de la schimbările din Europa Centrală și de
    Est, ei nu și-au primit încă pământurile înapoi. Doar 30% din Titlurile de Proprietate (și nu din
    proprietăți, întrucât țăranii nu au voie să cumpere și să vândă) le-au fost acordate. Nici un țăran nu a
    primit propriul său pământ înapoi, iar legea prevede că nimeni nu are dreptul la mai mult de 10 ha.
    Țărănimea a fost înșelată. Unui țăran nu i-a revenit decât cel mult 80% din terenul deținut anterior
    de familia sa. Pe ansamblu în România numai 40% din terenul arabil se află în posesia țăranilor.
    Mizeria de la sate este de nedescris și constituie o acțiune deliberată a președintelui Ion Iliescu,
    interesat să compromită ideea de proprietate particulară. Acum, în ziua de patru septembrie când vă
    remitem acest apel, la București, în fața Parlamentului României are loc ,,meeting-ul disperării
    țăranului român”.
    Privatizarea este o mare excrocherie. Timp de aproape șase ani, privatizarea a fost amânată.
    Astăzi numai 2% din industrie este particulară. Reforma preconizată prevede ca și în continuare,
    după aplicarea Legii Privatizării Publice, tot statul va deține pachetul majoritar în toate
    întreprinderile.
    Casele naționalizate nu au fost înapoiate proprietarilor. Aproape în totalitate, regimul comunist
    a confiscat în mod abuziv locuințele cetățenilor români. Acestea nu au fost înapoiate proprietarilor.
    Dimpotrivă, a fost votată de Parlament – în care, majoritar este PDSR, partidul domnului Iliescu, o
    lege conform căreia, proprietarii, indiferent dacă trăiesc în România, în Europa, în Israel, pe
    continentul american, nu-și vor mai primi înapoi niciodată proprietățile. Practic, încălcându-se
    Constituția României a avut loc sub îndrumarea directă a președintelui Ion Iliescu a doua
    naționalizare comunistă.
    Încălcări ale libertății presei. În România există un monopol absolut asupra producției și
    desfacerii hârtiei de ziar. Prețul a crescut cu 350% în ultimii cinci ani. Presa audio-vizală este
    supusă unei legi restrictive și inhibatoare, care, de fapt reinstituie cenzura. Prin modificările aduse
    Codului Penal s-a introdus infracțiunea de ofensă adusă autorității, pedepsită cu închisoarea de până
    la trei ani. În prezent, în România au loc procese politice, îndreptate împotriva unor ziare. Instituția
    Purtătorilor de Cuvânt este creată pentru a bara drumul informației. Președintele României
    încurajează furnizarea de către funcționarii publici a informaților false sau trunchiate. Televiziunea
    publică este sub control total prezidențial.
    Legislația descurajează economia de piață. Președintele Ion Iliescu, care controlează
    Parlamentul, a determinat prin intervenția sa directă, apariția unor legi improprii economiei de piață
    sau, în alte situații, nepunerea în dezbatere parlamentară a unor proiecte de acte normative. În
    realitate România este condusă prin Ordonanțe, emise de guvern, un fel de decrete de tip stalinist.
    România nu se îndreaptă spre NATO, ci spre Moscova. Populația României este convinsă că
    SUA au trădat interesele României în favoarea Moscovei. Cetățenii percep faptul că, declarativ, Ion
    Iliescu se pronunță pentru integrarea acestei țări în alianțele euro-atlantice, dar în realitate
    386
    Bucureștiul face pași hotărâți către Moscova. În războiul din Balcani, România încalcă embargo-ul,
    în timp ce diplomația de la București, alături de diplomația Moscovei, pledează pentru ridicarea
    embargo-ului împotriva Iugoslaviei. Politica partidelor aliate la guvernare și gestionate de Ion
    Iliescu (PDSR, PUNR, PRM și PSM) este de tip naționalist – comunist. Încălcările drepturilor
    omului și ale minorităților, care trăiesc în România, sunt flagrante și cunoscute de organizațiile
    internaționale. Ce așteaptă românii de la administrația americană? Monitorizarea proceselor de
    democratizare, un sprijin hotărât, vizând primirea României în NATO, apărarea libertăților presei și
    ale omului și supravegherea atentă a legislației alegerilor din 1996.
    Situația țăranului român
    Cei mai mulți dintre cetățenii României, care s-au lăsat înșelați de propaganda televizată la
    anterioarele alegeri prezidențiale, au fost țăranii, care reprezintă circa 60% din populația țării. În
    satele României ziarele independente nu ajung, nu există nici posturi de radio și nici televiziuni
    particulare. Acum, contrar Constituției, Ion Iliescu vrea să candideze a treia oară. Cu toate că
    situația în sate nu s-a ameliorat, ci s-a înrăutățit, țăranii, pe care Sindicatul nostru îi reprezintă, au
    înțeles că Ion Iliescu constituie un mare pericol pentru democrație. Și iată de ce:
    -În cinci ani și jumătate nu s-au dat nici 30% din Titlurile de Proprietate (care sunt niște diversiuni
    comuniste, pentru că oamenii nu aveau nevoie de ele, ei deținând acte de proprietate). Peste două
    milioane de proprietari legitimi încearcă să-și câștige drepturile și dreptatea în justiție. Peste
    750.000 de Hotărâri Judecătorești, rămase definitive și irevocabile, nu sunt puse în aplicare de
    primarii comuniști ai puterii. Acest lucru este făcut în mod deliberat, pentru compromiterea ideii de
    proprietate particulară. De altfel țăranii nu au primit proprietățile înapoi, întrucât nu au dreptul să
    cumpere și să vândă pământ – ci – unii dintre ei – au primit adeverințe pentru a intra în posesia unei
    mici părți din pământul, pe care l-au avut cândva. Țăranii nu sunt ajutați cu nimic. Nu li se dau
    credite, nu au mașini agricole, nu au posibilitatea să cumpere îngrășăminte, pesticide, nu li se iau
    produsele agricole la prețuri corespunzătoare, nu au spații de depozitare pentru aceste produse.
    Acești guvernanți fac tot ce le stă în putere pentru a-i determina pe țărani să renunțe la pământuri,
    astfel putându-se reînființa Cooperativele Agricole de Producție (vechile structuri comuniste din
    agricultura României). Începutul l-a făcut domnul Ion Iliescu, care în 1994, la Satu Mare, a spus că
    s-a făcut o mare greșeală cu desființarea CAP-urilor, forma de asociere forțată a țăranilor în
    socialism(de fapt acestea nu s-au deființat, ele au căpătat alt nume - ,,Asociații cu PJ”). Tot la Satu
    Mare, Ion Iliescu a spus că nu trebuie să se țină seama de Hotărârile Judecătorești referitoare la
    Titlurile de Proprietate, acestea fiind o încălcare gravă a Constituției. La altă vizită de lucru,
    președintele Iliescu a atras atenția asupra nediminuării, sub nici o formă, a suprafețelor
    Întreprinderilor Agricole de Stat (IAS). Ori în România, la ora actuală, sunt peste un milion de
    acționari în agricultură, care au fost făcuți acționari fără voia lor – printr-o lege abuzivă și
    neconstituțională (Legea Arendei din 1994). Aceștia dețin mai mult de 50% din suprafețele
    actualelor IAS-uri (numite Societăți Comerciale Agricole pe Acțiuni) și ei, conform acestei legi,
    nu-și pot lua pământurile timp de cinci ani, începând cu 1 octombrie 1995, când sunt chemați să
    încheie contracte de locație cu statul – arendaș. Nu este cazul să intrăm în amănunte privind
    batjocorirea acestor oameni în ultimii patru ani. Ceea ce este umilitor și revoltător este faptul că
    sunt mii de deportați politic, alți proprietari legitimi, cărora nu li se recunoaște dreptul de
    proprietate. Acestora nu li se dă nici o șansă de a intra în posesia pământului moștenit. Legea
    Fondului Funciar este o lege de expropriere, pentru că sunt mulți proprietari legitimi, care au avut
    mai mult de 10 ha de pământ în 1945, când peste România s-a instaurat comunismul. Legea nu
    spune nimic despre suprafețele ce depășesc 10 ha – care este situația lor juridică. Nu întâmplător s-a
    procedat așa. Aplicarea ei tendențioasă a făcut ca țăranii și proprietarii să umple până la refuz
    judecătoriile și tribunalele. Suntem siguri că după 1 octombrie 1995 vor umple judecătoriile și
    tribunalele și acționarii din agricultură, care nu vor accepta contractele umilitoare impuse de IASuri,
    pentru că directorii IAS-urilor au dispoziții precise de sus să nu semneze contractele ce vor fi
    aduse de acționari (cum foarte normal ar fi ca acționarii să aducă contractele, pentru că ei sunt
    proprietarii de drept), tocmai pentru ca aceste contracte ale acționarilor au fost făcute de juriștii
    PROPACTULUI – singurul Sindicat din România care apără interesele țăranilor și acționarilor.
    387
    Bill Clinton, președintele USA Ion Iliescu, președintele României
    Casa Albă din Washington Statuia Libertății din New York și Coloana
    Ininitului
    Sala plenară de la sediul din Strasbourg al Parlamentului European
    388
    Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană de la Bruxelles
    Comitetul Economic și Social al Comunității Europene
    despre România
    389
    Ar fi multe de spus, Domnule Președinte, dar ne oprim aici – referitor la agricultură, nu
    înainte de a vă semnala că nu trebuiesc luate în seamă minciunile domnului Ion Iliescu, cum că
    agricultura s-a privatizat 95%, că s-au alocat miliarde de lei pentru agricultura privată, că toate
    fondurile din străinătate s-au dat pentru agricultura privată etc. Sunt niște minciuni sfruntate.
    Pământul arabil ar României a fost retrocedat țăranior în procent de numai 40%. Numai țăranii
    individuali și Asociațiile Familiale reprezintă cu adevărat agricultură privată în România de azi.
    Restul pământului arabil se află în Asociații cu personalitate juridică (vechile CAP-uri), este luat în
    arendă de AGROMEC-uri (vechile SMT-uri), se află în IAS-uri, în Stațiuni de Cercetare și
    Producție Agricolă, în vechile Gospodării ale fostului PCR, care nu s-au desființat. Acestea, în
    opinia domnului Ion Iliescu, sunt toate private, ceea ce reprezintă un neadevăr evident. Toate
    miliardele alocate în agricultură și toate ajutoarele străine au fost dirijate în aceste structuri
    falimentare, cu scopul de a le revigora. Nu s-a reușit și nu se va reuși, pentru că ele funcționează
    după același sistem comunist. În orice caz, cu aceste minciuni, domnul Ion Iliescu și ai lui au reușit
    să păcălească pe toți investitorii străini, Banca Mondială, structurile europene. Tocmai de aceea,
    PROPACT, Sindicatul Național al Țărănimii Române a făcut și face apel la toate organismele
    internaționale să sisteze orice fel de ajutoare în privința agriculturii, pentru că ele nu vin în interesul
    direct al privatizării reale, ci merg să întărească structurile vechi, rămase intacte, dar cu alte
    denumiri. Dacă acestea doresc cu adevărat să ajute țăranii individuali sau Asociațiile Familiale,
    atunci totul trebuie să fie derulat prin structurile PROPACT – organism neguvernamental,
    profesional, care apără interesele acestor țărani și acționari, al căror număr depășește 8 milioane în
    România.
    Privatizarea este o mare excrocherie
    De aproape șase ani privatizarea în România este amânată. Prin noua lege, guvernul
    naționalist comunist vrea să înșele din nou opinia publică. În acest moment, numai 2% din industria
    românească este particulară. Guvernanții preconizează privatizarea unei părți din industria
    românească, prin transferarea proprietății de stat în proprietate particulară, dar statul român să aibă
    controlul total asupra acestor societăți private, având pachetul majoritar de acțiuni (40%). Ca să se
    înțeleagă mai bine modul în care vor să ,,privatizeze” industria actualii guvernanți, arătăm că 40%
    din fiecare întreprindere, ce se va privatiza, este a statului, ce va rămâne acționar principal, restul
    este colhoz. Privatizarea în România, gândită de economiștii comuniști ai domnului Iliescu,
    seamănă foarte mult cu sistemul corporatist preconizat de Musolini. Așa se face că nici un investitor
    străin serios nu vine și nu va veni în România să investească în astfel de întreprinderi ,,privatizate”,
    că această mascaradă națională numită ,,cuponiada lui Văcăroiu” nu mai este crezută de nimeni. De
    fapt, prin așa zisa privatizare se urmărește îmbogățirea clientelei PDSR, partidul lui Ion Iliescu în
    detrimentul tuturor celorlalți oameni de afaceri. Formula populistă a oferirii de acțiuni tuturor
    cetățenilor la întreprinderi (cele mai multe cu profit 0, deci falimentare), nu este decât o stratagemă
    electorală. În final, nici cetățenii nu se vor alege cu nimic, iar industria va ajunge pe mâna unui grup
    mafiot, emanat din fosta securitate și nomenclatură a partidului comunist. Ca dovadă că așa stau
    lucrurile, are loc așa zisa privatizare de masă, fără a exista o lege anti-monopol, care să garanteze
    libera concurență.
    Casele naționalizate nu au fost înapoiate proprietarilor.
    Suntem convinși că îl veți întreba pe Ion Iliescu și despre Legea Caselor Naționalizate, o altă
    lege neconstituțională, ca de altfel cele mai multe legi votate și promulgate în ultimii cinci ani.
    Această lege este un atentat la ideea esențială de proprietate și implicit de libertate. Nici Ceaușescu
    nu a îndrâznit să ia ceea ce a luat Ion Iliescu. Un mare număr de imobile confiscate de regimul
    comunist erau deținute, fără forme, în proprietatea Statului Român, în 1989. Din 1989, până acum,
    mulți cetățeni, inclusiv cetățeni americani, și-au revendicat pe cale judecătorească aceste proprietăți,
    de multe ori obținând câștig de cauză. La intervenția directă și brutală a președintelui Ion Iliescu,
    care a cerut justiției să ia măsuri pentru a organiza recursuri extraordinare, acești proprietari și-au
    pierdut din nou proprietățile. Mai mult, noua lege le răpește absolut orice speranță în viitor. În timp
    ce Ungaria a restituit toate proprietățile evreilor, România, din vina lui Ion Iliescu, a reconfirmat
    abuzul comunist. Opoziția politică din România s-a adresat în acest sens direct, ambasadei SUA de
    390
    la București, solicitând o reacție a Administrației de Stat, cel puțin în ceea ce privește interesele
    americanilor.
    Încălcări ale libertății presei.
    Și va vorbi domnul Ion Iliescu despre libertatea presei. În România exista un monopol de
    391
    stat absolut asupra hârtiei de ziar – singura fabrică de hârtie de ziar fiind ,,Letea” Bacău. Importul
    de hârtie de ziar este controlat în totalitate de stat. Impozitele sunt restrictive pentru toată presa
    scrisă. Prețul hârtiei de ziar a crescut cu peste 350%, în cinci ani. Nimic în România nu are un preț,
    care să fi crescut cu peste 300%, fiind singurul produs la care se înregistrează o asemenea scumpire.
    Referitor la presa audio-vizuală, România este singura țară din Europa în care există o lege a audiovizualului,
    prin care ziariștii sunt pedepsiți draconic pentru orice articol care contravine intereselor
    Puterii. Extrem de grave sunt inițiativele legislative, determinate de Ion Iliescu și având ca finalitate
    o serie de modificări aduse Codului Penal (atenție mare! Codul Penal comunist din 1968 a rămas
    intact și preponderent). Astfel, a fost introdusă o infracțiune unică în legislația lumii, intitulată
    ,,Ofensa adusă autorității”, prin care un ziarist poate fi condamnat la trei ani închisoare, dacă
    publică adevăruri incomode, nu numai despre persoana președintelui, ci și referitoare la trecutul său.
    În prezent sunt mai multe procese de acest fel pe rol, cel mai scandalos fiind cel îndreptat împotriva
    ziarului ,,Ziua”, care a dezvăluit că Ion Iliescu a fost racolat de KGB în timpul studenției sale la
    Moscova. De asemenea, poliția politică (în România există zece servicii secrete, multe dintre ele
    făcând acțiuni ilegale pentru a-l sprijini pe Ion Iliescu) supraveghează ziariștii, asemenea situații
    fiind de notorietate la București. În aceeași ordine de idei, precizăm că în continuare Televiziunea
    Publică nu este pusă sub controlul societății civile, ea fiind total aservită președintelui. Instituția
    purtătorilor de cuvânt este creată pentru a bara drumul informației. Președintele României
    încurajează furnizarea de către funcționarii publici către presă a informaților false sau truncheate.
    Legislația descurajează economia de piață
    Cel mai periculos fenomen din societatea românească este descurajarea de către Ion
    Iliescu și simpatizanții săi politici (din nefericire peste patru milioane de români, foști membri
    PCR), fosta nomenclatură comunistă, fosta securitate comunistă, a ideii de economie de piață și de
    liberă concurență. În acest sens au fost elaborate și promulgate legi incomplete, legi trunchiate, legi,
    care crează efecte contrare democratizării economice. Pe de altă parte, în mod straniu, o serie de
    legi lipsesc, deși partidele din opoziție (Creștin-Democrate, Liberare, Social-Democrate) au avansat
    proiectele Parlamentului. Tocmai de aceea vă rugăm ca în discuțiile pe care le veți avea cu Ion
    Iliescu, să îl îndemnați să urgenteze modificarea următoarelor legi: -Legea 15/1990
    -Legea 18/1991
    -Legea 16/1994
    -Legea Impozitului Agricol
    -Legea Caselor Naționalizate
    -Legea Sponsorizării
    -Legea Învățământului
    Să se urgenteze apariția următoarelor legi:
    -Legea Cadastrului Agricol
    -Legea Protecției Producătorului Agricol
    -Legea Creditului Agricol
    -Legea Inamovibilității Judecătorilor
    -Legea Avocatului Public
    -Legea Anti-Monopol
    -Legea Bugetului Local
    -Legea Autonomiei Locale
    Să se insiste pe adevărata separare a puterilor în stat; România este singura țară din centrul și estul
    Europei, care este guvernată mai mult printr-un sistem de Ordonanțe Guvernamentale, acest lucru
    aducând prejudicii grave Parlamentului și îndreaptă țara spre o nouă dictatură.
    Ion Iliescu nu face o politică de integrare în Nato, ci de apropiere de Moscova
    Vă rugăm să le solicitați analiștilor din Departamentul de Stat concluziile privind ultimele
    acțiuni ale diplomaților de la București. Precizăm că, deși Constituția prevede altfel, în România
    apanajul externelor este deținut de Ion Iliescu. România este singura țară, cu excepția Rusiei, care a
    încălcat sistematic embargo-ul instituit de Națiunile Unite împotriva Iugoslaviei. Cu bună știință a
    Guvernului, firme aflate în strânse legături cu PDSR și cu instituția prezidențială, transporta regulat
    392
    produse petroliere peste Dunăre, încălcând o hotărâre pe care, formal, a adoptat-o și România. În
    urma inițiativelor diplomatice ale lui Ion Iliescu, România este singura țară din lume, cu excepția
    Rusiei, care depune eforturi susținute în vederea ridicării embargoului împotriva Iugoslaviei. În
    acest sens colaboratorii lui Ion Iliescu din Ministerul Român de Externe încearcă să convingă
    Bulgaria, o aliată tradițională a Moscovei, și Grecia, o țară ostilă SUA, din cauza sprijinului acordat
    de americani Turciei, să susțină ridicarea embargo-ului. Prin inițiativele diplomatice ale lui Ion
    Iliescu, gradul de dependență economică față de Rusia a crescut în ultimii cinci ani, în prezent peste
    60% din materia primă utilizată de industria românească fiind importată din această țară. Datorită
    faptului că în ultimii ani SUA nu a acționat pentru atragerea României în alianțele Euro-Atlantice,
    cetățenii acestei țări trăiesc cu convingerea că, la fel ca și la Yalta, la Malta, s-a semnat un pact al
    diavolului, în care România a fost din nou cedată zonei de influență rusă. Numai un comportament
    tranșant, lipsit de echivoc, din partea dumneavoastră, în convorbirile oficiale cu Ion Iliescu, poate
    convinge populația României de contrariu.
    Ce așteaptă românii de la administrația americană?
    Statele Unite ale Americii ar comite o gravă eroare, lăsând România în zona de influență
    rusă. Și aceasta, indiferent de relațiile dintre Casa Albă și Kremlin. În consecință, așteptăm ca și din
    discuția oficială cu Ion Iliescu să vă exprimați hotărârea de a sprijini pe toate căile România pentru
    a fi primită ca membru cu drepturi depline în NATO, care este singura garanție pentru români că nu
    vor deveni din nou o colonie a Moscovei. O primă acțiune, pe care SUA ar putea-o întreprinde în
    acest sens, ar fi netezirea drumului spre NATO, prin monitorizarea proceselor de democratizare din
    România. Românii așteaptă de la dumneavoastră și de la Administrația de Stat să interveniți pentru
    apărarea libertăților omului, presei și minorităților în România. Vital este ca Departamentul de Stat
    să se angajeze în supravegherea legalității alegerilor din 1996, când Ion Iliescu nu mai poate
    candida, în mod Constituțional, pentru a treia oară, și când țăranii români nu mai acceptă să le fie
    nici manipulate și nici falsificate voturile. Din punctul nostru de vedere, pentru ca România să intre
    definitiv în rândul țărilor democratice, sunt necesare următoarele:
    a)O asistență tehnică din partea SUA, echivalentă cu cea asigurată pentru Nicaragua.
    b)Determinarea ca, în toate comisiile secțiilor de votare, să existe câte un reprezentant al fiecărui
    partid parlamentar și al fiecărei organizații civice de masă, inclusiv PROPACT, care reprezintă
    interesele a 6 milioane de cetățeni, 65% din electoratul românesc.
    c)Membri comisiilor să primească obligatoriu câte un exemplar oficial al procesului – verbal, astfel
    încât, printr-o centralizare paralelă, să nu mai fie posibile fraudele de la alegerile anterioare, când
    voturile au fost furate prin calculatorul central, asigurat de Centrul Național de Statistică.
    d)Trimiterea doar a unor observatori americani, care pot fi ușor manipulați, cum s-a întâmplat în
    1990 și 1992, nu poate echivala cu un sprijin american pentru democrație.
    Cam aceasta ar fi, Domnule Președinte Clinton, imaginea reală, deloc plăcută – mai ales pentru noi
    – a României și, pe care domnul Ion Iliescu nu o va prezenta așa cum este, în septembrie, la Casa
    Albă.
    Oricum, fiți convins că poporul român ar fi dorit sincer ca să nu fi acceptat o întâlnire cu cel,
    sub patronajul căruia au fost omorâți peste 1000 de tineri în 1989, care a fost activist de frunte al
    PCR, cel care a fost agent KGB. Dar considerăm că acest gest diplomatic a fost făcut numai pentru
    a da un ultim advertisment puterii de la București. Și de dumneavoastră, Domnule Președinte, va
    depine în mare măsură dacă România va deveni în 1996 o țară cu adevărat democratică. Această
    scrisoare a mai fost trimisă și domnului Funderbruck – membru al Congresului, domnului Frank
    Collins – ofițer pentru România al Departamentului de Stat, editorului șef al ziarului Washington
    Post.
    393
    PROPACTUL la Congresul Agricultorilor
    de la Strasbourg
    În anul 1994 PROPACTUL a fost invitat și a participat la cel mai mare Congres European al
    Agricultorilor Europeni de la Strasbourg – care s-a ținut în sala Congreselor UE. Cu profesorul Dan
    Drăghici – președintele PROPACT – a fost prezentă și doamna Dimitriu Vilegas – șefa Comisiei
    Externe a PROPACT – fostă salariată ONU – o economistă internațională de prestigiu și domnul
    inginer Mircea Oanță, președintele filialei județene PROPACT Cluj. Profesorul Dan Drăghici a luat
    cuvântul și a prezentat situația agriculturii românești, discursul său fiind apreciat de marea
    majoritate a delegațiilor europene. Numai reprezentanții României, în frunte cu senatorul Neagu
    PDSR, l-au jignit pe profesorul Drăghici în pauza care a urmat discursului său. Mai mult securistul
    ambasadei României în Franța – prezent și el acolo și auzind jicnirile și amenințările venite din
    partea PDSR-iștilor, a încercat să-i ,,potolească” - spunându-le: ,,Lăsați-l mă, că dispare și ăsta, cum
    au dispărut și alții!!!”. Asta ca să înțeleagă românii ce însemna în 1994 România securistocomunistă...
    De frică, nu am spus la nimeni nimic și m-am dus la hotel, mi-am luat toate bagajele și
    am plecat cu trenul la Bruxelles. Degeaba m-au căutat colegii mei – doamna Dimitriu Vilegas și
    domnul Mircea Oanță a doua zi, pentru că eu eram deja la Bruxelles. Nu puteam să risc nimic.
    Aveam să aflu că senatorul Neagu, ca să se convingă că Drăghici a exagerat, când a spus ce a spus
    în plenul Congresului, ar fi chemat-o pe Simona Bara de la Institutul Național de Statistică și
    Cercetări Agrare – care i-a spus senatorului că situațiile din România sunt mult mai grave, decât
    cele prezentate de profesorul Drăghici.
