Propact Dolj

[zamfir_catalin]

Filiala Județeană PROPACT Dolj
Fota Alexandru, președintele filialei județene
PROPACT Dolj
În anul 1994 pe cont propriu am luat parte la aniversarea a unui an de la
înfiintarea Sindicatului PROPACT, care a avut loc în comuna Căteasca
Jud. Argeș. Aici am cunoscut personal pe domnul Profesor Dan Drăghici
initiatorul acestui sindicat, pe domnul Profesor Universitar Emil
Constantinescu, distinsa doamnă Doina Cornea Profesoară Universitară, Ana
Blandiana, Petre Mihai Băcanu, mai multi ziariști și mai multi oameni de
cultură. La acest eveniment am luat parte pe cheltuiala mea ducandu-ma cu trenul
pana la statia CFR Leordeni si de aici 8 km.
Înapoiat in comuna mea natala Tamna plin de elan si imbarbatare am
colaborat nespus de bine cu domnul Inginer Scaueru Presedinte al
PROPACT Mehedinti. Dar o boala grea venita din senin au facut
ca zilele domnului Scaueru sa se sfarseasca. Ramas singur pe judet am coptat
in rindurile PROPACT pe domnul Mares Dumitru din Tr. Severin
179
cu care am luat parte la toate congresele, intruniri si sedinte spontane la Bucuresti
si Focsani pe cont si cheltuiala proprie.
Una dintre realizari este si infiintarea Sindicatului PROPACT in
comuna Tamna satul Plopi, condusa de domnul Presedinte Nazdravan
Ilaru prin S.C. Nr,. 1623 din data de 2008 a Judecatoriei Strehaia.
Personal am multiplicat statutul si toata documentatia infintarii organizatiilor
satesti PROPACT si difuzate in zeci de comune din Jud. Dolj si
Mehedinti.
Ca si alte asemenea organizatii si PROPACT a avut de suferit.
De exemplu Vlad Vlad, Irascu, Dinu Costel Toma au sapat la radacina
acestui Sindicat numit PROPACT. Darjenia, devotamentul si daruirea
domnului Profesor Dan Draghici a triumfat prin faptul ca a coptat in nucleul
de conducere unii membri cu mult elan si daruire. De asemenea si domnul Ichim
Costel, ajutat de domnul Profesor Dan Drăghici si de vechii activisti
PROPACT si cu multa staruinta, cheltuiala si eforturi fizice au reusit sa
smulga acest sindicat prin mijloace juridice din mana fripturistilor acest Sindicat si
care pusesera mana prin metode sarlatenesti pe acest Sindicat creat cu truda si
devotament cum am aratat mai sus.
În data de 30 august 1993 s-a constituit Comitetul de Organizare a filialelor locale și a
Conferinței Județene PROPACT Dolj. Din acest comitet făceau parte: Bălașa Eugen, Vrejoiu
180
Prof. Marian Ionescu
președinte PROPACT
Dolj
Chiurtu Constantin
președinte PROPACT
Dolj
Bălan Ilie
președinte PROPACT
Dolj
Pascu, Boagiu Dan, Goga Iosefina, Ionescu Marian, Vasilescu Dorin, Chiurtu Constantin,
Grigorașcu Constantin, Udrescu Mircea, Nazarov Paul, Voicu Ionel, Anghelescu Sergiu, Bâlă
Ion. Aici s-a produs un fenomen unic în țară. Comitetul de Organizare constituit de 30 august 1993
avea să fie refăcut pe 2 octombrie 1993, întrucât apăruse conflicte mari între gruparea Chiurtu
Constantin și gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin. Pe 26 noiembrie 1993 în prezența
profesorului Drăghici Dan are loc Conferința Județeană PROPACT Dolj. A fost ales președinte
Ionescu Marian, vicepreședinți Bălașa Eugen, Gross Nicolae și Bălan Ilie, secretar general
Chiurtu Constantin, secretar general adjunct Grigorescu Constantin, iar Boju Valentin,
Marinaș Maria, Radu Gheorghe, Godja Iosefina – membri. Conflictele s-au acutizat la Dolj,
devenind două conduceri paralele: pe deoparte gruparea Bălan Ilie – Chiurtu Constantic pe
de altă parte gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin. Din gruparea Bălan-Chiurtu făceau
parte Tița Constantin, Zaharia Constantin, Godjea Eufrosina, Staicu Mișu, Bătrânu Vasile,
Niță Constantin, Constantinescu Costel, Vijulie Florea – iar din gruparea Ionescu Marian –
Vasilescu Dorin făceau parte: Bălașa Eugen, Gross Nicolae, Boju Valentin și Grigorașcu
Constantin. La Congresul Național din ianuarie 1994 s-au prezentat ambele tabere, Doljul
participând cu peste 60 de delegați. Foarte interesant gruparea Bălan-Chiurtu creease cele
mai multe filiale locale și reușise să înscrie la judecătoria Craiova Filiala Județeană
PROPACT Dolj conform Sentinței Civile 41 din 31 martie 1994 – Dosar Civil 134/PJ/1993, iar
gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin reușește să anuleze la Tribunalul Dolj Sentința 41
prin Decizia Tribunalului nr 1 din 1 iulie 1994, în Dosarul Civil nr 2/PJ/1994. Această grupare
toxică l-a dus în eroare și pe profesorul Dan Drăghici, acesta având mare încredere în Bălașa
Eugen – președintele AFDPR Dolj. Cei din siajul lui Ionescu Marian nu reușiseră să creeze
decât două filiale locale PROPACT!... Până la urmă Ionescu Marian și Vasilescu Dorin s-au
dovedit a fi doi oameni neserioși. Ei au abandonat conducerea națională PROPACT, aleasă inclusiv
de ei, la cele 3 Congrese Naționale din 1994, 1998 și 2002 și a trecut în tabăra securistului acoperit,
Iurașcu Adrian Ștefan. Profesorul Dan Drăghici a regretat tot timpul atitudinea sa față de gruparea
Bălan Chiurtu – care erau cu adevărat alături de PROPACT. Din păcate nici unul nu mai trăiește,
dar sunt pomeniți, an de an, pe 9 mai în biserica din Căteasca, de preotul inimos – Cornel Sârbu.
Iată filialele locale PROPACT constituite până la Congresul din ianuarie 1994 de către Bălan și
Chiurtu Constantin:
Ansamblul Arhiepiscopiei Craiovei Mitropolia Olteniei Centrul istoric al municipiului
si Mitropoliei Olteniei Craiova
181
ÎPS Versanufie PS Nicodim PS Sebastian ÎPS Irineu, arhiepiscopul
Craiovei și mitropolitul
Olteniei
filiala PROPACT Filiași – Verbița – 146 membri, președinte Blehoiu Nicolae, Brazdăverde
Constantin al doilea președinte, Badea Iancu vicepreședinte, Badea Marin secretar. Conform
datelor primite în 1993 – 1994 până în 1999 filiala PROPACT Craiova avea 298 de membri,
filiala PROPACT Băilești – 112 membri, filiala PROPACT Calafat – 138 membri, filiala
PROPACT Almași – 38 membri, filiala PROPACT Amărăștii de Sus, filiala PROPACT
Bucovăț, filiala PROPACT Dăbuleni, filiala PROPACT Afumați, filiala PROPACT Bistreț,
filiala PROPACT Catane, filiala PROPACT Cioroiași, filiala PROPACT Dăneț, filiala
PROPACT Ișalnița, filiala
PROPACT Izvoare, filiala PROPACT Mârșani, filiala PROPAT Moțăței, filiala PROPACT
Robănești, filiala PROPACT Scăiești, filiala PROPACT Sălcuța, filiala PROPACT Verbița. În
Dolj erau 1250 membri în filialele sătești și comunale și peste 456 membri în orașe și
municipiul Craiova. Pe 12 decembrie 1993 în prezența domnului Chiurtu Constantin se
constituie filiala locală Secui – președinte Sandu Gheorghe, vicepreședinte Băltărețu Dumitru
secretar Alexandru Dinu și membri Avram Gheorghe și Păun Nicolae. Pe 18 noiembrie 1993
se constituie filiala locală Mălinești președinte profesor Micu Constantin, vicepreședinte
profesor inginer Popescu Daniel, secretar profesor Mitrana Ion. Glorie și respect total pentru
acești dascăli de excepție.
Pe 22/11/1993 se constituie filiala locală PROPACT din comuna Almaș – președinte Paliu
Mihai,
vicepreședinte Gruia Ion, secretar Stănică Nicolae, iar Ciucă Ion, Vălceanu Aurică – membri.
Acasă la domnul Paliu a ajuns și profesorul Drăghici, unde a fost impresionat de numeroasele
probleme ridicate de țărani.
Pe 5/12/1993 se constituie filialala PROPACT din comuna Scăiești satul Valea lui Pătru.
Președinte Bătrânu Vasile, vicepreședinte Mazilu Ion, secretar Lățea Marin, iar Lepădat Ion,
Tătaru Ion, Florea Ion – membri.
Pe data de 6/12/1993 în prezența profesorului Dan Drăghici s-a constituit filiala PROPACT
Dăbuleni, care avea 232 de membri, președinte Daca Gheorghe, vicepreședinte Dinu Ion,
secretar Neacșu Florea, iar preoteasa Gheorghe, Cioacă Marin, Petrescu Ștefan, Belu Enache
– membri.
Pe 15/11/1993 se constituie filiala locală PROPACT Filiași; președinte Ciucă Claudiu,
vicepreședinte Perșu Mircea, secretar Grigorie Constantin, iar Zaharia Ilie, Jderu Sava,
Burchel Ion – membri.
Pe 18/12/1993 se constituie filiala PROPACT Bistreț; președinte Raicea Ion, vicepreședinte
Gâdea Marin, secretar Florea Ion, iar Raicea Constantin, Deliu Ion, Olaru Dumitru –
membri.
Pe data de 17/11/1993 se constituie filiala locală PROPACT Bucovăț, președinte Bălan Ilie,
vicepreședinte Băileșteanu Paul, secretar Toma Ion, iar Rotaru Ion, Sașa Constantin și Sașa
Eugen – membri.
Pe data de 11 decembrie 1993 se constituie filiala PROPACT Ișalnița; președinte Diroiescu
182
Răducanu, vicepreședinte Bălașa Iulian, secretar Firu Marian, iar Ivan Ion, Grigore Angela,
Pătrașcu Ion și Tudose Ilie – membri.
Pe data de 29 octombrie 1993 în prezența profesorului Dan Drăghici se constituie filiala
PROPACT din Amărăștii de Sus, președinte Tița Constantin, vicepreședinte Nica Mihail,
secretar Carantină Ștefan, iar Preda Gheorghe și Grigorie Miltiade – membri.
Pe 20 octombrie 1993 se constituie filiala PROPACT Dăneți; președinte Stănărache Petre,
vicepreședinte Poroșnicu Victor, secretar Poroșnicu Mircea, iar Neațu Dumitru, Voicu
Dumitru și Boboc Ion – membri.
Dansuri populare din Dolj Țărancă din Dolj Costume populare din Dolj
Case vechi din Dolj
Tudor Gheorghe și spectacolul simfonic Taraful de muzică populară al lui Tudor Gheorghe,
format din lăutari originari din Căteasca, Argeș
Nominalizăm și alte filiale locale precum și pe președinții acestor filiale:
Filiala PROPACT Plopșori – președinte Tudor Petre
Filiala PROPACT Măceșu de Jos – președinte Chiurtu Ion
Filiala PROPACT Hunia – președinte Brandibur Ilie
Filiala PROPACT Sărata – președinte Constantinescu Costel
Filiala PROPACT Terpezița – președinte Cârtina Ilie
Filiala PROPACT Corlate – președinte Spătărelu Florea
Filiala PROPACT Predești – președinte Cârstoiu Marin
Filiala PROPACT Braniște – președinte Vijelie Florea
Filiala PROPACT Cernătești – președinte Dumitru Alexandru
Filiala PROPACT Coșoveni – președinte Andreescu Marin
Filiala PROPACT Bârca – președinte Stănescu Adriana
183
Filiala Dolj putea să fie la fel de puternică ca și filiala Constanța. O vină și-a însușit-o și
profesorul Dan Drăghici, care trebuia să procedeze – cum a procedat la Constanța, adică să-i
anihileze total pe cei din gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin. Odată cu decesul celor
trei: Chiurtu Constantin, Bălan Ilie, Ionescu Marian filiala este condusă de un om formidabil
– Fota Alexandru – care are 94 de ani și nu se lasă. Luptă zi de zi pentru PROPACT Dolj, dar
și pentru PROPACT Mehedinți. Avem și noi cele două scrisori foarte interesante ale domnului
Fota, trimise primului ministru în 2006, dar și altor instituții ale statului Român, în care arată
neregulile de la primăria Tâmna și de la Primăria Prunișor din județul Mehedinți. Domnul
Fota a scris și ANRP-ului, dar tot degeaba. Ne-au scris cu năduf și alți membri din Dolj: Mitu
Anghel Florian din Craiova un luptător adevărat, un om care se implică cu sufletul în
PROPACT, domnul Călușaru Marin din comuna Podea care s-a implicat în organizarea de
filiale PROPACT în comunele Drănic, Foișor, Valea Stanciului, Maglavit, Cetate; Stănescu
Petre din comuna Moțăței care a venit la București în 1994 cu un tractor al său, participând la
meeting-ul PROPACT din Piața Aviatorilor; Nițu Toma din Robănești, Mitrică Nicolae din
Craiova, Bobei Alexandru din Craiova, Latai Marin din Scăiești – Valea lui Pătru, doctor
Păluraru Traian din Craiova, inginer Tudor Petre din Craiova, inginer Grigore Miltiade din
Amărăștii de Sus, Gagea Mihaela Anca din Craiova, Lăutaru Veruța din Plenița, Enache
Ioana din Ostroveni, Staicu Nicolae din Amărăștii de Sus, Oprea Marin din Dobrotești, Begu
Marin, Staicu Mișu, Soșu Ștefan, Marinescu Nicolae, Bița Constantin, Iliușcă Dumitru, Begu
Marin, Oprea Cezar, Gorun Marin, Constantinescu Ion, Pața Steriu Ioan. Toți aceștia sunt
numai o mică parte din cei peste 4900 de membri ai Filialei Județene PROPACT Dolj.
În Dolj comuniștii au strâns pământul Olteniei bogate în multe SA (fostele IAS-uri):
SC Agricola Băilești SA SC Agrofruct Moțăței SA SC Agroservice Poiana Mare SA
SC Agroind Dunărea SA SC Agrozootehnica Plopșor SA SC Agricola Leu SA
SC Agroind Brabrova SA SC Agrocelactis Rost SA SC Crasar Craiova SA
SC Hortiprod Breasta SA SC Agrozootehnica Robănești SA SC Agroprod Găiești SA
SC Agroind Craiova SA SC Agroind Savini Piscul Sadovei SA SC Horticola Boureni SA
SC Agroindustrială Dăbuleni SA SC Ceruna Segarcea SA SC Agroind Jubega SA
SC Agroindservice Craiova SA SC-SDE Craiova SA SC Legumicola Urcicuța SA

[zamfir_catalin]

Dan Draghici
Miracolul Țărănimii
Române
Cititorule, oricine ai fi tu,
Sunt foarte încântat ca ai ales sa te apleci asupra acestei cartiunde-
orice varsta ai avea – te vei regasi alaturi de cei mai de pret eroi
natonali: taranii români, proprietarii români de pretutindeni, parintii,
mosii si stramosii tai dragi. Ei si credinta în Dumnezeu î ti va lumina
calea spre mai bine.
Cu înalta consideratiune,
Dan Draghici
1
2018
,,25 de ani de la înființarea pentru
prima dată în istoria națională a României
și a țăranilor români – a Sindicatului
Național.
Pe care Corneliu Coposu îl numea:
,,miracolul țărănimii române.”
Înființat de prof.Dan Drăghici – pe
9 mai 1993 în comuna natală – Căteasca,
județul Argeș
1993 – 2018
2
Prefața Autorului.
În ziua de 9 mai 1993 lua ființă pentru prima dată în istoria
României și a românilor, din ințiativa exclusivă a profesorului Dan
Drăghici la Căteasca Argeș, în prezența a peste 1000 de ță-rani, de
proprietari, de specialiști în agricultură și în silvicultură, de deputați și
senatori, de proprie-tari români din Diaspora românească, de mass-media
națională și județeană, primul Sindicat Na-țional al Țăranilor și al tuturor
categoriilor de proprietari români de pretutindeni, PROPACTUL.
Cuvântul PROPACT este un cuvânt compus prin contopire din prescurtările a două cuvinte
cheie: PROP = Proprietari și ACT = Acționari în agricultură. Acest cuvânt este, el însuși, o
noutate absolută în Dicționarul Limbii Române, fiind o invenție lingvistică a profesorului Dan
Drăghici, cuvântul fiind socotit un brand inconfundabil, pe care nimeni nu are dreptul să-l
folosească fără acordul proprietarului de drept.
An de an, la impunătoarea biserică ortodoxă din satul Căteasca, grație înțelepciunii și
devotamentului ortodox ale preotului Cornel Sârbu s-a sărbătorit ziua de 9 mai ca zi națională a
țăra-nilor, ziua când a luat ființă acest sindicat unicat.
Din 1997 am sărbatorit în aceeași biserică ziua de 15 octombrie 1997 ca zi mondială a
țărăncilor(ziua mondială a femeilor din mediul rural), ca urmare a Deciziei O.N.U din 1997
la propunerea celei mai mari Federații Internaționale a Țăranilor și Fermierilor din lumea
întreagă (F.I.P.A.) cu sediul la Paris, din care făcea parte și PROPACT, începând cu anii 1994-
-1995. În perioada 1993-2009 PROPACTUL a reușit să se facă cunoscut în toate județele țării,
având peste 150 000 de membri cu adeziuni scrise și peste 200 000 de simpatizanți – foarte
mulți în USA, Canada, în toate țările europene,
unde locuiau și locuiesc români. Nu există
județ în care PROPACTUL să nu aibă filiale
orășenești, comunale și sătești constituite
statutar. Am luptat cu înverșunare și
consecvență pentru restituirea prin
reconstituirea integrală a proprietăților furate
de comuniști în perioada 1945-1990 și după
1990, tuturor proprietarilor legitimi din țară
și din alte țări, unde locuiau și locuiesc proprietarii sau moștenitorii acestora. Avem nuclee
puternice ale PROPACT în USA, Canada, Australia, Germania, Franța, Anglia, Elveția, Spania,
Belgia, Olanda, Grecia, Italia, Suedia, Austria, Danemarca, Norvegia, etc.
PROPACTUL a fost prezent din 1994 la peste 70 de Simpozioane, Congrese, reuniuni ale
3
Consiliului Economic și Social al Comunității Europene, ale C.E.A., F.I.P.A., L'UITA, ale celor
mai mari Sindicate agricole democratice din țările Uniunii Europene.
În anul 1995 am participat la cel mai mare Congres European al agricultorilor de la Strassbourg,
unde PROPACTUL a fost apreciat unanim pentru Programul său și pentru Obiectivele
sale îndrăznețe.
Confederația Europeană a Agricultorilor (CEA) din care făcea parte și PROPACT din anul
1994 a invitat permanent PROPACTUL la Congresele din anul 1993 de la Mastrich(Olanda), din
anul 1995, de la Budapesta(Ungaria) din anul 1997, de la Lubliana din 1999, de la Lisabona (Portugalia)
din 2001, de la Paris(Franța) și din Germania.
Constantin Dobrescu Argeș
4
Marilena Barață și Cristi Neguț, patronii ziarului local ,,Curierul Zilei” au fost fondatorii materiali
ai ,,Gazetei Țăranului Român” apărută în 1995 prin contribuția materială consistentă a celor doi
oameni adevărați pe care PROPACT-ul nu-i va uita niciodată
Primul Buletin Informativ și de opinie al proprietarilor, acționarilor și specialiștilor din
agricultură – redactor coordonator dr. Ovidiu Șerban
Federația Internațională a Producătorilor Agricoli (FIPA) cu sediul la Paris a invitat PROPACTUL
în calitatea sa de membru al FIPA la Congresele Internaționale din Filipine (1996) și Argentina(
1998).
PROPACTUL a fost onorat de invitațiile primite de la Sindicatele Europene de mare prestigiu:
Sindicatul F.N.S.E.A., cel mai mare Sindicat agricol din Franța, foarte asemanător cu PROPACT,
Sindicatul țăranilor din Bavaria(Germania), Sindicatul țăranilor din Elveția, din Olanda, din
Belgia, din Grecia. La toate aceste congrese delegațiile PROPACT au fost apreciate pozitiv.
În țară am reușit multe lucruri notabile care vor fi prezentate pe larg în această carte. Vrem
să se rețină faptul că toți membri PROPACT înscriși cu adeziuni au venit din propria lor inițiativă în
acest Sindicat. Ei au plătit o cotizație anuală simbolică (12 Roni/pe an). Foarte mulți nu au plătit
nimic. Nimeni nu a primit nici un leu salariu sau indemnizații, sau prime de la PROPACT.
Sute și mii de oameni adevărați au lucrat zi de zi în sediile PROPACT naționale, județene,
orășenești, comunale inclusiv sâmbăta și duminica fără a pretinde recompense materiale. Dorința
lor și determinarea lor exemplare veneau din convingerea că-și vor recupera integral proprietățile
furate de comuniști: terenuri agricole, păduri, pășuni, vii, livezi, lacuri, munți, case, conace și
alte bunuri mobile și imobile. De aceea noi îi considerăm și-i vom considera adevărații eroi naționali
ai României postdecembriste. PROPACTUL a avut contribuții notabile la Legile Fondului
Funciar, la Legile Arendei, la Legile Creditului Agricol, numai că aceste contribuții au fost zadarnice,
pentru că cei care au condus România nu au luat în considerație adevărurile susținute de PROPACT,
nu au luat în considerație excepționalele susțineri juridice formulate de mari avocați, de juriști
foarte bine pregătiți, mulți dintre aceștia locuind în străinătate. Ne-am opus și am protestat prin
foarte multe meeting-uri naționale, județene și locale, la abuzurile inimaginabile ale primarilor, ale
Prefecturilor, ale Parchetelor, ale Poliției care refuzau și refuză să restituie corect și integral proprietățile
legitime, care vând ilegal milioane de hectare de terenuri agricole și de păduri, punând în pericol
siguranța națională, care voiau să mărească considerabil impozitele agricole; am protestat și
protestăm pentru pensiile mizerabile acordate de comuniștii postdecembriști țăranilor, care au mun-
5
cit numai în CAP-uri, sau lucrătorilor din IAS-urile comuniste. Am cerut și am obținut Renta Viageră
pentru țăranii și proprietarii care au depășit 65 de ani și nu mai pot munci pământul. Numai
că aceiași comuniști au anulat Renta Viageră după câțiva ani.
6
7
8
9
10
Prima strategie națională de dezvol- Dr. Ing. Ilarie Isac părintele Prof. Dan Drăghici președintele
tare a Agriculturii capitaliste spiritual al Strategiei Dezvol- fondator al PROPACT Sindiromânnești.
tării Agriculturii capitaliste catul Național al Țărănimii
românești și părintele Simfo- Române
niei ,,Lalelelor” din Pitești
Henri Pierre Leveau – Director general
Agro-Form Franță
PROPACTUL l-a adus în România pe Directorul General pentru agricultură din Banca Mondială de
la Washington(USA) – domnul Ablaser – care s-a convins că în România anilor 1990 – 1998 creditele
agricole pentru agricultori, pentru fermele de subzistență, care erau o raritate, nu există
practic. Atunci s-a convenit cu Banca Mondială un sprijin consistent pentru toți agricultorii săraci,
prin cupoane agricole. Numai că și aici comuniștii au compromis total ideea.
PROPACTUL – ajutat fiind de firma de consultanță agricolă din Franța – Agro-Form
11
– a înaintat Uniunii Europene Programul ,,1000 de viței pentru România”, program subvenționat
integral de Franța (Circa 2 milioane de franci francezi). Acest program a fost aprobat, era foarte
avansat să se înfăptuiască, numai că din cauza bolii vacii nebune tot programul a căzut.
În perioada 1997 – 1999 PROPACT a dorit să sprijine peste 100 de fermieri mici prin Programul
Băncii Mondiale și al Guvernului României:,,Schema Competitivă de Granturi.”. Era
vorba de 17 milioane de dolari plus alte 3 milioane de dolari de la Guvernul României pentru
extensia cercetării ștințifice în agricultură, în fermele mici și mijlocii.
Programul acceptat și fundamentat în anul 1997 nu a mai fost implementat până în 2007. Cei
100 de fermieri mici, pe care PROPACT i-a ajutat să-și facă Studiile de fezabilitate și Planurile
economice, fuseseră acceptați de bordul Programului și înscriși la Ministerul Agriculturii ca
potențiali beneficiari ai Programului. Cu toate că aveau un punctaj foarte bun niciunul nu a fost
acceptat la subvenționare, pentru că așa a vrut tovarășul Teșu – fost ministru comunist al
agriculturii, el fiind șeful Programului!!! La cei mai mulți dintre fermierii acceptați de bord Teșu lea
spus în față: ,,Programul tău este foarte bun, dar cine te-a pus să nominalizezi în Program în
calitate de copartener PROPACTUL?”.
PROPACTUL a declanșat constituirea unei Bănci Populare ,,PROPACT”, a Societații Comerciale
,,AGROPROD IMPEX SRL PROPACT” și a Asociației Naționale a Turismului
Ecologic Român (ANTER-PROPACT).
De fiecare dată s-au găsit ,,binevoitori” care ne-au pus bețe în roate și nu s-a realizat până la
capăt nici unul din cele trei obiective. Știam că avem și vom avea mari probleme cu comuniștii și
securiștii comuniști din prima zi de la înfințare, când PROPACTUL s-a declarat un Sindicat Național
Anticomunist. Am continuat cu orice riscuri să ne implicăm în sprijinirea mai multor fermieri,
silvicultori, zootehniști ca să acceseze fonduri europene pentru crearea de ferme model, de abatoare,
de pensiuni turistice, etc.
Am avut tot timpul o relație bună cu Academia de Științe Agricole, cu Institutele
Naționale de Cercetare în Agricultură și Silvicultură, cu Universitățile Agricole, Silvice și
Veterinare.
În 1993 cu banii din cotizații am editat în 10 mii de exemplare prima publicație a PROPACT
intitulată chiar PROPACT. Acest buletin informativ în patru pagini a fost distribuit gratuit în toate
filialele PROPACT constituite în perioada mai 1993 – decembrie 1993.
În anul 1995 am reușit să scoatem la Pitești Argeș un săptămânal în douăzeci și patru de pagini:,,
Gazeta Țăranului Român”, cu sprijinul material consistent al ziarului local ,,Curierul zilei”,
patroni fiind Marilena Barață și Cristi Neguț, cărora PROPACTUL le va rămâne îndatorat. Gazeta
Țăranului Român s-a dorit a fi continuatorul ,,Gazetei Țeranilor”, condus de Dobrescu Argeș și
12
Valescu, înainte de 1900. Cele șaisprezece numere ale Gazetei Țăranului Român au fost scrise de
țărani, de proprietari, de specialiști în agricultură, fiind – pe bună dreptate – un săptămânal al
sufletului țăranului român.
În anul 1999 PROPACTUL împreuna cu mari specialiști în agricultură și silvicultură elaborează
prima strategie capitalistă de dezvoltare a agriculturii capitaliste românești:,,AGRICULTURA
ROMÂNIEI. TRECUT, PREZENT, VIITOR.” de inginer doctor Ilarie Isac și profesor Dan Drăghici.
Cartea a fost editată în zece mii de exemplare și a fost distribuită gratuit în biserici, în școli, în
filialele locale, orășenești, județene PROPACT. Grație domnului Ion Diaconescu – Președintele Camerei
Deputaților din Parlamentul României, cartea a fost lansată în 1999 în prezența a peste 250 de
membri PROPACT în Parlamentul României, de față fiind domnul Ion Diaconescu, Ministrul Agriculturii
Ioan Mureșan, vicepreședintele Camerei Deputaților Vasile Lupu, Președintele Comisiei
pentru Agricultură din Camera Deputaților, Doctor Veterinar Sergiu Rizescu, alți deputați și senatori.
Cei care au fost în fruntea lansării cărții și strategiei ,,Agricultura României. Trecut. Prezent. Viitor.
Ion Diaconescu Sergiu Rizescu Vasile Lupu Ioan Mureșan
președintele Camerei președintele Comisiei vicepreședintele Ministrul Agriculturii
Deputaților pentru agricultură din Camerei Deputaților
Camera Deputaților
Moment artistic deosebit susținut de corul Participanți la lansarea cărții ,,Agricultura României.
CLASIC din Pitești la lansarea cărții ,,Agri- Trecut. Prezent. Viitor din anul 1999 în Parlamentul
cultura României. Trecut. Prezent. Viitor” României
la Camera Deputaților din Parlamentul
României
Sindicatul PROPACT s-a constituit după modelul marilor sindicate Europene: Sindicatul Țăranilor
din Bavaria – Germania, Sindicatul Țăranilor din Elveția și alte Sindicate țăranești care au o
vechime de peste 80 de ani în țările civilizate. Aceste Sindicate i-au ajutat zeci de ani pe țărani, pe
fermieri să trăiască foarte bine în aceste țări. Viața țăranilor români se va schimba radical în
bine numai atunci când aceștia vor înțelege să se organizeze juridic în fiecare sat, în fiecare
comună, în fiecare oraș, în fiecare municipiu, în fiecare județ. Numai așa vor fi o forță socială
uriașă și reală peste care nu va putea trece oricum nici un partid politic, pe care orice
partid o va consulta permanent cu toată seriozitatea. Închipuiți-vă ce ar însemna peste 14
mii de filiale sătești PROPACT în cele peste 14 mii de sate ale României, peste 3700 de filiale
comunale, sute de filiale orășenești și municipale și peste 42 filiale județene, în aceste filiale
13
întrând benevol, contribuind benevol cu donații și cotizații peste 3 milioane de proprietari
români și țărani, la care se vor adăuga alte milioane de români și proprietari de pretutindeni
care își au obârșiile în România.
Când președintele PROPACT a fost în anul 1994 și 1995 în Bavaria, în Franța, în Elveția, în
Belgia a văzut la fața locului puterea extraordinară a sindicatelor țărănești din aceste țări. Șefii acestor
Sindicate au prezentat istoricul și forța extraordinară a acestor Sindicate. Ele au peste 2 milioane
de membri și nu exista program lunar, trimestrial, anual care să nu fie respectat întocmai de forțele
politice din aceste țări – indiferent că sunt de dreapta sau de stânga. Din păcate țăranii români, proprietarii
români, fermierii români – culmea mult mai mulți decât cei din Bavaria și Elveția s-au
plictisit prea repede de PROPACT, nu vor să înțeleagă că nimeni nu îi poate ajuta, decât ei
înșiși, bine organizați, bine conduși de ei. Până nu va fi prea târziu, facem apel la toți țăranii, la toți
proprietarii români din țară și de pretutindeni să profite de existența juridică națională a
PROPACT și să vină singuri să se înscrie în acest Sindicat al lor, să lupte ei pentru ei în acest
Sindicat, condus de ei, apărat de ei, altfel vor fi la fel de batjocoriți, mințiți și umiliți cum s-a
întâmplat de peste 100 de ani în această țară. Dragi țărani români, dragi proprietari români
de pretutindeni, timpul va trece în defavoarea voastră și a copiilor voștri. Nu va veni nimeni
să vă ia de mână și să vă înscrieți în PROPACT. Din contră vor fi multe cozi de topor care vă
vor băga în cap tot felul de minciuni așa cum au făcut și cum fac și cum vor face de peste
70 de ani în România comuniștii și securiștii comuniști. Contactați-i pe membri PROPACT
nominalizați în carte, care mai trăiesc, pe moștenitorii acestora și ai celor decedați, ajutați-i
să reia organizarea serioasă a PROPACT de la bază (de la sat). Voi vă organizați, voi vă
alegeți pe cei mai buni gospodari să vă conducă, voi îi delegați pe cei mai activi să participe
la constituirea filialelor sătești, comunale, județene și tot voi sunteți aceia care alegeți pe cei
mai valoroși în fruntea filialelor.
Voi decideți Statutul PROPACT-ului pe care îl votați democratic, voi decideți cuantumul
cotizației anuale, voi decideți ce faceți cu banii pentru dezvoltarea continuă a fiecărei filiale
nu pentru alte scopuri. Nu trebuie să fie om al satului (bărbat, femeie, tânăr, tânără care
au împlinit 18 ani) care să nu fie înscriși în PROPACT, indiferent de etnie și de opțiune
politică. În PROPACT nimeni nu face nici un fel de politică de partid. Singura politică este
politica îmbunătățirii zi de zi a vieții țăranului, modernizarea satului românesc, organizarea
unei agriculturi capitaliste profitabile.
14
Regele Mihai I al României Regele Mihai, Regina Ana, Regele Mihai cu Margareta
Regina Margareta și prințul și Radu
Radu
15
Anul 1918 – anul mirabilis pentru România
Anul 2018 – anul mirabilis pentru cei 25 de
ani de existență istorică a PROPACT-ului
Miting PROPACT în București Miting PROPACT în Piața Victoriei din
București
Adunarea Națională de la Căteasca Argeș din 9 Mitingul PROPACT din Piața Aviatorilor 1994
mai 1993
16
Organizarea PROPACT în România
Era un 1 martie 1993, frumos, primăvăratec. După terminarea cursurilor, la școala
Căteasca Argeș se obișnuia să fie serbată ziua mărțișorului. Cu glume bune, cu voie bună trecea
timpul pe nesimțite. Era deja ora 16:00. Ajung acasă și în curte mă așteptau mai mulți consăteni ai
mei, care stăteau de vorbă cu mama mea, Elena Draghici. Tatăl meu, profesorul Gheorghe
Drăghici, murise în 1990. Consătenii mei erau înfuriați, pentru că nu știau ce se va întâmpla cu
terenurile lor agricole de la IAS (Agropit Pitești). Apăruse în 1992 Legea numărul 46 – o lege
neconstituțională ca și Legea 15/1990 și Legea 18/1991 care încălcau, nu numai prevederile
Codului Civil, ci și pe ale Codului Comercial. Oamenii s-au prins că sunt în mare pericol să-și
piardă terenurile agricole aflate încă la IAS. Am discutat cu ei peste două ore. Era și mama mea
în situația lor. Le-am promis că a doua zi mă voi deplasa la sediul Agropit din Ștefănești – Argeș.
Voi lua tabelul cu toți proprietarii de terenuri agricole din fostul IAS Căteasca, care ținea atunci de
Agropit, îi voi convoca pe toți proprietarii respectivi pentru duminică 4 aprilie 1993 la Căminul
Cultural din Căteasca. Până atunci mă voi documenta vizavi de Legea 15/1990, Legea 18/1991 și
Legea 46/1992. I-am rugat pe consătenii mei – prezenți pe 1 martie în curte la mine, să-i anunțe și ei
pe toți aceia care au terenuri la IAS Căteasca să vină și ei la Căminul Cultural, ca să avem o
prezență cât mai numeroasă.
Căminul Cultural Căteasca – Locul unde s-a înființat pentru prima data în istoria
României Sindicatul Național al Țărănimii Române PROPACT în ziua de 9 mai 1993
Casa prof. Dan Drăghici din Căteasca Elena Drăghici, prof. Gheorghe Drăghici
Mama prof. Dan Drăghici, Tatăl prof. Dan Drăghici
Fondatoare PROPACT Decedat în 1990
17
Pe 4 aprilie au fost prezenți la căminul cultural Căteasca peste 90% dintre proprietarii
(acționarii), care aveau terenurile la IAS Căteasca pe raza comunei Căteasca, dar aceste terenuri
erau folosite integral tot de IAS. La această adunare a fost invitat și inginerul Sebastian Picui,
directorul IAS. Le-am prezentat oamenilor prezenți în sală o situație – de-a dreptul stranie,
halucinantă. Pământurile de la IAS-uri sunt cele mai valoroase terenuri agricole, conform unor
date furnizate de ingineri agronomi și economiști agrari; un hectar de teren evaluat la prețurile din
1993 avea o producție evaluată la minimum 400 000 lei. Dacă scădem valoarea muncilor agricole
(50 000 lei la hectar), salariile, 50 000 lei la hectar, îngrașămintele chimice, pesticidele 50 000 lei la
hectar (aceste evaluări având o marjă serioasă în sus), rămâne un profit de 250 000 lei la hectar.
Cum este posibil ca proprietarii acestor terenuri, deveniți fără voia lor acționari, să primească
numai 10 000 lei la hectar, a 40-a parte din valoare, foarte mulți neprimind nimic!... Este o hoție la
drumul mare!... Profesorul Drăghici i-a sfătuit pe cei prezenți să meargă in corpore la sediul IAS și
să ceară un procent fix la hectar pe an și acesta să nu fie mai mic de 30 – 35% din producția la
hectar pe an. Toți cei prezenți în adunare au cerut ca IAS Căteasca, ferma Căteasca să aibă
independență totală, acționarii să aibă aici reprezentanți ai lor, desemnați de ei, care să urmarească
tot ce se întâmplă aici zilnic. Cei peste 170 de acționari prezenți la adunare au hotărât în final să se
organizeze juridic într-o Asociație a acționarilor din fostul IAS Căteasca. Odată organizați juridic,
oamenii voiau să știe unde le este pământul lor, voiau să pună stavilă furturilor
zilnice. Inginerul Marinescu Toma din satul Cătanele, Marinescu Florea, Tănase Maria, Ion
Gherghina, Stoian Marin, Pandelea Emilia, Dragomir Petria, Radu Ion, Sandu Traian,
Banciu Dumitru, Drăghici Elena, Jianu Eugen, Năstase Nicolae, Petrache Nicolae, Popescu
Marin, Nedelcu Emil, Dragomir Gherghina, Sandu Ion, Boboc Gheorghe, Udrea
Gheorghe, Ion Gherghina, Terheș Maria, Stan Dumitru, Tănase Marin, Popa Dumitra,
Gheorghe Victoria, Bulumac Gheorghe, împreună cu vecinii de la Rătești, Oarja, Leordeni
strigau în cor: ,,Vrem să fim stăpâni pe pământurile noastre și ale moșilor și strămoșilor
noștri”. Primarul comunei Căteasca și cei din comisia locală de fond funciar de la Primăria
Căteasca nu au onorat cu prezența adunarea oamenilor. Adunarea a hotărât ca eu, în calitate de
profesor al satului, să-i ajut să-și redobândească proprietățile. Hotărârea unanimă a acestor
oameni m-a făcut să nu mai dorm. Am scris un material de circa 6 pagini pe care l-am trimis a
doua zi – pe 5 aprilie 1993 – la 3 ziare naționale: ,,România Liberă”, „Adevărul”, „Evenimentul
Zilei”. În acest material prezentam succint conținutul toxic al legilor 15/1990, 18/1991, 46/1992.
Am prezentat în detalii situația din IAS Căteasca Argeș. În final am prezentat necesitatea
organizării juridice a tuturor acționarilor din agricultura de stat a României, făcuți acționari făra
voința lor.
Adunarea acționarilor de la Căteasca ,,România Liberă” – certificatul Petre Mihai Băcanu - directorul
de naștere al PROPACT general România Liberă
Mare surpriză! Pe 11 aprilie 1993 apărea în ziarul ,,România Liberă”, pe aproape o pagină
de ziar, articolul: ,,Bătălie juridică pe plan național”, semnat de însuși Mihai Petre Băcanu,
directorul ziarului. În ziar au apărut toate numerele de telefon ale profesorului Dan Drăghici. În
zilele de 11, 12, 13, 14, 15, 16 aprilie prof. Drăghici a primit peste 500 de telefoane din toate
colțurile țării, dar și din mai multe țări europene.
A fost ceva inimaginabil. O adevărată explozie de entuziasm național și internațional.
18
Eram pus într-o mare încurcătură. Pe deoparte le promisesem acționarilor prezenți în ziua de 4
aprilie la Căminul Cultural Căteasca că-i voi sprijini să se organizeze juridic într-o Asociație a lor,
pe de altă parte, în timp ce elaboram documentele constitutive juridic, de undeva, de Sus, mi-a
venit o străfulgerare, mai ales că România Liberă îmi sugerase o gândire organizatorică la nivel
național. Începusem să vorbesc sin- gur: ,,Domnule, proprietarii români, țăranii nu au fost niciodată
organizați juridic la nivel național
într-un sindicat al lor, așa cum sunt organizați de zeci de ani țăranii din țările occidentale. Citisem
într-un ziar francez că doar românii și bulgarii nu au avut niciodată în istoria lor un Sindicat Național
al țăranilor, de aceea viața acestora s-a consumat în zeci de ani într-o rudimentaritate condamnabilă;
viața lor a fost tot timpul bântuită de privațiuni, au suportat exploatări după exploatări.
Imediat am renunțat la fundamentarea documentelor juridice pentru asocierea acționarilor căteșteni
și am demarat formele de organizare juridică la nivel național a tuturor acționarilor din agricultura
României și a tuturor categoriilor de proprietari români de pretutindeni, a tuturor țăranilor. Pe 9 aprilie
materialele erau definitivate și acestea s-au constituit în cele 6 pagini trimise – cum am spus –
celor trei ziare naționale. Iată pe scurt ce consemnează România Liberă pe 11 aprilie 1993 sub semnătura
lui Mihai Petre Băcanu:
,,Proprietarii de pământuri care nu și-au recăpătat terenurile și au fost obligați să devină
acționari ai fostelor IAS-uri au inițiat o acțiune pentru crearea unei Asociații Generală
Națională a Acționarilor de la fostele IAS-uri. Noua Asociație cu caracter național și sindical
va permite expropriaților să lupte cu mai multă eficiență pentru a obține – în sfârșit –
Titlurile de proprietate asupra pământului. Asociația Națională ar urma să înceapă discuții
cu Ministerul Agriculturii și cu Guvernul și, dacă va fi nevoie, vor acționa și în justiție.
Acțiunea de organizare este asigurată de Comitetul de inițiativă al acționarilor din comuna
Căteasca Argeș, care, într-un apel transmis redacției noastre, propune ca reprezentanții
acționarilor din fiecare IAS să delege câte un delegat care să participe la Adunarea generala
pe țară convocată pe 9 mai 1993 la Căteasca Argeș. Persoana de legătură între Comitetul de
inițiativă de la Căteasca și Comitetele ce se vor forma în toată țara este profesorul Drăghici
Dan, - comuna Căteasca – Argeș, Telefon 097622035 – (Acum are telefonul 0744480733 s.n.)
Obiectivele pe care le propune Comitetul de inițiativă condus de profesorul Dan
Drăghici sunt:
– Obținerea autonomiei depline a fiecărei ferme din IAS, prin desființarea
centralizării, care se realizează acum prin așa zisele Societăți Agricole S.A cu acționari.
– Eliberarea Titlurilor de proprietate pentru suprafețele pe care le deține fiecare
acționar, plecându-se de la ideea că nu poți fi acționar, dacă nu ești proprietar.
– Suprafețele cuvenite fiecărui acționar, pe sate, trebuiesc măsurate, să se constituie sole
com- pacte, cât mai aproape de așezările umane, întrucât legea 18/1991 a bulversat și
divizat la maximum proprietățile, fără să se respecte vechile amplasamente.
Să se organizeze temeinic negocierea drepturilor anuale ale acționarilor care să fie
între 25-30% chiar 35% din recolta anuală la hectar, deoarece până acum cuantumul
acestor drepturi a fost stabilit arbitrar; să se calculeze și să se achite diferențele
cuvenite pentru anii agricoli
1990, 1991, 1992, 1993.
Inițiativa acționarilor din IAS Căteasca Argeș reprezintă o acțiune foarte importantă
de organizare juridică pe plan național a celor nedreptațiți atât de grav acum o
jumătate de secol și cărora nu li se face dreptate nici astăzi, acțiune care ar putea exercita
puternice presiuni pen- tru ca pământurile să revină celor cărora le-au aparținut.
România Liberă, căreia acționarii și sătenii din Căteasca Argeș i s-au adresat cu
speranță și încredere, își propune să urmărească și să sprijine această importantă inițiativă.
Așteptăm să-și spună cuvântul și politicienii. Este posibilă și o inițiativă parlamentară”
Articolul semnat de Mihai Petre Băcanu este mult mai mare. Ceea ce rămâne ca un fapt istoric
cert este contribuția enormă, decisivă a acestui articol și a tuturor articolelor ulterioare din acest
ziar național la demararea unei acțiuni naționale fără precedent, pe care Corneliu Coposu o
19
Mihai Petre Băcanu – primul președinte de Gheorghe Boldur Lățescu – al doilea Ion Rațiu – președinte UMRL - membru
onoare al PROPACT – ales la primul Congres președinte de onoare PROPACT, ales fondator PROPACT – cel care a dat
Național – 23-24 ianuarie 1994 la primul Congres Național 1994 PROPACT-ului sediul din strada General
Praporgescu nr 18 – sector 2 București
numea ,,Miracolul tărănimii române”. De aceea noi am susținut tot timpul că România Liberă
condusă de Petre Mihai Băcanu a reprezentat Certificatul de naștere al PROPACT.
De aceea la primul Congres Național al țăranilor români din 23 – 24 ianuarie 1994 Mihai
Petre Băcanu, alături de academicianul profesor doctor docent Gheorghe Boldur Lățescu au fost
aleși președinți de onoare ai PROPACT.
Reproducem și articolul emblematic: ,,Mâine PROPACT” semnat de același Mihai Petre Băcanu
cu pseudonimul J.Rică: ,,Starea gravă în care se află românii, dar mai ales indiferența cu
care tratează puterea haosul și degradarea continuă a vieții a determinat Adunarea Generală
a Acționari-lor și a Proprietarilor români din 9 mai 1993 de la Căteasca Argeș să înfințeze
PROPACTUL. Acțiunea din ziua de 9 mai 1993 orele 10 de la Căteasca Argeș este
evenimentul cel mai important din ultimii trei ani. Țărănimea română, lumea satelor care
constituie 56% din electoratul românesc și-a dat seama – ce-i drept - cam târziu că numai
alcătuirea unui organism juridic puternic național o poate ajuta să lupte pentru apărarea
propriilor interese. Inițiativa PROPACT apelează la toate partidele politice, la toate forțele
democratice (Sindicate, Asociații Democratice, Ligi Democratice), la presa democratică, la
toate agențiile străine de presă să onoreze cu prezența marea adunare populară na- țională
de la Căteasca Argeș, unde vor fi prezentate: Statutul Asociației de tip sindical, Programul și
Obiectivele Asociației. Așa cum în toate țările democratice cel mai puternic organism juridic
de tip sindical este Asociația Generală a țăranilor și fermierilor, tot așa se dorește să fie și
PROPACT. Din țară și din străinătate în fiecare zi telefonul 0976/22035 este pur și simplu
asaltat. Mii de cetățeni au aderat deja la inițiativa căteștenilor argeșeni de a înființa
Asociația Naționala a Proprietarilor și a Acționarilor din fostele IAS-uri, sau din alte forme
de proprietate de stat.”
Doi oameni în toată firea au spus că ,,Au sărutat ziarul România Liberă când au citit
despre PROPACT, alții – fiind la pat, au spus că tare mult ar vrea să nu moară și să vadă
înfaptuită această splendidă inițiativă. Un inginer din Brașov l-a considerat pe profesorul
Dan Drăghici ,,Un al doilea Mesia pentru români” Pornirile pline de patriotism și înflăcărare
vin, de fapt, dintr-o cruntă și veche suferință provocată de lungul șir de nedreptăți, de
abuzuri. Se speră că această acțiune, cu un serios impact în lumea satelor va fi evaluată
corect atât de Putere, cât și de forțele politice din țară. Faptul că într-un termen foarte scurt
PROPACTUL a avut o atât de mare audiență în țară și în străinătate, fără să i se facă o
propagandă cum ar fi trebuit, spune foarte multe.
,,Pe 9 mai 1993 – spune România Liberă – cei care au necazuri cu pământul, cu
pădurile, cu casele, cei care doresc o schimbare cu adevărat, cei care gândesc creștinește la
acest popor obidit, să fie prezenți la Căteasca. PROPACTUL apare într-un moment critic, de
disperare, de pierdere a oricărei speranțe. PROPACTUL a scos la iveală abuzurile săvârșite
de primăriile locale, de prefecturi, de judecătorii; peste tot sunt registre agricole pline de
ștersături, de înscrisuri false; exista mulți proprietari care au acte de proprietate vechi neluate
în considerație, există și hotărâri judecătorești definitive, irevocabile care nu sunt puse în
aplicare de ani de zile.”
20
Pe 9 mai 1993 la Căteasca Argeș este momentul când țăranii și proprietarii români de
pretu- tindeni trebuie să se organizeze juridic pentru a putea să-și apere interesele și pentru
a lupta pentru drepturile lor legitime. S-a văzut foarte clar că la asemenea negocieri
problemele grele ale țărănimii nu au intrat pe masa tratativelor cu toate că originea marilor
necazuri ale industriei, ale costurilor ri- dicate, ale salariilor, trebuie căutate – mai ales – în
agricultură. Dacă domnul Văcăroiu ar fi pus în fața unor adevăruri dureroase din lumea
satelor, nu se știe ce ar mai putea să îndruge, deoarece segmentul populației, care este cel
mai numeros, contureaza în fond imaginea reală a dezastrului național actual. Țăranii,
învățați doar să se solidarizeze în suferință, așteaptă să fie reprezentați de PROPACT”, scrie
în final România Liberă.
În ziua apariției primului articol din 11 aprilie1993 în România Liberă, profesorul Dan Drăghici
a primit cel puțin o sută de telefoane de angajament benevol al fiecărui apelant de a se implica
în organizarea de filiale PROPACT, de a înscrie câți mai mulți proprietari, acționari și țărani în
PROPACT. A urmat o perioadă fără precedent în viața profesorului Dan Drăghici. În zilele de 12,
13, 14 aprilie până în ziua de 9 mai 1993 peste 5000 de români au telefonat de dimineața până seara
târziu și și-au exprimat toată disponibilitatea de a fi membri activi ai PROPACT, de a constitui filiale
PROPACT. Dintre cei care au telefonat, peste 1000 au fost prezenți la Căteasca Argeș în ziua de 9
mai 1993. Toți, fără excepție, au completat pe loc adeziuni la PROPACT. Au fost români veniți
din toate județele țării, cei mai mulți țărani, acționari în agricultură, dar și specialiști în agricultură și
silvicultură; au venit români proprietari din Italia, Franța, USA, Germania, Canada, Olanda, Belgia
și Anglia. Alte sute de români din Diaspora au trimis telegrame și scrisori, care au fost citite în
Adunarea din 9 mai 1993; au fost prezenți deputați și senatori, foarte multe ziare naționale, locale,
radiouri și televiziuni.
Înainte de 9 mai 1993 – pe 22 aprilie 1993 am constituit primul comitet de inițiativă
cu care am elaborat Statutul Asociației, Programul Național și Obiectivele Generale care
aveau să fie pre- zentate și votate pe 9 mai 1993 la Căteasca. Tot în ziua de 22 aprilie am
hotărât și numele Asociației ,,PROPACT” - Un cuvânt absolut nou în Dicționarele limbii
române, un cuvânt compus prin conto- pire din prescurtările a două cuvinte: ,,PROP”
(Proprietari) plus ,,ACT”(Acționari în agricultură). Primul Comitet de Inițiativă era
compus din: inginer Mircea Popov, inginer Eugen Radeș, econo- mist Ariside Ionescu,
economist Ion Dumitru, economist Popa Dimitrie, țăranii Voicu Vasile, Badea Valeriu, Sorică
Voiculescu, doamnele Ana Șerbănescu, Ramona Constantinescu, doctor veterinar Sergiu
Rizescu, Moțea Vinceslav, Marin Ion și Drăghici Dan.
prof. Dan Drăghici inginer Mircea Popov dr. Vet. Sergiu Rizescu ec. Ion Dumitru
21
hortiucultor Aristide Ionescu țăran Voicu Vasile ec. Oprișescu Dumitru
Fondatorii PROPACT
La adunarea de la Căteasca au luat cuvântul peste 100 de participanți. S-au votat documentele
elaborate de Comitetul de Inițiativă și toți participanții l-au împuternicit pe profesorul Dan Drăghici
să înscrie la judecătoria din Pitești PROPACTUL. Tot în ziua de 9 mai s-a hotărât să se organizeze
rapid o Conferință Națională și la București, pentru a stabili o conducere națională interimară
până la desfășurarea primului Congres Național al țăranilor români care va alege statutar prima conducere
națională a acestui Sindicat. În ziua de 28 august 1993 judecătoria Pitești a dat Sentința Civilă
nr 33/1993 în Dosarul Civil 32/PJ/1993 definitivă și irevocabilă.
Asociația PROPACT nu a fost constituită pe Legea Asociațiilor, ci pe legea 54/1991 – Legea
Sindicatelor. Asta ne-a obligat ca la conferința națională – primul Congres Național al Țărănimii
Române să adoptăm un nou statut. Vrem să se rețină câteva fraze din Sentința Civilă nr 33/1993:
,,Prin cererea înregistrată la data de 17 mai 1993 un număr de șapte membri ai Comitetului de Inițiativă
al Asociației PROPACT au solicitat înscrierea ca persoană juridică a acestei Asociații cu sediul
în Pitești, strada Calea Bascovului, bloc B1, apartament 37, în baza Legii 21/1924 (Legea Asociațiilor).
La termenul din 18 mai1993 s-a pus în vederea reprezentantului Asociației, Drăghici Dan,
să prezinte actele corespunzătoare de constituire și Statutul în formă autentică potrivit articolului 33
al Legii 21/1924, în vederea solicitării avizelor cerute de articolul 3 litera ,,a” al aceleiași legi, iar la
termenul de azi, 18 mai 1993, cel în cauză a depus Procesul Verbal de constituire a Asociației, încheiat
la 9 mai1993 în comuna Căteasca Argeș, Statutul aprobat de membrii Asociației, Tabelul
Nominal cu membri Consiliului Național de Conducere al Asociației, precum și împuternicirea
specială, dată de 15 membri fondatori domnului Drăghici Dan pentru a cere înscrierea
Asociației de tip Sindical ca persoană juridică, modificând totodată cererea inițială de înscriere în
sensul întemeierii ei pe dispozițiile legii nr 54/1991(Legea Sindicatelor).
În finalul Sentinței Civile se scrie: ,,Admite cererea formulată de petentul Drăghici Dan, domiciliat
în comuna Căteasca, județul Argeș, împuternicit special de membri fondatori ai Asociației
Naționale a Proprietarilor de Pământ și a Acționarilot din Agricultură PROPACT – Asociație cu caracter
sindical și profesional cu sediul în Pitești, strada Calea Bascovului, bloc B1, apartament
37, județul Argeș și dispune înscrierea Asociației Naționale a Proprietarilor de Pământ și
Acționarilor din Agricultură PROPACT în Registrul special ținut la această judecătorie în
vederea dobândirii personalității juridice. Numai în baza acestei Sentințe Mamă toate comitetele de
inițiativă prezente la adunarea de la București aveau să înceapă constituirea efectivă a filialelor
sătești, comunale, orășenești, municipale și județene în toată țara. Aceste filiale trebuiau
constituite și ele juridic conform hotărârii Conferințelor de la Căteasca și de la București.
Revenind la adunarea generală de la Căteasca nu putem să uităm luările de cuvânt ale unor
oameni de excepție, veniți din toată țara la Căteasca. Nu-i putem nominaliza pe cei peste 100 de
vor- bitori, dar câteva nume au reținut atenția: inginer Ion Bold, Institutul de Organizare al
Teritoriului, ziaristul Dinu Lăzărescu din București, ziaristul Nicolau Ion, directorul
ziarului ,,Fermierul” din București, Petre Apostol țăran agricultor din Tulcea, juristul Ion
Iorgulescu din Tulcea, inginerul Constantin Cristescu din București, inginerul Constantin
Dicu din Teleorman, inginerul Constantin Pătrășcoiu din Olt, domnul Tutunea, președintele
22
Ligii Expropriaților din Olt, profesorul Bogoi din Dâmbovița, Ștefănescu Gheorghe,
președintele Fundației ,,Satul Românesc”, domnul Institutoris Florea din Arad, domnul
inginer Derianu din Brăila, profesor Silviu Constantinescu din Coșești – Argeș, inginer
Vasilescu Dan din Teleorman, inginer Constantin Mitan, inginer Frâncu Nicolae din Brăila,
inginer Stelian Dobre din Galați, domnul Viorel Romanescu, președintele filialei Argeș a
Confederației Sindicale Frăția, domnul Ițic Banea, delegatul acționarilor de la IAS
Ciorogârla, inginer Curcă Ion din Vrancea, domnul Ștefan Burtea, Asociația Proprietarilor de
Pământ din IAS Buftea București, doctor Ovidiu Șerban, Institutul Cantacuzino din
București, Teodorescu Androne, țăran Căteasca Argeș, Filip Andrei din Dâmbovița, Zlătescu
Ion din Brănești – Ilfov, domnul Bianchi Pedro din Italia, domnul doctor Sergiu Rizescu,
deputat de Argeș, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, domnul
deputat de Călărași Alecu Paul, etc.
Facultatea de Drept – Universitatea București. Aula mare în care Institutul Agronomic București – sala de sport a institutului
a avut loc în zilele de 23-24 ianuarie 1994 primul Congres Național unde a avut loc în ziua de 23 ianuarie 1998 cel de-al doilea
al Sindicatului Național al Țărănimii Române – PROPACT Congres Național al Sindicatului Național al Țărănimii
Române - PROPACT
Toți și-au exprimat disponibilitatea de a sprijini activ PROPACTUL. Pe 22 mai 1993 a avut loc
Adunarea Naționala de la București, unde s-a conturat un colectiv de lucru mai mare cu oameni
deosebiți, care au pornit imediat la organizarea PROPACT la nivel național. Ion Rațiu și U.M.R.L
București ne-au ajutat, punându-ne la dispoziție două camere în sediul lor din strada General
Praporgescu, nr 18, sector 2, București. Toți care lucrau zilnic – inclusiv sâmbăta și duminica, o
făceau benevol. Nimeni niciodată nu a fost plătit la PROPACT. Veneau zilnic avocații:
doamnele Gheorghiu și Nistor, domnul Mihalache, care dădeau consultații juridice gratuit.
De dimineață până seara la sediul central din Pitești și la sediul din București se perindau
sute de oameni care se înscriau în PROPACT. În perioada august 1993 – 1994 profesorul Dan
Drăghici, domnul Aristide Ionescu, domnul Doctor Ovidiu Șerban, domnul inginer
Bodescu Mihai, doamna Filoreanu Aurica, domnul academician Stănescu Zenobie, domnul
economist Oprișescu Dumitru, domnul inginer Vlad Vlad, domnul Zambilă Gheorghe
plecau săptămânal în țară și organizau filialele județene PROPACT, organizau conferințele
județene ale filialelor județene, ajutau la constituirea juridică a acestor filiale.
Cea mai grea perioadă, dar și cea mai interesantă a fost perioada aceasta când în toate
jude- țele țării au fost constituite minimum 15 filiale locale în fiecare județ, au fost desfășurate
Confe- rințe județene în care au fost alese statutar organele de conducere județeană PROPACT
și în care fiecare filială județeană și-a desemnat delegații care au participat la primul Congres
Național al PROPACT din 23-24 ianuarie 1994 la facultatea de drept a Universității din București.