    394
    PROPACTUL și L'UITA
    Uniunea Internațională a lucrătorilor din alimentație, agricultură, hoteluri – restaurante,
    tutun și ramuri asemănătoare prin președintele Willy Vigverman și prin secretarul general Dan
    Galin, pe 15 februarie 1996 trimite o scrisoare PROPACTULUI, pe care o reproducem mai jos:
    Dragi camarazi, Găsiți alăturat o listă cu organizațiile afiliate, cu efectivul pentru care cotizează,
    prezentate pe regiuni, așa cum sunt înregistrate la Comitetul Executiv. Pe verso se găsește o tablă de
    materii. Această listă cuprinde un tabel (paginile 27-28) care prezintă repartizarea efectivelor în cele
    11 regiuni ale Comitetului Executiv. Vă atragem atenția că vărsămintele cotizațiilor pentru anul
    1996, cotizații fixate la 1,80 franci elvețieni pentru fiecare membru, este obligatorie, conform celor
    stabilite la Congresul al 22-lea. Conform Articolului 16 paragraf 78 (f) al statutului L'UITA,
    organizațiile afiliate au obligația să depună cu reguralitate cotizațiile la secretariat în primul
    trimestru al anului sau prin vărsăminte lunare sau trimestriale. Viitorul Congres al L'UITA este
    prevăzut pentru 1997. Vă reamintim conform articolului art.6(24) al statutului că: pentru dreptul de
    reprezentare se ia ca bază de calcul numărul de membri pentru care s-a plătit cotizația în anul care
    precede Congresul. Organizațiile afiliate sunt rugate să depună cotizațiile datorate pentru 1996 prin
    cec pe adresa L'UITA, sau prin virament bancar la: Banque Coop.CH 1204 Geneve cont L'UITA
    numărul 246.750.29.00.90.-3 dacă nu cumva există o înțelegere pentru alte forme de plată” Întrucât
    PROPACT nu dispunea de fondurile respective s-a retras din această importantă organizație
    internațională.
    Confederația Sindicală Națională Meridian cu care Costel Ichim și Ginu Toma instalați de
    profesorul Dan Drăghici a încheiat singurul contract profesorul Drăghici la conducerea PROPACT
    de colaborare PROPACT – MERIDIAN aveau să devină cei mai mari dușmani
    395
    Ginu Toma, în relații deosebite cu Ștefan Iurașcu Ichim Costel, a reușit să anuleze în insanțe
    a reușit să-l dezinformeze pe profesorul Drăghici, Hotărârârile judecătorești obținute de Ginu
    punând mâna pe PROPACT, cu ajutorul căruia și-a Toma, și-a creat și el o Federație a Agriculcreat
    o federație a agricultorilor, în opinia profe- torilor PROPACT, fără să renunțe la Sindisorului
    Drăghici, cu totul ilegală, reușind să indu- catul PROPACT, fără însă să creeze adevăcă
    în eroare atât pe cei din România cât și pe cei rate filiale locale PROPACT. El s-a orientat
    din Comunitatea Europeană. A reușit să acceseze mai mult către un Sindicat al salariaților din
    Fonduri Europene în Euro destul de mari, fără să Ministerul Agriculturii, din Direcțiile Agriștie
    ceva profesorul Dan Drăghici, care cere impe- cole județene, din filialele județene OSPA.
    rativ să se cerceteze câți Euro au fost luați, cum A promis că va sprijini tehnoredactarea
    au fost luați , unde au fost cheltuiți și cu ce rezul- cărții PROPACT și apoi editarea ei. Este
    tate pentru PROPACT, fiindcă dacă nu ar fi exis- adevărat că el a venit cu calculatorul
    tat PROPACT-ul, Federația Agricultorilor FER- ,,Canon” pe care a fost tehnoredactată cartea,
    MIERUL condusă de Ginu Toma nu ar fi putut a plătit și 50 milioane lei pentru tehnoredacobține
    nici un Euro. Tare și pe urmă nu a mai dat nici un semn
    de viață. Prof. Dan Drăghici îi mulțumește
    totuși, pentru că fără cele două inițiative, nu s-ar fi început tehnoredactarea cărții. Vom vedea în
    continuare prin ce greutăți vom trece pentru a termina tehnoredactarea cărții, pentru a o trimite prin
    email-uri la cât mai mulți membri ai noștri, care la rândul lor, ne vor trimite și ei email-urile unde să
    primească online cartea. Ne vom orienta și spre cumpărarea de stick-uri pe care să le încărcăm și să
    le trimitem în satele României, la bisericile României, la bibliotecile școlare, comunale, orășenești
    și municipale la alte instituții importante, precum și la membri noștri fondatori, la cei care sunt în
    diaspora românească.
    396
    ,,România are viitor. Copiii României vor fi viitorul de mâine
    al acestei țări. Se impune să avem o grijă deosebită față de
    modul cum sunt crescuți, cum sunt educați. Învățământul
    românesc trebuie să fie condus de oameni excepționali, așa
    cum a fost Spiru Haret și profesorul universitar Marga.
    Guvernele României să fie conduse de oameni cinstiți, morali,
    care să aloce, an de an, învățământului cel puțin 6% din PIB-ul
    României.”
    Perioada 1993-1999 a fost una dintre cele mai importante din activitatea externă a
    PROPACTULUI. În 1996 profesorul Dan Drăghici – împreună cu Ministrul Secretar de Stat de la
    Ministerul Agriculturii, domnul Dobrescu și cu directorul general din Ministerul Agriculturii din
    România au vizitat SEDIMA – Franța – cel mai mare Sindicat al mecanizatorilor francezi. Aici am
    cerut ca francezii să aducă mașini și utilaje agricole în România pe care românii să le cumpere în
    rate plătite în 5 ani numai în produse agricole. Tot atunci am vizitat Ministerul Agriculturii din
    Franța și cea mai mare companie franceză OFIVAL – care subvenționează fermierii francezi
    profitabili. Am fost primiți de conducerea creditului mutual agricol francez, pe care l-am invitat în
    România, și care a venit în România. Directorul general executiv Yann Gauthier, directorul general
    adjunct, Rene Airand și directorul cu relațiile externe, Joseph Gaillard, au fost prezenți în zilele de
    28, 29, 30 și 31 iulie în România, ocazie cu care s-au întâlnit cu Ministrul Agriculturii, cu Ministrul
    Comerțului, cu Ministrul Finanțelor, cu guvernatorul Băncii Naționale. Au fost primiți de Vasile
    Lupu, vicepreședintele PNȚCD și vicepreședintele Camerei Deputaților, de față fiind și Ministrul
    Agriculturii Dinu Gavrilescu. Peste tot delegația franceză a rămas plăcut impresionată de impactul
    pozitiv, pe care l-a avut creditul mutual agricol francez în rândul tuturor personalităților române
    contactate. Această delegație trebuia să revină în luna septembrie, ca să discute problemele tehnice
    și practice de începere a acestui nou model de bancă. Poate că atunci vor fi primiți și de Primul
    Ministru și de președintele României. Francezii așteaptă ca organismele românești contactate să
    creeze un grup de experți, care vor lucra direct în septembrie cu specialiștii francezi, urmând ca în
    etapa a 3-a specialiștii români să meargă în Franța să vadă la fața locului cum funcționează acest
    sistem – vechi de 130 de ani.
    În 1997 profesorul Dan Drăghici este invitat în Normandia – Franța de către Societatea
    Agricolă AGRO-FORM, care a realizat cu UE un program finanțat 100% de Franța: ,,1000 de viței
    pentru România”. Atunci s-a reușit înfrățirea regiunii Normandia, cu județul Argeș, numai că
    prefectura Argeș a rămas corigentă; s-a reușit să fie trimiși 42 de tineri români la fermierii francezi
    și la școlile de formare a fermierilor din Franța; s-a pus la punct un program serios pentru
    dezvoltarea turismului rural; am convins un Sindicat forestier din Franța, care s-a angajat că va ajuta
    refacerea pădurilor în România și va trimite 40.000 de arbori și arbuști fructiferi, dar și pentru
    regenerarea pădurilor din România.
    Luni, marți și miercuri 22,23 și 24 septembrie 1997 la Bruxelles a avut loc cea mai mare
    reuniune Europeană, la care au fost invitați reprezentanții celor mai mari Sindicate Agricole din
    Europa, reprezentanții Societății Civile din țările foste comuniste, care vor dezbate problema
    397
    integrării Europene a țărilor foste comuniste, care pășesc hotărâte spre un nou tip de societate –
    bazată pe economia de piață. România a fost reprezentată de profesorul Dan Drăghici președintele
    PROPACT, care a dat răspunsuri clare la patru întrebări, în cadrul celor patru comisii ale
    Conferinței Europene, organizată de Consiliul Economic și Social al Comunității Europene și UE.
    1.Cetățenii țării dumneavoastră sunt capabili să-și exercite dreptul de asociere – exprimânduși
    drepturile politice, economice și sociale și dacă instituțiile, care lucrează efectiv pentru a
    ajuta cetățenii, joacă un rol în luarea acestei decizii?
    2.Piața nu poate funcționa fără o concurență liberă și corectă. Credeți că în țara
    dumneavoastră condițiile permit o competiție liberă între întreprinderi luând în considerare:
    -Poziția dominantă, pe care și-au creeat-o anumite companii privatizate.
    -Nivelul sectorului public și existența unei autorități independente, care să-l monitorizeze.
    -Recurgerea la prețuri de dumping privind exporturile pe piețele Europene ?
    3.Credeți că, aderând la C.E.E, țara dumneavoastră va fi capabilă să se potrivească ușor
    modelului social – economic comunitar, în legislația comunitară și în ceea ce privește
    economia internă și politicile sociale? Sau credeți că nevoile de competitivitate vor ajuta la
    depășirea necesarului de cheltuieli sociale? Este sistemul de relații industriale în așa fel
    stabilit, astfel încât să permită părților să rezolve conflictele de interese prin implicarea în
    negocieri colective.
    4.Pe baza experienței ultimilor ani, mai ales în ceea ce privește mecanismele și obiectivele
    Programului PHARE, ce sugestii aveți asupra posibilităților și procedurilor ?
    Iată numai o parte din răspunsurile date de profesorul Dan Drăghici:
    ,,Agricultura României reprezintă o sursă importantă de venit (peste 20% din PIB) și implică
    peste 30% din populația țării. Asistența UE pentru agricultură în România prin programul
    PHARE a fost de 85.000.000 ECU. Banii au fost dați pentru reforma pământului,
    înregistrarea Fondului Funciar și sistemul informațional al teritoriului, dezvoltarea politicii
    agricole prin integrarea unei strategii pentru agricultura privatizată, îmbunătățirea
    eficacității piețelor agricole, asistență tehnică, financiară și legislativă acordată agricultorilor
    privați (aici PROPACTUL a avut și are rezerve serioase), înființarea unui Fond de Garantare
    a Creditului Rural de 9 milioane ECU (aici sunt mulți comuniști care au deturnat o parte din
    aceste fonduri, pentru că nici un fermier nu a beneficiat de un leu până acum ca să i se
    garanteze credite), înființarea Centrelor de Consultanță în domeniul Fermelor și
    Îndreprinderilor Agricole, asistență tehnică pentru restructurarea și privatizarea serviciilor,
    Romcerealului(aici este aceeași Mărie cu altă pălărie), privatizarea agroindustiilor, a
    complexelor industriale de păsări și porci (pentru care s-au cheltuit sume mai, dar nu s-a
    mișcat nimic – și-au schimbat doar numele – aceeași directori furând serios și nimeni nu-i
    trage la răspundere. În Programul ASAL se punea foarte bine problema privatizării imediate,
    a lichidării acestor găuri negre din agricultura României. Nu suntem de acord cu amânarea
    luării unor măsuri mai radicale față de aceste Complexe, care vor continua să fie surse de
    pagube mari pentru agricultura românească. S-au mai dat bani pentru pregătirea
    managementului pentru agroindustrii – dar și aici se mențin acele structuri centraliste, acele
    concepții comuniste, pentru că sunt aceeași oameni care lucrau și pe vremea lui Ceaușescu.
    Oricum până în 1996 banii PHARE s-au cam cheltuit fără o eficiență prea mare, pentru că au
    fost dirijați de reprezentanții puterii care i-au orientat majoritar spre agricultura de stat –
    devenită privată?! peste noapte. Foarte mulți reprezentanți ai UE la București au lucrat și
    lucrează încă – fiind consiliați de oamenii lui Ion Iliescu – de foștii comuniști – numiți
    specialiști, ca și cum alții nu ar mai exista. Deabia acum la serviciul ,,Extension” de la Ministerul
    Agriculturii a fost numită o personalitate de excepție – domnul director general Bălana,
    care, acest serviciu este în curs de restructurare și de structurare a întregului organism
    național de extensie. Orientarea UE spre ,,Extension” cu precădere este excepțională. Alături
    de ,,Extension” este foarte bine că se vor aloca bani pentru sistemul de prognoză agricolă,
    pentru ferme private optime (dar nu Asociații de tip CAP – care deja au primit mulți bani ca
    să îmbogățească niște foști comuniști din CAP-uri. Pentru că suntem în spațiul European în
    398
    care PROPACTUL a avut multe contacte, nu putem să nu-i amintim pe oamenii de excepție,
    la fel de mari eroi ca și țăranii din România, care au luptat să facă cunoscut acest Sindicat în
    lumea occidentală: Radu Roșeanu din Germania, Carmen Sabău din USA, Traian Lalescu din
    Pittsburg – USA, Jimmy Crăciun din USA, doamna Laura Riga din Canada, Dan Popescu din
    Danemarca, Nicolae Rațiu din Anglia, doctorița Predeleanu din Franța, doamna Felicia
    Călugăru din Australia, domnul Marcel Meltz din Elveția, domnul Ion Varlam din Franța,
    doamna Holfssmit Liliana din Olanda, familia Klekner din USA, Popovici Peter din
    Germania, doamna Simionescu Esmeralda din Germania, domnul Tonner Maxim Maximilian
    din Israel, domnul Tomescu Florin din Elveția, doamna Budiși din Elveția, domnul Ion Ganea
    din Elveția.
    Zilierii satului și bătrânii satului nu sunt apărați în România de nici
    o lege, sunt batjocoriți și își așteaptă cu îngrijorare fiecare zi de mâine
    Emil Constantinescu, președintele României, patriarhul României – Teoctist și Papa Ioan Paul al
    II-lea, cu prilejul sfințirii locului de amplasare al Catedralei Patriarhale a României
    399
    Nicolae Noica, cel mai
    bun ministru al dezvoltării
    după 1989
    Un impact deosebit l-au avut întâlnirile profesorului Dan Drăghici cu românii din Diaspora
    Românească. De fiecare dată, atât în Franța, cât și în Germania, în Belgia, în Elveția, în Italia, în
    Spania, profesorul Dan Drăghici le-a prezentat proprietarilor prezenți următorul material:
    ,,PROPACTUL – Sindicatul Național al Țăranilor și al Proprietarilor Români de Pretutindeni
    se luptă de 25 de ani pentru ,,restituțio in integrum” a tuturor proprietăților furate de
    comuniști în anii 1947 – 1990 și după 1990 (terenuri agricole, păduri, case, aur, alte bunuri
    mobile și imobile). Legile Fondului Funciar, Legile Caselor Naționalizate au fost și au rămas
    legi de expropriere. Ceea ce au făcut criminalii comuniști ai lui Dej și ai lui Ceaușescu, au
    continuat după 1990 criminalii comuniști ai lui Ion Iliescu, Petre Roman și Traian Băsescu.
    Legea 15/1990, Legea 18/1991, Legea 169, Legea 1/2000, Legea 10, Legea 247/2005, mai nou
    Legile 165/2013 și 368/2013 modificate prin alte cinci legi și prin nouă OUG-euri n-au făcut
    400
    altceva decât să continue furtul ,,legal” al terenurilor agricole, pădurilor, caselor, conacelor,
    luciurilor de apă, pășiunilor alpine, islazurilor, etc. Peste trei milioane ha de terenuri agricole
    au fost vândute unor mafioți din țară dar, mai ales, din străinătate, după ce aceste suprafețe
    le-au fost luate abuziv prin legi criminale proprietarilor legitimi. Nici un președinte de țară,
    nici un prim-ministru, nici un Parlament al României nu au luat nici o masură, nici nu s-au
    sesizat în vreun fel. Toți fără excepție sunt niște oameni neoameni, care trebuiesc condamnați
    pentru trădare de țară, pentru subminarea economiei naționale. În 2004 securiștii și
    comuniștii lui Ion Iliescu, Adrian Năstase și apoi Traian Băsescu au pornit ofensiva dură,
    extrem de dură împotriva PROPACTULUI – singurul Sindicat declarat anti-comunist care a
    luptat în toată țara, în toată Europa pentru restituirea integrală a tuturor proprietăților
    furate românilor de pretutindeni. Ne-au dat foc la sediile centrale din Pitești și București, neau
    bătut oamenii, i-au amenințat cu pușcăria, pe mulți chiar i-au arestat, iar președintelui
    PROPACT i-au fost organizate șașe atentate la propria viață; miliția, procuratura și justiția
    comuniste au pornit în 2001 – 2002 cea mai perfidă acțiune juridică prin care PROPACTUL
    era pur și simplu scos abuziv în afara legii, creându-se alte două PROPACTURI – conduse de
    doi securiști acoperiți. De atunci PROPACTUL a început să moară. Foarte mulți membi
    PROPACT nu mai știau cui să se adreseze; toate ziarele, radiourile, televiziunile aservite
    comuniștilor nu au mai scris un rând despre PROPACT; structurile europene, precum
    Comunitatea Europeană, Consiliul Economic și Social au fost dezinformate și PROPACTUL
    nu a mai fost invitat la nici o reuniune CES. S-a așternut liniștea totală în toată țara, pentru
    că nimeni nu a mai făcut nici un meeting, nimeni nu a mai protestat la prefecturi, la Guvern,
    pentru furtul masiv și fără jenă al proprietăților românilor. Comuniștii și-au asigurat liniștea
    totală. Toți reprezentanții PROPACT, trimiși în Comisiile Județene de Fond Funciar în 2005 –
    2006 au fost îndepărtați, prefecții comuniști numind mafioți în aceste comisii, pe care să-i
    manipuleze cum vor ei. În 2006 PROPACTUL – care deabia mai exista, a dat în judecată toate
    Primăriile și toate Prefecturile din România pentru constituirea ilegală a Comisiilor Locale de
    Fond Funciar și a Comisiilor Județene de Fond Funciar. Legea 247/2005 scria clar că în
    Comisiile acestea proprietarii sunt aceia care-și desemnează ei, în adunări generale ale lor pe
    cei 2 – 4 reprezentanți ai lor în Comisiile Locale, iar în Comisiile Județene numai structurile
    naționale (Asociații, Sindicate) au dreptul să numească reprezentanții proprietarilor de
    terenuri agricole, de păduri și pe cei ai administratorilor de păduri în Comisiile Județene de
    Fond Funciar. Comuniștii din toată țara, din toate prefecturile și-au numit ei în aceste Comisii
    oamenii lor, ca să poată fura în voie acele milioane de hectare de terenuri agricole și de păduri
    – care nu mai sunt ale României – ale românilor!!! Sunt peste zece ani de când PROPACTUL
    nu a mai fost invitat de nimeni nicăieri: nici la Guvern, nici la TVR, nici la Parlament, nici la
    Ministerul Agriculturii, nici la Sediile Ambasadelor, așa cum se întâmpla în anii 1993 – 2000.
    Nimeni nu a luat în seamă, nimeni nu s-a sesizat pentru genocidul fără istoric din rândurile
    țăranilor și proprietarilor români în perioada 1990 – 2018: peste 35.000 de morți și schilodiți
    în conflicte violente pentru restituirea proprietăților, peste 2.000.000 de procese Civile pentru
    reconstituirea și restituirea proprietăților furate – în care proprietarii și țăranii au cheltuit din
    1991 până atăzi mii de miliarde de lei – aceste cheltuieli făcându-i și mai săraci; în marea lor
    majoritate aceste cheltuieli au fost făcute degeaba pentru că judecătorii comuniști nu le-au
    dat dreptate, iar când le-au dat dreptate, având hotărâri judecătorești definitive, irevocabile și
    executorii – nimeni nu le-a pus în aplicare. Aceste sute de mii de hotărâri judecătorești zac în
    primării, zac în ,,cutiile cu zeste” ale acestor oameni năpăstuiți, batjocoriți, omorâți cu zile...
    De câțiva ani, din 2013 activează alte două legi criminale: Legea 165/2013, făcută zob la șapte
    luni de Legea 368/2013, care și ea este făcută flenderițe de alte legi la fel de proaste. Toate
    aceste legi au darul să inventarieze ce mai este de furat de acești comuniști. Comisiile Locale
    de Fond Funciar și Comisiile Județene de Fond Funciar constituite ilegal în 2005 – 2006 nu
    mai activează din 2013, nu se mai scriu Titlurile de Proprietate; s-au făcut alte comisii
    comuniste – care decid peste vechile comisii, se fac cadastre peste cadastre, se plătesc sume
    foarte mari de bani de către primării pentru efectuarea Planurilor Parcelare după bunul plac
    401
    al primarilor comuniști. Într-un cuvânt avem în România un dezmâț ordinar. Au început deja
    procesele împotriva primarilor hoți, împotriva Comisiilor Locale de Fond Funciar împotriva
    Comisiilor Județene de Fond Funciar, pentru spețe juridice reclamate de PROPACT în anii
    2005 – 2006. Nu ne facem nici o speranță pentru că securiștii comuniști știu foarte bine să se
    apere unii pe alții. Știu foarte bine că nimeni nu va publica materialul acesta în această
    Românie comunistă. A murit ziarul ,,România Liberă”, condus de Mihai Petre Băcanu, au
    murit oameni adevărați precum doamna Bratu, domnul Constantin Martiniuc de la TVR,
    care aveau în ei un patriotism luminat. Speranța noastră rămâne la Ambasadele țărilor
    civilizate, care vor duce acest mesaj în țările lor și mesajul va fi citit și de Românii noștri
    stabiliți acolo. Noi recunoaștem cu durere că nu mai avem nici un fel de forță, nici chiar forța
    de a critica, de a înjura. Pe 9 mai 2018 vom sărbători într-un spațiu foarte modest 25 de ani de
    existență a PROPACT în România. Am fost asigurați că se va subvenționa apariția cărții
    ,,PROPACT – Miracolul Țărănimii Române” și se va pune o placă de marmură pe zidul
    Căminului Cultural Căteasca, unde în ziua de 9 mai 1993 s-a constituit pentru prima dată în
    istoria românilor Sindicatul Național al Țăranilor și al Tuturor Proprietarilor Români de
    Pretutindeni – PROPACT. Păcat că românii au lăsat să moară acest miracol (cuvântul îi
    aparține seniorului Corneliu Coposu în 1994).
    402
    403
    404
    405
    406
    407
    408
    409
    410
    411
    412
    413
    414
    415
    416
    417
    418
    419
    420
    421
    422
    423
    424
    425
    426
    427
    428
    429
    430
    431
    432
    433
    434
    435
    436
    437
    438
    439
    440
    441
    442
    443
    444
    445
    446
    447
    448
    449
    PROPACTUL este singurul Sindicat Național al Țăranilor și
    Proprietarilor Români de Pretutindeni care s-a constituit juridic în stil
    occidental
    Am stat mult și m-am gândit dacă este cazul să prezint constituirea juridică a acestui
    Sindicat și am ajuns la concluzia că chiar se impune o prezentare amănunțită. Vrem să se știe că
    acest Sindicat este unic prin însuși modul său de constituire juridică, că toate structurile județene
    comunale și sătești erau concepute a fi constituite juridic ca niște structuri independente. În plus
    Sindicatul a cunoscut o adevărată cabală juridică, ceea ce nu s-a mai întâmplat nici în România și
    nici în alte țări. De aceea supunem atenției organelor juridice interne și internaționale, pentru a
    vedea la ce s-au pretat judecătorii comuniști în anii 2001 – 2010, ani în care PROPACTUL a fost
    distrus juridic.
    Prima Sentință Civilă care a stabilit definitiv și irevocabil constituirea juridică la nivel
    național a primului Sindicat Național al Țăranilor și Proprietarilor Români de pretutindeni, o
    noutate absolută în istoria neamului românesc, a fost Sentința Civilă nr 33/1993 – Dosar Civil nr
    32PJ/17 mai 1993 – Judecătoria Pitești Argeș. Sediul central a fost la Pitești – strada Calea
    Bascovului, bloc B1, apartament 37, întemeiată pe Dispozițiile Legii 54/1991 – Legea Sindicatelor.