23
Primul meeting național al PROPACT din București – Piața Aviatorilor - 1994
PROPACT-ul – membru plin al CDR, unde profesorul Dan Drăghici era membru al Consiliului
Național al CDR
A fost o muncă titanică, cu sacrificii materiale și fizice excepționale, dar și cu un
profesionalism rar întâlnit, de aceea eu îi consider pe acești oameni niște eroi naționali.
Până pe 31 decembrie 1993 erau constituie statutar și cele mai multe juridic filialele
județene, pe care le vom prezenta în paginile ce vor urma. În lunile august, septembrie,
octombrie, noiembrie și decembrie 1993 PROPACTUL a cucucerit România, fără să aibă
posibilități materiale(decât cotizațiile simbolice și unele donații), fără sprijin material
guvernamental sau politic. Tot în această perioadă PROPACTUL a organizat și a
desfășurat un mare meeting național la București în Piața Aviatorilor pe 25 iunie 1993.
Atunci au venit pe banii lor țărani și proprietari din toată țara în număr de peste 10 000.
Tot atunci am tras primul semnal serios de alarmă pentru autoritățile politice. Realizasem și
un Buletin Informativ – PROPACT – în 10 000 de exemplare, pe care l-am trimis gratuit
tuturor filialelor județene PROPACT. Perioada iunie 1993 – ianuarie 1994, rămâne ca o
perioadă organizatorică fără precedent în lumea țăranilor și a proprietarilor români.
24
Organizarea Filialelor Județene PROPACT
Primele filiale PROPACT s-au constituit în luna mai 1993 la Argeș și la București – SAI. La
Pitești Filiala PROPACT Argeș a fost constituită chiar în ziua de 9 mai la Căteasca Argeș și avea un
colectiv interimar de conducere reprezentat de Popov Mircea, Radeș Eugen, Voicu Vasile,
Ariside Ionescu, Ion Dumitru, Marin Ion, Rizescu Sergiu, Ramona Constantinescu,
Șerbănescu Ana, Sorică Voiculescu, Valeriu Badea.
În data de 14 mai 1993 profesorul Dan Drăghici, Popov Mircea, Radeș Eugen și Voicu
Vasile – în calitatea lor de membri fondatori PROPACT, de conducători interimar ai PROPACT
până la Congresul Național din ianuarie 1994 – participă la constituirea filialei PROPACT
București în sala Teatrului Odeon. Atunci s-a ales Comitetul de Organizare al Conferinței
municipiului București și SAI – compus din: Dinu Lăzărescu, avocat Gheorghiu Elena, doctor
Șerban Ovidiu, medic veterinar Lungeanu Lucian, economist Obreja Cosntantin, inginer
Vlad Vlad, inginer Bodescu Mihai, domnul Coconoiu Alexandru, economist Oprișescu
Dumitru. La sediul PROPACT București din strada General Praporgescu, nr 18, sector 2, zilnic
Sala mare a Teatrului Odeon, în care s-a ținut Conferința PROPACT a municipiului București în 1993
erau bucureșteni, oameni veniți din țară, dar și din străinătate care se înscriau în PROPACT și care
erau foarte încântați de existența PROPACT. La un moment dat domnul Ion Rațiu care ne dăduse
două camere în sediul său din această clădire, mi-a spus: ,,Domnule Drăghici, ceea ce ai creeat
dumneata în România este o stare de spirit românesc fără egal. Te felicit din toată inima și mă
înscriu și eu în PROPACT”. Tot la Teatrul Odeon s-a desfășurat destul de repede în luna mai
1993 Conferința municipiului București PROPACT la care a participat profesorul Dan Drăghici.
Peste 500 de membri din București și-au ales democratic conducerea filialei PROPACT București:
Aici va odihni prof. Dan Drăghici Avram Iancu – țăran român emblematic, erou național și
și familia lui în cimitirul de la Căteasca patriot luminat
25
domnul Oprișescu Dumitru – Președinte, domnii Bodescu Mihai și Ovidiu Șerban –
vicepreședinți, domnul Vlad Vlad – secretar general, domnul Giuglan Daniel – secretar
general adjunct, domnii Lungeanu Lucian, Cristescu Ștefan, Cristescu Constantin, Obreja
Constantin, Silveșan Ioan, Dicu Constantin, Comâniță Adrian, Ivan Ion, Cristian Mihail,
Stăncescu Barbu – membri. Filiala PROPACT București a desemnat 55 de delegați care vor
participa la Congresul Național PROPACT, din ianuarie 1994. Vom nominaliza o mică parte dintre
membrii PROPACT înscriși chiar anul 1993 cu adeziuni la București: doamna Velcescu Cornelia,
doamna Enăceanu Cornelia Lelia, doamna Macri Argentina, domnul Răduță Ștefan,
doamna Constantinescu Elena, domnul Bogdan Gheorghe, domnul Călin Dumitru, domnul
Iliescu Mircea, domnul Șerban Ovidiu, domnul Gheorghe Ion, domnul Constantin
Gheorghe, doamna Popa Rodica, domnul Gheorghe Grigore, domnul Armand Bucur
Nedelea, doamna Ricci Șteflea Anca, domnul Militaru Constantin, doamna Vlad Natalia,
doamna Roșu Elena, domnul Lazăr Iosub, domnul Preotu Vifor, domnul Alexandru Ioan,
domnul Albu Alexandru, domnul Roibu Nichifor, domnul Constantinescu Dan, doamna
Ene Maria, domnul Ursu Vasile, domnul Constantin Gheorghe, dl. Vasile Robert, doamna
Ene Maria, domnul Mocanu Virgil, domnul Iliescu Petre, doamna Ioniță Aurelia, doamna
Voiculescu Silvia, domnul Raportaru Mihai, domnul Moldovan Victor Nicolae, doamna
Constantin Maria, domnul Florea David, domnul Răduță Ștefan, domnul Marinică Teodor,
domnul Stănciulescu Bogdan, domnul Lazăr Iosif, doamna Vasilescu Suzana, domnul Abagiu
Ștefan, domnul Radu Ștefan, domnul Oprișescu Dumitru domnul Ion Sturdza, doamna
Cherchez Ileana, doamna Pop Maria Irina, doamna Runceanu Georgeta, doamna
Robănescu Elena, doamna Damian Ecaterina, doamna Predoiu Constanța, domnul
Cristache Gheorghe, domnul Botea Gheorghe, domnul Mircea Lucescu, doamna Mogâldeanu
Magda, doamna Anghel Ecaterina, părintele Marin Niculae – monah călugăr la Cernica,
Păruș Silviu, Alexandrescu Tudor, Ene Gheorghe, Fetecău Sergiu, Sanda Mircea, Badea
Georgeta, Calmonos Roșela, Dabu Gabriela, Geona Alexandrina, Horodja Virginia, Iamandi
Octavian, Naidin Adrian, Ogea Argentina, Pândaru Constanța, Radu Constantin, Radu Ion,
Sandu Mircea, Ulmeanu Sergiu, Tache Rodica, Silagi Victor, Vișan Alexandru, Zambilă
Gheorghe, Tărăceanu Elisabeta, Petrescu Adrian, Mihăilescu Mihaela, Eremia Petru,
Florea Ioan, Gruia Florin, Hamzescu Maria, Lupei Emanuel, Nae Florica, Popa Alexandra,
Rădulescu Virgil, Truică Dumitru, Stăncescu Barbu, Repta Marian, Stan Mihai, Cosmescu
Ion, Andru Aurel(Tunari), Tane Petre(Mogoșoaia), Breazu Dumitru și Dumitru
Anton(Voluntari), Cosac Dionisie(Voluntari), Dincă Alexandru(Chitila), Macedon
Dan(Tunari), Popescu Camelia, Dobre Marin, Ene Mihalache(Dobroiești)Birjaru
Iordan(Mogoșoaia), Becali Gheorghe(Ștefănești SAI), Păunescu Florian(Snagov), Ignat
Mihai(Buftea), Sfiriac Teodora(Snagov), Mazilu Constantin, Langu Dumitru, Stancu Dan,
Apostol Mircea, Bala Petre, Cavaler Ana, Băbuleanu Ion, Filipescu Ștefan, Gherghina
Costică, Hanu Aurelia, Iancu Margareta, Logofătu Mircea, Manea Virgilius, Neagu Maria,
Oală Virginia, Rizea Ion, Tăbăcaru Conta, Brăzeanu Alexandru, Cârțan Mihail, Dumitru Ion,
Epurescu Adriana, Florea Emil, Galici Victor, Hanciu Mihai Radu, Ioan Alexandru,
Lichiardopol Mircea, Manole Gheorghe, Omet Adina Florina, Plocon Sever, Rândașu Ana,
Rusu Adrian Constantin, Roman Nicolae Dan, Teodosiu Lucian, Urucu Margareta, Rădoi
Marius, Paroșanu Crina, Ioviță Traian, Andrei Romulus Paul, Borogan Emil, Cuculescu
Victor, Dogaru Gheorghe, Enăchescu Toader, Florescu George, Grămescu Haralambie, Haidu
Teodor, Ilie Ionel, Lazarovici Cristian, Moise Maria, Mandler Liviu, Nedelcovici Margareta,
Oprea Vasile, Popovici Alexandru, Rusu Eugeniu, Terianu Gheorghe, Stoica Mariana,
Roceanu Cezar, Terianu Marin, Pop Ion.
Ne oprim deocamdată cu nominalizările aici, pentru că ne-ar lua mult spațiu tipografic să-i
amintim pe cei peste 15 000 de membri PROPACT din București și peste 5 000 de membri
PROPACT din SAI. Pe toți îi respectăm enorm, pe toți îi considerăm adevărații eroi ai PROPACT.
Cei care nu își regăresc numele în aceste pagini vor rămâne în arhiva națională PROPACT și se vor
bucura de același imens respect. Pe mine, ca fondator, mă muncește totuși un mare regret nu-mi
26
explic de ce și cum s-a întâmplat ca această filială PROPACT, foarte puternică să viețuiască așa de
puțin. Aceste mii de oameni excepționali au la rândul lor foarte mulți prieteni excepționali, se
trag din familii de proprietari, de țărani din toate satele României; numai ei ar fi putut să
creeze o stare de spirit națională fără egal; numai ei ar fi putut să reînvie dragostea și
patriotismul luminat româncesc, dacă și-ar fi adus cu ei în PROPACT pe toți prietenii, pe toți
consătenii, pe cei plecați din țară, și dacă ar fi activat concret în acest sindicat mai mult timp.
Încă nu este târziu. Angajații, domnilor și doamnelor, în această luptă solidară, deloc ușoară,
pe copiii și pe nepoții dumneavoastră, pe toți cei care au proprietăți, pe care încă nu le-au
redobândit, dar și pe cei care și-au luat proprietățile, crezând că nu mai au nevoie de
PROPACT. Aceste îndemnuri sunt valabile și pentru miile de nume înscrise benevol în
PROPACT în toată țara.
Documentele Conferinței municipiului București PROPACT împreună cu Sentința-Mamă
33/1993 de la judecătoria Pitești-Argeș au fost depuse de Dan Drăghici la judecătoria Sectorului 2
București care, prin Sentința Civilă nr 225 din 30/11/1993, filiala PROPACT București capătă
personalitate juridică definitivă și irevocabilă. Sediul filialei PROPACT București a fost în perioada
1993 – 1998 în strada General Praporgescu nr 18, sector 2. În anii 1998 – 1999 primim un sediu cu
patru camere de la Ministerul Agriculturii în clădirea aflată peste drum de Ministerul Agriculturii pe
strada Carol I la etajul 4, unde am stat până în 2004. Acest an a fost un an tragic pentru PROPACT.
Începuse cabala securistă comunistă din 2001-2002, iar în 2004 ne-au dat foc la sediul central din
Pitești, strada Victoriei 55, ne-au scos în bătăi și înjurături din sediul din București, i-au amenințat
serios pe conducătorii filialelor județene PROPACT. Dar despre toate acestea vom reveni în paginile
următoare.
Filiala PROPACT București a fost condusă până a decedat la 92 de ani de un om de
excepție, economistul Dumitru Oprișescu. După moartea domnului Oprișescu filiala a fost
condusă, fără să fie ales, de inginerul Vlad Vlad care era în același timp și secretar general al
PROPACT la nivel național. Îmi face mare plăcere să-i amintesc de mai multe ori pe cei mai activi
oameni ai PROPACT București care erau zilnic în sediul PROPACT și care veneau permanent cu
prieteni pe care-i înscriau în PROPACT: doctor Ovidiu Șerban, Stăncescu Barbu, Filoreanu
Aurica, Bodescu Mihai, Zambilă Gheorghe, Cristescu Constantin,Juriștii Hăulica Marin,
MihalacheTitus, Avocata Gheorghiu și profesorul Gheorghiu, Avocata Nistor Elena,
academicienii Andrei Canarache și Stănescu Zenobie.
Cum să uiți eforturile permanente și dezinteresate ale avocaților sus menționați, care dădeau
consultații gratuite membrilor PROPACT din București, dar și celor veniți din țara, eforturile celor
care desfășurau o muncă de Sisif zilnic la PROPACT, fără a fi vreodată remunerați, premiați, pentru
că banii obținuți din cotizațiile simbolice deabia ne ajungeau să plătim chiriile la sediile noastre,
utilitățile și, parțial, deplasările în țară – numai cu trenul. Așa a supraviețuit PROPACTUL din 1993
până în 2005. Anii cei mai grei au început în 2001 – 2002. Un impostor notoriu – Adrian Ștefan
Iurașcu Adrian Ștefan Mihai Ungureanu Traian Băsescu
Clica de securiști acoperiți care au distrus PROPACT-ul împreună cu alți securiști comuniști
din partidele comuniste PSD, PRM, PUNR, PD, PSM, PDAR, UNPR, etc.
27
Iurașcu din București strada Turnul Eiffel 33, Sector 2 s-a infiltrat în PROPACT în anii 1996
– 1997. A mimat destul de perfid că este un luptător al PROPACT. Nu s-a înscris niciodată în
PROPACT, dar voia să parvină cu orice chip prin PROPACT. În 2008 la cel de-al doilea
Congres Național a reușit să-i ducă în eroare pe cei din conducerea PROPACT, fiind ales
vicepreședinte al PROPACT(Atenție! Fără să fie membru PROPACT). Până în anii 1996 –
1997 nimeni nu știa nimic de acest individ, pentru că nu dăduse niciodată pe la PROPACT.
Ajuns vicepreședinte în mod ilegal și parșiv a jucat un teatru mizerabil. Era numai miere pe
lângă conducerea PROPACT și l-a determinat pe profesorul Dan Drăghici să-l ia în colectivul
PROPACT de 3 oameni care reprezentau PROPACTUL în conducerea națională a CDR. În 2000
profesorul Dan Drăghici l-a rugat insistent pe domnul Ion Diaconescu, președintele PNȚCD să-l
pună pe listele de deputați ai CDR-2000. Cu sprijinul domnului Ion Diaconescu și al domnului Ticu
Dumitrescu acest individ, la propunerea profesorului Drăghici Dan, este trecut pe locul 2 al CDR-
2000 Galați. Din păcate CDR-2000 și PNȚCD nu au mai intrat în Parlamentul României, dar, din
fericire, nici acest impostor nu a ajuns unde își dorea. Acest lucru l-a făcut să se îndepărteze de
PROPACT, dar, mare atenție, fără să fi fost vreodată implicat legal sau înscris în PROPACT. În
2001 împreună cu niște indivizi de pe stradă din Iași – unde avea cele mai mari magazine încă din
1990, profită de legile comuniste și organizează el la București ,,O Conferință Națională!” cu 19
indivizi, care n-au fost niciodată membri PROPACT, ca și el; ajutat fiind de un avocat
confecționează niște documente juridice hilare, în care el se alege președinte PROPACT.
Asta se întâmpla într-o duminică, iar joi a mers la judecătoria Pitești împreună cu doi avocați și a
înregistrat aceste documente absolut ilegale și penibile. Facem precizarea că la primul Congres
Național al PROPACT din 23-24 ianuarie 1994 și la al doilea Congres Național PROPACT din 24
ianuarie 1998 au participat peste 750 de delegați ai PROPACT din toate județele țării, delegați
desemnați de conferințele județene PROPACT. La aceste Congrese profesorul Dan Drăghici a fost
ales cu o mare majoritate de voturi președinte. Cum a fost posibil ca un individ, cu alți 19 indivizi
de pe stradă, care nu aveau nici o legătură cu PROPACT să facă o adunătură și să se
pronunțe ei între ei ca membri conducători ai PROPACT, iar judecătoria Pitești să admită așa
ceva? Acest om acoperit al securității comuniste reușește împreună cu doi avocați, cu
judecători și cu procurori comuniști să-și bată joc la modul cel mai ordinar posibil de un
organism juridic național, unicat în istoria României – creeat și ținut în viață cu foarte mari
sacrificii în perioada 1993 – 2002 de mii de membri adevărați ai PROPACT.
Nu întâmplător am amintit de anul 2002 pentru că în ianuarie 2002 la Centrul Militar din
Pitești Argeș peste 550 de delegați ai PROPACT din toate filialele județene PROPACT au participat
la cel de-al treilea Congres Național al PROPACT în care a fost ales pentru a treia oară președinte
tot profesorul Dan Drăghici – numai că a fost ales degeaba... . Profesorul Drăghici nu știa nimic
un an de zile 2001 – 2002 de Încheierea din 28/01/2002 a judecătoriei Pitești – judecător Păștin
Nicoleta; prin această Încheiere Iurascu este ales președinte al PROPACT, iar profesorul
Drăghici care nici nu a fost invitat în cadrul instanței a fost exclus din PROPACT de 19
indivizi de pe stradă care nu au avut niciodată nici o legătură cu PROPACTUL. Insistăm să
arătăm că Încheierea judecătorească dată luni 28/01/2002 de judecătoarea Păștin Nicoleta s-a
produs fără să invite în instanță pe vreun reprezentant legal al PROPACT; actele hilare care
pot fi și astăzi consultate și care au condus la emiterea Încheierii au fost înscrise joi 24
ianuarie 2002 în aceeași zi când tot în Pitești se desfășura cel de-al treilea Congres Național al
PROPACT la Centrul Militar. Nimeni din conducerea legală a PROPACT nu știa de aceste
manevre securistice. Interesant și grav este că înscrierea acestor documente hilare s-a făcut de
însuși vicepreședintele judecătoriei Pitești-Argeș, judecătorul Tomescu. Cine are curiozitatea
să vadă aceste documente își dă seama că nici cel mai prost judecător de serviciu în ziua
respectivă nu ar fi înscris acele documente. Și mai grav acele documente au fost judecate cu o
repeziciune nemaiîntâlnită. Nu a trecut decât o zi lucrătoare(vineri 24 ianuarie), pentru că
luni 28 ianuarie s-a și dat Încheierea respectivă. Există niște explicații: Iurașcu a venit la Pitești
cu doi avocați din București: Vlad Lupașcu – nepotul procurorului general al României, Dan
Lupașcu și avocata Carmen Păștin – cumnata judecătoarei Nicoleta Păștin de la judecătoria
28
Pitești – aceea care a emis Încheierea mizerabilă. Ziarele centrale erau pline de informații,
cum că această avocată Carmen Păștin era și amanta lui Dan Lupașcu – procurorul general al
României. Degeaba s-a ținut cel de-al treilea Congres Național al PROPACT la Pitești,
degeaba au venit pe cheltuiala lor cei peste 500 de delegați prezenți la congres pentru că luni
28 ianuarie 2002 PROPACT condus de Dan Drăghici nu mai exista. Apăruse PROPACT
condus de Iurașcu?! Profesorul Dan Drăghici a rămas consternat când a aflat în luna mai
2002 de Încheierea din 28/01/2002. Nu-și explica de ce pierde permanent orice încercare de a
înregistra documentele celui de-al treilea Congres Național PROPACT la judecătoria Pitești.
Au urmat trei ani de lupte inegale în judecătorii, în tribunal, despre care vom scrie un capitol
special, pentru că este cazul ca românii, U.E., Parlamentul European, țările civilizate ale lumii
să vadă de ce sunt în stare judecătorii, procurorii comuniști în România. Ca să închei cu
manevrele securistice ale acestui securist acoperit, Iurașcu Adrian Ștefan – el a folosit
PROPACTUL în scopuri personale perfide. Și-a creeat un Forum Civic în care a introdus
PROPACTUL și alte formațiuni ale societății civile; acest Forum Civic a fost transformat în
partid politic(Partidul Forța Civică) pe care i l-a vândut lui Mihai Ungureanu, amândoi
făcând parte din trupa politică a lui Traian Băsescu. Cine se aseamănă se adună.
În final s-a plictisit de PROPACT pentru că nu a simțit niciodată nimic pentru
PROPACT și i l-a ,,predat” lui Ginu Toma de la Vrancea. Vă dați seama că PROPACTUL
ajunsese o marfă de vânzare. Subiectul îl vom dezvolta ulterior. După Congresul al treilea al
PROPACT de la Pitești unde a fost exclus Iurașcu(deși nu se înscrisese niciodată în
PROPACT) începe ,,un alt circ”, avându-l în prim plan pe Vlad Vlad, secretarul general
PROPACT, ales statutar la cele trei Congrese Naționale, pe care l-am lăudat în paginile
anterioare. I-a venit și lui Vlad Vlad cheful să devină președinte, procedând exact cum a făcut
Iurașcu. Și el a adus 19 indivizi – probabil făcuți membri de el, a organizat o Conferință
Națională în 2004 și s-a ales președinte al PROPACT, fără să-l înștiințeze pe profesorul
Drăghici. Culmea ridicolului este că au început luptele acerbe în judecătoriile din București,
la Tribunalul din București între Iurașcu și Vlad Vlad. Până la urmă au învins banii mulți ai
lui Iurașcu. În 2004 erau trei PROPACTURI!!! PROPACTUL advărat condus de Dan
Drăghici, făcătura PROPACT a lui Iurașcu și făcătura PROPACT a lui Vlad Vlad. În 1994
Corneliu Coposu în prezența lui Ion Diaconescu și a lui Ticu Dumitrescu i-a spus profesorului
Drăghici că ,,PROPACTUL este miracolul țărănimii române”. Vă dați seama ce a ajuns
PROPACTUL în 2004? Stau și mă gândesc și nu înțeleg de ce acești doi indivizi execrabili au
putut să facă un rău imens țăranilor, proprietarilor români. Dacă aveau ceva cu mine puteau
să fie bărbați și să-și prezinte niște programe ale lor în Congresul al II-lea, în Congresul al IIIlea
și lucrurile ar fi fost altfel judecate, chiar de mine personal. Dar nu cred că ei au avut ceva
cu mine, cred că ei au fost puși special să distrugă această unică stare de spirit patriotic, care a
impresionat pe foarte mulți români – PROPACT-ul.
29
Horia Bernea, fondatorul Muzeului Dimitrie Gusti, sociolog, istoric,
Țăranului Român – București președintele Academiei Române,
Ministrul Instrucțiunii Publice și
fondatorul Muzeului Țăranului Român
București
Personalități culturale născute în București
30
31
32
33
Filiala Județeană PROPACT Argeș
În ziua de 28 mai 1993 s-a constituit filiala PROPACT Argeș în
cadrul Conferințeti Județene care a avut loc la Casa Sindicatelor din
Pitești în prezența profesorului Dan Drăghici și a peste 480 de
membri PROPACT din toate filialele locale constituite. A fost ales
președinte inginerul Popov Mircea, vicepreședinți Popa Dimitrie,
Moțea Vinceslav, secretar general Dinu Marin și Voicu Vasile,
Manolescu Gheorghe, Dumitru Ion, Nedelea Ciobanu, Costache
Alexandru, Miu Gheorghe, Sorescu Andrei – membri. Sediul
filialei PROPACT Argeș a fost în sediul central al PROPACT
din Pitești. Contabilul filialei – Ion Dumitru era și contabilul la
nivel național. Acum are 95 de ani! Doamne, ține-l sănătos să depășească 100 de ani.
Mircea Popov – președintele Aristide Ionescu – secretar
filialei Argeș PROPACT general adjunct PROPACT
Fondator PROPACT Fondator PROPACT
vicepreședinte PROPACT
la nivel național
În Argeș s-au constituit mai multe filiale:
- Filiala din comuna Mărăcineni, președinte juristul Constantin Drăghici, vicepreședinte
Țăcălie Nicolae și Tănase Genoveba, secretar general Florea Grigore, iar Ștefan Ion, Națiu
Constantin, Voicu Constanța – membri.
- Filiala PROPACT Ionești Costești, președinte Mihai Emil, vicepreședinte Stan Dumitru,
secretar Bucur Stelian, iar Burtan Florea, Florescu Ion, Mihalache Ion, Iamandi Gabriel,
Gherghescu Marcel, Riță Gheorghe, Marin Nicolae - membri
- Filiala PROPACT Buzoiești, președinte Anton Ilie, vicepreședinte Florescu Dorina, secretar
Profir Ion, iar Prodan Gheorghe și Iancu Ion – membri.
- Filiala PROPACT Strâmbeni-Căldăraru, președinte Badea Valentin, vicepreședinte Lincu
Marin, secretar Stănescu Iulian, iar Manga Gheorghe, Stancu Alexandru, Stancu Ion, Popa
Ghica, Dănălache Dragomir, Vochin Gheorghe, Popescu Gheorghe, Bădoi Tudor, Antonie Ion,
Dinu Radu, Neacșu Vasile – membri
- Filiala PROPACT Poiana Lacului, președinte Dobrescu Cornel, vicepreședinți Deaconu
Gheorghe și Postelnicescu Marin, secretar Mihai Marin, iar Bălășoiu Marin, Popescu Mihai,
Petriu Florin, Sandu Ion, Bulf Nicolae, Găgeanu Octavian – membri.
- Filiala PROPACT Rătești, președinte Alexandru Marin, vicepreședinți Gheorghe Gheorghe,
Costel Ungureanu, Marin Copaci, Perșinaru Vasile.
- Filiala PROPACT Leordeni, Ciulnița, Glâmbocata, președinte Teodor Toader, Turturoiu
Nicolae vicepreședinte, Nuțescu Alexandru vicepreședinte, Badea Liviu secretar; la
Glâmbocata, președinte Bădilă Ion, vicepreședinte Sandu Dorel, secretar Nicolescu Ștefan, iar
Diță Ion, Militaru Nicolae, Roșu Ilie, Constantin Marin, Militaru Mihai – membri
- Filiala PROPACT Lunca Corbului, președinte Boieru Mircea, vicepreședinte Pătru
34
Ing. Olivian Zamfirescu
președinte filiala Argeș
PROPACT, după demisia
domnului Popov Mircea
Constantin, secretar Popescu Constantin, iar Mazilu Dumitru și Croitoru Ion – membri
- Filialele PROPACT Căteasca, Gruiu, Siliștea, Cireșu, Cătanele, Coșeri. La Căteasca,
președinte Voiculescu Soare, la Siliștea președinte Teodorescu Androne, la Gruiu inginer
Velcesu Doru, la Cireșu Bulumac Gheorghe, la Cătanele Stănciulescu Gheorghe. Alți membri:
Marinescu Toma, Dincă Ilie, Boboc Gheorghe, Gruianu Constantin, Gruianu Alexandru,
Radu Marin, Apostol Marin.
Preotul Cornel Sârbu, preot paroh la
biserica din Căteasca, un împătimit al
serbărilor creștine cu elevii școlii
Căteasca
Parohia Căteasca, unde în
fiecare an pe 9 mai și pe 15 dr. vet. Sergiu Rizescu, preșeoctombrie
se sărbătorește dinte PNȚCD Argeș, preșeziua
țăranului român și a dinte AFDPR Argeș, deputat,
țărăncii române fondator PROPACT în
1993
Preotul Ioan Drăghici, ing. Ion Diaconescu, preșeparhoia
Căteasca, un om rar dintele PNȚCD, președincare
și-a dedicat viața tele Camerei Deputaților
bisericii și satului din Parlamentul României
în perioada 1996 - 2000
- Filiala PROPACT Băbana, președinte Stănescu Virgil, vicepreședinte Sămăreanu Gheorghe,
secretar Călinescu Romică, iar Georgescu Viorel, Mateiescu Mihai, Gheorghe Ion – membri.
- Filiala PROPACT Ștefănești-Argeș, președinte Manolescu Gheorghe, vicepreședinte preot
Nistor Dumitru, secretar Priboiescu Elena, iar Mircea Tudose, Vâlcu Gheorghe, Deaconu
Aurel, Andreescu Alexandru, Velcioiu Alexandru, Velcioiu Ion, Rusea Nicolae, Vidroiu
Gheorghe, Marinescu Alexandru, Zar Ilie, Roman Valer – membri.
35
- Filiala PROPACT Golești, președinte Preda Nicolae vicepreședinte Diaconu Aurel, secretar
Achim Nicolae, iar Diaconu Nicolae, Viscol Maria, Duminică Nicolae, Stanciu Petre – membri.
- Filiala PROPACT Domnești, președinte Ionescu Nicolae, vicepreședinte Stoicescu Teodor,
secretar Grigore Pădea, iar Bicheru Ion, Ivan Nicolae, Nicolae Petre, Iacob Nicolae, Petrică
Iosif, Diaconu Ion, Jugănaru Dumitru, Burceloiu Ion, Petrică Constantin, Bădeascu
Gheorghe, Pantazi Dumitru – membri.
- Filiala PROPACT Moșoaia, președinte Nenciulescu Alexandra, vicepreședinte Angelescu
Ion, secretar Boacără Aurel, iar Marin Ion, Postelnicescu Stelian, Diaconescu Mihail,
Diaconescu Alexandru, Berechet Gheorghe – membri.
- Au existat filiale PROPACT în comunele Rociu, Negrași, Mozăceni, Slobozia, Ștefan cel
Mare, Teiu, Bogați, Beleți Negrești, Călinești, Rucăr, Bârla, Stolnici, Oarja, Bradu, Albota.
În județul Argeș s-a mai ținut o Conferință Județeană pe 15 noiembrie 1997 în urma demisiei
domnului Popov Mircea din funcția de președinte al filialei județene. Atunci a fost ales președinte
domnul Olivian Zamfirescu, vicepreședinte Voican Adrian, Cujbescu Constantin, Ion
Dumitru, Chiobanu Nedelea, Voicu Vasile. Filiala Argeș a avut tot timpul o activitate zilnică vie
pentru că în sediul din strada Victoriei 55 Pitești era și sediul central al PROPACT. În Argeș s-au
ținut permanent adunări populare, s-a pichetat de numeroase ori prefectura Argeș. Au fost revolte
serioase la Ștefănești, la Mărăcineni, la Bârla. PROPACT Argeș participă un timp la dialogul social
de la prefectura Argeș. La sediul PROPACT din strada Victoriei se țineau săptămânal conferințe de
presă.
Academician Constantin Bălăceanu Stolnici, originar
din comuna Stolnici – Argeș, un împătimit al satului
românesc natal, căruia i-a dedicat cartea ,,Viața la țară”
unde prezintă într-un mod exemplar perioada interbelică
a comunei Stolnici.
36
PROPACT-ul era în contacte și relații directe cu OCOTA Argeș, cu Institutele de Cercetări de la
Albota, Mărăcineni și Ștefănești. Pe 9 mai s-a sărbătorit, an de an, ziua țăranului român la biserica
din satul Căteasca, unde iar îl pomenesc cu mult respect pe eruditul preot Cornel Sârbu. Se oficiau
anual în ziua de 9 mai și în ziua de 15 octombrie Tedeumuri pentru țăranul român și pentru țărăncile
române. Erau pomeniți toți marii eroi ai PROPACT, care au condus PROPACTUL la nivel național
și județean și care nu mai sunt printe vii. Domnii Popov Mircea și Olivian Zamfirescu au fost trimiși
de PROPACT în Germania și în Franța, de unde au venit cu mașini și utilaje agricole second-hand
pe care le-am donat membrilor PROPACT. Printr-o firmă franceză, PROPACT a adus la Căteasca
Argeș 36 de juninci gestante din rasa Simenthal care au fost vândute de francezi în Argeș,
Dâmbovița, Ilfov, Ialomița, membrilor PROPACT. Până în anul 2005 au funcționat în Argeș 87 de
filiale sătești, comunale și orășenești PROPACT. Nu exista filială sub 35-50 de membri. Filialele
Ștefănești, Căteasca, Leordeni aveau peste 300 de membri. Tot în Argeș cu sprijinul material al
Marilenei Barață și Cristi Neguț am scos săptămânalul ,,Gazeta Țăranului Român”, care pleca
gratuit în toată țara. Grație acestui săptămânal, din anul 1995, numărul membrilor PROPACT în
fiecare județ a devenit din ce în ce mai mare. Tot în Pitești, la tipografia Marilenei Barață, am editat
prima Strategie Națională de dezvoltare a agriculturii capitaliste românești în cartea: ,,Agricultura
României. Trecut. Prezent. Viitor”, de Ilarie Isac și Dan Drăghici. Cartea a fost editată în 10 000 de
exemplare care au ajuns, tot gratuit, prin donații în biserici, în școli, în biblioteci și la membrii
PROPACT. Din nefericire în 2004 au ars peste 4000 de cărți în sediul din Pitești, căruia i s-a dat foc
la ora 2:00 noaptea, nu se știe de cine și de ce, nici astăzi.
Închisoarea de la Pitești ce mai sinistră pată istorică a Argeșului Gheorghe Boldur Lățescu – prof.
Sergiu Rizescu și episcopul Calinic al Argeșului la comemo- Doctor docent la ASE București,
rarea deținuților politici care și-au gașit sfârșitul în această fost deținut politic la închisoarea
închisoare de la Pitești
În Argeș ajunsesem la peste 8500 de membri. Din Argeș am trimis mai multi tineri în Elveția, USA,
Franța, Germania care făceau practică agricolă în fermele model din aceste țări, un an de zile, chiar
doi, fiind foarte bine plătiți, foarte bine cazați, foarte bine pregătiți, pentru că în final primeau
atestate pentru a deveni, ei înșiși, fermieri în România. Am sprijinit sute de membri PROPACT în
justiție, iar la 34 dintre aceștia le-am făcut dosare complete pe care le-am trimis la CEDO. Cei mai
mulți și-au redobândit proprietățile. După ce ne-a fost incendiat și ne-a fost distrus complet sediul
din Pitești, PROPACT și-a mutat sediul la Căteasca Argeș, în gospodăria profesorului Dan Drăghici.
Nu putem să nu-i nominalizăm pe primii membri PROPACT, înscriși în PROPACT Argeș, care au
avut probleme mari cu restituirea proprietăților:
Popa Maria din Pitești cu șașe guri la masă dorește să fie validată cu cei 5000 mp pe care îi deține
din 1990. A muncit la CAP Bascov împreună cu copii. Deși i s-a promis că-i va valida terenul
comisia județeană a lăsat-o cu ochii în soare. Primarul Dorobanțu din Bascov este șeful abuzurilor,
dar nici prefectului nu-i pasă. Doamna Popa Maria este deja cunoscută în presa județeană.
37
Țăranii români interbelci vor rămâne în memoria Portul popular românesc va cuceri
poporului român ca cei mai devotați patrioți întreaga lume prin frumusețe, prin
armonie și prin simplitate
Popescu Aneta din Bascov s-a adresat prefectului de Argeș, învinuindu-l pe primarul Dorobanțu că
nu dă curs aplicării Sentinței Civile nr 259 din 29/11/1993. Nu sunteți singură doamnă Popescu.
Săraca femeie a făcut 88 de drumuri în 5 ani între București – primăria Bascov – tribunal, pentru că
primarul și prefectul încalcă legile țării! Aceștia pasează oamenii de la unul la altul, fără să le
rezolve problemele. Câtă hârtie trebuie să mai consume presa pentru ca primarii și prefectul, care
sunt președinții Comisilor de fond funciar, să respecte legea și să facă dreptate.
Domnul Roman Valer din Ștefănești, Argeș aduce documente prin care vrea să demonstreze alte
abuzuri ale primarului Birta Ioan, aducând două adrese ale Direcției Agricole Județene și OCOT
Argeș prin care se ascunde proprietatea legitimă a proprietarului de drept, motivându-se cu articole
și forme juridice comuniste, de care nu s-au delimitat încă.
Mai mulți cetățeni din Baiculești, Argeș arată că nu se justifică procentele de diminuare a
suprafețelor cu care ar trebui să fie puși în posesie proprietarii legitimi. Aici au fost moșiile
Dumitrescu, Drăjan, Marinache și nu se justifică diminuările de teren.
Călușarii din Perieți, Hârsești, Casă veche țărănească argeșeană Nicolae Dobrin, cel mai mare
Bârla, Stolnici și din alte sate fotbalist român al tuturor
argeșene au cucerit deja timpu rilor
Europa și lumea întreagă
Domnul Stoica Ion din Coșești se judecă de 3 ani pentru a deveni proprietar al propriului teren
validat de comisia județeană! Comisia comunală Dârmănești nu s-a prezentat la nici o înfățișare în
contenciosul administrativ. Terenul a fost dat abuziv la alți cetățeni.
Domnul Lupu Tudor din Moșoaia își cere cele 10 hectare și depune acte clare de proprietate care
nu lasă loc la nici un fel de interpretare. Numai primăria și prefectura nu vor să interpreteze corect
38
și cinstit cererile proprietarilor.
Domnul Stoicescu Gheorghe din Coșești arată că, deși are hotărâre judecătorească rămasă
definitivă, primăria Dârmănești, în loc să-l pună în posesie, i-a dat Titul de proprietate pe pământul
câștigat de el în instanță, lui Vasile Gheorghe tot din Dârmănești; domnul Stoicescu face acțiune de
anulare a Titlului de Proprietate la judecătoria Câmpulung Muscel, care îi admite acțiunea, dar de
data aceasta prefectura invalidează 16 poziții ale comunei Dârmănești, printre care și pe a
domnului Stoicescu.
Cetățenii Ciocan Aurelian, Ceranu Maria, Ștefan Elisabeta, Ion Dumitra, Neacșu Maria,
Iordache Maria au scos în evidență abuzurile primarului și secretarului comunei Negrași.
Vila Florica din Ștefănești, Argeș, locul unde s-au
născut, au trăit cei mai mari oameni politici ai
României – Brătienii Muzeul Golești, Argeș
Sunt peste 300 de țărani, care nu și-au primit pământul acolo unde l-au avut și atât cât l-au avut. Ei
refuză să primească Titlurile de Proprietate pe pământ, care nu le aparține. Nu au bani să pornească
procese. Mai mulți țărani din Rucăr, Dâmbovicioara, Dragoslavele – Mușcel cer ca terenurile
agricole private introduse abuziv în amenajamente silvice care nu sunt ocupate cu vegetație
forestieră, să fie scoase din patrimoniul silvic și date oamenilor. Aceștia cer ca munții, care le-au
aparținut din moși strămoși să le fie restituiți integral. Același lucru și despre păduri, ținându-se
seama că în zonele montane ei nu au alt teren. Au venit cu foarte multe și interesante propuneri
pentru modificarea Codului Silvic.
Domnul Ilie Ilie din Cerbu-Albota, rămas văduv cu trei copii, scoate în evidență abuzurile
primarilor care s-au perindat la primăria Albota dupa Revoluție. Cei care nu au avut pădure, au
acum pădure, iar celor cărora li s-a dat pădurea, alții le taie pădurea și-o vând fără ca poliția și
conducerea comunei să se sesizeze. Oameniii din Cerbu sunt cei mai vitregiți, pentru că lor le-au
fost luate pământurile abuziv, și de cei din Albota, și de cei din județul Olt. Domnul Udroiu
Nicolae din Colibași a fost ales în comisia comunală de fond funciar a comunei Ștefănești, unde
locuia și aici a descoperit mai multe abuzuri: mulți cetățeni au obținut suprafețe de terenuri mult
mai mari, decât le-au deținut și există prea multe modificări și ștersături în Registrele Agricole. Alți
cetățeni au depus la timp cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, dar au fost omiși
intenționat, nu au fost incluși pe anexele inițiale; unii au fost trecuți intenționat la rubrica
,,moștenitori”, deși nu aveau această calitate, iar moștenitorii adevărați au fost omiși total. Doamna
Tinca Ana din Pitești aduce la cunoștința abuzuri săvârșite în comuna Stolnici, Argeș. Primarul
Tudora Constantin face tot felul de matrapazlâcuri, nu ia în considerație hotărârile judecătorești,
rămase definitive și irevocabile; duce în eroare comisia județeană pentru aplicare legii 18/1991.
Acest primar emite trei Titluri de Proprietate pe trei terenuri unor oameni ai săi. Acum domna Tinca
Ana se judecă pentru anularea Titlurilor de Proprietate. Doamna Dumitrache Elvira din Coșești
vine și atacă primaria din Dârmănești, care refuză să aplice decizia civilă rămasă definitivă si
irevocabilă în urma Sentinței 333 a Curții de Apel Pitești. Femeia are un teanc de acte și dreptate
39
Biserica Negru Vodă din Câmpulung Muscel – Argeș Biserică ortodoxă din Costești ,Argeș
absolută, numai că cei care ar trebui să-i dea dreptatea, au rămas tot comuniști. Mai mulți cetățeni
din comuna Dârmănești(Bănica Dumitru, Postelnicu Dumitru, Licsandru Gheorghe, Bican
Vasile) refuză să primească pământul în altă parte, decât acolo unde l-au avut.
Biblioteca județeană ,,Dinicu Golescu” Muzeul Județean Argeș - Pitești
din Pitești – Argeș
Pe pământurile lor au fost împroprietăriți ilegeal alții și acum curg procesele în tribunale.
Tatomir Gheorghe din Pitești arată că are un teren în comuna Căldăraru și că în loc de 7 ha i s-au
dat numai 3 ha. Primăria motivează că nu a făcut cerere la timp și de aceea nu i se dau și cele 4 ha.
Este o minciună, pentru că primăria a dat cele 4 ha altor cetățeni. Domnul Meraru Ion din
Buzoiești-Sat Șerboieni a intrat în conflict cu Burcea Ileana, care este proprietara de drept a
Pământului pe care domnul Meraru și-a construit un pătul și alte dependințe. Doamna Teodora
Achim a cerut să i se reconstituie dreptul de proprietate pe două parcele în Poiana Lacului(0,25 ha,
respectiv 0,43 ha); comisia comunală nu i-a aprobat cererea, deși a demonstrat cu martori că este
proprietara acelor parcele. A urmat o serie întreagă de drumuri, timp pierdut, judecăți, bani cheltuiți
de pomană. Mai mulți cetățeni din Suseni Argeș au terenuri donate conform decretului 208 care
deși sunt validați ca acționari la Agropit Pitești Ștefănești în 1992, li s-au refuzat toate
drepturile, fiind transferați la S.C. Ceres SA Rociu, dar aceștia spun că terenurile nu se află în
perimetrul intreprinderii lor. Toate intervențiile făcute la primăria Suseni la prefectură la
Ministerul Agriculturii au rămas zadarnice. Domnul Stoica Constantin din Jupânești-Coșești
a rămas fără grădină.
Fiind în zona de pădure, terenul a trecut în exploatarea silvică – deși nu este drept. Fiind o familie
numeroasă și săracă nu au bani să se judece pentru pământul lor. Iată cum comuniștii trec ca un
buldozer peste suferințele oamenilor. Doamna Schider Emilia din Suseni, satul Cerșani nu-și
poate lua un hectar de pământ moștenit de la părinți. Femeia nu-și mai găsește pământul în
registrele agricole care au fost modificate. Primarul Tudorache Constantin știe asta, dar tace și nu-i
face dreptate femeii.
40
Universitatea din Pitești Centrul Militar Pitești. unde a avut loc în 2002 cel
de-al treilea Congres Național PROPACT
23 ianuarie 2002
Domnul Șovar Sebastian din Ciumești-Mărăcineni – ajuns la capătul disperării, arată că din
comisia comunală de aplicare a Legii 18/1991 fac parte jefuitorii de ieri și de azi ai comunei. În loc
să-i restituie suprafața de 3,16 ha la șosea, așa cum o are conform actelor de proprietate, comisia i-a
dat mai puțin cu 8000 mp. A făcut memorii peste tot, dar degeaba.
Școala normală Carol I din Câmpulung Mușcel
Mai mulți locuitori ai comunei Oarja arată că sunt posesorii a unui teren de 22,5 ha ce se află
în registrul agricol 59/1962. Această suprafață aparține la un număr de 32 de familii și se află
la 50 de metri de casele acestor famili care dețin acte de proprietate. În 1974 IAS Oarja a arat
în mod abuziv acest pământ fără a face nici un fel de acte cu fostul CAP. Aceste familii cer să
li se restituie pământul. Noi nu înțelegem de ce aceste familii nu se duc imediat să-și ia pământul
acolo unde l-au avut și cât au avut. Domnul Cocea Constantin din Cotmeana, sat Zamfirești a
deținut pământ pe raza comunei Drăganu în punctele Rogoaza și Botul Jepii. Deși a făcut cerere de
restituire la primăria Drăganu, nu a primit pământul moștenesc. Primarul din Drăganu a refuzat să-l
pună în posesie și pe preotul Bărbulescu din Valea Ursului, deși acesta avea hotărâre
judecătorească rămasă definitivă și irevocabilă. Domnii Neamțu Gheorghe și Ioana din Leordeni
Argeș – Sat Glâmbocata sunt terorizați de primăria Leordeni ca și înainte de 1989 deși au acte
pentru 10 ha, ei depășind 10 ha proprietate Comisia Comunală le-a redus abuziv suprafața la
2,45 ha. S-au judecat cu primarul, cu secretarul, cu șeful poliției comunei, dar judecătorul
Nifon Sachelarie din Leordeni le dă dreptate mai marilor comunei. Judecătorul Nifor
Sachelarie este deja arhicunoscut ca un judecător comunist. Domnul Suditu Virgiliu, originar
din Căteasca Argeș, domiciliat în Pitești aduce critici întemeiate legilor proaste din ultimii
41
cinci ani și arată pe bună dreptate că primarul din Căteasca și membrii Comisiei Comunale
și-au luat pământ mai mult decât au avut și în locurile cele mai bune. Dacă ar fi singurii care
să facă aceste hoții?...
Mausoleul eroilor de la Mateiași, Argeș
Nu putem să nu amintim marile probleme ale acționarilor din agricultură, din Argeș, care lau
determinat pe profesorul Dan Drăghici să creeze acest Sindicat, pentru a-i scoate pe acționari din
mizeria în care îi afundaseră comuniștii. Profesorul Dan Drăghici s-a deplasat la mai multe IAS-uri
din Argeș și iată ce a găsit:
-La AIASC SA Vulpești – Manager Găureanu Constantin, în Consiliul de Administrație nu
era nici un acționar! Ce cuprindea această structură agricolă comunistă?
a) Ferma zootehnică Buzoiești – 800 capete (450 vaci, plus 350 tineret bovin); 380 ha bază
furajeră.
b) Ferma zootehnică Vulpești – 450 capete vaci; 300 ha bază furajeră; porci 250 capete și oi
1800 capete.
Fabrica de lapte de la Buzoiești; mezelăria de la Vulpești.
-Ferma vegetală Cornățel – 750 ha
-Ferma vegetală Bârlogul – 760 ha
-Ferma vegetală Buzoiești – 770 ha
-Ferma vegetală Burdea – 770 ha
Total 4080 ha, din care 3786 ha terenuri arabile și restul pășuni.
Acționarii erau 562 cu 2520 ha.
Aveau datorii față de acționari și în 1995, și în 1996, și în 1997, și în 1998, deși în toți acești ani
s–au încheiat, an de an, pe profit: 160 milioane profit în 1995, 460 milioane profit în 1996, 385
milioane profit în 1997. Aveau 140 salariați, toți fiind membri de Sindicat în Sindicatul
comunist AGROSTAR, unde plăteau lunar 1% din salariu de bază. Lider de Sindicat era
inginerul Șerban Cornel. Beneficiau de active fixe (Clădiri, grajduri, utilaje, spații) și active
circulante (Materiale, stocuri de inventar)
AGROSTAR SA Costești-Argeș – Contabil șef Ștefan Ilie. Are mai multe ferme:
-Ferma Pădureți – Lunca Corbului plus Costești – 982 ha, fermă vegetală cultură mare plus
zootehnie Pădureți 130 vaci și 350 juninci cu bază furajeră aferentă.
-Ferma Ionești – Buzoiești 808 ha, cultură mare.
-Ferma Stolnici, plus Buzoiești, cultură mare. Aveau 1000 de oi mature plus 300 tineret și bază
furajeră aferentă.
-Ferma Zorile – Costești 721 ha, cultură mare.
-Ferma Stârci, Costești 573 ha; avea vaci cu lapte 100 plus 150 juninci. Mai avea 2000 de oi
plus 700 tineret ovin, plus bază furajeră aferentă.
BEBIBIF – Complex de stat – 608 ha cultură mare.
42
-Ferma de vie Costești 131 ha.
-Ferma de vie Vlășcuța – Stolnici 51 ha.
Total arbil 4570 ha, plus 282 ha pășuni, plus 232 ha vii.
Acționarii dețin aici 2522 ha și sunt în număr de 1382 acționari. Nici aici nu exista un acționar
în Consiliul de Administrație!
În anul 1995 aveau 123 milioane lei datorii față de acționari, în 1996 aveau 398 milioane lei
datorii,
iar în 1997 aveau 702 milioane lei datorii. Atenție! În 1995 aveau profit 894 milioane lei, dar
nu le-au dat acționarilor datoria de 123 milioane lei; în 1996 aveau profit 1,011 miliarde, iar în
1997
aveau 1,005 miliarde profit. Acționarii au rămas cu degetul în gură și în 1996 și în 1997. Aveau
220 de salariați, toți înscriși la AGROSTAR care plăteau, așa cum am spus, 1% din salariu pe
lună. Lider de Sindicat era doama economistă Mustățea Rodica. La început aceștia nu aveau
Consiliu de Administrație, iar în AGA aveau 2 membri! Conducerea se făcea prin manager
subordonat direct
AGA. Erau 230 de salariați.
Ferma IAS Leordeni-Argeș – Contabil șef Georgescu Joița, avea mai multe ferme:
-Ferma Suseni-Bogați – pomicolă avea 145 ha (85 ha măr pe rod, 36 ha pruni și 24 ha cireși și
vișini); la acționari erau doar 22 ha. Situația aici este foarte neclară.
-Ferma Ciupa-Rătești vegetală – cultură mare (grău, orz, porumb) 130 ha, din care nimic la
acționari!
-Ferma Ciupa-Rătești zootehnică – 603 capete vaci cu lapte 209 juninci cu terenuri agricole
corespunzătoare
-Ferma Rătești zootehnică 637 capete de vaci plus baza furajeră 327 ha; la Rătești era și o
stație de preparate din carne – o carmangerie.
-Ferma viticolă Topoloveni – 137 ha predată integral acționarilor prin primăria Topoloveni.
Total pământ 2590 ha, din care 1866 ha arabil. Acționarii au 1153 ha în care intră și cele 137
ha date de primăria Topoloveni. Nu au datorii față de acționari, dar șeful Poliției Economice
Argeș, colonelul Mărtoiu spune că la IAS Rătești s-au delapidat peste 7 milioane lei, iar la IAS
Căteasca peste 2 milioane lei; la Căteasca au fost arestați și condamnați 3 hoți: doctorul
Martinescu șeful fermei, inginerul Liviu Năstase și economistul Răduț Oprică. Liviu Năstase
avea să devină primar în comuna Căteasca în anul 2012!!!
Cei de la Leordeni aveau de unde fura pentru că în 1995 aveau profit 76 milioane lei, în 1996
154 milioane lei, în 1997 52 milioane lei, iar în 1998 110 milioane lei. IAS Leordeni avea 210
salariați, toți membri Sindicatului AGROSTAR care depuneau câte 1000 lei/pe lună cotizație
la AGROSTAR. Lider de Sindicat era Țârcovnicu Ion, iar Consiliul de Administrație era
format din trei persoane. Aceste date au fost smulse greu de la comunista Georgescu Joița,
care în opinia noastă nu ne-a spus tot adevărul.
AGROPIT-Stefănești – Argeș – Director economic Sărățeanu Elena. Aici au activat și
inginerul Pietraru, și inginerul Picui Sebastian și fostul director al Trustului IAS Argeș de pe vremea
comuniștilor – Marcel Calangiu.
AGROPIT are cele mai multe ferme:
-Ferma pomicolă Bălilești – 216 ha, din care 105 ha numai cu meri.
-Ferma vegetală și pomicolă Clucereasa, 145 ha, din care 42 ha pruni – 40 ha arabil.
-Ferma Micești 266 ha, din care 115 ha ocupate de acționari, 60 ha arabil și 50 ha pășuni la
Davidești și la Coșești.
-Ferma pomicolă Mărăcineni – numai măr 88 ha.
-Ferma industrială SEBDEX (țuică – prelucrare fructe)
-Mezelăria Ștefănești (Este închiriată – nu fac ei preparate)
-Ferma Vedea, pomicolă – pruni 104 ha, plus 50 ha arabil.
-Ferma Oarja, cultură mare, 810 ha.
-Ferma Dutina-Căteasca, cultură mare, 466 ha.
43
-Ferma zootehnică Căteasca (Vaci cu lapte 325, plus 463 tineret bovin), la care se adaugă baza
furajeră de 520 ha.
Aici au furat la greu șefii de fermă amintiți mai sus. Ziarul ,,Alerta” al Poliției Economice, Argeș,
sub semnătura șefului poliției economice, colonelul Mărtoiu, a prezentat pe larg delapidările de la
Căteasca cu fotografii corespunzătoare.
Agropit are datorii mari față de acționari. Aici fiind o gașcă comunistă fără caractere nu au respectat
legea, dându-le acționarilor în 1995, 1996, 1997, 1998 ceea ce au crezut ei, adică mai nimic. Atenție
mare! În 1995 au avut profit 5.873.000 lei, în 1996 ei spun că au avut pierderi de 28 milioane lei, în
1997 au avut profit 14.487.000 lei, iar în 1998 nu știu nici ei precis dacă au avut pierderi sau
câștig!!!
Și aici există 128 de salariați, membri de Sindicat care plătesc 1% din salariu Sindicatului
AGROSTAR. Lider de Sindicat era inginerul Mega Manole. Consiliul de Administrație nu exista,
fiind conduși de AGA (2 membri plus un secretar) numiți de FPS. Acesta este halul mizerabil în
care au activat IAS-urile din Argeș, care erau stat în stat comunist, dar această situație este trasă la
indigo în toată țara. Vă dați seama câte zeci de mii de salariați s-au înfructat din averea acționarilor,
fără să-i controleze cineva, câte zeci de milioane de lei (bani foarte mulți la vremea respectivă) au
trimis lunar miile de salariați comuniști din IAS-uri acestui sindicat comunist AGROSTAR? Cum
putea să se compare vreodată PROPACTUL cu acest Sindicat comunist – care, pe deasupra, era
foarte bine ajutat de puterea comunistă instalată după 1990. Deși PROPACTUL – normal –
reprezenta interesele a peste 6 milioane de români (țărani, acționari în agricultura comunistă, făcuți
acționari fără voia lor, proprietari de pretutindeni), el nu putea să facă mai nimic pentru această
mare masă de oameni pentru că nu avea fondurile materiale necesare. Aceasta nu este țara dreptății,
țara oamenilor creștini!
Scriitori argeșeni originari din Căteasca - Argeș
Dan Zamfirescu Ion Stancu Ney, Ion Bănuță Florin Silișteanu
istoric literar, prof. Prof., șeful promoției poet din satul Siliștea poet din satul Siliștea
Universitar de aur a Facultății Căteasca Căteasca
de Filologie București,
coleg cu Virgil Ierunca,
Monica Lovinescu și
Ioan Frunzetti
Revenind la argeșeni – eroi naționali – care s-au înscris în PROPACT, depășind 8000 de
membrii, vom nominaliza pe cei care s-au înscris în primele zile din Iunie 1993:
Bădescu Gabriel din Curtea de Argeș, Hera Gheorghe – Aninoasa, Chivescu Toma –
Dârmănești, Sănioreanu Gheorghe – Băbana, Georgescu Viorel – Băbana, Lăzărescu Marin –
Pitești Prundaru Ion – Cetățeni, Albulescu Alexandru – Pitești, Roșu Marin – Buzoiești,
Ionescu Ioana – Buzoiești, Catrina Gheorghe – Recea, Șerbănescu Valerian – Cornățel-
Buzoiești, Duță Vasile – Bascov, Briceag Marin – Băbana, Mihiotis Florica – Pitești,
Georgescu Mioara – Groși-Băbana, Sorescu Filofteia – Basov, Popa Cezar – Pitești, Iancu
44
Dumitru – Pitești, Anton Marin – Moșoaia, Ploscaru Ion – Stâlpeni, Marinescu Mihai –
Pitești, Olteanu Florin – Domnești, Chiriță Antonel – Pitești, Teodoroiu Florian – Pitești,
Constantin Constantin Ion – Colibași, Florescu Ilie – Hârsești, Ion Cristina – Suseni,
Stăncescu Nicolae – Davidești, Dumitru Cornel – Stolnici, Dinu Gheorghe – Băiculești, Chirca
Constantin – Valea Mare-Ștefănești, Neacșu Dragoș – Cocu, Bogoș Romanița – Pitești, Toma
Constantin – Budeasa, Bogoș Igor – Pitești, Pârjol Marin – Ștefănești, Șerban Ion –
Morărești, Pawlovski Alfred – Pitești, Crăciun Stelian – Mărăcineni, Neacșu Ion – Albota,
Cârstea Maria – Stârci-Costești, Smărăndescu Ion – Serboieni-Buzioești, Voican Ion –
Bălilești, Ene Vasile – Căteasca, Șerban Gheorghe – Pitești, Mușătoiu Ion – Câmpulung-
Muscel, Rădulescu Andrei – Costești, Treapăt Marin – Recea, Bugan Ion – Gruiu-Căteasca,
Radu Constantin – Oarja, Ilie Gheorghe – Oarja, Dincă Ana – Micești, Diaconescu Gheorghe
– Ciofrângeni, Oprescu Eugen – Dârmănești, Nicolescu Nicolae – Suseni, Marghiolu Amelia –
Ciocănăi-Moșoaia, Gheorghe Ilie - Surdulești-Miroși, Zamfira Ion – Oarja, Mihai Ion –
Oarja, Bundă Ion – Boțești, Iliescu Ion – Câmpulung-Muscel, Dumitrescu Elena – Mălureni,
Vălimăreanu Ana – Câmpulung-Muscel, Matei Ion – Mălureni, Răceanu Maria – Bogați-
Suseni, Manea Virginia – Pitești, Cristina Florea – Poiana Lacului, Nicolescu Constantin –
Hârtiești, Ciobotea Florian – Pitești, Zabet Ioan – Pitești, Prot Grigorescu Constantin –
Serbănești-Rociu, Moț Ilie – Uda, Nicolae Vasile – Ungheni, Ionescu Constantin – Dobrești,
Duinea Gheorghe – Dobrești, Diaconescu Constantin – Pitești, Ghioculescu Dumitru –
Topoloveni, Mogoș Marin – Pitești, Onel Florian – Vedea, Florescu Bogdan – Corbi, Bacria
Gheorghe – Vedea, Badea Ionel – Mioveni, Dobre Dorel – Pitești, Derioiu George – Călinești
sat Văleni Podgoria, Badea Georgeta – Bradu, Ungureanu Constantin - Vlădești, Breslașu Ilie
– Davidești, Ciripan Daniel Ion – Cotmeana sat Zamfirești, Ștefan Ion – Beleți Negrești,
Iorache Nicolae – Călinești, Petru Ioana – Leordeni, Stan Paraschiv – Săpata, Drăgman
Fluieraș – Pitești, Dumitrescu Eugeniu Agapie – Pitești, Corțiu Ileana – Pitești, Stănescu
Virgil – Pitești, Călinescu Romică – Pitești, Vlăsceanu Virgil – Pitești, Drăghici Elena –
Căteasca, Muler Cosmin – Pitești, Burcea Ady – Pitești, Florea Mihăiță – Pitești, Șerban Ion –
Pitești, Voicescu Mihail – Pitești, Florescu Cecilia – Pitești, Săndulescu Valentina, Roșca
Dumitru – Pitești.
Foarte multi argeșeni au trimis scrisori impresionante. O parte dintre acestea vor fi
publicate într-un capitol special. Menționăm pe câțiva: Duțan Constantin – Pitești,
Alexandrescu Victoria – Clucereasa, Dumitru (Fostă Mărășescu) Adela – Pitești, Tolea Ion –
Pitești, Pârvu Ioana – Pitești, Rădoi Virginia – Udeni sat Humele, Stoica Elisabeta –
Făcăletești-Cocu, Șarpe Ion – Bradu, Enache Gheorghe – Slobozia, Enăchescu Ion – Care
scrie în numele a 150 de țărani din orașul Costești, sat Telești nedreptățiți, Dumitrescu
Cristian – Dârmănești, Rusu Aurelian – Călinești, Rusu Gheoghița – Priboieni, Florea Ion –
Pitești, Nedelcu Marinela – Pitești, Ghiță Ionel – Pitești, Ghiță Marian – Pitești, Cuțaru
Constantin – Ștefănești-Valea Mare, Badea Paulina – Lunca Corbului, Constantin Ion –
Budeasa, Lăzărescu Marin – Pitești, Doina Ghițulescu – Pitești, Silviu Constantinescu –
Coșești, Bădiță Sebastian – Băiculești, Rădulescu Alexandru – Câmpulung-Muscel, Pavel Ioan
– Câmpulung-Muscel, Florescu Ioan – Buzoiești, Mihalache Ion – Buzoiești, Marinescu Tudor
– Licențian al Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale din București – originar
din Bârla, Rădulescu Filofteia din Vlădești, Mircea Florea din Pitești, Negruță Mircea –
Pitești, Burcea Alexandra – Căldăraru, Voiculescu Petre – Poiana Lacului. Voi rămâne la o
scrisoare – document scrisă de un distins învățător care a împlinit în 1995 95 de ani din satul
Ionești, domnul Ion Florescu – Buzoiești:
,,Luând cunoștin ă prin presă de Apelul pe care ț PROPACT îl face
către
membri săi și către toți agricultorii din țară și din județul Argeș, precum și către specialiștii din
agricultură, în numele nostru și al tuturor membrilor PROPACT din comuna
45
Buzoiești-Argeș ne declarăm solidari cu această ac iune divină, ț militând cu tot
devotamentul la realizarea în mod legal a tuturor dezideratelor ce privesc agricultura, această
cenușăreasă sub haina căreia s-au pricopsit sute și mii de pescuitori în ape tulburi, în detrimentrul
celor ce, din zori și până noaptea, mângâie întruna ogorul, scoțând din adâncuri ,,Pâinea
Noastră cea de Toate Zilele, Pâinea Noastră cea spre ființă” pâinea este izvorul vieții
și apa. Pământul făcut de Dumnezeu a fost hărăzit să dea pâinea. Fără de pâine nu se
concepe lumea. Domnule președinte Dan Drăghici, faptul că v-ați prins în acest dumnezeiesc
îndemn patriotic, pe cât de frumos, pe atât de greu, dovedește că atât dumneavoastră, cât și toți
colaboratorii purtați în suflet țărănescul nimb, dragostea pentru cei din care descindeți. Sigur,
cel Atotputernicul vă inspiră, vă îndeamnă zi de zi. Aveți un mare înaintaș pe Dobrescu Argeș.
Veți rămâne veșnic în amintirea celor foarte mulți și necăjiți, ale acelor titani ale căror busturi
vor vorbi viitorului de timpuri, de oameni, de fapte. Vă urez succes și să nu vă opriți până veți
închide ochii, cum îi voi închide eu foarte curând. Trebuie să se facă lumină și în această țară
scufundată de peste 60 de ani în beznă. Vă rog să rețineți poezia mea: Rugăciune.
Doamne Atotstăpânitorul Tu n-ai să poți, dacă nu ai PÂINE E har Divin, mană cerească
Împărat mărit și Sfânt Nu poți gândi dacă nu ai PÂINE Trimisă lumii de la Zei
Ce făcuși a mea ființă Nici filozof nu poți să fii Iar cei ce strâng cu trăinicie
Dintr-o mână de pământ... Cercetător, artist sau pictor Aceste daruri din ogor
Fața-mi ridic spre ceruri Și nici poet – versuri să scrii S-atâmpere în lume foamea
Ca să nu mă rătăcesc Nu vei putea fără de PÂINE Sunt toți în slujba Zeilor
Și cu inima curată Să cercetezi adâncul mării Din munca lor răsare viață
Îți cer PÂINE să trăiesc Sau prin văzduh să-ți faci cărări Izvorul vieții e-n ogor
PÂINEA este rugăciune Zburând spre margine de zări Ce-ar face lumea fără PÂINE
Viața noastra dar ceresc Atâtea bogății ascunse Slăvită fie munca lor!
Pacea și buna-nvoire De vrei ca din adânc să scoți
Pentru neamul românesc Oricât ai fi ager la minte
De vrei în viață zi de zi Tu fără PÂINE, n-ai să poți
Un drum mai bun șa faci spre mâine Căci PÂINEA noastră spre ființă
Oricât ai fi de iscusit E Sfântă prin virtutea ei
Ionești – 20 octombrie 1995
Ion Mihalache, președintele PNȚ Ion Dumitru – fondator PROPACT
alături de Iuliu Maniu contabilul PROPACT, are 97 de ani
și PROPACT-ul îi urează mulți ani înainte
46
Ne-ar lua spațiu mare să publicăm numele celor nedreptățiți, care și-au găsit refugiul durerilor lor la
PROPACT. Și asta nu numai în Argeș.
Cum va arăta Catedrala ortodoxă a neamului Catedrala ortodoxă a neamului în construcție
românesc
Teoctist, Patriarhul României Daniel, Patriarhul României
Catedrala catolică Sf. Iosif din București Vladimir Robu – episcop catolic
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
62
Deputatul liberar dr. Constantin Zamfirescu, prof. Universitar Dan Zamfirescu, nepotul dr.
omorât de comuniști în închisoarea comunistă Constantin Zamfirescu din Căteasca, Argeș
de la Botoșani
Cimitirul ,,Eternitatea” din Botoșani unde au fost îngropate rămășițele eroului național anticomunist
dr. Constantin Zamfirescu – Căteasca, Argeș
63
64
În satul Căteasca – comuna Căteasca – unde a luat ființă pentru prima dată Sindicatul
Național al Țăranilor, pe lângă familia Zamfireștilor, prezentată de ilustrul om de cultură, Dan
Zamfirescu, au existat și alte familii onorante, care au dat forță morală acestui sat: familia
Voiculeștilor (Ion Voiculescu – fost primar al comunei înainte de 1944, Gheorghe Voiculescu,
Floricel Voiculescu – profesor la București, Sorică Voiculescu – un deportat politic, un autodidact
excepțional, președinte al PROPACT din satul Căteasca, învățătorii Ion Rădulescu, Elisabeta
Rădulescu și Badea Sandu cu cei doi băieți deosebiți ai lui: Constantin Sandu – economist, fost
director economic în Ministerul Comerțului din România, Traian Sandu – inginer chimist, șeful
laboratorului de chimie de la Apele Române Argeș și conferențiar universitar la Universitatea
Pitești; familia Buicanilor – veniți în căteasca de la Oarja, familia Cojocarilor (Iancu Dinescu – al
cărui fiu Gheorghe a fost director general al combinatului de aluminiu de la Slatina – Dumitru
Dinescu – cunoscut cu pseudonimul Stăpânul, Bălașa Dragomir cu cei doi băieți ai ei Gheorghe și
Tică și cu cele trei fete Marioara, Ioana și Florica, familia preotului Ion Drăghici, dedicat total
bisericii și oamenilor din sat, având o contribuție mare la edificarea bisericii din Căteasca – un
adevărat monument istoric. Nu-i putem uita pe țăranii care s-au opus comuniștilor, atunci când
aceștia îi forțau să se înscrie în CAP. Nu numai că nu s-au înscris, dar au mâncat și cererile de
înscriere în CAP, fiind deportați la canal. Îi amintim aici pe Mitu lui Radu Roșu, Florea lui Stan
Zamfir, Gheorghe al lui Soare, Grigore al lui Stan.
Biserica din satul Furduiești, comuna Rătești, Părinții lui Constantin Popescu, bunicii Elenei
Argeș, construită în anii 1900 – 1910 de Drăghici și străbunicii profesorului Dan
Grigore Popescu și Joița Popescu, ajutați Drăghici. Ctitorii bisericii din satul Furduiești –
de fiul lor adoptiv, Constantin Popescu, comuna Rătești, județul Argeș, prieteni ai lui Ion
tatăl Elenei Drăghici și bunicul lui Dan Mihalache și Gheorghe Brătianu
Drăghici. În anii 2000 – 2005 biserica a fost
recondiționată de Constantin Pănescu,
originar din Furduiești, om de afaceri în
Argeș, elevul prof. Dan Drăghici la
școala Rătești
65
Sorică Voiculescu – preșe- Nuntă în familia primarului Ion Voi- ing. agr. Nil educ. Stela
dinte PROPACT sat Căteasca culescu din satul Popești - 1940 Văcaru Văcaru
primarul comunei Căteasca
2000 – 2012 Familia învățătorului Constantin Popescu, satul Popești - Căteasca
Aledea Stan și fiul său Aldea Vasile Familia Boieru din Gruiu
inginer constructor al fabricii de motoare
electrice Pitești
66
Preotul Marin Vintilescu și preoteasa prof. dr. preot Vintilescu
Gherghina Petre, fiul preotului
Marin Vintilescu
Elena Drăghici (Roceanu) și Puiu Drăghici
fii preotului Ioan Drăghici – Căteasca
Doi tineri întreprinzători de mare succes din Învățătorul Badea Sadu și fii săi Ticu și Traian,
Satul Căteasca – Lucica și soțul ei două personalități cu care se mândrește satul Căteasca
67
68
Țărani din satul Căteasca, care s-au opus
înființării CAP-ului, mâncând cererile
de CAP și fiind duși la canal de comuniști
Mitul lui Radu Roșu Florea lui Stan Zamfir Grigore al lui Stan Gheorghe al lui Soare
Tineri din Căteasca de mare viitor
Frații Purcea Florin (student avocatul Tibi Sârbu în Sanda Belchiță prof. Director Școala
la CTI București) și Purcea primul an de Notar la Notariatul Căteasca Argeș
Petrică (elev clasa a VIII-a) avocatură Costești Argeș
Victor Dragomirescu preotul Dragomirescu Camelia Sârbu înv.
fiul prof M. Dragomirescu fiul ing. I. Dragomirescu cu cei doi copii de
excepție Tibi și Rebeca
69
Elevele Bărbulescu Oana clasa a VIII-a și Apostol
Florentina Clasa a VI-a școala Căteasca au participat
în anul 1989 la faza pe țară a Olimpiadei Naționale
de limba și literatură Română de la Botoșani, ocupând
locul 2 pe țară și un premiu special, singurele eleve
din mediul rural care au obținut premii la nivel
național. Școala Căteasca se mândrește cu ele pentru
că ele au semnat o pagină de istorie a acestei școli.
dr. Oprescu Sebastian Codruț Oprescu preot Paul Stănescu Mihai Zuluf și Stan
spitalul Floreasca jurist și om de afaceri Cireșu Căteasca George, doi comercianți
București acum preot la biserica de excepție, care au con-
Băieții primarului Corneliu Oprescu Mavrodolu Pitești dus cel mai mare magafiul
preotului Nicu zin auto din România
Stănescu de la în Pitești
Biserica Cireșu - Căteasca
Familia profesurului Dan Drăghici este printre familile fondatoare ale satului Popești, de
sute de ani. Tatăl său – învățătorul Gheorghe Drăghici, este fiul lui Nicolae Drăghici – erou al
Primului Război Mondial, mort pe front la Țârgu Jiu în aceeași săptămână când s-a născut și
Gheorghe Drăghici. El a participat la cel de-al Doilea Război Mondial, fiind ofițer în armata regală.
S-a căsătorit cu Elena Popescu de la Gruiu Căteasca – care avea 15 ani. A obținut dispensă regală
pentru oficierea căsătoriei. Elena Drăghici, mama profesorului Dan Drăghici – era nepoata boierilor
Grigore și Joița Popescu – ctitorii bisericii din satul Furduiești - Rătești. Grigore Popescu era prieten
foarte bun cu I. C. Brătianu și cu Ion Mihalache, care îl vizitau des la Furduiești. Nu a acceptat să se
înscrie nici în PNL, nici în PNȚ, dar le dădea bani în campaniile electorale, spunându-le: ,,aveți
grijă de țărani”.
Drăghici Gheorghe și Drăghici Elena au avut 6 copii: Jenica și Sorinel – decedați în primele
săptămâni după naștere, apoi Dan (subsemnatul), Miron, decedat și el în 1999 într-un accident de
circulație aproape de Deva, în comuna Ilia, Traian și Mariana. Miron a lăsat în urma lui o fiică
excepțională – Sorina – medic la Timișoara – căsătorită cu medicul Sorin Săftescu; au doi băieți
minunați. Traian are o fiică Cristina – căsătorită cu Dan Georgescu la Pitești. Au un băiat Vlăduț –
student la medicina generală din București. Singura fată a familiei Gheorghe Drăghici – Mariana
Drăghici – medic primar – a activat la Urluieni – Bârla Argeș, apoi la Căteasca și a ieșit la pensie de
la Pitești. Eu regret că sora mea care a fost un copil foarte dotat intelectual, nu a fost lăsată de
părinții noștri să rămână asistentă universitară la facultatea de medicină din Timișoara, unde a
absolvit ca șefă de promoție. Mariana are două fete extrem de dotate: Laura Popescu – căsătorită cu
Victor Pârvu – stabiliți în USA, statul Colorado – orașul Denver. Laura este medic la spitalul din
Denver, iar Victor, soțul ei, este director general într-o companie privată în Denver – fiind un IT-ist
70
respectat de unul dintre cei mai mari oameni de afaceri din Denver. A doua fată a Marianei – Dana
Popescu (fina profesorului Dan Drăghici), absolventă a AS București cu două specialități (finanțe
bănci și cibernetică economică). A plecat prin concurs, ca și sora ei, Laura, în USA, devenind tot
prin concursuri foarte dure profesor universitar la 30 de ani! A funcționat ca profesor universitar la
Institutul Mondial de Afaceri din Singapore Asia, iar acum este profesor universitar în New York.
Nu întâmplător tatăl nostru – învățătorul Gheorghe Drăghici – o numea ,,geniala lui taica mare” și
avea perfectă dreptate. Eu nu am copii, dar am două mari iubiri: PROPACT-ul și nepoții mei. Nu
puteam să trec cu vederea rădăcinile mele. Sunt mii de români care mi-au cerut să prezint rădăcinile
familiale. Revin la Miron, care a absolvit Politehnica Timișoara, fiind doctor în fizică și funcționând
ca cercetător ștințific principal la Institutul Național de Sudură din Timișoara. Fără Drăghici Miron
marile combinate ale țării, mai ales cele metalurgice și petrochimice, ar fi avut probleme mari,
întrucât sutele de sfere – adevărate bombe – erau cercetate de Miron și tot el dădea ok-ul de
funcționare. Și moartea lui este pusă în relație directă cu deplasarea la Deva, la marele combinat de
la Deva – unde trebuia să verifice sudurile mari din acest combinat. Familia Drăghici rămâne printre
familiile din satul Căteasca care a făcut multe lucruri pozitive pentru acest sat.
Profesorul Dan Drăghici și profesoara Drăghici Maria au continuat munca didactică, la cel mai
patriotic mod, făcută de Gheorghe Drăghici, cel care a adus în 1944 – 1945 profesori la Căteasca
pentru ca disciplinele școlare să fie predate de profesori de specialitate, întrucât până atunci aceste
discipline erau predate de un învățător. Din 1944 – 1945 învățătorul Gheorghe Drăghici, profesorul
Drăghici Dan și Drăghici Maria au educat și instruit mii de copiii din satele comunei Căteasca până
în anii 2010-2011. Nu-i deloc de uitat cei 65 de ani de muncă dedicată total copiilor din Căteasca de
acești trei dascăli. Nu se poate uita ce prestație profesionistă a avut doctorița Mariana Drăghici la
dispensarul uman din Căteasca. Prin această scurtă prezentare vreau ca cei care citesc această carte
să înțeleagă că nu întâmplător PROPACT-ul s-a înființat într-un sat cu oameni adevărați.
Bunicii lui Dan Drăghici Bunicul din Elena și Gheorghe Drăghici Dan Drăghici și soția sa
din partea tatălui partea mamei părinții prof. Dan Drăghici Maria Drăghici
Dan Drăghici, Traian Dan Drăghici cu Traian, Fetele Laurei Laura și Dana, fetele Elena Dră-
Drăghici, Mariana cu Mariana și cu mama (Katy și Elena) dr. Marianei Drăghici, ghici cu
Drăghici la botezul lor Elena Drăghici din Denver, statul amândouă în USA Dan Drăprimului
băiat al Colorado, USA ghici când
Sorinei era copil
71
Sorina Drăghici, absol- Sorinel Drăghici, Dan Drăghici și colega Cristina, fiica lui
ventă a Facultății de Me- primul frate al prof. lui, Ecaterina Popescu, Traian Drăghici,
dicină din Timișoara, Drăghici, decedat la învățătoarea celor două nepoata lui Dan
nepoata prof. Drăghici două luni după naștere nepoate, Laura și Dana Drăghici
Sorina Drăghici și cei doi băieți ai săi (Radu și Miron Drăghici, tatăl Preotul Ioan Drăghici la
Tudor), din Timișoara Sorinei și fratele lui oficierea botezului Laurei,
Dan Drăghici la biserica din Căteasca
Dana Popescu împreună cu cele două nepoate ale ei Maria Drăghici, soția prof. Drăghici, la
Katy și Elena, la Denver, acasă la Laura, sora ei Denver, USA în brațe cu Katy, fata Laurei
72
Dan Drăghici, Traian Drăghici, Mariana Drăghici, Familia înv. Gheorghe Drăghici și Elena
Elena Drăghici (mama lor), la nunta Laurei, fata Drăghici, părinții lui Dan Drăghici, însoțiți
cea mare a Marianei de bunicii Gheorghe și Maria Apostol
Scriitori reprezentativi din Argeș
73
74
75
76
Biserica unde sunt îngropați Regii României la Episcopia Argeșului – Mănăstirea Curtea
Curtea de Argeș de Argeș
Episcopul Calinic Episcopul Grigore Leu Arhiepiscopul Vasile Episcopul Nichita al
al Argeșului al Argeșului Leu Argeșului
general Nicolae Bănuță general Florin Sandu C-tin Pănescu, om de Paul Zamfir, om de
Siliștea – Căteasca Căteasca, fost șef afaceri în Argeș, afaceri în Argeș,
al IGP București originar din Furduiești vecin la Căteasca cu
fost elev al prof. Dan Drăghici prof. Drăghici
77
Adrian Porumboiu - Ion Țiriac, cel mai mare Ion Nicolae, mare om George Becali, mare om
Vaslui, cel mai mare om de afaceri al României, de afaceri în județul de afaceri în București,
fermier din județul miliardar în euro Giurgiu un credincios ortodox
Vaslui, tatăl marelui și un om de bine
regizor Porumboiu pentru satele românești
Închisoarea de la Pitești – cea mai mare rușine a neamului românesc
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
Filiala Județeană PROPACT Alba
S-a constituit în data de 5 septembrie 1993 în cadrul Conferinței
Județene PROPACT – Alba în prezența profesorului Dan Drăghici.
Conferința a fost deschisă printr-un Tedeum oficiat de părintele
Lazăr din Alba Iulia și s-a intonat apoi Imnul de Stat al României.
Au fost aleși cei care vor conduce Filiala județeană PROPACT
Alba: inginer Leahu Groza Titus, președinte, Crețu Aurel
vicepreședinte, Barbu Ion, vicepreședinte, Călian Dorel,
secretar general, Forda Eugen, secretar general adjunct și
Cornea Nicolae, Martin Traian, Tirpșa Ionel, Zgâia Ion, Gliga
Traian membri. Au fost desemnați 25 de delegați care vor
paticipa la Congresul Național din 23-24 ianuarie 1994 de la București. Tot aici s-a lansat și
prima Proclamație a Țărănimii române către lumea satelor românești, precum și prima Rezoluție a
Sindicatului PROPACT. Aceste două documente vor fi prezentate la toate Conferințele Județene
PROPACT, precum și la Congresul Național PROPACT. Iată conținutul Proclamației:
,, Participanții la Conferința Județeană PROPACT Alba, întruniți astăzi 5 septembrie 1993 la Alba
Iulia, capitala reîntregirii neamului românesc, lansează o Proclamație către țărănimea română, către
ing. dr. Leahu Groza Titus președinte fondator Biserica Reîntregirii Neamului Alba Iulia
PROPACT – Filiala Alba
Irineu Bistrițeanu – Arhiepiscopul Alba Iulia Catedrala Romano-Catolică Alba Iulia
89
țară, în care cere instituției prezidențiale, primului ministru al Guvernului României, Parlamentului
României, forțelor politice parlamentare, să reflecteze la următoarele cerințe stringente care vizează
reașezarea morală și economică a României, modernizarea satului românesc.
-Corectarea în esență și de urgență a Legii Fondului Funciar nr 18/1991, apariția, concomitent cu
legea modificată, a Legilor cadastrului agricol, a creditului agricol, a arendei, a altor legi care să
anvizajeze trecerea rapidă spre o agricultură modernă capitalistă. Președintele României să ceară
modificarea clauzei din articolul 41 al Constituției României care vizează: ,,Conținutul și limitele
acestor drepturi sunt stabilite prin lege”. Această clauză aleatorie anulează principiul
constituțional: ,,Dreptul de proprietate, precum și creanțele sunt garantate”. Prin clauza enunțată se
inversează rolurile în sensul că legislativul dispune când și ce poți avea, cum poți avea, acesta fiind
un principiu pur comunist, cu care nu putem fi de acord. Această clauză face ca toate legile viitoare,
vizând proprietățile, agricultura, silvicultura, oricât de democratice ar fi ele, să nu fie și
constituționale, ceea ce ar contraveni cu situația statului de drept, stat pe care noi dorim să se
înfăptuiască corect în România. În esență PROPACTUL cere să se restituie integral și necondiționat
toate proprietățile furate de comuniști înainte de 1990, numai pe vechile amplasamente, să
se țină seama de actele de proprietate deținute de proprietarii legitimi, de Legea 187/1945. Tuturor
proprietarilor legitimi să li se restituie până la 50 de hectare terenuri agricole și suprafețele integrale
de păduri. Statul – ca orice proprietar juridic, să dețină strict proprietățile pe care le deținea cu acte
de proprietate, înainte de 1945. Proprietarii juridici: bisericile, mănăstirile, schiturile, școlile,
spitalele, CFR-ul, armata, obștile de moșneni, obștile de răzeși, composesoratele, comunitățile de
averi locale să intre în posesia terenurilor agricole și silvice conform actelor de proprietate. Cerem
să se reflecteze la oportunitatea înmânării Titlurilor de Proprietate pentru toți proprietarii Româneiei
– deoarece în mod logic nu i se poate înmâna Titlul de Proprietate unui proprietar individual sau
juridic care deține legal acte de proprietate. Ce facem? Îl împroprietărim cu propria lui proprietate?
Titlurile de proprietate să fie înmânate numai acelora care nu dețin acte de proprietate, acelora care
nu au avut pământ sau cu pământ puțin, care locuiesc la sate, lucrătorilor din agricultura socialistă
de stat, specialiștilor din agricultură, care locuiesc la sate, dar această operațiune națională să fie
făcută numai după ce s-au restituit integral toate suprafețele de terenuri agricole și silvice
proprietarilor de drept. În acest moment istoric s-au comis abuzuri grave prin modificarea și
falsificarea registrelor agricole din primării, pe care actuala putere le iau în considerație cu
prioritate, le consideră singurele documente valabile! în vederea reconstituirii și restituirii
proprietăților. Ori în cele mai multe primării nu mai există Registrele Agricole, BAP-urile dinainte
de 1945 și nici cele din 1948. Registrele Agricole existente sunt pline de ștersături, de falsuri și de
uz de fals. Aceste registre agricole nu pot sta în picioare ca acte juridice corecte. Singurele acte
juridice după care trebuie să se restituie integral proprietățile furate sunt vechile acte de proprietate,
care se află în arhive, sunt martorii vecini mai bătrâni care cunosc situația proprietăților. În anii
1991-1993 s-au dat suprafețe mari de terenuri agricole clientelei politice a lui Ion Iliescu, Petre
Roman, Văcăroiu fără ca aceștia (,,proprietarii”) să poată justifica în vreun fel că au deținut
vreodată terenuri agricole și păduri. Prin legea 18/1991 s-au pulverizat suprafețele agricole,
micșorându-se abuziv și arbitrar suprafețele proprietarilor legitimi cu 15 până la 35%, tocmai pentru
a fi împroprietăriți ilegal sute de mii de indivizi care nu au avut niciodată pământ sau păduri, dar
care i-au votat și-i votează permanent din 1990 până astăzi pe comuniștii lui Ion Iliescu, Petre
Roman, Brucan, Adrian Năstase,
Traian Băsescu, Vadim Tudor, Oprea, Dragnea, Ponta, etc. De aceea în instanțele de judecată există
peste 2 milioane de procese civile pentru pământ, păduri, case și alte proprietăți furate de comuniștii
lui Ceausescu și Dej, iar acum sunt furate de comuniștii nominalizați mai sus. Nu sunt de neglijat
crimele, deloc puține, pentru restituirea pământului, pădurilor și caselor. Cum crede actuala putere
că va accepta cineva să primească Titlul de Proprietate pentru o suprafață mai mică de pământ, de
pădure, decât știe foarte bine că o are în acte de proprietate, sau cum cred cei care au primit pământ,
pădure, case ilegal, că vor rămâne proprietari pe avere altora? Cum și când va reuși actuala putere
să dea acele Titluri de proprietate, când încă nu s-au terminat milioanele de procese civile, când
Hotărârile Judecătorești definitive și irevocabile nu sunt luate în considerație și nu sunt aplicate de
90
primării, fără ca cineva să plătească ceva, așa cum cere legea, când se întrevăd alte milioane de
procese civile pentru pământ, păduri, case? PROPACTUL se adresează acelor români care au fost
amăgiți și mințiți de actuala putere comunistă, dându-le Titlul de proprietate pe terenuri și păduri,
care nu sunt ale lor, să aibă răbdare până când vor fi luate terenurile IAS-urilor, Gospodăriilor PCR,
Stațiunilor de Cercetare comunistă a agriculturii, până când toate primăriile vor ști ce terenuri au
Case vechi populare din Alba
Nicolae Furdui Iancu Port popular
Portul popular din Alba
rezervă și numai din acele rezerve pot fi împroprietăriți și cei fără pământ sau cu pământ puțin.
Orice om trebuie să înțeleagă că dreptul de proprietate este un drept sfânt, pe care nu ți-l poate da
sau lua cineva. Pentru pământ, pentru pădure, pentru casă, pentru toate proprietățile lui, omul și-a
sacrificat viața. Nimeni nu are dreptul șă atenteze în nici un fel la proprietatea altcuiva, pentru că
această proprietate are o întreagă istorie; ea a fost făcută cu truda și lupta moșilor și strămoșilor
noștri, care ne cheamă din morminte și ne cere să le purtăm crucea mai departe în istorie. Ca atare
cerem ca toți proprietarii legitimi, care dețin acte de proprietate, să treacă imediat să-și ia în primire
terenurile agricole, pădurile, casele, fără nici un Titlu de Proprietate, să fie întabulate aceste
proprietăți în Registrele Agricole și în Cărțile Funciare, să fie refăcute toate hărțile cadastrale, să nu
se țină cont de grănățuirile comuniste. Fiecare proprietar individual și juridic să-și ia în primire în
integralitate și numai pe vechile amplasamente toate terenurile agricole și silvice, deținute conform
91
Ing. Mihalache, al doilea
președinte al filialei județene
PROPACT Alba, după dl.
inginer Leahu Groza Titus
Reformei Agrare din 1945. Acolo unde terenurile agricole și silvice au fost ocupate în perioada
comunistă de fabrici, uzine, lacuri de acumulare, drumuri, cartiere, aceste terenuri să fie reevaluate
și proprietarii să primească despăgubirile corespunzătoare.
După ce toți proprietarii vor intra în posesia suprafețelor deținute conform actelor de proprietate
statul român (sperăm democratic) să-i ajute pentru ca aceștia să beneficieze economic de aceste
proprietăți, să-i ajute cu legi drepte pentru a putea să-și vândă la prețuri occidentale terenurile
agricole și silvice, dar aceste vânzări să se facă numai între românii care domiciliază în România, să
arendeze cu beneficii reciproce între proprietari și arendași, să poată închiria terenurile, să poată săși
facă o fermă optimă individuală, ca în țările capitaliste. Crearea fermelor optime capistaliste va fi
dezideratul esențial al PROPACTULUI, imediat după restituirea integrală a tuturor proprietăților
furate. Cerem să apară imediat creditul agricol, băncile populare agricole, camerele agricole,
cooperativele agricole de tip occidental, în care fermierii șă poată să se aprovzioneze și să-și
valorifice superior produsele muncii lor. Vom fi, zi de zi luptători înverșunați ai structurilor vechi
comuniste din agricultură și silvicultură. Ne vom ocupa și de pensiile țăranilor și proprietarilor de la
sate care – pe vremea comuniștilor – au lucrat numai în CAP-uri, sau în IAS-uri. Aici PROPACTUL
are o concepție personală vizavi de personalitatea țărănească. Țăranul român a muncit de sute de
ani, de dimineața până seara – inclusiv sâmbăta și duminica. El a investit în mini ferma lui, a
cumpărat și-a vândut, și-a făcut singur un salariu, a plătit taxe, cote mari, impozite, a fost furat ca-n
codru de statul comunist. Orice gospodărie țărănească a fost și este o mică întreprindere în care se
câștigă, dar se și pierde. Ca atare acești oameni care reprezintă în anii de după 1989 între 46% și
53% din populația României – nu sunt băgați în seamă de nimeni, deși ei și-au adus o mare
contribuție la PIB-ul României. În vremea comuniștilor erau plătiți cu 2 lei la ziua muncă(dacă erau
plătiți...), mult mai puțin și mai prost decât erau plătiți sclavii în țările bananiere, iar acum
comuniștii de astăzi invocă principiul contributivității la pensii, când e vorba de pensiile țăranilor.
Ne amintim că erau lăsați să fure câte puțin, zi de zi, ca să poată să supraviețuiască. Din munca
milioanelor de țărani colectiviști, aceștia și-au construit hoteluri, case de odihnă și tratament, toate
ocupate astăzi de hoții comuniști și securiști, de cei care conduc Confederațiile Sindicale comuniste.
Iată de ce ne vom lupta pe viață și pe moarte, ca țăranii care au locuit tot timpul în sate – care nu au
muncit decât în CAP-uri și IAS-uri să poată primi o pensie corespunzătoare oricărui om care a
efectuat munci foarte grele în fiecare zi, (referitor la țărani, inclusiv sâmbăta și duminica) cerem
Guvernului României de azi și Guvernelor vitoare, președintelui României să reflecteze la abuzurile
foarte grave săvârșite prin distrugerea și lichidarea dirijate special prin furt și jefuire a CAP-urilor,
IAS-urilor, SMT-urilor, Gospodăriilor PCR, Stațiunilor de Cercetări Agricole. Vrem să se facă
evaluări corecte de eveluatori străini, care să scoată la iveală valorile mari cu care au fost construie
aceste structuri, prin exploatarea zilnică a țăranilor. Totul a fost furat la blană de securiștii
comuniști, de poliție, de procuratură și de justiția comunistă și nimeni nu pățește nimic. Țăranii
colectiviști, care au murit în ultimii 30 de ani, nu au fost consultați, nu au știut nimic, nu știu nimic
nici astăzi și nu vor ști nimic nici mâine, cine a distrus aceste structuri agricole comuniste, unde
sunt banii obținuți prin furt, de ce poliția, procuratura, justiția tac și nu anchetează pe nimeni? Cine
se fac vinovați pentru miile de miliarde de lei furate la drumul mare în doar 2,3 ani ? De ce se taie
pădurile României într-o mare veselie ? Cine le spune românilor și când le spune, că țara asta este
secătuită zi de zi, an de an, de clanuri mafiote, care conduc România ? Cine îi trage la răspundere pe
cei constituiți în clanuri criminale, care hotărăsc ei prețurile cerealelor, legumelor, fructelor,
alcolului, lemnului și altor produse românești ? Cine stopează importurile nejustificate economic de
produse agroalimentare de foarte proastă calitate, adevărate bombe ale morții ? Cine sunt cei care
iau permanent comisioane mari pentru importul de moarte în România ? Și am putea continua cu
foarte multe alte întrebări, la care nu prea primim nici un răspuns. Păi de la cine să primim
răspunsuri ? De la înșiși hoții, care acționează la vedere ? Atenție! Măi comuniștilor, măi
securiștilor, amintiți-vă de versurile lui Coșbuc:
,,Să nu dea Dumnezeu cel Sfânt Când foamea ne va răscula
Să vrem noi sânge, nu pământ, Hristoși să fiți nu veți scăpa
Când nu vom mai putea răbda, Nici în mormânt
92
Conferința Județeană PROPACT Alba nu putea avea loc, dacă până la 5 septembire 1993 nu se
constituiau legal și statutar filialele comunale, sătești și orășenești precum:
-Filiala PROPACT Căpâlna de Jos, comuna Jidvei, preșdinte Muntean Silvestru,
vicepreședinte Aldea Ion, secretar Turcu Ion, iar Ignat Gheorghe, Bunea Ion – membri.
-Filiala PROPACT Bucerdea Vinoasă, președinte Bolea Gheorghe, vicepreședinte Tarta Dore,
secretar Rusu Traian, iar Florea Aurel, Bericean Traian, Bolea Traian – membri.
-Filiala PROPACT Oarda de Jos, președinte Pastiu Eugen, vicepreședinte Drăghici Pavel,
secretar Mândrac Ion, iar Barbu Ion, Rusu Nicolae, Bulacu Ion, Barbu Mircea, Ordan Ioan,
Rusu Ion, Barbu Nicolae, Lupșa Gheorghe – membri.
-Filiala PROPACT sat Șard comuna Ighiu, președinte Talabă Adrian, vicepreședinte Zghia
Gheorghe, secretar Bunghez Ioan, iar Macarie Nicolare, Șoșa Gheorghe, Nana Liviu, Beldean
Traian – membri.
-Filiala PROPACT Galda de Jos, președinte Beldian Mihael, vicepreședinte Mărginean Iulian,
secretar Raine Aurel, iar Crețu Ioan, Drăgan Liviu, Bălașa Ion, Muntean Maria – membri.
-Filiala PROPACT Sântimbru, președinte Mârza Radu, vicepreședinte Trif Aurel, secretar
Bicaz Cornel, iar Mărginean Nicolae, Trif Vasile, Mârza Vasile, Barna Partenie – membri.
-Filiala PROPACT Tatoi, președinte Hațegan Ioan, vicepreședinte Nichimiș Ludovic, secretar
Trifan Ioan, iar Nichimiș Ștefan, Macarie Vasile, Mustață Cornelia, Moldovan Nicolae –
membri.
-Filiala PROPACT Alba Iulia, președinte Turn Florian, vicepreședinte Moldovan Cornel,
secretar Scutaru Ion, iar Puican Constantin, Micula Aurel, Forda Eugen – membri.
-Filiala PROPACT Săschiori – Sebeșel, președinte Durlea Dumitru, vicepreședinte Stănuș Ion,
secretar Brănzan Ion, iar Luca Petru, Radu Ilie, Petrașcu Nicolae, Moise Andrei – membri.
-Filiala PROPACT Aiud, președinte Coltor Mihai, vicepreședinte Popa Bazil, secretar Sima
Tudor, iar Luca Ion, Man Vasile, Moga Vasile – membri.
-Filiala PROPACT din satul Decea comuna Mirăslău, președinte Popa Aurel, vicepreședinte
Kiss Francisc, secretar Suciu Ioan, iar Suciu Trifan, Rimir Vasile, Drăghici Vasile, Porea Emil
– membri.
-Filiala PROPACT a satului Băgău comuna Lopadea Nouă, președinte Crișan Gheorghe(care
în 1997 a primit de la PROPACT gratuit o combină nouă Messy Ferghuson pentru a-i ajuta
pe membri PROPACT din județul Alba), vicepreședinte Chiungan Teodor, secretar Marcu
Mircea, iar Kiss Mihai, Rusu Mihai, Mezaroș Pavel, Avram Aurel – membri.
-Filiala PROPACT Crăciunelu de Jos, președinte Crișan Gheorghe, vicepreședinte Iuga Ion,
secretar Congșa Vasile, iar Mărginean Ion și Popescu Nicolae – membri.
-Filiala PROPACT a satului Sânmiclăuș comuna Șona, președinte Horșia Octavian,
vicepreședinte Tegraș Dănilă, secretar Ioo Nicolae, iar Vass David, Bucur Iacob, Molnar
Francisc, Ersek Laurențiu, Ersek Pavel, Pop Simion – membri.
-Filiala PROPACT Teiuși, președinte Mateica Dorin, vicepreședinte Pleșa Ioan, secretar Ianoș
Emil, iar Moldovan Silvia, Giurgiu Traian, Moldovan Aurelia, Rusu Iacob – membri
-Filiala PROPACT Micești, președinte Neamțu Cornel, vicepreședinte Anca Iuliu, secretar
Sârbu Ioan, iar Drașovean Mircia, Moldovan Cornel, Păcuraru Ioan – membri.
Pe 30 ianuarie 1994 s-a constituit în prezența profesorului Dan Drăghici, ales
președinte la primul Congres Național din 23-24 Ianuarie 1994, filiala PROPACT Vințu de
Jos, care a ales președinte pe Nistor Dorin, vicepreședinte Glodeanu Sava, secretar Bota
Nicolae, iar Cornea Ioan, Nistor Avram, Voinea Ioan, Apolzan Nicolae – membri.
Filiala PROPACT Stremt alege președinte pe Mârza Mihai, vicepreședinte pe Stan Nicolae,
secretar Pătrânzan Ioan, iar Pătrânzan Oliviu, Cristea Simion, Boca Iacob, Capătă Nicolae,
Stoica Ioan, Sima Ioan, Oniță Aurel, Mitrea Ion – membri.
În perioada 1994-1996 Filiala Județeană PROPACT Alba, grație neobositului și
excepționalului om – inginer agronom Leahu Groza Titus, președintele filialei – în județul Alba erau
77 de filiale locale cu peste 3700 de membri și simpatizanți. Și în județul Alba au fost mulți
proprietari și țărani, care s-au înscris în primele zile după adunarea generală de la Căteasca Argeș
93
din 9 mai 1993. Au fost oameni care ne-au scris la Pitești și la București prezentându-și durerile lor
pentru nerestituirea proprietăților. Îi amintim pe câțiva: Truță Maria din Aiud, Cazacu Mitriță
din Ogna-Mureș-Alba, Tanner Joseph și Tanner Dov moștenitorii lui Tanner Bernat care
revendică proprietăți importante din Alba Iulia strada Vladimirescu 7. Există dosarul
195/2000 la notarul public Elena Teodorescu și Certificatul de Moștenitor nr 145/2000. Iată o
parte din membri fondatori din Alba Iulia: Lupșa Silviu, Puican Gheorghe, Turc Florian,
Ivănescu Alexandru, Forda Eugen, Forda Onoriu, Scutaru Ioan, Fleschiu Stelian, Cibian
Ștefan, Neamțu Cornel, Micula Aurel, Moldovan Cornel, Sârbu Ioan, Anca Iuliu, Călian
Dorel, Zgâia Mihai, Comănescu Moise, Berciu Ion, Alba Iulia, Bulac Ion – Oarda de Jos,
Țurlea Traian – Ighiu, Cornea Nicolae – Vințu de Jos, Horșia Octavian – Șona, Sebas Grigor –
Ighiu, Adrian Vasile – Berchin, Colcer Aurel – Ighiu, Rusu Ion – Alba Iulia, Forda Eugen,
Alba Iulia, Colțea Nicolae – Alba Iulia, Zgâia Mihai din Alba Iulia, Crișan Eva Alba Iulia,
Voișan Nicolae – Pianu de Sus, Tudor Victor – Chiugud, Petrașcu Nicolae – Săsciori,
Dumitrean Bazil – Alba Iulia, Stănuși Ioan, Săsciori, Făgădar Gheorghe – Chiugud, Pan
Ioan – Ighiu, Oană Gheorghe – Alba Iulia, Pătrânzan Ioan – Stremt, Marcu Dan – Sebeș,
Tripșa Ionel – Sebeș, Crișan Avran – Alba Iulia, Ioșa Ioan – Alba Iulia.
La Alba Iulia, după cum am spus au fost lansate cele două documente: Proclamația Țăranilor
Români și Rezoluția PROPACT care au fost citite, editate și trimise tuturor filialelor constituie în
1993-1994. Această carte, document al PROPACT, va fi trimisă în țară la toate filialele sătești,
comunale, orășenești, municipale și județene, va fi trimisă în străinătate prin internet acelora care se
regăsesc în ea și acelora care vor face comenzi ferme pentru a o putea trimite prin poștă. Cartea se
dorește a fi o provocare a profesorului Dan Drăghici de a revigora PROPACTUL, de a nu-l lăsa să
moară, cum vor securiștii comuniști. Cartea se va încheia cu un apel amplu al profesorului Dan
Drăghici adresat țăranilor și tuturor proprietarilor români de pretudindeni.
Vasile Ursu Nicola (Horea) Ion Oargă (Cloșca) Marcu Giurgiu (Crișan)
94
95
96
Zarca Aiudului – unde au pierit zeci de mii de români adevărați Ion Gavrilă Ogoranu
care s-au opus comunismului partizan în munți, originar
din Galtiu - Alba
97
Scriitori reprezentativi, originari din familii țărănești din
județul Alba
98
Luptătorii anticomuniști și-au găsit locul de odihnă veșnică
Eroi anticomuniști din Alba
99
Miracolele istorice ale României
1848 – an memorabil cu personalități memorabile.
1859 – Unirea principatelor române sub Mihai Voievod Viteazu.
Nu putem trece peste alți domnitori celebri: Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Constantin
Brâncoveanu, Grigore Ghica, Vlad Țepeș.
1877 – Războiul de Independență și intrarea în rol principal a lui Carol I.
1918 – 1 decembrie Marea Unire a țărilor române. Personalități uriașe ale Marii Uniri: Regele
Ferdinand și Regina Maria, Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, Gheorghe Pop de Băsești, Vaida Voievod,
Ștefan Cicio Pop, Miron Cristea, Iuliu Hosu.
Rezoluția de la Alba Iulia a fost citită de episcopul greco-catolic Iuliu Hosu. Ce exprimă
Rezoluția:
1.Unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii.
2.Proclamă dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul.
3.Autonomie provizorie.
4.Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său.
5.Egală îndreptățire și deplină libertate confesională.
6.Votul obștesc, direct, egal, secret pentru ambele sexe.
7.Reformă agrară radicală.
8.Aceleași drepturi și avantaje, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din apus.
9.Pentru toate națiunile mari și mici, deopotrivă o politică a statelor naționale și nu a imperiilor.
10.Jugul Austro-Ungariei (închisoarea popoarelor) se terminase. Popoarele Europei ieșiseră de sub
jugul acesta păcătos.
Primul Război Mondial.
Al doilea Război Mondial.
1945 – Reforma Agrară a regelui Mihai.
1947 – anul trist, foarte trist – când regele Mihai este forțat de criminalii comuniști cu pistolul în
mână să abdice.
1947-1989 – perioada cea mai neagră din istoria României – continuată în bună măsură dupa 1989
până astăzi.
Mihai Viteazul Mircea cel Bătrân Ștefan cel Mare Constantin Brâncoveanu
100
Grigore Alexandru Vlad Țepeș Alexandru Ioan Cuza Carol I de România
Ghica
Regele Ferdinand Regina Maria Regel Carol al II-lea Regele Mihai
al României
101
102
103
Cu cinci zile înainte de sărbătorirea zilei de 1 decembrie 2018 – la Alba Iulia și București
profesorul Dan Drăghici scria pe pagina sa de facebook:
,,100 de ani de la cel mai prestigios eveniment istoric al României – Unirea Țărilor Române de la
Alba Iulia din 1918. Urmăresc cu multă atenție, de dimineață până seara târziu, în fiecare zi –
mediocritatea enervantă a politicienilor de astăzi, inițiativele șubrede ale guvernului, ale Consiliilor
Județene, ale Prefecturilor, implicarea, aproape nulă, a primarilor, repetițile zilnice pentru paradele
de la București și Alba Iulia. Cu 5 zile mai devreme îmi pare rău că această sărbătoare nu va fi ceea
ce trebuia să fie. Se vor răscoli în morminte regele Ferdinand, regina Maria, Iuliu Maniu, Vaida
Voievod, Iuliu Hosu, Miron Cristea, Brătienii și regele Mihai. Țăranii sunt inexistenți. Satele
României nu vor vibra în niciun fel. Școlile – în marea lor majoritate – sunt pline de cadre
didactice lipsite azi de un elementar patriotism, preoții vor plictisi în aceste zile și în ziua de 1
decembrie 2018 puținii lor enoriași cu slujbe fade.
Câți primari au cumpărat ziarele Marii Uniri, pe care să le dea bibliotecilor, inclusiv
bibliotecilor școlare, pentru că sunt foarte puțini care șitu cum vibra societatea românească în anii
1916-1918. Comunismul pulsează puternic și azi și va pulsa mulți ani în această Românie.”
104
105
106
Pe Câmpia Libertății de la Blaj, 40 000 de țărani au prefațat evenimentele ce se vor
desfășura în 1918 la Alba Iulia.
Filiala Județeană PROPACT Arad
Pe 19 septembrie 1993, în sala Iuliu Maniu din Arad, s-a
constituit Filiala Județeană PROPACT Arad. Comitetul de
inițiativă: Ioviță, Ion Godea, Hui Ioan, Laszlo Gheorghe, în
prezența domnului Bodescu Mihai – membru al Consiliului
Național PROPACT. S-a prezentat și înmânat Proclamația
Țăranilor de la Alba Iulia, Rezoluția PROPACT, Considerațiile
juridice asupra Legii 18/1991 și asupra Legii 15/1990. Se
comunică faptul că în localitățile Nadeș, Șeitin, Siria,
Târnova,
107
Președinte fondator
Harap Dumitru
Zimandul Nou
Ales la prima Conferință
Județeană PROPACT
Arad (decedat)
Președinte fondator
Chirilă Nicolae
Ales la a doua Conferință
Județeană PROPACT
Arad (decedat)
Popa Ștefan din Șeitin
Arad, actualul președinte
PROPACT, filiala
județeană Arad
Grăniceri, Zimandul Nou, Curtici, Arad s-au constituit deja filiale PROPACT și
reprezentanții lor se află în sală. Au luat cuvântul: Chirilă Nicolae – Șeitin, Bărbat
Coriolan – Arad, Boc Gheorghe – Buteni, Parza Vasile – Sepreuși, Stănescu Ion, Godea
Ioan și Harap Dumitru – Zimandul Nou. Domnul Harap Dumitru era primar în
comuna Zimandul Nou; Apoi Mircea Curtatin – Macia, Laszlo Gheorghe, medic
veterinar – Arad, Samoveanu Gheorghe – Șeitin, Kureska Alexandrina Arad, Pinteșan
Ioan – Sepreuși, Peti Gheorghe – Miniș, Hui Ioan – deputat reprezentantul
proprietarilor din Ghiora, Bica Nicolae – Macia, Rediș Liviu – Grăniceri, Ardean
Mircea – Socodor, Dârlea Petru – Buteni, Chiși Petru – Siria, doctor Pavel Ioan – Șiria,
Sarvici Viorel – Ghioroc, doctor Sava Gheorghe – Birchiș. Biroul acestui Comitet va
pregăti Conferința Județeană PROPACT Arad.
În data de 24 octombire 1993 are loc Conferința Județeană PROPACT Arad în
prezența profesorului Dan Drăghici. Au fost prezenți delegați din toate filialele înființate.
Domnul Laszlo Gheorghe organizatorul Conferinței, prezintă invitații, iar Conferința
începe cu intonarea Imnului de Stat al României și apoi un Tedeum oficiat de preotul Tulcan
– care ține și un foarte interesant discurs în care susține cu un patos impresionant ideea
înființări PROPACT. S-au înscris la cuvânt peste 40 de membri și invitați, după ce
profesorul Dan Drăghici prezintă documentele PROPACT pe care Conferința le-a votat.
Foarte interesant, foarte mulți primari din județul Arad – prezenți în sală – au făcut apel la
toți primarii din județul Arad să sprijine constituirea Sindicatului PROPACT în fiecare sat al
comunelor. Profesorul Dan Drăghici a rămas profund impresionat și a spus că este prima
Conferință Județeană, la care se întâmplă așa ceva. ,,Eu aș dori ca în toate județele țării
primarii să fie primii care să sprijine constituirea acestui Sindicat în fiecare sat, pentru că nu
mai au un astfel de Sindicat, neimplicat politic, îi va ajuta foarte mult în viitor pe țărani”, a
spus profesoul Drăghici.
Conferința a ales prin vot secret președinte pe Harap Dumitru – primarul din
Zimandul Nou, deținut politic, condamnat la 18 ani temniță grea, lucrează pământul la
cei 85 de ani ai săi. Așa oameni, mai rar! Vicepreședinți: doctor Sava Gheorghe – Arad,
Dan Gheorghe – Curtici, Dârlea Petru – Buteni. Secretar general doctor Vuia Traian și
secretar general adjunct Kureska Alexandrina – ambii din Arad. Pentru comisia de
cenzori: Laszlo Gheorghe, Miculiță Lucian și Telecan Ioan, comisia juridică:
Bătălărean Ioan – avocat, comisia economică: Șiclovan Gheorghe, Telecan Ioan,
Costea Marin, Brădean Gheorghe – toți economiști. Comisia de specialitate: Sava
Gheorghe – medic veterinar, Berencan Tiberiu – inginer agronom, Truță Dumitru –
inginer agronom, Moraru Gheorghe – inginer horticol.
Cei peste 370 de delegați prezenți la conferință au dat o seriozitate deosebită
Conferinței. În decembrie 1993 domnul președinte Harap Dumitru – foarte bolnav –
și-a dat demisia. Membri Consiliului Județean PROPACT s-au întrunit într-o ședință
de urgență pentru că venea Congresul Național în ianuarie și a hotărât convocarea
unei Conferințe Județene Extraordinară, iar până atunci Chirilă Nicolae, Bărbat
Coriolan, Vuia Traian, Kureska Alexandrina și Șiclovan Gheorghe vor asigura
conducerea interimară a PROPACT Județul Arad. La Congres filiala județeană Arad
a participat cu 55 de delegați. În data de 28 mai 1994 are loc Conferința Extraordinară
PROPACT din județul Arad condusă de domnul Bodescu Mihai. Atunci au fost aleși:
președinte Chirilă Nicolae, vicepreședinte Coriolan Bărbat, secretar Kureska
Alexandrina și doctor Vuia Traian, iar Budiu Ion, Țurcanu Eftimie, Silaghi Andrei,
Zgărdan Teodor membri.
108
Arhiepiscopia Aradului Episcopul Aradului Țăran din județul Arad
Mănăstirea Radna, Arad Colectivizarea comunistă Țăranii interbelici
țărani împușcați de comuniști
Pe 16 ianuarie 1995 domnul Șiclovan Gheorghe, președintele comisiei de cenzori, a transmis un
proces verbal al situației financiare și organizatorice de la filiala județeană PROPACT Arad. Filiala
avea 88 de filiale sătești, comunale și orășenești (în Arad, Lugoj, Delta și Denta din județul Timiș)
s-au încasat prin casă 3.098.154 lei depuneri în bancă 2.027.780 lei. Costuri în această perioadă
1.036.659 lei. Domnul Ion Țăran membru în consiliul de conducere PROPACT Arad ne trimite la
București un protest sever îndreptat împotriva Sindicatului comunist AGROSTAR – personal
împotriva Elenei Sporea – președinta AGROSTAR-ului și deputat, protest pe care l-am dat
publicării presei naționale. Redăm numele celor care s-au înscris primii în PROPACT:
Ionuță Ioviță – Târnova, Chirilă Nicolae – Șeitin, Șiclovan Gheorghe – Grăniceri, Rediși Liviu
– Buteni, Donci Petru – Macia, Cosman Pavel – Arad, Ardelean Mircea – Ghioroc Cuvin,
Luca Mircea – Vinga, Dălăin Petru – Șeitin, Rașcău Dumitru – Curtici, Dan Gheorghe –
Curtici, Iucicău Mihai – Sepreuș, Berenanț Tiberiu – Grăniceri, Parja Vasile – Sepreuș,
Bănișteanu Pavel și Mecheș Ioan – Târnova, Fărcășiu Teodor – Târnova, Cocioabă Gabrilă –
Târnova, Stana Teodor – Sepreuș, Lihar Dorin – Șiria, Hui Dumitru – Șiria, Șaur Ioan –
Abisca, Boncan Ioan – Șeitin, Strajea Mihai – Șeitin, Miculiță Lucian – Arad, Vancu
Gheorghe – Arad, Șiclovan Gheorghe – Arad, Popa Constantin – Arad, Herman Gheorghe –
Cermei, Chiș Petru – Cermei, Mâneran Ioan – Cermei. Vidolman Ioan – Arad, Bogdan
Gheorghe – Arad, Misaroși Vasile – Șeitin, Ludaie Zenobia – Șiria, Ilinca Vasile Dumitru –
Buteni, Titra Florin – Buteni, Peti Gheorghe – Miniș, Sarvici Nicolae – Miniș, Mârza
Gheorghe – Miniș, Pavel Ion – Șiria, Iuga Nicolae – Sinte Amare, Popa Remus – Șeitin, Harat
Marin – Zădăreni, Ardeleanu Mircea – Socodor, Hui Ioan – Gioroc, Bica Nicolae – Macia,
Curtatiu Mircea – Macia, Sevioi Teodor – Șiria, Bărbat Coriolan – Arad, Ștefan Gheorghe –
Zaland, Posea Cotita – Zărand, Varga Ioan – Zărand. Membri PROPACT din Zărand
reclamă că pe vremea comuniștilor peste 380 ha teren arabil ale comunei au fost cedate de
109
IAS Chișineu Criș și peste 358 de cetățeni din Zărand au suportat un prejudiciu de 1710
milioane lei.
Domnul Popescu Bogdan consilier local în comuna Seleuși ne trimite o listă cu 68 proprietari
care au terenurile în IAS Ineu, Alți 330 proprietari din seleuși cer oprirea aplicării legi
18/1991 o lege criminală de expropriere. PROPACT a recomandat primarilor din județul
Arad și prefecturii Arad ca din comisia județeană de fond funciar să facă parte Chirilă
Nicolae, Bărbat Coriolan și Laszlo Gheorghe, iar în comisile comunale proprietarii să aleagă
ei, din rândul celor care au făcut cereri de restituire a proprietăților și nu să fie nominalizați
ilegal de primari și de consiliile locale. Iată care sunt filialele PROPACT în județul Arad:
Case vechi țărănești din județul Arad Port și dansuri populare din județul Arad
Arcul de triumf din Arad Monumentul eroilor Statuia libertății din Arad
din Arad
-Filiala PROPACT Arad – 457 membri, președinte Gabor Gheorghe, vicepreședinte
Ghiurghiu Petre.
-Filiala PROPACT Almaș – 120 membri, peședinte Oancea Simion și vicepreședinte Coșer
Gheorghe.
-Filiala PROPACT Albești – 18 membri, președinte Balin Petru.
-Filiala PROPACT Agrișul Mare – 130 membri, președinte Oprea Ștefan, vicepreședinte
Bogdan Ion.
-Filiala PROPACT Beliu – 122 membri, președinte Leac Matei, vicepreședinte Mercea
Nicolaie
-Filiala PROPACT Berindia – 22 membri, președinte Betea Rusalim și vicepreședinte Betea
Florea
-Filiala PROPACT Bacăul de Mijloc – 25 membri, președinte Doreanțu Gheorghe,
vicepreședinte Murărești Petru.
-Filiala PROPACT Bocsig – 26 membri, președinte Zgârdan Teodor, vicepreședinte Palcă
Vichente.
-Filiala PROPACT Buteni – 25 membri, președinte Coloja Teodor, vicepreședinte Lucaci Igna.
-Filiala PROPACT Cermei – 33 membri, președinte Herman Gheorghe și vicepreședinte Chiș
110
Petru.
-Filiala PROPACT Cuvin – 21 membri, președinte Luca Mircea
-Filiala PROPACT Conop – 31 membri, președinte Bălan Ioan.
-Filala PROPACT Curtici – 57 membri, președinte Dan Gheorghe, vicepreședinte Brădean
Gheorghe.
-Filiala PROPACT Chesinți – 18 membri, președinte Mili Grigore, vicepreședinte Ianoș
Gheorghe.
-Filiala PROPACT Felnac – 32 membri, președinte Vulpe Mihai, vicepreședinte Vulpe Olga.
-Filiala PROPACT Ghioroc – 32 membri, președinte Morariu Gheorghe, vicepreședinte Hei
Ion.
-Filiala PROPACT Grănicei – 41 membri, președinte Reviș Liviu.
-Filiala PROPACT Gorba – 46 membri, președinte Sas Pavel, vicepreședinte Iștoc Cornel.
-Filiala PROPACT Hălmagiu – 31 membri, președinte Dușan Adan.
-Filiala PROPACT Ineu – 57 membri, președinte Gzilcag Antoniu, vicepreședinte Geizer
Andrei.
-Filiala PROPACT Iratos – 42 membri, președinte Claici Cornel, vicepreședinte Bene Iosif.
-Filiala PROPACT Lipova – 41 membri, președinte Muntean Gheorghe.
-Filiala PROPACT Laz – 57 membri, președinte Barbara Silviu, vicepreședinte Pop Teodor.
-Filiala PROPACT Munar – 21 membri, președinte Faur Elena.
-Filiala PROPACT Moneasa – 24 membri, președinte Brad Ion.
-Filiala PROPACT Miniș – 31 membri, președinte Peti Gheorghe.
-Filiala PROPACT Mâsca – 21 membri, președinte Saur Ioan.
-Filiala PROPACT Macia – 105 membri, președinte Măgureanu Gheorghe, vicepreședinte Cot
Ioan.