    În urma Conferințelor Județene de constituire a Filialelor Județene PROPACT și pentru
    alegerea statutară a conducerilor Filialelor Județene – s-a hotărât ca aceste conduceri județene – în
    baza Sentinței-Mamă nr 33/1993, să înregistreze la judecătoriile municipiilor reședințe de județe –
    filialele județene PROPACT, filialele orășenești, filialele comunale și sătești. Deși s-au depus toate
    documentele cerute de lege ale constituirii statutare a fiecărei filiale județene, la unele judecătorii nu
    s-au luat în considerație documentele depuse. Doar în câteva județe s-au acordat personalități
    juridice și ne-am pus întrebarea dacă în aceste județe s-a putut obține personalitatea juridică, de ce
    în alte județe nu s-a putut. PROPACTUL nu a avut juriști plătiți, nu a avut juriști în județe, nu
    puteam să le cerem celor trei avocați prezenți permanent în sediul din București să se ocupe și de
    această problemă, să se deplaseze în toate județele, unde nu se reușise căpătarea personalității
    juridice de către filialele județene respective. Iată județele unde filialele județene aveau personalitate
    juridică:
    Filiala Județeană PROPACT Alba capătă personalitate juridică conform Sentinței Civile nr
    296/1994 – Dosarul Civil nr 1312/1994 – prin președintele filialei – inginerul Leahu Groza Titus.
    Sediul filialei era în strada Zorilor 26 Alba Iulia. Sentința este definitivă și executorie.
    Filiala Municipiului București PROPACT a căpătat personalitate juridică conform Sentinței
    Civile nr 225 din 30/11 1993 – Dosar Civil 181PJ/1993, Judecătoria Sectorului 1 București.
    Documentele au fost depuse de profesorul Dan Drăghici, președintele PROPACT. Sediul filialei
    București era în strada General Praporgescu nr 18 – Sector 2 București. Și aici și la Alba Iulia
    PROPACTUL (Filialele Județene) au fost înregistrate ca Asociații – conform legii 21/1924. Pentru
    noi este bizar acest lucru, pentru că Sentința-Mamă arată clar că Sindicatul PROPACT a fost
    înregistrat pe legea Sindicatelor.
    Prin Încheierea din 23 noiembrie 1993 a Judecătoriei Brașov în Dosarul Civil 14922/1993 se
    acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT Brașov – pe Legea 54/1991. Deci aici s-a
    putut acorda personalitate juridică pe Legea 54/1991.
    Prin Sentința Civilă 7971 din 30/09/1993 în Dosarul Civil nr 1331/1993 de la Judecătoria
    Brăila, prin domnul Perianu Marin – primul președinte al PROPACT Brăila – s-a obținut
    personalitate juridică pe Legea 21/1924 – definitivă prin nerecurare.
    Judecătoria Botoșani în Ședința Camerei de Consiliu din 18 noiembrie 1993 – Dosar Civil nr
    337/1993, prin domnul Longhin Constantin – împuternicitul special de membrii fondatori ai Filialei
    Județene acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT Botoșani în baza Legii 21/1924 –
    sediul fiind la Botoșani în strada Calea Națională nr 454.
    Judecătoria Târgoviște prin Hotărârea nr 30 din 24 septembrie 1993 – în Dosarul Civil nr
    30PJ/1993 – acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT Dâmbovița. Reprezentantul
    450
    PROPACT în instanță a fost profesorul Dan Drăghici – președintele PROPACT. Filiala a căpătat
    personalitate juridică îndeplinindu-se cerințele prevăzute de Articolul 32 din Legea 31/1954;
    Articolul 84 și următoarele din Legea 21/1924 și Articolul 4 și 15 din Legea 54/1951. Filiala are
    sediul în Târgoviște, Bulevardul Tudor Vladimirescu nr 3, etaj 3, bloc ACRIL. Sentința este
    definitivă și irevocabilă.
    La Dolj a fost prima izbucnire a securiștilor. De la constituirea nucleului de fondatori ai
    Filialei Județene s-au desprins două grupări: gruparea domnilor Chiurtu Constantin și Ilie Bălan și
    gruparea profesorului Ionescu Marian și Vasilescu Dorin. Prin Sentința Civilă 41 din 31 martie 1994
    – Dosar Civil nr 41 din 31/03/1994, gruparea Chiurtu Constantin, care făcuse peste 40 de filiale
    locale, cu peste 1500 de membri, obține această Sentință și, ca atare, obține personalitate juridică
    pentru Filiala Județeană PROPACT Dolj pe Legea 21/1924. Sediul Filialei era în Craiova – strada
    Câmpia Islaz nr 23. Gruparea Ionescu Marian – care avea să se implice în distrugerea juridică a
    PROPACTULUI – alături de Iurașcu Adrian Ștefan – distruge juridic însăși filiala PROPACT Dolj.
    Prin Decizia Civilă nr 1PJ din 1 iulie 1994, Dosar nr 2PJ/1994 – acest grup dubios – care avea alt
    sediu în Craiova în strada Romain Roland nr 4A – desfințează Sentința Civilă 41 din 31/03/1994 și
    în felul acesta Filiala Județeană PROPACT Dolj nu mai are nici un fel de sentință judecătorească.
    Judecătoria Baia Mare dă Sentința Civilă nr 81 din 11 noiembrie 1993 în Dosarul Civil nr
    81PJ/1993, prin care acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT Maramureș.
    Împuternicitul PROPACT în instanță a fost domnul Morariu Iuliu – președintele PROPACT
    Maramureș. Filiala a fost înregistrată în baza Legii 54/1991 (deci și aici s-a putut să se respecte
    Sentința-Mamă) și are sediul în Baia Mare, strada Gheorghe Șincai nr 46/etaj 1 camera 225 la
    Prefectura Județului Maramureș. Judecătoria Ploiești a emis Sentința Civilă nr 69 din 1 octombrie
    1993 – Dosar Civil nr 49PJ/1993, prin care se acordă personalitate juridică filialei județene
    PROPACT Prahova. Reprezentantul în instanță a fost profesorul Dan Drăghici – președintele
    PROPACT. Sentința este defintivă.
    Judecătoria Sibiu a emis Sentința Civilă nr 7990 din 25 noiembrie 1993 – Dosar Civil nr
    8550PJ/1993, prin care a acordat personalitate juridică Filialei Județene PROPACT Sibiu pe Legea
    54/1991. Împuternicitul special a fost domnul Lucațiu Gheorghe – președintele Filialei Județene
    PROPACT Sibiu – sediul filialei fiind în strada Catina 2A Sibiu, județul Sibiu.
    Judecătoria Suceava a dat Sentința Civilă din 16 decembrie 1993 în Dosarul Civil nr
    15067PJ/1993 pentru acordarea personalității juridice a Filialei Județene PROPACT Suceava.
    Filiala a căpătat personalitate juridică pe Legea 54/1991 – împuternicit special fiind domnul Semian
    Gheorghe, președintele Filialei Județene PROPACT Suceava. Sentința este definitivă prin
    nerecurare.
    Judecătoria Alexandria a dat Sentința Civilă nr 3890 din 22 septembrie 1993 în Dosarul
    Civil nr 4361PJ/1993 – prin care s-a acordat personalitate juridică Filialei Județene PROPACT
    Teleorman. Împuternicitul special în instanță a fost profesorul Dan Drăghici – președintele
    PROPACT. Filiala Teleorman a fost înființată în baza Legii 54/1991. Sentința este definitivă și
    irevocabilă. Păcat că numai în aceste județe Filialele Județene PROPACT au căpătat personalitate
    juridică în anii 1993 – 1994. Până în anul 2000 – 2001 lucrurile au decurs normal în PROPACT. În
    perioada 2001 – 2002 încep acțiunile diversioniste, securistice ale lui Iurașcu Adrian Ștefan, ales
    vicepreședinte PROPACT în cadrul celui de-al doilea Congres Național PROPACT. Vlad Vlad –
    care fusese ales secretar general de cele trei Congrese Naționale din 1994, 1998 și 2002, care stătea
    zi de zi la Sediul PROPACT din București – mai întâi în strada General Praporgescu nr 18, sector 2
    și apoi în Bulevardul Carol I nr 17, etaj 3, sector 2 – nu s-a mulțumit cu funcția de secretar general;
    voia neapărat să fie președintele PROPACT, dar fără să candideze – cum era normal în cadrul celor
    trei Congrese Naționale. Vlad Vlad a procedat exact în stilul lui Iurașcu. A convocat o Conferință
    Națională de capul lui – unde s-au prezentat 19 indivizi din București (culmea și la Conferința
    organizată ilegal de Iurașcu s-au prezentat tot 19 indivizi), a modificat actul constitutiv al filialei
    PROPACT București, a înregistrat la judecătoria sectorului 2 București actele acestei Conferințe
    ilegale, hilare – modificând și denumirea Asociației Naționale a Proprietarilor de Teren și
    Acționarilor din Agricultură PROPACT – în ,,Sindicatul Național al Țărănimii Române, al
    451
    Proprietarilor de Pământ, de păduri, de case și al Acționarilor din Agricultură – modificând și
    statutul.” Practic a creeat un alt PROPACT – așa cum făcuse Iurașcu în 2001 – 2002. Obține
    Sentința Civilă nr 8 din 4/02/2004 în Dosarul Civil 12PJ/2004, judecătoria sector 2 București. Tot
    Vlad Vlad obține Sentința Civilă nr 31/ 2-10-2002 în Dosarul Civil 197/PJ/2002. Acum reușise să
    obțină încadrarea Asociației PROPACT în prevederile Legii 54/1991 și mai obține ceva: excluderea
    unui membru PROPACT, în persoana lui Iurașcu Adrian Ștefan. Sentința este definitivă prin
    nerecurare din 22/10 2002. Atenție! La Conferința Municipală PROPACT din 2001 Iurașcu Adrian
    Ștefan fusese exclus din PROPACT și nu a făcut nici un fel de demers statutar să se reînscrie în
    PROPACT. Cum a fost posibil ca acest individ – care nu mai era nici membru PROPACT, să
    convoace în numele PROPACT o Conferință Națională PROPACT în luna ianuarie 2002 ? O sa
    vedeți ce nenorociri juridice au urmat...
    Cea mai sinistră chestiune juridică este aceea că în data de 25/11/2005 judecătorul Liliana Niculescu
    de la Judecătoria Sector 2 București dă un Certificat Juridic cu următorul conținut:
    ,,Prin prezentul Certificat se certifică de către această instanță, faptul că în Registrul Special
    al Sindicatelor aflat la grefa Judecătoriei Sectorului 2 figurează înregistrată sub numărul 9
    din data de 8/01/2001 Asociația Națională a Proprietarilor de Teren și a Acționarilor din
    Agricultură PROPACT, întemeiul Sentinței Civile 31 din data de 2/10/2002, pronunțată în
    dosarul nr 197PJ/2002. Întemeiul Sentinței Civile nr8 din data de 1/02/2004 pronunțată în
    Dosarul nr 12PJ/2004 a fost înscrisă în Registrul Special modificarea denumirii petentei ca
    fiind: PROPACT – Sindicatul Național al țărănimii române, al Proprietarilor de Pământ, de
    Păduri, de Case și a Acționarilor, precum și adoptarea noului statut. Ulterior prin Decizia
    Civilă 1027R din data de 17/11/2004 – pronunțată în Dosarul 1695/2004 al Tribunalului
    București – secția a 4-a Civilă, a fost admis Recursul împotriva Sentinței Civile nr 8 din data
    de 4/02/2004 care a fost modificată în tot, în sensul respingerii cereri de înscriere a
    modificărilor, ca neîntemeiată. În Registrul Sepecial a fost înscrisă mențiunea privind
    desfințarea Sentinței Civile nr 8 din data de 4/02/2004, pronunțată de Judecătoria Sector 2.”
    Menționăm că acest certificat a fost eliberat la cererea petentei Sindicatului Național al
    Țărănimii Române PROPACT, prin avocatul Vlad Lupașcu, omul lui Iurașcu Adrian Ștefan.
    S-a anulat taxa de timbru de 1 Ron și timbrul judiciar în valoare de 1500 Roni. Iată cum
    PROPACTUL securistului Iurașcu Adrian Ștefan – exclus din PROPACT!!!, desființează
    PROPACTUL celuilalt securist Vlad Vlad – cel care l-a exclus din PROPACT pe Iurașcu,
    excludere care fusese făcută statutar de Consiliul Național PROPACT în 2001. O asemenea
    batjocură juridică, numai într-o țară comunistă cum a fost și este România, se putea întâmpla.
    Judecătoria Pitești înainte de a înregistra documentele Congresului al treilea din 2002, ținut la
    Pitești, nu a putut prezenta în Dosarul special al PROPACT, nici documentele Congresului 1 și nici
    documentele Congresului al II-lea. Trebuia să ne pună pe gânduri acest lucru. Practic în 2002
    PROPACTUL a rămas doar cu Sentință Civilă 33 din 1993. Pentru noi rămâne fundamental un
    lucru. Acest securist acoperit Iurașcu Adrian Ștefan a fost exclus de Consiliul Național PROPACT, a
    fost exclus de Conferința Municipală București, excludere consemnată într-o Sentință
    Judecătorească, a fost exclus de Filiala Județeană PROPACT Iași, excludere de asemenea
    consemnată într-o Sentință Judecătorească de la Iași. Au fost deci trei excluderi, care nu au fost
    niciodată luate în considerație de judecătorii, care au judecat în mai multe instanțe situația aceasta.
    Strigător la cer este faptul că acest individ și-a permis și a reușit să convoace în nume personal o
    Conferință Națională a PROPACTULUI, la care au participat 19 indivizi adunați de pe stradă,
    câțiva aduși de la Iași, unde individul avea proprietăți foarte mari; la această conferință a
    contrafăcut împreună cu avocatul Vlad Lupașcu, nepotul procurorului general al României – Dan
    Lupașcu!?, toate documentele acestei făcături ordinare; conferința s-a ținut duminică 19/01/2002,
    iar joi 23/01/2002 au fost înregistrate la judecătoria Pitești prin avocații Vlad Lupașcu și Carmen
    Păștin din București. Actele, pe care acești avocați le-au prezentat judecătorului de serviciu, nimeni
    altul decât vicepreședintele Judecătoriei Pitești – Tomescu, sunt de toată jena. Nici cel mai prost
    judecător nu ar fi înregistrat aceste acte contrafăcute. Dar nu numai că le-au înregistrat, luni –
    28/01/2002 (nu trecuse decât o zi lucrătoare de la înregistrarea actelor) aceste acte au fost judecate
    452
    în regim de maximă urgență de judecătoarea Păștin Nicoleta, nimeni alta decât cumnata avocatei
    Carmen Păștin. În ce țară trăim! În aceeași zi judecătoarea a emis Încheierea care a fost scrisă după
    dictarea avocatului Vlad Lupașcu. Prin Încheierea din 28/01/2002 s-a distrus practic, juridic
    Sindicatul PROPACT. Acest derbedeu s-a autopropus președintele PROPACT, a schimbat statutul, a
    schimbat sediul PROPACT, ducându-l la el acasă în strada Turnu Eiffel, nr 33, sector 2 București.
    Nimeni din conducerea națională PROPACT nu a știut ce s-a întâmplat în ziua de 28/01/2002.
    Foarte interesant că exact cu o zi înainte avusese loc la Centru Militar Pitești cel de-al treilea
    Congres Național PROPACT, la care participaseră peste 600 de delegați din toate județele țării și
    care alesese statutar, noua conducere națională a PROPACT. Acest Congres s-a ținut practic
    degeaba, pentru că securiștii reușiseră împreună cu judecătorii comuniști să creeze o altă realitate
    juridică în PROPACT. Am încercat să contracarăm această făcătură juridică nesimțită. Am apelat la
    unul dintre cei mai mari avocați din Pitești care ne-a sprijinit să facem un apel. Vom da publicității
    acest apel, din care oricine poate să vadă de ce au fost în stare securiștii:
    Avocatul Titică Predescu, prietenul Judecătoria Pitești Argeș
    PROPACT, membru PROPACT, cel care
    face acest apel către judecătorii securiști din
    Pitești Argeș, fără nici un rezultat
    Domnule Președinte,
    Dosar nr 3242/2002.
    Subscrisul, Sindicatul Național al Țărănimii Române PROPACT cu Sediul în Pitești, strada
    Victoriei nr 55, reprezentat prin președintele Dan Drăghici, cu domiciliul în comuna Căteasca,
    județul Argeș, în termen legal declarăm APEL împotriva Sentinței Civile nr 2965 din 15
    aprilie 2002 pronunțată de judecătoria Pitești în Dosar nr 3242/ 2002 prin care s-a respins
    contestația noastră, făcută împotriva Încheierii din 28/01/2002 dată de judecătoria Pitești în
    Dosarul nr 32PJ/1993 al Judecătoriei Pitești având ca intimat așa numitul Sindicat Național al
    Țărănimii Române – Asociația Națională a Proprietarilor de Pământ și a Acționarilor din
    Agricultură PROPACT, cu sediul în București, strada Turnul Eiffel nr 33, sector 2,
    reprezentat prin avocat Vlad Lupașcu. Motivele Apelului sunt următoarele:
    1.Scurt istoric. Sindicatul Național al Țărănimii Române PROPACT a luat ființă în anul 1993,
    luna mai, impus de necesitatea întrajutorării țărănimii în procesul de reconstituire a dreptului
    de proprietate, expropriată de comuniști – și în ajutorarea acestora în vederea exploatării în
    continuare a proprietăților lor agricole. Întrucât asocierea în Sindicat a pornit de la inițiativă
    profesorului Dan Drăghici și a unor agricultori argeșeni din comuna Căteasca, Sindicatul a
    fost înregistrat la Judecătoria Pitești (dosar nr 32PJ/1993) și s-au înființat filiale în toate
    județele României, fiecare din acestea având în subordinea lor filiale orășenești, comunale și
    sătești. Activitatea Sindicatului s-a desfășurat normal până în anul 2001, când datorită unor
    abateri grave, săvârșite de vicepreședintele Sindicatului, Consiliul Național – organul de
    conducere la nivel național al Sindicatului a luat măsura destituirii din funcție a
    vicepreședintelui Iurașcu Adrian Ștefan, precum și a conducerii filialei județene PROPACT
    Iași și a secretarei filialei județene PROPACT Suceava, tot pentru abateri grave. La ședința
    din iunie 2001, când s-au luat aceste măsuri, s-a publicat un comunicat prin care s-a adus la
    453
    cunoștința tuturor filialelor județene măsurile luate. Cei sancționați în cursul aceluiași an au
    fost excluși din Sindicat de către Conferințele Județene. Cu toate că cei excluși nu mai aveau
    calitatea de membri sau de conducători în Sindicatul PROPACT, în mod ilegal au continuat
    să-și atribuie singuri astfel de calități, ba mai mult s-au erijat în împuterniciți să convoace o
    așazisă Conferință Extraordinară a Sindicatului și la data de 19 ianuarie 2002 s-au auto ales
    drept conducători ai Sindicatului, deși așa numita convocare era ilegală și mai mult nu s-a
    întrunit în fapt un număr de membri, care să poată lua vreo hotărâre. Întru-cât se pornise pe
    panta unor ilegalități, cei care au fabricat Conferința Extraordinară din 19 ianuarie 2001 s-au
    socotit ei înșiși reprezentanții Sindicatului și substituindu-se ilegal electoratului sindical au
    creat o altă organizație, cu alt statut și alte organe de conducere, pe care, tot ilegal, au
    înregistrat-o la judecătoria Pitești, la Dosarul Civil nr 32PJ/1993. Împotriva acestei
    operațiuni, care încalcă indubitabil cel mai flagrant legile țării și voința membrilor
    PROPACT am formulat contestație, pe care Judecătoria Pitești ne-a respins-o, motivând că
    aceasta nu se încadrează în dispozițiile articolului 317 și 318 din Codul de Procedură Civilă și
    întrucât exista calea recursului, contestația apare ca inadmisibilă. Hotărârea pronunțată în
    cauză este nelegală și netemeinică, întru-cât sunt încălcate dispozițiile legale care
    reglementează calea de atac îndreptată împotriva Încheierilor date de Instanță în legătură cu
    înscrierile înregistrare la Dosarul Civil al unor Asociații profesionale. Este cert că plângerea
    noastră a fost intitulată ,,contestație în anulare”, în cuprinsul căreia făceam susținerea că la
    Dosarul Sindicatului PROPACT s-au înregistrat formalitățile ilegale făcute de un grup de
    nemulțumiți, care fuseseră excluși din Sindicat dinainte de 2001. Cererea noastră privea deci
    legalitatea actelor care s-au înscris și pe care judecătorul la data înscrierii nu le putuse
    verifica în fond, întrucât nu avea această cădere. Cum noi invocam falsitatea actelor
    respective și ceream Instanței – aducând și probe – să se pronunțe asupra legalității și
    temeiniciei acestora, contestația făcută de noi nu era o contestație în anulare, prevăzută de
    articolele 317 și 318 cod Procedură, Civilă ci o contestare a nulității absolute a acestor acte...
    Nu are sens să continuăm cele opt pagini ale contestației noastre, petru că cei care vor citi în
    dosarul nr 32/42/2002 această contestație își vor da seama că au în fața lor o făcătură ordinară
    juridică, făcută de doi avocați incorecți, dar mai ales de o judecătoare comunistă.
    În data de 30/11/2002 organizăm o Conferință Națională Extraordinară, la care participă iarăși sute
    de delegați. Depunem la Judecătoria Pitești documentele Conferinței. Instanța a admis cererea prin
    Sentința Civilă nr 1 din 20/01/2003 în Dosarul 32/PJ/1993. Reușisem să aducem PROPACTUL la
    normalitate. N-a fost să fie așa, pentru că securistul acoperit Iurașcu Adrian Ștefan din București, cu
    avocatul său Vlad Lupașcu au făcut recurs și prin Decizia Civilă nr 1070R din 31 octombrie 2003
    Tribunalul Argeș le admite recursul împotriva Sentinței 1 din 20/01/2003. Iată că acum erau deja
    două PROPACTURI, cu doi președinți. Nu ne-am lăsat intimidați și pe 20/01/2004 am organizat o
    altă Conferința Națională Extraordinară, când am aprobat aceleași documente. Acum judecătoarea
    Popescu Livia a cerut să fie atașate dosarului 5/PJ/2004 toate hotărârârile judecătorești, inclusiv
    Încheierea din 28/01/2002. Pentru că profesorul Drăghici, adevăratul președinte al PROPACT,
    împreună cu alți membri ai conducerii naționale PROPACT, fusesem excluși în 2002, instanța ne-a
    respins cererea. Noi am făcut recurs și Tribunalul Argeș prin Decizia 17/R din 1 ianuarie 2005 ne
    respinge recursul – Dosar Civil 1987/CV/2004.
    ,,Domnii procurori și judecători ar trebui să citească cu atenție și să-și însușească principiile
    creștin democrației, pentru că ei sunt primii chemați să împartă dreptatea, iar dreptatea este un dar
    sfânt de la Dumnezeu, pe care nimeni nu are dreptul să o calce în picioare”
    Dan Drăghici, președintele PROPACT
    Profesorul Dan Drăghici, înfrânt de justiția incorectă din județul Argeș și din întreaga
    Românie, a știut întotdeauna să se refugieze în mijlocul eroilor săi naționali, țăranii,
    proprietarii români de pretutindeni.
    454
    455
    Văzând că nu avem nici o șansă, am hotărât toate filialele județene să nu abandonăm lupta.
    Am convocat un alt Congres Național pe 10 iunie 2005. Membrii fondatori PROPACT – împreună
    cu reprezentanții PROPACT județeni – aleși în Conferințele Județene PROPACT din 1993 – 1994,
    din 1998 și 2002 am hotărât modificare denumirii inițiale din ,,Asociația Națională a Proprietarilor
    și Acționarilor din Agricultură PROPACT” în ,,Asociația Națională a Proprietarilor de Pământ, de
    Păduri, de Case și alte bunuri mobile și imobile, a Țăranilor din România – Sindicatul Național al
    Țăranilor și al Proprietarilor Români din România – PROPACT – 2005”. La acest Congres am
    explicat consecințele nefaste ale Încheierii din 28/01/2002 de la judecătoria Pitești și Sentinței nr 8
    din 2004 a judecătoriei sectorului 2 București, prin care s-au creat două PROPACTURI – cu doi
    președinți (Iurașcu Adrian Ștefan și Vlad Vlad), ambii ajunși președinți ilegal, prin inducerea în
    eroare a instanțelor judecătorești. S-a hotărât în 2005 schimbarea Statutului PROPACT din 1993,
    dar și a Statutelor dezbătute și votate în Congresele Naționale din 1998 și 2002. Alegerea noilor
    organe de conducere la nivel național ale PROPACT 2005, toate documentele Congresului au fost
    autentificate la notariat și înscrise la judecătoria Pitești. În data de 15 septembrie 2005, prin Sentința
    Civilă 3540/PJ/2005, în Dosarul Civil 7238/PJ/2005 se admite cererea și sentința devile definitivă și
    irevocabilă pe 5 decembrie 2005. Foarte interesant! La fel ca în anul 1993 și în 1994, imediat
    conducerile filialelor județene PROPACT – multe cu personaliate juridică – conform Sentințelor
    judecătorești amintite în paginile anterioare, au depus eforturi mari și imediate și au încris la
    judecătoriile municipiilor reședință de județ cererile Conferințelor Județene PROPACT – 2005. Iată
    rezultate:
    Prin Decizia Civilă 1132R a Tribunalului Argeș în Dosarul 6858/109/2006 nu se acordă
    personalitate juridică filialei Argeș PROPACT 2005. Era și normal pentru că din 2002
    PROPACTUL se judecă lunar, atât la judecătoria Pitești, cât și la Tribunalul Argeș. Motivarea
    respingerii: ,,Nu există temei legal pentru acordarea personalității juridice unei filiale a unui
    Sindicat, deja constituit și cu personalitate juridică. Veți vedea că nu aceeași părere au și celelalte
    judecătorii din țară, și nu sunt puține.