-Filiala PROPACT Nadaș – 26 membri, președinte Hurezean Gheorghe, vicepreședinte Orga
Petrișor.
-Filiala PROPACT Nădlac – 36 membri, președinte Suhorschi Ion, vicepreședinte Totorean
Lazăr.
-Filiala PROPACT Pecica – 46 membri, președinte Zorici Dorin, vicepreședinte Tigu Valer.
-Filiala PROPACT Peregu Mic – 34 membri, președinte Szepp Alexandru, vicepreședinte
Vereș Iosif.
-Filiala PROPACT Păuliși – 20 membri, președinte Stoian Onoriu, vicepreședinte Andraș
Costică.
-Filiala PROPACT Roșia Dieci – 25 membri, președinte Pop Mihai, vicepreședinte Vasi Mihai.
-Filiala PROPACT Rănușa – 42 membri, președinte Bartiș Alexandru, vicepreședinte Joja
Alexandru.
-Filiala PROPACT Sebiș – 56 membri, președinte Cârnati Matei, vicepreședinte Păiușan
Simion.
-Filiala PROPACT Socodor – 31 membri, președinte Ardelean Mircea.
-Filala PROPACT Sintea Mare – 51 membri, președinte Hadi Alexandru.
-Filiala PROPACT Sepreuș – 116 membri, președinte Silaghi Andrei, vicepreședinte Pârv
Ioan.
-Filiala PROPACT Semlac – 60 membri, președinte Todina Ion, vicepreședinte Ardelean
Maria.
-Filiala PROPACT Seleuș – 21 membri, președinte Hangiuța Ioan.
-Filiala PROPACT Satu Mare – 21 membri, președinte Potcov Ioan, vicepreședinte Vastimar
Emil.
-Filiala PROPACT Sântana – 36 membri, președinte Budiu Ioan, vicepreședinte Budelean
Gheorghe.
-Filiala PROPACT Secusigiu – 28 membri, președinte Codruț Doru, vicepreședinte Barbu
Numitru.
-Filiala PROPACT Șeitin – 123 membri, președinte Popa Remus, vicepreședinte Bota Savu.
111
-Filiala PROPACT Șiria – 43 membri, președinte Mâțu Petru, vicepreședinte Seviciu Ioan.
-Filiala PROPACT Tonț – 104 membri, președinte Munteanu Pavel, vicepreședinte Dunea
Ioan.
-Filiala PROPACT Toc – 42 membri, președinte Popescu Teodor, vicepreședinte Sârb Vasile.
-Filiala PROPACT Târnova – 107 membri, președinte Băniștean Pavel, vicepreședinte Ignuța
Ioniță.
-Filiala PROPACT Vărădia de Mureș – 40 membri, președinte Deac Ion, vicepreședinte
Nicoară Arcadie.
-Filiala PROPACT Variașul Mic – 42 membri, președinte Pop Marc, vicepreședinte Pop
Floare.
-Filiala PROPACT Vinga – 41 membri, președinte Deliu Petru.
-Filiala PROPACT Zărand – 116 membri, președinte Stoica Florentin, vicepreședinte Ștefan
Gheorghe.
-Filiala PROPACT Zimand – 41 membri, președinte Silași Iosif.
-Filiala PROPACT Tisa – 45 membri, președinte Ioanoș Ion, vicepreședinte Dârău Gheorghe.
Iată o filială PROPACT județeană foarte puternică, care avea să se subțieze serios
după decesul domnului Chirilă Nicolae. O situație dramatică ne-a fost trimisă de domnul
Oprea Trandafir, comuna Chișindia, sat Văsoaia de la composesoratul Văsoaia. Ar lua spațiu
mult să dezvoltăm probleme susținute de domnii Oprea Trandafir, Rădac Viorel, Baciu Ionel,
Oprea Adam, Bărnețiu Doina, Toma Eugen, Boleac Ioan. Ziarul ,,Adevărul” de vineri 19 mai
2006 prezintă jaful inimaginabil al pădurilor din Văsoaia. Primarul Ion Stan din Văsoaia și
președintele composesoratului sunt la cuțite. Ziarul ,,Adevărul” de Arad reia problema din
această comună și în data de 31 octombrie 2006 și pe 16 noiembrie 2006, când aduce date noi,
inclusiv dispariția hărților cadastrale și a actelor de proprietate. Situația de aici a fost lămurită de
Curtea de Apel Timișoara, care prin Decizia Civilă 205 din 2007 respinge apelul declarat de
Consiliul Local al comunei Chișindia și dă dreptate composesoratului, obligând primăria să
plătească 13.375,90 ron cheltuieli
de judecată. Sentința este irevocabilă.
În ultimii ani, filiala județeană PROPACT Arad este condusă interimar de domnul Popa
Ștefan din comuna Șeitin, dar această filială este departe de ce a fost în anii 1993 – 2000. Domnul
Popa Ștefan a reprezentat în ultimii ani PROPACT Arad în Comisia Județeană de fond funciar. Nu
știm dacă PROPACT, județul Arad se va revigora cu adevărat. Dacă în județul Arad vor fi oameni
(repet OAMENI) care vor citi această carte – să nu uite că toți cei nominalizați aici, cei peste 7000
de membri, care au completat adeziuni, au fost mânați de propriile lor convingeri, de îndemnurile
venite, zi de zi, din mormintele moșilor și strămoșilor lor, să lupte pentru a aduce fiecare acasă tot
ce le-a fost furat de comuniști. Nu voi fi de acord cu scuzele unora (puțini, ce-i drept) că nu pot face
nimic, că oamenii nu vor să vină să lupte uniți în PROPACT. Aceștia, care se ascund în spatele unor
astfel de scuze, sunt oameni mici, care nu trebuiesc forțați în nici un fel. Oamenii mari, cu caractere
mari, au alte concepții...
Arădenii, timișorenii sunt aproape de Austria, de Germania, unde sindicatele țăranilor reprezintă o
forță extraordinară, de aceea țăranii de aici trăiesc foarte bine de zeci de ani. Treziți-vă! Cât nu va fi
prea târziu!
112
Scriitori reprezentativi din județul Arad
113
Răscoală secretă care lipsește din manualele de istorie ale României
Țărani arădeni, care au fost executați, pentru că nu au vrut să cedeze grâul statului comunist
114
La 2 noiembrie 1784 izbucnea marea răscoală țărănească din Transilvania, condusă de
Horea, Cloșca și Crișan
Răscoala de la 1907, revolta ,,robilor albi ai brazdei negre”
În arhiva PROPACT avem foarte multe scrisori venite din filiala județeană PROPACT Arad.
Cele mai multe au venit de la acționarii din agricultură. Vom consemna Societățile Comerciale
Agricole SA din județul Arad, în care apar aceleași nereguli, pe care le-am prezentat în Argeș:
SC Agroind Crișcioru Chișineu Criș SA SC Suinprod Ceala SA
SC Agroind Fântânele SA SC Agroindustriala Legumicolă Pecica SA
SC Agroind Nădlac SA SC Horticola Horia SA
SC Agroind Pecica SA SC Horticola Ineu SA
SC Agroind Senerom Semlac SA SC Construcții Montaj Arad SA
SC Agroind Sagu SA SC Viticolă Baratca SA
SC Agroind Horia SA SC Agroind Udvinis SA
SC Agroind Arvinex Arad SA SC Agroind Agroprodex Arad SA
SC Agroind Avicola Arad SA SC Agroind Semlac – Zoolact SA
SC Agroind Alfar Arad SA SC Agroind Scânteia SA
SC Agroind Horticola Nădlac SA SC Agroind Ineu SA
SC Agroind Stațiunea de Cercetări și SC Agroind Arcer Cermei SA
Producție pentru legumicultură Lipova SA SC Agroind Arno Aradul Nou SA
SC Agroholding Arad SA
Ne străduim să nominalizăm toate fostele IAS-uri, toate fostele gospodării PCR, unde
comuniștii au învârtit zeci de mii de miliarde de lei fără să se facă ceva în agricultură. Ba da,
s-au făcut: s-au distrus toate bunurile materiale mobile și imobile din aceste structuri
comuniste, s-au distrus total irigațiile, s-au ascuns și s-au pierdut evaluările, care și-așa erau
făcute special de comuniști ca să ascundă ce au furat. Odată lăsată în mâna hoților, țara a
ajuns unde a ajuns. Mulți, foarte mulți își pun întrebarea dacă ne vom face bine vreodată,
având comuniștii la putere de 70 de ani...
115
Filiala Județeană PROPACT Bacău
Pe data de 19 august 1993, în prezența profesorului Dan Drăghici se constituie grupul de
inițiativă, care avea să înființeze filiala județeană PROPACT și să organizeze Conferința
Județeană din 31 octombrie 1993. Din grupul de inițiativă au făcut parte domnii: Bulinaru
Victor, doctor inginer agronom Văduva Mihai, Ursache Gheorghe, Abureanu
Gheorghe, Mârza Gianina. Din cele 76 de comune și 8 orașe ale județului Bacău, până pe
data de 31 octombrie 1993 s-au constituit 28 de filiale PROPACT dintre care cinci filiale
orășenești. Erau 1116 membri PROPACT cu adeziuni.
În data de 31 august 1993, tot în prezența profesorului Dan Drăghici, are loc Conferința
Județeană PROPACT, ocazie cu care au fost aleși statutar conducătorii Filialei Județene PROPACT
Bacău și au fost desemnați delegații care vor participa la Congresul Național din 23 – 24 ianuarie
1994 de la București. Conferința a desemnat 30 de delegați. Conducerea filialei județene, aleasă
statutar, prin vot secret, era compusă din: Ursache Gheorghe – președinte, Andreescu Mircea,
Văduva Mihai și Stăncilă Dumitru – vicepreședinți, Anghel Nicolae – secretar general,
Stăncilă Vasile – secretar general adjunct, Nemțeanu Luiza, Cheahodeanu Elena, Șerban
Manta, Turcu Manea și Filimon Gheorghe – membri.
Filiala PROPACT oraș Bacău era condusă de Bulinaru Victor – președinte, Croitoru
Virgil – vicepreședinte, Văduva Mihai și Andreescu Mircea – membri.
Filiala PROPACT Onești era condusă de Alexa Romanița – președinte, iar mai târziu
de Udrea Colin – președinte, Docan Vasile și Rusu Ion – membri.
Filiala PROPACT Târgu Ocna, președinte Bucului Gabriela.
Filiala PROPACT Parava, președinte Ciobotaru Constantin, Dobre Gheorghe –
devenit președinte interimar al filialei județene PROPACT Bacău în perioada 2011 –
2017.
Filiala PROPACT Bogdănești – satul Filipești, președinte Dimofte Ion, iar Parcea
Vasile și Mititelu Constantin – membri.
Arhiepiscopia Bacăului și Romanului Protopopiatul Bacău
116
Ursache Ghe,
primul președinte
al filialei
județene
PROPACT
Bacău
Bulinaru Victor
al doilea președinte
al
filialei
județene
PROPACT
Bacău
Bulibașa Ghe
al treilea președinte
al
filialei
județene
PROPACT
Bacău
Udrea Colin
din Onești
al patrulea
președinte al
filialei județene
PROPACT
Bacău
Dobre Ghe
din Parava,
ultimul președinte
al
filialei
județene
PROPACT
Bacău
Casa Vasile Alecsandri din Bacău Casă veche din Bacău
Complexul muzeal Iulian Antonescu Dansuri populare din Bacău
Ion Drăgoi, renumit violonist Țărănci în costume populare din Bacău
de muzică populară din Bacău
Cam puține filiale PROPACT în județul Bacău, dar și aici, ca și în alte județe, a fost o adevărată
revoluție în lumea satelor. Oameni ca: Spătaru Ion comuna Mărgineni, Noica Mihai din Onești,
Mogoș Ștefan din Onești, Tudor Paula, Toma Gheorghe din Onești, Palaghița Ion – fermier,
Constantin Bulibașa, Ion Bârzan, Munteanu Ion din Drăgușeni s-au luptat cu primarii
hrăpăreți, cu comisiile locale de fond funciar, dar s-au luptat singuri, pentru că PROPACTUL
în județul Bacău era slab. Președintele ales, Usache Gheorghe, nu a făcut absolut nimic, fiind
mai mult absent. Foarte curios că, în timp ce Conferința Județeană PROPACT din 31 octombrie
1993 a fost excelentă, la ea participând 375 de membri, mulți oameni excepționali, în nici 2 ani de
zile filiala PROPACT Bacău a mers din ce în ce mai prost. Am reținut la Conferința Județeană
un material foarte valoros, pe care l-am prezentat și în Congresul Național din ianuarie 1994.
Materialul aparținea celei mai numeroase filiale PROPACT din județul Bacău condusă de
domnul Bulibașa – filiala comunei Sascut care număra peste 500 de membri. Iată câteva
probleme interesante din acest program al filialei Sascut:
-Cereau un proiect de lege pentru restituirea sau compensarea în parte a unor elemente de
patrimoniu, care au fost sustrase colectivităților rurale.
-Cereau restituirea patrimoniului fostei structuri comuniste UNCAP, a vilelor din cele 13
117
Ion Drăgoi
stațiuni de odihnă și tratament făcute cu banii țăranilor.
-Cereau restituirea patrimoniilor fostelor Asociații Economice Intercooperatiste (A.E.I.).
-Cereau restituirea patrimoniilor fostelor CAP, înstrăinate ilegal, cereau despăgubiri integrale
pentru mijloacele de muncă, cu care foștii cooperatori au intrat în CAP-uri.
-Cereau determinarea și repartizarea pe localități rurale a patrimoniului, care revine
Cooperativelor de Consum și de Credite.
-Cereau compensarea pagubelor aduse patrimoniului și muncii colectivităților rurale prin
următoarele măsuri:
a) Preluarea de la FPS a cotei de 30% din patrimoniul Societăților Comericiale de însilozare a
cerealelor și a Societăților Comerciale de vinificație, amplasate în mediul rural, cât și cotă din
capacitățile de depozitare a acestora.
b) Preluarea de la FPS a cotei de 30% din patrimoniul Agromecurilor (fostelor SMT-uri)
c) Preluarea de la FPS a cotei de 20% din patrimoniul Băncii Agricole.
d) Preluare de la FPS a cotei de 30% din patrimoniul Unităților Economice, înființate ca
urmare a lichidării fostelor Gospodării PCR.
e) Transferarea cotei de 30% din patrimoniul sistemului de irigații din fostele localități
colectivizate.
Se cer și următoarele obligații:
-Justificarea legală a diminuării terenului arabil al țării cu 742 000 ha în perioada 1989 –
1994, pe seama creșterii suprafețelor de pășuni, fânețe, ape, bălți.
-Justificare diminuării terenului arabil al țării – calitatea I – de la 2 785 000 ha la 355 000 ha.
-Publicarea obligatorie în M.O a datelor referitor la suprafețele de terenuri pe categorii de
folosință ale fostelor IAS-uri, Regii Autonome din subordinea Ministerului Agriculturii,
Institutelor de Cercetări și Producție Agricolă, Unităților de Învățământ Agricol și Silvic, alte
Instituții Centrale și Locale, finanțate de stat.
-Anularea termenului de prescripție pentru fapte penale sau de răspundere materială,
săvârșite în administrarea patrimoniului activităților cu caracter agricol din CAP-uri, AEIuri,
IAS-uri, SMA-uri, din Stațiunile de Cercetare și Producție din Agricultură și Silvicultură,
a Unităților de Învățământ Agricol și Silvic, Ministerelor, Regiilor Autonome, Societățile
Comerciale cu capital majoritar de stat, altor instituții din Administrația Centrală și Locală,
finanțate de la bugetul statului.
Scriitori reprezentativi din județul Bacău
118
Biserica Precista din Bacău Palatul Ghika din Comănești - Bacău
Cum s-au răzbunat țăranii pe conacele boierilor în timpul răscoalei din 1907
119
Rezistența anticomunistă
120
Acest Program a fost unul dintre cele mai valoroase contribuții venite din partea filialelor
județene PROPACT și el face face din Programul Național al PROPACT.
Păcat că țăranii din județul Bacău, care se confruntă – alături de țăranii din Vrancea, Neamț, Iași,
Suceava, Botoșani, Buzău, Vaslui, Brăila, Galați cu cele mai mari necazuri după 1989, nu înțeleg că
binele lor vine numai de la ei, de la lupta lor unită și continuă pentru îmbunătățirea vieții lor și a
copiilor și nepoților lor. Numai solidarizarea lor în acest sindicat trebuie să fie un crez creștin, o
dorință de viață. Nu-i putem uita pe cei care au înțeles și s-au implicat imediat în 1993 în
PROPACT: Mititelu Costică, Corneanu Traian, Zarzu Gheorghe, preot Comănici Gheorghe,
Barbu Ionel, Măchiruș Sandu, Măchiruș Jenică, Zarzu Vasile, Dascălu Nicolaie, Panait Ion,
Ganea Constantin, Șerban Lucian, Purice Vasile, Apostu Constantin, Ardeleanu Gheorghe,
Botezatu Vasile. Situații grave s-au produs în 2006 la Brusturoasa, Bacău, în ceea ce privește
furturile inimaginabile de păduri. Toma Gheorghe din Onești ne scrie și ne informează despre
nelegiuirile din Onești și din comunele învecinate. Șerban Manta și Bârzan Ion au fost doi
luptători consecvenți în PROPACT. Munteanu Ion din comuna Orbeni – mutat în comuna
Drăgușeni, județul Iași – prezintă abuzurile primarilor vizavi de Legea 18/1991, care înstrăinează
absolut abuziv proprietățile proprietarilor legitimi către indivizi cunoscuți numai de primari.
Și în județul Bacău au existat Societăți Comerciale Agricole SA:
-SC Agribac Bacău SA SC Pomicola Bacău SA
-SC Agroindustriala Bacău SA SC Hortiprod Traian SA
-SC Avicola Bacău SA SC Hortiprod Sascut SA
-SC Suinprod Bacău SA SC Serom Onești SA
-SC Multiprod Sascut SA SC Hortiprod Bacău SA
-SC Agroindustriala Traian SA SC Aiobac Bacău SA
-SC Agroindustriala Vultureni SA SCVU Vultureni SA
Continuăm să le slăvim numele în această carte doamnelor și domnilor: Tudor Laura – Onești,
Mogoș Ștefan – Onești, Spătaru Ion – Mărgineni, Noica Mihai – Onești. Păcat că echipa
domnului Udrea Colin din Onești și a domnului Dobre din Parava nu au continuat ceea ce
începuseră foarte bine. Mă gândesc că odată ce vor citi această carte, odată ce vor face cunoscută
această carte în toate satele băcăoane se vor găsi fii și nepoți de țărani adevărați care să reia
reorganizarea temeinică, serioasă a acestui Sindicat și în județul Bacău, și, de ce nu, în toată
Moldova. Nu vreau să se slăvească pe ei, ci să slăvească pe toți țăranii și satul românesc.
Filiala Județeană PROPACT Bistrița Năsăud
În ziua de 2 septembrie 1993 în prezența profesorului Dan Drăghici președintele
PROPACT a avut loc Conferința Județeană PROPACT Bistrița Năsăud, la care au participat
peste 275 de delegați, mebri ai celor 34 filiale locale, deja constituite. Colectivul de inițiativă
pentru organizarea Conferinței era format din oameni deosebiți. Conferința Județeană a desemnat
121
Avocat Șoldea Ion, primul
președinte al filialei județene
PROPACT Bistrița
Năsăud
Ursu Dan, al doilea președinte
al filialei județene PROPACT
Bistrița Năsăud, după
demisia domnului Șoldea
Ion
38 de delegați, care vor participa la Congresul Național PROPACT. La Conferință au fost aleși:
avocat Șoldea Ion – președinte, Blaga Ion, Roșca Augustin și Nașcu Teodor – vicepreședinți,
Croitoru Ion – secretar general, Dohotaru Ștefan – secretar general adjunct, Sângiorzan
Vasile, Filimon Leontina, Sasu Titus, Bălan Emil, Moldovan Iuliu – membri. Profesorul Dan
Drăghici a rămas impresionat de calitățile umane ale multor oameni prezenți la această
Conferință. Mi-au reținut atenția discursurile elevate ale: Tanco Sabin, inginer agronom
Aldrofan Vasile, Baciu Octavian, Echim Ioan, Cifor Nicolae, Docher Ioan, Dohotar Ștefan,
Țăran Nicolae, Roth Paul, Filimon Dumitru, Filimon Emil, Pascariu Nicolae, Metan Ioan,
Grec Maria, Donci Gavrilă, Pop Baziliu, Onișor Mihai, Sângiorzan Teodor, Vasiliu Elisabeta,
Moțoflea Filimon, Puica Leon, Vartic Teodor, Tonea Ioan, Buhoi Ștefan, Purcel Vasile, Ursu
Dan. Filiala județeană PROPACT Bistrița Năsăud a avut tot timpul în primii 3 ani un mers
ascendent, atât timp cât a activat avocatul Șoldea Ioan și echipa lui. Odată cu demisia acestuia
din motive personale, filiala a fost condusă interimar de Ursu Dan. El nu s-a implicat serios și,
încet, încet filiala a intrat într-un con de umbră. Au supraviețuit filialele locale din satul Runc,
comuna Salva – președinte Vasile Cosmei, filiala PROPACT din comuna Uriu, președinte Bot
Ioan, filiala PROPACT Reteag, președinte Piroska Schmith, filiala PROPACT a satului
Mogoșeni, comuna Nimigea, președinte Rebrean Ioan, filiala PROPACT comuna Maieru,
președinte Rațiu Ioan, filiala PROPACT oraș Bistrița președinte Roman Grigore, filiala
PROPACT Cociu, președinte Vlasiu Viorel, filiala PROPACT Chiuza, președinte Oprea
Simion; în Prundu Bârgăului este un bun prieten al PROPACT – fost ministru – secretar de
stat, în Ministerul Pădurilor – domnul Anton Vlad.
Catedrala ortodoxă Bistrița Năsăud Cel mai vechi monument istoric Episcopul Macaraie
din Bistrița Năsăud
Port popular din județul Bistrița Năsăud
122
Case vechi din județul Bistrița Năsăud
Din păcate filiala PROPACT județul Bistrița Năsăud nu se poate lăuda cu prea multe
realizări, cu toate că în acest județ au fost și sunt mari probleme cu pădurile. Ne-am întrebat cu
stupoare tot timpul, unde au dispărut oamenii excepționali, care au participat la Conferința
Județeană PROPACT și la primul Congres Național PROPACT ?
Spuneam și lăudam caracterul și pregătirea membrilor PROPACT din anul 1993, nu pot să nu-i
nominalizăm, pentru a rămâne în istoria României ca niște oameni de excepție pe: Răbuceanu Ioan
– Bistrița, Ungur Alexandru – Mogoșeni, Ungur Matei, Petraș Toma, Pop Ioan, Parcea Traian,
Parcea Viorel, Poenar Vasile, Bindea Gabriel, Augustin Rațiu, Cârbu Gavrilă, Croitor Ioan,
Buia Tinu, Molofelea Dănuț, Vașvari Valer, Sabo Ioan, Pârlea Dorel, Vașvari Iacob, Andronesi
Ioan, Vărășean Adrian, Săsărman Teofil, Bolf Alexandru, Onișor Mihai, Măgerușan Ioan, Stir
Ioan, Pop Vasile, Mureșan Victor, Mureșan Adrian, Rusu Leon, Afrim Teodor, Mureșan Ioan,
Mureșan Emil, Bucșa Liviu, Zăgrean Ioan, Oprea Ioan, Oprea Vasile, Vinbindea Ioan, Pleian
Gherasim, Bulea Ioan, Bicedea Andrei, Plăian Eugen, Filimon Dumitru, Cifor Nicolae, Echim
Ioan, Donci Gavril, Grec Maria, doctor Bălan Emil, Mățan Ioan, Baciu Octavian, Bocskai
Ana, Aldrofan Livia, Pușcariu Nicolae, Filimon Emil, Both Paul.
Membri PROPACT din Bistrița Năsăud: Cozmi Vasile, Piroska Schmith, Boț Ioan,
Sângiorzan Vasile ne-au trimis scrisori, însoțite de documente care atestau cum își bat joc
primarii, prefecții de proprietarii de terenuri agricole și de păduri.
Și în Bistrița Năsăud au existat IAS-uri în care comuniștii au furat la greu:
-SC Agroind Bistrița SA SC Suinprod Sien SA
-SC Agroind Dumitra SA SC Avicola Bistrița SA
-SC Agroind Lechința SA SC Pina Bistrița SA
-SC Agricom Bistrița SA SC Contpel Bistrița SA
-SC Agroind Bistrița SA SC Agroind Bodacu de Jos SA
-SC Zoohorticola Teaca SA SC Agroind Jelna SA
Valeria Peter Predescu
cântăreața reprezentativă
de muzică populară pentru
zona Bistrița și pentru
Dansuri populare din județul Bistrița Năsăud toată România
123
Scriitori reprezentativi din județul Bistrița Năsăud
Casa memorială Liviu Rebreanu – Stefănești Argeș
124
Regretăm foarte mult că în acest județ încărcat de cultură, de tradiție și de spirit
țărănesc, de datini, țăranii nu și-au găsit obârșia spre o devenire istorică care să-i înnobileze.
Nu se poate ca aici, unde a pătrus adânc glasul nemuritoarei Valeria Peter Predescu să nu
apară tineri viguroși, țărani autentici, care să lupte pentru o nouă devenire a lor, a vieții lor.
Îi aștept și nu vreau să mor până când în Bistrița Năsăud nu va fi unul dintre cele mai
puternice Sindicate PROPACT din România.
125
Filiala Județeană PROPACT Bihor
Pe 29 septembrie 1993 s-a constituit primul Comitet de Organizare a Conferinței Județene
PROPACT Bihor, care se va desfășura pe 6 decembrie 1993. Din acest Comitet făceau parte: Sonea
Gheorghe Ilea Dorin, Moldovan Vasile, Sonea Liviu, Miheși Nicolae, Hosu Ioan, Costa
Aurelia, Blage Virgil, Enescu Radu, Flandra Ștefania, Flandra Adrian, Pelle Ioan, Deleanu
Dumitru. Pe data de 6 decembrie 1993, în prezența profesorului Dan Drăghici are loc Conferința
Județeană PROPACT Bihor, care alege prin vot secret, democratic, conducerea județeană
PROPACT Bihor. Președinte – Sonea Gheorghe, vicepreședinți – Sime Aurel, Miheș Nicolae și
Sonea Liviu, secretar general – Moldovan Vasile, secretar general adjunct Sărac Pavel, iar
Gherman Augustin, Pocșe Vasile, Babău Livia, Pandrea Florica, Gal Ioan – membri.
Conferința Județeană PROPACT Bihor s-a ținut la Casa de Cultură din Oradea, la care au
participat peste 370 de membri. În perioada 1993 – 1999 activitatea Filialei Județene
PROPACT Bihor a fost foarte bună, grație domnului Sonea Gheorghe, unul dintre cei mai
activi președinți de filiale județene din țară. Au fost constituite multe filiale locale (sătești,
comunale și orășenești) PROPACT.
Biserica ortodoxă, din Oradea Episcopul Sofronie, din Oradea
Catedrala Romano-Catolică Oradea Episcopul greco-catolic Virgil
Bercea, din Oradea
126
Sonea Gheorghe
Președinte fondator
Filiala județeană
PROPACT Bihor
Mihele Florin din Beiuș, al
doilea președinte al filialei
județene PROPACT Bihor
după decesul domnului
Sonea Gheorghe
Case vechi din județul Bihor Congresul AFDPR din Cornel Borza,
județul Bihor cântăreț de muzică
populară din Bihor
Filiala PROPACT Oradea, președinte Ploscaru Ștefan, Pal Emeric – vicepreședinte,
Miheș Ioan – secretar și Belzovan Ioan, Flandra Ștefania, Sonea Liviu, Dragomir
Constantin, Pop Nicolaie, Popovici Ioan, Petrică Ioan, Pop Teodor, Hosu Ioan –
membri.
Filiala PROPACT sat Dicănești comuna Drăgești, președinte Daraban Ioan,
vicepreședinte Păscuț Gheorghe, secretar Păscuț Florian.
Filiala PROPACT Alproea, președinte Cosma Alexandru, vicepreședinte Mălan
Dumitru, secretar Filimon Dumitru.
Filiala PROPACT Hodiși, comuna Holod, președinte Buciuman Nicolae, vicepreședinte
Buciuman Ilie, secretar Seica Gheorghe.
Filiala PROPACT Cheriu, președinte inginer Gherman Augustin Toma, vicepreședinte
Mitra Vasile, secretar Mitra Lazăr.
Filiala PROPACT Roit comuna Cefa, președinte Fărăgău Traian, vicepreședinte
Bihaci Petru, secretar Naghiu Petru.
Filiala PROPACT Salonta, președinte Matiu Ion, vicepreședinte inginer Goina Teodor,
secretar Fărcuț Gheorghe din Salonta. Îi menționăm și pe Laza Alexandru, Ciocan
Gheorghe, Matiu Ionel, Goina Gheorghe, Fărcuț Marin.
Filiala PROPACT Girișu de Criș, satul Cheresig, președinte preotul Sonea
Dumitru(fratele lui Sonea Gheorghe), vicepreședinte, Onciu Dumitru și secretar, Sonea
Petru.
Filiala PROPACT Sudrigiu, președinte Sălăjan Dumitru, vicepreședinte Bălan Viorel,
secretar Coste Maria. Fiul familiei Coste a fost trimis doi ani de PROPACT la fermieri
americani în USA. Nu a mai venit în România, chemându-și în USA toată familia.
Filiala PROPACT Păgaia, comuna Boianu Mare, președinte Chiș Gheorghe,
vicepreședinte Șandor Gavril, secretar Fărăgau Gavril.
Filiala PROPACT Cociuba Mare, sat Carasău, președinte Pantea Ioan, vicepreședinte
Costea Ioan, secretar Iagăr Ioan.
Toate filialele PROPACT locale au fost constituite în anii 1993-1994 de domnul Sonea
Gheorghe. După îmbolnăvirea acestui mare erou, filiala PROPACT a fost condusă interimar
de domnul Coste Marțian care, de fapt, a dorit să-și rezolve mai mult problemele
personale prin PROPACT și chiar a reușit. Fiul lui și al doamnei Coste Maria a ajuns în
USA așa cum am spus. Domnul Coste Marțian ne lasă baltă și reușim să-l convingem pe
domnul Mihele Florin din Beiuși să preia interimar PROPACTUL, dar și dânsul a fost
total absent. Filiala PROPACT Bihor cade văzând cu ochii.
127
Colegiul național Mihai Dansuri populare din județul Bihor Fost institut romano-
Eminescu – Oradea catolic Sf. Vicențiu
Port popular din județul Bihor Veta Biriș
Cântăreață de muzică
populară
Merită să consemnăm cererile unor tineri din județul Bihor, care voiau să devină fermieri și pe care
i-am trmis în Germania, Franța, Elveția și USA. Îi amintim pe: inginer Bălan Viorel, din Sudrigiu,
Mălan Cristian din Oradea, Popa Ovidiu din Rieni, sat Sudrigiu, Beretki Ludovic din Rieni,
Vaida Petru Teodor din Orsorhei sat Cheriu. Nu-i putem uita pe domnii Langh Traian din
Măgești, sat Ortiteag, Belzovan Ioan, Racoviță Maria din Beiuș, Buzași Antal din Săcuieni,
inginer Horticol Baican Gheorghe din Valea lui Mihai – oameni deosebiți care s-au implicat în
activitățile PROPACT la nivelul județului Bihor. Nu-l uităm pe talentatul inginer Nicolae Bogluț
din Ucuriș – un adevărat poet și scriitor, care s-a făcut cunoscut și remarcat în 1995 în paginile
,,Gazetei Țăranului Român” de la Pitești. Au existat multe localități din județul Bihor în care
existau nuclee ale PROPACT cum ar fi: Aleșa, Beiuș, Biharia, Brădet, Budureasa, Cărpinet,
Chișcău, Câmpani, Cristianu de Jos, Tinca, Șoimi, Vadu Crișului, Valea Galbenă, Voievozi,
Vașcău, Pietroasa, Nucet.
Scriitori reprezentativi din județul Bihor
Gabriel Țepelea a fost unul dintre cei mai mari prieteni ai PROPACTului și al profesorului
Dan Drăghici.
128
După decesul domnului Sonea Gheorghe a început să se subțieze și PROPACTUL în județul
Bihor. Proverbul românesc: ,,Omul sfințește locul”, rămâne valabil peste tot. În anii 1993 – 1994 în
Bihor era cea mai puternică filială județeană PROPACT. Să nu uităm niciodată ținuta excelentă a
Conferinței Județene din 1993 când au hotărât ca 65 de delegați să participe la Congresul Național
din ianuarie 1994. Nu-i uităm pe cei care au scris cu năduf PROPACTULUI: Iuliu Tâmpa din sat
Leș 45 comuna Nojorid, Dărăban Saveta, Sălăjan Floare, Sălăjan Teodor, Tămași Vasile,
Dărăban Ioan, Popa Timotei, Bala Mihai, Tigan Dumitru Dan, Zigra Dumitru, Popa Nistor,
Sălăjan Vasile, Popa Gheorghe, Zigre Ioan, Tigan Florian, Târlea Ioan, Bot Ioan, Mălan
Aurel, Mălan Dumitru, Serbiuc Aurica, Bodiu Viorel, Sur Vasile, Cosma Alexandru, Curda
Gheorghe, Cionca Iosif, Simoc Gheorghe, Negrău Pavel, Mudura Ioan, Batac Pavel, Galea
Marta, Galea Florian, Ivan Vasile, Nan Petru, Boldi Nicolae, Galea Florian, Seica Petru, Nan
Petru, Mitra Traian, Gherman Eva, Bledea Voichița, Gherman Dan Lucian, Vaida Petru,
Vaida Teodor, Vaida Carmen, Urs Petru, Gherman Augustin, Gherman Eva, Bicăzan Maria,
Silaghi Valerica, Raț Elena, Popovici Traian, Lucaciu Petru, Chidioșan Marioara, Lucaci
Petru. Domnul inginer horticol Baican Gheorghe din Valea lui Mihai, s-a luptat ca mulți alții,
cu morile de vânt. S-a luptat chiar cu unii infiltrați ai securității comuniste. A fost dat afară
din serviciu de la direcția agricolă, de la primărie. Chiar dacă era un om foarte bine cunoscut
în județul Bihor, pentru că înființase consultanța agricolă în Bihor, lucrase la biroul Buget-
Finanțe la Direcția Agricolă, lucrase la două centre agricole din județ, fiind restructurate
posturile de comuniști pentru oamenii lor. Iată un caz concret, un om care a pătimit, ca foarte
mulți alții din țară, din cauza partidelor politice, care au rămas tot comuniste. Alta ar fi fost
situația dacă acest om de excepție ar fi preluat PROPACTUL în Bihor. La fel de valoroși sunt
și domnii: medic veterinar Beretki Ludovic din Rieni, sat Sudrigiu, Vaida Petru Teodor din
Oradea, Lang Traian din satul Ortiteag, comuna Măgești, inginer Bălan Viorel, Bălan
129
Cristian din Oradea. Când am văzut că la Congresul din 23-24 ianuarie 1994 au venit 65 de
delegați – cea mai numeroasă delegație din Ardealul României, am crezut că vom avea în această
zonă istorică a României un Sindicat foarte puternic, mai ales că și din județele Sălaj, Sibiu, Timiș
veniseră delegații numeroase de membri PROPACT. Repetăm, ca să se fixese în memoria Bihorului,
Omul-OM Sonea Gheorghe, care va rămâne un erou al țăranilor și al proprietarilor din
județul Bihor, care luptau și luptă zi și noapte pentru a-și recăpăta proprietățile furate. Aici, în zona
Ardealului era o situație mult mai favorabilă decât în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova –
pentru că aici proprietarii mai posedau vechile cărți funciare, se mai păstrau vechile hărți cadastrale.
Nu puteau lipsi din județul Bihor Societățile Comerciale Agricole (adică fostele IAS-uri) în care, pe
vremea comuniștilor lui Ceaușescu toate terenurile agricole erau ale proprietarilor deposedați
abuziv, statul exploata totul, iar proprietarii erau cei mai mulți deportați sau în închisorile
comuniste. Dupa Revoluția din decembrie 1989, de 30 de ani, nici până acum nu li s-au restituit
integral terenurile agricole, iar – cât privește anumite beneficii, acestea sunt ca și inexistente. Iată
SC SA din județul Bihor:
SC Bizoo Fruct Biharia SA SC Com Prest Oradea SA
SC Marga Marghita SA SC Combrutin Tiuca SA
SC Agora Oradea SA SC Nutrientul Palata SA
SC Vinofruct Oradea SA SC Nutrimix Oradea SA
SC Agroindustrială Canacu SA SC Suinprod Palata SA
SC Dealul Nou Săcuieni SA SC Grădinari SA
SC Scaz Salonta SA SC Salonta SA
SC Volprodcom Valea lui Mihai SA SC Avicola Oradea SA
SC Scaz Avram Iancu SA SC Orser SA
SC Agroind Crișana Tucca SA SC Horticola Tileagd SA
SC Agroind Inand SA SC Horticola Salard SA
SC Horticola Biharia SA
Filiala Județeană PROPACT Botoșani
Filiala Județeană PROPACT Botoșani are o istorie proprie ca orice filială județeană. În
data de 2 octombrie 1993 se constituie Comitetul de Organizare al filialelor locale PROPACT și a
Conferinței Județene, ce va avea loc pe 20 noiembrie 1993. Primul Comitet Organizatoric a fost
format din: Longin Constantin, Movanu Andrei, Anghelache Gheorghe, Bordeianu Constantin,
Ignătescu Gheorghe, Haivas Ion, Holban Ion, Damian Vasile și Epure Vasile. Pe data de 20
noiembrie 1993 are loc Conferința Județeană PROPACT Botoșani, unde au fost aleși, prin vot secret
democratic, membri conducerii Comitetului Județean PROPACT Botoșani, în prezența profesorului
Dan Drăghici – președinte PROPACT: președinte, Epure Vasile Dorohoi, Scutelnicu Vlăduț,
Anghelache Gheorghe, Muscaliuc Ion – vicepreședinți, Apetri Marilena – secretar general,
Matei Constantin – secretar general adjunct și Longin Constantin, Diaconescu Alexandru,
130
Epure Vasile din
Dorohoi, primul
președinte PROPACT
județul
Botoșani
Chelaru Aurelia, din
Curtești, satul
Orășeni Deal
al doilea președinte
PROPACT,
după decesul
dl. Epure Vasile
Avocat Capră
Cristian, din
Botoșani, al
treilea președinte
PROPACT
după decesul
doamnei Chelaru
Aurelia
Damian Vasile, Viciriuc Petru, Bercea Toader – membri.
În data de 28 mai 1994, tot în prezența profesorului Drăghici Dan, are loc o mare adunare populară
la care participă Maximiuc Ion, Rompres, domnul Vasilescu de la ,,Jurnalul de Botoșani”. Aici în
Botoșani au avut loc cele mai multe și cele mai mari meeting-uri țărănești: În Dorohoi și în
Botoșani, în fața prefecturii au fost peste 4 000 de țărani, la Flămânzi – în prezența profesorului Dan
Drăghici s-a sărbătorit și în 1997 și în 2007, răscoala țărănească, din 1907, despre care vom scrie în
paginile următoare. În 1995 Filiala Județeană PROPACT Botoșani s-a despărțit în două: Filiala
Dorohoi – președinte Epure Vasile care avea să se îmbolnăvească foarte grav în 2004 – 2005,
decedând, și filiala Botoșani condusă de profesor Chelaru Aurelia din satul Orășeni Deal
comuna Curtești. Aceasta avea să devină primar în comuna Curtești în 2006 și de atunci Filiala
Județeană PROPACT Botoșani este condusă de juristul Capră Cristian. A fost o filială activă – atât
în zona Botoșani, cât și în zona Dorohoi. Din zona Dorohoi îi reținem pe: Gherman Constantin,
Lupu Cristina, Bădărău Mihai, Râznic Dumitru, Chirilă Ioan, Muscaliuc Ioan, Nichita Dinu.
În anul 1997 primim o scrisoare foarte importantă de la juristul Enache Petrache din Dorohoi,
care dorea să se implice în organizarea PROPACT, dar a rămas doar o dorință... Tot în anul 1997
PROPACT Botoșani este cooptat în Dialogul Social de la Prefectura Botoșani, iar prin Sentința
Civilă 263 din 6 mai 1997, se constituie Societatea Comercială AgroProd Impex SRL Orășeni Deal
– o anexă a SC Agro Prod Impex SRL București. În 1997, domnul Capră Cristian participă la un
schimb de experiență în Franța la Inițiativa Sindicatului francez FNSEA, cu care PROPACT
colabora în COPA și COGECA. Menționăm filiala PROPACT Dorohoi avea 195 de membri, filiala
Botoșani avea 265 de membri și existau filiale constituite la Ibănești, sat Dumbrăvița, la Mihăileni,
sat Cândești, la Vârfu Câmpului, la Verniceni, la Borscăuți, la Cârdăreni, la Hilișău, sat Horia, la
Rădăuți Prut, la Șendriceni, la Cristinești, la Pomârla, la Brăiești, la Corlățeni – sat Carasa, la
Dărăbani, la Văculești, în satul Bajura. Fondatorii PROPACT Județul Botoșani rămân Longin
Constantin și Epure Vasile care au înscris Filiala Județeană PROPACT la judecătoria Botoșani pe
18 noiembrie 1993, când a ieșit Sentința Civilă, în Dosarul Civil 337/PJ/1993 – definitivă și
irevocabilă. Sentința a avut la bază Sentința-Mamă 33/1993, de la judecătoria Pitești, Arges, ca de
altfel toate Sentințele Civile definitive, prin care majoritatea filialelor județene au căpătat
personalitate juridică. Nu uităm faptul că la Conferința Județeană PROPACT Botoșani au fost
delegați 52 de membri, care să participe la Congresul Național din 23 – 24 ianuarie 1994, de la
București. Până la Congresul Național se constituiseră și alte filiale locale (sătești, comunale,
orășenești.). Filiala PROPACT Vârfu Câmpului, președinte Hariga Dumitru, vicepreședinte
Cuțanu Ion și secretar Râsnic Dumitru.
Interiorul bisericii din Botoșani Mănăstirea Vorona Biserica romano-catolică
din Botoșani
Port popular din județul Botoșani Cântăreți de muzică populară din Botoșani
131
Filiala PROPACT Curtești, președinte Azamfire Ion, vicepreședinte Păduraru Mihai, secretar
Bălâncă Toader, iar Toma Dumitru, Brânzei Gheorghe membri. La Curtești a fost o mare
adunare populară cu peste 600 de oameni revoltați pe primarul de atunci, că le-a luat islazul
comunal și l-a dat unor mafioți. La adunare a participat și Dan Drăghici – președintele
PROPACT. Interesant! În anul următor cetățenii din Curtești au ales-o primar pe doamna
profesoară Chelaru Aurelia, președintele Filialei Județene PROPACT Botoșani care s-a luptat
din greu pentru drepturile țăranilor și proprietarilor din această comună. Din păcate a
decedat și ea.
Filiala PROPACT Coreni, președinte Nichita Dinu, vicepreședinte Olaru Dumitru, secretar,
Popovici Vasile.
Filiala PROPACT Cândești, președinte Apostol Costache, vicepreședinte Clim Mihai, secretar
Cojocaru Constantin.
Filiala PROPACT Flămânzi, președinte Abăcioaiei Gheorghe, vicepreședinte Botez Trifan,
secretar Achihăiei Radu.
Filiala PROPACT Broscăuți, președinte Marin Alexandru, vicepreședinte Dănilă Gheorghe,
secretar Pașcanu Constantin.
În 1995 a venit la Botoșani vestitul Murg din Germania, să le promită țăranilor și membrilor
PROPACT mașini și utilaje agricole second-hand. A fost prezent și Viktor Fleischer consilierul
firmei germane Lands Maschinen Vertrieb Cassel. Aceștia se înțeleseseră cu Ministrul Agriculturii,
Valeriu Tabără, pentru aducerea de mașini și utilaje agricole second-hand. Firma germană avea
sediul central în Saxonia Inferioară (Viktor Fleischer – Ahorn Strasse 36, 38, 239 Solzgitter,
Germany, telefon 00495341260796). Mai avea o filială în Suceava: Societatea Mixtă Româno-
Germană Parosch, strada Dragoș Vodă 35 – inginer Pavel. Nu s-a făcut nimic cu această societate
germană, cum nu s-a făcut nimic cu Masinenringurile din Munchen, datorită acestui individ – Murg.
Nu uităm Filiala PROPACT Săveni, marele târg țărănesc din Săveni, dar nici pe Clichevitz, membru
PROPACT, care a făcut de râs PROPACTUL în Germania. PROPACTUL l-a ajutat să meargă și săși
procure mașini și utilaje agricole second-hand din Germania, iar el a dezinformat, a mințit și a
făcut multe lucruri ilegale, fiind arestat. În timp – datorită infiltrărilor masive a securiștilor în
PROPACT Botoșani, tânărul jurist, Capră Cristian, a fost pur și simplu pus la zid.
Își pierduse tatăl – omorât bestial de comuniști înainte de 1990, iar când a venit ,,democrația” a
crezut că-și va răzbuna tatăl, luptând pentru drepturile sfinte ale proprietății. Și în Botoșanii
Moldovei au fost foarte mulți proprietari eroi care s-au solidarizat imediat în PROPACT, începând
cu 1993: Sadagurachi Dumitru, Olaru Alexandru, Matei Costache, Cristescu Gheorghe, Popa
Teodora, Capră Georgeta, Apostol Costache, Aileniei Leontina, Carp Ioan, Popoiu Adrian,
Patache Dumitru, Cojocaru Constantin, Lulciuc Aurel, Marcu Alexandru, Pescaru
Constantin, Onciu Mircea, Scutaru Petru, Arcia Ioan, Cirimpei Dumitru, Dumbravă
Dumitru, Leonte Constantin, Ciobotaru Aurel, Foca Constantin, Maftei Mihai, Aristolesi
Grigore, Vizitiu Gheorghe, Pintilie Corneliu, Tiprigan Viorica, Bâlbă Mircea, Vizitiu
Dumitru, Nistor Aurel, Fercală Ion, Leonte Petru, Hrițcu Elena, Cazacu Marcel, Dumbravă
Mircea, Hrițcu Gheorghe, Hrițcu Haralambie, Iliescu Gheorghe, Mocanu Gheorghe, Zaharia
Ioan, Hrenciuc Ilarie, Bâlbă Mugurel, Roșu Elena, Ilii Gheorghe, Fusa Constantin, Alexa
Constantin, Alexa Ștefan, Repciuc Aurel, Chelemândră Nelu, Piftor Ștefan, Fusa Ilie, Vizitiu
Ioan, Smerica Viorel, Aștefănoaie Dumitru, Enache Teodor, Enache Eugen, Mocanu Ștefan,
Buhaciuc Maria, Ticaliuc Ion, Leontescu Ionel, Ciornenchi Mihai, Găină Dumitru, Pietraru
Mihai, Aștefănoaie Gheorghe, Alexa Ion, Timoci Constantin, Tiprigan Viorica, Vizitiu
Marinică, Tiprigran Ștefan, Clinovski Ștefan, Mihăileanu Constantin, Ciobotaru Petru. Cei
mai mulți dintre acești membri au adeziunile scrise de mâna lor. Ziarele din județul Botoșani sunt
pline de luări de poziții față de aubuzurile foarte mari ale primarilor, ale procurorilor, ale jutiției din
acest Județ. Nominalizăm și în acest județ structurile agriculturii comuniste – adică Societățile
Comerciale Agricole și Agro Industriale SA:
132
-SC Agrojim Dângeni SA SC Suinprod Bucecia SA
-SC Agromih Ripiceni SA SC Avicola Botoșani SA
-SC Agrosav Săveni SA SC Agromin Botoșani SA
-SC Agrozindal Albești SA SC Emagrocom Cotămănești SA
-SC Cozânda Botoșani SA SC Indagra Botoșani SA
-SC Proagro Dorohoi SA SC Suinprod Leorda SA
Scriitori reprezentativi din județul Botoșani
133
Un foarte talentat poet – Ion Popa a scris în 2010 un plugușor
pe care țăranii din România ar trebui să-l învețe pederost:
,,Aho! Aho! Copii și frați De la NATO cu fanfara E împotmolit săracu
Stați puțin și nu mânați N-a ales nimica țara Nu-l mai clintește nici Dracu
Lângă boi v-ă alăturați S-a-nfrățit jaful extern Nici Băsescu și nici Boc
Ca ei de foame răbdați Cu ditai jaful intern Nu-l mai pot mișca din loc
Și tot la fel să votați Peste tot acum se fură Nici politici de spoială
Când veți fi din nou chemați Fără de nici o măsură Și nici Banca Mondială
Mici și bere să-ndopați C-au ajuns românii, nene Și-au terminat România
Nene să vă săturați Lihniți și fără izmene Noul an s-aducă frate
Cu-n mic și o țuică fierbinte Li s-a furat vlaga toată Alegeri anticipate
Pe patru ani înainte Și cenusa cea din vatră Și să mergem toți la vot
134
Ia mânați măi, pe-nserat Cică asta e o formă Că ne-au terminat de tot
Trageți plugul pe uscat De progres și de Reformă Să rostogolim de-a dura
Aho! Aho! Copii și frați Ne spun ai noștri aleși Hoția și dictatura
La criză v-alăturați De pe drumuri ieri culeși Că ne-am săturat mireni
Că intrarăm hopa hopa Derbedei care prin vot De neica de Cotroceni
Cu surle în Europa Au ajuns să pape tot De Boc și de gașca lui
Și sperăm c-or să se vadă Care ne vândură glia Care ne dau legi hai-hui
Câinii cu covrigi în coadă Și-aduseră sărăcia De cucuoane apelpisite
Dar câinii aștia măi frate Ia sunați din zurgălăi Ministrese nașparlite
Aveau cozile tăiate Și mai trageți plugul măi Cu tupeu și-obrăznicie
Promiteau cu mare foc Că-i vremea de pluguit Ce sug biata Românie
Dar covrigi în coadă, ioc! Dar pământul e-mpotmolit Trageți plugul plugușor
Sănătos spre viitor
Fără țațe și golani
La Anu și La Mulți Ani!
Județul Botoșani a rămas în istoria României prin Răscoala Țăranilor din 1907. Vom avea
două variante de prezentare a Răscoalei din 1907, unul dintre evenimentele primordiale din istoria
țărănimii române. Prima variantă o prezentăm în continuare, iar a doua variantă o vom prezenta
după ce se va termina prezentarea primei variante. Răscoala a izbucnit în satul Flămânzi (8 – 21
februarie.) comuniștii au vehiculat cifra fantezistă de 11000 de morți, cifră preluată și de
Dobrogeanu Gherea. Timp de o jumătate de secol, comuniștii au injectat cu această minciună
țărănimea, prin elevii și studenții din perioada 1945 – 1990. Nu se scrie nimic de agitatorii la
răscoală, străini – care nu aveau nimic comun cu țăranii năpăstuiți. Toată vina represiunii este
aruncată nemeritat asupra lui Ionel Brătianu – Ministru de Interne de atunci, când, în realitate,
represiunea a fost condusă direct de generalul Alexandru Averescu – Ministru de Război. Imaginea
lui Averescu trebuia menajată în isteoriografia românească, pentru că tot el a ajuns eroul de la
Mărășești, în 1917, învingând trupele invadatoare Germano-Austro-Ungare în timpul războiului
pentru întregirea României. Se impune o prezentare reală a celor petrecute în 1907. Răscoala a
izbucnit în comunele Flămânzi, Frumușica și Rădeni, județul Botoșani, deoarece aici se aflau marile
trusturi arendășești ale lui Mochi Fischer, Berman, Henri Juster, Leon și Costiner, care dețineau sute
de mii de hectare de pământ în arendă. În mod intenționat aceștia tocmeau țăranii sau încheiau așa
numitele ,,învoieli” cât mai târziu posibil, uneori chiar după începerea campaniei agricole de
primăvară, pentru a-i obliga pe țărani să consimtă cele mai dezavantajoase condiții. Guvernul
conservator, prezidat de Gheorghe Cantacuzino a trimis trupe care, după un timp, au reușit să
reprime Răscoala. Liberalii aflați în opoziție, au pornit o violentă campanie în presă împotriva
conservatorilor. Guvernul Fischerilor pregătește măcelul.
135
Regimentul 8 Călărași a plecat la Fălticeni, pentru a fi la dispoziția agentului electoral Petrică
Ștefănescu, trimis special de Guvernul conservator să deie satisfacție familiei Fischer. Tot neamul
acestei dinastii împreuă cu copoii și agenții lor, se găsesc la Botoșani, de unde îi asmute pe oameni
împotriva țăranilor din Flămânzi. Curios, că între izbucnirea Răscoalei de la Flămânzi, Frumușica și
Rădeni și invadarea orașului Botoșani, au trecut două săptămâni, pe când în următoarele zile
Răscoala s-a extins uluitor de repede în toate colțurile țării. De exemplu, în timp ce la Galați un
detașament din Regimentul 1 Roșiori deschide focul, în ziua de 11/24 martie la comanda
sublocotenenților Livezeanu și Ion Antonescu (viitorul mareșal) împotriva unui grup de țărani
violenți, hotărâți să devasteze instituții-le publice, două zile mai târziu, adică la 13/26 martie,
comandantul companiei de jandarmi din Turnul Severin, căpitanul Hergot raporta telegrafic
Inspectoratului General al Jandarmeriei din București următoarele:
,,Răzvrătirile au început în județ, s-au distrus astă noapte și incendiat proprietăți. Am plecat la fața
locului.” în fine, la 11/24 martie, deci în aceeași zi cu evenimentele din Galați, prefectul de Dolj
Constantin Geblescu telegrafia la București următoarele:
,,Revoltă gravă la Valea Stanciului și Horezu-Poienari; revolta ia întindere. Conacul domnului Virgil
Târnoveanu distrus, au fost bătuți oamenii curții. După reprimarea dură și rapidă a Răscoalei contele
Schonburg, Ministrul Plenipotențiar al Austriei – Ungariei la București, dar și generalul Averescu au
apreciat numărul morților între 1000 și 2000. Nu se poate face abstracție nici de activitatea
agitatorică a socialiștilor de extremă stângă din țară, grupați în cercurile: ,,România Muncitoare”. Sa
trecut sub tăcere raportul dintre aceste cercuri și cercurile anarhiste subterane din străinătate,
inclusiv rolul bulgarului Rokovski, ce activa în România. După un puci bolșevic eșuat la Iași,
Rokovski pleacă în Rusia, făcând parte din prima garnitură de activiști ai lui Lenin, fiind ulterior
împușcat din ordinul lui Stalin în anii marilor epurări. În acest haos generalizat guvernul
conservator fusese înlocuit cu unul liberal, prezidat de Dimitrie Sturdza, care deținea și portofoliul
externelor, avându-l lângă el pe Ionel Brătianu la Interne, pe Toma Stelian la Justiție, pe Spiru Haret
la Instrucțiune și Culte, iar la Ministerul de Război pe generalul Averescu.
S-au elaborat legi împotriva trusturilor arendășești, legi privind învoielile agricole, perceperea
nediferențiată a impozitului funciar, arendarea de către țărani a proprietăților statului, creșterea
rolului băncilor populare pentru a veni în sprijinul țăranilor. Ionel Brătianu a dat ordin prefecților
liberali, cerându-le să organizeze consfătuiri cu proprietarii de moșii, cu arendașii, în scopul
impunerii unor noi învoieli agricole, care să fie mult mai favorabile țăranilor. Răscoala din 1907 a
fost un avertisment sever al unității țăranilor români din istoria României. Țăranii reprezentau o
majoritate confortabilă (peste 70% din populația României). Unitatea lor a arătat puterii de atunci,
dar și puterilor vecine, că țăranii și fără arme și fără o conducere militară reprezintă o forță uriașă,
care a zguduit din temelii România. Astăzi lumea satelor românești reprezintă 47% din populația
țării, dar sunt peste 5,5 milioane de români plecați din țară, deși în România nu a existat război în
136
acești ani! Țăranii și proprietarii români de pretutindeni depășesc ușor 9 milioane de români. Vă
dați seama ce forță juridică națională ar forma aceși români, dacă s-ar solidariza toți în acest
Sindicat Național al lor? Nu greșea deloc seniorul Coposu, când spunea în 1994 că ,,PROPACTUL
este miracolul țărănimii române”, după 1989.
A doua abordare istorică a Răscoalei din 1907
137
138
139
Filiala Județeană PROPACT Brăila
Pe 28 august 1993 are loc la Brăila constituirea Comitetului de Organizare al Filialelor locale
( sătești, comunale, orășenești ) PROPACT, precum și a Conferinței Județene PROPACT Brăila
ce va avea loc pe 23 decembrie 1993. Comitetul de Organizareera compus din Frâncu Nicolae,
Perianu Marin, Ieftimie Gheorghe Berescu Ioniță, Melian Ion, Isăcescu Orest, Popescu Emil,
Ciocan Costică, Mangiurea Eugen, Georgescu Ioan, Sgărcitu Ion, Toader Victor. Până la
Conferința Județeană Perianu Marin, Toader Victor, Octav Ieftimie se aleseseră ei, între ei, în
conducerea județeană PROPACT, ceea ce nu a fost aprobat de conducerea națională PROPACT. Pe
data de 28 decembrie 1993, în prezența profesorului Dan Drăghici are loc Conferința Județeană
PROPACT Brăila, ocazie cu care este aleasă prin vot secret conducerea Consiliului Județean
PROPACT Brăila: Președinte, inginer agronom, Frâncu Nicolae – Brăila, vicepreședinți:
Scgârcitu Ion, Badea Ion, Budur Gheorghe, secretar general Iorcic Viorel, secretar general
adjunct Popa Valentin, iar Mircea Ovidiu, Badea Ion, Oțel Paul, Stan Șerban, Burducea
Adrian – membri. Filiala PROPACT a județului Brăila a căpătat personalitate juridică prin
Sentința Civilă nr 7971 din 30/09/1993 în Dosarul Civil nr 1331/1993. Domnul inginer Frâncu
Nicolae a fost un bun președinte, a ținut legătura cu presa locală, cu partidele politice. Filiala
Brăila avea 311 membri, filiala Însurăței 121 membri, președinte Bodea Ioan – Ion Marin,
Neacșu Ion, Bodur Gheorghe, Boboc Lucia, Mardale Pompiliu, Văsâi Dumitru, Cârciumaru
Alexandru, Simion Gigel, Bătrânu Enache, Eugen Bătrânu, Bătrânu Mihail, Cioiu Simion,
Cercel Iordan, Bobocescu Nicolae, Bobocescu Marinică, Ghiță Dumitru, Ghiță Aurel, Căpriță
Dumitru, Căpriță Vasilică – membri.
140
Ing. Frâncu Nicolae,
Brăila, primul președinte
fondator al filialei
județene PROPACT
Brăila
Iorchic Viorel, Brăila, al
doilea președinte
PROPACT după decesul
dl. Frâncu Nicolae
Filiala PROPACT Ianca – 79 membri
Filiala PROPACT Grădiștea – 56 membri, președinte Stan Șerban
Filiala PROPACT Racovița – 96 membri, președinte Tureac Gheorghe, vicepreședinte Danciu
Constantin, secretar Danciu Gheorghe și Dragomir Stan – membru.
Filiala PROPACT Tufești – 48 membri, președinte Dogărescu Titi, vicepreședinte Miuță
Victor, secretar Ifrim Licuță, iar Scarlat Stanciu și Mocanu Ion – membri.
Filiala PROPACT Sutești – 38 membri, președinte Sterian Gheorghe
Filiala PROPACT Dedulești – 82 membri, președinte Rusesc Nicolae.
Filiala PROPACT Dropia – 121 membri, președinte Zodilă Gheorghe.
Filiala PROPACT Sembra – 27 membri, președinte Brezeanu Florin.
Filiala PROPACT Lacu Sărat – 85 membri, președinte Mândroiu Nicușor
Filiala PROPACT Măcsineni – 49 membri, președinte Sotirescu Sebastian.
Filiala PROPACT Urleasca – 33 membri, președinte Loghiade Florica.
Filiala PROPACT Mircea Vodă – 77 membri, președinte Bănică Mihai.
Filiala PROPACT Baldovinești – 72 membri, președinte Pricop Nicolae.
Centrul istoric din Brăila Dans popular Florin Handrag Casă veche din Brăila
Ororile de nedescris pe care le-au trăit în inchisorile comuniste cei ce s-au opus regimului
criminal
141
Scriitori reprezentativi din județul Brăila
142
Merită să-i amintim și pe primii înscriși în PROPACT, care au fost și foarte activi: Negoiță Dragomir
– Racovița, Pârlog Constantin, Băiașu Laudița, Vasile Ion, Popescu Ene, Vizitiu Vasile,
Georgescu Grigore, Stan Radu, Mitroi Maria, Belciu Sofia, Popescu Emil, Alexandru
Gheorghe, Hodrag Nicolae, Stoica Ion, toți din Brăila, Mihai Ion – Zăvoaia, Drăgulescu Radu
– Jirlău, Stasuc Ion – Brăila, Ștefănescu Aneta – Brăila, Badea Vasilică – Roșiori sat Florica,
Stârcu Florica și Stârcu Ivanciu, cărora PROPACT le-a trimis dosarele la CEDO, Căruță Ion
– Zărnești, sat Cazașu. Filiala Județeană PROPACT Brăila a venit cu 45 delegați la Congresul
Național din 1994. În 2008 domnul Frâncu Nicolae decedează și în locul său a fost numit
interimar domnul Iorcic Viorel. Din păcate nu s-a implicat și nu se implică deloc în PROPACT.
PROPACT a încercat o colaborare cu un american, care adusese tractoare și combine John Dear în
Vărsătura – Brăila. Voiam să ajungem în balta Brăilei, să vedem cum reușește Culiță Tărâță să verse
mii de milioane de lei în conturile PSD-ului. Nu s-a putut. În județul Brăila erau foarte multe IASuri:
SC Agromixt Insula Mare a Brăilei SA SC Agroholding Brăila SA
SC Consuin Brăila SA SC Scala Chiscani SA
SC Farmas Brăila SA SC Avicola Brăila SA
SC Orizicola Baldovinești SA SC Horticola Viziru SA
SC Agrozootehnica Vădeni SA SC Agrolegumicultura Siliștram SA
SC Comagrim Dudești SA SC Horticola Brăila SA
SC Horticola Dunărea SA SC Agricom Brăila SA
SC Agroind Făurei SA SC Perla Bărăganului Galbeni Sutuc SA
SC Dropia Însurăței SA SC Prodazur Urleasca SA
SC Agromax Măxineni SA SC Agrozootehnica Tichilești SA
SC Cezamin Mircea Vodă SA SC Orezul Gropeni SA
SC Agroind Dedulești Mircea Voda SA SC Stanriz Stăncuța SA
SC Agroind Râmnicelu SA SC Oremixt Siliștea SA
SC Agroind Romanu SA SC Agroind Siliștea SA
143
Filiala Județeană PROPACT Brașov
Pe 12 septembrie 1993 la
Brașov, în strada Neagoe Basarab nr
22 s-a ținut adunarea pentru
creearea Comitetului pentru
organizarea filialelor locale (sătești,
comunale, orășenești) PROPACT și
pentru organizarea Conferinței
Județene PROPACT din 23
octombrie 1993. Comitetul de
organizare a fost constituit din:
Roșca Ion, Toma Dorel, Rusu Victor, Oanță Teodor, Toma Grigoriță, Manta Ion, Usgoges
Andrei, Szente Ladislau, Marko Gabor. În data de 23 octombrie 1993, în sala primăriei din
Brașov, are loc Conferința Județeană PROPACT Brașov, la care participă profesorul Dan Drăghici.
Conferința s-a deschis prin intonarea Imnului de Stat și oficierea unui Tedeum. Cei 359 delegați, din
toate filialele constituite în județul Brașov, au ales prin vot secret conducerea județeană a PROPACT
Brașov: inginer agronom Aldica Gheorghe, președinte, inginer silvic Florea Mircea, doctor
veterinar Baicu Vasile vicepreședinți, jurist Constantin Octavian secretar general, economist
Oanță Teodor secretar general adjunct, iar Rusu Victor, Stoica Gheorghe, Budu Tiberiu,
Capotea Ștefan, Dumitru Predoi membri. Domnul inginer Juscu Ioan propune în conferință
să fie ales un vicepreședinte din zona Făgărașului și este ales chiar domnul Juscu Ioan. La
scurt timp, domnul Aldica Gheorghe a fost înlocuit ca președinte cu domnul doctor veterinar Baicu
Vasile, care avea să fie mulți ani consilierul principal al Președintelui Consiliului Județean Brașov.
Filiala Județeană PROPACT Brașov a primit personalitate juridică prin Încheierea din 23 noiembrie
1993 – Dosar Civil nr 14922/1993, judecătoria Brașov. Filiala Județeană PROPACT Brașov avea
constituite următoarele filiale:
144
Biserica Neagră Biserica Sf. Niculae Castelul Bran Patriarhul Laurentiu
Port popular din județul Brașov Dans popular din Brașov Hram la biserica
Sf. Mina din Brașov
Ansamblul folcloric Maria Loga
Poienița din Brașov
Marius Ciprian Pop Poiana Brașov Predeal
Preot și cântăreț de muzică
populară
145
Filiala PROPACT Brașov – 120 membri, președinte doctor Mureșan Adrian, vicepreședinte
Sava Constantin
Filiala PROPACT Budila – 30 membri, președinte Zbârcea Ion.
Filiala PROPACT Teliu – 45 membri, președinte Nedelea Gheorghe.
Filiala PROPACT Târlungeni – 35 membri, președinte Bularca Dobre.
Filiala PROPACT Săcele – 25 membri, președinte Inginer Petcu.
Filiala PROPACT Prejmer – 65 membri, președinte Colț Gheorghe.
Filiala PROPACT Cristian – 30 membri, președinte Marcu Constantin.
Filialala PROPACT Vucaln – 30 membri, președinte Sava Ștefan.
Filialala PROPACT Holbav – 27 membri, președinte Nica Ioan.
Filialala PROPACT Râșnov – 49 membri, președinte Inginer Motoașcă Irina.
Filialala PROPACT Zărnești – 54 membri, președinte Bosch Octavian.
Filialala PROPACT Bran – 65 membri, președinte Voinescu Ion.
Filialala PROPACT Tohanu Nou – 27 membri, președinte Clinci Nicolae.
Filiala PROPACT Poiana Mărului – 35 membri, președinte
Grapă Eugen.
Filiala PROPACT Perșani – 31 membri, președinte Cățoi Lucian.
Filiala PROPACT Sinca Veche – 37 membri, președinte Ion Ion.
Filiala PROPACT Hârseni – 35 membri, președinte Gașpar Constantin.
Filiala PROPACT Recea – 25 membri, președinte Han Victor.
Filiala PROPACT Petrișor – 36 membri, președinte Lazea Alexandru.
Filiala PROPACT Jibert – 27 membri, președinte Buta Gheorghe.
Filiala PROPACT Dăișoara – 37 membri, președinte Bucutea Cornel.
Filiala PROPACT Ungra – 45 membri, președinte Florea Mircea.
Filiala PROPACT Rupea – 31 membri, președinte Mayer Constantin.
Filiala PROPACT Homorod – 57 membri, președinte Zaharia Dumitru.
Filiala PROPACT Micheasa – 26 membri, președinte Bod Marian.
Filiala PROPACT Apata – 27 membri, președinte Carole Romeo.
Filiala PROPACT Sinca – 65 membri, președinte Grancea Ion.
Filiala PROPACT Ormeniș – 45 membri, președinte Geza Marton.
Filiala PROPACT Augustin – 38 membri, președinte Hălmu Gheorghe.
Filiala PROPACT Măieruși – 32 membri, președinte Hosu Ovidiu.
Filiala PROPACT Codlea – 72 membri, președinte Vlădău Ion.
Filiala PROPACT Hogiz – 37 membri, președinte Vlad Mircea.
Filiala PROPACT Căciulata – 49 membri, președinte Pop Gheorghe.
Filiala PROPACT Stupini – 31 membri, președinte Ardeleanu Ion
Filiala PROPACT Comana de Jos – 67 membri, președinte Năstase Marian.
Filiala PROPACT Vama – 28 membri, președinte Ciobanu Eugen.
Filiala PROPACT Acriș – 23 membri, președinte Mogoș Sebastian.
Filiala PROPACT Vaideni – 38 membri, președinte Bazacea Simion.
Filiala PROPACT Dumbrăvița – 69 membri, președinte Bioza Octavian.
Filiala PROPACT Ghimbav – 47 membri, președinte Toroc Marton.
Filiala PROPACT Șercaia – 59 membri, președinte Popa Vasile și vicepreședinte Brodeală
Liviu.
Filiala Satului Iași – 27 membri, președinte Peptea Gheorghe și vicepreședinte Mareș Valeriu.
Filiala PROPACT Berivoi – 37 membri, președinte Moga Ion și vicepreședinte Opriș Stela.
Filiala PROPACT Satul Gura Văii – 29 membri, președinte Lazea Alexandru, vicepreședinte
Iaru Maria.
Filiala PROPACT Mândra – 37 membri, președinte Pop Gheorghe.
Toate aceste filiale atestă faptul că județul Brașov a fost condus de un om de excepție doctorul
veterinar Baicu Vasile, că în județul Brășov, PROPACTUL avea cele mai multe filiale locale
constituite până la Congresul Național. Erau peste 4700 de membri. Dintre aceștia plătiseră cotizația
146
simbolică 450!! (1.850.000 lei). Au existat probleme la filiala Cincu din zona Făgărașului în
privința cotizaților. 89 de membri au plătit cotizațiile și aceste cotizații nu au mai apărut în
evidențele contabile... Pe lângă miile de țărani-membri și simpatizanți PROPACT-au fost specialiști
în agricultură de primă mărime: medic veterinar Mureșan Adrian, inginer agronom Răuță Ion,
inginer agronom Motoașcă Elvira, inginer agronom Vanță Vasile, doctor veterinar Șerban
Dan, doctor veterinar Păstârnac Nicolae, inginer silvic Silviu Mircea, inginer zootehnist Surdu
Gheorghe și chiar directorul general al Direcției Agricole Brașov – doctor veterinar Ucraineț
Victor. Aici în județul Brașov a fost una dintre cele mai bune mediatizări prin presa locală a
PROPACT. Datorită activității neobosite a doctorului veterinar Baicu Vasile, Filiala Județeană
PROPACT Brașov s-a situat permanent printre cele mai active filiale județene din țară. Asta până
când domnul Baicu a decedat. Cad eroii PROPACT, unul după altul și așa începe dezastrul decăderii
PROPACT.
În 1994 – 1995, când se dusese zvonul mincinos al lui Murg din Germania cu aducerea
mașinilor și utilajelor agricole second-hand, foarte mulți membri ai noștri din zona Făgărașului
ceruseră mai multe tipuri de mașini și utilaje agricole. În toată țara era o mare nevoie de mașini și
utilaje agricole, pentru că o parte din țărani, din proprietari, primiseră pământurile și nu aveau cu ce
să le muncească. Noi credem că a fost o făcătură a ,,prietenilor noștri” care avea să coste mult
imaginea PROPACT. Îi amintim pe membrii noștri din zona Făgăraș, care, pe bună dreptate au
rămas supărați pe PROPACT, deși PROPACTUL nu avea nici o vină: Cățoi Lucian din Perșani,
Langa Vasile, Batum Vasile, Gaciu Gheorghe, Stăneasă Victor, Găman Damian, Grama Iacob,
Grama Gheorghe – toți din Perșani, Văcariu Puiu, Mușină Gheorghe, Mușină Ion – țoți din
Șinca Nouă, îi amintim și pe cei din zona Brașov: inginer Surdu Gheorghe, Lugojanu Mihai –
Brașov, Popa Petrina, Sava Constantin, Păstârnac Nicolae, Popa Cornel, Popescu Ion –
Râușor, inginer Vlădău Ion – Codlea, doctor veterinar Putinaru Ion – Râșnov, inginer silvic
Ilie Tache – Râșnov, Dumitrache Mihail – Brașov, Bade Gheorghe.
Scriitori reprezentativi din județul Brășov
147
În 1998 la cel de-al doilea Congres Național, inginer Cățoi Lucian, președintele filialei
Perșani își exprimă îndemnul ca acest Sindicat să devină cea mai mare forță socială a țărănimii,
pentru că în România numai PROPACT se interesează și luptă pentru drepturile țăranilor și ale
tuturor categoriilor de proprietari români de pretutindeni. Domnul Indrieș Tudor – șef de fermă
horticolă în comuna Cincu, Brașov, a înființat filiala PROPACT cu peste 50 de membri. Domnul
Vasile Ciurea din Brașov ne scrie o scrisoare foarte interesantă pe 31/04/1997, după ce l-a văzut pe
profesorul Dan Drăghici la TV. Domnul Indrieș și domnul Ciurea ne atenționează că nu se va face
nimic în această țară, până când nu vor fi anulate Constituția comunistă a României, Legile
comuniste din România (legea 212/1948, Decretul 312/1949, Ordonanța nr 7135 din 1950
combinată cu Decizia 547/1949 și Decretul 183/1949 și altele, prin care s-au furat proprietățile
românilor).
Domnul Ciurea are mari probleme cu restituirea proprietăților nerestituite în comuna
Cogealac, județul Constanța. Domnul Ciurea este unul din urmașii marilor români omorâți de
comuniști în închisorile comuniste. Domnul Cornea Alexandru din satul Grid, comuna Poriu
are și dânsul probleme mari cu restituirea proprietăților. Dar câți români nu au probleme cu această
speță. Ne-ar lua spațiu mare, de mii de pagini, să-i nominalizăm pe toți aceia care au reclamat
PROPACTULUI asemenea abuzuri. Vă dați seama câți români din țară și din Diaspora au avut și au
și astăzi probleme cu nerestituirea corectă și integrală a proprietăților lor! Nu putem să nu-l
amintim în carte pe compozitorul brașovean, Gherase Alexandru și pe distinsa lui soție
Gherase Rodica, care au și ei probleme mari cu nerestituirea proprietăților moștenite de la
părinții și bunicii lor. Domnul Gherase a compus Imnul PROPACTULUI. Când am primit
scrisoarea acestui om excepțional, însoțită de cele două variante ale Imnului PROPACT – am rămas
pur și simplu perplex:
Varianta A: Refren:
La PROPACT în bătătură E PROPACTUL în opinci Pamflet 3
Facem sfat și curmătură, Ce te-ajută să învingi
Să cinstm vechi bucurii Strigă-ai noștri sus în ceruri Avocați, judecători și procurori
Să scăpăm de datorii Să ne luăm a noastre vremuri Se frământă până-n zori
Suie-te Bade-n căruță Varianta B: Cu mii și mii de dosare
Hai la sfat, nimic nu cruță PROPACTUL nostru-n opinci Dar corupția-i în floare
Să refacem astă țară Te ajută să-i învingi Din grânarul Europei
Liberă, frumoasă, iară Pe cei ce ți-au furat Am ajuns la fundul gropi
Refren Și apoi te-au deportat Mândrele noastre câmpii
Este-a noastră vreme acum Suntem o oaste de mii Sunt pline de bălării
Stăpâni daci și crai români Țărani, proprietari de moșii PROPACTUL nostru-n opinci
Să-mplinim visul măreț Ce nu vă vom uita Te ajută să-i învingi
Să curmăm acest dispreț Și nu vă vom ierta Și să scapi de sărăcie
Refren Nici în mormânt Să-nflorești româna glie
Toate fost-au și făcute Nici în mormânt Trăiască! Trăiască! Trăiască!
Multe vrute și nevrute PROPACTUL nostru-n opinci.
148
Hoți de neam din patru zări Pamflet 1 – solist Refren
Izbăvind a lor lucrări Și de-a pururi șă trăim
Refren La Crâșmuța din cel sat Veacuri limpezi și senini
Hai să ne căsătorim Dom' primar s-a îmbătat C-avem inima curată
Cu soarele și al său vin Cu Consiliul Comunal Ființă vie nepătată
Cu lumina-mbătătoare Și-au fost duși la Tribunal Refren
De Unire-nfloritare Acolo dac-au ajuns În țară și-n bătătură
Refren Steaua-n nori li s-a ascuns Iară cei de la cadastru
Să rupem rapid lanțurile Și din jalnici baroni grași Au dus țara la dezastru.
Să-nrodim și șanțurile Au ajuns pușcăriași
Să-ncununăm cu veselie Pamflet 2
Holdele din astă glie
Soacre, gineri și cumnați
Verișoare, nași și frați
Voi pe toți i-ați înzestrat
Cu pământ ce ne-ați luat
Ați creat harababură
Deși nu i-am cerut voie să i-o publicăm în această carte a țăranilor români, domnului
Dan Puric o facem cu orice risc: ,,Blestemul omului sărac”.
Din balegi și din cuib de cuci E-o adunătură de siniștrii
Răsar ca viermii politruci Batjocura și umilința
Și din haznalele de bani Au mai rămas la voi credința ?
Costume negre cu șnapani Ghiolbani de jafuri și gherțoi
Viteji ca musca la arat? Blestem, blestem, blestem pe voi!
Și ne-ați mințit, și ne-ați furat,
Și-ați pus pe noi și jug de boi Ați sărăcit o țară-ntreagă
Blestem, blestem, blestem pe voi! Și din privatizări cu fumuri
Ați tot lăsat lumea pe drumuri
Murdari în suflet și în gând Dar cum să faceți voi vreun drum
Cu ghearele averi strângând Când urma voastră e doar scrum?
Din flote, fabrici și uzine La tâlhării vă strângeți roi!
Voi ați lăsat numai ruine Blestem, blestem, blestem pe voi!
V-ați gudurat pe lângă clerici
Cu mănăstiri și cu biserici Blestemul greu să vă lovească
Și vile v-ați făcut de soi Doar bube rele să vă crească
Blestem, blestem, blestem pe voi! Ochii să-i aveți ca napul
Și să vă roadă viermii capul!
Voi v-ați trădat și între frați Să putreziți toți prin palate
Ca voi și viermii-s mai curați Toți spulberați să fiți în toate
Ați dărâmat școli și spitale Și să aveți doar oase moi!
Ca să vă fie vouă moale Blestem, blestem, blestem pe voi!
Și v-ați brodit și Parlamente
Din licheluțe repetente
Și ne-mproșcați doar cu noroi
Blestem, blestem, blestem pe voi!
Ați omorât orice dreptate
Ați jecmănit tot ce se poate
Guvernul vostru cu Miniștrii
149
Cum a fost răstignit Iisus Hristos
150
,,Popor român, nu te-ai săturat să stai pe locul mortului 70 de ani și să fi condus de toți
inculții, de toți hoții, de toți aceia care nu te reprezintă?”
Și în județul Brașov au existat acele IAS-uri de tristă amintire:
SC Agroind Bârza SA SC Suinprod Codlea SA
SC Agroind Rupea SA SC Agroind Codlea SA
SC Agroind Șercaia SA SC Sere Brașov SA
SC Avicola Brașov SA SC Horticola Făgăraș SA
SC Avicola Codlea SA SC Agroind Făgăraș SA
SC Roclip Făgărași SA SC Agroind Homorod SA
SC Agroind Fortuna SA SC Blănuri, Piscicultură, Sericicultură Prejmer SA
SC Agroind Râșnov SA SC Agroind Preșmer SA
Tot în județul Brașov, la Sâmbăta de Sus, s-a înființat o filială puternică PROPACT, condusă de
țăranul Surdu Gheorghe președinte, Ganea Ion vicepreședinte. Din păcate domnul Surdu a decedat
după doi ani de la înființarea filialei. Localitatea este cunoscută în toată țara prin impunătoarea
mănăstire.
Filiala Județeană PROPACT Buzău
În ziua de 15 august 1993, în prezența profesorului Dan
Drăghici, s-a constituit Comitetul de Organizare a filialelor locale PROPACT Buzău și a Conferinței
Județene PROPACT Buzău, care va avea loc pe 17 octombrie 1993. Dintre membri Comitetului de
Organizare nominalizăm pe: Kontze Cornel – Buzău, Soare Ovidiu, Hangu Dumitru,
Dobrescu Stelian, Constantin Gheorghe, Arivalar Adrian, Stanciu Vasile, Tănase Dorel, Roșca
Vasile, Stătescu Pantelimon, Dobre Paul, Răileanu Dumitru, Bălăceanu Victor, Teodorescu
Dumitru, Tronaru Stan, Șolea Alexandru, Lupu George, Manta Șerban, Zudor Virginia –
Râmnicu Sărat, Călin Constantin, Iordache Florea, preot Pârvu Constantin, Albu Emil,
Boboiu Ziza, Ene Vladimir, Toma Mociruș, Drăghici Nicu, Mihăilescu Anton, Georgescu
Florea, Deriețeanu Ion; a fost una dintre cele mai valoroase Adunări inițiale pentru
organizarea PROPACT, într-un județ. Nicăieri în țară nu am avut peste 100 de persoane la
prima adunare dedicată constituirii unui comitet de organizarea filialelor locale și pentru
organizarea Conferinței Județene PROPACT.
Arhiepiscopia Buzăului Catedrala Voievodală Buzău Ciprian Câmpineanul,
Episcopul Buzăului
151
Bălăceanu Victor,
primul președinte
fondator al filialei
județene PROPACT
Buzău
Roșca Vasile, al
doilea președinte
PROPACT Buzău
după decesul dl.
Bălăceanu Victor
Mateiu Iulian, al
treilea președinte
PROPACT Buzău
după decesul dl.
Roșca Vasile
Vederi din județul Buzău Palatul comunal din Buzău Obeliscul Buzău - 1600
Costume populare și țărănci din zona Buzăului
Pe 17 octombrie 1993 are loc Conferința Județeană PROPACT Buzău la care participa 327 delegați
din toate filialele deja constituite și profesorul Dan Drăghici – președintele PROPACT. A fost ales
prin vot secret Comitetul Județean PROPACT Buzău: președinte Bălăceanu Victor, strada
Filantropiei 43 Buzău, unde a fost și sediul filialei județene PROPACT Buzău; vicepreședinți:
Roșca Vasile – Buzău, Iordache Florea, Mazilu Doru, Secretar General Albu Nicolae, secretar
general adjunct Baboi Ziza, iar Constantin Gheorghe, Țarălungă Ștefan, Hangu Dumitru,
Bivolaru Adrian, Ion Mirelocu – membri. În județul Buzău erau constituite filialele:
Filiala PROPACT Buzău – 327 membri, președinte Codreanu Alexandru, vicepreședinte
Holban Dumitru, secretar Eftimie Ion, iar Zamfir Cristache, Radu Gheorghe, Ghizdeanu
Nicolae, Crăciunescu Constantin – membri.
Filiala PROPACT Greabănu – 29 membri, președinte Hangu Dumitru, vicepreședinte Rizescu
Nicolae, iar Lemnaru Constantin, Dobre Paul, Peliu Iustin – membri.
Filiala PROPACT Balbă – 70 membri, președinte Dobrescu Sterian, vicepreședinte Marcu
Petre, iar Miu Nicolae, Filip Constantin – membri.
Filiala PROPACT Boldu – președinte Rotaru Gheorghe, vicepreședinte Moise Tudorache,
secretar Florea Ioana, iar Spătaru Ionel, Ezaru Dumitru, Purnovel Dumitru, Orzaru
Gheorghe, Ciocănel Tudor – membri.
Filiala PROPACT Balta Albă – președinte Dobrescu Ștefan, vicepreședinte Marcu Petre, iar
Seuchiu Mitică și Dobrescu Adrian – membri.
Filiala PROPACT Zărnești – președinte Ion Eftimie, vicepreședinte Munteanu Irina.
Filiala PROPACT Catrina – președinte Vasile Mocanu.
Filiala PROPACT Buda – președinte Mânzală Simion, vicepreședinte Bonaurs Ion, iar Cercel
Mitu, Tronaru Stan, Dițoiu Iordache, Popescu Petrică, Mihăiescu Scarlat – membri.
Filiala PROPACT Ulmeni – sat Clondiru, președinte Ciurea Octavian.
Filiala Propact Podgoria – sat Cototicu, președinte Aldea Ionel.
Filiala PROPACT Cilibia, președinte Ciobotaru Paul.
Filiala PROPACT Vadu Pasii sat Stăncești, președinte Dinu Constantin.
152
Sărata Monteoru – Buzău Dans popular din județul Buzău Benone Sinulescu - unul
zona în care se află vulcanii dintre cei mai valoroși cântăreți
noroioși, unicat în România de muzică populară din România
După decesul domnului Bălăceanu Victor i-am încredințat interimar conducerea filialei județene
domnului Roșca Vasile, care decedează și el... În 1999 am încredințat conducerea filialei județene
– tot interimar – domnului inginer agronom Mateiu Iulian. Era tânăr, s-a oferit singur și chiar
credeam că va continua întărirea PROPACT în județul Buzău. De când a venit și i-am dat
împuternicire, nu l-am văzut și nici nu am auzit că ar fi făcut vreo acțiune în numele PROPACT.
I-am dat chiar împuternicire să reprezinte proprietarii de terenuri agricole în Comisia Județeană de
fond funciar Buzău, de la Prefectura Buzău. Nu ne-a informat niciodată ce a făcut aici. Oameni și
oameni... Au fost mulți membri PROPACT, care ne-au trimis scrisori impresionante, în care își
exprimau durerile și neputința de a intra în posesia proprietăților nerestituite. Domnul Hangu
Dumitru din Greabănu explică ce s-a întâmplat în 1962, odată cu încheierea colectivizării
comuniste a agriculturii. În 1968 când a avut loc împărțirea administrativ teritorială între comune au
fost trase hotare staliniste, artificiale, care îngreunează și azi restituirile pe vechile amplasamente.
Doamna Petanca Virginia, comuna Vernești ne trimite un dosar consistent în care sintetizează
nelegiuirile la care a fost supusă de ani de zile. Doamna Marcu Maria din Buzău s-a înscris în
PROPACT direct la Pitești – prin poștă, cu adeziune scrisă de mână. Așa trebuia să facă toți
proprietarii – nu să motiveze cum au făcut unii – că nu au găsit în județul lor unde să se înscrie.
Domnul Drugea Aurelian din satul Smârdan comuna Brădeanu, fost inspector financiar, iar din
2005 agricultor la pensie, se declară dispus să lupte în PROPACT pentru familia lui. S-a auto propus
în Consiliul Național PROPACT și ne pare rău că cei îndrituiți să informeze – nu au informat –
pentru că PROPACTUL de asemenea oameni are nevoie. Domnul Ionescu Constantin din Buzău
luptă să-și recapete casa naționalizată de comuniști în 1950. Domnul Sultan Ion din comuna
Merei – paralizat din 2004, fară vedere din 1998, se luptă pentru 1600 mp!! cumpărați în 1967, pe
care șnapanii din primărie i l-au acaparat ilegal. Degeaba a făcut cereri peste cereri. Nu știm ce
canalii conduceau primăria Merei, bătându-și joc de un om năpăstuit de boală.
153
Închisoarea criminalilor comuniști unde și-au găsit sfârșitul zeci de
mii de țărani și de români care s-au opus venirii comuniștilor
Ion Mihalache, Corneliu Coposu și Ion Diaconescu Torționarul Alexandru Vișinescu
au suportat ororile închisorii de la Râmnicu Sărat șeful închisorii de la Râmnicu Sărat,
Ion Mihalache a murit în această închisoare un criminal notoriu
Vom nominaliza, după adeziunile de înscriere, pe adevărații eroi buzoieni: Măciucă Dumitru
Buzău, Răileanu Dumitru Râmnicu Sărat, Trifu Alexandru Buzău, Aldea Ionel comuna
Podgoria, Stoica Nicolae – Buzău, Ene Vladimir – Buzău, Sterian Gheorghe – Vadu Pasii sat
Stăncești, Ciobotaru Paul – Cilibia, Iordache Florea – Buzău, Păun Constantin – Buzău,
Durbacă Teodora – Buzău, Manea Alexandru – Buzău, Dinu Constantin – Vadu Pasii sat
Stăncești, Șerban Manea Mișu – Buzău, Drăghici Nicu – Buzău, Tăbârcă Petruș – Buzău,
Vasile Mocanu – Catrina, Georgescu Florea – Buzău, Munteanu Pavel Irina – Zărnești Ene
Alexandru – Buzău, Hăineală Simion, Ion Constantin din Buda, Cercel Mitu din Buda,
Tronaru Stan din Buda, Iacob Alexandrina – Buzău, Efrim Viorica – Zărnești, Lupu George –
Buzău, Gâdea Constantin – Buzău, Orzaru Gheorghe – Boldu, Ciocănel Tudor – Boldu,
Purcăreață Milea – Boldu, Spătaru Ionel – Boldu, Florea Ioana – Boldu, Moise Tudorache,
Sfinteși Gheorghe – Boldu, Ciurea Octavian – Ulmeni, Zamfir Andrei – Boldu, Spătaru
Stanciu – Boldu, Soare Ovidiu – Buzău, Ștefănescu Dan – Buzău, Oncioiu Gheorghe – Buzău,
Tănase Sandu – Buzău, Canter Corneliu Ion – Buzău, Albei Nicu – Boldu, Săndulescu Elena –
Buzău, Dițoiu Iordache – Buda, Popescu Petrică – Buda, Mihăiescu Scarlat – Buda,
Mihăiescu Nicolae – Buda, Guzu Constantin – Buda, Cristoiu Andrei, Iancu Victor – Buzău,
Gheorghe Constantin – Buzău, Lupu Dorina – Buzău, Rotaru Gheorghe – Boldu, Purnovel
Dumitru – Boldu, Lucuță Costel – Boldu. Și în județul Buzău nu puteau lipsi fostele IAS-uri, cu
mii de acționari, făcuți acționari fără voia lor.
SC Romagribus Buzău SA SC Tomavit Buzău SA
SC Rovinsah Săbăteni SA SC Versem Buzău SA
SC Avicola Buzău SA SC Suinprod Verguleasa SA
SC Sol Sere Buzău SA SC Suinprod Buzău SA
SC Legum Prod Buzău SA
Vor apărea în paginile următoare sutele de Societăți Comerciale Agricole SA în care aveau majoritar
terenurile agricole acționarii și locatorii – pentru care voiam noi – cei de la Căteasca Argeș să-i
organizăm juridic la nivel național. Vă dați seama că din capul locului aveam să ne luptăm cu cei
mai feroce comuniști din agricultura României. Suntem convinși că nu am fi avut nicio șansă pentru
că aici era impus deja de comuniști Sindicatul Agrostar. Zecile de mii de salariați ai acestor
Societăți Agricole plăteau cotizații lunare din salarile lor acestui Sindicat comunist, care lupta și
154
luptă și azi, pentru menținerea structurilor comuniste în agricultura României. De aceea țăranii și
poprietarii români, care sunt în număr foarte mare, ar trebui să înțeleagă ca ei să devină rapid
proprietarii terenurilor agricole ale României, ei să organizeze pentru ei, fermele optime capitaliste,
ei să devină fermierii adevărați, conduși de ei în acest Sindicat al lor și să nu mai plătească cotizații
comuniștilor, pentru că le-au plătit tot felul de dări inumane 50 de ani. Ajunge!
Scriitori reprezentativi din județul Buzău
155
Filiala Județeană PROPACT Caraș Severin
Filiala Județeană PROPACT Caraș
Severin s-a înființat în data de 5
octombrie 1993 în strada Libertății, nr 2,
Reșița. La adunare a participat
profesorul Dan Drăghici, președintele
PROPACT. În luna august 1993 se
constituite Comitetul de Organizare a
filialelor locale și a Conferinței Județene
PROPACT Caraș Severin. Comitetul de
Organizare avea următoarea
componență: doctor veterinar Tătucu David, Luminosu Solomon, Neda Dumitru, Gherga
Petru – deținut politic, închis cu Corneliu Coposu și Ion Diaconescu, Crișan Gheorghe,
Nicorescu Ioan, Franț Nicolae, Cireșan Iosif, Ciuvică Nicolae. Conferința Județeană PROPACT
Caraș Severin din 5 octombrie 1993 s-a ținut în prezența a 275 de membri din filialele locale
constituite, în prezența profesorului Dan Drăghici. La Conferința Județeană au fost aleși prin vot
secret: președinte doctor veterinar Tătucu David – Caransebeș, Dimcea Nicolae – primar din
comuna Zorleanțu Mare, Iana Pavel din Oravița, Apetrei Ion din Bocșa – vicepreședinți,
Crișan Gheorghe – secretar general, Ștefănescu Mariana – secretar general adjunct, iar Liuba
Dimitrie sat Maidan, Ghergha Petru din Rusca Teregova, Nicorescu Ion din Jăgujeni, Iurca
Pavel – Târnova, Simu Simion – Reșița, Bădescu Nicolae – Luncavița, Balmeș Stoia Ion –
membri. În județul Caraș Severin se constituiseră filiale PROPACT în: Caransebeș – 131
membri, Reșița – 272 membri, Rusca Teregova – 65 membri, în Teregova – 32 membri, în
156
Dr. vet. Tătucu David
Caransebeș, președintele
fondator al filialei
județene PROPACT
Caraș Severin
Buchin 29 membri, în Căvăran – 26 membri, în Turnu Ruieni – 32 membri, în Zlagna – 48
membri, în Barlova – 27 membri, în Zăgujeni – 38 membri, în Prisaca – 18 membri, în
Bersasca – 31 membri – președinte Lupu Vasile, în Oravița – 138 membri, dintre care
nominalizăm pe: Colicuie Adrian, Bergeanu Iancu, Fara Sitoiu, Bogdan Ion, Nica Mariana,
Lincar Crăciun, Geam Ghiza Sorin, Lincar Ana, filiala Brădișoru – 87 membri condusă de
Miclea Pavel președinte, Lungu Ion – vicepreședinte, Cipu Păun – secretar, iar Turcu
Gheorghe, Neamțu Nicolae, Drăghicescu Remus, Ioșa Avram, Drăghicescu Pavel, Velea Eugen
– membri, filiala Rachitova – președinte
Episcopia ortodoxă a Episcopia ortodoxă a PS Nicodim, episcopul Casă veche din
Caransebeșului.Sărbăto- Caransebeșului Severinului Caraș Severin
rirea a 150 de ani de la
înființare
Casă de lut din Caraș Dansuri populare din județul Caraș Severin Port popular din
Severin Caraș Severin
Port popular din Niculina Stoican Constantin Enceanu
Caraș Severin cântăreață de muzică cântăreț de muzică
populară din Caraș Severin populară oltenească
fiica altei mari cântărețe de
muzică populară
Blaj Adam, filiala Broșteni președinte Bura Ioan, vicepreședinte Enașcu Ion; filiala Mercina –
49 membri –președinte Geamănu Iosif, vicepreședinte Lință Ion, secretar Kocsis Teodor, Botis
Vasile, Crai Mia, Crai Maria, Spain Maria, Baica Florica – membri; filiala Varadia – 37
membri – președinte Bobet Ion; filiala Ramna – președinte Șest Achim; filiala Moceriș,
președinte Epure Nistor; filiala Iablamia președinte Bejan Ion, filiala Băile Herculane –
157
președinte Bogătan Valeriu, filiala Vrani – președinte Eremia Davini, filiala Giurgiova –
președinte Tătaru Gheorghe; filiala Făratic – președinte Daian Ioan; filiala Ilia, președinte
Fora Silviu.
În județul Caraș Severin, ca și în județul Mehedinți – avem foarte mulți deportați, așa cum a
fost, președintele filialei PROPACT Băile Herculane. Aici domnul Pârvulescu Petru din
Caransebeș – membru al comisiei locale de fond funciar în perioada 1992 – 1994 a semnalat la
Conferința Județeană PROPACT foarte multe abuzuri săvârșite, nu numai la Caransebeș, ci și în tot
județul, dânsul fiind silvicultor; am constatat atunci că știa foarte multe lucruri și stia tot ce se
întâmplase cu pădurile în acest județ. Materialul prezentat de domnul Pârvulescu Petru a fost
prezentat și în Congresul Național din 1994, unde Filiala Județeană PROPACT Caraș Severin a
venit doar cu 15 delegați. În această filială nu au fost mai mult de 1500 de membri cu adeziuni, au
fost însă foarte mulți simpatizanți. La Caransebeș, PROPACT a avut o bună colaborare cu primarul
Mura. Aici profesorul Dan Drăghici a venit cu o mare companie italiană ,,STC”, care dorea să
cumpere combinatul de prelucrare a laptelui. Tot aici au fost mai multe întâlniri cu comunitățile de
averi grănicerești, simpozioane, vizând pădurile. Și din Caraș Severin au plecat tineri în Germania,
Elveția și Franța, trimiși de PROPACT. În 2003, domnul doctor Tătucu David a trimis ștampila
filialei județene PROPACT Caraș Severin, depunându-și demisia, din cauza vârstei și a sănătății. Și
în județul Caraș Severin au fost vechile IAS-uri:
SC Avicola Bocșa SA SC Suinprod Berzovia SA
SC Sodecom Bocșa SA SC Agricola Măureni SA
SC Agroproduct Caraș SA SC Agrograd Grădinari SA
SC Agrober Berzovia SA SC Agrocer Răcăsdia SA
Băile Herculane Hotelul Carol I din Băile Herculane
Familie de deportați în Bărăgan - 1951
158
Imagini din localitățile județului Ialomița, unde au fost deportați și
omorâți mii de țărani, cei mai mulți din județul Timiș, Caraș Severin
și Mehedinți
Lagărul morții de la Periprava, unde au Ion Ficior, comandantul criminal de la
fost închiși și au pierit omorâți de comuniști mii Periprava care are pe conștiință moartea
de țărani din județele Caraș Severin, Mehedinți, a sute de țărani
Timiș și din alte județe ale țării.
Scriitori reprezentativi din județul Caraș Severin
159
Și din acest județ ne-au sosit scrisori interesante de la Bona Maria, comuna Slatina Timic, de la
Lupulescu Vasile din Berzasca, de la Zaharia Constantin din Oravița, de la Pârvulescu Petru
din Caransebeș, de la Eremia Dorin din Vrani, de la Epure Nistor din Moceriș, de la Jude
Ionel din Bocșa, de la Smeu Petra din Bozovici, de la Ioșa Avram din Brădișoru de jos, de la
Drăghicescu Remus din Brădișoru de Jos, de la Neamțu Nicolae, Turcu Gheorghe, Cipu Păun,
Lungu Ion, Miclea Pavel – toți din Brădișoru de Jos; de la Bura Ioan din Broșteni de la Blaj
Adam din satul Răchitoasa, și am putea continua cu alte 30 de nume, care-și exprimau
dejnădejdea că nu-și vor mai primi proprietățile înapoi.
Filiala Județeană PROPACT Călărași
S-a constituit în data de 4 octombrie
1993, în prezența profesorului Dan
Drăghici, după ce în luna august se
crease Comitetul de Organizare a
filialelor locale și a Conferinței Județene
PROPACT Călărași. La Conferința
Județeană au fost prezenți circa 187 de
delegați, care au ales prin vot secret pe:
Buruiană Cornel – președinte,
Popescu Vladimir, Florea Ionel,
Cruțescu Gabriel – vicepreședinți, Munteanu Gioni – secretar general, Dameș Carmen –
secretar general adjunct, iar Lazăr Gheorghe, Alecu Aurelian Paul – deputat de Călărași,
Tăncisescu Gheorghe, Petrea Florin, Deacu Axinte – membri. Se constituiseră deja filialele
locale PROPACT la: Călărași – 132 membri, Fundulea – 42 membri, Cicănești – 27 membri,
Grădiștea – 32 membri, Cuneșt – 33 membri, Perișoru – 32 membri, președinte Badea
Gheorghe,vicepreședinte Ilie Gheorghe, și Zavera Victor secretar; filiala Soldanu – președinte
Marinciu Marinciu, filiala Vlad Țepeș – președinte Cojocaru Ion, filiala Dragalina –
președinte Zamfirescu Constantin, vicepreședinte Lache Ștefan; filiala Dorobanțu –
președinte Paraschiv Gheorghe; filiala Ciocănești – președinte Lazăr Gheorghe, filiala
Chiselet – președinte Doina Vlad; Filiala județului Călărași s-a prezentat la Congresul
Național din 1994 cu 38 de delegați. Merită să amintim activitatea profesorului Vasilescu Ion,
reprezentantul acționarilor de la Societatea Comercială Sărulești.
Biserica Sf. Treime din Călărași Mănăstirea Plătărești din Preasfințitul Vincentiu
Călărași
160
Ec. Buruiană Cornel
Călărași, președintele
filialei județene
PROPACT Călărași
Ansamblul de dans popular Copiii interpretând Dans popular din Nelu Bălășoiu
din Călărași dansuri populare tradi- Călărași cântăreț de muzică populară
ționale din Călărași
Acest om a venit și la Congres și a ridicat probleme foarte serioase referitoare la: neplata pentru
600kg grâu/ha în anul 1994 – plătindu-se doar 300kg grâu/ha. De ce ? De ce nu s-au dat dividendele
pe 1994 ? De ce în adunările generale ale Societăților Comerciale lipsesc permanent directorii,
trimițând numai contabili ? De ce nu se respectă contractele semnate în 1994, conform Legii
Arendei ? Aceleași probleme sunt și la SC Fundeni, Frunzărești, Frumușica.
Prea multe acțiuni nu s-au întâmplat la Călărași. Numai deplasările profesorului Dan Drăghici și
conferințele de presă organizate aici, precum și aparițiile la TV locale, împreună cu domnul
Buruiană Cornel – au făcut să mai determine pe unii locuitori ai satelor județului Călărași să
creeze filiale locale. După ce s-a îmbolnăvit domnul Buruiană, activitatea PROPACT în județul
Călărași a fost foarte slabă. Nu-i putem totuși uita pe: Badea Dumitru din Perișoru, Pamfil Olga
Silvia din Dragoș Vodă, Palahniuc Florița din Dâlga, inginerul Mihai Radovici SC Agricom
Borcea, Ilie Gheorghe – Perișoru, Aurelian Paul Alecu – deputat de Călărași – membru
PROPACT cu adeziune din 4/05/1993, Zavera Victor din Curcani, Marinciu Marinciu din
Șoldanu, Cojocaru Ion din Vlad Țepeș, Jora Nicolae din Fundulea.
În județul Călărași au fost multe foste IAS-uri:
SC Agroholding Călărași SA SC Agromixt Buciumeni SA
SC Agro Chirnogi SA SC Agricom Borcea SA
SC Agricola Ciulnița SA SC Agroind Călărași SA
SC Agroind Ivănești SA SC Prodasem Jegălia SA
SC Obriz Oltenița SA SC Legumicola Oltenița SA
SC Agrozootehnica Pietroiu SA SC Legomsem Mănăstirea SA
SC Agromixt Rosetti SA SC Legurom Jegălia SA
SC Agroindustrială Sărulești SA SC Agroservicom Călărași SA
SC Agroind Turistică Dragalina SA SC Calane Călărași SA
SC Agrozootehnica Drum Subțire SA SC Comsuin Ulmeni SA
SC Agroind Fundeni SA SC Comsuin Călărași SA
SC Agrozootehnica Grădiștea SA SC Avicola Călărași SA
SC Agroind Lehliu SA SC-SDE Belciugatele SA
SC Agrozootehnica Mircea Vodă SA SC Agroind Horticolă Lehliu Gară SA
SC Agromixt Călărași SA SC Horticolă Cuza Vodă SA
SC Ceres Ciocănești SA SC Agroind Unirea Mănăstirea SA
Monumentul eroilor Stefania Rareș, o Chilii (ruine)
mare cântăreața de
muzică populară
161
Șezătoare țărănească în județul Călărași
Scriitori și oameni de cultură reprezentativi din
județul Călărași
125
162
În județul Călărași, în comuna Chiselet, profesorul Dan Drăghici a fost de mai multe ori; aici
locuiau părinții unui om de excepție – Lichiardopol Mircea, cel care fusese director general la
Combinatul din Oltenița și apoi director general la Semănătoarea București. Profesorul Drăghici și
Lichiardopol Mircea s-au luptat trei ani de zile să salveze uzina Semănătoarea din București, dar în
zadar...
Filiala Județeană PROPACT Cluj Napoca
Inginer silvic Mircea Oanță, președintele filialei
județene PROPACT Cluj, fondatorul Asociației
Naționale a Proprietarilor de Păduri din România,
Asociație distrusă în 2005 – 2006 de Gheorghe
Flutur, Adrian Iurașcu și un individ din Voineasa,
Vâlcea
163
164
Pe data de 8 august 1993, în prezența profesorului Dan Drăghici, s-a constituit Comitetul de
Organizare a filialelor locale PROPACT și a Conferinței Județene PROPACT Cluj Napoca, care va
avea loc pe 4 ianuarie 1994. Din Comitetul de Organizare făceau parte: inginer silvic Mircea
Oanță, Dunăreanu Petre, Sorin Grecu, Ferencz Antal – Apahida, Unteanu Nicolae – Florești,
Florentin Vasile – Chinteni, Vălăsutean Petru – Chinteni, Codre Moise – Turda, Papuc Teodor
– Popești, inginer Pojar Iacob – Cluj, Bojan Ioan – Feleac, Cădariu Mircea, Gocan Vasile –
Berind, Racolta Nicolae – Cubleșul Someșan, Budișan Cornel – Băbuți, Bicăzan Ioan –
Apahida, Badea Ioan – Mihăiești, Doctor Cherchizan Ioan – Cluj, Inginer Gaicu Nicolae, Pop
Gheorghe, Virgil Lazăr – corespondentul ziarului ,,România Liberă” la Cluj, profesor Victor
Marian, doctor Bâlea Ioan, profesor Crețu Radu, Moreanu Rodica, avocat Olteanu Aurel,
Sighiorteu Veniamin – Dej, doctor Braham Tiberiu – Gherla. Toți cei nominalizați mai sus au
constituit filiale locale la Cluj, Dej, Apahida, Văbuți, Mihăiești, Gherla, Cubleșu Someșan, Feleac,
Popești, Florești, Chiuteni. Până la Conferința Județeană PROPACT Cluj Napoca din 4 ianuarie
1994 erau constituite 22 filiale, cu peste 1608 membri. În data de 4 ianuarie 1994, în prezența
profesorului Dan Drăghici s-a desfășurat Conferința Județeană PROPACT Cluj Napoca, care a
început prin intonarea Imnului de Stat al României și un Tedeum, oficiat de preotul Brânzași Liviu.
La Conferința Județeană au luat cuvântul (acesta fiind un eveniment excepțional), frații Boilă –
nepoții lui Corneliu Coposu – amândoi foști deținuți politici. A mai luat cuvântul profesorul
universitar Monica Onogescu, Farcaș Zoltan – președintele Asociației Agricultorilor Maghiari din
România, și Virgil Lazăr al doilea mare om de presă din Cluj. Conferința a ales prin vot secret:
președinte Mircea Oanță, Ungureanu Vasile – Apahida, Mureșan Feliciu, Balc Ioan –
vicepreședinți, Cădariu Mircea – secretar general, Ana Covaci – secretar general adjunct, iar
Papuc Petru, Papuc Teodor, Rad Dumitru, Tisa Eugen, Someșan Nicolae – membri. Conferința
Județeană a desemnat 23 de delegați, care să participe la Congresul Național din 23 – 24 ianuarie
1994, de la București.
165
Frații Boilă de la Cluj, nepoții lui Corneliu Coposu Biserica romano-catolică Sfânta
Treime din Cluj Napoca
Catedrala greco-catolică. Eparhia Mitropolia Clujului Florentin Crihălmeanu, episcodin
Cluj Napoca pul greco-catolic din Cluj
PS Părinte, Vasile Someșanul, ÎPS Părinte Andrei, arhiepiscop Episcopi catolici din România,
episcop-vicar în vizită la Cotroceni
166
Ansamblu de dansuri populare Casa de cultură a studențiilor
din Cluj din Cluj
Ioan Bocșa Monumentul Lupa Portul popular din județul Cluj Napoca
Capitolina
Domnul inginer Mircea Oanță este printre puținii președinți aleși în anul 1993, care a rezistat de
atunci până astăzi, când împlinește peste 90 de ani. Domnul Oanță Mircea a transformat Comisia
Națională pentru silvicultură a PROPACTULUI, al cărei președinte era, în Asociația Națională a
proprietarilor de păduri, care avea să aibă mari probleme, cum a avut și PROPACTUL. Împreună cu
mine și cu distinsa doamnă Dimitriu Vilegas, președinta Comisiei Naționale a PROPACTULUI
pentru probleme economice și probleme externe, fostă salariată a ONU, am participat la Congresul
Confederației Europene a Agricultorilor (CEA), de la Budapesta în 1994. Aici PROPACTUL a
devenit membru plin al CEA, după ce în 1993, la Mastrich – Olanda, doamna Dimitriu Vilegas
înscrisese PROPACTUL , în sensul că făcuse cunoscută apariția pentru prima dată în istoria
României a acestui Sindicat Național al Țăranilor. Domnul Mircea Oanță și doamna Dimitriu
Vilegas au fost aleși la Budapesta în Comisiile pentru politici externe, respectiv pentru silvicultură
ale CEA. Domnul Mircea Oanță avea să devină în 1996 – 1997 consilierul domnului Vasile Lupu
– vicepreședintele Camerei Deputaților din Parlamentul României. A creat legături serioase cu firme
din Germania, de unde a adus numeroase ajutoare pentru membri PROPACT din Ardeal. A donat un
camion auto unui cămin de bătrâni din Cluj. A adus mai multe utilaje agricole second-hand pentru
membri PROPACT din județul Cluj Napoca. A trimis tineri fermieri în Germania, l-a determinat pe
doctorul Ionescu Viorel din Germania, să vină cu medicamente, cu aparatură medicală pentru
PROPACT. Nu-l putem uita pe doctorul Ionescu Viorel, un român patriot, care a venit cu minitiruri
pline cu medicamente și aparatură medicală, pe care PROPACT le-a distribuit dispensarelor din
Argeș, Cluj, Vâlcea, Timiș.
167
Închisoarea de la Gherla
După cum am spus, domnul Oanță Mircea, împreună cu mai mulți silvicultori, au creat la Brașov
Asociația Proprietarilor de Păduri, care a fost distrusă juridic de securiștii acoperiți Iurașcu Adrian
Ștefan și Gheorghe Flutur. Tot domnul Oanță Mircea a reușit cu o companie nemțească să aducă,
prin donații, peste 20 000 de șosete, de diferite mărimi, care au fost distribuite tuturor filialelor
județene PROPACT. Săptămânal domnul Mircea Oanță ținea Conferințe de presă – fiind sprijinit
de domnul Virgil Lazăr, care rămâne un mare erou al țăranilor și al tuturor categoriilor de
proprietari din Cluj Napoca și din toată România. Din acest județ nu-i putem uita pe: Cimpoiescu
Doina – Cluj, Chira Viorel – Să-călaia, Niculaș Augustin – Cluj, Chișu Alexandru –
Bercheschu comuna Traia, Cărean Victor – Cluj, Chiș Zoe – Cluj, Ungur Teodor – Gherla,
Suciu Eugeniu – Cluj, Chișu Alexandru – Frata, sat Berchesu, Berinde Florica – Cluj.
Nici din județul Cluj Napoca nu puteau lipsi fostele IAS-uri:
SC Zoofruct Baciu SA SC Avicola Someșeni SA
SC Agroind Cluj Napoca SA SC Avicola Tanți SA
SC Agricola Gherla SA SC Suinprod Bonțida SA
SC Agroind Poiana Turda SA SC Pomicola Căreiu SA
SC Agrocom Cluj SA SC Pomicola Dej SA
SC Avicola Cluj SA SC Pomicolă Mică Dej SA
SC Aviola Gilău SA SC Câmpia Șeu SA
SC Avicola Florești SA SC – SDE Cluj SA
Scriitori reprezentativi din județul Cluj, care se trag din
familii țărănești ca toți scriitorii nominalizați până acum și
care vor fi nominalizați în fiecare județ
168
169
Filiala Județeană PROPACT Covasna
Pe data de 3 septembrie 1993 se constituie Comitetul de Organizare
a filialelor locale precum și a Conferinței Județene PROPACT
Covasna. Comitetul îi cuprinde pe: regizor Comănici Sebastian –
Sfântu Gheorghe, Matei Liviu – inginer geolog, Sfântu
Gheorghe, Aitean Iosif – agricultor din satul Iarăș, comuna
Hăghig, inginer Pop Mircea – Sfântu Gheorghe, Medic Clinciu
Eugen – Sfântu Gheorghe, care avea să devină omul numărul
unu al Ministrului Agriculturii, Ioan Mureșan, agricultor Iuga
Constantin din Băcel, comuna Chichiș, Taraș Ion din Băcel –
Chichiș, Florea Maria din Băcel, Agricultor Nagy Tamaș –
Sfântu Gheorghe, Roman Nicolae – Sfântu Gheorghe, agricultor Naghi Simion din comuna
170
Dalnic, agricultor Szabo Zoltan din Ozun, agricultor Ticușan Ioan din Haghig, agricultor
Mocaș Florin din Valea Mare, comuna Barcani, Caragea Maria Liliana – Sfântu Gheorghe.
Toți acești oameni adevărați au creat filiale locale în județul Covasna până la Conferința Județeană
PROPACT Covasna din 28 decembrie 1993, la care a participat profesorul Dan Drăghici. Erau
constituite 18 filiale locale cu 625 de membri. Conferința a cuprins foarte mulți unguri, alături de
români, care luptau deschis pentru drepturile lor sacre de proprietate. Pentru prima dată, când s-a
intonat Imnul de Stat toți cei 235 delegați s-au ridicat în picioare și au pus mâna la inimă. M-a
umplut de respect acest gest colectiv spontan.
Teatrul Andrei Mureșanu din Sf. Gheorghe unde a avut regizorul, Sebastian Comănici,
loc Conferința Județeană PROPACT Covasna președintele PROPACT Covasna
Catedrala ortodoxă Sf. Gheorghe Catedrala romano-catolică Cetatea Sf. Gheorghe
A fost un mare prieten al
PROPACT, organizând împreună
cu Romsilva un simpozion
la Miercurea Ciuc în care
au fost prezentate abuzurile
grave privind defrișarea pădurilor
în Covasna și Harghita.
PS Andrei, episcop al Covasnei ÎPS Ioan Selejan, episcopul
Covasnei și Harghitei, acum
episcop al Timișului
171
Casă veche din Covasna Portul popular din județul Covasna
M-a cutremurat acest gest. Tedeumul a fost oficiat de un preot ortodox. Conferința Județeană a ales
prin vot secret: președinte Comănici Sebastian, Iuga Nicolae, Aitean Iosif și Naghi Simion –
vicepreședinți, Posea George din Covasna secretar general, Pathleghi Ildico – secretar general
adjunct, iar Taraș Ioan, Szabo Zoltan – membri. Conferința Județeană a delegat 15 membri,
care vor participa la Congresul Național de la București din 23 – 24 ianuarie 1994. Până să se
îmbolnăvească domnul Comănici Sebastian, un mare regizor – s-a implicat în timpul liber,
obținând personalitate juridică pentru filiala județeană PROPACT Covasna. Aici au fost și sunt mari
probleme cu pădurile. Composesoratul Doboli s-a judecat cu Romsilva Sfântu Gheorghe. Și la Sita
Buzăului au fost probleme serioase. Aici a încercat să se implice în PROPACT domnul Giuglea
Dorin, numai că a rămas doar cu intenția. Nu putem uita sala Studio a Teatrului Dramatic din
Sfântu Gheorghe, unde a fost găzduită Conferința Județeană PROPACT Covasna, la care a
participat și domnul doctor Ovidiu Șerban – București. PROPACTUL a acordat o mare atenție
românilor de etnie maghiară. În conferință s-a dat citire unei încheieri de legalizare făcută de
notarul Grămadă Gheorghe. Cei 68 de proprietari – toți de etnie maghiară – au întabulat în
cartea funciară proprietățile ce li se cuveneau. Îi amintim aici pe: Bularka Miklosne, Bularka
Elek, Bularka Gyorgy, Tikus Flora, Ruszuly Gyorgy, Bancsuly Janoș Gyorgye, Bancsuly
Deneș, Burlak Sztanne, Babeș Demeterne, Tohonean Gyorgy etc.
Deși mai puține nu puteau lipsi din Covasna fostele IAS-uri:
SC Zoocomp Sfântu Gheorghe SA SC Avicola Covasna SA
SC Sol Lact Ozun SA SC Grădinaru Târgu Săcuiesc SA
SC Agromixt Cătălina SA SC Agrocomplex Angheluș SA
SC Horticom Sfântu Gheorghe SA
172
Filiala Județeană PROPACT Constanța
În ziua de 27/08/1993 în prezența profesorului Dan Drăghici se constituie Consiliul de Organizare a
filialelor locale și a Conferinței Județene PROPACT Constanța, care va avea loc pe 26/09/1993. Și
această Conferință s-a desfășurat, așa cum s-au desfășurat toate celelalte Conferințe Județene. Au
fost aleși Andronic Virgil – președinte, Sava Nicolae, Bălăceanu Constantin și Vlad Gheorghe
– vicepreședinți, Dogaru Gheorghe – secretar general, Gavrilescu Sespina – secretar general
adjunct, iar Roșca Oprea, Gancea Atanasie, Vizan Tovi, Loghin Ortansa, Ostache Nicolae –
membri. Nici nu au trecut două luni și conducerea națională PROPACT a fost obligată să-l schimbe
pe domnul Andronic Virgil împreună cu echipa sa, care veniseră cu alte interese politice. De aceea
s-a convocat imediat o nouă Conferință extraordinară PROPACT, ocazie cu care au fost aleși alți
conducători ai filialei Județene: economistul Iordăchescu Ion – președinte, profesorul Frecea
Nicolae, Roșculeț Gheorghe, Roșca Oprea, Loghin Ortansa, Datcu Gheorghe, Dogaru
Gheorghe, David Ileana, Vâlcu Ion. A trebuit să organizăm o a treia Conferință Județeană
extraordinară, pentru că nici a doua echipă nu a început să lucreze. La a treia Conferință Județeană
au fost aleși: președinte – Smarandache Viorel, care împreună cu echipa sa a depășit 15 000 de
membri în județul Constanța. Din echipa domnului Smarandache făceau parte: Vlad Gabriela,
Mișa Mihai din Cogealac, Bulgaru Petre, Bălăceanu Constantin, Roșca Oprea, Vâla Ion,
Ninulescu Ion, Buga Ion Ștefan. Această Conferință s-a desfășurat pe 20 ianuarie 1994 când au
fost delegați 35 de membri ca să participe la Congresul Național din 23-24 ianuarie 1994.