    Prin Sentința Civilă 2737/2006 din 8 mai 2006 în Dosarul Civil 992/2006 se admite cererea
    și acordă personalitate juridică filialei județene PROPACT – 2005 Alba – definitivă și executorie.
    La București este ceva cu care te crucești. Noi am dorit ca fiecare sector al municipiului București
    să poată avea câte o filială PROPACT 2005 a sa. Nu a fost posibil și ne-ar lua mult timp și spațiu să
    invocăm: Încheierea din 31 martie 2006 în Dosarul Civil 3745/299/2006 – judecătoria
    Sectorului 1 București; Sentința Civilă nr 6/S din 24/03/2006 – Dosar 3821/301/2006 –
    judecătoria Sector 3 București; Sentința Civilă 21/S din 29/09/2006, Dosar 15062/301/2006
    judecătoria Sectorului 3 București; Sentința Civilă nr 11 din 22/03/2006, Dosar 2860/4/2006
    judecătoria Sector 4 București; Sentința Civilă 11 din 22/03/2006 – Dosar Civil 2860/4/2006,
    judecătoria Sector 4 București; Încheierea din 17/08/2006 – Dosar Civil 9724/302/2006 –
    judecătoria sector 5 București; Sentința Civilă 17Bis din 24/08/2006, Dosar Civil
    9724/302/2006 – judecătoria Sector 5 București; Sentința Civilă 2827 din 19/04 – 2006 – Dosar
    Civil 2122/303/2006 judecătoria Sectorului 6 București; Decizia 1765 R din 25/10/2006 a
    Tribunalului București – Secția 4 Civilă în Dosarul 9724/302/2006; Decizia Civilă 1648R din
    6/10/2006 – Dosar Civil nr 2860/4/2006 Tribunalul București, Secția 4 Civilă;
    Decizia 788 din 13/4/2006 – Dosar Civil nr 1571/300/2006 Tribunalul București – Secția 5
    Civilă.
    Toate aceste Sentințe Judecătorești, Încheieri, Decizii Juridice au respins constituirea de filiale
    PROPACT – 2005 în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului. Obținusem un Sediu cu mai multe
    încăperi la Confederația Sindicală Meridian, în strada Mendeleev. Prin Sentința Civilă nr 7 din 22
    februarie 2006 în Dosarul Civil nr 1250/2006 judecătoria Buzău, se acordă personalitate juridică
    Filialei Județene PROPACT 2005 Buzău – definitivă. Prin Sentința din 9 februarie 2006 în Dosarul
    nr 1426/2006 se acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Botoșani.
    Definitivă prin nerecurare.
    Prin Sentința Civilă nr 2743/CC/2006 din 13 martie 2006 – Dosar Civil nr 2576/2006, se
    acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Cluj – definitivă.
    456
    Prin Încheierea din 15 ianuarie 2007 în Dosarul 1510/116/2006 – nr în format vechi
    3703/C2006 – se respinge cererea de acordare a personalității juridice PROPACT 2005
    Călărași. Prin Sentința Civilă nr 814 din 16 mai 2006 în Dosarul Civil 1150/2006 se acordă
    personalitate juridică Filialei Județene PROPACT 2005 Covasna. Prin Decizia Civilă 1126 din
    12/10/2006 – Dosar Civil nr 2908/2006 Tribunalul Constanța respinge acordarea personalității
    juridice Filialei Județene PROPACT 2005 Constanța.
    Prin Sentința (Decizia Civilă) 705 din 21 septembrie 2006 – Dosar Civil nr 3275/2006 –
    Tribunalul Dâmbovița acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005
    Dâmbovița. Definitivă și irevocabilă. Sediul filialei în Bulevardul Tudor Vladimirescu nr 3
    bloc ACRIL. Asta după ce judecătoria Târgoviște respinsese cererea PROPACT – 2005 prin
    Sentința Civilă 1102 din 13 martie 2006 în Dosarul Civil nr 855/2006. În satul Gheboaia –
    Dâmbovița s-a constituit juridic filiala sătească a PROPACT – 2005 prin Sentința Civilă
    2116/28-05-2006 în Dosarul Civil 3156/315/2007. Definitivă și irevocabilă.
    La Dolj s-a repetat mizeria juridică din 1993 – 1994. Judecătoria Craiova prin Sentința
    Civilă nr 45 din 6 noiembrie 2006 a respins cererea Filialei Județene PROPACT – 2005, dar
    Tribunalul Dolj, prin Decizia Civilă nr 5/ din 5/10/2006 – pronunța în Dosarul 5/PJ/M/S/2006
    admiterea acordării personalității juridice – casând Sentința Civilă a judecătoriei Craiova din
    13/04/2006 în Dosarul 10/M/2006. Dispune rejudecarea cauzei care s-a judecat și a dat Decizia
    din 16 noiembrie 2006. Judecătoria Galați prin Sentința Civilă nr 35 din 15/12/2006 în
    Dosarul 214/PJ/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Galați.
    Definitivă prin nerecurare. Judecătoria Târgu Jiu, prin Sentința Civilă nr 13 din 21/03/2006 –
    Dosar Civil 16/PJ/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT 2005 Gorj.
    Domnul inginer agronom Paveloiu Stelian, președintele PROPACT Gorj a reprezentat în
    instanță Filiala Județeană PROPACT – 2005 Gorj. Tribunalul Ialomița prin Decizia Civilă nr
    308R din 9 iunie 2006 în Dosarul Civil 919/2006 admite acordarea personalității juridice a
    filialei PROPACT – 2005 Ialomița. Decizie Irevocabilă. Judecătoria Iași prin Sentința Civilă
    10/PJ din 26/01/2006 în Dosarul 1/PJ 2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene
    PROPACT – 2005 Iași. Definitivă din 15/03/2006. Judecătoria Baia Mare prin Sentința Civilă
    nr 2 din 3 februarie 2006 – Dosar 3/PJ/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene
    PROPACT – 2005 Maramureș. Definitivă.
    Judecătoria Târgu Mureș prin Sentința Civilă nr 2111 din 22 februarie 2006 în Dosarul Civil
    nr 1173/915/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Mureș.
    Definitivă și irevocabilă prin nerecurare din 14/08/2006. Tribunalul Mehedinți prin Decizia
    Civilă nr 805/R din 4 septembrie 2006 în Dosarul Civil 2881/2006 acordă personalitate
    juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Mehedinți. Decizia a rămas definitivă și
    irevocabilă din 15/12/2006, asta după ce Judecătoria Turnu Severin prin Sentința Civilă
    724/22 februarie 2006 în Dosarul Civil 1416/2006 respinsese cererea Filiale Județene
    PROPACT – 2005 Mehedinți. Judecătoria Piatra Neamț prin Sentința Civilă nr 9 din
    6/04/2006 în Dosarul Civil 3150/PJ/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene
    PROPACT – 2005 Neamț. Definitivă și irevocabilă. Judecătoria Ploiești prin Sentința Civilă
    nr 6 din 3/02/2006 în Dosarul Civil nr 5/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene
    PROPACT – 2005 Prahova. Definitivă din 13/04/2006. Judecătoria Satu Mare prin Sentința
    Civilă nr 17 din 29 septembrie 2006 în Dosarul Civil 3/S/M/2006 acordă personalitate juridică
    Filialei Județene PROPACT – 2005 Satu Mare definitivă. Judecătoria Zalău prin Încheierea
    Civilă nr 330/C din 9 februarie 2006 în Dosarul Civil 869/2006 acordă personalitate juridică
    Filialei Județene PROPACT – 2005 Sălaj. Definitivă prin nerecurare. Tribunalul Suceava prin
    Decizia 1113 din 7 iulie 2006 în Dosarul Civil 2917/C/2006 acordă personalitate juridică
    Filialei Județene PROPACT – 2005 Suceava, după ce în camera de Consiliu a Judecătoriei
    Suceava fusese respinsă ca inadmisibilă cererea noastră în data de 4/05/2006 în Dosarul
    28/PJ/2005. Tribunalul Teleorman prin Decizia Civilă nr 631R din Dosarul Civil nr
    1706/87/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Teleorman,
    după ce judecătoria Alexandria respinsese cererea noastră ca nefondată prin Sentința Civilă
    457
    209 din 1/02/2006. Judecătoria Tulcea prin Sentința Civilă nr 689/13 martie 2006 în Dosarul
    Civil 1183 din 2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Tulcea.
    Aceasta a fost situația juridică a PROPACT – 2005 – un Sindicat absolut nou – chiar dacă nu
    s-a renunțat la denumirea PROPACT – pentru că această denumire este și va fi similară cu numele
    profesorului Dan Drăghici fondatorul acestui Sindicat Național. Lucrurile au mers liniștit în
    PROPACT – 2005, până în 2008, când securistul acoperit Iurașcu Adrian Ștefan, devenit ilegal șeful
    PROPACTULUI vechi – chiar dacă PROPACT – 2005 nu se mai intersecta în nici un fel cu
    PROPACTUL vechi – a reușit cu sprijinul judecătorilor comuniști de la Tribunalul Argeș
    (Alexandra Lință, Elena Vasile și Mihaela Badea) să anuleze Sentința Civila 3540/PJ/15-09-2005 în
    Dosarul Civil 7238/PJ/2005. În motivarea deciziei civile numărul 1204/R din 9 septembrie 2008
    Dosarul Civil nr 7230/280/2005 s-a specificat în mod cu totul aberant Sentința 33 din 28/05/1993.
    Se spune totuși că la Conferința Națională din 10/06/2005 s-a adoptat un nou statut, s-a ales un nou
    consiliu național format din 97 de membri, s-a hotărât mutarea sediului din Pitești – strada Victoriei
    55 în Comuna Căteasca nr 135-136, s-a hotărâr modificarea denumirii inițiale din Asociația
    Națională a Proprietarilor de Pământ și Acționarilor din Agricultură PROPACT - conform Sentinței
    Civile 33/28-05-1993, în Sindicatul Național al Țăranilor și Proprietarilor Români, Asociația
    Națională a Proprietarilor de Pământ, de Păduri, de Case și alte bunuri mobile și imobile a Țăranilor
    – PROPACT 2005 – conform Sentinței Civile 3540/2005. Împotriva Sentinței Civile 3540/2005 din
    15/09/2005 a declarat recurs Sindicatul Național al Țărănimii Române – Asociația Națională a
    Proprietarilor de Teren și a Acționarilor din Agricultură PROPACT, cu sediul în București strada
    Turnul Eiffel nr 33 sector 2, domiciliul acestui securist acoperit. Este jenant și absolut inadmisibil
    de susținut aberațiile din Recursul declarat de Iurașcu:
    1.Lipsa calității de reprezentant al semnatarului cererii de modificare a statutului Sindicatului, a
    organelor de conducere, a sediului și a denumirii acestuia. Păi PROPACT 2005 era un alt Sindicat
    nou care nu mai avea nimic în comun cu vechiul PROPACT. Nu este cazul să enumerăm și alte
    susțineri absolut hilare, pe care judecătorii de la Pitești le-au luat de bune. Și acum, ca și în 2001 –
    2002 conducerea națională PROPACT – 2005 nu a știut până în 2009 – 2010 de această decizie a
    Tribunalului Argeș. În 2009 acordasem încredere deplină lui Ginu Toma de la Vrancea, fără să știu
    că el conlucra cu Iurașcu la București. Fiind hotărât șă renunț definitiv la luptă – care mă depășea
    total, în februarie 2009 vine la mine Ginu Toma, îmi prezintă decizia Tribunalului Argeș 1204/R din
    9 septembrie 2008, îmi prezintă și hotărârea lui Iurașcu de a renunța la PROPACT în favoarea lui
    Ginu Toma, dar surprinzător îmi cere și mie să renunț la PROPACT – 2005 și să se revină printr-o
    nouă Sentință Judecătorească la PROPACTUL inițial. Nu aveam încotro, pentru că pentru mine
    ideea PROPACT era fundamental o idee de viață. Am acceptat acest lucru și în data de 26 martie
    2009 judecătoria Pitești dă Încheierea din 26 martie 2009 în Dosarul Civil 7230/280/2005 – număr
    în format vechi 7238/2005. În Instanță și eu și Ginu Toma depusesem cererile, prin care eu
    renunțam la PROPACT – 2005 – iar Ginu Toma renunța la PROPACTUL cu sediul în București,
    strada Turnul Eiffel nr 33 Sector 2. Încheierea rămâne definitivă și irevocabilă prin nerecurare din
    16/06/2009. Această hărțuire juridică, o adevărată cabală securisto-comunistă îndreptată împotriva
    acestui Sindicat unicat în România, nu s-a mai întâlnit nicăieri în nici o țară, fie ea și fostă
    comunistă. Chiar dacă s-au făcut greșeli mari de către cei care au condus PROPACTUL – în frunte
    cu mine – în perioada 1993 – 2002 credem că Legislația Românească în domeniu are lacune extrem
    de mari. Nu este posibil ca un organism juridic național, constituit legal, înregistrat legal de membri
    fondatori, condus legal de membri fondatori, să poată fi distrus cu atâta ușurință în justiție de
    indivizi care nu au nimic în comun cu organismul respectiv, legile să le permită să facă convocări,
    să modifice statute, să excludă ,,ei” organele alese statutar, să schimbe absolut tot, iar instanțele de
    judecată să permită așa ceva, fără să citeze pe fondatori, fără să citească atent documentele
    contrafăcute – neautentificate la notariat, fără să fie trecute prin filtrul unui procuror și el absent în
    instanța de fond, care a hotărât ceea ce am prezentat în paginile anterioare. Merită să amintim
    acțiunea PROPACT – 2005 imediat după apariția Legii 247/2005. Atunci PROPACT – 2005 a arătat
    că și Legea 247/2005, ca și Lega 18/1991, Legea 169/1997, Legea 1/2000, Legea 7/1996, Legea
    10/2001, Ordonanța Guvernului 83/1999, Legea 502/2002, Legea 66/2004 sunt Legi și acte
    458
    normative neconstituționale incomplete, neclare, care au adus și aduc mari necazuri problemei
    esențiale a restituirii integrale a proprietăților furate de comuniști în perioada 1945 – 1989.
    Familia țărănească a avut de sute de ani Trecut, Prezent și Viitor. Țăranii și-au trăit cu
    cinste și demnitate Trecutul, de aceea Prezentul și Viitorul le-au conferit credință
    nestrămutată în Dumnezeu, și au apărat cu sângele lor proprietățile, copiii și nepoții. Ei știu
    mai bine ca oricine că cine a avut Trecut, a putut să izbăvească Prezentul.
    459
    Legea 247/2005 este restrictivă – referindu-se numai la anumite categorii de proprietăți furate și
    nerestituite (pământuri, păduri, case), dar nu vorbește nimic de fabrici, uzine, IMM-uri confiscate și
    naționalizate, de mori, de animale de muncă, de unelte de muncă, de aur și alte metale prețioase, de
    alte bunuri de valoare, de alte bunuri mobile și imobile furate și nerestituite până astăzi. Foarte
    mulți proprietari adevărați vor mai avea mult de pătimit prin tribunale și judecătorii, pentru că ceea
    ce li s-a luat ilegal, cu greu va mai fi înapoiat acestora vreodată. O altă problemă negativă din Legea
    247/2005 se referă la termenul de 90 de zile, în care proprietarii de terenuri pot să cadă la pace cu
    persoanele care au investit pe aceste terenuri. Ni se pare un mod tipic comunist de gândire a unor
    minți ruginite. Este adevărat că în perioada comunistă s-au extins plantațiile de vii, de hamei, de
    pomi fructiferi, de arbuști fructiferi, s-au amenajat iazuri cu pește și pe aceste suprafețe s-au făcut
    investiții considerabile. Dar, la fel de adevărat este că aceste investiții au creat în timp și venituri
    considerabile. Deci trebuie făcute calcule corecte, atât a investițiilor, cât și a veniturilor în timp, ca
    să se poată constata corect dacă investițiile au fost amortizate. Din ceea ce cunoaștem noi, ele au
    fost amortizate de mult. În acest caz trebuie făcută o evaluare corectă atât a profiturilor, cât și a
    cheltuierilor din profituri și nu în ultimul rând ar trebui evaluat procentul din profituri de care să
    profite proprietarii. În nici un caz să nu se pună în discuție dacă aceste terenuri trebuie să revină sau
    460
    nu proprietarilor, întrucât aceste terenuri au fost dintotdeauna ale proprietarilor și ele vor reveni fără
    nici un fel de condiții acestora. Nu se specifică nimic, nicăieri în lege, despre acțiunile comuniste
    prin care s-au făcut schimburi de terenuri între comune, între județe; această acțiune a fost în fond
    un mod barbar de distrugere a satului românesc. Ori fără abrogarea acestei acțiuni iresponsabile, nu
    se va putea respecta restituirea pe vechile amplasamente nicăieri în România. Asta s-a și dorit.
    Problema rentei viagere pentru cei bătrâni de peste 60 de ani, care-și vând pământurile din cauza
    sărăciei, devenind și mai săraci, a fost o păcăleală. Aici sunt câteva probleme. Unii proprietari, care
    trăiesc în orașe și care nu viețuiesc din exploatarea pământului, poate că vor accepta să-și vândă
    pământurile, cu toate că prețurile de vânzare sunt derizorii. Atenție! Marea majoritate a
    proprietarilor au moștenit pământurile de la părinții și bunicii lor, care au decedat, dar care au
    muncit din greu să agonisească aceste averi funciare. Cum să-i îndemni, tu stat, prin lege pe acești
    oameni să-și vândă și supraviețuirea? Vezi Doamne, le dai tu o rentă viageră pe an la hectar, mai ia
    el, proprietarul, care-și vinde pământul, încă 5 sau 6 milioane pe hectar. Poate un om să trăiască o
    viață cu câteva zeci de milioane. Tot în lege sunt îndemnați proprietarii bătârni să închirieze
    pământul, sau să-l arendeze în vederea constituirii fermelor model. PROPACTUL a fost întotdeauna
    de acord și este de acord cu crearea fermelor familiale model – optime ca în occident. Numai că ni
    se pare mult prea puțin suma de 50 de dolari pe an/ha. Și așa, acum majoritatea pământului la sate
    se află în ferme de toate tipurile (ferme familiale, ferme foste CAP-uri, ferme foste IAS-uri, Stațiuni
    de Cercetare Agricolă). Acești fermieri, care le exploatază pământurile proprietarilor de peste 10 ani
    de zile, au făcut ce au vrut ei pe aceste pământuri. Acești așa-ziși arendași le-au impus proprietarilor
    niște contracte de arendă, care îi defavorizează total; acești arendași au devenit miliardari, iar
    proprietarii se duc cu sfială să-și ceară drepturile de pe pământurile lor. Cei care încearcă să ridice
    tonul la acești arendași, li se spune imediat: ,,nu-ți convine, ia-ți pământul”. Unii proprietari și l-ar
    lua, dar nicăieri pământurile proprietarilor în aceste Asociații nu sunt precis delimitate, proprietarii
    întâmpină greutăți, pentru că, dacă fac cerere să li se restituie pământul, atunci nu-l mai primesc
    acolo unde este scris în Titlul de Proprietate, ci la marginea tarlalelor. În momentul în care acești
    arendași vor ști că proprietarii în vârstă vor primi de la stat 50 de dolari pe an/ha, atunci ei vor
    micșora drepturile proprietarilor la hectar. Să nu ne spuneți nouă de contractele de arendă, pentru că
    acestea sunt făcute să apere interesele arendașilor, iar drepturile proprietarilor nu sunt respectate,
    chair dacă ele mai există în unele contracte. Pe proprietari nu prea îi apără nimeni. În concluzie,
    problema aceasta cu renta viageră este o problemă prost gândită. Noi îi sfătuim pe proprietari să nuși
    vândă sub nici o formă pământurile, până când prețul pământului în România nu va fi similar cu
    prețurile din țările europene dezvoltate. Deocamdată piața pământului în România este controlată de
    hoți și de mafioți, pe care nimeni nu este în stare să-i pună la punct. PROPACTUL nu este de acord
    ca străinii să cumpere pământ în România, decât numai dacă devin cetățeni români, dacă au familii
    întemeiate în România și dacă garantează moștenirea pământului de către fii lor.
    Problema restituirii integrale a pădurilor este una dintre problemele cel mai dificil de
    realizat. Realitatea istorică a pădurilor din România ar fi, în sinteza, următoarea: imediat după 1900,
    când 70% din teritoriul României era împădurit, proprietarii români de păduri s-au unit în forme
    asociative pentru exploatarea pădurilor în devălmășie (Obști de moșneni, obști de răzeși,
    composesorate, comunități de averi grănicerești, păduri ale mănăstirilor, ale bisericilor, ale
    schiturilor, ale spitalelor, ale școlilor, păduri comunale). Totdeauna pădurile au fost exploatate de
    proprietari în regim silvic, foarte bine conceput și condus, până când au venit comuniștii, care, fără
    nici o lege, fără nici un decret, doar printr-o frază scrisă în Constituția comunistă din 1948:
    ,,pădurile trec în proprietatea întregului popor”, proprietarii pădurilor au rămas fără nici un metru
    pătrat de pădure. Așa se face că perioada 1948 – 1989, datorită tăierilor masive, România mai avea
    doar 33% din suprafața împădurită a țării. Lemnul prețios al românilor s-a dus la ruși, gratuit... Cel
    mai mare jaf din istoria României asupra pădurilor s-a realizat în perioada 1989 – 2018. La ora
    actuală România are cel mai scăzut procent de împădurire față de marea majoritate a țărilor
    Europene. Cu 26%, suprafață împădurită a României, această țară se află cu 10 procente sub media
    Europeană de 36%. Prin Legea 18/1991 s-a restituit proprietarilor până la un hectar de pădure.
    Modul cum s-au făcut restituirile acestui hectar, până în anul 2000, când a apărut legea Lupu, a fost
    461
    dezastruos. Ne-ar lua prea mult timp să explicăm acțiune premeditată, organizată și condusă de
    guvernanții români până în anul 2000.
    Din anul 2000 – conform legii Lupu s-au restituit până la 10 ha de pădure – o altă măsură criminală
    care extindea jafurile din păduri de 10 ori mai mult. Nu știm dacă va da cineva socoteală vreodată
    pentru aceste furturi inimaginabile. Oricum aceste legi au făcut să se distrugă mari suprafețe de
    păduri, ele au făcut și fac imposibilă restituirea integrală și pe vechile amplasamente a pădurilor din
    România. S-a indus în mințile românilor de către comuniști și securiși că proprietarii sunt vinovați
    de dezastrele făcute în păduri, că proprietarii și-au distrus pădurile. Fals, domnilor! Pădurile au fost
    tăiate la ordin și sub controlul zilnic al mafioților din ocoalele silvice, din Romsilva, coordonați de
    Poliție, de Procuratură și mai ales de primari. Acum se dau integral pădurile conform legii
    247/2005. Foarte bine, dar ce mai înseamnă astăzi ,,integral” ? Au dispărut total pădurile de câmpie,
    zăvoaiele de alungul marilor râuri. Peste două milioane hectare de pădure au dispărut în vremea
    comuniștilor și mai mult de un milion de hectare de pădure a dispărut în perioada 1989 – 2018,
    continuând și astăzi și probabil și mâine...
    Pachetul legislativ cunoscut sub denumirea de Legea 247/2005 are o serie întreagă de erori de fond:
    -Legea admitea Decretele, Hotărârârile și Legile comuniste, nu restituia integral terenurile agricole
    (ci numai până la 50 ha), nu abroga în nici un fel Legea 18/1991 – o lege criminală pentru
    proprietarii români; era destul de ambiguă vizând modalitățile de reconstituire a dreptului de
    proprietate și multe alte lacune, pe care noi le-am trimis în scris Comisiei Guvernamentale și
    Comisiilor Parlamentare. Am avut intervenții critice și la Regulamentul de aplicare a legii
    247/2005. O lacună grosolană a acestui Regulament o constituie tocmai modul cum au fost
    concepute și înființate Comisiile Locale și Comisiile Județene de Fond Funciar; nu este admisibil ca
    într-o comisie locală și județeană, care au ca menire fundamentală să reconstituie și apoi să restituie
    integral proprietățile cerute de proprietari, tocmai proprietarii – beneficiarii unici ai aplicării acestei
    legi – să apară într-o minoritate condamnabilă – atât în Comisiile Locale, cât și în cele Județene.