173
Ofițer în rezervă
Smarandache
Viorel, președinte
al filialei județene
PROPACT Constanța
Andronic Virgil,
președinte interimar
pentru scurt timp
al filialei județene
PROPACT Constanța
Prof. Frecea Nicolae
Constanța, președinte
interimar
filiala județeană
PROPACT Constanța
port popular din județul Constanța Aneta Stan și Elena Roizen, două cântărețe
reprezentative pentru Dobrogea
Dansuri populare din Dobrogea
Prin Sentința Civilă 46 din 23 iunie 1994, Dosar Civil 36/7/1994 Filiala Județeană PROPACT
Constanță primește personalitate juridică. Până la Congres se constituiseră 31 de filiale cu peste
3471 membri. Filiala PROPACT Constanța 473 membri, filiala PROPACT Mangalia – 125
membri, filiala PROPACT Megidia 97 membri, filiala PROPACT Cogealac – 119 membri,
filiala PROPACT Cobadin – 275 membri, filiala PROPACT Cerlin – 114 membri, filiala
PROPACT Pantelimon – 72 membri, filiala PROPACT Amzacea – 194 membri, filiala
PROPACT Mihail Kogălniceanu – 213 membri, filiala PROPACT Tropaisar – 38 membri,
filiala PROPACT Lumina – 336 membri, președinte Moise Mihai, vicepreședinte Ilie Bucur și
secretar Micu Aurel; filiala PROPACT Ciocârlia de Jos, filiala PROPACT Dumbrăveni –
președinte Ivan Anghelina, vicepreședinte, Jojan Vasile, secretar Tomislan Gabriela. Filiala
Județeană PROPACT Constanța a avut cea mai serioasă activitate, cu sediul propriu, cu
program zilnic. Au fost două casiere: Olteanu Elena până la data de 24 septembrie 1993 și
apoi doamna Gheorghiță Doina. Săptămânal se țineau ședințe ale Biroului Județean de
Conducere. Exista un Registru cu procese verbale ale acestor ședințe. Aici s-a ținut o corectă
contabilitate, încasându-se sume de bani, consemnate în documente contabile ținute la zi. Activitate
filialei județene a fost tot timpul alertă, dovadă fiind Procesele-Verbale ale acțiunilor numeroase în
perioada 1993 – 2001. Domnul Smarandache Viorel se îmbolnăvește din nefericire și în 2006-
2007 a trimis toate documentele filialei, ștampila la sediul central din Pitești. Nici o filială județeană
din țară nu se poate lăuda cu o activitate similară celei de la Constanța. De aici au plecat mai mulți
tineri în Elveția, Germania pentru o practică agricolă de un an, plătiți foarte bine în anii 1995 –
1996. Îi nominalizăm pe acești tineri: Bălăceanu Dorian – Constanța, Găitan Paul – Constanța,
Luchian Cristinel – Constanța, Chiriac Marcel – Mihai Kogâlniceanu, Ifrim Leonid – sat
Coșlugia comuna Limnița, Cercel Gelu – Coșlugia – Limnița, Duță Gheorghe – Cobadin,
Munteanu Marian – Vulturi, Petre Gabriel Gori – Medgidia, Șerpe Din Silviu – Cotu Văii,
comuna Albești, Pariza Alexe – Mhai Cogălniceanu, Bălan George – Medgidia, Bocărnea
174
Cătălin – Medgidia, Diaconu Ionel – Constanța, Iliescu Eugen – Băneasa, Șteflea Bogdan
Daniel – Băneasa, Antemir Adrian – Basarabi, Vizan Liviu – Cobadin, Badea Cornel comună
Dăieni județul Tulcea.
În județul Constanța s-au produs multe revolte locale la Cobadin, la Cogealac, la care au participat
sute de membri PROPACT. Domnul Smarandache Viorel este foarte cunoscut și foarte respectat în
județ, el făcând parte din comisia județeană de fond funciar, nominalizat de PROPACT. În județul
Constanța sunt cele mai multe Societăți Comerciale Agricole SA. La toate adunările generale ale
acestora a participat și domnul Smarandache Viorel. Normal era ca în toată țara președinții
filialelor județene PROPACT să participe la toate adunările generale ale Societăților Comerciale
Agricole SA, până la desființarea acestora. Ori pentru asta președinții noștri trebuiau să fie salariați,
sau să fie pensionari și să aibă timpul necesar pentru a participa la aceste adunări. La PROPACT
nimeni nu a fost plătit vreodată.
Mamaia Techirghiol Eforie Nord Eforie Sud
Personalități dobrogene și naționale, care au făcut și fac cinste
României, trăgându-și originea din familiile țărănești
dobrogene.
175
176
Domnul Viorel Smarandache – pensionar – ofițer în marină a cutreierat tot județul și a luat o
atitudine profesionistă juridic în toate primăriile – privitor la restituirea proprietăților.
Menționăm Societățile Comerciale SA din Constanța:
SC Vegas Constanța SA SC Nazarcea Ovidiu SA SC Ceres Kogălniceanu SA
SC Agilog Agigea SA SC Nevăceca Negru Vodă SA SC Fruvileg Mangalia SA
SC Cellam Amzacea SA SC Ostrovit Ostrov SA SC-SCVV Basarabi SA
SC Ceres Hârșiova SA SC Pesca Peștera SA SC Soliana Independența SA
SC Fruvimed Megidia SA SC Agrias Castelu SA SC-SCPP Constanța SA
SC Vie și Vin Murtfatlar SA SC Colina Saraiu SA SC Cilacer Ciorcârlia SA
SC Bălcam Nicolae Bălcescu SA SC Semlac Săcele SA SC Agronicert Târgușor SA
SC Agropit Pietreni SA SC Stupina SA SC Dacefram Dorobanțu SA
SC Toplacu Topraisar SA SC Cezator Tortomanu SA SC Suinprod Poarta Albă SA
SC Adservil Adamclisi SA SC Vâltagra Vulturu SA SC Cruciolova Crucea SA
SC Ceres Mangalia SA SC Agrostar Constanța SA SC Avicola Constanța SA
SC Baricot Băneasa SA SC Horticola Poiana Ovidiu SA SC Cerlim Cogealac SA
SC Vifrucer Cernavodă SA SC Fruvisat Satu Nou SA SC Prosper Constanța SA
SC Stelacer Stejaru SA SC Horticola Kogălniceanu SA SC Celacob Cobadin SA
În județul Constanța, PROPACT avea peste 15 000 de membri cu adeziuni scrise. Le vom acorda
cel mai mare spațiu în carte și ne cerem scuze față de cei care nu-și vor regăsi numele aici. Ne-ar fi
luat peste 100 de pagini ca să-i nominalizăm, dar pentru noi toți acești oameni sunt cei mai puternici
români, cei mai devotați români pentru proprietățile lor, pentru glia lor străbună. Aici au fost mulți
177
români și sunt și astăzi, de etnie turcă, tătară, care luptă și ei alături de frații lor români: Sava Petre
– Mangalia, Popovici Ioan – Mangalia, Țițeru Gheorghe – Tusla, Burtea Florea – Tuzla, Luțu
Marin – Dărăbani, Stoica Ion – Mangalia, Târșoagă Valerian – Nicolae Bălcescu, Timofte
Dumitru – Nicolae Bălescu, Beșli Gheorghe – Medgidia, Untaru Constanin – Năvodari,
Broască Iuliana – Eforie Nord, Ispas Mihai – Mangalia, Gianacai Faic – Ovidiu, Ion (Tițoiu)
Lucica – Mihai Cogălniceanu, Anca Dorina – Năvodari, Brătucu Gheorghe – Constanța,
comuna Independența, Muscă Ivan – Chirnogeni, Marin Gheorghe – Chirnogeni, Dobroiu
Gheorghe – Mihail Cogălniceanu, Vișan Ilie – Tusla, Pătrășcuță Nicolae – Tusla, Popa
Gheorghe – Tusla, Brătucu Gheorghe – Independența, Pătrășcuță Florea – Tusla, Caragea
Pamfil – Tusla, Colibășeanu Nicolae – Techirghol, Băjenaru Gheorghe – Techirghol, Nistor
Alexandru – Dumbrăveni, Maican Costel – Dumbrăveni, Simion Nicolae – Dumbrăveni,
Blaghi Nicolae – Dumbrăveni, Andrei Ilie – Dumbrăveni, Simion Aurel – Dumbrăveni,
Poșircă Marin – Dumbrăveni, Vechiu Gheorghe – Mircea Vodă, Toabă Stan – Mircea Vodă,
Munteanu Constanin – Mircea Vodă, Panțuru Alexandru, Dedu Dumitru, Tufă Dumitru, Ion
Nicolae – toți din Mircea Vodă, Ioniță Gheorghe, Daraș Vasile, Datcu Teodora, Puiu Ion,
Neagu Aurică, Bațog Constantin, Manea Ion, Lungu Gheorghe – toți din 23 August, Simion
Florea, Trandafir Gheorghe, Scheaua Ana, Radu Constantina, Ciucardel Rada, Mușat Sucuri,
Marcu Maria, Gatar Naim, Tănase Paul – toți din Valul lui Traian, Nenoiu Grigore din Valea
Dacilor, Musa Reup din Amzacea, Ștefan Constantin, Vasiliev Anton, Măciucă Lina, Tudose
Gheorghe, Guzu Mircea, Badea Ion – toți din Amzacea, Zeca Ion, Basturea Stoica, Popa
Constantin, Luță Ghiba, Luță Alexandrina, Bașturea Traian, Bașturea Vasile, Jojan Vasile,
Moraru Maria, Ștefan Gheorghe, Șerbu Victoria, Oaie Dumitru, Popa Gheorghe, Oaie
Sterian, Ștefan Ion, Ștefan Dumitru, Giurcă Gheorghe – toți din Ciorcârlia de Jos, Oprea
Nicolae, Delea Ion, Gorciu Gheorghe, Stoleacă Alexandru, Zepesi Dumitru, Florescu Ion,
Neagu Gheorghe, Buică Traian, Vizan Tovi, Gerea Marin – toți din Cobadin, Cocoș Grigore,
Trandafir Ștefan, Vulpe Nică, Bulgaru Petru, Niu Ion (Cumpăna), Dobre Mihai, Dori Mihai,
Pacea Constantin, Șapte Ion, Coscodar Florian, Dore Andrei, Dore Constantin, Dorea
Gheorghe, Dore Hristu, Roșu Constantin, Geogea Hristu, Tocica Nicolae, Zelca Mihăiță,
Stănică Ion, Pacea Hristu – toți din Cogealac, Păltănea Pompiliu, Agapie Ghiță, Ștefan Ion,
Firan Gheorghe, Dinu Ion, Moise Dumitru, Picui Constantin, Oprea Ilie, Crețu Constantin,
Varga Ana, Cacean Marcel, Sava Nicolae, Târcu Ștefan – toți din Basarabi, Muscă Ion, Muscă
Florea, Mocanu Enache, Paraipan Niță, Ober dinski Elena, Moț Niculae, Popa Elena, Preda
Savu, Posea Ion (comuna Peștera), Bratu Alexandru, Bratu Dumitru, Bratu Ion, Progan
Elena – toți din Medgidia, Popa Stana, Popa Vasile din Constanța, profesor Mincă Dumitru,
Baracu Nicolae, Hafuz Ridvan, Bechir Asim Givan, Suditu Smaranda – toți din Medgidia,
Radu Ion – Valea Dacilor, Gavrilă Maria – Valea Dacilor, Știrban Ion, Aron Gheorghe, Sali
Munip – toți din Valea Dacilor.
Cei peste 575 de membri din comuna Lumina, toți cu adeziuni scrise, reprezintă cea mai numeroasă
filială sătească din România. Să nu-i uităm pe nici unul, dar îi nominalizăm aici – absolut aleatoriu
– pe: Auraș Frusina, Andrei Riveica, Andrei Sandu, Alevizache Florica, Aelenei Gheorghița.
Agibai Gelal, Agibai Sadic, Ali Nafie, Anca Ioana, Anghel Mariana, Agiacai Sulnie,
Abduraman Cheuser, Arslan Menghiul, Bisag Ioana, Badanac Alexandru, Bogdan Maria,
Barbalău Alexandru, Bubac Vasile, Baboi Ecaterina, Bordeianu Gheorghe, Bobe Ioana, etc.
Dragi țărani români și proprietari români de pretutindeni, închipuiți-vă ce ar fi însemnat ca în
fiecare județ al României să fie înscriși peste 15 000 de țărani, de proprietari în PROPACT – așa
cum s-a întâmplat cu adevărat în județul Constanța ? De ce aici s-a putut ? De ce nu avem în fiecare
județ al țării câte un Smarandache Viorel ? Trebuie să știe toți țăranii, toți acționarii din agricultură
că în județul Constanța – datorită forței deosebite a PROPACT, multe probleme s-au rezolvat aici,
deși în acest județ erau cele mai complicate probleme. Luați aminte tinerii (copiii și nepoții), care
continuați (am zis bine continuați ?) lupta părinților voștri în PROPACT ! Fără PROPACT veți fi la
fel de săraci, la fel de batjocoriți, așa cum au fost batjocoriți de sute de ani moșii și strămoșii,
părinții noștri. Treziți-vă tineri! Treziți-vă copii!
178
Filiala Județeană PROPACT Dolj
Fota Alexandru, președintele filialei județene
PROPACT Dolj
În anul 1994 pe cont propriu am luat parte la aniversarea a unui an de la
înfiintarea Sindicatului PROPACT, care a avut loc în comuna Căteasca
Jud. Argeș. Aici am cunoscut personal pe domnul Profesor Dan Drăghici
initiatorul acestui sindicat, pe domnul Profesor Universitar Emil
Constantinescu, distinsa doamnă Doina Cornea Profesoară Universitară, Ana
Blandiana, Petre Mihai Băcanu, mai multi ziariști și mai multi oameni de
cultură. La acest eveniment am luat parte pe cheltuiala mea ducandu-ma cu trenul
pana la statia CFR Leordeni si de aici 8 km.
Înapoiat in comuna mea natala Tamna plin de elan si imbarbatare am
colaborat nespus de bine cu domnul Inginer Scaueru Presedinte al
PROPACT Mehedinti. Dar o boala grea venita din senin au facut
ca zilele domnului Scaueru sa se sfarseasca. Ramas singur pe judet am coptat
in rindurile PROPACT pe domnul Mares Dumitru din Tr. Severin
179
cu care am luat parte la toate congresele, intruniri si sedinte spontane la Bucuresti
si Focsani pe cont si cheltuiala proprie.
Una dintre realizari este si infiintarea Sindicatului PROPACT in
comuna Tamna satul Plopi, condusa de domnul Presedinte Nazdravan
Ilaru prin S.C. Nr,. 1623 din data de 2008 a Judecatoriei Strehaia.
Personal am multiplicat statutul si toata documentatia infintarii organizatiilor
satesti PROPACT si difuzate in zeci de comune din Jud. Dolj si
Mehedinti.
Ca si alte asemenea organizatii si PROPACT a avut de suferit.
De exemplu Vlad Vlad, Irascu, Dinu Costel Toma au sapat la radacina
acestui Sindicat numit PROPACT. Darjenia, devotamentul si daruirea
domnului Profesor Dan Draghici a triumfat prin faptul ca a coptat in nucleul
de conducere unii membri cu mult elan si daruire. De asemenea si domnul Ichim
Costel, ajutat de domnul Profesor Dan Drăghici si de vechii activisti
PROPACT si cu multa staruinta, cheltuiala si eforturi fizice au reusit sa
smulga acest sindicat prin mijloace juridice din mana fripturistilor acest Sindicat si
care pusesera mana prin metode sarlatenesti pe acest Sindicat creat cu truda si
devotament cum am aratat mai sus.
În data de 30 august 1993 s-a constituit Comitetul de Organizare a filialelor locale și a
Conferinței Județene PROPACT Dolj. Din acest comitet făceau parte: Bălașa Eugen, Vrejoiu
180
Prof. Marian Ionescu
președinte PROPACT
Dolj
Chiurtu Constantin
președinte PROPACT
Dolj
Bălan Ilie
președinte PROPACT
Dolj
Pascu, Boagiu Dan, Goga Iosefina, Ionescu Marian, Vasilescu Dorin, Chiurtu Constantin,
Grigorașcu Constantin, Udrescu Mircea, Nazarov Paul, Voicu Ionel, Anghelescu Sergiu, Bâlă
Ion. Aici s-a produs un fenomen unic în țară. Comitetul de Organizare constituit de 30 august 1993
avea să fie refăcut pe 2 octombrie 1993, întrucât apăruse conflicte mari între gruparea Chiurtu
Constantin și gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin. Pe 26 noiembrie 1993 în prezența
profesorului Drăghici Dan are loc Conferința Județeană PROPACT Dolj. A fost ales președinte
Ionescu Marian, vicepreședinți Bălașa Eugen, Gross Nicolae și Bălan Ilie, secretar general
Chiurtu Constantin, secretar general adjunct Grigorescu Constantin, iar Boju Valentin,
Marinaș Maria, Radu Gheorghe, Godja Iosefina – membri. Conflictele s-au acutizat la Dolj,
devenind două conduceri paralele: pe deoparte gruparea Bălan Ilie – Chiurtu Constantic pe
de altă parte gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin. Din gruparea Bălan-Chiurtu făceau
parte Tița Constantin, Zaharia Constantin, Godjea Eufrosina, Staicu Mișu, Bătrânu Vasile,
Niță Constantin, Constantinescu Costel, Vijulie Florea – iar din gruparea Ionescu Marian –
Vasilescu Dorin făceau parte: Bălașa Eugen, Gross Nicolae, Boju Valentin și Grigorașcu
Constantin. La Congresul Național din ianuarie 1994 s-au prezentat ambele tabere, Doljul
participând cu peste 60 de delegați. Foarte interesant gruparea Bălan-Chiurtu creease cele
mai multe filiale locale și reușise să înscrie la judecătoria Craiova Filiala Județeană
PROPACT Dolj conform Sentinței Civile 41 din 31 martie 1994 – Dosar Civil 134/PJ/1993, iar
gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin reușește să anuleze la Tribunalul Dolj Sentința 41
prin Decizia Tribunalului nr 1 din 1 iulie 1994, în Dosarul Civil nr 2/PJ/1994. Această grupare
toxică l-a dus în eroare și pe profesorul Dan Drăghici, acesta având mare încredere în Bălașa
Eugen – președintele AFDPR Dolj. Cei din siajul lui Ionescu Marian nu reușiseră să creeze
decât două filiale locale PROPACT!... Până la urmă Ionescu Marian și Vasilescu Dorin s-au
dovedit a fi doi oameni neserioși. Ei au abandonat conducerea națională PROPACT, aleasă inclusiv
de ei, la cele 3 Congrese Naționale din 1994, 1998 și 2002 și a trecut în tabăra securistului acoperit,
Iurașcu Adrian Ștefan. Profesorul Dan Drăghici a regretat tot timpul atitudinea sa față de gruparea
Bălan Chiurtu – care erau cu adevărat alături de PROPACT. Din păcate nici unul nu mai trăiește,
dar sunt pomeniți, an de an, pe 9 mai în biserica din Căteasca, de preotul inimos – Cornel Sârbu.
Iată filialele locale PROPACT constituite până la Congresul din ianuarie 1994 de către Bălan și
Chiurtu Constantin:
Ansamblul Arhiepiscopiei Craiovei Mitropolia Olteniei Centrul istoric al municipiului
si Mitropoliei Olteniei Craiova
181
ÎPS Versanufie PS Nicodim PS Sebastian ÎPS Irineu, arhiepiscopul
Craiovei și mitropolitul
Olteniei
filiala PROPACT Filiași – Verbița – 146 membri, președinte Blehoiu Nicolae, Brazdăverde
Constantin al doilea președinte, Badea Iancu vicepreședinte, Badea Marin secretar. Conform
datelor primite în 1993 – 1994 până în 1999 filiala PROPACT Craiova avea 298 de membri,
filiala PROPACT Băilești – 112 membri, filiala PROPACT Calafat – 138 membri, filiala
PROPACT Almași – 38 membri, filiala PROPACT Amărăștii de Sus, filiala PROPACT
Bucovăț, filiala PROPACT Dăbuleni, filiala PROPACT Afumați, filiala PROPACT Bistreț,
filiala PROPACT Catane, filiala PROPACT Cioroiași, filiala PROPACT Dăneț, filiala
PROPACT Ișalnița, filiala
PROPACT Izvoare, filiala PROPACT Mârșani, filiala PROPAT Moțăței, filiala PROPACT
Robănești, filiala PROPACT Scăiești, filiala PROPACT Sălcuța, filiala PROPACT Verbița. În
Dolj erau 1250 membri în filialele sătești și comunale și peste 456 membri în orașe și
municipiul Craiova. Pe 12 decembrie 1993 în prezența domnului Chiurtu Constantin se
constituie filiala locală Secui – președinte Sandu Gheorghe, vicepreședinte Băltărețu Dumitru
secretar Alexandru Dinu și membri Avram Gheorghe și Păun Nicolae. Pe 18 noiembrie 1993
se constituie filiala locală Mălinești președinte profesor Micu Constantin, vicepreședinte
profesor inginer Popescu Daniel, secretar profesor Mitrana Ion. Glorie și respect total pentru
acești dascăli de excepție.
Pe 22/11/1993 se constituie filiala locală PROPACT din comuna Almaș – președinte Paliu
Mihai,
vicepreședinte Gruia Ion, secretar Stănică Nicolae, iar Ciucă Ion, Vălceanu Aurică – membri.
Acasă la domnul Paliu a ajuns și profesorul Drăghici, unde a fost impresionat de numeroasele
probleme ridicate de țărani.
Pe 5/12/1993 se constituie filialala PROPACT din comuna Scăiești satul Valea lui Pătru.
Președinte Bătrânu Vasile, vicepreședinte Mazilu Ion, secretar Lățea Marin, iar Lepădat Ion,
Tătaru Ion, Florea Ion – membri.
Pe data de 6/12/1993 în prezența profesorului Dan Drăghici s-a constituit filiala PROPACT
Dăbuleni, care avea 232 de membri, președinte Daca Gheorghe, vicepreședinte Dinu Ion,
secretar Neacșu Florea, iar preoteasa Gheorghe, Cioacă Marin, Petrescu Ștefan, Belu Enache
– membri.
Pe 15/11/1993 se constituie filiala locală PROPACT Filiași; președinte Ciucă Claudiu,
vicepreședinte Perșu Mircea, secretar Grigorie Constantin, iar Zaharia Ilie, Jderu Sava,
Burchel Ion – membri.
Pe 18/12/1993 se constituie filiala PROPACT Bistreț; președinte Raicea Ion, vicepreședinte
Gâdea Marin, secretar Florea Ion, iar Raicea Constantin, Deliu Ion, Olaru Dumitru –
membri.
Pe data de 17/11/1993 se constituie filiala locală PROPACT Bucovăț, președinte Bălan Ilie,
vicepreședinte Băileșteanu Paul, secretar Toma Ion, iar Rotaru Ion, Sașa Constantin și Sașa
Eugen – membri.
Pe data de 11 decembrie 1993 se constituie filiala PROPACT Ișalnița; președinte Diroiescu
182
Răducanu, vicepreședinte Bălașa Iulian, secretar Firu Marian, iar Ivan Ion, Grigore Angela,
Pătrașcu Ion și Tudose Ilie – membri.
Pe data de 29 octombrie 1993 în prezența profesorului Dan Drăghici se constituie filiala
PROPACT din Amărăștii de Sus, președinte Tița Constantin, vicepreședinte Nica Mihail,
secretar Carantină Ștefan, iar Preda Gheorghe și Grigorie Miltiade – membri.
Pe 20 octombrie 1993 se constituie filiala PROPACT Dăneți; președinte Stănărache Petre,
vicepreședinte Poroșnicu Victor, secretar Poroșnicu Mircea, iar Neațu Dumitru, Voicu
Dumitru și Boboc Ion – membri.
Dansuri populare din Dolj Țărancă din Dolj Costume populare din Dolj
Case vechi din Dolj
Tudor Gheorghe și spectacolul simfonic Taraful de muzică populară al lui Tudor Gheorghe,
format din lăutari originari din Căteasca, Argeș
Nominalizăm și alte filiale locale precum și pe președinții acestor filiale:
Filiala PROPACT Plopșori – președinte Tudor Petre
Filiala PROPACT Măceșu de Jos – președinte Chiurtu Ion
Filiala PROPACT Hunia – președinte Brandibur Ilie
Filiala PROPACT Sărata – președinte Constantinescu Costel
Filiala PROPACT Terpezița – președinte Cârtina Ilie
Filiala PROPACT Corlate – președinte Spătărelu Florea
Filiala PROPACT Predești – președinte Cârstoiu Marin
Filiala PROPACT Braniște – președinte Vijelie Florea
Filiala PROPACT Cernătești – președinte Dumitru Alexandru
Filiala PROPACT Coșoveni – președinte Andreescu Marin
Filiala PROPACT Bârca – președinte Stănescu Adriana
183
Filiala Dolj putea să fie la fel de puternică ca și filiala Constanța. O vină și-a însușit-o și
profesorul Dan Drăghici, care trebuia să procedeze – cum a procedat la Constanța, adică să-i
anihileze total pe cei din gruparea Ionescu Marian – Vasilescu Dorin. Odată cu decesul celor
trei: Chiurtu Constantin, Bălan Ilie, Ionescu Marian filiala este condusă de un om formidabil
– Fota Alexandru – care are 94 de ani și nu se lasă. Luptă zi de zi pentru PROPACT Dolj, dar
și pentru PROPACT Mehedinți. Avem și noi cele două scrisori foarte interesante ale domnului
Fota, trimise primului ministru în 2006, dar și altor instituții ale statului Român, în care arată
neregulile de la primăria Tâmna și de la Primăria Prunișor din județul Mehedinți. Domnul
Fota a scris și ANRP-ului, dar tot degeaba. Ne-au scris cu năduf și alți membri din Dolj: Mitu
Anghel Florian din Craiova un luptător adevărat, un om care se implică cu sufletul în
PROPACT, domnul Călușaru Marin din comuna Podea care s-a implicat în organizarea de
filiale PROPACT în comunele Drănic, Foișor, Valea Stanciului, Maglavit, Cetate; Stănescu
Petre din comuna Moțăței care a venit la București în 1994 cu un tractor al său, participând la
meeting-ul PROPACT din Piața Aviatorilor; Nițu Toma din Robănești, Mitrică Nicolae din
Craiova, Bobei Alexandru din Craiova, Latai Marin din Scăiești – Valea lui Pătru, doctor
Păluraru Traian din Craiova, inginer Tudor Petre din Craiova, inginer Grigore Miltiade din
Amărăștii de Sus, Gagea Mihaela Anca din Craiova, Lăutaru Veruța din Plenița, Enache
Ioana din Ostroveni, Staicu Nicolae din Amărăștii de Sus, Oprea Marin din Dobrotești, Begu
Marin, Staicu Mișu, Soșu Ștefan, Marinescu Nicolae, Bița Constantin, Iliușcă Dumitru, Begu
Marin, Oprea Cezar, Gorun Marin, Constantinescu Ion, Pața Steriu Ioan. Toți aceștia sunt
numai o mică parte din cei peste 4900 de membri ai Filialei Județene PROPACT Dolj.
În Dolj comuniștii au strâns pământul Olteniei bogate în multe SA (fostele IAS-uri):
SC Agricola Băilești SA SC Agrofruct Moțăței SA SC Agroservice Poiana Mare SA
SC Agroind Dunărea SA SC Agrozootehnica Plopșor SA SC Agricola Leu SA
SC Agroind Brabrova SA SC Agrocelactis Rost SA SC Crasar Craiova SA
SC Hortiprod Breasta SA SC Agrozootehnica Robănești SA SC Agroprod Găiești SA
SC Agroind Craiova SA SC Agroind Savini Piscul Sadovei SA SC Horticola Boureni SA
SC Agroindustrială Dăbuleni SA SC Ceruna Segarcea SA SC Agroind Jubega SA
SC Agroindservice Craiova SA SC-SDE Craiova SA SC Legumicola Urcicuța SA
SC Agroind Măceșul de Jos SA
Scriitori reprezentativi și personalități culturale din Dolj care
și-au tras obârșia din tradițiile satului românesc
184
185
186
Filiala Județeană PROPACT Dâmbovița
Pe data de 9 septembrie 1993, în prezența profesorului Dan Drăghici și a doctorului Ovidiu
Șerban – vicepreședintele PROPACT se constituie Comitetul de Organizare a filialelor locale și a
Conferinței Județene PROPACT Dâmbovița. Comitetul de Organizare îi cuprindea pe: colonel în
rezervă Emil Popescu – Valea Mare, profesor Teodor Popescu – Răcari, Ion Gheorghe Surugiu
– Mărcești Serachitopol Dumitru – Târgoviște, profesor Ghiculescu Mihai, Constantin
Constantin – Mătăsaru, Andronescu Sorina – Târgoviște, Longin Vătășescu – Pietroșița,
Tomescu Eugenia – Cobia, inginer Dobrescu Marin din Mănești,
Licsandru Ion din Bilciurești, Ciojulescu Nicu – Bilciurești, Mitrescu Teodor – Târgoviște,
Gherghe Ion – Târgoviște, Poienaru Șerban – comuna Vârfuri, profesor Andreescu Constantin –
Tătărani, Oprescu Nicolae – Voinești. Pe data de 8 octombrie 1993, în prezența profesorului Dan
Drăghici, se desfășoară Conferința Județeană PROPACT Dâmbovița, unde au fost aleși statutar:
președinte, inginer Mitrescu Teodor, vicepreședinți Constantin Constantin – Mătăsaru, Marin
Nicolae – Găești, Vătășescu Longin, Pietroșița, secretar general – Popescu Nicolae -
Târgoviște, secretar general adjunct, Nicolescu Ovidiu, iar Ion Ion – Petrești, Bragorenco
Ioana – Târgoviște, Cristache Gheorghe, Oprea Nicolae – membri. Până la Conferința
Județeană se constituiseră deja Filialele:
Filiala PROPACT Poiana – 24 membri, filiala PROPACT Mătăsaru – 67 membri, filiala PROPACT
Slobozia Moară – 144 membri, filiala PROPACT Pietroșița – 28 membri, filiala PROPACT Târgoviște,
filiala PROPACT Mârcești – 121 membri, filiala PROPACT Râzvad – 35 membri, filala PROPACT
Șelaru – 24 membri, filiala PROPACT Crânguri – 25 membri, filiala PROPACT Mogoșani – 29
membri, filiala PROPACT Cobia – 40 membri, filiala PROPACT Bănești – 32 membri, filiala
PROPACT Găiești – 117 membri, filiale PROPACT Jugureni – 24 membri, filiala PROPACT
Dragodănești – 21 membri, filiala PROPACT Voinești – 17 membri, filiala PROPACT Morteni – 25
membri, filiala PROPACT Fieni – 28 membri, filiala PROPACT Conțești – 25 membri, filiala
PROPACT Potlogi 21 membri, filiala PROPACT Lucieni – 29 membri, filiala PROPACT Văcărești –
114 membri, filiala PROPACT Lungulețu – 118 membri, filiala PROPACT Corbii Mari – 27 membri,
filiala PROPACT Valea Mare – 25 membri, Filiala PROPACT Comișani – 24 membri, Filiala
PROPACT Vișina 22 membri, Filiala PROPACT Vulcana Pandele Băi – 29 membri, filiala PROPACT
Nucet – 42 membri, filiala PROPACT Hulubești – 62 membri, filiala PROPACT Runcu – 64 membri,
filiala PROPACT Moroieni – 42 membri, filiala PROPACT Niculești – 32 membri, filiala PROPACT
Gheboaia, comuna Finta – 121 membri.
187
Ec. Mitrescu Teodor,
președinte fondator
filiala județeană
PROPACT Dâmbovița,
fost deținut politic
ÎPS Nifon Casă veche Port popular din județul Dâmbovița
Toate filialele locale s-au constituit în adunări locale cu procese verbale de constituire. Aceste
procese verbale au fost ascunse sau pierdute de Vlad Vlad, secretarul general al PROPACT.
Domnul Mitrescu Teodor mi-a declarat personal că i-a înmânat lui Vlad Vlad toate procesele
verbale de constituire ale filialelor locale din județul Dâmbovița. Filiala județeană PROPACT
Dâmbovița avea 1949 de membri, În comuna Butimanu, filiala locală s-a constiuit în prezența
profesorului Dan Drăghici. Erau peste 350 de membri. Aici am asistat la o revoltă serioasă a
țăranilor din Butimanu împotriva lui Vadim Tudor, a sorei lui Vadim Tudor și a unui
tractorist – șeful secției de tractoare a fostului CAP Butimanu. Această clică pusese mâna pe
toată averea CAP-ului: secția de tractoare cu peste 30 de tractoare și alte mașini și utilaje
agricole, 14 grajduri, o brutărie foarte mare, cu etaj, un lac cu pește de 14 ha. Sala Căminului
Cultural din Butimanu era neîncăpătoare în ziua de 7 septembrie 1994. Toate mizeriile de la
Butimanu au fost scoase la iveală de domnul Dumitrescu Gheorghe, președintele PROPACT
Butimanu – care avea să moară în condiții foarte suspecte la nici un an de zile de la acest
scandal, pe care noi PROPACTUL l-am prezentat în toată amploarea lui presei centrale.
Merită să nominalizăm aici nume importante – vânate ani de zile de securiștii lui Vadin
Tudor: Preda Nicolae, Dinu Alexandru, Grigore Mihai, Bădulescu Petre, Duță Ion, Badea
Gheorghe, Grigore Constantin, Tudor Ion, Cerbu Constantin, Ene Vlăduț, Sanda Vasile, Popa
Alexandru, Panait Nicolae, Toma Ion, Liontescu Ilie, Trandafir Ion, Popescu Petre, Ghiță Ion,
Berechet Marin, Dumitru Gheorghe. Nu putem să nu-i nominalizăm pe cei mai activi membri
ai PROPACT din filialele constituite în 1993: Surugiu Ion – Mărcești, Vătășescu Gheorghe,
Vătășescu Eugen și Manolescu Alexandru – Pietroșița, Marinescu Vasile, Roman Cornelia,
Nino din Lungulețu ca și Neacșu Marin tot din Lungulețu, Cristache Gheorghe – Mănești,
Bălășescu Mihai – Pietroșița, Enescu Ilie, Popa Gheorghe, Seceleanu Cornel, Slobozia Moară,
Neagu Gheorghe, Ionescu Gheorghe, Vlăsceanu Ion, învățător Dudus Virgil și soția sa Duduș
Paula, toți din Șelaru, Tomescu Eugenia, Cobia, Maria Șerban din Vulcan Abăi – mama
doctorului Ovidiu Șerban, Lăcătuș Geta, preot Milea Vasile, Grecu Clement, Dinu Tudor,
Șerban Valeria din Valea Mare, Emil Popescu, Teodor Popescu – Bilciurești, Licsandru Ion,
Cioiulescu Nicu, Poienaru Șerban – Vârfuri.
Dansuri populare din Dâmbovița Ion Dolănescu Ion Dolănescu și Maria
unul dintre cei mai mari Ciobanu, un cuplu
cântăreți de muzică po- greu de egalat în muzica
pulară din România populară românească
188
Scriitori reprezentativi și oameni de cultură din județul
Dâmbovița
189
190
După decesul domnului Mitrescu Teodor filiala a fost preluată interimar de domnul Neagu
Stelian, din comuna Finta – sat Gheboaia. La Gheboaia domnul Iacov, împreună cu fiul său,
preotul satului, au creat o filială puternică pentru care s-a obținut și personalitate juridică proprie.
Nu au fost prea multe filiale sătești, comunale și orășenești care au obținut și personalități juridice
proprii. În Dâmbovița a fost singura filială. Au mai existat filialele: din comuna Parava, Bacău,
filiala satului Urluieni – comuna Bârla, Argeș, filiala din comuna Sâmbăta de Sus, județul Brașov,
filiala comunală Vidra, județul Vrancea, filiala din Salcia, județul Teleorman. Toate aceste filiale
sătești și comunale s-au constituit juridic după 2005. Grație domnului Mitrescu Teodor Filiala
Județeană PROPACT Dâmbovița a avut sediul în prefectura Târgoviște, domnul Mitrescu fiind și
membru în Comisia județeană de Fond Funciar Dâmbovița, iar după decesul său i-a urmat domnul
Neagu Stelian din Gheboaia. La congresul din 23-24 ianuarie 1994 Filiala Județeană PROPACT
Dâmbovița a participat cu 35 de delegați. A fost o filială cu activitate bună. Vom nominaliza numai
o parte din cei peste 1900 de membri ai Filialei Județene PROPACT Dâmbovița: Constantin
Dumitru – Valea Călugărească, Lazăr Stelian, Ianculescu Alexandru – Pietroșița, Bogdan Stan
– Morteni, Marinescu Vasile – Lungulețu, preot Ion Surugiu – Mărcești, Văduva Mihai –
Mătăsaru, Eftimescu Grigore – Târgoviște, George Grigore – Târgoviște. În 2008 primesc o
scrisoare de la domnul Mitrescu care avea să se stingă peste câțiva ani. Modul cum i-a prezentat pe
Neagu Stelian de la Finta – Gheboaia și pe doamna Bragorenco din Târgoviște mi-a dat de gândit,
dar nu am dat prea multă importanță. Cert este că după decesul domnului Mitrescu nu s-au mai
constituit filiale sătești și comunale. Să-i fixăm pentru memoria Dâmboviței pe: Cristache
Gheorghe – Mănești, Roman Cornelia – Lungulețu, Ionescu Ion – Slobozia Moară, Chitea
Florea – Pietroșița, Dumitrescu Dumitru – Slobozia Moară, Vlăsceanu Ion – Slobozia Moară,
Popescu Gheorghe – Drăgănești, Badea Radu, Oancea Aurica, Stănescu Ion, Milea Valentin,
Popa Ion, Popa Mihai, Dinița Gheorghe – Toți din Slobozia Moară, Nunu Maria – Tărtășești,
Toma Nicolae – Poiana, Iancu Ion – Poiana, Lamba Ilie – Poiana, Lambă Ion, Tache
Gheorghe, Iancu Dumitru, Iancu Ghoerghe – toți din Poiana, Croceru Ion – Pietroșița, Beșoi
Dumitru – Petrești, Nistor Ion – Târgoviște, Popescu Sorin – Moreni, Joița Dănuț – Moreni,
Copoi Mihail Ioan – Moreni, Gheorghe Elena – Târgoviște, Popescu Emil – Valea Mare,Haja
Elena – Nucet, Tomescu Nicolae – Cobia, Ghenu Dumitru – Petrești sat Puntea de Greci,
Georgescu Ion, Vintilă Paula Victoria – Pietroșița, Lăzărescu Nicolae – Corbii Mari, Bădoiu
Ana – Cobia, Pușcașu Zamfir, Mătăsaru, Văduva Vasilica – Puțu cu Salcia, Călin Constantin
– Uluiești, Coman Eugeniu – Bâldana, Mihalache Eugen – Găiești, Ghiță Păuna – Tărtășești,
Burcea Mircea – Tărtășești, Dumitru Dumitra – Tărtășești, Tache Constantin – Poiana, Radu
Virgil – Poiana, Manea Niculina, Peu Ion – Poiana.
Nu se putea să nu existe și în Dâmbovița un număr destul de mare de SC SA:
SC Creiași Crevedia SA SC Solex Băleni SA SC Suinprod Bilciurești SA
SC Agrincor Cornățelu SA SC Hortex Lucieni SA SC Agricola Prodas Târgoviște SA
SC Pifco Pucioasa SA SC Horticola Conderac Moreni SA SC Avicola Crevedia SA
SC Tera Titu SA SC Pomicolă Valea Mare SA SC Service Târgoviște SA
SC Agroindustriala Târgoviște SA SC Seratan Târgoviște SA SC Avicola Titu SA
SC Agri Găiești SA SC Avicola Găiești SA SC Sagricom Tărgoviște SA
191
Fermieri mici și mijlocii, reprezentativi din mai multe județe
ale țării
Nemeș Nicolae, Oltean Ovidiu Raluca Marian din Dragu Mihai Marius Molnar Laszlo din Arad
din Alba Alba din Alba
Vasile Marius din Brăila Popa Alexandru din Brăila Popa Tudorel din Vrancea Căpraru Dorin din Vaslui
Tiberiu Herle din Timiș Ginerică Marieta din Buzău Vișinoia Dumitru din Costoiu Ionuț din
Constanța Constanța
Romanet Constantin din Dobre Petre din Dolj Burciu Victor din Ialomița Ing. Preda Gheorghe din
Constanța Șindrilița, Ilfov
192
Băcanu Cosmin din Teleorman Șandor Cristian din Timiș Marin Marian Adrian din Iancu Ion din Buzău
Buzău
Teodor Aflat din Sibiu Fermier din Timiș Secman Dan din Arad Cătălin și Adrian Cordea
din Giurgiu
Dumitru Marian din Ilfov Adrian Răureanu din Brăila Ciupa Tinel din Timiș Schiopu Bogdan din
Teleorman
Neblea Stelian din Teleorman Lingureanu Silviu din Vrancea Preduț Ioan din Alba Negrei Alin din Arad
193
Muntean Iosif din Alba Samson Vasile din Neamț Turdean Emil din Cluj Ciucoș Marius și Szabo
Apor din Satu Mare
Răuța Ioan din Bacău Mureșan Claudiu Aurel Hotnog Vasile din Văsîi Iulian din
din Alba Brăila Brăila
Filiala Județeană PROPACT Galați
Încă din 7 mai 1993, ca urmare a articolului din ,,România Liberă”, la Galați s-a creat un
colectiv care i-a delegat pe domnii Dobrin Lascăr, Chivu Iulian și Arfire Ioan – toți din Galați să
participe în data de 9 mai 1993 la Adunarea Națională de la Căteasca Argeș, pentru constituirea
PROPACTULUI. Aceștia sunt printre primii fondatori ai PROPACT de la Galați, la nivel național.
Pe 10 iulie 1993 s-a încercat constituirea unui Colectiv de Organizare a filialelor locale PROPACT,
dar încercarea nu a fost validată, pentru că nu participase nimeni din Conducerea Națională, stabilită
la Căteasca, pe 9 mai 1993. Aici se hotărâse – pentru evitarea unor acțiuni nesincere, că nicio
adunare, în niciun județ nu poate fi acceptată, dacă nu participă o persoană autorizată din
Conducerea Națională. La Galați, deabia pe 10 octombrie 1993, în prezența profesorului Dan
Drăghici, se crează Comitetul de Coordonare și de Organizare a filialelor locale PROPACT și a
Conferinței Județene PROPACT Galați. Din acest Colectiv de Organizare făceau parte: Ghețu
Constantin – Șendreni, Teodor Petru – Galați, Chiculiță Aurel – Galați, Ioan Vasile – Galați,
Cocei Gheorghe – Galați, Botez Constantin Sterian – Galați, Mitan Virgil – Galați, Olaru
Elvira – Galați, Tuța Maria – Galați, Nicolescu Gheorghe – Galați, Zaharia Ion – Galați,
Căpriță Viorica – Galați, Peticilă Ștefan – Galați, Bichir Costache, Stângă Vasile, Burtea
194
Dr. Cenușa Veronica
președinte al filialei
județene PROPACT
Galați
Prof. Chirvăsuță
Teodor, președinte
al filialei județene
Galați, zona
Tecuci
Maxim Mihai din
comuna Nărtești,
sat Gohor, președinte
PROPACT
Galați (interimar)
Vasilica, Panu Nicu, Cavadia Mihai (din familia Lambrino), Tulbure Marieta, medic Cenușă
Veronica, Donțu Iordache, Iacob Elena – deputat de Galați în Parlamentul României, Corciovei
Constantin, Ciomiciuc Ion, Mitulescu Gheorghe, grupul de organizare al PROPACT din
Tecuci: Trandafir Larisa, Chebac Ștefan, Costin Petrache, Mitu Nicolae, Bocăneală Vasile,
Codestru Ioan, Donea Nicolae, Capătă Cezar. Atunci am constatat cu stupoare că nici unul din
cei trei inițiatori – care venisă la Căteasca pe 9 mai 1993, nu erau prezenți la adunarea din 10
octombrie 1993, adunare care a hotărât că acest grup minor nu putea să exercite acțiuni în numele
PROPACT și pentru PROPACT în județul Galați. Mie personal mi-a părut rău, dar Regulamentul
era Regulament pentru toți. La Galați, ca și la Botoșani s-au creeat două filiale: o filială în zona
Galați și cealaltă filială în zona Tecuci.
Biserica Precista Biserica catolică din Galați Arhiepiscopia Dunării de Jos
Galați
Vizita canonică a patriarhului României în Episcopi catolici din Galați ÎPS Casian
arhiepiscopia Dunării de Jos din Galați
Dansuri populare din județul Galați Obiceiuri de Crăciun din Galați
195
Port popular din Galați Carmen Teodorașcu și Mihai Trifan, doi
cântăreți de muzică populară din Galați
Poarta de Han Turcesc din Galați Monumentul lui Mihai Eminescu Alexandru Jula, cântăreț
din Galați emblematic pentru Galați
și pentru România
Conferința Județeană PROPACT Galați a avut loc pe 29 decembrie 1993 în prezența
profesorului Dan Drăghici, președintele PROPACT. Atunci a fost ales statutar, prin vot secret:
președinte – medic Cenușă Veronica – Galați, vicepreședinți: Capătă Cezar – Cudalbi, Sandu
Haralambie – Galați, profesorul Chirvăsuță Teodor – Tecuci, secretar general Iacob Elena –
Galați, parlamentar, Pavel Ion – secretar general adjunct, iar Capătă Gheorghe, Tulbure
Marieta, Chiriac Alexandru, Diaconiță Ghiță, Grigoriu Oltița – membri.
Pe data de 28 mai 1994 – în prezența domnului doctor docent, Stănescu Zenobie – din
Conducerea Națională PROPACT – a avut loc o mare adunare la Galați, la care au participat și
reprezentanți ai Parlamentului (deputații Paul Păcurar, Iacob Elena, domnul Vieru, domnul
Georgescu). În 1995 filiala PROPACT Tecuci capătă personalitate juridică. Președinte profesor
Chirvăsuță Teodor, vicepreședinți Vieru Ștefan, Noica Matei și Susanu Ene, secretar general
Matei Ștefanache, secretar general adjunct Panaite Ion, iar Manole Constantin, Brehoi
Gheorghe, Andronic Visarion, Crihană Aurica, Negrea Alexandru – membri. În zona Tecuci
erau constituite filialele:
Filiala PROPACT Gohor și Nărtești – președinte Maxim Mihai, membri activi Hiloti Ion,
Panaite George, Câta Coman, Poiană Ion, Ciuceanu Ion, Sârghie Costache, Pintilie Neculai,
Costin Petrache.
Filiala PROPACT Munteni și filiala PROPACT Negrilești – președinte Groza Neculai,
membri
Gaibăr Ion, Ivan Petru, Jugaru Evanghelică, Marin Alexandru, Maftei Gheorghe, Nițu Ion,
Giurgica Ion, Irimia Costică, Ioan Vasile, Filimon Dumitru, Marin Gheorghe, Rotaru
Gheorghe.
Filiala PROPACT Țepu, președinte Chiriac Alexandru, membri: Oiță Grigore, Antohe Ion,
Nistor Călin, Ciucă Constantin, Chiscop Pavel, Rugină Ștefanache, Leahu Vasile, Pamfil Ion,
196
Poroșnicu Zamfir, Ariton Ion, Fertu Costică.
Filiala PROPACT Drăgușeni, președinte Gădină Ștefan, membri: Totlici Mitrică, Istrate
Serafim, Grigoraș Alexandru, Doca Fotache, Stan Gheorghe Ion, Bouraș Costache, Hălășag
Spiru, Mânza Gică.
Filiala PROPACT Tecuci a fost înregistrată juridic conform Sentinței Tribunalului Galați din
22/11/1999 – Sentința Civilă 24 în Dosarul Civil 30/PJ/1995 – definitivă pe 2/11/1995
Filiala PROPACT Galați nu a primit personaliate juridică, pentru că nu s-au interesat cei din
conducerea județeană de așa ceva. La Tecuci era acest om excepțional – Chirvăsuță Teodor –
care reușise până în 1995 să constituie 28 filiale locale cu peste 1150 membri.
În zona Galați erau constiuite filialele:
Filiala PROPACT Galați – 320 membri, filiala PROPACT Borcea – președinte Murgoci
Constantin, filiala PROPACT Ivești – președinte Petrache Ionel, filiala PROPACT Corni –
președinte Ungureanu Ghiorghiță. Nu putem să ocolim adevărul. În zona Galați au fost puține
filiale locale, puțini membri, puține acțiuni, dar merită să-i lăudăm pe fondatori: Murgoci
Constantin – Barcea, Constantin Chiscop – Țepu, Neculăieși Olga – Galați, Petrache Ionel –
Ivești, Papuc Petru, Vieru Ștefan, Ungureanu Ghiță – toți din comuna Corni. În anul 1996 ni
se comunică situația de la Tecuci: la Nărtești și Gohor erau 139 membri, iar domnul Maxim
Mihai era un președinte foarte activ. El a ajutat mulți membri necăjiți chiar și în instanțele de
judecată. S-a ajuns până la CEDO. La filialele PROPACT Slobozia, Corni, Ghidigeni erau
331 membri, la filiala PROPACT Țepu – 130 membri, la filiala PROPACT Negrilești comuna
Munteni – 102 membri, la Fărțănești – 42 membri (aici președinte Frasin Dumitru,
vicepreședinte Carp Enache, secretar Butuc Toader; filiala PROPACT Șendeni – președinte
Munteanu Sandu, vicepreședinte Stoica Manea, secretar Fotachi Ghiță. Nu-i vom uita pe
Zotescu Georgeta – Galați, pe membri din filiala satului Sivița – președinte Munteanu
Nicolae, pe membri din filiala Oancea – președinte Chiriac Alexandru, vicepreședinte Călin
Costică, pe membri din filiala Slobozia – Corni – 38 membri, președinte Stanciu Gheorghe,
vicepreședinte Axenie Vasile, secretar Pruteanu Laurențiu; filiala PROPACT Tălpigi,
președinte Sălăvăstru Ion, vicepreședinte Huștiu Gică.
Pe data de 25/11/1997 în prezența profesorului Dan Drăghici se face o nouă conferință
PROPACT la Tecuci și se fac noi alegeri. Președinte Chirvăsuță Teodor, vicepreședinți: Costin
Petrache – Negrilești, Maxim Mihai – Gohor-Nărtești, Condrea Costantin – Tecuci, secretar
general Ștefan Vieru – Țepu, secretar general adjunct Lazăr Veronica, iar Pătărniche
Gheorghe, Rășcanu Gheorghe, Chiriac Alexandru, Mihale Constantin, Tomiță Alexandru –
membri.
Scriitori și personalități culturale din Galați, care-și trag
rădăcinile din tradițiile țărănești
197
198
În anii 1994 – 1995 membri conducerii naționale PROPACT au fost repartizați pe județe – pentru a
analiza activitatea PROPACT în fiecare județ în perioada 1993-1995. Nu vreau să trec peste acest
aspect, peste acest episod, pentru că el confirmă seriozitatea cu care se lucra în acest Sindicat, de
foarte mulți oameni, care nu erau plătiți pentru tot ceea ce făceau. Ion Diaconescu spunea că acest
Sindicat este un ,,Sindicat al inimilor țăranilor”. Trebuia să știm la sfârșitul anilor 1995 ce relații
erau între membri conducerilor județene PROPACT. Până pe 1 februarie 1996 nu se vor ține
Conferințe Județene la PROPACT, decât numai dacă sunt cazuri care impun schimbări la vârful
conducerilor județene PROPACT. În această perioadă s-au controlat documentele PROPACT
(Adeziuni, Procese Verbale cu constituirea filialelor sătești, comunale, orășenești, scrisorile venite
de la membri PROPACT și ce răspunsuri s-au dat la aceste scrisori, situațile financiare, modul cum
s-au făcut conferințele de presă pentru popularizarea PROPACT în presa locală, cum au colaborat
reprezentanții PROPACT cu primăriile și prefecturile, cum și-au făcut datoria reprezentanții
PROPACT în Comisile Județene de Fond Funciar, cum au fost atrași specialiștii din agricultură și
din silvicultură, ce proteste, ce pichetări au fost făcute pentru restituirea proprietăților, ce contribuții
noi au avut reprezentanții PROPACT din fiecare județ pentru modificarea Legilor 15/1990, 18/1991,
Legii Arendei 1994. Filiala Județeană PROPACT Galați a venit cu 28 de delegați la Congresul
Național din 23-24 ianuarie 1994. După 2000, domnii Chirvăsuță Teodor și Maxim Mihai ne-au
părăsit, trecând la Domnul. Mulți ne-au părăsit prin inactivitate și poate că au avut dreptate, pentru
că ei nu erau plătiți să facă așa ceva. Nimeni nu lucrează fără bani... După 2005 i-am dat
împuternicire domnului Giurgea Iorgu din Galați ca președinte interimar, dar nu s-a implicat, așa
că filiala PROPACT Galați a început să scadă vertiginos. Păcat, pentru că în județele Galați, Tulcea,
Brăila sunt cele mai mari probleme cu reconstiturea și restituirea proprietăților. Ca în fiecare județ al
țării și la Galați au fost oameni excepționali, țărani și proprietari, care nu erau împinși de nimeni să
vină și să lupte în PROPACT, decât doar de memoria nepieritoare a moșilor și strămoșilor lor, care
199
le-au lăsat cu limbă de moarte să le aducă în bătătura lor, proprietățile furate de comuniști. Îi vom
nominaliza aleatoriu pe cei care fac parte din cei peste 2 000 de membri PROPACT, care s-au
înscris în PROPACT, începând cu anul 1993: Petrache Ionel – Ivești, Neculăieși Olga – Galați,
Ungureanu Ghiță – Corni, economist Palachia Gheorghe, Chiscop Gheorghe – Munteni,
Hulea Ion – Nicorești, Chischop Gheorghe – Negrilești, Steriade Alexandrina, Nicoară Enache
– Tecuci, Rotaru Marin – Munteni, Roman Dumitru – Negrilești, Roșu Constantin, Pauleț
Mihai, Pușcașu Culiță, Carp Miluță, Costache Neculai, Bârzgău Emil, Berescu Dumitru,
Cuptor Gheorghe, Rotaru Gheorghe, Capotă Eleonora – Galați, Capotă Sorin – Galați.
Și în județul Galați au existat multe Societăți Comerciale agriole SA:
SC Agroind Dealul Bujorului SA SC Horincia Berești SA SC Agrisop Holding SA
SC Brates Frumușița SA SC Nicorvin Tecuci SA SC Rareș Galați SA
SC Agrogal Galați SA SC Proilcef Șendreni SA SC Avicola Galați SA
SC Agrovin Ivești SA SC Zătun Galați SA SC Sunprod Cosmești SA
SC Mălina Smârdan SA SC Abgal Bodolan SA SC Suinprod Independența SA
SC Agrotec Tecuci SA SC Agroprod Galați SA SC Seromgal Galați SA
SC Agrimat Matca SA
Filiala Județeană PROPACT Gorj
Pe data de 7 octombrie 1993 la Târgu Jiu, în
strada Ecaterina Teodoroiu 35 s-a constituit,
în prezența profesorului Dan Drăghici,
Comitetul de Organizare a Filialelor
PROPACT și a Conferinței Județene
PROPACT Gorj, care se va desfășura pe 5
decembrie 1993. Din acest comitet au făcut
parte: inginer agronom Paveloiu Stelian –
Târgu Jiu, Stănică Constantin – Târgu
Jiu, Nicolescu Vasile – Târgu Jiu, Andrei
Maria – Târgu Jiu, Cochină Aurelian – Bălănești, Comănescu Aurel – Târgu Jiu, Croitoru Ion
– Brănești, Bălan Constantin – Arcani, Ștefănoiu Ion – Târgu Jiu. În județul Gorj au fost
constituite filiale locale în:
Filiala PROPACT comuna Bărbătești – președinte profesor Mangu Ion, vicepreședinte
Cumpănașu Aistide, secretar preot Lupulescu Gheorghe, iar Iordache Constantin, Munteanu
Grigore, Vlăduțoiu Nicolae, Constantinescu Tiberiu – membri.
Filiala PROPACT Ciuperceni – președinte Albulescu Victor, vicepreședinte Boștina Vasile, iar:
Cornea Ioan, Cerceloiu Vasile, Covrig Dumitru, Dobrescu Solomon – membri.
Filiala Mutru-Râpa, președinte Epure Consantin, vicepreședinte Andrei Mircea, secretar
Ciucă Pavel, iar Crețu Ion, Ciucă Gheorghe – membri.
Filiala PROPACT Berlești – președinte Popescu Emanoil, vicepreședinte Cotescu Aurel,
secretar Motorgeanu Ioniță, iar Barbu Emanoil, Pegeanu Ion, Scornea Dumitru, Dumitrașcu
Ion – membri.
Filiala PROPACT Aninoasa – președinte Pupăză Ion, vicepreședinte Crăciun Ion, secretar
Mandia Iancu, iar: Bădescu Victor, Samaldac Constantin, Ciobănoiu Ilie – membri.
Filiala PROPACT Târgu Jiu – președinte profesor universitar Mihăiță Gheorghe, Stănică
Constantin – vicepreședinte, Ceaușu Constantin – secretar, iar Brelea Toma, inginer Cartianu
Nicolae, Ciocăzeanu Filimon, Brebenel Ion, Andrei Pătru, Popa Aurel (ultimii doi – avocați),
inginer agronom Căețan Mihai, inginer Catrinoiu Matei – Bălești.
200
Ing. agr. Paveloiu
Stelian, Târgu Jiu,
președinte al
filialei județene
PROPACT Gorj
Biserica Sf. Apostoli Petru și Biserica Sf. Împărați PS Vincențiu ÎPS Irineu
Pavel din Târgu Jiu din Gorj
Case vechi din Gorj Muzeul Teohari Antonescu port popular din
Gorj
Conferința Județeană PROPACT Gorj s-a ținut în data de 5 decembrie 1993, în prezența
profesorului Dan Drăghici, când au fost aleși prin vot secret: președinte inginer agronom Paveloiu
Stelian – Târgu Jiu, vicepreședinți: profesor universitar Mihăiță Gheorghe – Târgu Jiu,
Nicolescu Vasile – Târgu Jiu, Ștefănoiu Ion – Târgu Jiu, secretar general Catrinoiu Matei,
secretar general adjunct Cartianu Nicolae, iar: Stănică Constantin, Curcă Gheorghe, Mangu
Ion, Grecu Gheorghe și Oană Ionel – membri.