    Acest lucru ne-a determinat și ne determină să susținem că făuritorii acestei legi au fost niște
    comuniști adevărați. Cum este posibil că în Comisiile Locale proprietarii să fie în număr de 2 – 4
    așa cum se stipulează în Regulamentul de aplicare a legii, iar cei care le-au furat proprietățile, cei
    care i-au trimis în instanțe din 1991 până astăzi, cei care ,,i-au ajutat” să se omoare între ei – sunt în
    număr de 8-10? Orice s-ar întâmpla într-o astfel de comisie, reprezentanții proprietarilor nu au nici
    un cuvânt de spus, pentru că hotărăște majoritatea. Aceste comisii au fost făcute special pentru ca
    proprietarii să poată fi furați ,,legal”. Nici Comisiile Județene nu au altă configurație. Din cei 1 3-15
    reprezentanți ai Comisiilor Județene – doar trei sunt reprezentanții proprietarilor. Este limpede că
    aceștia sunt oameni de paie în comisie. Ei nu pot face nimic, pentru că și aici, ca și în Comisiile
    Locale, votul lor este nesimnificativ. Lucrurile sunt și mai grave și vom prezenta cel mai mare jaf
    național, făcut vreodată în România, de primarii din România, cu concursul Comisiilor Județene, al
    Prefecților, al Parcheteleor și al Poliției Române. După aproximativ un an de zile de aplicare a Legii
    247/2005 în toate primăriile din România reprezentanții PROPACT – 2005 din toată țara ne
    sesizează un fapt greu de înțeles. În marea majoritate a primăriilor din țară depuseseră cereri,
    însoțite de documentele cerute de lege, aproximativ un milion de proprietari individuali și juridici
    (obști de moșneni, obști de răzeși, Composesorate, obști comunale, biserici, mănăstiri, schituri,
    spitale, CFR, armată, școli etc) de terenuri agricole, luciuri de apă, păduri, pășiuni alpine. După un
    an și câteva luni la marea majoritate a primăriilor au fost afișate rezultatele muncii ,,asidue” a
    Comisiilor Locale, rezultate dezastroase. La nivel național peste 700 000 de proprietari se văd
    afișați și primesc chiar la domicilile lor adrese prin care li se comunică sec: ,,Cererile
    dumneavoastră nu fac obiectul legii 247/2005”. Sec și fără alte comentarii. Oamenii sunt alertați,
    sunt aruncați ca niște cârpe din primării, fac cozi interminabile la prefecturi, sunt purtați pe drumuri
    și prin instanțele de judecată. Foarte mulți sunt în vârstă, bolnavi, mulți chiar au decedat în ultimele
    luni. A trebuit să alertăm noi pe reprezentanții noștri – numiți de noi în Comisiile Județene și a
    trebuit să verificăm mai serios ceea ce s-a întâmplat în această perioadă de un an și jumătate. Am
    plecat de la legalitatea Constituirii Comisiilor Locale de Fond Funciar și a Comisiilor Județene.
    Ideea ne-au dat-o chiar cei de la ANRP – care – în mai multe răspunsuri date membrilor noștri
    462
    scriau subliniat: ,,Comisiile comunale, orășenești sau municipale se constituie prin Ordin al
    Prefectului și au în componența lor 2 – 4 reprezentanți ai foștilor proprietari deposedați sau
    moștenitorii acestora, care au solicitat terenuri în termenul legal. Pentru alegerea
    reprezentanților foștilor proprietari în Comisia Locală, Consiliul Local și primarul scrie în
    lege, convoacă o adunare a proprietarilor”, care își aleg ei pe cei 2 – 4 reprezentanți ai lor în
    Comisia Locală de Fond Funciar. Verificând cum stau lucrurile în mai multe primării din fiecare
    județ al țării, am descoperit fapte penale de o gravitate certă. În nici o primărie, nimeni nu ne-a
    putut pune la dispoziție convocările care trebuiau făcute în scris tuturor proprietarilor, pentru ca
    aceștia să știe când și unde va avea loc adunarea generală, în care urmau ca ei să își aleagă pe cei 2
    – 4 reprezentanți ai lor în Comisia Locală de Fond Funciar. Din capul locului s-a încălcat legea.
    Înșiși prefecții aveau datoria legală să verifice dacă primarii și Consiliile Locale au respectat această
    cerință a legii. Acum putem spune cu certitudine că nici un proprietar care a depus cerere în 2005 pe
    legea 247/2005 nu a primit nici un fel de convocare scrisă la domiciliul lui. Toate adunările
    generale, în toate comunele și orașele s-au desfășurat prin falsuri și uz de fals. La aceste adunări au
    participat numai unii proprietari, alături de unii cetățeni care nu depuseseră cereri conform legii
    247/2005. Procesele Verbale pe care le-am consultat (după mari insistențe), ne-au întărit
    convingerea că adunările generale au fost ilegale, că procesele verbale sunt niște documente
    contrafăcute, că ele reprezintă niște falsuri, pe care procuratura avea datoria să le sesizeze și să
    cerceteze la nivel național aceste ilegalități. Peste tot au fost adunări generale ilegale în care
    primarii și-au numit oamenii lor în Comisiile Locale, ca reprezentanți ai proprietarilor. Peste tot am
    găsit consilieri locali și cetățeni nominalizați de primari ca reprezentanți ai proprietarilor în
    Comisiile Locale. Marea majoritate a proprietarilor din fiecare comună, habar nu aveau cine sunt
    cei care le reprezintă interesele în Comisia Locală de Fond Funciar. Atunci ne-am întrebat cum a
    fost posibil ca prefecții să valideze prin ordin niște Comisii Locale ilegal constituite ? De ce domnii
    prefecți, ca reprezentanți ai Guvernului, nu au verificat documentele de constituire ale acestor
    comisii locale? Noi suntem convinși că nici un prefect nu a avut nici un dubiu că primarii și
    Consiliile Locale nu vor încălca legea. Prefecții au validat niște Comisii ilegale, Comisii, care timp
    de un an și jumătate, au emis decizii, hotărâri lovite de nulitate absolută. Chiar și Comisiile
    Județene sunt ilegal constituite și ilegalitatea vine tot din direcția reprezentativității legale a
    proprietarilor. În Comisiile Județene reprezentanții proprietarilor erau nominalizați de Asociațiile de
    Proprietari de păduri, de terenuri agricole și ai Administratorilor Pădurilor, pe care prefecții îi
    aprobau prin Ordin scris. PROPACT – 2005 a trimis în termenul legal la toate prefecturile sentințele
    judecătorești ale PROPACT – 2005, atât la nivel național, cât și județean, ca să se vadă că avem o
    vechime considerabilă, că avem o reprezentativitate națională certă. Am trimis Statutul, Programul,
    alte documente interne, care să ateste că noi suntem singurii care reprezentăm interesele tuturor
    categoriile de proprietari români la nivel național. Mare ne-a fost surpriza ca să constatăm că în
    multe județe prefecturile nu au validat reprezentanții noștri, ci au validat niște indivizi, trimiși acolo
    de niște Asociații fantomă, de niște Asociații create peste noapte, care nu și-au trimis nici un
    document juridic, care nu pot dovedi în nici un fel că reprezintă pe cineva. Ori cu asemenea indivizi
    noi nu putem să fim de acord și considerăm ca total neserioase hotărârârile luate de toate Comisiile
    Locale și Județene în toată România. În afară de aceste ilegalități, de o gravitate fără seamăn, pe
    care nimeni nu a dorit să le cerceteze, să ia măsuri, să le îndrepte, PROPACTUL a mai constatat că
    peste tot în țară Comisiile Locale au eludat spiritul esențial al legii 247/2005 – care este o lege de
    reconstituire a Dreptului de Proprietate și al restituirii proprietăților cerute de fiecare proprietar în
    2005. Aceste Comisii Locale aveau obligația să cheme în Comisie pe fiecare proprietar, să-i
    analizeze dosarul cu cererea respectivă în prezența sa și, obligatoriu, să se deplaseze în teren și să
    constate numai pe teren ceea ce a cerut proprietarul. Aici – pe teren, membrii Comisiei Locale
    aveau obligația să întocmească un Proces Verbal de constatare, pe care să-l semneze ei și
    proprietarul aflat de față. Nici un proprietar nu deține un asemenea Proces Verbal și atunci întrebăm
    cum au decis membri Comisiilor Locale, când le-au comunicat proprietarilor că cererea lor nu face
    obiectul legii 247/2005 ? Numai pe teren și pe baza unui document scris și semnat proprietarul ar fi
    fost convins că are sau nu are dreptate. Toate aceste nereguli grave, toate aceste ilegalități certe, au
    463
    avut și au și astăzi consecințe nefaste. Sute de mii de hectare de terenuri agricole, de luciuri de apă,
    de păduri nu vor mai reveni niciodată adevăraților proprietari. Acest jaf național fără precedent este
    făcut cu complicitatea legii, cu complicitatea primăriilor și prefecturilor, cu complicitatea
    parchetelor și poliției. Noi am sesizat toate aceste lucruri, atât poliției, cât și parchetelor, am
    înștiințat Guvernul României, Parlamentul României, pe președintele României, dar nimeni nu a
    făcut absolut nimic. Mai mult, poliția și parchetele i-au apărat pe primari și pe prefecți.
    Degeaba am trimis permanent materiale în acest sens la toată mass-media românească, degeaba am
    trimis modele de cereri de dare în judecată, pentru proprietarii nedreptățiți, pentru că nici un ziar,
    nici un radiou, nici o televiziune nu au publicat nimic. Văzând această disperare națională am
    hotărât să dăm noi, PROPACTUL, în judecată toate Comisiile Locale de Fond Funciar, toate
    Comisiile Județene, în numele tuturor proprietarilor români nedreptățiți. Rezultatul acestei acțiuni
    naționale, fără precedent în istoria românilor și a justiției din România, a fost zero. Ceea ce ne-a
    speriat pur și simplu în 2007, vizavi de justiția din România este că aceeași speță juridică, aceeași
    formulare de cerere de dare în judecată este tratată în tot felul de moduri, se dau tot felul de
    interpretări juridice, ceea ce nu credem că este normal. Vom da câteva exemple privind răspunsurile
    primite de la mai multe judecătorii din țară:
    464
    Școala Pedagogică Carol I Câmpulung Muscel, unde s-a format ca om profesorul Dan Drăghici,
    având dascăli excepționali și colegi excepționali
    Ilie Stănculescu – directorul și Profesorul Alexandru Cristescu și profesoara Ileana Săvoiu
    dirigintele profesorului Drăghici
    Dan
    465
    Colegii promoției 1964 ai Școlii Normale Carol I Câmpulung Muscel, printre care se află și
    profesorul Dan Drăghici
    -Din județul Alba am primit citații de la judecătoriile Alba Iulia, Blaj, Câmpeni; judecătoria Blaj
    suspendă judecarea cauzei, judecătoria Câmpeni declară nulă cererea noastră de chemare în judecată
    a primăriilor din raza sa de competență.
    -Din județul Arad am primit citații de la judecătoriile Arad, Lipova, Chișineu Criș; judecătoria Arad
    suspendă judecarea acțiunii, judecătoria Lipova suspendă judecata, iar judecătoria Chișineu Criș
    anulează acțiunea Civilă a noastră...
    -Din județul Argeș – unde prefectura nu a admis nici un reprezentant propus atât de PROPACT, cât
    și de PROPACT – 2005, în Comisia Județeană de Fond Funciar. Din Argeș am primit citații de la
    judecătoriile Pitești, Curtea de Argeș, Câmpulung Mușcel, Costești și Topoloveni. Judecătoria
    Topoloveni suspendă judecata prin două Încheieri!! Judecătoria Costești suspendă și ea judecata.
    Celelalte judecătorii nu ne-au trimis nimic. Foarte curios, aici în Argeș parchetul este cel care a
    apărat și apără hoții. Procurorul Pelinescu Claudiu de la Parchetul de pe lângă judecătoria Curtea de
    Argeș ne trimite o Rezoluție în care se face pur și simplu de râs, Rezoluție pe care am trimis-o
    Parchetului general al României, de la care n-am primit nimic...
    -Din județul Bacău am primit citații de la judecătoriile Bacău și Onești care anulează cererea
    formulată de noi, sau declară nulă cererea noastră.
    -Din județul Bihor am primit citații de la judecătoriile Oradea, Beiuși.
    -Din județul Bistrița Năsăud nu am primit decât o adresă de la judecătoria Bistrița.
    Am putea continua cu toate judecătoriile din țară pentru că peste tot ni s-au respins cererile. După ce
    vom primi de la toate judecătoriile toate documentele, le vom trimite în copii xerox Ministrului
    Justiției, Procurorului general al României, Primului Ministru al României, ca să vadă și ei în ce hal
    au fost aduși proprietarii români din 1991 până astăzi și astăzi, de toate partidele politice aflate la
    putere din 1990 până azi. Vom trimite aceste documente și Consiliului Europei și Parlamentului
    European ca să demonstrăm că proprietarii români au fost furați și sunt furați prin legi
    neconstituționale, comuniste.
    466
    467
    468
    469
    470
    471
    472
    473
    474
    475
    476
    477
    478
    313 ani de istorie a satului românesc.
    Țara Românească era împărțită în județe – care erau vechi Uniuni de Obști. În frunte se aflau
    județii – urmați de marii vătafi, bani și căpitani. Aceștia aveau atribuții ostăsești, administrative și
    judecătorești. Prin 1700 județele au început să fie conduse de ispravnici, iar în perioada 1733 – 1749 au
    apărut doi ispravnici în fiecare județ. După 1800 județele erau împărțite în Plăși. Denumirea Plășilor venea în
    cea mai mare parte de la râurile care le traversau. În perioada ocupației Rusești 1828 – 1834 o comisie
    formată din marii boieri a elaborat Regulamentele Organice, care și-au propus să facă transformări profunde
    în organizarea internă a principatelor române – în special în administrația locală. Regulamentul Organic
    pentru Țara Românească a intrat în vigoare la 1 – 13 iulie 1831 și menținea împărțirea pe județe – dar
    schimba denumirea de ispravnic în aceea de ocâr-muitor și pe cea de zapciu (administrator de plasă) în
    subocârmuitor. Mandatul acestora era de trei ani. Județele nu aveau personalitate juridică, iar în vederea
    delimitării lor a lucrat până în 1844 o comisie de ingineri hotarnici. Fiecare plasă avea sigiliu propriu. Pentru
    prima dată Regulamentele Organice au avut marele merit de a conferi satelor românești un început de
    personalitate juridică – pentru că le recunoaște dreptul de a avea un patrimoniu propriu – cutia obștei –
    menită să asigure plata impozitelor către stat și să poată contribui la satisfacerea nevoilor locale. În fruntea
    satului se afla un pârcălab, secondat de Sfatul Sătesc. Organizarea comunală instituită prin Regulamentul
    Organic va fi parțial modificată în 1851, în sensul că a fost reorganizată componența Sfatului Sătesc de către
    domnitorul Barbu Știrbei. În componența nouă a Sfatului Sătesc erau incluși: Pârcălabul, un reprezentant al
    proprietarului moșiei și doi sau patru deputați, aleși de plătitorii de capitație, dintre sătenii fruntași. Menirea
    Sfatului era de a executa ordinele organelor administrative superioare și mai puțin de a delibera asupra
    intereselor comunităților locale. Unirea principatelor a dat un puternic imbold modernizării
    sistemului administrativ autohton după modelul francez. Adept al ideilor liberale Alexandru Ioan Cuza va
    milita pentru recunoașterea comunelor ca persoane juridice. De aceea la 31 martie 1864, prin
    Decretul Regal 394, domnitorul Cuza promulgă legea pentru comunele urbane și rurale. Potrivit
    acestei legi comuna îngrijește singură interesele sale și se administrează de sine stătător, conform
    legii. Comuna formează o persoană juridică. Este pentru prima dată când se instituie spiritul de
    descentralizare și se face o diferență între administrarea urbană și cea rurală. Clasificarea comunelor
    – urbane și rurale – era făcută de guvern, fiind supusă aprobării Camerei. Eventualele modificări se
    făceau – dacă era cazul – odată la cinci ani. Comunele rurale trebuiau să cuprindă minimum 100 de
    familii sau 500 de locuitori. Fiecare comună avea obligația de a avea o casă numită primărie și de a
    îngriji de localurile de cult. Comunele rurale erau reprezentate de comisii comunale, alese din doi în
    doi ani. Consiliul Comunal era condus de primar, ajutat de consilierii aleși prin vot cenzitar dintre
    știutorii de carte. Erau între 5 – 17 consilieri, în funcție de numărul locuitorilor. Consilierii aveau un
    rol consultativ pe lângă primar și apărau interesele comunei. Deși era ales de comunitate, primarul
    trebuia confirmat de prefectul județului. După 1864, România a beneficiat de un sistem
    administrativ complet, în cadrul căruia comuna devenea o circumscripție autonomă administrativă a
    statului. Județele aveau Plăși în care erau arondate mai multe comune. Plasa era condusă de un
    subprefect. Un rol important în administrația județelor și a plășilor îl aveau marii proprietari de
    moșii. Legea lui Cuza avea și multe lacune – mai ales în privința comunelor mici. De aceea în 1874,
    pe 13 martie, conservatorii lui Lascăr Catargiu votează o altă lege pentru comunele urbane și rurale,
    promulgată de regele Carol I, prin Decretul Regal 747/5 aprilie 1874. Conform acestei legi, numărul
    minim de locuitori pentru o comună crește de la 500 la peste 1000 de locuitori. Consiliile comunale
    căpătau prerogative sporite. Aveau dreptul de a autoriza singure – fără aprobarea eșaloanelor
    superioare – vânzarea de imobile cu o valoare mai mică de 3000 lei, de a aproba rezultatele
    licitațiilor. După cucerirea independenței de stat în 1877 și după proclamarea regatului României la
    10 mai 1877, liberalii, sub conducerea lui I. C. Brătianu dau o nouă și modernă lege a reorganizării
    administrative – Legea Comunală din 7 mai 1887. Această lege avea să fie o lege prea liberară
    pentru orașe și mai puțin liberală pentru sate și comune. A scăzut acum și numărul plășilor, odată cu
    revenirea la putere a conservatorilor lui Lascăr Catargiu. Între 1891 – 1895 Nicolae Filipescu inițiază pe 6
    mai 1892 un nou proiect de lege administrativă. Noua lege preciza mai clar atribuțiile fiecărei verigi
    administrative. Conform legii, teritoriul României se împărțea în județe, județele în Plăși, Plășile în comune.
    Dacă județele și comunele aveau personalitate juridică proprie, Plășile reprezentau simple circumscripții
    479
    administrative. Această lege sporea atribuțiile primarilor în detrimentul Consiliilor Comunale și accentua
    subordonarea primarilor față de subprefecți (conducătorii Plășilor) – ca atare nu se poate vorbi de o
    autonomie locală. În 1904 liberalii fac o altă lege (după cum se poate vedea, cum se schimbau unii
    și veneau alții la putere, se schimba și reorganizarea teritorială). Prin legea din 1908 – din 29 aprilie
    (Legea pentru organizarea comunelor și administrația Plășilor) liberalii acordă puteri sporite
    subprefecților. Nu trebuie neglijată nici Legea din 20 mai 1921 (Legea pentru modificarea
    circumscripțiilor și a reședințelor unor comune rurale, sate și cătune), sau legea pentru unificarea
    administrativă a României din 14 iunie 1924 și Decretul Regal nr 2465/25 septembrie 1925, dat
    publicității în data de 7 octombrie 1925. Conform acestor acte normative teritoriul României era
    împărțit în județe și comune. Mai multe comune rurale alcătuiau o Plasă, iar mai multe sate
    alcătuiau o comună. Practic acum se extinde sistemul administrativ din vechiul regat la nivelul
    întregii țări – ceea ce a creat numeroase convulsii sociale. Ajunși la guvernare, în 1928, țărăniștii au
    venit cu un nou proiect legislativ elaborat de Constantin Stere. Prin acest proiect legislativ se
    încerca realizarea unei largi autonomii locale – preconizându-se instituirea unei noi unități
    administrativ – teritoriale – provincia. Reforma țărăniștilor a fost modificată de 11 ori, până în 1934
    – când se revine la legea din 1925. Legea administrativă din 1936 (27 martie) conferă administrației
    un rol mai activ în viața statului. Dictatura regală a lui Carol al II-lea va institui prin Decretul nr
    2919 din 13 august 1938 noi atribuții: județul și Plasa deveneau circumscripții de control și erau
    înființate ținuturile, cu atribuții culturale, economice și sociale, conduse de rezidenți regali, numiți
    pe 6 ani prin decret regal. Fiecare ținut reunea până la 10 județe și reprezenta noua unitate
    administrativ teritorială a României.
    Țara era divizată în 10 ținuturi: ținutul Olt, cu reședința la Craiova, ținutul Argeș, cu reședința la
    București, ținutul Mării, cu reședința la Constanța, ținutul Dunărea, cu reședința la Galați, ținutul
    Nistru, cu reședința la Chișinău, ținutul Prut, cu reședința la Iași, ținutul Suceava, cu reședința la
    Cernăuți, ținutul Alba Iulia, cu reședința la Alba Iulia, ținutul Crișuri, cu reședința la Cluj și ținutul
    Timiș, cu reședința la Timișoara.
    În perioada războiului, prin Legea din 26 martie 1942, s-au operat modificări în ceea ce
    privește delimitarea administrativ teritorială a județelor țării. Au mai fost rectificări la legea
    administrației teritoriale și în 1943.
    După 1944 minusculul partid comunist va provoca mari tulburări în lumea satelor, impunându-și
    oamenii lor în Consiliile Locale, în fruntea comunelor și Plășilor. Constituția din 13 aprilie 1948
    480
    481
    impusă de ocupantul sovietic, consacră noul regim politic instaurat în România. Acum țara este
    împărțită în: comune, Plăși, județe și regiuni – care puteau fi oricând modificate. Implementarea
    modelului administrativ sovietic, va fi înfăptuită prin legea 5 din 6 septembrie 1950. Acum teritoriul
    României era împărțit în: regiuni, orașe, raioane și comune. Regiunea era unitatea administrativ
    teritorială economică delimitată teritorial, pe care o sprijină direct organele centrale de stat și prin
    care se exercită politica partidului unic comunist și a guvernului comunist. Regiunea era alcătuită
    din raioane, orașe și comune. Orașele erau grupate în trei categorii: orașe de subordonare
    republicană, orașe de subordonate regională și orașe de subordonare raională. Comuna era formată
    din unul sau mai multe sate și se subordona direct raionului, care, la rândul său, se subordona
    regiunii. Prin legea numărul 5 din 6 septembrie 1950 au fost create 28 de regiuni, 177 de raioane, 8
    orașe de subordonare republicană și 4052 comune. Organizarea administrativ teritorială din 1950 va
    fi modificată prin Decretul nr 331 din 27 septembrie 1952, în sensul că a fost redus numărul
    regiunilor de la 28 la 18. Pe 4 ianuarie 1956, prin Decretul 12 al MAN, s-a operat o nouă modificare
    a raionării administrativ economice a teritoriului RPR. Numărul regiunilor se reduce la 16, numai că
    această modificare a suferit în data de 24 decembrie 1960 alte modificări prin Legea 3 din 1960.
    Acum se menținea divizarea țării în regiuni, raioane, orașe și comune. Regiunile căpătau alte
    denumiri rămânând tot 16 (Argeș, Bacău, Banat, Brașov, București, Cluj, Crișan, Dobrogea, Galați,
    Hunedoara, Iași, Maramureș, regiunea Autonomă Maghiară – Mureș, Oltenia, Ploiești, Suceava.
    Accederea lui Nicolae Ceausescu în fruntea țării, face ca în 1965 să se adopte o nouă Constituție
    prin care va fi votată Legea nr 2 din 16 februarie 1968, prin care dispăreau regiunile, iar teritoriul
    României era compus din județe, orașe și comune. Județul era alcătuit din orașe și comune și era
    unitatea de bază a organizării administrativ teritoriale a țării, în funcție de condițiile geografice,
    economice, sociale, politice, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale populației. Comuna
    era alcătuită din unul sau mai multe sate. Satele în care se afla sediul organelor de conducere ale comunei
    se numeau sate – reședință. Argeșul era format atunci din 159 comune. Prin Legea 55 din 19
    decembrie 1968 teritoriul României era format din 39 de județe, 47 municipii, 189 orașe, 604
    localități componente ale orașelor și municipiilor, 2706 comune și 13149 sate. Județul Argeș avea o
    suprafață de 6801 km pătrați, cuprinzând un municipiu, patru orașe, șase comune suburbane, 88 de
    comune și 578 de sate. Decretul nr 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat privind unele
    îmbunătățiri ale organizării administrativ teritoriale a RSR, precum și o nouă lege privind
    îmbunătățirea organizării administrativ teritoriale a RSR va fi adoptată de MAN în data de 18
    aprilie 1989 – când teritoriul României este împărțit în județe, municipii, orașe și comune. După
    Revoluția din decembrie 1989, Consiliul Frontului Salvării Naționale adoptă Decretul Lege nr 38
    din 1990 prin care se abrogă Legea nr 2 din 1989 referitoare la organizarea administrativ teritorială
    a țării. Conform acestei noi legi s-au reînființat peste 300 de comune și peste 800 de sate, desfințate
    prin Legea nr 2/1989. Acum în România erau 2859 comune și 12961 sate.
    Situația demografică a României (secolul 18 – 2010)
    Nu există date precise în evul mediu pentru situația demografică a Țării Românești. Potrivit
    unei statistici austriece din 1737 – departe de a fi riguros exactă – populația Țării Românești se
    ridica la 591 230 locuitori. Românii tăinuiau numărul exact al locuitorilor Țării Românești – ca să
    se apere (țăranii se apărau împotriva împilării statului feudal, a boierilor, împotriva tendințelor
    centralizatoare ale domniei și a întregii țări, împotriva apăsării turcești). Există o catagrafie
    întocmită în perioada 1773 – 1774 păstrată la Moscova – precum și o altă catagrafie a generalului
    Friedrich Wilhelm Vonbaur, din care un exemplar se păstrează la Biblioteca Academiei Române și
    indică pentru Muntenia 2696 de sate și cătune. După datele furnizate de Dionisie Fotino în 1815
    Țara Românească avea 2721 de sate și cătune. După confruntările armate ruso-turce în anii 1828 –
    1829 când Țara Românească a devenit teatru de război – trupele țariste au elaborat o hartă în care
    apăreau localitățile și în dreptul fiecărei localități și numărul familiilor. Constituirea statului modern
    ca urmare a Unirii Principatelor sub sceptrul lui Cuza, va da un imbold cercetărilor statistice
    482
    483
    privitoare la populația societății românești. Încă din 1859, la solicitarea lui Cuza, guvernul a hotărât
    întocmirea unei catagrafii pentru bir – dar și un recensământ ștințific. Recensământul din 1859 ne
    oferă o imagine asupra populației fiecărei comunități locale – deoarece erau incapacități tehnice și
    personalul nu era pregătit. Deabia în 1899 s-a făcut primul recensământ sistematic și exact. Atunci
    populația României era de 5 956 690 locuitori, comparativ cu 3 864 848 locuitori în 1859. Suprafața
    totală a României era de 131 353 km pătrați. Ne situam pe locul 16 în Europa dintr-un număr de 24
    de state. România era depășită net la capitolul densitate a populației de Saxonia, Belgia, Marea
    Britanie, Olanda, dar, devansam Grecia, Spania, Rusia Europeană, Imperiul Otoman și alte state.
    După recensământul din 1912, populația României era de 7 248 000 locuitori. În mediul rural trăiau
    5 918 928 locuitori, iar la orașe 1 329 133 locuitori. După recensământul din 29 decembrie 1930,
    populația României era de 18 052 896 locuitori, din care 14 420 718 locuitori în mediul rural, iar 3
    632 178 locuitori la orașe. Saltul spectaculos înregistrat cu ocazia acestui recensământ s-a datorat
    nu atât sporirii natalității, cât a portului demografic adus de noile provincii unite în anul de grație
    1918. Perioada de avânt economic (1934 – 1938) va fi brusc curmată de cel de-al doilea război
    mondial. La 21 februarie 1956 populația României era de 17 498 450 locuitori – situându-se pe
    locul 10 între statele Europei cu potențial demografic. Dacă în Europa densitatea medie era de 54,2
    locuitori / km pătrat, la noi lucrurile stăteau mult mai bine (73,6 locuitori / km pătrat). Atunci 12
    015 186 locuitori trăiau în mediul rural, iar restul în mediul urban.
    Organizarea instituțională la sate
    După retragerea aureliană viața societății Daco-Române a continuat multe secole sub forma
    exclusivă a obștilor teritoriale libere. În cadrul acestor obști se stăpâneau în comun, pădurile,
    pășunile, pământul neîmpărțit. Obștile țărănești au stat la baza organizării social politice a românilor
    sute de ani și aceste obști – mai târziu – s-au grupat în Uniuni de obști – numite de Nicolae Iorga
    ,,Romanii populare”, care ulterior s-au transformat în structuri social – politice de esență feudală, cu
    căpetenii proprii și cu tendințe de afirmare politico-militară. Spre sfârșitul secolului 16 și începutul
    secolului 17 obștile sătești încep să se destrame din interior, în urma diferențierii accentuate de
    avere. Dacă la început, obștile erau niște spații închise, în care nu putea pătrunde nimeni – mai
    târziu, când a fost acceptată și egalitatea sexelor – au început să pătrundă din afară și să destrame
    coeziunea obștilor. Obștile libere erau conduse de un cnez sau jude. Funcționa adunarea oamenilor
    buni și bătrâni (oameni buni era similar cu oameni bogați). Acest for decidea asupra proprietății
    colective a satului, răspunderea fiscală comunală, paza așezării și a culturilor, repartiția anuală a
    culturilor (a pământurilor cultivate), hotărniciile, judeca pricinile ușoare. Din prima jumătate a
    secolului 17 în fruntea fiecărui sat se afla câte un pârcălab, care conlucra cu adunarea oamenilor
    buni și bătrâni. Pârcălabii au fost cei care executau atribuțiile în fiecare sat, erau conducătorii
    administrativi, dar și executanții ordinelor domnești, sau ale stăpânilor laici, sau ale clericilor.
    Pârcălabii judecau pricini ușoare, pronunțau pedepse sau puteau să-și împace părțile aflate în
    conflict, ei se îngrijeau de păstrarea liniștii publice, putând pedepsi cu voia domnitorului chiar
    abuzurile dregătorilor domnești. Pârcălabii se îngrijeau ca locuitorii satelor să nu fie impuși la dări
    mai mult decât trebuia. Aleși de locuitorii satelor și validați de ispravnici în satele libere, numiți în
    cazul satelor aservite, pârcălabii s-au menținut și dupa apariția Regulamentului Organic.
    Regulamentul Organic a consfințit și dreptul satelor de a avea sigilii, dar nu toate satele au avut
    sigilii. Cele care au dobândit sigilii au dobândit și personalitate juridică. Dupa 1848 apar sigilii
    sătești cu legenda în limba Română și în emblemă erau reprezentări specifice: munci agricole,
    bogății, etc. Intrat în vigoare la 1 iulie 1831 Regulamentul Organic al Țării Românești a pus bazele
    organizării instituționale moderne a principatului, proclamând separația puterilor în stat și
    introducând în administrație principiul stabilității în funcții pe o perioadă de 3 ani, ca și în justiție.
    La nivel local se instituau organisme de conducere diferențiate între București și alte orașe sau
    lumea satelor. Satele urmau să fie conduse de un pârcălab, ales de localnici, cu știrea și cu acordul,
    atât al cârmuitorului județului, cât și al stăpânului moșiei. La nivelul fiecărui sat a fost creată câte o
    484
    cutie a obștii, alimentată dintr-un adaos la capitație cum ar fi:
    -Câte patru parale la leu, ce se îndatorează tot birnicul a plăti în fiecare trimestru asupra îndatoririi
    sale.
    -Bani ce va plăti locuitorul fugar sau soțul, ori târgul ce-l va fi primit în ceasul ce se va găsi după a
    sa dosire, pentru toată vremea lipsei sale.
    -Sumele dăjdiilor celor din nou însurați, care șase luni în urma însurării, vor plăti dajdia întocmai ca
    și ceilalți semeni ai lor la cutia obștei. Gestiunea fondurilor respective era încredințată unui sfat
    format din șase persoane alese, alături de preot și de proprietarul moșiei sau de vechilul său. Din
    cutia obștei se asigură plata pârcălabului și alte trebuințe ale satului. Prevederile regulamentare vor
    fi completate în 1833 prin cele ale unei legi ordinare – menită a-i obliga pe săteni să construiască,
    după un plan primit de la stăpânire, o casă a satului cu cele trebuincioase, în care pârcălabul, preotul
    și membri cârmuitori trebuiau să lucreze (viitoarele primării). Aici erau păstrate toate documentele.
    În 1832, conform unei legi, era desființată vornicia de pripas – iar satele erau obligate să-și angajeze
    văcari. Dacă animalele intrau pe semănături, proprietarii animalelor îi despăgubea pe proprietarii
    culturilor, dar plăteau în plus o amendă ce intra în cutia obștii. Cercetarea stricăciunilor produse de
    vite era încredințată juraților satului. În 1851 Barbu Știrbei a trecut la reorganizarea Sfatului Sătesc,
    care era compus din pârcălab, un reprezentat al proprietarului moșiei și doi sau patru deputați aleși
    485
    486
    dintre fruntașii comunității de către cei care plăteau impozite. Controversata lege rurală a lui Barbu
    Catargiu din 1862 avea marele merit că acorda personalitate juridică comunelor. S-au creat pentru
    prima dată premisele delimitării clare a proprietății sătești de cele ale moșierilor.
    Instituțiile religioase
    Biserica a avut o prezență definitorie în istoria românilor. Menirea ei esențială a fost să
    mențină credința și conștiința apartenenței la arealul dogmatic al ortodoxiei, să apere legile și
    tradițiile străbune, să lupte pentru unitatea de neam și de limbă. În mediul rural biserica a fost una
    dintre cele mai vechi instituții, toate comunitățile rurale fiind organizate în jurul bisericii, a
    preoților. Aproape în fiecare sat existau una sau două biserici, având fiecare preotul său, ajutat de
    diacon. Preoții sunt atestați documentar în Țara Românească pe 16 iulie 1405. Preotul trebuia să fie
    de sex masculin, să fie botezat după rânduielile bisericii creștine, să fie un credincios convins, să-și
    exprime credința în public, în biserică, să facă un jurământ solemn, în care se angajează că va păzi
    cu grijă tradiția și canoanele bisericii creștine, să facă toate acestea din convingere, să fie sănătos și
    487
    fără infirmități, să nu aibă angajamente politice, să se bucure de o bună reputație, să știe carte multă,
    să aibă minimum 30 de ani. Hirotonirea se făcea ca și azi și era oficiată de episcop, care întreba
    satul dacă se obligă să suporte dările pentru plata preotului. Preoții aveau obligații fiscale mai mici
    decât sătenii. Sătenii erau obligați să muncească câte două zile cu plugul pe an și în alte două zile să
    muncească cu secerea. Cei care nu puteau lucra se obligau să-i dea preotului câte un obroc de grâu
    de 44 ocale sau echivalentul în bani. Sub Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu și Ștefan
    Cantacuzino preoții trebuiau să plătească unele biruri. În afara birurilor preoții mai plăteau și dări pe
    avere, pe dijmărit, pe oierit, pe căminărit, pe fumărit, pe vamă, care erau mai mici decât ale
    celorlalți locuitori. Preoții care țineau de mitropolii plăteau și zaherele, contribuiau pentru școli cu
    câte 3 taleri și 15 parale la Sf. Dumitru. Preoții Domnești aveau să facă față cheltuierilor familiale și
    erau forțați să-și muncească pământurile, la rând cu toți țăranii. Situația se schimbă în a doua
    jumătate a secolului 18, când numărul preoților se mărește considerabil. Astfel pe vremea lui
    Alexandru Isfilanti erau 3500 de preoți, sub Mihai Șuțu erau 5850 preoți, pentru ca în vremea lui
    Caragea să se consemneze 8138 preoți și diaconi în slujbă – afară de cei tăinuți de protopopi.
    Preoțimea a crescut și după 1900 când tagma preoțească era o tagmă închisă, statutul de preot
    moșteninduse din tată în fiu – preferați fiind și ginerii preoților. Numai în lipsa acestora satul cerea
    hitoronisirea unor fii de țărani care slujiseră ca dascăli (cântăreți) sau țărcovnici (paracliseri).
    Potrivit Regulamentului Organic și preceptelor Logofețiilor, Pricinilor Bisericești pentru
    hitoronisirea unui preot trebuiau parcurși următorii pași:
    1.Sătenii dădeau o adeverință semnată de căpeteniile satului (pârcălabul), jurații, comisarii sau
    îngrijitorii Cutiei Satului, de preot sub denumirea de ales, de alți aleși ai satului și de enoriaș – prin
    care se semnala lipsa preotului, precizându-se că biserica nu are nici un preot; dacă se cerea un al
    doilea sau un al treilea preot trebuia să fie indicate motivele acestei sporiri de preoți. Se prevedea un
    preot la un sat cu 50 de familii și doi preți în satele cu peste 50 de familii. Preoții erau plătiți de
    enoriași. Trebuia specificat în adeverință:
    ,,S-a purtat foarte bine cu noi, satul, este un om cinstit, fără ponos, e un om fără pricină și cu
    purtarea faptelor de cinste, având și hirea blândă, om cu ștință de carte și purtări bune ce merită să
    se facă preot.”. În adeverință se specifică neapărat în încheiere: ,,ne îndatorăm ca după ce a dobândit
    darul preoțimii să-i dăm ceea ce se legiuiește în Regulamentul pentru preoți.” Se ajungea foarte greu
    preot trebuiau îndeplinite opt condiții și fiecare condiție presupunea multe aprobări – ultima
    aprobare o da domnitorul.
    În 1834 apare Legea pentru semiarii, protopopi și preoți promulgată în 1835. Pe 2 februarie
    1836 s-au deschis porțile Seminariului Central de la București. Tot în 1836 s-a înființat Seminariul
    Teologic de la Pitești, care în 1838 se mută la Curtea de Argeș. Mulți terminau seminariul la 25 de
    ani și nu puteau fii hitoronosiți preoți, pentru că nu aveau 30 de ani și nu erau căsătoriți – mulți
    dintre ei. Atuni erau patru Seminarii: la București, la Argeș, la Buzău și la Râmnic. În 1860 toate
    seminariile au trecut sub administrațiunea și privegherea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii
    Publice. În Legea asupa Instrucțiunii promulgată pe 5 decembrie 1864 se cuprindeau și dispoziții
    privitoare la învățământul teologic, Seminariile devenind de două feluri: de gradul 1 cu 4 clase pe
    lângă fiecare episcopie și de gradul 2 cu 7 clase la București. Toate erau întreținute cu cheltuiala
    statului și depindeau de Ministerul Cultelor. Absolvenții ambelor categorii de Seminarii puteau fi
    încadrați și ca învățători în școlile sătești, fără nici un examen.
    Din 19 noiembrie 1872 își deschide porțile Seminariul Nifon Mitropolitul din București, întemeiat
    de bătrânul Mitropolit și întreținut de el însuși cât a fost în viață, iar după moartea sa, din veniturile
    proprietăților sale a devenit unul dintre cele mai apreciate școli teologice din țară. Seminariul
    ,,Nifon Mitropolitul” a fost urmat de mulți preoți și prelați. Legea rurală din 14 august 1864, prin
    care s-a făcut prima împroprietărire a țăranilor clăcași, prevedea să se dea și bisericilor un lot de
    pământ cultivabil, care în Țara Românească era de 17 pogoane. În textul legii comunale din 1864 se
    stipula că fiecare comună este datoare a îngriji de cultul, de biserica sau bisericile la care aparține.
    Comuna este datoare să plătească pe preoții bisericilor, numai că multe comune nu au respectat
    acest text de lege și preoții erau plătiți din ofrandele credincioșilor. Prin legea comunală din 1864
    actele de Stare Civilă (naștere, căsătorie, deces), care erau în grija bisericilor, au trecut în sarcina
    488
    primăriilor. Tot atunci apare și legea cimitirelor, care obliga toate cultele să își mute cimitirele la cel
    puțin 200 m de marginea fiecărui sat sau oraș, interzicându-se înmormântările în lăcașurile de cult.
    În primăvara anului 1893 tânărul Ministru Conservator, Tache Ionescu a prezentat un text de
    lege ,,Legea Clerului Mirean și a Seminariilor”. Considerând-o anticanonică, mitropolitul Iosif
    Gheorghian a refuzat să o treacă prin Sinod, motiv pentru care s-a retras la mănăstirea Căldărușani
    pe 29 martie 1893. Legea avea să provoace urmări negative peste 20-25 de ani. În 1914 existau în
    România 6768 de biserici de mir deservite de numai 3800 de preoți.
    Învățământul Românesc
    Încă din milenul 1 al erei creștine are loc în spațiul românesc dezvoltarea și consolidarea
    obștilor sătești daco-romane cu o organizare internă diferită de a altor popoare. Ele au continuat să
    dăinuie în Țara Românească și în Moldova până în secolul 17. În cadrul obștilor sătești forma
    principală de învățământ, de altfel cea mai veche, a fost transmiterea și însușirea cunoștințelor de
    viață pe cale orală. A existat și un ,,alfabet” străvechi, precum și tradiționalul răboj, prin intermediul
    căruia se efectuau calcule, ce atrăgeau uneori virtuozitatea matematicianului înarmat cu rigla de
    calcul. Cum fiecare sat își avea biserica sa, iar acolo unde nu exista biserică, sătenii se duceau în
    satele vecine – s-a născut și s-a perpetuat o altă formă de învățământ specifică lumii satului
    medieval românesc: învățământul oral prin predică – considerat cel dintâi sistem de învățământ de
    durată la români.
    În mediul rural – în perioada medievală – s-au precticat și alte forme de învățământ, precum
    învățământul profesional practicat în agricultură și în meșteșiugurile sătești. Au început să apară
    cărțile religioase și profane – cărțile de înțelepciune. Din aceste cărți își luau pildele preoții pentru
    predicile ținute în bisericuțele sătești, iar sătenii mai înstăriți le cumpărau pentru a le dărui
    bisericilor. Se puneau blesteme grele pe cei care îndrăzneau să le fure. Din categoria cărților de
    înțelepciune s-au bucurat de o largă circulație ,,Floarea Darurilor” - mergând până la celebrele
    Calendare și la Manualul Cetățeanului. Aceste cărți au existat până spre mijlocul secoluli 19 – când
    locul lor a fost ocupat de alte forme de răspândire a științei de carte. Acum apare școala în lumea
    satului. La început în tinda unor biserici sau în casa unui știutor de carte – sau în casele unora care
    s-au așezat în diferite sate – ei numindu-se diac, pisar, grămătic. În Țara Românească erau 68
    grămătici în anii secolului 15, 497 grămătici în secolul 16, 367 grămătici pentru primul sfert al
    secolului 17. O schimbare este adusă în secolul 18 sub influența iluminismului. Știința de carte în
    mediul rural devine mult mai necesară și se accentuează. Apar școli în secolul 18 la Pătroaia
    (Vlașca), Agiești, Țărtăsești (Ilfov), Preajba (Dolj), Golești (Argeș), Cornești (Dâmbovița). Școlile
    funcționau prin grija domnitorilor Mihai Șuțu, Alexandru Moruzi, Alexandru Ipsilanti și, îndeosebi,
    Ion Gheorghe Caragea – care le ajută consistent material. La începutul secolului al 19-lea nevoia de
    carte se făcea tot mai mult simțită. Autoritățile vremii, intelectualitatea se văd nevoite să ia măsuri
    pentru înființarea de școli, mai ales în mediul urban, dar și la sate. Această carență a vremurilor
    respective, vizavi de învățământul românesc, a fost cel mai bine ilustrată de Ion Heliade Rădulescu,
    cel care avea să fie primul președinte al Academiei Române. ,,Fără școală, scria Heliade, să nu
    489
    490
    491
    Director, Ilie Stănculescu, Școala Normală din Câmpulung Muscel, construită de Regele Carol I
    al Școlii Normale Carol I,
    Câmpulung Muscel
    Promoția absolvenților Școlii Normale din Câmpulung Muscel 1963 – 1964, din care a făcut
    parte și prof. Dan Drăghici
    aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii buni, nici slujbași buni și, prin urmare, nici stat bine
    organizat și păstorit” Foarte mulți dintre copiii clericilor învățau să citească după Ceaslov sau
    Psaltire. Până la înființarea învățământului public sătesc în mediul rural – cel puțin odraslele
    preoților dobândeau o minimă știință de carte. Un progres a fost adus de Regulamentul Organic în
    Principatele Române și în ceea ce privește învâțământul.
    Numit în 1832 director general al școlilor din Țara Românească – generalul Kiseleff – post
    pe care îl ocupă până în 1848, împreună cu Petrache Poenaru, întocmesc primul Regulament Școlar
    care prevedea organizarea învățământului în conformitate cu principiile enunțate în Regulamentul
    Organic. Se prevedeau patru tipuri de instituții școlare:
    Școli începătoare (primare) de patru clase – clasa a IV-a cu aplicații la meserii, școli umanioare (4
    clase) în care se predau limbile Română, Latină, Greacă și Franceză, învățământ complementar de
    filozofie cu trei clase, precum și cursuri speciale – facultăți numai la București, pentru studiul
    matematicilor și al agriculturii. Acest regulament școlar a fost completat cu Planul întocmit de
    Eforia Școalelor și cu colaborarea lui Alexandru Filipescu, Ștefan Bălăceanu și Barbu Știrbei. Acum
    Regulamentul Școalelor devine un document oficial – aplicabil la toate școlile naționale. Obșteasca
    Adunare a Principatului Valah aproba regulamentul Învățăturilor Publice și a încredințat îndrumarea
    pedagogică a școlilor unui directorat format din boieri, numit Eforia Școlilor naționale pentru
    coordonarea învățământului în Țara Românească. În fruntea acestui organism a fost numit Petrahe
    Poenaru, ctitor al învățământului modern românesc – care a acționat neobosit pentru organizarea învățământului
    public. Se confruntau cu mari greutăți: de natură materială, lipsa personalului calificat.
    De aceea s-a apelat la început la preoți, diaconi și țârcovnici – singurii știutori de carte în mediul
    492
    rural în al parulea deceniu al secolului XIX. În 1934 în Țara Românească existau 9065 preoți și
    diaconi la un număr de 3000 așezări rurale. În 1838 în numeroase sate erau cel puțin doi preoți,
    diaconi, cântăreți, paracliseri. De aceea Legea din 1834 de organizare a Seminariilor Teologice –
    considerându-i pe preoți ,,dascăli ai norodului” - le asigurau unele facilități pentru a se putea dedica
    exclusiv slujbei bisericești și educării cetățenilor: primeau pământ, erau scutiți de clacă, de dijmă,
    primeau 3 kile bucate pe an. În slujbe erau ajutați de un cântăreț și un paracliser a căror capitație era
    suportată de cutiile satelor. Mai primeau 800 ocale și câte 2 lei de la fiecare enoriaș, cu obligații de
    a învăța copii satului carte și cântări. Erau multe școli înființate pe cheltuiala boierilor, a sătenilor și
    a bisericilor. Punctul de plecare în instituirea învățământului public la sate în Țara Românească l-a
    constituit Circulara Vorniciei, condusă de Mihalache Ghica – fratele domnitorului Alexandru Ghica.
    În această circulară se stipula:
    ,,În ceea ce privește încăperea școlii, proprietarii vor chibzui cele mai înlesnitoare și mai
    îndemânatice mijloace ca să se poată ținea școala într-o încăpere potrivită cu numărul școlarilor,
    încât învățătura lor să se poată face cu toată orânduiala și sănătatea lor să nu se vatăme.” Școala se
    făcea numai iarna – între 1 noiembrie și 1 aprilie, pentru ca în lunile celelalte să se îndelemnicească
    la lucrarea pământului – fiind de ajutor părinților lor. Ion Heliade Rădulescu în ,,Curierul
    Românesc” scrie două articole: ,,Educație” și ,,Câteva cugetări asupra educației publice”, în care
    cunoscutul erudit pledează pentru instrucția tinerilor, care numai așa își vor descoperi vocația. Încă
    din 1831 – 1833 se începe pregătirea viitorilor dascăli, construirea de localuri de școli la sate. Anul
    1838 – 1839 poate fi considerat primul an școlar instituționalizat în lumea arhaică a satului
    românesc. Atunci s-au deschis 1975 de școli în care învățau 33 000 de copii. Acum se pune și
    problema apariției revizorilor școlari, a inspectorilor și a îndrumătorilor școlilor. Tot acum apar și
    școlile normale de învățători. În 1893 și 1895 au apărut Legile Învățământului – prin care cadrele
    didactice erau obligate să se implice în afara orelor de curs în diferite activități: în înființarea
    băncilor populare, a obștilor agricole, a atelierelor și grădinilor școlare. Potrivit circularei
    Ministerului Culturii și Instrucțiunii Publice din 1913, ridicarea nivelului cultural al țărănimii cădea
    în sarcina cadrelor didactice, care trebuiau să țină șezători cu țăranii o dată pe săptămână, la care
    trebuia să ia parte și medicul, preotul, agronomul, primarul. Cercurile culturale au fost înființate
    încă din 1895 și au funcționat mulți ani la sate. Frecvența copiilor la școală era obligatorie. Încă din
    1893 se dădeau amenzi celor care nu iși dădeau copii la școală. Dacă nu aveau bani să plătească,
    părinții munceau câteva zile în folosul comunității. Prin Legea din 1893 s-a introdus și
    obligativitatea recensământului copiilor de școală. Școlile și-au organizat biblioteci proprii.
    Legea Învățământului din 26 iulie 1924 cuprindea planul de învățământ unde învățau copii
    cu vârsta între 5 și 18 ani. Durata învățământului primar s-a mărit de la 5 la 7 ani, având structura
    următoare: curs primar (clasele I – IV) și complementar (clasele V – VII). Anul școlar începea la 15
    septembrie și se încheia la 10 iunie. Numărul orelor de curs nu trebuia să depășească 24 pentru
    elevii claselor I - II și 28 pentru cei din clasele III – IV, variind între 22 – 24 ore în cazul elevilor din
    cursul complementar. În mediul rural durata cursurilor complementare era de 5 luni, fiind preferate
    lunile de iarnă – lecțiile desfășurându-se 6 zile pe săptămână. Legea prevedea măsuri să
    îmbunătățească frecvența la școală. Atât directorul școlii, cât și autoritățile comunei, trebuiau să se
    implice în aducerea copiilor la școală. Înainte de venirea copiilor la școală, primarul era obligat să
    întocmească, pe baza Registrelor de Stare Civilă, o listă a copiilor ce trebuiau să fie luați la școală,
    pe care i-o înainta directorului de școală. Dacă nu făcea asta, primarul era amendat cu 300 – 500 lei.