Situațiile filialelor locale PROPACT din județul Gorj, înainte de Congresul Național din 23-24
ianuarie 1994 era: filiala PROPACT Târgu Jiu – 187 membri, filiala PROPACT Motru – 66
membri, filiala PROPACT Cărbunești – 29 membri, filiala PROPACT Rovinari – 73 membri,
filiala PROPACT Bălești – 54 membri, filiala PROPACT Turcinești – 39 membri, filiala
PROPACT Aninoasa – 38 membri, filiala PROPACT Bărbătești – 42 membri (de aici – din
bărbătești își trage obârșia domnul Oprișescu Dumitru, președintele filialei PROPACT
București), filiala PROPACT Bolboși – 25 membri, filiala PROPACT Scrada – 28 membri,
filiala PROPACT Bengești – Ciocadia – 37 membri, filiala PROPACT Câlnic – 22 membri,
filiala PROPACT Ciuperceni – 46 membri, filiala PROPACT Telești – 62 membri, filiala
PROPACT Tăutăreni – 76 membri, filiala PROPACT
Turburea – 28 membri, filiala PROPACT Ismana – 60 membri, filiala PROPACT Cătune – 34
membri, filiala PROPACT Sămărinești – 82 membri, filiala PROPACT Schela – 20 membri,
filiala PROPACT Alimpești – 84 membri.
Domnul inginer Paveloiu Stelian a venit cu 59 de delegați la Congresul Național de la
București. Dânsul a făcut parte, ani de zile, din Comisia Județeană de Fond Fuciar de la
prefectura Târgu Jiu. Filiala PROPACT Gorj a propus în 1999 mai mulți acționari în
Consiliile de Administrație ale Societăților Comerciale Agricole și în Stațiunile de Cercetare:
-În Stațiunea de Cercetare pomicolă – Paveloiu Stelian și Rădulescu Dragoș.
-În Societatea Comercială Agro SA Bălești – Catrinoiu Matei jurist,
-În Societatea Comercială Ceres SA – Scheau Emilian inginer,
În SC Tecuceni SA – Vladu Stelian și Barbolea Valerică – ingineri,
În SC Combia Cărbuneși – Mihăiță Gheorghe profesor universitar și Gârniceanu Gheorghe
Inginer.
În SC Zoopomicolă SA Bumbești Corșoveanu Emil economist și Popescu Ion acționar.
201
Dansuri populare din Gorj Tradiție de Rusalii din Maria Apostol, cântăreață
Gorj de muzică populară din
Gorj
Gheorghe Roșoga Maria Lătărețu Maria Loga port popular din Gorj
Cântăreți de muzică populară din județul Gorj, piscuri ale muzicii
populare românești
Filiala PROPACT Gorj a nominalizat din partea filialelor PROPACT locale constituite câte 2 – 4
membri, de care să se țină seama în comisiile locale de fond funciar. Ne pare rău că sunt prea mulți
și nu-i puteam nominaliza. Acest lucru a fost recomandat de Conducerea Națională PROPACT,
tuturor filialelor județene PROPACT. Activitatea domnului Paveloiu în Comisia Județeană de Fond
Funciar a fost bine apreciată. Dânsul și alți câțiva președinți de filiale județene PROPACT – membri
în Comisiile Județene de Fond Funciar ne-au informat, trimițându-ne chiar procese verbale ale
ședințelor acestor comisii județene. Domnul Paveloiu ne prezenta amănunțit marile probleme ale
fondului funciar din comisiile locale, eforturile uriașe ale multor membri din Comisia Județeană de
a ține cu dinții de proprietățile mari. Nici 20% din marile proprietăți de terenuri agricole și
forestiere nu au fost restituite integral, pentru că multe suprafețe au fost deja furate de mafiile locale
și județene. Retrocedările terenurilor forestiere se fac la toți cei care au acte din perioada 1940 –
1948 – marii proprietari, obștile de moșneni și de răzeși și nu este deloc rău acest lucru, dar restul
proprietarilor sunt trimiși în instanțele de judecată. De aceea s-au umplut din nou sălile de judecată
ale judecătoriilor și tribunalelor. Nici casele naționalizate nu se retrocedează adevăraților
proprietari, deoarece mafia locală le-a și vândut la clienții lor. Reprezentanții Ocoalelor Silvice fac
cele mai multe și cele mai mari potlogării. Ei se opun cu înverșunare să se restituie pădurile foștilor
proprietari legitimi. Prin așa zisele tăieri de ecologizare, se sacrifică la greu multe suprafețe de
păduri tăiate la ras și vândute – te miri cui.
Hotărârile judecătorești definitive și irevocabile (mii de asemenea hotărâri) nu sunt puse special în
aplicare și nimeni nu pățește nimic, pentru că Legea – în România – este făcută ca să fie încălcată.
Organele de poliție, procuratură și judecătoriile sunt alături de mafioți, de primarii hoți, care refuză
să-i pună în posesie pe proprietari pe vechile amplasamente. Președinția, Guvernele, Parlamentele
refuză de peste 25 de ani să-i pună în posesie integral și pe vechile amplasamente pe proprietarii și
țăranii români. Degeaba zeci de mii de proprietari, de țărani se adresează puterilor statului român
202
postdecembrist, pentru că nu primesc niciun fel de răspuns, sau primesc răspunsuri hilare, sau trimit
petițiile acestor oameni necăjiți, tot acelora care îi fură zi de zi. Și nu sunt singurele fapte grotești cu
care se confruntă peste tot, în toată România, toate categoriile de proprietari români de pretutindeni
și țăranii. Filiala PROPACT Gorj a trimis prin PROPACT mai mulți tineri în Germania, Franța și
Elveția. Îi menționăm pe: Paveloiu Cristian, Anghel Titi, Drăgulescu Ovidiu, Țuțudan Nicolae,
Epure Ovidiu. Filiala Județeană PROPACT Gorj s-a prezentat cu 31 de delegați la Congresul
Național PROPACT de la București. Vor rămâne în istoria Gorjului mișcările țărănești din
Fărcășești, Motru și Târgu Jiu – din anii 1995 – 1996. Nu-i vom uita pe cei care s-au înscris
începând cu anii 1993-1994 în PROPACT Gorj: Ana Ologoiu – Hurezani, Popescu Gheorghe –
Văgiulești, Bușoi Constantin – Samarinești, satul Poieni, Imașanu Gheorghe – Văgiulești, sat
Corciu, Miscodam Tudor – Văgiulești. Din comuna Crușet Gorj ne-a sosit la sediul central un
statut al Frontului Plugarilor Gorjeni – care se vrea un Sindicat local al țăranilor din Crușet. Nu
ne spune cine-l conduce, dacă are sentință judecătorească și – mai ales – nu ne spune ce dorește. Nu
putem să trecem peste o scrisoare venită de la Simion Popescu din comuna Băile Săcelu – Gorj:
,,Au trecut 11 ani de la Revoluția din 1989, unde s-a vărsat sânge pentru dreptate, libertate și pentru
restituirea proprietăților de pământuri, păduri, case și alte bunuri pe care le-a luat cu forța regimul
totalitar de tristă amintire. Aceste drepturi nici până acum nu le-am obținut. Legea 1/2000 nu se
respectă, pentru a ne restitui proprietățile pe vechile amplasamente și pe vechile noastre moșteniri,
așa cum noi le-am avut rămase de la părinții și bunicii noștri, care au luptat în toate războaiele, ca să
apere hotarele României, glia și proprietatea. Pământul românesc este udat și plătit cu sânge de
înaintașii noștri. Copiii, bătrânii, pensionarii cu pensiile foarte mici și mici, veteranii de război duc
o viață de mizerie. În Gorj primăriile și prefectura nu respectă legea restituirii proprietăților pe
vechile amplasamente, Ocoalele Silvice din Novaci se opun restituirii pădurilor, nu le ajunge că au
distrus și furat mai mult de 3/4 din pădurile proprietarilor; suntem sute, mii de cetățeni, care ne-am
judecat, am obținut Hotărâri Judecătorești definitive – dar Ocolul Silvic Novaci se opune. Mulți
proprietari au ajuns la capătul răbdării și au dat foc la păduri, au ars mii de hectare în comuna
Stăncești și în alte localități. Păcat și iar păcat... Ce Stat de Drept se mai poate numi România ? Ce
Democrație este asta ? De ce nu sunt trași la răspundere cei ce nu își fac datoria și nu respectă legile
și Constituția țării ? Cât să mai rabde proprietarii și țăranii ca să li se facă dreptate ?
Nerespectarea Dreptului de Proprietate reprezintă cea mai odioasă crimă” Această scrisoare a mai
fost semnată și de proprietarii: Petcu Titu, Secelianu Iuliu, Voinea Dumitru, Popescu Dumitru,
Cârstoe Emilian, Dumitrașcu Ion, Soceleanu Vasile, Tuturigă Vasile, Popescu Ana, Didoaică
Petre, Moranciu Vasile, Bușoi Nicolae, Croitoru Constantin, Schileru Aristotel, Popescu
Simion, Sega Constantin, Stăiculescu Dumitru, Buneci Alexandru, Siliște Eugen. Asemena
scrisori au fost trimise cu miile la toate organismele naționale de cei mai obidiți români, dar cei mai
creștini, cei mai apropiați de Dumnezeu. Ne surprinde tăcerea suspectă a bisericilor din România,
dar acest subiect va fi tratat în paginile ce vor urma.
Scriitori și oameni de cultură din Gorj care-și trag obârșia din
tradițiile satului românesc
203
Brâncuși,
țăranul genial al
românilor și al lumii
întregi
204
Filiala Județeană PROPACT Giurgiu
Pe data de 15 septembrie 1993 sa
constituit Comitetul de
Organizare a filialelor locale și a
Conferinței Județene PROPACT
Giurgiu. Din acest comitet,
constituit în prezența profesorului
Dan Drăghici, făceau parte:
Netejoru Gheorghe –
Giurgiu, Griș Ernest –
Giurgiu, Dumitrescu Nelu,
Gheorghe Netejoru, președinte Papazu Liviu, Popescu Alexan-
PROPACT județul Giurgiu în dru, Bărăscu Nicu, Nițu Dumicurtea
casei de pe strada Păcii tru, Cristea Ene, Popescu Nicoîn
uniforma de general lae, Stoian Dumitru, Pârlog Petre,
Berendei Gheorghe, Chiva
Stan, Cristestu Gheorghe, Biolan Dumitru, Gănuș Maria, Videanu Ștefan, Popescu Horia;
înainte de această adunare, pe 28 mai 1993 avusese loc o altă adunare în care se anunțase
evenimentul din 9 mai 1993 de la Căteasca Argeș. Pe data de 25 octombrie 1993, în prezența
profesorului Dan Drăghici – președintele PROPACT, are loc Conferința Județeană PROPACT
Giurgiu, care a ales satutar condcerea Consiliului Județean PROPACT Giurgiu: președinte, ofițer în
rezervă Netejoru Gheorghe, vicepreședinți: Popescu Nicolae, Maican Cristache – Comana,
Chivu Stan – Băneasa, secretar general Chițu Iulian – Giurgiu, secretar general adjunct,
Linzaliu Vasile – Giurgiu, iar: Ionete Gheorghe – Giurgiu, Mitu Dumitru – Mihăilești, Cristea
Gheorghe – Giurgiu, Năvală Constantin – Izvorul, Biolan Dumitru – Giurgiu – membri. La
Congresul din 23-24 ianuarie 1994 filiala PROPACT Giurgiu a deplasat următorii delegați:
Netejoru Gheorghe, inginer Popescu Nicolae, inginer Chițu Iulian, medic veterinar Ionete
Gheorghe, economist Biolan Dumitru, agricultor Cristea Ene, inginer Arghir Ion – președinte
filiala PROPACT Giurgiu, agricultor Sivu Gheorghe, economist Popescu Horia, inginer Dobre
Ion, agricultor Ureche Marin – președinte filiala PROPACT Oinacu, Vișoiu Ion – agricultor
din Oinacu, profesor Ghigeanu Ilie, președinte filiala PROPACT Băneasa, technician agricol
Ghimpețeanu Ion, președinte filiala Meletie, profesor Adameșteanu Petre, președinte filiala
PROPACT Toporu, agricultor Pastramă Nicolae, filiala PROPACT Malu, economist Stroiescu
Vasile președinte filiala PROPACT Vedea, Bălan Ion – agricultor filiala PROPACT Vedea,
preot Mișu Gheorghe – președinte filiala PROPACT Grădiștea, technician agricol Cocean
Anghel, inginer Eftimiu Nicolae filiala PROPACT Bălanu, agricultor Tătaru Păun filiala
PROPACT Găujani, agricultor Țăranu Alexandru – Găujani, agricultor Andrei Atanase –
filiala Prundu, Bosânceac Ion, președinte și agricultor din Găujani, agricultor Vameșu
Cristian, președinte PROPACT Prundu, secretarul filialei Prundu inginer Tărtan Gabriel,
președinte filiala Vânătorii Mari, agricultor Neață Ion. Din județul Giurgiu mai menționăm
filialele:
Filiala PROPACT Colibași – președinte Costache Chiriță
Filiala PROPACT Răsuceni – președinte Lupulescu Ion
Filiala PROPACT Răsucenii de Sus, Filiala PROPACT Comana – președinte Maican
Hristache, Filiala PROPACT Malu-Veadea – președinte Pastramă Niculae, Costea Ion,
Crăciun Tudor, Costea Gheorghe – membri; Filiala PROPACT Stănești: Cocean Anghel,
Beșoiu Ionel, Botea Ion, Buduru Gheorghe, Câinaru Florea membri. Filiala PROPACT
Băneasa-Meletie – Ghimpețeanu Ion, filiala PROPACT Gogoșari-Izvorul – Licuță Mihalache,
205
Anghel Nicolae, Badea Nicolae – membri, filiala Bălanu-Stănești – Ariton Silviu, Ciobanu
Stan, Paica Nicolae – membri, filiala PROPACT Prundu a fost foarte puternică, având peste
100 de membri. Mulți membri PROPACT de la Prundu au intrat în Comisia Locală de Fond
Funciar. Dintre aceștia amintim pe: Vameșul Cristian, Novargeac Ion, Baboi Victoria, Radu
Chiriță, Andrei Atanase, Popa Dumitru, Burgui Constantin. Domnul Vameșu Cristian,
datorită activității hotărâte din PROPACT avea să devină primarul comunei Prundu; filiala
PROPACT Izvoarele – Tudor Florea, Chivu Lică, Coșoiu Ion – membri; filiala PROPACT
Sfântu Gheorghe Băneasa – Cojocaru
Nicolae Mihalache Ștefan, Vasilache Vasile – membri; filiala PROPACT Găujani – Tătaru
Păun, Caragea Ion, Ciulică Voicu, Găujăneanu Petre, Neguț Nicu – membri; filiala
PROPACT Toporu – Adameșteanu Petre, Ivașcu Ion, Iataliu Ilie, Trăistaru Florea – membri;
filiala PROPACT Daia – Pârlog Petre, Andrei Ion, Bătrânu Ion, Buzatu Marin, Chiriță Relu –
membri, filiala PROPACT Slobozia – Dogaru Ion, Țăranu Victor, Țănase Paul – membri;
filiala PROPACT Hotarele – Muscalu Marin – tatăl lui Muscalu Gheorghe din București care
avea să devină președinte interimar al filialei județene PROPACT Giurgiu, după demisia
domnului Netejoru Gheorghe, care s-a îmbolnăvit.
Biserica romano-catolica Catedrala Episcopală PS Ambrozie Statuia lui Mihai Viteazu
din Giurgiu Adormirea Maicii
Domnului din Giurgiu
Costume populare din Dansuri populare din Giurgiu Casă veche din Giurgiu
Giurgiu
Turnul cu ceas din Giurgiu Doina Cernea Anuta Arghiroi Vama Giurgiu
Cântărețe de muzică populare din Giurgiu
206
PROPACT i-a acordat multă atenție domnului Muscalu Gheorghe,
fiind unul dintre cei mai activi scriitori – țărani în ,,Gazeta Țăranului
Român” – în anul 1995. Era un mare luptător ca și Vameșu Cristian –
ei conducând destul de bine – o perioadă filiala PROPACT Giurgiu. A
organizat meeting-uri la Hotarele, la Prundu (la Hotarele profesorul
Dan Drăghici s-a deplasat chiar cu Ministrul Agriculturii – Dinu
Gavrilescu). Deși au umplut ziarele județene din Giurgiu cu tot felul
de matrapazlâcuri ale prefectului, numărul filialelor locale PROPACT
nu a crescut deloc, din contră... L-au atras în această luptă surdă și pe
Vlad Vlad, secretarul general al PROPACT. Membri noștri din județul
Giurgiu începuseră să se îndepărteze de ei, pentru că erau, de multe ori, violenți. A trebuit să
renunțăm la servicile celor doi, pentru că atitudinea lor ținea mai mult de partidul România Mare a
lui Vadim Tudor. Extremismul lor a făcut ca PROPACTUL să nu fie primit în Dialogul Social de
la județul Giurgiu. După 2005, filiala județeană PROPACT Giurgiu a fost încredințată interimar
domnului profesor Copoiu Radu, dar nici dânsul nu s-a implicat prea mult. A intrat totuși în
comisia județeană de Fond Funciar Giurgiu, recomandat de PROPACT. Interesant că Vlad Vlad a
trecut peste profesorul Drăghici și l-a recomandat și el în comisia județeană de Fond Funciar pe
Vameșu Cristian – care a provocat de fiecare dată conflicte cu profesorul Copoiu Radu. Așa se
întâmplă, când securiștii își bagă coada. Ne-ar lua spațiu mare să-i nominalizăm pe cei peste 2970
membri PROPACT, înscriși cu adeziuni – în perioada unuia dintre cei mai valoroși președinți
PROPACT din România – Netejoru Gheorghe. Ca și Smarandache de la Constanța, domnul
Netejoru de la Giurgiu a fost ofițer în rezervă și se cunoaște disciplina de ofițer. Filiala Giurgiu, cât
a fost condusă de domnul Netejoru, avea o ordine perfectă, îndosariind toate adeziunile fiecărei
filiale locale. Să-i amintim pe primii fondatori ai PROPACT din județul Giurgiu: Vătășescu Simion
Nicolae – Călugăreni, Panaite Dumitru – Răsuceni, Ionescu Constantin, Grădinari sat
Tăntava, Stănoiu Stoica – Călugăreni sat Hulubești, Ureche Aurel – Hulubești, Manea Ion,
Militaru Ilie, Cimpoieru Gheorghe – Prundu, Băiatu Dumitru – Prundu, Sandu Anastase –
Prundu. Cei mai mulți membri din Prundu au avut adeziunile scrise de Vlad Vlad, ceea ce nu prea
este în regulă. Trebuia să-i lase pe oameni să se înscrie singuri, cu mâna lor. Nu putem trece peste
neregurile petrecute în unele filiale. La Giurgiu au fost mari probleme cu acționarii din fostele IASuri
unde acestea ocupau suprafețe mari de terenuri.
Multe IAS-uri nu s-au desființat nici astăzi:
SC Agrozootehnică Afumații Copăceni SA SC Suinprod Oinacu SA SC Agroiș Giurgiu SA
SC Agroind Clejani SA SC Suinprod Giurgiu SA SC Agroindustriala Gogoșani SA
SC Agricola Giurgiu SA SC Avicola Service Mihăilești SA SC Legumicola Vedea SA
SC Agrozootehnica Mihăilești SA SC Avicola Uzumu SA SC Agrozootehnica Vedea SA
SC Agrozootehnica Mohiru SA SC Avicola Mihăilești SA SC Agrohorticola Uzumu SA
SC Agro Prundu SA SC Avicola Drăgănești SA SC Agromixt Toporu SA
207
Muscalu Gheorghe
președinte filiala
județeană PROPACT
Giurgiu, după
Netejoru Gheorghe
208
Scriitori și oameni de cultură din Giurgiu
209
Filiala Județeană PROPACT Harghita
În ziua de 11 septembrie
1993 la Miercurea Ciuc în
strada Florilor nr 15 în
prezența profesorului Dan
Drăghici s-a constituit
Comitetul de Organizarea
Filialelor Locale și a Conferinței
Județene PROPACT
Harghita. Fiind un număr
mic de membri, tot în
ziua de 11 septembrie 1993 s-a desfășurat și Conferința Județeană PROPACT. A fost ales
președinte Antal Nicolae – Toplița, vicepreședinți: Truță IonToplița, Albret Arpat – Miercurea
Ciuc, Tamaș Istvan Zoltan – Miercurea Ciuc, secretar general Bărbat Alexandru, secretar
general adjunct Foro Laszlo, iar Balint Tibor – Miercurea Ciuc, Cibi Ionel – Miercurea Ciuc,
Fulop Arpad – Miercurea Ciuc, Crușitu Liviu – Miercurea Ciuc, Szekedy Ferenc,
Ciubotă Cristina, Petraș Ladislav, Șandor Iuliana, Ilie Monica, Peli Antal din satul Cosmeni,
Crușitu Paraschiva – Cosmeni. Cea mai puternică filială era la Toplița, președinte Cif Vasile.
Filiala avea 63 membri; filiala PROPACT Miercurea Ciuc avea 31 membri; filiala PROPACT
Ghiorghieni avea 27 membri. Mai erau filiale PROPACT locale la Căieni, Cosmeni. Țăranul
Truță Ion din Toplița a fost prezent pe 9 mai 1993 la Căteasca, împreună cu familia Cif și alți
cinci țărani din satele Harghitene. Ei sunt fondatorii PROPACT din județul Harghita. Nu s-a
putut constituit o filială puternică, pentru că luase deja ființă o Asociație asemănătoare a
maghiarilor, care sunt majoritari în Harghita și Covasna. PROPACTUL a avut o relație bună
cu această Asociație Maghiară.
Biserica de lemn Sf. Nicolae Biserica romano- Biserica romano- Episcopia ortodoxă a
catolică Preasfânta catolică Sânmartin Covasnei și Harghitei
Inimă a lui Iisus
210
Antal Nicolae,
președinte al filialei
județene PROPACT
Harghita, din Toplița
Mănăstirea Franciscana Icoană din biserica de ÎPS Laurențiu ÎPS Ioan Sălejan
la Ditrău
Costume populare din Harghita dans popular din Harghita
Căminul de bătrâni Băile Homorod Ape minerale din județul Harghita
din Gheorghieni
Tot în Harghita, PROPACT a avut două acțiuni: una cu biserica ortodoxă, chiar la sediul
Episcopiei Harghitei și Covasnei – girată personal de episcopul Ioan Sălăjanul. Au participat
atunci reprezentanții PROPACT din județele cu suprafețe mari de păduri – pentru că tema esențială
a fost legată de restituirea și ocrotirea pădurilor. La această adunare PROPACT și episcopul Ioan
Sălăjanu l-au invitat și pe directorul Romsivla – inginerul Ciucă de la București. La Gheorghieni –
la sediul bisericii catolice s-a desfășurat un simpozion comun – PROPACT – biserica catolică, care
a ținut 3 zile. Preotul catolic Otto Bart a invitat și personalități din Germania, cei care au sprijinit
serios județele Harghita și Covasna, cu mașini și utilaje agricole second-hand, în vederea constituirii
Inelelor Mecanice – după modelul Inelelor Mecanice din Bavaria – Germania. Au fost prezenți toți
președinții filialelor județene PROPACT din țară. Atunci și-au dat seama toți de mizerabila acțiune a
lui Murg – care venise în anul 1994 – 1995 – spunea el – ca reprezentant personal al domnului
Anton Grimm de la Munchen – spunând că va aduce gratuit sute de mașini și utilaje agricole
second-hand și le va da membrilor PROPACT. Era o minciună sfruntată a acestui individ. Ce-i drept
Anton Grimm i-a sprijinit pe cei din Harghita și Covasna, iar când a venit în România, alături de
domnul doctor veterinar Peter Popovici din Munchen, a povestit episodul cu Murg, care reușise să-l
păcălească și pe deputatul Gabrielescu de la PNȚCD. La Congresul Național din 23-24 ianuarie
211
1994 filiala PROPACT Harghita s-a prezentat cu 9 delegați. Și în județul Harghita au existat
vestitele IAS-uri, ce-i drept, cam puține:
SC Agroprodcom Miercurea Ciuc SA SC Agroindustriala Harghita SA
SC Agroprodcom Lazarea SA SC Avicola Cristuru Secuiesc SA
SC Agroprodcom Odorheiul Secuiesc SA SC Suinprod Cristuru Secuiesc SA
Scriitori reprezentativi din județul Harghita
P.S. Mircea Eliade nu este originar din Harghita, dar l-am pus special în acest județ pentru a arăta valoare excepțională a
unui român adevărat.
Filiala Județeană PROPACT Hunedoara
212
Armeanu Constantin,
președinte
Filiala județeană
PROPACT Hunedoara.
Mihai Ionel, președinte
filiala
Județeană PROPACT
Hunedoara,
mutat la București
Ciorogariu Romulus,
președinte
Filiala județeană
PROPACT Hunedoara
după
decesul lui
Armeanu Constantin
dr. Lorincz Andrei
Președinte filiala
Județeană PROPACT
Hunedoara
după decesul domnului
Ciorogariu
Cristoi Eduard
Claudiu, actualul
Președinte al
Filialei județene
PROPACT
Hunedoara
Filiala Județeană PROPACT Hunedoara s-a constituit în
prezența profesorului Dan Drăghici, în data de 29 noiembrie
1993. A fost cea mai bună Conferință Județeană din țară, până
în data de 29 noiembrie. Au participat peste 500 de membri
PROPACT din județul Hunedoara. Conferința a ales prin vot
secret președinte pe economistul Armeanu Constantin,
vicepreședinți: Oană Solomon, Crăciun Vasile și Bursesc
Ioan, secretar general Deuancă Maria, secretar general
adjunct Barbu Constantin, iar: Boghean Mihai, Mihai
Ionel, Romoșan Gheorghe, Câmpian
Nicolae, medic Lorincz Andrei, Ciorogariu Romulus, Adam Simion, Ilie Ioan, Ifrim Dumitru –
deputat – membri. Deja erau constituite peste 80 de filiale locale PROPACT.
Filiala PROPACT Deva – 180 membri – președinte medic Lorinț Andrei, vicpreședinte
Fleșeriu Nicolae, secretar Szots Iacob.
Filiala PROPACT Rapoltul Mare – președinte Dobrei Cornel, vicepreședinte Branea Ioan,
secretar Ianc Petrișor, filiala PROPACT Brad – președinte Feier Traian, vicepreședinte Dan
Lazăr.
Episcopia Devei si Parohia greco- Colonia Ulpia Cea mai veche
Hunedoarei catolica Hateg Traiana Augusta biserică ortodoxă
Dacica Sarmisegetusa din Hunedoara
Statuia Traian din Piața Situl arheologic de la Magna Curia (Castelul Complexul de băi terma-
Unirii Deva Bethlen) le din Geoagiu
Dansuri populare din Hunedoara Datini și obiceiuri de Costum popular
sărbători din Hunedoara
213
Filiala PROPACT Beriu – Orăștioara, președinte Viuțan Nicolae, vicepreședinte Gabor
Romulus, secretar Surd Ioan
Filiala PROPACT Călan – sat Strei – Udrea Ioan, Ocolișan Ion
Filiala PROPACT Beria-Buicum – Ciolocoi Iosif
Filiala PROPACT Zam-Almași – Bornemișa Craciun, Sima Rudian, Trif Dan, Luscu Dorin,
Ilonea Dumitru, Lascăr Dorin, Mihuleț Oprean.
Filiala PROPACT Pui – Rușor – Oproi Ioan, Becuș Felician
Filiala PROPACT Vața de Jos – Andricău Roman, Basa Leontin, Balot Lucreția, Mât Sabin,
Petruceanu Ilie (sat Birtin), Lupei Mircea (sat Ocișor).
Filiala PROPACT Cristur – Pop Iosif, Roman Cornel, Șos Samiul
Filiala PROPACT Nandon Josani – Pestișul Mic – Șerban Remus, Bistrian Gheorghe
Filiala PROPACT Șoimuș – Chițiba Tudor
Filiala PROPACT Gioagiu – Filip Romulus, Prica Dumitru, Szekely Otto, Pera Nicolae, Lal
Iosif. Filiala PROPACT Ilia – Sat Bretea Mureșană – Paul Margareta, Andrica Teodor,
Ardelean Mircea, Petrescu Petru.
Filiala PROPACT Lăpugiu – sat Obaba – Munteanu Silviu, Soman Iosif
Filiala PROPACT Orăștie – Tivăruș Ilie
Filiala PROPACT Batiz – Munteanu Iulian, Munteanu Cornel
Filiala PROPACT Siberia – Vogo Alexandru
Filiala PROPACT Bârcea Mică – Ghilea Ioan, Circo Leru
Filiala PROPACT Pietroasa – sat Crivira – Seliștean Iosif
Filiala PROPACT Brad – Mesteacăn – Chiriță Vicnius, Clean Ioan
Filiala Sălașul de Sus – Radoni Liviu, Bal Mihai, Faur Samuel, Iancu Heroghe, Iancu Ivancu
Filiala PROPACT Almaș Seliște – Adam Viorel, Biudea
Viorel, Biudea Ionel, Beremisa Emil, Codrean Dănuț
Filiala PROPACT Ociu – Ocișor – Băd Serafim, Băd Avram, Coman Vasile, Leipei Mircea,
Mariș Serafim, Matica Gheorghe.
Filiala PROPACT Criscior – Bacomini Mircea
Filiala PROPACT Boița – Butaciu Victor
Filiala PROPACT Bârcea Mare – Crăciun Aneta, Mariș Ilie,
Danciu Maria
Filiala PROPACT Martinești – Cârțu Ioan, Lăzărescu Traian
Filiala PROPACT Costan – Constantin Gheorghe, Lazăr Gheorghe
Filiala PROPACT Lăpugiu – Crisovan Iosif, Dobrean Iosif, Florea Valeriu, Herci Adrian,
Lăpugean Dionisie,
Filiala PROPACT Dercea – Circo Leru
Filiala PROPACT Baia de Criș – Cau Boise, Mărculescu Emilian, Micuță Sabin, Costar
Axentie, Cau Ioan, Toma Mircea
Filiala PROPACT Seliștea – Deheleanu Ion, Dragoș Octavian
Filiala PROPACT Nucșoara – Moși Dorel
Filiala PROPACT Herepcia – Vetel – Mihai Ionel, Oncoș Gheorghe
Filiala PROPACT Dobra – Nemeș Nicolae
Filiala PROPACT Rușor – Oproi Ioan
Filiala PROPACT Basorod – Peșterean Octavian
Filiala PROPACT Birtui – Petrucean Ilie
Filiala PROPACT Sântandrei – Purdea Octavian
Filiala PROPACT Șerca – Ștefănie Laurian
Filiala PROPACT Hărău – Suciu Grigore
Filiala PROPACT Ciula Mare – Stoica Dorel
Filiala PROPACT Orăștioara – Șetfănie Simion, Tâmpean Ion
Filiala PROPACT Costești – Teodoi Samoilă
214
Portul popular din Hunedoara Tradiții arhaice de Crăciun din
Hunedoara
Dealul Grădiștii Andrada Cerna
Filiala Județeană PROPACT Hunedoara era cea mai puternică filială în anii 1993 – 1994. Nu
exista sat, comună, în care să nu fie cel puțin 10-15 membri. Filiala depășise 9500 de membri.
Aveau cea mai ordonată situație financiară, foarte bine pusă la punct. Au avut și încasări mari, pe
care le-au folosit cu precădere pentru organizarea PROPACT în județ. Mereu ne-am pus întrebarea:
de ce în județul Hunedoara s-a putut și în multe alte județe nu s-a putut ? Nici aici oamenii nu au
fost plătiți. După ce s-a îmbolnăvit grav domnul Armeanu Constantin, filiala a început să decadă,
domnul Armeanu a decedat. Dânsul a fost înlocuit de domnul Ciorogariu Romulus care, la un an,
a decedat și dânsul. Filiala a fost preluată, interimar, de domnul doctor Lorincz Andrei, care în
1999 decedează și el! Îi dăm împuternicire domnului Mihai Ionel din Herepcia – care făcea naveta
de 3 ori pe săptămână cu propria mașină – la Deva, ca să nu lase PROPACTUL să moară. Vrem să-i
nominalizăm pe fondatorii PROPACT, deși toți cei peste 9000 de membri se pot considera fondatori
și oameni de excepție: Basa Leontin – Vața de Jos, Bădiciu Zorica – Vața de Jos, Lup Serafim
din Basarobasa. Până în anul 2000 lucrurile au mers bine în județul Hunedoara. După ce domnul
Mihai Ionel se mută la București, filiala județeană PROPACT Hunedoara nu mai este condusă de
nimeni. În 2005 trebuia să recomandăm pe cineva în Comisia Județeană de Fond Funciar, întrucât
domnul Mihai Ionel se mutase la București. Am apelat atunci la niște oameni tineri, foarte valoroși:
Cristoi Eduard Claudiu – inginer economist – Deva, Laslău Leontin – medic veterinar,
Sântimbrean Nicolae – inginer agronom din Hațeg. Nu s-a simțit nici-o adiere de activitate
PROPACT în județ.
La Congresul din ianuarie 1994 filiala județeană PROPACT Hunedoara a participat cu 69 de
delegați. Mă doare sufletul când mă gândesc ce a fost această filială la început și ce a ajuns ea. Nu-i
vom uita pe oamenii adevărați, care, fără voia lor, neavând cui să se mai adreseze în județul
Hunedoara, s-au resemnat în durerile lor: Balat Lucreția din Vața de Jos, Cimporescu Petru
Liviu din Ocoloișiul Mic, Chiriță Vignius – oraș Brad, sat Mesteacăn, Balot Gheorghe, Mât
215
Sabin, Andrecău Roman, Chișoru Eugen, Andrecan Badea, Manate Mircea, Crăciun Vasile,
Bursesc Ioan, Deoancă Maria, Barbu Constantin, Bogdan Mihai, Mihai Ionel, Romoșan
Gheorghe, Câmpian Nicolae, Adam Simion, Ilie Ioan, Ifrim Dumitru, Dobrei Cornel, Branea
Ion, Branea Roman, Ianc Petrișor, Dan Lazăr, Udrea Ioan, Gabor Romulus, Viuțan
Alexandru, Surd Ioan, Peștereanu Isail, Băroi Ion, Cosmescu Nicolae, Giorgescu Ioan,
Giorgescu Aurelia, Giorgescu Augustin, Sima Rudian, Fleșeriu Nicolae, Dura Septimius,
Ilonea Dumitru, Drăghiciu Traian, Drăghiciu Persida, Bălaș Teodosie, Teodorescu Nicu, Pușcă
Iulius, Pușcă Gruița, Antoniu Liviu, Farca Ioan, Maris Ioan, Petruceanu Ilie, Oncaș
Gheorghe. Nu-i vom uita niciodată pe oamenii de excepție din județul Hunedoara.
Scriitori și oameni de cultură reprezentativi din Hunedoara
216
Filiala Județeană PROPACT Ialomița
În data de 28/08/1993, în
prezența profesorului Dan
Drăghici, s-a constituit
Comitetul de Organizare a
filialelor locale și a Conferinței
Județene PROPACT Ialomița,
care va avea loc pe 9 ianuarie
1994. Au fost mulți țărani din
multe localități rurale ale
județului Ialomița, ocazie cu care
li s-au dat împuterniciri să constituie filiale locale PROPACT în localitățile lor. Iată-i: Leancu
Gheorghe (Amara), Ungureanu Teodor (Urziceni), Tomescu Nicolae (Burdușani), Dinu
Gheorghe (Chiochina), Palade Victor (Dridu), Toma Dumitru (Muntenii Buzău), Aron Ion
(Mitoșești), Gheorghe Gabriel (Făcăieni), Dițu Dumitru (Cosâmbești), Preda Ion (Rovine),
Barbu Victor (Valea Ciorii), Tănăsescu Gheorghe (Slobozia), Țancu Maria (Fierbinți),
Antonescu Gheorghe (Slobozia), Gheorghei Gheorghe (Roviga), Sandu Liviu (Rovine),
Tudoran Alexandru (Urziceni), Ionescu Nicolae (Țăndărei), Drumcea Paul (Fetești), Duminică
Gheorghe (Țăndărei), Lăzărescu Constantin (Țăndărei), Ciochi Mihai (Fetești), Cifu Stan
(Coșereni), Voicilă Liviu (Movileni), Toma Alexandru (Valea Măcrișului), Carniciu Constantin
(Slobozia), Mihăilescu Emilian (Perieți), Dragomir Dumitru (Gheorghe Lazăr). Primul Comitet
de Organizare era compus din: Mitrea Ion, Tudoran Alexandru, Carniciu Constantin,
Ungureanu Toader, Nedelescu Dan, Lăcuneanu Vasile și Leancu Gheorghe.
217
Ing. agronom Teodorescu
Ștefan din Slobozia,
primul președinte al filialei
județene PROPACT
Ialomița. Din păcate după
trei ani a decedat, urmându-i
domnul Carniciu Constantin,
președinte și astăzi
,,Azi lupt pentru drepturile mele. Mâine voi lupta Omul de afaceri Ilie Alexandru, din Slobozia,
pentru drepturile voastre de proprietate.” a construit în anii 90 Parcul Hermes, unde
Domnul Carniciu Constantin, președintele PROPACT se află copia fermei Southfork din serialul
Ialomița protestând în fața Prefecturii Slobozia ,,Dallas”. Acum, zona este complet părăsită.
Ialomița
218
Episcopia Sloboziei si Călărașiului
Port popular din Dans popular din Ialomița Sărbători de iarnă Colinde și obiceiuri
Ialomița de iarnă
Ion Artur, cântăreț de muzică populară Monumentul eroilor din Casă moșnănească
Slobozia
Până la Conferința județeană din 9 ianuarie 1994 toate localitățile nominalizate mai sus aveau filiale
PROPACT deja constituite. Conferința Județeană s-a ținut în prezența profesorului Dan Drăghici și
au fost aleși: președinte inginer agronom Teodorescu Ștefan din Slobozia, vicepreședinți:
Ungureanu Teodor, Aron Ion și Leanca Gabriel, secretar general – Scarniciu Constantin,
secretar general adjunct – Dragomir Cristea, iar: Moroianu Mihai, Răseanu Vasile, Borcan
Nicolae, Radu Constantin, Necula Mihai – membri. La Congresul Național din ianuarie filiala
județeană PROPACT Ialomița a venit cu 39 delegați. În perioada 1993 – 1996 filiala depășise 2000
de membri. Domnul inginer Teodorescu Ștefan a decedat, iar locul său a fost ocupat de cel mai
activ om al PROPACTULUI în Ialomița – Carniciu Constantin. Aici s-au produs multe mișcări
țărănești: la Bucu, la Gârbovi, la Movilița – toate conduse de PROPACT. Ne bucurăm că și astăzi
filiala este condusă de domnul Carniciu Constantin, care a ținut permanent legătura cu conducerea
națională și a participat, din 1993 până astăzi, la toate acțiunile naționale ale PROPACT. Evidențiem
activitatea mai multor filiale locale, cum ar fi: filiala PROPACT Tălpici – președinte Doniga
Zaharia, membri Popa Gheorghe, Medeleanu Gheorghe, Doniga Vasile, Manea Ilie. Filiala
219
PROPACT Traian – președinte Banciu Elena. Filiala PROPACT Perieți – președinte profesor
Mihăilescu Emilian, colegul de facultate al profesorului Dan Drăghici, care a fost și primar în
Perieți. Domnul Carniciu s-a implicat în probleme funciare ale județului Ialomița, fiind membru în
Comisia Județeană de Fond Funciar – recomandat de PROPACT; domnul Carniciu a trimis scrisori
la toate primăriile din județul Ialomița, nominalizând mulți membri PROPACT pe care i-a
recomandat să facă parte din Comisiile locale de Fond Funciar. Dânsul a făcut săptămânal
conferințe de presă la Slobozia. A luat o atitudine fermă, vizavi de licitațiile trucate, prin care
mafioții vroiau să pună mâna pe fostele IAS-uri. A ridicat permanent problema în presa locală ce-i
privește pe șefii de asociații, pe așa-zișii arendași – care sunt adevărați vătafi și-și bat joc de
proprietarii care le-au arendat terenurile și nu le dau mai nimic anual... Nu a neglijat nici problema
subvențiilor din agricultură, care se dau vătafilor, în loc să meargă pentru constituirea de ferme
model optime, eficiente, așa cum sunt fermele agricole occidentale. Domnul Carniciu Constantin
a fost ajutat o perioadă de timp și de directorul Direcției Agricole Ialomița, domnul inginer Leancu
Gabriel – acesta fiind și vicepreședinte PROPACT.
În perioada 1995-2000 țăranii și specialiștii din agricultura județului Ialomița erau informați
săptămânal cu tot ce se întâmplă în agricultura județului. În 2005 PROPACT a fost sponsorizat de
Ilie Alexandru – patronul Mini Dalasului – care cumpăra săptămânal 500 ziare ,,Gazeta Țăranului
Român” și le distribuia gratuit în tot județul Ialomița. Minunea aceasta nu a durat decât câteva luni,
pentru că la Pitești nu mai erau fonduri pentru continuarea editării ziarului. Nu-i putem uita pe
membri PROPACT din comuna Gârbovi, unde profesorul Dan Drăghici a fost prezent la
constituirea filialei PROPACT de aici în ziua de 30 octombrie 1993. Președinte – Lupă Sevastian,
vicepreședinte Necula Vasile, secretar Petcu Vasile, iar Tache Gheorghe, Lupă Maria, Lupă
Viorel, Necula Nedelcu, Mihai Mihai, Toma Tănase – membri. Mulți membri PROPACT din
Gârbovi și Perieți au primit gratuit motocultoare second-hand, venite din Germania. I-am ajutat pe
tinerii ialomițeni să meargă în practică agricolă un an și jumătate în Germania – la fermierii
germani, unde erau bine plătiți și, în final, primeau mașini și utilaje agricole, animale de rasă, pe
care le aduceau în propriile gospodării, să-și înceapă o mică fermă proprie. Din cei peste 2000 de
membri îi menționăm pe: Florica Niculescu din New Jersey – USA, cu proprietăți furate de
comuniști în Căzănești, Rășanu Ion – Albești, Nistor Gheorghe – Drăgoiești, Năstase Enache –
Drăgoiești, Dumitrescu Radu – Coșereni, Natalia Georgeta Vlad – București cu proprietăți în
Ograda, Ialomița, Dobrescu Ștefan – Bărcănești, Ionița Zoe – Gârbovi, Mălăele Elena –
Fetești, Grozea Ionel – Bucu, Banciu Elena – Traian, Aron Ion – Săveni, Dragomir Cristina –
Gheorghe Lazăr, Butnaru Viorel – Slobozia, Gheorghiu Gheorghe – Slobozia, Nan Dumitru –
Iazu, Marea Liviu – Gheorghe Doja, Leancu Gheorghe – Amara, Crețu Ion – Bucu.
Și în județul Ialomița au fost numeroase foste IAS-uri cu suprafețe mari de terenuri agricole ale
proprietarilor:
SC Agromixtă Andrășești SA SC Agrozootehnica Vlădeni SA SC Agrozootehnica Stelnica SA
SC Agroind Balaciu SA SC Agroindustrială Urziceni SA SC Comercială Agrofruct Vlădeni SA
SC Agroind Movila SA SC Fortuna Slobozia SA SC Ceres Slobozia SA
SC Ceres Bornești SA SC Consulting Slobozia SA SC Combial Urziceni SA
SC Frumușica Axintele SA SC Legurom Urziceni SA SC Agromixtă Ograda SA
SC Agroind Burdușani SA SC Legumicolă Slobozia SA SC Combill Ialomița SA
SC Agrozootehnica Făcăieni SA SC Avicola Slobozia SA SC Orzicala Giurgeni SA
SC Vitipomicolă Fetești SA SC Suintest Fierbinți SA
220
Scriitori reprezentativi și personalități culturale din județul
Ialomița
221
Filiala Județeană PROPACT Iași
Pe data de 20 august 1993, în prezența profesorului Dan
Drăghici, se constituie Comitetul de Organizare a filialelor locale și a
Conferinței Județene PROPACT Iași. Din Comitetul de Organizare au
făcut parte: Dârțu Mihai, Rucsandra Bohotin (Răducăneni), Marta
Bozan, Botezatu Teodor (Iași strada Lascăr Catargi 2), Dumitru
Spirescu, Roșca Rodica, Radeș Pandelia, Zamă Maria, Tălmaciu
Mircea, Luca Neculai, Ursache Constantin, Olteanu Gabriel,
Olteanu Elena, Leonte Costică, Rusu Gheorghe, Brai Constantin,
Florin Gheorghe, Rudeanu Virgil. Din cei peste 50 de oameni
prezenți, s-a constituit primul Comitet de Organizare, din care
făceau parte: Botezatu Teodor, Roșca Rodica, Zamă Maria,
Olteanu Elena, Spirescu Cornel, Leonte Costică, Radeș Pandelia.
Nici nu s-a așteptat Conferința Județeană, că au și început să se creeze
multe filiale locale. Veneau foarte mulți membri la PROPACT, nu se
ducea PROPACTUL la ei!... Au apărut și probleme, domnul Botezatu
Teodor fiind acuzat că a mâncat banii din cotizații. L-au schimbat pe Botezatu și l-au înlocuit cu
Stoica Gheorghe, care a mutat sediul PROPACTULUI la sediul Partidului România Mare. Și
Stoica Gheorghe a delapidat bani din cotizații și donații. Vă dați seama ce indivizi voiau să pună
mâna pe PROPACT în județul Iași! Noroc că erau niște doamne onorabile, precum doamna Zamă
Maria, Roșca Rodica, Olteanu Elena sau Radeș Pandelia, care au stat deoparte, dar au fost
intransigente cu astfel de porniri ale celor doi interimari. Până la urmă au fost găsiți doi membri:
Privighetoriță Ion din Târgu Frumos și Spirescu Cornel din Bucium - Iași, care au organizat
Conferința Județeană PROPACT Iași, în data de 29 decembrie 1993, în prezența profesorului Dan
Drăghici, ocazie cu care au fost aleși: președinte Spirescu Cornel și Privighetorița Ion, Neagoe
Gheorghe, Gheorghe Cucoși – vicepreședinți, Zamă Maria – secretar general, Olteanu Elena –
secretar general adjunct, iar: Ignat Gheorghe (Cotnari), Gafencu Leonte, Dincă Mihai –
membri.
Mitropolia Moldovei Mănăstirea Sfinții Trei Episcopa catolică Palatul Culturii din Iași
Ierarhi
222
Botezatu Teodor,
președinte
filiala județeană
Iași (decedat)
Dumitru Spirescu,
președinte
filiala
județeană Iași
după domnul
Botezatu
Privighetoriță
Ion din Târgu
Frumos, președinte
filiala
județeană Iași
după domnul
Spirescu
Ionescu Dan,
președinte
filiala județeană
PROPACT
Iași, care nu a
fost ales, dar a
fost impus de
Iurașcu Adrian
Ștefan
ÎPS Teofan, mitropolitul Moldovei Petru Gherghel, episcop romano-catolic
Portul popular din Iași Sărbători de iarnă Dans popular Obiceiuri populare
Nici după Conferința Județeană lucrurile nu s-au potolit. A intrat în prim rol distructiv securistul
acoperit din București, Iurașcu Adrian Ștefan. Acesta pusese mâna pe cele mai mari spații
comerciale din centrul Iașului. În anul 1993-2000 era cel mai mare om de afaceri oneroase din
centrul Iașului. Era pus special și ajutat special de securitate, să distrugă PNȚCD-ul și
PROPACTUL, în județul Iași – dar și în alte județe din Moldova. În 1998 – 1999, devenid
vicepreședinte PROPACT la nivel național – ales fiind la cel de-al doilea Congres Național, Iurașcu
schimbă toată conducerea județeană PROPACT Iași, cu o echipa nouă: președinte Dan Ionescu –
care abandonase toate filialele locale constituite în perioada 1993 – 1998. Clica aceasta toxică avea
numai interese politice imorale, norocul a fost că în Conferința Județeană Iași – condusă de Iurașcu
Adrian, au fost aleși și Ignat Gheorghe, Tagarcea Ion și Rusu Ion. Aceștia și-au dat seama de
ceea ce dorea gruparea Iurașcu și în 2001 – când gruparea Iurașcu s-a strâns la București, la
facultatea de Istorie, Universitatea București – organizând o conferință națională PROPACT cu 19
indivizi - dintre care 11 erau de la Iași - gruparea Ignat Gheorghe a reacționat imediat și sever.
Aceștia au convocat imediat o Conferința județeană extraordinară, în care toată gruparea Iurașcu –
în frunte cu Iurașcu, au fost excluși din PROPACT – excludere consemnată în Sentința
Judecătorească din 16/12/2002, în Dosarul Civil 285/PJ/2002, judecătoria Iași. Aici sunt
nominalizați toți cei excluși din PROPACT: Iurașcu Adrian Ștefan, Dan Ionescu, Precul Ioan,
223
Enculescu Eugen, Darie Mihai, Mandache Dumitru, Beșleagă Gheorghe, Tănase Veronica de
la Suceava – fostă secretar general al filialei județene Suceava – o infractoare de drep comun. Noua
conducere a filialei județene PROPACT Iași s-a ales în 2002 și era compusă din: președinte Ignat
Gheorghe – jurist, Tagarcea Ion, Chisăliță Dora, Manole Viorel, Palomarin Mihai, Ștefănescu
Gheorghe, Maftei Constantin, Mitrică Victor, Ruse Ion, Damian Tirel, Vodă Mihai,
Dăscălescu Mihai. În perioada 1993 – 2002 filiala PROPACT Iași a cunoscut cele mai multe și cele
mai grele lovituri, diversiuni; conducerile județene au fost schimbate ca pe măsele de indivizi, care
urau țăranii, urau proprietarii. La Congresele Naționale PROPACT din 1994 și 1998 filiala
județeană PROPACT Iași a fost reprezentată de foarte puțini membri PROPACT, care nu fuseseră
delegați în conferințe județene – așa cum s-au ținut în toate filialele județene din România. La
Congresul al treilea PROPACT din 2002, filiala județeană PROPACT Iași s-a prezentat la Pitești cu
16 delegați. Profesorul Dan Drăghici a fost de foarte multe ori la Iași, pentru că acolo erau
permanent probleme. Cu toate acestea s-au constituit și aici filiale locale puternice, dar constituirea
acestor filiale nu s-a datorat conducerii județene PROPACT, ci țăranilor și proprietarilor, care
simțeau nevoia să se organizeze într-un Sindicat al lor: filiala PROPACT Iași – 385 membri;
filiala PROPACT Bivolari – sat Tabăra – 137 membri, condusă de Sofronea Elena, Colta
Neculai, Vasilache Mihai, Archip Dumitru, Lohan Dumitru, Neagu Toader; filiala PROPACT
Erbiceni – președinte profesor Alistar Ioan; filiala PROPACT Ruginoasa – Dupalău
Constantin, Dupalău Vasile, Nastasie Nicolai, Enache Lică, Grigoriu Grigorel; filiala
PROPACT Mădârjac – 122 membri; filiala PROPACT Târgu Frumos – sat Buznea – 147
membri – președinte Privighetoriță Ion; filiala PROPACT Coarnele Capri – 25 membri;
filiala PROPACT Miroslava – Voinești – 26 membri; fililala PROPACT Dolhești – 46 membri;
filiala PROPACT Cosmești – 19 membri; filiala PROPACT Bucium – 143 membri; filiala
PROPACT Vlădeni – Vâlcele – 29 membri; filiala PROPACT Alexandru Ioan Cuza – 39
membri; filiala PROPACT Bârnova – 33 membri; filiala PROPACT Grobnița – 43 membri;
filiala PROPACT Mogoșești – 47 membri; filiala PROPACT Trifești – Rădeni – 34 membri;
filiala PROPACT Sirețel – 34 membri; filiala PROPACT Tibana – 24 membri; filiala
PROPACT Ipatele – 51 membri; filiala PROPACT Mosna – 21 membri, filiala PROPACT
Scheia – 20 membri; filiala PROPACT Focuri – 71 membri; filiala PROPACT Tibănești – 120
membri; filiala PROPACT Oțeleni – 42 membri; filiala PROPACT Tibănești – 123 membri;
filiala PROPACT Oteleni – 40 membri; filiala PROPACT Popricani – 22 membri; filiala
PROPACT Tomești – 32 membri; filiala PROPACT Tigănași – 61 membri; filiala PROPACT
Podul Iloaiei – 55 membri; filiala PROPACT Măureni – 47 membri; filiala PROPACT
Dolhasca – 77 membri; filiala PROPACT Hosești-Dumești – 27 membri; filiala PROPACT
Hulbaca – 33 membri; filiala PROPACT Victoria – 23 membri; filiala PROPACT Movileni-
Pătângeni – 27 membri; filiala PROPACT Tansa – 29 membri; filiala PROPACT Șipote – 27
membri, filiala PROPACT Cotnari – 197 membri; filiala PROPACT Răducăneni – 138
membri.
Parcul Copou Corul facultății de teologie din Iași Universiteatea Alexandru Ioan
Cuza, cea mai veche universiteate
din România
224
În județul Iași erau peste 3 485 membri, iar dacă nu s-ar fi întâmplat evenimentele din anii 1993 –
2000, aici ar fi existat peste 10 000 de membri. Vrem să rămână în amintirea istorică a
moldovenilor, a ieșenilor – cei care s-au înscris cu adeziuni în PROPACT, cei care nu au ținut cont
de acțiunile neserioase ale unora, ajunși întâmplător în conducerea filialei județene PROPACT Iași:
Lohan Alecu, Neagu Toader, Archim Ioan (sat Tabăra, comuna Bivolari), Lupalău Constantin,
Doroftei Constantin, Doboașcă Costache din Ruginoasa – unde președinte PROPACT este
Dupalău Constantin; Spânu Vasile, Tănase Marin, Vizitiu Gheorghe, Dimitriu Marin din
Dolhești, Alexa Claudion din Brădicești, Pipelea Mihai, Grădinaru Ionel, Dionisie Mircea,
Costin Adrian, Spitilnicu Petru, Spitilnicu Constantin din Iași, Botezatu Liviu, Rudeanu Paul,
Moșneagu Denis, Dârțu Mihai, Șerbănescu Radu din Bucium – Iași, Zamfir Ilarion, Brăiescu
Petre, Ulrisch Alexandru, Lusanciuc Adolf, Antonesei Gheorghe, Leonte Costică, Brai
Constantin, Dârțu Gheorghe, Vieru Vasile din Mădârjac, Privighetoriță Ion, Chelariu
Nicușor, Găstescu Benone, Lupescu Alexandru, Lupescu Mihai, Daraba Lazăr din Târgul
Frumos, Roșca Arhip, Roșca Alexandru, Roșca Neculai din Coarnele Caprii, Enciu Valeriu,
Crică Dumitru, Diaconu Gheorghe, Mihăilă Petru, Bratu Grigore din Cozmești, Matei
Constantin din Pașcani, Trâmbăvețchi Ștefan din Tomești, Popa Constantin din Ursoaia,
Potoroacă Constantin din Lețcani, Rusu Mihai din Victoria, Roman Petru din Ciurea,
Damian Tirel din Schitu Duca, Dincă Mihai din Iași, Trofin Maria din Ipatele, Cerbu Nicolae,
Paiu Constantin din Lespezi, Reninger Callimache, Alexandra din Iași care locuiește la Paris.
O activitate apreciabilă a avut domnul Ignat Gheorghe, care s-a luptat pentru drepturile țăranilor și
proprietarilor din Cotnari – la început, și apoi în tot județul Iași. Face parte din comisia județeană de
Fond Funciar. Ca în toate județele țării și la Iași au fost oameni impresionați de ideea PROPACT.
Astfel profesorul Neagoe Gheorghe din Iași scria în 1994:
,,Am apreciat eforturile de organizare a meeting-ului de
la București, din Piața Aviatorilor, dar și a meeting-ului
de la Iași. La început am simțit o strângere de inimă că
nu vom avea o participare corespunzătoare, dar ne-a
ajutat Dumnezeu și am scos-o la capăt cu bine. Vă dau
toată înțelegerea și mă crucesc cum puteți să-i
convingeți pe toti. Aveți o mare generozitate – care vă
caracterizează și care este destul de rară la mulți
oameni. Sunt mândru că ne-ați convins fundamental să
slujim obștea țărănească. Ne vom strădui din răsputeri
să colindăm prin sate, să-i convingem pe țărani că
propactul este singura lor soluție de a-și apăra
proprietatea sfântă. Dragă, domnule Drăghici, să fiți tot
timpul cu mâna înțelegătoare spre noi, spre proprietari,
spre țărani”
Nu mai puțin impresionante au fost și scrisorile adresate de domnul inginer horticol Dincă Mihai
din Iași, de țăranul Chelaru Ștefan din Scânteia, de țăranul Munteanu Ion din Drăgușeni, de
doamna Dăscălescu Iosefina din Iași, de țăranul Profir Grigore din Blăgești – Pașcani.
225
O luptă acerbă au dus acționarii din agricultura județului Iași cu structurile comuniste (cu IASurile):
SC Agroind Bucium SA SC Agrocom Strunga SA SC Agrofruct Vlădeni SA
SC Agroservice Iași SA SC SDE Iași SA SC Miroslava SA
SC Popricani SA SC Selefer Iași SA SC Agromixt Iași SA
SC Rovico Cotnari SA SC Avicola Iași SA SC Vinifruct Copou SA
SC Agricola Târgu Frumos SA SC Consuin Tomești SA
Scriitori reprezentativi și oameni de cultură din județul Iași
A. C. Cuza, prof.
universitar la Iași,
distins deputat în
Parlamentul României
cu Nicolae
Iorga
226
227
228
229
230
231
Filiala Județeană PROPACT Maramureș
S-a înființat pe 19/12/1993 în Conferința Județeană PROPACT Maramureș, la care a participat
profesorul Dan Drăghici, președintele PROPACT. Conferința a ales conducerea județeană:
președintele Filialei Județene PROPACT Maramureș – inginer Asofiei Constantin din Șomcuța
Mare, vicepreședinți Morariu Iuliu din Baia Mare, Bumb Leon Petre din Baia Mare și Tohatan
Ioan din Baia Mare, secretar general Mateșan Romulus din Baia Mare, secretar general adjunct
Cândea Nelu din Vama Mică, iar: Popan Gheorghe, Setel Ioan – Tohat, Mureșan Iuliu , Popa
Ion – Baia Mare, Chiș Viorel, avocatul Crișan Florin, economistul Rusu Vasile, economistul
Stavăr Gheorghe – membri.
Filiala PROPACT Tohat avea 20 de membri, dintre care nominalizăm pe: Chiș Aurel, Moteșan
Ioan, Glodan Teodor, Lupșe Silviu, Tohatan Ioan, Lupșa Florin, Chiș Viorel, Chiș Ioan,
Tohatan Vasile, Morariu Iuliu, Haratan Vasile, Tohatan Emil, Bran Aurel, Matan Pintea, Setel
Ioan, Surduc Ioan, Denuț Martin, Tohatan Onuț, Dumitraș Aurel, Morar Ioan.
Case vechi din Maramureș Port popular din Maramureș
Biserica Ortodoxă Biserică de lemn Parohia greco- PS Iustin PS Vasile Bizău
Nașterea Sfântului catolică episcop greco-catolic
Ioan Botezătorul
232
Morariu Iuliu, președinte
al filialei județene PROPACT
Maramureș
Ing. Asofiei Constantin
din Șomcuta Mare,
președinte al filialei
județene PROPACT
Maramureș
Dansuri populare din Maramureș Tradiții din Maramureș
Gheorghe Turda Nicolae Sabău Sofia Vicoveanca Laura Lavric Văru Săndel
Acești mari artiști de muzică populară românească, vor rămâne în istoria folclorului românesc
Filiala PROPACT Vima Mică – 15 membri: Cândea Nelu, Badea Gavril, Raț Nicolae, Gheduț
Sorin, Danciu Gavril, Pop Gheorghe, Pop Gavril, Badea Lucreția, Cândea Gavril, Balint
Alexandru, Oniga Ioan, Badea Alexandru, Cristea Clarița, Florian Alexandru, Cândea Vasile.