    Directorul școlii avea obligația ca, în intervaul 1 – 15 iunie, să-i înștiințeze pe părinți să vină la
    școală să-și înscrie copiii. Părinții care nu veneau cu copiii la școală, erau amendați cu 100 până la
    300 lei, iar copiii erau înscriși din oficiu. Învățătorii, care nu reușeau să aibă înscriși și să
    frecventeze 3 ani consecutivi cel puțin 70% din totalul elevilor de vârstă școlară, riscau să li se
    consemneze acest eșec în Statutul personal cu repercursiuni în acordarea gradațiilor. Frecvența
    elevilor era slabă și datorită bolilor din perioada interbelică: Scarlatina, Variola, Febra Palustră
    (frigurile), din cauza cărora școlile erau des închise. Muncile agricole îi determinau pe țărani să nuși
    lase copii la școală. Legea din 1924 a adus multe măsuri care au diminuat mult abandonul școlar
    și au îmbunătățit simțitor prezența copiilor în număr cât mai mare la școală. Erau amenzi drastice
    493
    pentru cei care nu-și lăsau copii la școală.
    Prin această lege s-a îmbunătățit, nu numai frecvența copiilor la școală, ci și conținutul Programei
    de învățământ. Se studia în învățământul primar religia, limba română (citire, scriere, caligrafie,
    noțiuni de gramatică), aritmetica, noțiuni de istorie a românilor, geografie, științele naturii, noțiuni
    de igienă, desenul, cântul, educația fizică și se făceau lucrări practice în agricultură. În învățământul
    complementar se acorda mai multă atenție învățământului practic, școlile dispunând de ateliere și de
    terenuri experimentale agricole. Învățătorii erau foarte bine pregătiți, atât teoretic, dar, mai ales,
    practic. Tot în perioada interbelică se punea mare accent pe activitățile extrașcolare. Aici sunt
    incluse: serbările școlare, cercuri culturale, șezătorile, activitățile în bibliotecile școlare, în muzeele
    școlare, în cantinele școlare, în farmacii școlare, în case de economii și cooperative, excursii.
    Sebările școlare erau desfășurate la sfârșitul anului școlar sau în zilele semnificative: 24 Ianuarie, 10
    Mai și erau foarte bine pregătite. Se percepeau de la părinți fonduri, pe care școlile le foloseau în
    interes propriu. Sălile de clasă erau special împodobite cu expoziții de lucrări ale elevilor la orele de
    lucru manual (obiecte din lemn, împletituri din richită, cusături). Programul fiecărei serbări debuta
    cu cuvântarea directorului școlii, apoi urma programul artistic și, în final, se împărțeau premiile
    pentru elevii cei mai buni. Erau invitate autoritățile locale și chiar cadre didactice de la școlile
    vecine. Înaintea primului război mondial s-au înființat școlile pentru adulți (școli de alfabetizare).
    Prin Legea din 1924 cadrele didactice erau obligate să țină cursuri cu adulții neștiutori de carte –
    care aveau între 12-18 ani. Cursurile se țineau iarna – maxim 4 luni – 12 ore pe săptămână. Se știa
    cine sunt neștiutorii de carte și cursurile cu aceștia se desfășurau în paralel cu cursurile școlare. Cei
    care nu participau la cursurile respective erau amendați ca și școlarii din ciclul primar. Tot Legea
    din 1924 prevedea ca pentru elevii nevoiași să se înființeze cantine școlare. Aici mâncau și erau
    organizate internate școlare pentru elevii, care veneau de la distanțe mari de școală. Se dădeau elevilor
    dimineața un ceai cu alte alimente, iar la prânz li se prepara o masă caldă.
    În 1934 apare o altă lege a învățământului prin care Casele de Economii puteau avea mai multe
    secții: de credit și economie, de aprovizionare cu cele necesare elevilor (rechizite, cărți, materiale
    pentru lucrul manual, de producție în atelierele școlare și pe câmpurile de experiență agricolă,
    pentru strângerea plantelor medicinale, de ajutorarea elevilor săraci; aceste cooperative școlare
    aveau statut propriu și capital social. În fiecare școală era organizată o farmacie școlară, prin care se
    serveau elevii cu medicamente, cu plante medicinale colectate de elevi vara; nu trebuie uitată
    strejăria școlară, organizată de Carol al II-lea. Prin această Instituție, Carol al II-lea urmărea să
    contrabalanseze puterea de atracție a mișcării legionare. Ca și mișcarea legionară, strejăria urmărea
    să facă din tineri, buni creștini. Activitatea strejăriei era strâns legată de biserică. Spre deosebire de
    mișcarea legionară, unde tinerii se înscriau benevol, cu condiția să aibă peste 21 de ani (vârsta
    majoratului atunci), în cazul Strejăriei toți tinerii cu vârsta între 7 – 21 de ani erau înscriși în mod
    obligatoriu (băieții între 7 – 18 ani formau Falanga Străjerilor, iar fetele între 7 – 21 de ani Falanga
    Străjerelor). Deviza Străjerilor era: ,,Credință și muncă pentru țară și pentru rege”. La fel procedase
    și Hitler în Germania, constituind ,,tinerimea lui Hitler”. Valorile promovate de străjerie erau
    comune tuturor mișcarilor de extremă dreaptă din Europa. Au fost înființate în 1934 la Breaza un
    centru de experiență, apoi în 1937 centre permanente de pregătire a cadrelor didactice (la
    Sf.Georghe pentru bărbați și la Predeal pentru femei). Cursurile aveau o durată de 22 – 25 zile, după
    care cadrele didactice se întorceau la școlile lor și formau stolurile Străjerești, urmând ca să
    participe în continuare la cursuri de perfecționare. Organizația se constituia pe baza relațiilor de
    camaraderie. La început 6 copii sau tineri dintr-o școală formau cuibul. Membrii cuibului alegeau
    un șef sau o șefă. 3 până la 6 cuiburi formau o grupă, iar 6 până la 15 cuiburi formau o centurie,
    două sau mai multe centurii formau un stol care primea un drapel, ce era ridicat la începutul
    săptămânii și coborât la sfârșitul săptămânii după un ceremonial bine stabilit. Stolurile dintr-o
    comună formau o cohortă, iar cohortele din județ formau o legiune. Toate aveau un drapel, fanioane,
    cântece. Costumația străjerilor era compusă dintr-o cămașă albă, cravată, o beretă de culoare albă,
    fustă fetele, iar băieții pantaloni de culoare albastră. Ceremonialul începea cu serviciul religios
    oficiat de preotul satului și cu participarea obligatorie a tuturor autorităților comunei. O dată cu
    venirea comuniștilor și cu legea învățământului din 1948 s-au produs mari schimbări în sistemul de
    494
    învățământ. Structurile anului școlar au fost adaptate la modelul sovietic. Școlile primare au fost
    transformate în școli elementare de 4 și respectiv 7 ani. Cele de 4 ani funcționau cu un singur cilcu,
    iar cele de 7 ani cu două cicluri: ciclul 1 cuprindea clasele I – IV, iar ciclul 2 clasele V – VII. La
    ciclul 2 predau profesori pe specialități. La sate, neexistând profesori cu pregătire, pe aceste posturi
    au fost încadrați învățători – mai ales cei cu gradul 1. S-au produs modificări în programa școlară.
    Religia a fost scoasă din programa școlară, iar agricultura a avut mai multe ore, decât înainte de
    1948. S-a urmărit acum lichidarea abandonului școlar și a analfabetismului. Anul școlar 1948 –
    1949 a început sub Lozinca: ,,Nici un copil de școală în afara școlii” erau măsuri dure pentru
    aducerea copiilor la școală. De aceea în 1949 frecvența elevilor era de 92%. Profesorii și învățătorii
    erau obligați să facă zilnic vizite la domiciliul elevilor. S-a întârit, tot prin mijloace dure, disciplina
    școlară și pregătirea cadrelor didactice. Toți profesorii și învățătorii erau obligați să facă zilnic
    planuri de lecție la toate lecțiile, să ofere consultații suplimentare elevilor – în mod gratuit – în școală.
    Directorii de școli erau obligați să facă asistențe la ore și să analizeze fiecare oră. Acum încep să
    fie organizate Cercurile Pedagogice. Prin Decizia nr 68 / 9 februarie 1949 învățătorii aveau
    ,,măreața sarcină” de a aplica Reforma Învățământului și așa s-a ajuns la înființarea cercurilor pedagogice,
    care se doreau niște laboratoare de pregătire a cadrelor didactice. Acum s-au înființat și
    Consiliile Pedagogice.
    După 1958 s-a revenit la vechea structură a anului școlar – împărțită pe trimestre, la sistemul
    de notare folosit anterior anului 1948 cu note de la 1-10 și nu de la 1-5, după sistemul sovietic. În
    1962 se trece la învățământul general de 8 ani, iar în 1968 la învățământul general de 10 ani – care
    s-a desființat în 2000 – 2001. În 1970 s-a introdus a doua limbă modernă de studiu, iar la clasele VII
    – VIII – IX și X practica tehnico-productivă – creându-se ateliere speciale în școli. Vechile date ale
    serbărilor școlare (10 Mai, 9 Mai), au fost înlocuite cu zilele de 7 Noiembrie (Marea Revoluție
    Sovietică), 1 Mai, 23 August, etc. Politizarea în școli era uriașă. Serbările școlare începeau cu Imnul
    RPR (mai târziu RSR), apoi cântece și poezii patriotice – discursuri ale directorilor de școli, care
    trebuia să vorbească obligatoriu de abolirea monarhiei, reformele socialiste în agricultură, cuceririle
    clasei muncitoare. Au apărut Gazetele de perete în clase și în școli, expoziții cu cărți, care
    proslăveau comunismul și partidul comuniștilor. Și la Cercurile Pedagogice pe discipline era
    obligatorie politizarea. Prin ordinul 395513/1946 al Ministerului Educației Naționale s-au înființat
    cursurile de alfabetizare pentru toți cei care aveau vârste între 14 – 55 de ani. Acestea s-au menținut
    până în anii 1977 – 1979. Nu putem uita Cercul ARLUS (Asociația Română pentru Strângerea
    Legăturilor cu Uniunea Sovietică), care avea un puternic caracter ideologic și în care școala se
    implica total. În 1947 în fiecare școală era un responsabil ARLUS. Această Asociație a fost defințată
    în 1958 – după ce luase ființă pe 20 octombrie 1944. Pe 30 aprilie 1949 au fost înființate primele
    detașamente de pioneri, care cuprindeau elevi cu vârsta între 9 și 14 ani. Scopul era să impună
    copiilor o educație patriotică și ideologică comunistă. În 1966, ca urmare a Rezoluției Comitetului
    Central al PCR – organizațiile de pioneri au fost subordonate direct partidului comunist. În 1976
    preșcolarii sunt incluși în organizația ,,Șoimii Patriei”.
    Organizațiile acestea erau structurate în grupe, detașamente și unități, conduse de profesori și
    învățători. O clasă forma un detașament, condus de un elev (comandant de detașament) și un
    profesor dirigente sau învățător. Unitatea de pioneri pe școală era condusă de un pionier –
    comandant de unitate – și de un profesor (instructor de unitate). Fiecare detașament și unitate avea
    un steag al lor. Pionerii purtau obligatoriu uniformă la adunări pe detașamente sau unitate, iar în
    495
    496
    497
    rest purtau, zi de zi, cravata roșie de pionier. Mai târziu cravatei i s-a adăugat pe margine tricolorul
    și o insignă. În organizațiile de pionieri erau admiși la început elevii cu note bune și cu un
    comportament bun, apoi erau băgați toți copii. Momentul intrării în organizația de pionieri era
    pregătit din timp și se producea un ceremonial, pentru care se făceau multe repetiții. Viitorul pionier
    rostea jurământul: ,,Eu, tânăr pionier al RPR, jur că voi învăța și voi munci să devin fiu de nădejde
    al patriei mele”. În 1953 s-a înființat UTM-ul – devenind în 1965 UTC-ul, membrii lor fiind
    cunoscuți sub numele: utemiști și uteciști. Aici intrau tineri cu vârsta între 14 – 30 de ani. În 1989
    atât organizațiile de pionieri, cât și șoimii patriei și UTC-ul au fost deființate. În perioada 1990 –
    2018 s-au continuat metehnele învățământului comunist. Au fost foarte mulți Miniștrii ai
    Învățământului, care slujiseră partidul comunist înainte de 1989. Există foarte multe informații,
    oferite prin internet, prin mass-media, pe care nu mai este cazul să le comentăm. Cert este că de 70
    de ani școlile românești din mediul rural sunt în continuare foarte prost dotate, aici există aceleași
    WC-uri feudale, aceleași condiții precare, pentru care nu se acordă autorizații de funcționare multor
    școli. Peste 1000 de școli au fost desființate de guvernele comuniste PSD și PD, prin comasare.
    Copii sunt părăsiți de părinți, care pleacă în alte țări să-și dobândească existența. Cei mai buni copii
    pleacă din România ca să se poată realiza în alte țări civilizate. Nu are sens să insistăm asupra
    acestor lucruri, pentru că ne-ar lua foarte mult spațiu.
    Problemele social economice în satele
    românești
    Până la apariția Regulamentului Organic satele românești erau aruncate care încotro – de
    cele mai multe ori în jurul unor râuri și pârâuri. Prin Regulamentul Organic s-a stipulat ,,tragerea” la
    linie a satelor. La nivelul întregii țări s-au dat instrucțiuni clare în acest sens. Se solicita să se facă
    băgare de seamă la fiecare răspântie, să se afle câte un puț, lărgimea ulițelor să fie de câte opt
    stânjeni, fiecare casă să aibă grădină, fața fiecărei curți să fie de 16 stânjeni în lățime, iar lungimea
    de 25 stânjeni, ca să împlinească 400 stânjeni pătrați. Proprietarii de pământ erau obligați să dea fiecărui
    clăcaș loc de sălășluire, în curte să aibă cele trebuincioase (casă, șopron, grajd, în grădină
    numai legume și pomi – despărțite cu gard). La începutul secolului 19 pentru organizarea poștelor
    sau menzilurilor s-a înființat Casa Menzilurilor, denumită ulterior Casa Poștelor. Această instituție
    punea la dispoziție caii și surugiii necesari și veghea la buna funcționare a stațiilor de poștă. În 1814
    în Țara Românească poșta era condusă de un hatman, a cărui leafă era de 500 lei pe lună, câte cinci
    parale de cal pe ceas de la călătorii particulari. Poștele aveau să fie mai des reorganizate. Planul unei
    poște (unei stații de poștă) avea incinta de formă dreptunghiulară, îngrădită cu două porți paralele –
    poziționate central. De o parte a unei porți era situată orezăria, iar de cealaltă parte erau odăile
    rezervate căpitanului, musafirilor și surugiilor. Lângă poarta opusă era amplasată fânăria, iar
    grajdul era situat pe una din laturile lungi ale curții, având un perete comun cu orezăria. Aceste
    clădiri ale poștei erau făcute cu banii ocârmuirii. În faza de dezvoltare inițială a satului, activitățile
    economice ale comunităților au avut un caracter predominant autarhic. Progresele au fost lente.
    Au început să apară bâlciurile și târgurile. Și organizarea acestora era reglementată în
    Regulamentul Organic: ,,pentru înlesnirea alisverișului dintre lăcuitorii orașelor cu cei de prin
    sate este netăgăduit de trebuință ca, bez bâlciurile cele întocmite și care se vor mai întocmi de
    acum înainte să se așeze în fiece poliție și oraș, precum și prin schelile Dunării, târguri în zilele
    hotărâte ale săptămânii. Țăranii vor aduce aici vitele, legumile, cherestelile, precum și orice alt
    lucru vor avea de vânzare. Nici un avaet nu să va lua pentru alișverișul lor, nici vre-un dregător și
    cinovnic nu va putea cere ceva, sub orice titlu sau numire”.
    La bâlciuri și târguri numai proprietarii vor vinde vinul, rachiul, carnea, pâinea făcute de ei.
    Târgurile și bâlciurile erau făcute pe moșiile marilor proprietari (boieri, mănăstiri, schituri), dar și
    pe pământurile moșnenilor. Stăpânirea nu dădea voie acestora să încasese diferite ,,havaeturi” -
    498
    interzise de Regulament. Era o întreagă legislație foarte atent reglementată și sever controlată,
    vizavi de funcționarea târgurilor și de înființarea altor târguri. Proprietarii primeau bilete pentru
    vinderea produselor – altfel nu puteau să le vândă. În prima parte a secolului XIX dezvoltarea
    agriculturii a fost inhibată de regimul juridic al proprietății funciare. Boierii, deși erau stăpânii
    pământului – aveau obligația să-l împartă țăranilor, care locuiau în satele de pe domeniile lor, cu
    excepția rezervei. Țăranii beneficiau de libertate juridică – dar, fiind lipsiți de pământ, solicitau și
    primeau de la boieri, prin acorduri mutuale loturi în folosință ca să poată să-și asigure cele
    necesare traiului. Principalul motiv de dispută între boieri și țărani era claca. Țăranii cereau să fie
    defințată claca și boierii să le dea lor terenurile aflate în folosință, iar boierii spuneau că pentru
    terenurile date în folosință țăranii plăteau cu claca. Odată cu venirea lui Cuza – Domn, se trece la un
    regim modern, parlamentar – constituțional conform Convenției de la Paris. În 1862 se formează
    primul guvern unic al României prezidat de Barbu Catargiu – liderul curentului conservator –
    dominant în cameră. Patru luni mai târziu, în iunie 1862 primul Ministru vine în fața Camerei cu
    proiectul Legii Rurale, elaborat de Comisia centrală de la Focșani, încă din 1860. Proiectul nu
    prevedea împroprietărirea țăranilor cu loturile aflate în folosința lor, ci prevedea constituirea
    unor pământuri comunale. Din acestea urma să se atribuie câte trei pogoane fiecărui țăran – cap de
    familie. Totodată se autoriza vinderea sau închirierea către țărani a unor loturi aparținând
    instituților publice sau moșiilor statului și se mențineau ,,învoielile agricole”, întrucât se considera
    că proprietarul rămâne stăpân pe pământul său, iar țăranul pe munca sa. Liberarii, în frunte cu
    Mihail Kogălniceanu au combătut proiectul conservator, propunând – fără succes –
    împroprietărirea țăranilor cu loturile avute în folosință. Pe fondul frământărilor politice ale vremii,
    primul ministru Barbu Catargiu a fost asasinat în condiții neelucidate, dar proiectul legii a trecut în
    cameră. În 1864 Kogălniceanu și liberalii aduc în Cameră un alt proiect al Legii Rurale – favorabil
    țărănimii – care, nu numai că a fost respins, dar s-a votat în cameră pe 13 – 25 aprilie un vot de
    neîncredere și Cuza a fost nevoit să respingă demisia lui Kogălniceanu, prorogând Camera.
    Reunită în sesiune extraordinară pe 2 – 14 mai 1864 Camera a repetat moțiunea de cenzură
    împotriva guvernului – iar Cuza dizolvă Camera în aceeași zi – fiind o veritabilă lovitură de stat.
    Pe 2 iulie Cuza cere Consiliului de Stat să se ocupe special de elaborarea unui proiect de lege
    rurală care, coborând claca și respectând stăpânirea clăcașilor pe locurile ce ei astăzi le posedă, în
    puterea legilor în ființă, să garanteze totodată și o despăgubire, pe cât de dreaptă și sigură
    proprietarilor de moșii, pe atât de îndemânatică pentru stat și pentru cultivatorii de pământ. În data
    de 14 – 26 august 1864 Cuza promulgă această lege. În primul capitol al legii intitulat ,,Pentru
    dreptul de proprietate al săteanului clăcaș și pentru răscumpărarea sarcinilor sale către stăpânul
    moșiei se face referire la trecerea în proprietate sătenilor pe locurile supuse posesiunii lor în
    funcție de regiunea din care proveneau (Muntenia, Moldova, Basarabia), dar și de cele trei
    categorii, în care erau împărțiți fruntașii (cei care aveau patru boi și o vacă), mijlocașii (cei care
    aveau doi boi și o vacă) și pălmașii (care nu posedau vite de muncă, dar aveau o vacă. Prin
    această lege în Muntenia țăranii fruntași au primit câte 11 pogoane pe cap de familie, cei mijlocași
    câte șapte pogoane și 19 prăjini, iar pălmașii câte 4 pogoane și 15 prăjini pe cap de familie.
    Dreptul de împroprietărire al sătenilor a fost limitat la 2/3 din moșie, în care nu urmau să fie
    incluse pădurile, iar sătenii neclăcași deveneau proprietari numai pe locurile cuvenite pentru casă
    și grădină. Sătenii de pe moșiile mici și însurățeii (spornicii) aveau dreptul de strămutare pe moșiile
    statului. Timp de 30 de ani se interzicea vânzarea sau ipotecarea terenurilor primite în proprietate,
    dar și dreptul comunei de a moșteni pe sătenii morți, fără testament sau fără moștenitori legitimi.
    Legea mai menținea dreptul sătenilor la pădure stipulând însă că proprietarii puteau cere după 15
    ani libertatea pădurilor de sub această servitute prin bună învoială sau prin hotărâre
    judecătorească.
    Această Reformă Agrară avea marele merit că a desființat servituțiile feudale, dar instituia
    o despăgubire pentru această desființare. Legea interzicea claca și limita termenul de închiriere la
    cel mult 5 ani.
    Capitolul al II-lea: ,,Despre vatra satului” se referea la pietruirea și hotărnicirea vetrelor
    satelor, constituirea fără despăgubiri a teritoriului comunal, menținerea drepturilor proprietarilor
    499
    asupra clădirilor, dar și la deființarea monopolurilor.
    În Capitolul al III-lea: ,,Despre determinarea prețului răscumpărării clăcii și celorlalte
    sarcini”, se stipulează obligativitatea sătenilor de a achita în 15 ani sumele prevăzute prin lege cu
    o dobândă de 10%. În Muntenia era vorba de 133 lei pentru fruntași, 100 lei și 24 parale pentru
    mijlocași și 71 lei și 20 parale pentru pălmași.
    Capitolul al IV-lea: ,,Despre casa de dezpăgubire” prevedea înființarea la București a
    comitetului de lichidare a obligațiunilor comunale, rurale, menit să primească de la proprietari
    titlurile de despăgubire emise de Comisiile Locale în cuantum de până la valoarea despăgubirii
    cuvenite pentru 50 de clăcași. Obligațiile date unui proprietar urmau să formeze o serie. Fiecare
    comună era obligată să asigure pe propria socoteală toate seriile de obligațiuni. Plata obligațiunilor
    se efectua în termen de 15 ani cu o dobândă de 10% prin tragere la sorți. Până la achitarea
    despăgubirilor de către săteni, proprietarii puteau ipoteca terenurile acordare sătenilor.
    Capitolul al V-lea: ,,Despre vânzarea de pământuri de pe moșiile statului.” - prevedea
    vânzarea către fiecare familie de țărani până la cel mult 12 pogoane, fiind îndreptățiți la
    împroprietărire sătenii de pe moșiile prea mici, însurățeii și cei care nu fuseseră clăcași. Prețul de
    vânzare stabilit de stat era de 5 galbeni pogonul, dar după trecerea a 15 ani, guvernul putea să
    modifice acest cuantum. Plata loturilor se făcea de către noii proprietari în termen de 15 ani, fără
    dobândă, cumpărătorilor fiindu-le interzisă înstrăinarea terenurilor pe o perioadă de 30 de ani,
    excepție făcând vânzările către alte familii de săteni.
    Ultimul capitol: ,,Dispozițiuni diverse”, reglementa situațiile arendașilor în urma aplicării
    legiuirii rurale. Reforma Agrară a lui Cuza începe să fie aplicată conform Hotărârii Consiliului de
    Stat cu începere de la 23 aprilie – 5 mai 1865. Au fost împroprietărite 511 896 familii cu o
    suprafață de 2.038.340,2697 ha, ceea ce înseamnă 3,9825 ha pe cap de familie.
    Deși consacra dreptul de proprietate al țăranilor asupra pământului și favoriza dezvoltarea
    relațiilor capitaliste de muncă în agricultură, Legea Rurală a avut și numeroase imperfecțiuni, ceea
    ce a acutizat conflicte violente la Cumpăna veacurilor XIX – XX. Întinderea prea mică a loturilor
    a făcut ca suprafețele țărănești să nu fie eficiente și țăranii să nu reprezinte o alternativă viabilă la
    proprietățile optime familiale. Legea s-a aplicat defectuos și mulți țărani au rămas
    neîmproprietăriți. Țăranii au început să refuze învoielile cu marii boieri pentru lucratul moșiei
    lor și au lucrat numai pământurile lor primite în posesie. De aceea Comisiile Județene au cerut
    Guvernului o nouă lege prin care învoielile agricole să se execute pe cale administrativă. Așa se
    face că în 1866, locotenența domnească să adopte ,,Legea pentru tocmeli de lucrări agricole și
    pentru executarea lor”, menită a conferi moșnenilor și marilor arendași posibilitatea și dreptul
    de a utiliza aparatul de stat pentru a-și asigura forța de muncă necesară desfășurării activităților
    agricole de pe exploatațile agricole. Legea le interzicea țăranilor de a se angaja în alte comune,
    decât în cele de domiciliu și-i obliga să facă contracte de muncă pe minimum 5 ani. În 1872 prevederile
    Legii vor fi înăsprite, în sensul că primarul era autorizat să solicite sprijinul dorobanților
    pentru a-i obliga pe țărani să-și execute lucrările contractate. Era instituită munca silită a țăranului.
    Deabia în 1882 prin noua Lege a tocmelilor agricole se aduce o ușurare țăranilor, deși nici acum
    muncile agricole nu au fost lăsate la regula dreptului comun. Totuși s-au desființat clauzele
    penale și de solidaritate, s-a fixat termenul încheierii de învoieli la doi ani, în loc de cinci ani.
    Două zile pe săptămână țăranii puteau munci numai pe pământul lor; s-a introdus dreptul justiției
    de a cerceta plângerile țăranilor vizavi de respectarea contractelor cu moșierii. Legea din 1882 a
    fost îmbunătățită prin Legea din 1893 care reglementează dijmuitul. Execuția muncii lor a
    continuat să se facă tot pe cale administrativă, dar a apărut, pentru prima dată în istorie, dreptul
    părților de a contracta învoieli în baza dreptului comun. Asta s-a datorat și înmulțirii populației,
    care a sporit oferta de muncă pe moșii. Este limpede că în acești ani s-au produs mutații semnificative
    în lumea satelor românești. Se întrevede transformarea exploataților mari în exploatații tip
    fermă. Exploatațiile țărănești au devenit din ce în ce mai mici, deoarece părinții își împărțeau
    pământul puțin copiilor. Așa se face că în prima parte a secolului XX erau următoarele categorii
    de proprietăți țărănești:
    -Gospodării lipsite total de pământ – 23,9%
    500
    -Gospodării care posedau sub 2 ha – 23,2%
    -Gospodării care posedau între 2-5 ha – 36%
    -Gospodării care posedau înte 5-10 ha – 14%
    -Gospodării care posedau peste 10 ha – 2,9%
    Sistemul muncii în dijmă, coroborat cu disoluția proprietăților țărănești a generat
    numeroase tensiuni sociale în lumea satelor, culminând cu Răscoala din 1907.
    Reforma agrară a lui Cuza din 1864 nu a reușit să rezolve profund și real chestiunea
    țărănească, acumulându-se, în timp, tensiuni mari la sate. Incapacitatea României de atunci de a se
    industrializa și de a transfera un surplus de populație la oraș, a generat un surplus de populație
    rurală, provocând implicit nerentabilitatea unei agriculturi practicată pe loturi mici, neviabile
    economic. Marile trusturi arendăsești au avut și ele un rol nefast – ducând în primăvara lui 1907
    la izbucnirea Răscoalei. Rusia, pe de o parte, dorea destabilizarea țării noaste, întrucât o Românie
    puternică i-ar fi încurcat planurile în Balcani, pe de altă parte, Austro-Ungaria era interesată să
    creeze tensiuni în România, pentru a convinge autoritățile de la București să prelungească
    acordurile cu puterile centrale, dar și pentru a le prezenta românilor din Transilvania imaginea unei
    Românii anarhizate, incapabilă să reprezinte pentru ei o forță de atracție. Erau însă probleme mari
    și în interiorul țării. S-a declanșat atunci, de către Spiru Haret, o mișcare în lumea satelor. În 1905
    apărea broșura ,,Chestia Țărănească”, a lui Spiru Haret – în care se radiografiau anomaliile
    instituționale, generatoare de tulburări în lumea satelor. În 1906 Vasile Kogălniceanu scotea o altă
    broșură ,,Către Săteni”, în care se repunea în discuție pledoaria originii proprietății funciare –
    acesta susținând că, în vechime, pământul țării aparținuse țăranilor – fiind, în timp, prăduit de
    boieri, care și-au constituit întinse moșii pe spinarea țăranilor săraci și sărăciți. Poporanismul și
    Sămănătorismul erau două curente social-ideologice ale vremii, care propagau o pornire ostilă
    moșierilor. Iorga, Sadoveanu, Coșbuc, Vlahuță sunt dintre cei mai aprigi contestatari ai
    moșierilor. Cauzele Răscoalei din 1907 – după unii ar fi:
    1.Repartiția injustă a pământurilor. În timp ce proprietatea medie a gospodăriilor țărănești era de
    numai 3,60 ha, suprafața medie a moșierilor era de 900 ha.
    2.Distribuirea inventarului agricol. Deși pământurile aparțineau în mare parte moșierilor –
    inventarul agricol se afla în proporție de 92 – 95% în posesia micilor producători.
    3.Exacerbarea sistemului arendășiei. O componentă majoră a muncii în agricultura românească a
    fost reprezentată de supradimensionarea dijmei, în condițiile în care țăranii, lipsiți de pământ,
    erau nevoiți să arendeze pământ de la moșier, direct sau prin intermediul marelui arendaș.
    4.Contractele de învoieli agricole constituiau o grea povară pentru țărănime, fiind încheiate iarna,
    atunci când proprietarul sau arendașul specula nevoia de hrană a țăranilor, impunându-le condiții
    grele.
    5.Obligațiile suplimentare îmbrăcau forme apăsătoare. În medie valoare obligațiilor
    suplimentare se ridica la 59,4% în raport cu dijma propriu-zisă.
    Răscoala din 1907 a izbucnit la 8 – 21 februarie în comuna Flămânzi – județul Botoșani,
    cuprinzând rapid toată Moldova și revărsându-se și spre Sudul Munteniei. Cea mai grea situație o
    aveau țăranii din localitățile în care funcționau trusturi de arendași – cel mai mare trust fiind
    trustul Fischer, care deținea în Botoșani 159.399 ha. Deși în anii 1900 până în 1907 au fost ani
    foarte buni în agricultură – bugetul țării având un excedent, totuși s-a reușit de forțe obscure să se
    creeze o stare tensională, care avea să cuprindă toată țărănimea din multe județe ale Moldovei,
    Munteniei și Olteniei. Totul a pornit de la nihiliștii (vitorii comuniști) din Rusia, care au vrut să
    declanșeze această mișcare la ei în Rusia în 1905. Confruntați cu distrugerile și atrocitățile comise
    de țăranii răsculați, conduși și îndemnați de nihiliștii ruși, autoritățile au trimis armata să
    înăbușe răscoala. Au fost nevoiți, guvernanții vremii, să adopte măsuri energice – folosind armata
    mobilizată de război. Până în a doua jumătate a lunii martie autoritățile au reușit să restabilească
    ordinea în majoritatea județelor țării. Au fost victime importante, dar nici pe departe zeci de mii de
    țărani omorâți, cum se scrie în cărțile de istorie comuniste. Răscoala a produs o vie impresie asupra
    contemporanilor vremii și a adus la realitate pe foarte mulți politicieni. Câțiva ani mai târziu în
    1917, prin modificările constituționale, regele Ferdinand a emis un Decret prin care va pregăti cea
    501
    mai radicală Reformă Agrară în 1921. Atunci au fost împroprietăriți 1.393.353 capi de familie cu
    5.811.824 ha (câte 6 ha în Basarabia pentru fiecare cap de familie, 5 ha în vechiul Regat, 4 ha în
    Transilvania și 2,5 în Bucovina). Cu toate acestea în România marea moșierime deținea încă mari
    suprafețe de terenuri agricole și păduri. A trebuit să se treacă în 1945 la o nouă reformă – prin
    Legea 187/1945 – promulgată prin Decret Regal de Regele Mihai. Prin această lege s-a desființat
    moșierimea ca clasă în România. Vom dezvolta acest subiect în paginile care vor urma. Revenind la
    răscoala din 1907, trebuie să zăbovim asupra ei pentru că aceasta reprezintă cel mai sever
    avertisment dat de țărănimea română clasei politice în istoria românilor. Toată vina represiunii a
    fost aruncată asupra lui Ionel Brătianu, atunci Ministrul de Interne, în realitate represiunea a fost
    condusă de generalul Alexandru Averescu – Ministrul de Război. Imaginea lui Averescu trebuia
    menajată pentru că tot el a ajuns eroul de la Mărăsești în 1917 învingând trupele invadatoare
    germano-austro-ungare în timpul Războiului pentru întregirea României.
    Un fenomen cu profunde implicații economico-sociale este reprezentat la începutul veacului
    XX de dezvoltarea mișcării cooperatiste. Scopul acestei mișcări a fost de a stăvili capitalul
    cămătăresc și de a ridica gospodăriile țărănești. Mișcarea respectivă s-a concretizat sub forma
    cooperativelor de credit. Primele instituții de acest fel au apărut în România după 1891 sub
    denumirea de Bănci Populare. Ele au fost organizate după sistemul german Schultze – Delitsch, iar
    principalul animator a fost Spiru Haret. Băncile Populare au avut un mare succes în perioada 1902 –
    1914. În 1902 funcționau 700 de Bănci Populare cu 56 618 membri și cu un capital vărsat de 7,2
    milioane lei, iar în 1914 numărul Băncilor Populare ajunsese la 2901, iar numărul membrilor era de
    584 000 cu un capital vărsat de 107,3 milioane lei. Decisivă pentru evoluția ascendentă a mișcării
    cooperatiste s-a dovedit ,,Legea Băncilor Populare sătești și a Casei Centrale a Băncilor Populare”,
    din 1903.
    Comunitatea locală în anii interbelici 1918 – 1939
    Istoria economică și socială a întregii perioade interbelice stă sub semnul Reformei Agrare
    din 1921 și a legislației din această perioadă. În 1917 se trece la modificarea Constituției când se
    introduce principiul: ,,Exproprierea pentru o cauză de utilitatea publică”. Sfârșitul primului Război
    Mondial a determinat autoritățile să adopte mai multe decrete și legi legate de chestiunea agrară.
    Astfel pe 13 martie 1920 apare Legea pentru Reforma Agrară din Basarabia, pe 17 iulie 1921 apare
    Legea pentru Reforma Agrară pentru Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea, iar pe 30 iulie 1921
    pentru Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Bucovina. Legile din 1920 – 1921, deși erau
    distincte pentru fiecare regiune în parte, aveau în esența lor un caracter unitar, completând și
    dezvoltând normele de expropriere și de împroprietărire înscrise în Decretele Lege din 1918 – 1919.
    Pentru lumea satelor, interesantă rămâne legea din 17 iulie 1921 care dispunea exproprierea pentru
    o cauză de utilitate publică națională, în vederea împroprietăririi țăranilor, înființării pășunilor
    comunale și pentru cauze de interese generale. Conform legii se expropriau în întregime
    proprietățile rurale ale supușilor străini, cele ale absenteiștilor, pământul cultivabil al domeniilor
    coroanei al Casei Rurale, al tuturor persoanelor morale publice sau private, al instituțiilor și al
    fundațiilor, pământul rural ținut cu arendă de țărani, minim 5 ani neîntrerupți, dacă aceștia
    construiseră pe el case sau aveau plantații de vii, ori de livezi cu pomi fructiferi;
    proprietățile silvice, care fuseseră păduri, dar erau defrișate, proprietățile funciare ale dezertorilor și
    ale celor condamnați la crimă împotriva statului. Erau supuse exproprierii și terenurile inundabile,
    care însumau 460.000 ha. De asemenea se expropriau parțial: pământul cultivabil ce depășea 100 ha
    din moșiile particulare arendate și cultivate prin arendași în 1920, pământul cultivabil al moșiilor
    particulare, cultivate de proprietarii lor de la următoarele suprafețe în sus: 100 ha la deal și munte,
    150 ha la câmpie, acolo unde cererile de împroprietărire erau ridicate, 200 ha la câmpie, dacă
    solicitările de împroprietărire erau medii și 250 ha la câmpie în cazul unor cereri de împroprietărire
    ce puteau fi ușor satisfăcute; pământul cultivabil al moșiilor cultivate de proprietarii lor, care la 1
    februarie 1921 avusese moșiile cultivate de proprietarii lor. Exproprierea se făcea de la 100 ha în
    sus, în zonele deluroase și de munte, 200 ha la șes, dacă cererile de împroprietărire erau mari, 300
    502
    ha în sus la șes, unde cererile de împroprietărire erau medii și 500 ha la câmpie, unde cererile
    puteau fi satisfăcute ușor. Trebuie lămurite trei idei: ,,regiune cu cereri mari” de împroprietărire se
    înțelege zona în care pământul expropriat nu-i îndestula pe cei îndreptățiți; ,,regiune cu cereri
    mijlocii” - era aceea, unde numai mobilizații puteau fi împroprietăriți, iar ,,regiune cu cereri mici” -
    era regiunea în care toți îndreptățiții puteau fi împroprietăriți. Moșiile, stăpânite în indiviziune, erau
    considerate ca divizate din punct de vedere al exproprierii, dar ale aceluiași proprietar situate într-o
    singură comună, se considerau a fi o singură proprietate. Legea prevedea că subsolurile terenurilor
    expropriate treceau în proprietatea statului. Suprafețele, expropriate total sau parțial, urmau să fie
    redistribuite către cei care nu aveau pământ sau aveau pământ insuficient, pentru a-și întreține
    familiile. Criteriile de împroprietărire erau:
    -Participarea la război
    -Suprafața de pământ posedată anterior Reformei Agrare
    -Ordinea împroprietăririi era:
    -Mobilizații din războiul de întregire
    -Cei, din al doilea război balcanic
    -Văduvele de război, care aveau copii
    -Țăranii lipsiți de pământ
    -Țăranii cu proprietăți mai mici de 5 ha
    -Orfanii de război.
    În vechiul regat se împroprietăreau cu 5 ha pe cap de familie. Loturile de împroprietărire nu
    puteau fi vândute, sau ipotecate, sau arendate, până la stingerea datoriei rezultate din răscumpărarea
    lor – adică 30 de ani. Dacă totuși erau nevoi stringente, noii proprietari puteau vinde, dar statul avea
    dreptul de preemțiune la cumpărare. Marilor proprietari li se lăsau suprafețe de până la 100 ha la
    deal și munte și între 150 – 500 ha la câmpie – mai ales dacă dovedeau că au făcut investiții în
    plantații, în clădiri etc. Pădurile nu au intrat în vederile legii. Ca urmare a Reformei Agrare din 1921
    s-au expropriat 6.008.097 ha, dintre care 3.860.372 ha s-au distribuit în loturi individuale la țărani
    991.697 ha au devenit izlazuri comunale.
    Instituțiile de credit agricol
    În trecut, agricultura românească a suferit din pricina lipsei de credite și a cămătăriei
    sălbatice. În 1863, proprietatea funciară era grevată cu o datorie de peste 267 milioane lei – aur.
    Pentru porumbul împrumutat în anii 1866 – 1867, din cauza recoltei insuficiente, țăranii nu au
    scăpat de datorii decât în 1881, adică dupa 13 ani, în care timp au plătit dobânzi, depășind de mai
    multe ori valoarea împrumutului. După o anchetă din 1903, dobânda curentă plătită de micul
    agricultor era pe atunci de 150 – 160%. În 1911, doctorul I. N. Angelescu descria în următorii
    termeni plaga cămătăriei rurale: ,,Pretutindeni, în special satele sunt pline în timpul recoltelor
    cerealelor de samsari de cereale. Încă din timpul iernii, se afla stabilit în fiecare sat, câte unul din
    cei ce au îmbătrânit în afaceri... Aceștia sunt punctele de legătură între cei ce stau la orașe și mișună
    prin localurile burselor... Ei leagă pe micii producători de cereale de cu iarnă prin ajutorul
    cămătăriei și-și asigură cumpărarea viitoarelor produse”. În 1915, Horia Maniu semnala că unii
    producători vindeau anticipat produsele cu 1/2 din prețul real de pe piață.
    După război și până la conversiune, datoriile agricultorilor cresc neîncetat, dobândind
    caracterul grav al unei probleme naționale. După datele Serviciului de Statistică Judiciară din
    Ministerul Justiției, întemeiate pe cererile de conversiune introduse de debitori și de creditori, în
    baza prevederilor primei legi de asanare din Aprilie 1932 – totalul datoriilor agricole însuma
    52.347.593.236 lei, din care 14.970 milioane reveneau asupra proprietății mari și mijlocii de peste
    10 ha, iar 37.376 milioane asupra proprietății mici de sub 10 ha.
    În ceea ce privește cele 15 miliarde datorii ale proprietății mari și mijlocii, se constată că ele
    privesc 16.839 proprietari din totalul de 154.525 proprietari, adică 10,90% din total. Iar proprietarii
    503
    îndatorați dispuneau de 887.573 ha, din totalul de 4.453.046 ha, cât reprezintă întreaga proprietate
    agricolă de peste 10 ha, ceea ce revine la 19,93% din total. Repartizate la numărul debitorilor și al
    hectarelor, datoria medie este de 89.000 lei pe cap de debitor și 6.900 lei pe hectar. După natura
    creanțelor, 60,21% erau datorii ipotecare și privilegiate, iar 39,79% erau datorii chirografare.
    În ceea ce privește datoriile de 37 miliarde ale micilor agricultori cu proprietăți sub 10 ha,
    ele se împart între 2.474.781 debitori din totalul de 3.863.683 proprietari, proporția datornicilor
    fiind de 64,05% din total. Cu alte cuvinte, aproape 2/3 din țărănime era îndatorată. Acești țărani
    dispuneau de 5.695.568 ha. Datoria medie era de 15.100 lei pe cap de debitor și 6.600 lei/ha.
    Îndatorirea excesivă și apăsarea cămătărească a agriculturii, complicate prin efectele dezastruoase
    ale crizei agricole din 1931, manifestate prin scăderea prețurilor, comprimarea veniturilor și a
    rentabilității, incapacitatea de plată și carența datoriilor, a impus conversiunea, care a fost mai mult
    un paleativ social și politic, decât o soluție rațională economică. Fără a discuta necesitatea sau
    oportunitatea conversiunii, subliniem efectul ei concret, care se înfățișează ca o paralizare generală
    a creditului agricol.
    Față de nevoile totale de credit ale agriculturii, care au fost evaluate la circa 18,5 miliarde
    lei, cele patru instituțiuni mari de credit agricol în afară de băncile comerciale și populare, prezintă
    următoarele plasamente agricole, în bilanțurile de la 31 decembrie 1940:
    1.Creditul agricol ipotecar – 1.119 milioane lei.
    2.Creditul funciar rural – 900 milioane lei.
    3.Creditul național agricol (inclusiv casele de gaj) – 732 milioane lei.
    4.Casa Rurală – 195 milioane lei.
    În total, instituțiile de credit agricol sprijineau agricultura cu 2,9 miliarde lei, față de nevoile reale
    de 18,5 miliarde lei. Cu alte cuvinte, abia 16% din necesitățile de credit ale proprietăților rurale sunt
    acoperite de instituțiile de credit agricol. Cel mai mare beneficiu îl aveau proprietățile mari, în timp
    ce proprietățile mijlocii, beneficiau modest de aceste credite.
    504
    505
    În perioada comunistă, de peste 45 de ani – țăranii și proprietarii români, care fuseseră
    împroprietăriți de Cuza, de regele Ferdinand și de regele Mihai pentru actele eroice din cele două
    războaie mondiale au fost deposedați de toată averea și au fost obligați să se înscrie în cohlozuri
    (fostele CAP-uri). Toate suprafețele arabile, pădurile, casele, alte imobile cu altă destinație, decât
    cea de locuit, morile, mașinile și uneltele de muncă, animalele de muncă, întreprinderile mici,
    mijlocii și mari, aurul și alte metale prețioase, precum și operele de artă, alte bunuri mobile și
    imobile au fost luate abuziv, fie prin decrete și legi comuniste inumane, fie fără nici un fel de
    documente legale (vezi confiscarea pădurilor). Fără furtul acestor proprietăți, fără uzufructul creat
    în cei peste 45 de ani de pe aceste proprietăți furate, comuniștii nu ar fi putut viețui. Peste 3,5
    milioane de proprietari legitimi de terenuri agricole, luciuri de apă, lunci, izlazuri, livezi, vii, peste
    două milioane de proprietari de păduri, de pășuni alpine, peste 500 000 de proprietari de case și alte
    imobile, peste 200 000 de proprietari de IMM-uri, de fabrici au fost terorizați, foarte mulți au fost
    omorâți, alții au zăcut ani grei în închisorile comuniste, foarte mulți au fost deportați și obligați să
    presteze munci inumane, neplătite la canal, unde erau acoperiți cu pământ de vii. În anii 1945 –
    1970 țăranii reprezentau 67-70% din populația țării, acum procentul este de 47-49%. Această
    populație a fost tot timpul săracă și sărăcită. Toate curbele de sacrificii ale românilor (și nu au fost
    deloc puține) au fost suportate cel mai mult și cel mai dur de țărani. Atunci când ne referim la
    proprietarii români, nu includem aici numai proprietarii individuali, ci includem și pe proprietarii
    juridici (biserici, mănăstiri, schituri, școli, composesorate, comunități de averi, obști de moșneni,
    obști de răzeși etc.). Toți acești proprietari au avut multe de suferit, să ne amintim episodul dureros
    și tragic al dărâmării bisericilor, al dărâmării satelor și cătunelor, plecarea din cauza sărăciei a peste
    5 milioane de români, ca să poată să-și salveze familiile de la foamete.
    Nu putem trece fără să amintim de cooperațiile agricole, ca forme de cooperare, care au
    apărut în Europa de Vest în a doua jumătate a secolului XIX, iar cooperațiile românești au apărut în
    secolul XX, care s-au extins și care au condus la o considerabilă ridicare a bunăstării, au dus la o
    întărire a poziției sociale și a poziției țăranilor din țările europene. În contrast strident cu această
    stare de lucruri din țările capitaliste, în țările comuniste cooperațiile agricole sunt similare cu CAPurile,
    care nu pot fi în nici un fel comparate cu cooperațiile agricole vestice, țăranii particulari au
    fost forțați de comuniști să adere cu pământul lor, cu mijloacele de producție ale lor și cu munca lor
    506
    la marile cooperative (CAP-uri), unde ei trebuie să i-a parte ca muncitori zilieri în procesul de
    producție. Această implicare forțată în cultura plantelor și îngrijirea animalelor nu a avut drept scop
    obținerea unor producții calitative și în cantități suficiente.
    Pentru o înțelegere mai bună, un țăran este un întreprinzător care, prin el însuși și în deplină
    libertate, decide ce vrea să construiască pe pământul propriu, luând în considerare limitele legale și
    în legătură cu așteptările sale economice. Țăranii aparțin ca liberi întreprinzători, de clasa de mijloc
    (de mica burghezie) a unei țări. Exceptând nedreptățile de neconceput, pe care le-a cauzat
    colectivizarea și despre care, în Vest, este puțin cunoscut, această formă de cooperare conduce
    numai la o agricultură foarte modestă, care duce la utilizarea ineficentă a pământului, vătămarea
    peisajului, care provoacă eroziuni și face să dispară personalitatea țăranului. Pământurile agricole
    sunt sărăcite și subdezvoltate. Din cauza sensului negativ, pe care cuvântul ,,cooperație” îl are la
    populația de la țară, după redarea unei părți din pământ la țărani, cuvântul ,,asociație” este importat
    pentru cooperarea în agricultură. Aceste asociații ies din aceleași principii ca și fostele CAP-uri,
    anume unificarea pământului participanților la o asemenea asociație până la o cât de mare posibilă
    întreprindere agricolă. Cea mai mare parte a acestor asociații este constituită din pământurile
    locuitorilor de la orașe, ai căror părinți au fost țărani și acum le-a fost distribuit pământul, din
    pământul celor care au plecat din România, sau din pământul țăranilor bătrâni, care nu au nici o
    șansă să-și lucreze singuri pământul. Aceste pământuri sunt exploatate în aceeași manieră ca și în
    vechile CAP-uri. Asemenea Asociații sunt propagate și susținute de guvern și de aici ideea
    reînființării vechilor ferme cooperative și repătrunderii țăranilor particulari; și aceasta, pe când se
    constată clar că această formă de întreprindere nu rezistă.
    Pentru o mai bună înțelegere, o cooperație agricolă este o uniune liberă a țăranilor particulari pentru
    ca o parte din sarcinile fiecărui țăran membru să fie îndeplinită într-o manieră eficientă, decât ar
    face-o el însuși. Se vorbește despre cooperații parte, care exercită sarcini: cumpără cele necesare
    pentru întreprindere (cooperații de achiziție) sau o parte care vinde (cooperații de vânzare) sau
    care-i dă posibilitatea obținerii unui preț cât mai bun pe produsele vândute (licitație). Un țăran poate
    fi membru unui număr de cooperații. Numai o parte a Asociațiilor agricole sunt Asociații de familie,
    de cele mai multe ori mai mici de 100 ha, în care membri familiei și-au unit pământul, dar care
    decid singuri. Aceștia țin de categoria țăranilor particulari.
    Este important să se facă o diferență între diversele feluri de întreprinderi agricole pentru a se
    înțelege situația agriculturii din vechile țări comuniste și de a se găsi mijloace de a ajuta țăranii
    particulari. La ora actuală țăranii particulari dețin mai puțin de 20% din arealul pământului agricol,
    areal care este controlat de stat și acoperă mai mult de 80% din suprafața agricolă a României.
    Fragilitatea țăranului independent din România este una din cauzele faptului că în țările post
    comuniste ca România, clasa de mijloc (mica burghezie) lipsește aproape complet. Se vizează
    numai pozițiile înalte (funcționarii guvernamentali, cadrul tehnic,manageri) și apoi a treia poziție
    (muncitorii din industrie și