Filiala PROPACT Șomcuța Mare: Asofiei Constantin, Buteanu Ioan, Popan Gheorghe, Meciu
Alexandrina, Butean Ladislau, Lufșe Nicolae, Bumbut Ioan, Șerban Viorel, Urs Cornel,
Butean Aurel, Pârvan Mircea, Munteanu Ioan, Voicu Ioan, Pătruș Ioan, Silimon Ioan. Un om
excelent este inginerul agronom Mărieși Iulian din Vălenii Șomcuței. Ni s-a comunicat în 1993
– 1994 că în județul Maramureș erau constituite filiale locale PROPACT în afara celor
nominalizate mai sus în localitățile: Sarasin, Ardusat, Ariniș, Baia Mare, Băsești, Buiu Mare,
Cavnic, Copalnic, Mânăștur, Forcasa, Groși, Miresu Mare, Corta de Jos, Recea, Satulung,
Sacolașeni, Salsig, Seini, Sisești. Târgu Lăpuș, Ulmeni, Valea Chioarului, Săpânța, Vălenii
Șomcuței. Nu am primit documentele de la constituirea acestor filiale. Ne bazăm pe comunicatele
venite atunci, care confirmau că în 1993-1994 filiala județeană PROPACT Maramureș avea peste
800 de membri. Ne-a costat mult în județul Maramureș – ca și în multe alte județe – diversiunea
acelui Murg de care am mai scris în paginile anterioare. Ne-a durut faptul că acest excroc l-a
233
compromis și pe omul deosebit de la TVR - ,,Viața Satului” - domnul Constantin Martiniuc. După
ce s-a discutat o oră și jumătate la TVR, despre aducerea gratuită de mașini și utilaje agricole
second-hand din Germania – cei doi (Murg și Martiniuc) erau așteptați la fundația Brătianu din
Piața Amzei, de peste 100 de membri PROPACT, veniți din toată țara. Numai din Maramureș
veniseră 40. Acești oameni au fost mințiți obraznic de acest impostor. Profesorul Dan Drăghici
avea să se convingă în 1995, că Murg fusese pus să compromită această acțiune. Profesorul Dan
Drăghici a fost la Munchen, la sediul Masinenringurilor, a stat de vorbă personal cu directorul
general Anton Grim – care a confirmat că l-a dat afară din sediu pe Murg – un mare diversionist.
La Maramureș filiala judțeană PROPACT a primit personalitate juridică prin Sentința Civilă 81 din
11 noiembrie 1993 – Dosar Civil 81/PJ/1993.
Și în Maramureș acționarii din agricultură s-au confruntat cu marile abuzuri din fostele IAS-uri:
SC Agroindustriala Baia Mare SA SC Horticola Pribilești SA SC Horticola Mireșu Mare SA
SC Avicola Baia Mare SA SC Avicola Onei Consum Baia Mare SA SC Suinprod Seini SA
SC Horticola Baia Mare SA SC Stațiunea de Cercetare pentru Producția Pomicolă Baia Mare SA
234
Scriitori reprezentativi din județul Maramureș
235
Filiala Județeană PROPACT Mehedinți
Pe 29 august 1993 a avut loc prima adunare de constituire a Comitetului Județean Mehedinți de
Organizare a Filialelor Locale și a Conferinței Județene PROPACT Mehedinți. Comitetul de
Organizare, constituit în prezența profesorului Dan Drăghici, era compus din: inginer Scăueru
Nicolae, Chivu Ilie, Ianoși Mihai, Bodescu Mihai. Pe 9 noiembrie 1993 are loc Conferința
Județeană PROPACT Mehedinți, la care participă profesorul Dan Drăghici, președintele
PROPACT. La Conferința Județeană au participat 620 de membri – foarte mulți foști deportați, care
au ales democratic prin vot secret: președinte Scăueru Nicolae din Drobeta Turnu Severin (domnul
Scăuieru avea să decedeze în 2006!), vicepreședinți: Călin Nicolae din comuna Gruia, Ianoși
Nicolae din Turnu Severin, Pascariu Alexandru din comuna Pristol; secretar general – Grecu
Mircea din Gruia, secretar general adjunct Chiru Ilie – Drobeta Turnu Severin, iar:
Tomulescu Ion, Rodaslav Gheorghe, Bedreag Ștefan, Chiosa Nicolae, Turturea Victor –
membri. La Congres au venit 72 delegați. Pe 27 aprilie 1994 a avut loc o adunare mare la Drobeta
Turnu Severin a PROPACT și a deportaților din Bărăgan, foarte mulți din județul Mehedinți. Atunci
s-a analizat și activitatea PROPACT Mehedinți pe un an de zile. Domnul Scăueru Nicolae era un
om de excepție. Pe 29 mai 1994 are loc o altă mare adunare la Turnu Severin, la care participă și
profesorul Dan Drăghici. Adunarea este filmată integral de doamna Luciu Hosu Longin, de la
TVR. Atunci s-a sărbătorit de PROPACT și de deportații din Bărăgan, momentul de neuitat de către
acești oameni batjocoriți de comuniști. La adunare au participat peste 750 de oameni – cei mai mulți
membri PROPACT. Până la primul Congres Național din ianuarie 1994, în Mehedinți s-au constituit
mai multe filiale locale PROPACT: Filiala PROPACT Vânju Mare – 118 membri – președinte
Tuturigă Dumitru, vicepreședinte Vladu Petre, secretar Mărgărit Pompiliu, iar: Almăjanu
Iacob, Tiutiuc Victor, Burasu Ion, Vlădășel Alexandru – membri.
Case vechi din Mehedinți Port popular din Mehedinți
236
Ing. Scăueru Nicolae
președinte al filialei județene
PROPACT Mehedinți
Ianoși Nicolae, președinte
al filialei județene PROPACT
Mehedinți, după decesul
domnului Scăueru Nicolae
Jocuri și tradiții din Mehedinți Dans popular din Mehedinți Orașul roman Drobeta
Biserica ortodoxă din PS Nicodim Deportați în Bărăgan Deportările în Bărăgan
Mehedinți
Monument istoric din Mehedinți
Filiala PROPACT comuna Izvorul Bârzei – cu satele Schinteiești, Balotești, Răscolești, Sușița
– fiecare cu conduceri proprii: sat Schinteiești – Draghia Dumitru, Draghia Ion, Bobocea
Mihai, Motii Ion, Vâlcan Gheorghe; sat Balotești: Pupăză Vasile, Bălan Vasile, Tibrea
Dumitru, sat Răscolești: Tudor Doru, Ghizel Dumitru, Luca Veronica; sat Sușița: Păcală Ion,
sat Izvorul Bârzei: Petolescu Tănase, Bobocea Mihai, Trandafir Tudorel, Moldoveanu Miha.
Filiala PROPACT Pristol – 38 membri – președinte Porcărin Alexandru, vicepreședinte
Mogoșan Alexandru, secretar Totoroanță Alexandru, iar Ciocan Doru, Pantelimon Dumitru,
Buculeasa Alexandru, Liciu Ion, Stanciu Mitra, Olteanu Alexandru – membri.
Filiala PROPACT Prisăceaua – 71 membri – președinte Preda Ovidiu, vicepreședinte Vizitiu
Ion, secretar Ungurean u Ion, iar: Orășcu Ștefan, Stan Ștefan, Preda Mihai – membri.
Filiala PROPACT Gruia – 134 membri – președinte Călin Nicolae, vicepreședinte Trestaru
Constantin, Secretar Marinescu Viorel, iar: Socoluc Angela, Firulescu Dorina, Mihai Elena,
Prioteasa Silvia, Dincă Elena, Streche Gheorghe, Marinescu Nicolae – membri.
Filiala PROPACT Pătulele – 167 membri – președinte Luchian Gheorghe, vicepreședinte
Brânzan Dumitru, secretar Moșneanu Alexandru, iar: Panduru Gheorghe, Făsui Dumitru,
Osiac Puiu, Rădoi Dumitru, Tudor Ilie – membri. Filiala PROPACT Balta – 72 membri –
președinte Sitaru Ion, vicepreședinte Burcu Melu, secretar Zețu Constantin, iar: Boiașu
237
Alexandru, Enășescu Constantin, Sitaru Gheorghe, Oprițescu Aurel – membri.
Filiala PROPACT Drobeta Turnul Severin – 285 membri – președinte Lepădat Gheorghe,
vicepreședinte Bolocan Cristian, secretar Ștefănescu Ștefan, iar: Cojocaru Romulus, Boghină
Zoia, Iacobescu Ion, Toculescu Constantin – membri.
Filiala PROPACT Obârșia de Câmp – sat Izimșa – președinte Sosea Mihail, vicepreședinte
Cârjan Ion, secretar Nedelcea Florea, iar: Vrătanu Ion, Velici Marin, Lupitu Constantin,
Popescu Marin, Zdroană Ilie, Popescu Gheorghe – membri.
Filiala PROPACT Dârvari – 17 membri – președinte Oprică George, vicepreședinte Stoica
Nelu, secretar Petcu Gheorghe, iar: Chibăr Titică, Barbu Florea, Tăsăleuță Ion – membri.
Filiala PROPACT Breznița Ocol – președinte Tomescu Ion, vicepreședinte Buzatu Florian,
secretar Ungureanu Nicolae, iar: Pleșan Gheorghe, Cioporaz Ion, Udrescu Petre, Balvănescu
Ștefan – membri. Alți membri activi, încă din 1993: Coteț Gheorghe – Bala, domiciliat în Baia
de Aramă, Mitucă Gheorghe – Vlădaia – sat Scoril, Fota Alexandru, Tâmna, sat Manu, Nisip
Florea – Salcia.
Filiala PROPACT Mehedinți număra în anii 1993, 1994, 1995 peste 4700 de membri, plus
foarte mulți deportați în Bărăgan – înscriși în PROPACT. După decesul domnului Scăuieru iam
încredințat interimar conducerea filialei domnului Ianoși Nicolae – președintele AFDPR
Mehedinți.
Niculina Stoican Nelu Bălășoiu Olguța Berbec Petrică Mâțu Stoian
La Mehedinți nu am avut nici un reprezentant în Comisia Județeană de Fond Funciar. Domnul
Ianoși Nicolae – un om moral desăvârșit, fiind în vârstă și bolnav nu a acceptat să meargă în
Comisia Județeană de Fond Funciar – recomandat de PROPACT.
Cele mai dramatice probleme le-au avut miile de acționari din fostele IAS-uri comuniste:
SC Zorile Burila Mare SA SC Suinprod Turnu Severin SA. SC Horticola Aurora SA
SC Agroind Corcova SA SC Viticola Turnu Severin SA SC Agromixt Tâmna SA
SC Horti Industrială Dealul Viilor SA SC Viticola Vlădaia SA SC Horticola Pristol SA
SC Agroind Dobra SA SC Viticola Donceu SA SC Agroindustriala Robachus Rogova SA
SC Cererom Gârla Mare SA SC Vânju Mare SA SC Horticola Șimian SA
SC Agrofruct Prunișor SA SC Agroindustriala Stârmina Balorești SA
Un eveniment important în Mehedinți s-a produs în anul 1994, când filiala județeană a trimis un
protest Guvernului României, prin care se împotriveau Hotărârii Guvernului în care se prevedea ca
începând cu anul 1994 să se aplice impozit pe veniturile deținătorilor de pământ, ca urmare a
aplicării Legii 18/1991. Protestul are la bază următoarele argumente:
1. Până la 1 ianuarie 1994 nu vor fi distribuite proprietarilor nici 15% din Titlurile de
Proprietate, deci până la această dată țăranii, proprietarii români nu sunt în fond proprietari.
2. Prin sistemele folosite de regimul comunist pentru îndepărtatea țăranilor de proprietatea
agricolă (cote și colectivizare) au fost distruse toate mijloacele de producție privată pentru
executarea lucrărilor agricole (atelaje cu animale, pluguri, grape, căruțe, etc); în cei trei ani
de folosire a pământului restituit nu s-au putut realiza mijloacele de producție necesare
executării lucrărilor agricole, la nivelul unei producții normale, care să conducă la beneficii
impozabile. Eventualele venituri realizate au fost folosite de gospodari pentru refacerea unei
238
părți din mijloacele de producție confiscate de statul comunist și care se găsesc înglobate
valoric în actualele Societăți Comerciale Agricole cu capital de stat(fostele IAS-uri, SMTuri,
Gospodării PCR).
3. Nu au fost elaborate până în prezent Legea Cadastrului Agricol și Legea Arendării, prin care
să se reglementeze relațiile firești între proprietarii de pământuri, muncitorii agricoli și restul
relațiilor de producție din acest sector.
4. Ambiguitățile din Legea 18/1991, precum și sistemul greoi de aplicare al ei, a făcut și face
să planeze incertitudine asupa noțiunii de proprietate asupra pământului, incertitudine care
va fi cu atât mai mult amplificată prin aplicare de impozite pe un bun pe care cetățeanul nu
este sigur că a devenit proprietar.
5. Valoarea terenurilor agricole nu a fost stabilită nici până la această dată, iar prin aceasta
pământul nu poate constitui un garant în fața băncilor, pentru a se putea asigura credite
țăranilor în vederea procurării mijloacelor de producție agricolă.
Liberalizarea prețurilor pentru produsele industriale, prin care statul a ridicat descurajant
prețurile pentru prestările de servicii în agricultură și blocarea prețurilor, produsele
producătorilor agricoli, (grâu, porumb, orz, etc) arată clar intenția Guvernului de a îndepărta
cetățenii români de tradiționala lor ocupație – agricultura.
Scriitori reprezentativi din Mehedinți
239
6.
Filiala Județeană PROPACT Mureș
În ziua de 13 septembrie 1993, în strada Bolyai 30, Târgu Mureș, s-a ținut adunarea de constituire a
Comitetului de Organizare a filialelor locale, a Conferinței Județene PROPACT Mureș. Dintre
membri Comitetului îi amintim pe: Păun Gheorghe din Târgu Mureș, care stă mult la Curtea de
Argeș, la fiica sa și la distinsul profesor și scriitor argeșean Th. Ionescu – ginerele său, Matei
Emanoil – Târgu Mureș, Andone Sava – Sâncraiul de Mureș, Pașca Viorel – Târgu Mureș,
Roșca Gheorghe – Cristești, Mesaroch Nicolae – Sâncraiul de Mureș. În data de 26 decembrie
1993 a avut loc Conferința Județeană PROPACT Mureș, în prezența profesorului Dan Drăghici.
Comitetulul Județean PROPACT Mureș ales democratic era compus din: președinte inginer
agronom, Comes Liviu, vicepreședinți: Cionca Emil – Târgu Mureș, Andone Șam – Sâncraiul
de Mureș, Ceaușan Ion – Moisa, secretar general – Matei Emanoil – Ciucaș, secretar general
adjunct Nicușor Ioan – Târgu Mureș, iar: Pașca Viorel, Olteanu Ion, Mica Gheorghe –
Vânători, Borbely Mihai – Sarmaș, Moga Maria – membri. Aici s-a implicat și doamna Aniela
Georgescu din București.
Catedrala ortodoxă Târgu Biserica romano- Părinte protopop Nicolae Episcop greco-catolic
Mureș catolică din Mureș Sincan, slujitor la catedrala Florentin Crihălmeanu
mare Târgu Mureș
Casă veche Monument istoric din Mureș Templul Israelit Universitatea de medicină
și farmacie din Mureș
240
Ing. Agr. Comes Liviu, președinte
al filialei județene
PROPACT Mureș
Stoica Ion, președinte al filialei
județene PROPACT Mureș
Dansuri populare din Mureș Cântăreți de muzică populară
din Mureș
Portul popular din Mureș Tradiții și obiceiuri populare din Mureș
În 1993 – 1994 erau constituite mai multe filiale locale PROPACT: Saschiz, Vânători, Sâncraiul
de Mureș, Pogceaua, Sărmașu, Cirstești, Moisa, Toldal, Târgu Mureș, Târnăveni, Iernut. S-au
evidențiat oameni deosebiți precum: doctor veterinar Oaciș Daniel din Saschiz, Micle
Gheorghe din Vânători, Tudoran Gheorghe din Târnăveni. În ziua de 11 iulie 1993 a avut loc în
Piața Aviatorilor din București primul mare meeting național PROPACT, la care au participat peste
10 000 de membri PROPACT din toată țara. Din județul Mureș au venit 133 de membri – toți pe
banii lor, cu diverse mijloace de transport, cu provizii pentru mâncare... așa cum au făcut și cei din
Timiș, Maramureș, Satu Mare, Bihor, Argeș, Prahova, Teleorman, Iași, Suceava, Botoșani, etc.
Atunci s-au prezentat deschis și direct toate obiectivele PROPACT, s-au dat termene precise puterii
politice pentru rezolvarea problemelor stringente: reconstituirea și restituirea proprietăților, pensiile
țăranilor, crearea de condiții pentru lucrarea pământului în stil occidental. Atunci s-a dat primul
semnal național foarte serios pentru distrugerea comunismului la sate. Au fost mulți țărani și
proprietari din Mureș, care au dovedit profundul lor simț al proprietății: Ghiță Pompei – Miheși de
Câmpie, Andone Savu – Sâncraiul de Mureș, Bebletec Aurel – Sâncraiul de Mureș, Orza
Rafila, Vicușan Ioan – Târgu Mureș, Heidrich Adolf – Zagăr, Nicușor Pătru – Târgu Mureș,
Pătru Vasile – Târnăveni, Neagu Georghe – Târgu Mureș, Szabo Păuna – Zău de Câmpie. În
1995 profesorul Dan Drăghici a participat la Târgu Mureș la deschiderea Pieții de Gros pentru
animale și cereale, în Sângiorgiul de Mureș – prin programul PHARE. În 1997 domnul inginer
Comes Liviu și-a dat demisia. Până atunci a dat dovadă că este un foarte bun președinte de filială
județeană. I-am acordat interimatul domnului Stoica Ion din Târgu Mureș – care avea să decedeze
după trei ani. Filiala PROPACT Mureș nu depășea 550 de membri. Domnul Stoica Ion a
reprezentat doi ani de zile PROPACTUL în Comisia Județeană de Fond Funciar. Și în Mureș au fost
multe probleme ale acționarilor din agricultură. Doamna Aniela Georgescu din București ne
prezintă necazurile pe care le-a avut la IAS Albești, s-a judecat ani de zile – degeaba. Comuniștii sau
judecat între ei. Astfel Agrozooviticola Seuca SA Gănești s-a judecat la Curtea de Casație și
Justiție în dosarul 2200/2005 cu Agenția Domeniilor Statului București. Domnul Szantarto Ovidiu
– Târgu Mureș ne scrie plângând, despre perioada criminală comunistă, când toată familia sa a fost
241
alungată din casă în miez de noapte, li s-au luat 200 ha teren agricol, casa, bunuri diferite, fără să li
se dea vreun document de confiscare. Domnul Demian Ionel, domiciliat în Luduș – originar din
satul Botez, prezintă un întreg arsenal de abuzuri pe zece pagini!. Cel mai mult ne-au consumat
timpul multele scrisori venite de la oameni cu inițiativă, așa cum a fost brutarul Savu Gheorghe
din comuna Cornești.
Probleme din fostele IAS-uri din Mureș au fost multe, și greu de înțeles:
SC Agroindustriala Sâncrai SA SC Agrim Târgu Mureș SA SC Agroholding SA
SC Prudos Mureș SA SC Sere Mureșeni SA SC Zamura Zău de Câmpie SA
SC Agroindustriala Acătări SA SC Pomicola Târgu Mureș SA SC Suinprod Iernut SA
SC Agroindustriala Albești SA SC Vivat Târnăveni SA SC Agromixt Zagăr SA
SC Agroindustriala Batos SA SC Vitcom Idrifaia SA SC SCPAB Târgu Mureș SA
SC Agroindustriala Reghin SA SC Agroind Târgu Mureș SA SC Agroindustriala Sighișoara SA
SC Agroindustriala Seuca SA SC Avicola Târgu Mureș SA
Scriitori reprezentativi din județul Mureș
242
Filiala Județeană PROPACT Neamț
În data de 21-08-1993, reprezentanții filialelor sătești, comunale și orășenești din județul
Neamț – în prezența profe sorului Dan Drăghici – au constituit Comitetul Județean de Organizare a
Conferinței Județene PROPACT Neamț, ce va avea loc pe 15/12/1993, la Piatra Neamț. Din acest
Comitet făceau parte Bumbu Serghiu, Dascălu Mihai, Tofan Vasile, Popa Nicolae, Bejan Vasile
Cornel, Mihoc Iosif, Stângu Ioan, Crăciun Verona, Mihăică Ion, Băcăuanu Valeriu, Ghiuzan
Eugen, medic Jurcău Florin, Tăbăcaru Mihai, Butnaru Constintin, Stan Mihai, Afloarei
Constantin, Afloarei Gheorghe, Mușat Mihai, Mușat Maria, Burlea Elena, Duhnea Panait,
Dumitrache Gheorghe, Filip Nicolae, Pricop Gheorghe, avocat Rădulescu Eugen, inginer
Răzulescu Alexandru.
Pe data de 15 decembrie 1993 a avut loc Conferința Județeană PROPACT Neamț, la care au
participat 575 de delegați. A fost o conferință, care a debutat cu scântei. Până la urmă profesorul
Dan Drăghici a potolit spiritele și Conferința s-a desfășurat democratic și statutar, alegând Consiliul
Județean PROPACT Neamț: președinte, țăranul Dacălu Mihai din comuna Dumbrava Roșie –
strada Zimbrului 68 – care avea să decedeze în 2006, vicepreședinți: Butnaru Mihai –
Ghirăiești, Gherguț Grigore – Săbăoani, Nicolae Dan; secretar general – Afloarei Vasile,
secretar general adjunct Ghinet Margareta, iar: Boroi Constantin, Asandei Gheorghe, Andrici
Grigore, Dumea Franț, Mihoc Iosif, Dorofte Damian, Andrici Grigore, Drăniceru Andrelica,
Ghiozdan Eugen, Nicolae Dan, inginer Crăciun Paul – membri. Pe data de 24-04-1994 a avut
loc o mare adunare la Piatra Neamț, cu peste 1500 de membri – ocazie cu care s-au trimis
numeroase mesaje scrise și semnate la Parlamentul României, la Guvern și la Președinție. Țăranul
Dascălul Mihai s-a ocupat foarte serios de creearea de filiale locale PROPACT în tot județul
Neamț. Un alt țăran inimos a fost în zona Romanului – la Tămășeni, sat Adjudeni – domnul Mihoc
243
Țăranul Dascălu
Mihai, primul
Președinte al
filialei județene
PROPACT
Neamț
Țăranul Mihoc
Iosif, președinte
al filialei
județene
PROPACT
Neamț după
decesul dl.
Dascălu Mihai
Dumitru Cazan
Sorin, din Roman,
președinte
al filialei județene
PROPACT
Neamț, după
decesul dl.
Mihoc Iosif
Șotropa Petru
Din Piatra Neamț
actualul președinte
al filialei
județene
PROPACT
Neamț
Iosif. În 1996 filiala județeană PROPACT Neamț depășea 8000 de membri. Domnul Dascălu Mihai
încercase să facă un Sindicat al Agricultorilor la el în comuna Dumbrava Roșie – numai că
judecătoria din Piatra Neamț i-a respins cererea. Iată cele mai serioase filiale locale PROPACT:
Biserica ortodoxă Adormirea Biserica catolică din Episcopul Ignatie la Patriarhul Ierusalimului
Maicii Domnului Neamț Seminarul Mănăstirii
Neamț
Mănăstirea Târgu Neamț Case vechi din Neamț
Portul popular din județul Neamț Dans popular din Neamț
Folclor din Neamț Obiceiuri și tradiții Tradiții și obiceiuri de Tradiții și obiceiuri de
din Neamț Crăciun, din Neamț Paști, din Neamț
244
Florin Mihuț Mihaela Balașca Ghița Dandu
Cantăreți de muzică populară din județul Neamț
Filiala PROPACT Dumbrava – comuna Timișești – 45 membri – Zaharia Dumitru, Chilu
Ioan, Pâslaru Dumitru, Davidescu Gheorghe, Voinea Mihai, Văcaru Mihai, Chițoaia
Gheorghe, Azamfiri Petru, Corduneanu Constantin, Muraru Gheorghe, Ioniță Vasile.
Filiala PROPACT Plăieșu – Philip Iftimie, Neculai Savin, Șoldan Ștefan, Fărmuș Ion, Chilu
Ion, Philip Nicolae, Niculai Ion, Savin Ion, Pradea Constantin.
Filiala PROPACT sat Adjudeni – comuna Tămășeni – 547 membri – una dintre cele mai
numeroase filiale PROPACT din țară; această filială s-a constituit în prezența profesorului
Dan Drăghici: președinte Mihoc Iosif, Gherca Anton, Ghiuzan Cezar, Ghiuzan Eugen, Dâncă
Petre – Drimea Anton.
Filiala PROPACT Slobozia – Roznov – 93 membri – Purici Maria, Chistol Dumitru, Bortă
Maria, Mitrea Costachi, Vinea Ion, Bran Anghelina, Oncea Safta, Chistol Luici Marta.
Filiala PROPACT Costișa – 85 membri – Airinei Ion, Tănasă Constnatin, Damian Ion, Filip
Gheorghe, Dumbravă Dumitru.
Filiala PROPACT Grumăzești – 147 membri – Ciotârcă Vasile, Nechifor Maria, Vornicu
Constantin, Axfinte Gheorghe, Roșu Constantin.
Filiala PROPACT Ștefan cel Mare – 87 membri – Lazonschi Onor, Vicol Iordache, Sava
Dragoș, Șerban Vasile, Andone Ion.
Filiala PROPACT Bâra – 128 membri – Antili Iosif, nelipsit de la nici-o mare manifestare a
PROPACT în Neamț, dar și în țară, Bodașcă Romică, Istvan Vasile, Moraru Petru, Baciu
Anton, Leahu Ion, Agu Giurgi.
Filiala PROPACT Cordun – 71 membri – Mirciu Gheorghe, Diaconu Traian, Tălmăcel
Ludovic, Radu Constantin, Potcovaru Dumitru, Stoica Vasile, Iamandi Constantin, Enache
Maria.
Filiala PROPACT Mărgineni – 115 membri – Dorofte Dumitru, Miron Mina, Ciobanu Mihai,
Cocea Gheorghe, Drăgan Constantin, Miron Ion, Stoleru Nicolae.
Filiala PROPACT Rosnov – sat Chintinici – 75 membri – Munteanu Grigoraș, Munteanu
Mihai, Bofan Mihai, Grigorcea Elena, Mocanu Mihai, Pastramagiu vasile.
Filiala PROPACT Sagna – sat Gădinți – 127 membri – Astani Ion, Sondiș Gheorghe, Cosma
Vasile, Tănasă Nicolae, Stafie Costică, Astani Mihai, Tănasă Valentina.
Filiala PROPACT Tămășeni – 41 membri – Fărănanu Mihai, Chilălău Isidor, Gherguț Ana,
Cimpoieșu Grigore, Neculai Alexandru, Buzău Ioan, Petrișos Pantil.
Filiala PROPACT Brusturi – Drăgănești – 37 membri – Motoc Dorel, Ionel Toader, Morariu
Costică, Morariu Dumitru, Topor Cleopatra, Zodiceu.
Filiala PROPACT Doljești – 58 membri – Agu Gheorghe, Bejan Martin, Niță Gheorghe,
Sugaru Ferdinand, Tănase Gheorghe, Bursuc Anton, Horlesu Nicolai.
Filiala PROPACT Piatra Neamț – 117 membri - Afloarei Vasile, Răvaru Toma, Gineț
Margareta, Cândea Romul, Pavelescu Mihai, Arhip Marioara, Gâlcă Dan.
Filiala PROPACT Dumbrava Roșie – 75 membri – Dascălu Mihai, Tăbăcaru Mihai, Moise
Gheorghe, Pristabu Vasile, Iorgu Nicolae; Filiala PROPACT Giron – sat Dochia – 33 membri
– Sandu Ioan, Dacincan Gheorghe, Lungu Mihai, Pascariu Ion, Gârceneanu Vasile, Blaga Ion.
Filiala PROPACT Zănești – 117 membri – Dumitru Ioan, Calabanea Constantin, Ciocoiu
245
Ioan, Rotaru Gheorghe, Andronache Constantin, Andrei Ion.
Filiala PROPACT Podoleni – 77 membri – Niculae Dan, Hanganu Gheorghe, Drăgan
Constantin, Bocancea Vasile, Muntenau Marian, Drăgan Maria.
Filiala PROPACT Gârcina – sat Cuiejdi – 123 membri – Aflorii Constantin, Ungureanu
Constantin, Ciubotaru Nicolai, Rotaru Gheorghe, Aroxandei Neculai, Drăgan Ion.
Filiala PROPACT Cordun – sat Pildești – 57 membri – Dumea Franț, Mărtinaș Francisc,
Tancău Mihai, Martișcă Nicolae, Bejan Dănuț, Mârț Iosif, Bulai Cecilia.
Filiala PROPACT Agapia – sat Filioara – 132 membri – Hurgheș Gheorghe, Iliescu
Constantin, Oglinianu Elena, Pangu Vasile, Toader Ion, Visarion Vasile, Popa Vasilică.
Filiala PROPACT Bara – 177 membri – Antile Iosif, Agu Giurgi, Robu Ion, Leahu Petrică,
Leahu Ion, Moraru Ion, Budașcă Benone, Mârț Ion.
Scriitori reprezentativi din județul Neamț
246
Ne-ar lua mult spațiu să-i nominalizăm pe cei peste 8000 de membri PROPACT din județul Neamț.
Oameni ca: Mustăciosu Vasile – Români – sat Goșmani, Trifan Constantin – Mărgineni,
Barcău Ion și Catană Rozina din Piatra Șoimului satul Luminiș, Dăscălița Gheorghe din
Făurei, Târnoveanu Dumitru din Pângărați. Păcat că a decedat acest țăran inimos, foarte bine
intenționat în tot ce făcea. În 2006 filiala PROPACT Neamț i-a fost incredințată interimar domnului
Dumitru Cazan Sorin din Roman – consilier la primăria Roman. Nu prea s-a implicat și am fost
nevoiți să apelăm la domnul Șotropa Petru din Piatra Neamț – căruia i-am dat și împuternicire să
reprezinte PROPACT în Comisia Județeană de Fond Funciar. Ne-au scris foarte mulți proprietari și
acționari din agricultură – din păcate nu deținem în arhiva noastră Societățile Comerciale Agricole
SA din Neamț. Cu certitudine în toate aceste unități agricole au fost mari probleme, așa cum le
descriu: Bran Valeria din comuna Români, Mustăciosu Vasile din Goșmani, Crăciun Paul –
inginer zootehnist din Târgu Neamț. Filiala PROPACT Neamț a participat cu 23 de delegați la
primul Congres Național, din ianuarie 1994. A fost extrem de greu să-i cazăm și să le asigurăm trei
mese în zilele de 23 și 24 ianuarie 1994 la București celor peste 750 de delegați PROPACT veniți
din toate județele țării la Congres.
Filiala Județeană PROPACT Olt
247
Ing. Agr. Miulescu Stelian,
președinte al filialei Romanați
din județul Olt, originar din
Caracal
Urseanu Paul din Potcoava,
președinte al filialei județene din
zona Slatina - PROPACT
În ziua de 10/06/1993 la Slatina-Olt, în prezența profesorului Dan Drăghici, s-a constituit Comitetul
Județean de Organizare a filialelor locale și a Conferinței Județene PROPACT Olt. Și aici, ca și în
Botoșani, și în Galați s-au conturat de la început două grupări:
o grupare în zona fostă Romanați (Caracal) și a doua grupare în zona Slatina. Din Romanați s-au
remarcat: inginer agronom Miulescu Stelian, Olteanu Paul, Ursescu Filip, Tătaru Doina,
Rucsanda Gheorghe, Petrescu Gheorghe, Istrate Lelia, Dumitrescu Eugen, Popa Victoria,
Berjă Victor, Stoica Gheorghe, Mihail Ștefan, Jianu Gheorghe, Mircea Vasile.
Din zona Slatina s-a remarcat domnul Urseanu Paul venit de la București și stabilit la Potcoava –
care avea să decedeze în 2001. Aici conducerea acestei grupări îi mai cuprindea pe: Olteanu Paul,
Dulea Ispas, Popescu Sofia, Rucsanda Gheorghe, Stanca Marin, Rădulescu Mihail, Stroiescu
Tudor, Oclea Gheorghe, Dumitrea Eugen, Mihail Ștefan. Membri foarte activi au mai fost în anii
1993-1994 domnul inginer agronom Pătrășcoiu Constantin, economist Olteanu Paul, doctor
veterinar Cioculan Alexandru și profesor Petrescu Gheorghe. Menționăm filialele locale
constituite în județul Olt:
Filiala PROPACT Studina – Pricină Alexandru, Nicolescu Ion, Răzeanu Florea.
Filiala PROPACT Vâlcele – Vlad Mircea.
Filiala PROPACT Milcov – Călin Grigore.
Filiala PROPACT Mărgineni – Trașcă Toma
Filiala PROPACT Movileni – Andrei Ion, Stelea Constantin, Ilie Ion, Beică Petrache, Neagoe
Marin, Crăcea Tudor.
Filiala PROPACT Strejești – Stuparu Ion.
Filiala PROPACT Brebeni – Găină Marin, Dumitru Florea.
Filiala PROPACT Slătioara – Bărbulescu Laurențiu.
Filiala PROPACT Slatina – Dateș Gheorghe, Trașcă Florin.
Filiala PROPACT Potcoava – Todiraș Valeriu, Trață Ion, Popescu Anton, Florescu Ion.
Filiala PROPACT Făgețel – Pârvescu Dumitru.
Filiala PROPACT Scornicești – Olaru Nicolae.
Filiala PROPACT Icoana – Gheorghe Alexandru.
Filiala PROPACT Balș – Iorga Gheorghe, Pătrășcoiu Felicia, Boțogan Paul, Afumelea Ion,
Zoican Dumitru, Militaru Nicolae, Pițigoi Ioan, Baicea Ștefan.
Filiala PROPACT Pielești – Ion Constantin.
Filiala PROPACT Bărăști – Moțoiești – Grigorescu Ion.
Filiala PROPACT Izvoarele – Colțan Ion, Pătru Vasile, Floricel Marin.
Filiala PROPACT Curtișoara – Ciucă Ilarie, Ciucă Paraschiva.
Portul popular din Olt
Dansuri populare din Olt Constantin Enceanu Ileana Constantinescu
Cântăreți de muzică populară din Olt
248
Case vechi din Olt Casa memorială Cetatea romano- Monumentul Eroilor
Nicolae Ceaușescu, bizantină din Caracal - Olt
din Scornicești – Olt Sucidava
Mănăstirea Clocociov PS Sebastian și episcopia Slatinei Tradiții și obiceiuri din Olt
și a Romanaților
În județul Olt au fost – ca în toate județele țării – mari probleme cu primarii, cu prefecții, care
au comis abuzuri după abuzuri. În comuna Brebeni domnul Găină Marin s-a luptat cu nedreptățile
primarului de aici. În aceeași situație au fost și domnii Stuparu Ion din Strejești, doctor veterinar
Bărbulescu Laurențiu din Slătioara, Bărbulescu Gelu din Tufeni. Merită să amintim greșeala
gravă făcută de Vlad Vlad – secretar general PROPACT, în 1996 la Olt, când l-a forțat pe domnul
Urseanu Paul să-și dea demisia din funcția de președinte al Filialei Județene PROPACT Olt –
gruparea de la Slatina. Domnul Urseanu Paul era un om de principii, iar oameni cu principii nu
erau suportați de dictatorul Vlad Vlad. Urseanu Paul făcuse mai multe filiale: în Bobicești, în
Sinești, la Balș dar Vlad Vlad nu le-a mai predat conducerii naționale – ne referim la procesele
verbale de Constituire. Domnul Urseanu Paul a avut un rol important în zona Slatina. Chiar în
demisia scrisă de dânsul pe 10 ianuarie 1996 scria:
,,Am fost foarte mâhnit vineri 5 ianuarie 1996 când l-am întâlnit la Slatina pe domnul senator
Paul Popescu, PNCȚD, cu care am avut o discuție neplăcută pentru afirmațiile acestuia,
afirmații, care nu au putut fi justificate și asta m-a pus într-o postură jenantă.” Paul Popescu,
care era și fost deținut politic și-a permis să-l facă pe profesorul Dan Drăghici – informator al
securității. Ca să vezi cine acuză de colaborare cu securitatea comunistă! Tocmai Paul
Popescu – acuzat public de Ticu Dumitrescu la Congresul AFDPR din 2006 că a colaborat cu
securitatea. Profesorul Dan Drăghici nu a crezut niciodată că Paul Popescu a fost colaborator
al securității comuniste. Profesorul Dan Drăghici a fost înțelegător și și-a menținut tot timpul
echilibrul și respectul vizavi de toți deținuții politici – adevărații eroi naționali ai luptei anti
comuniste. Criminalii securiști au reușit să-i asmută și să-i învrăjbească între ei pe deținuții
politici.”
În dosarul PROPACT Olt erau peste 2100 adeziuni scrise. Dintre acestea au fost salvate în 2004 545
de adeziuni, restul au ars în incendiul pus sediului central PROPACT, de la Pitești Argeș, în 2004.
La Romanați, președintele inginer agronom Miulescu Stelian era un om de excepție. În 2004 ne-a
anunțat și dânsul că nu mai poate activa din motive de vârstă și de sănătate, având și multe decese în
familie. După ce doi oameni foarte buni – care au condus cu credință PROPACTUL în județul Olt
nu mai activau, am fost nevoiți să convingem alți membri PROPACT să preia interimar filiala
județeană PROPACT Olt. I-am dat împuternicire domnului Chiriță Aurel din comuna Vulturești –
sat Dieci, care nu s-a implicat deloc. Revenind la membri noștri, îi amintim pe cei care au trimis
249
repetat scrisori cu problemele lor: Selea Titică din Icoana sat Usoaia, Rădulescu Petre din
Sâmburești, Dobresu Oprea din comuna Grădinile, Nicolae Florescu moștenitorul lui Mircea
Florescu din Stoicănești, Popescu Marin din Șerbănești – Olt, Mirea Dumitra din Cotmeana,
Vasiloiu Gheorghe din Vitomirești, Trașcă Florin din Slatina, Trață Ion din Potcoava, Popescu
Anton Iulian din Potcoava, Dateș Gheorghe din Slatina, Colțan Ion din Izvoarele, Răzeanu
Florea din Studina, Răduț Paul din Făgețelu, Selea Constantin din Movileni, Beica Petrache
din Movileni, Boțogan Paul din Balș, Afumelea Ioan din Balș, Ciucă Ilarie din Curtișoara.
Și în județul Olt au fost multe Societăți Comerciale Agricole SA – unde statul comunist a învârtit
sume mari de bani, unde s-au furat patrimonii, nevalorificate niciodată de nimeni:
SC Brias Brebeni SA SC Alcoor Corabia SA SC Agroprod Olt Slatina SA
SC Agroprod Corbu SA SC Horticola Drăgănești Olt SA SC Iancu Jianu SA
SC Corabia Corias SA SC Patelu SA SC Poiana Radomirești SA
SC Agroind Curtișoara SA SC Horting Stoienești SA SC Suinprod Caracal SA
SC Boianu Drăgănești – Olt SA SC Horticola Arcești SA SC Deveselu SA
SC Agroind Piatra Olt SA SC Horticola Studina SA SC Avicola Ianca SA
SC Redias Redea SA SC Vitipomicolă Sâmburești SA SC Studias Studina SA
SC Rovi Fruct Iancu Jianu SA SC Avicola Scornicești SA SC Avicola Curtișoara SA
SC Agroind Slatina SA
Scriitori și oameni de cultură reprezentativi din Olt
250
251
Filiala Județeană PROPACT Prahova
Pe 26 august 1993, la Ploiești, în prezența profesorului Dan Drăghici – președinte
PROPACT și a doctorului Șerban Ovidiu – vicepreședinte PROPACT, a avut loc adunare pentru
constituirea Comitetului de Organizare a filialelor locale PROPACT și a Conferinței Județene
PROPACT Prahova. Acest Comitet îi cuprindea pe: Mociorniță Georgel, inginer Dinu Vasile,
inginer cercetător ștințific Radovicescu Maria, Săvulescu Marie Jeane – soția primarului
Ploieștiului, Ștefănescu Nicolae, Marinescu Gheorghe, Merezeanu Constantin din Ceptura,
Schultz George, Zmeureanu Radu, Furtună Mihai. În data de 7 octombrie 1993 are loc
252
Ing. Dinu Vasile din Ploiești,
primul președinte al filialei
județene PROPACT Prahova
Voinescu Dumitru din comuna
Măgurele, al doilea președinte
al filialei județene PROPACT
după decesul dl. Dinu Vasile
Conferința Județeană PROPACT Prahova, în prezența profesorului Dan Drăghici și a doctorului
Șerban Ovidiu. Au participat 395 de membri din tot județul și au fost aleși statutar: inginer Dinu
Vasile – Ploiești președinte, vicepreședinți: Ștefănescu Nicolae – Urlați, Amira Petre – Ploiești,
Stănescu Eliodor – Ploiești, secretar general – Țarălungă Valentina – Ploiești, secretar general
adjunct Pantu Vasile – Ploiești, iar: Ciucan Gheorghe, Lungu Liviu, Radovicescu Maria,
Panaitescu Paul, Smeureanu Radu – membri. A mai avut loc o adunare mare la Ploiești în data
de 17 septembrie 1994. Domnul președinte Dinu Vasile ne comunică că existau mai multe filiale
PROPACT în județul Prahova: filiala PROPACT Ploiești, filiala PROPACT Câmpina, Mizil,
Boldești, Scăieni, Ceptura, Scorțeni, Ciorani, Măgurele, Fulga, Boldești, Grădiștea, Strejnic,
Puchenii Mari, Băltești, Blejoi, Păulești, Târgușorul Nou. Existau și filiale sătești la Scorțeni,
Mislea, Șoimari, Motita, Băltești, Timșu, Ploieștiori, Găgeni, Plopu Grădiștea, Boldești
Grădiștea, Rotari Ceptura. Filiala PROPACT Ploiești avea 150 de membri în 1996, filiala
Câmpina – 116 membri, filiala PROPACT Mizil – 115 membri, filiala PROPACT Boldești
Scăieni 75 membri, filiala PROPACT Ceptura – 123 membri, filiala PROPACT Scorțeni – 129
membri, filiala PROPACT Ciorani – 135 membri. Aici la Ciorani în 1995 după o emisiune la
Viața Satului - duminica – unde erau, față în față, profesorul Dan Drăghici de la PROPACT și
primarul de la Ciorani împreună cu un inginer Șef al Asociației Agricole Ciorani, s-a întâmplat că
cei doi oameni de la Ciorani mințeau în direct cu nerușinare că s-au dat pământurile oamenilor, că
Asociația Agricolă (fostul CAP) merge foarte bine. Profesorul Dan Drăghici i-a felicitat în direct la
TV, dar i-a atenționat că peste trei zile, adică miercuri, la ora 10 va fi prezent la primăria din
Ciorani, pentru că vrea să se convingă personal că lucrurile sunt așa cum au fost prezentate cu
enfază de cei doi. Miercuri, la ora 10, împreună cu domnul Tânjeală de la TV – SOTI – erau în fața
primăriei din Ciorani. Aici am fost pur și simplu uimiți. Erau peste 600 de oameni care veniseră
extrem de nemulțumiți să stea de vorbă cu președintele PROPACT, care îl invitase cu o zi înainte și
pe senatorul Apostolache – PSD, fiu al Cioranului – tatăl său fusese învățător în Ciorani. Profesorul
Drăghici l-a întâlnit totuși la Ciorani pe senatorul Apostolache, care adusese cu el TAB-urile de la
Ploiești. Parcă era răscoală. Nu i-au dat voie profesorului Drăghici să intre în Căminul Cultural cu
oamenii. Atunci profesorul Drăghici a apelat la un țăran, care locuia lângă primărie, să-i dea o scară,
pe care a pus-o pe un gard și de acolo le-a vorbit oamenilor. Sutele de oameni prezenți au strigat în
cor că atât primarul, cât și inginerul Asociației au mințit cu nerușinare la Viața Satului – TVR. Timp
de 5 ore dialogul cu oamenii a fost înregistrat și filmat integral de domnul Tânjeală. Televiziunea
SOTI a dat, zi de zi, tot ce se întâmplase la Ciorani. În ziua respectivă s-au înscris în PROPACT 880
de țărani și proprietari, nu numai din Ciorani, ci și din comunele învecinate. A fost cea mai mare
adunare populară într-o comună, o adunare neconvocată. Atunci ne-am amintit și de adunările mari
de la Bolotești – Vrancea, Dolhești și Dolhasca Suceava – din același an.
În Prahova au fost și alte filiale locale numeroase: filiala PROPACT Măgurele – 600 membri,
filiala PROPACT Fulga – 221 membri, filiala PROPACT Boldești Grădiștea – 120 membri,
filiala PROPACT Streșnic 115 membri, filiala PROPACT Puchenii Mari – 117 membri, filiala
PROPACT Bolțești – 139 membri, filiala PROPACT Blejoi – 40 membri, filiala PROPACT
Păulești – 127 membri, filiala PROPACT Târgușorul Nou – 118 membri; în satele Scorțeni –
64 membri, în Mislea – 45 membri, în Șoimari – 37 membri, în Motita – 22 membri, în Pușcași
– 37 membri, în Tinosu – 30 membri, în Ploieștiori – 29 membri, în Găgeni – 19 membri, în
Plopu – 18 membri, în Grădiștea – 33, în Rotari – 41 membri.
Portul popular din Prahova Dansuri populare din Prahova
253
Case vechi din Prahova Castelul Peleș Mănăstirea Parohia Sf. Parohia greco-
Cheia Treime din catolică din
Florești Câmpina
Irina Loghin Raluca Burcea PS Ieronim Sinaitul PS Varlaam Ploișteanul
Cântărețe de muzică populară din Prahova
Nicolae Iorga
Orașul Vălenii de
Munte
Casa lui Nicolae
Iorga
254
În anul 1998 s-a desfășurat o altă Conferință Județeană, în care a fost aleasă altă conducere: Dinu
Vasile președinte, Săvulescu Gabriel, Radovicescu Maria, Panțâru Vasile – vicepreședinți,
Furtună Mihai secretar general, Negoiță Gheorghe – secretar general adjunct, iar Lungu
Liviu, Licuță Ion, Alexandru Vasile, Voinescu Dumitru, Popescu Tănase – membri. Nu ne-au
fost trimise documentele (Procesele Verbale) pentru constituirea filialelor locale și de aceea nu știm
nici conducerile acestora. Aici domnul Dinu Vasile a avut un minus. În 2000-2001, domnul Dinu
Vasile s-a îmbolnăvit, decedând. În 2002 avem deja a treia Conferință Județeană, în care se alege o
altă conducere județeană: președinte Voinescu Dumitru – Măgurele care a rămas președinte
până când a decedat, vicepreședinți: Neagu Stelian, Nistoroiu Stelian, Lambru Cristian –
Dinescu Iustin, Vlăsceanu Mihai, Pantu Vasile, Jugăreanu Emilian, Neguț Ștefan, Costache
Maria, Manole Elena, Neagu Mihail, Ioniță Teodor, Iarca Ion, Stănculescu Ion. Noi am intrat în
posesia unor nume din satele și orașele județului Prahova prin adeziunile scrise, dar nu avem
documentele de la constituirea lor:
Filiala PROPACT Albești (satele Muru și Vadul Părului) – Bercu Ioan, Curelea Dumitru,
Dragnea Alexandru, Dumitrescu Dumitru.
Filiala PROPACT Ploiești – Ifrim Viorel, Stroie Stan, Georgescu Alexandru, Petrescu Ioan.
Filiala PROPACT Breaza – Dăscălescu Laurențiu, Dragomir Mihalache.
Filiala PROPACT Valea Călugărească – Râmniceanu Marta, Amariei Constantin.
Filiala PROPACT Bălțești – Zahiu Gheorghe, Săvulescu Gabriel, Stejaru Stelian, Șerban
Traian, Ștefan Valentin.
Filiala PROPACT Blejoi – Stoica Romulus.
Filiala PROPACT Ceptura – Zota Mihai, Stănescu Eliodor, Oprescu Ion.
255
Filiala PROPACT Scorțeni – Badea Toma, Dinu Gheorghe, Manea Gheorghe.
Filiala PROPACT Măgurele – Voinescu Dumitru, Vaida Alexandru, Costache Vasile.
Filiala PROPACT Urlați – Ștefănescu Nicolae, Rotaru Gheorghe.
Filiala PROPACT Scorieni – Sterian Steriu.
Filiala PROPACT Liuca – Lazăr Eremia.
Filiala PROPACT Filipeștii de Pădure – Herăscu Marin.
Filiala PROPACT Iordăcheni – sat Măcești – Miron Elena, Marin Georgeta.
Filiala PROPACT Sinaia – Runceanu Georgeta.
Filiala PROPACT Mizil – Vasilescu Florica, Vasilescu Valeria.
Filiala PROPACT Prahova a avut Sentința Civilă nr 46 din 23 iunie 1994 în Dosarul Civil
36/F/1994.
Domnul Voinescu Dumitru a fost unul dintre președinții filialelor județene PROPACT, care și-a
făcut datoria în Comisia Județeană de Fond Funciar Prahova, trimițându-ne aproape toate Procesele
Verbale ale ședințelor acestei Comisii Județene. Reproducem mai jos o scrisoare a domnului
Voinescu adresată personal profesorului Dan Drăghici – președintele PROPACT:
,,În urma întâlnirii din 26 octombrie 2006 la Conferința Convocată la București, unde am luat
cunoștință de problemele grave pe care le avem în majoritatea județelor, am hotărât să vă trimit
această scrisoare, din care să înțelegeți că și noi în Prahova ne confruntăm cu probleme destul de
încâlcite cum ar fi:
1. Pornind de la felul cum se aplică legea 247/2005, întâmpinăm mari greutăți din partea
Direcțiilor Silvice, privind restituirea pădurilor, acestea invocând tot felul de motive, menite
să împingă cât mai departe termenele cerute de această lege. În acest sens semnalăm cazul
moștenitorilor ,,Morcovești” din comuna Izvoarele, sat Homorâciu, pe care îi plimbă absolut
fără niciun motiv; aceștia se judecă acum la Tribunalul din Brașov pentru 2300 ha de pădure.
Alt caz al moșnenilor din comuna Drajna cu o proprietate de peste 10 000 ha pădure, se
judecă cu Romsilva, ajungându-se la a 32-a înfățișare! Numeroase sunt cazurile din orașul
Boldești – Scăieni prin reclamanți (contestatari) Călinescu Toma, Mihai și Alexandru care
au contestațiile înregistrate la primăria din comuna Bucov, cu număr de înregistrare 448/17-
01-2006 – pentru suprafață de 4,85 ha situată în comuna Bucov pe DN Ploiești – Buzău la
km 8, proprietate solicitată încă din 1991. Așa fac neocomuniștii, care nu vor să aplice legile
Fondului Funciar, și-așa destul de proaste.
Un alt aspect, care cred că are ecou până în Ministerul Agriculturii, este faptul că în județul
Prahova, domnul prefect neglijează cu nonșalanță faptul că în conformitate cu Legea nr
263/2006 și cu OG 209/2005, ar trebui să ne acorde o indemnizație echivalentă cu 50% din
salariile membrilor salariați ai Prefecturii și ai tuturor membrilor din Comisia Județeană. La
noi nu se aplică această lege, pentru că așa se respectă legile în județul Prahova. Un aspect
demn de semnalat este și faptul că ați spus că la înființarea noilor filiale comunale și sătești
să nu percepem cotizații la noii membri, explicația am înțeles-o, dar din 3-4 filiale ce le
avem în vizor de două luni, nu am finalizat nici una, pentru că nu am nicio sursă financiară
ca să ajungem la aceste filiale. În legătură cu programul ,,Devenirea satului românesc”,
oamenii au început să priceapă ce va însemna România în viitorii ani, după aderare la
Uniunea Europeană. Am multiplicat acel program și l-am dat în mai multe localități.
Nu puteau lipsi marile probleme din agricultura de stat comunistă și în Prahova:
SC Agroind Ceres Ploiești SA SC Dionysos Ceptura SA SC SCPP Prahova SA
SC Pomicola Băicoi SA SC Tohani SA SC Suinprod Stăncești SA
SC Seneina Albești SA SC Valea Călugărească SA SC Pomicola Mehedinți SA
SC Videlmar Urlați SA SC Ciorani SA SC Avicola Băicoi SA
SC Agrotehnica Puchenii Mari SA SC Simina SA SC Agrozootehnica Drăgănești SA
SC Sepra Bărcănești SA SC Agros Boldești SA SC Prodfeg Ciorani SA
SC Serplo Ploiești SA SC Agrocoom Ploiești SA SC Agrostar Ploiești SA
256
Filiala Județeană PROPACT Satu Mare
În ziua de 30 septembrie 1993, în Satu Mare, s-a constituit Comitetul de Organizare a filialelor
locale PROPACT și a Conferinței Județene PROPACT Satu Mare. Din Comitet fac parte: Oros
Victor – Satu Mare, Marița Aurel – comuna Turț, Berinde Mihai – Negrești Oaș, Bota Nicolae
– Turț, inginer Sabău Vasile – Satu Mare, inginer Fodor Alexandru – Satu Mare, Precup
Mircea – Satu Mare, Pușcașu Ion – Satu Mare, Sillaghi Gheorghe – Satu Mare, Lobonțiu
Valeriu – Satu Mare, profesor Bala Corneliu – deținut politic – Carei. În ziua de 20 decembrie
1993 a avut loc Conferința Județeană PROPACT Satu Mare, în prezența profesorului Dan Drăghici.
Au fost aleși democratic, prin vot secret: președinte Oros Victor – Satu Mare, vicepreședinți Oros
Anton, Lucut Vasile, Lobonțiu Valer, secretar general Silaghi Gheorghe, secretar general
adjunct Dumitru Ioan, iar Cobălișan Adrian, Sabău Vasile, Marița Aurel, Berinde Ștefan,
Bala Corneliu – membri.
Portul popular din Satu Mare Dansuri populare din Satu Mare
Tradiții și obiceiuri din Satu Mare Petrică Mureșan Nicolae Mureșan
257
Oros Victor din
Satu Mare, primul
președinte al filialei
județene PROPACT
Satu Mare
Marița Aurel din
comuna Turț, al
doilea președinte
al filialei județene
PROPACT Satu
Mare, după decesul
dl. Oros Victor
Prof. Bala Corneliu
din Carei, fost deținut
politic, al
treilea președinte
al filialei județene
PROPACT Satu
Mare
Casă veche din Satu Cetatea Medieșu Monumentul Sinagogă Obiectiv turistic
Mare Aurit ostașului român din orașul Carei
Biserica Sf. Arhangheli Conducerea bisericii Episcopia ortodoxă Biserica romano-catolică
Mihail și Gavril ortodoxe în Țara Codrului a Maramureșului Calvaria din Satu
și Sătmarului Mare
PS Justin Sigheteanul Tamas Bakocz Bartolomeu Dragfi
Scriitori și oameni de cultură din județul Satu Mare
258
După decesul domnului Oros Victor i-am încredințat conducerea interimară a Filialei Județene
PROPACT Satu Mare domnului Marița Aurel din Turț, un om tânăr. După ce aștepta să plece în
USA prin PROPACT, văzând că nu este rost să plece, nu a mai dat niciun semn de viață în
PROPACT Satu Mare. Atunci am apelat la domnul profesor Bala Corneliu din Carei, care a
decedat în 2006. Filiala Județeană PROPACT Satu Mare este printre cele mai slabe filiale din țară.
Se constituiseră în prezența profesorului Dan Drăghici filiala PROPACT Turț, filiala PROPACT
Carei și filiala PROPACT Satu Mare. Cei mai mulți membri s-au înscris prin poștă, pentru că la
Satu Mare nu aveau cu cine discuta. Aici nu au existat mai mult de 150 de membri în tot județul
Satu Mare. Să amintim totuși câteva nume: Reszler Ioan, Lukacsovita Ioan, Sanislai Francisc,
Jurai Ernest – toți din Carei. În nordul țării agricultura României era în mâinile comuniștilor.
Numărul foarte mare de acționari și locatori, care întâmpinau multe greutăți au stat pasivi, nu au
venit alături de zecile de mii de români, înscriși în PROPACT.
Să amintim vestitele IAS-uri comuniste din județul Satu Mare:
SC Agroind Carei SA SC Agroind Medieșul Aurit SA SC Horticola Culciu SA
SC Agroind Tășnad SA SC Terra Legumicolă Satu Mare SA SC Agricom Satu Mare SA
SC Agrozootehnica Aurel Vlaicu Satu Mare SA SC Suinprod Satu Mare SA SC SCPP Viile Satu Mare SA
SC Agroind Zoohorticola Satu Mare SA SC Nutrisan Satu Mare SA SC Agrozootehnica Abrud SA
SC Agrozoocom Decebal SA SC Agrozootehnica Odoreu SA
Filiala Județeană PROPACT Sălaj
În ziua de 28 septembrie 1993, în prezența profesorului Dan Drăghici, s-a constituit la Zalău
Comitetul de Organizare a filialelor locale PROPACT și a Conferinței Județene PROPACT Sălaj.
Din Comitetul de Organizare făceau parte: Mocan Aura – Zalău, Vetișan Lucian – Zalău, Bonte
259
Vaida Felician, primul președinte
al filialei județene
PROPACT Sălaj
Preot Ghiurco Ioan din
Zalău, al doilea președinte
al filialei județene PROPACT
Sălaj
Dorina – Zalău, preot Ghiurco Ioan – Zalău, Moldovan Gheorghe – Bucium, Taloș Ioan –
Zalău, Vaida Felician – Zalău, Șandor Mihaela – Zalău, Barborovici Fabian – Zalău,
Chioreanu Nicolae – Bucium, Sălăjan Patriciu – Bucium, Cozma Sorin – Zalău, Grad Cornel
– Zalău. În ziua de 7 decembrie 1993 a avut loc Conferința Județeană PROPACT Sălaj, la care a
participat profesorul Dan Drăghici și unde au fost aleși democratic: președinte – Vaida Felician –
Zalău, vicepreședinți: preot Ghiurco Ioan – Zalău, Oros Iosif, secretar general: Vaida Bela,
secretar general adjunct: Pintea Mircea, iar: Onaciu Ioan, Șuian Ioan, Pop Nicolae, Hegheduș
Alexandru, Baciu Ioan, Ungur Valer – membri. Ne pusesem mari speranțe în județul Sălaj, mai
ales că de aici era seniorul Corneliu Coposu, cel care a spus că ,,PROPACTUL este miracolul
țărănimii române”. În Sălaj se angajase în lupta PROPACTULUI și renumitul medic Ioan Pușcaș,
de la Spitalul din Șimleul Silvaniei. Doctorul Pușcaș fusese rugat de Corneliu Coposu să sprijine
serios organizarea PROPACT în județ.
Catedrala Sfânta Vineri din Zalău Preot Ioan Ghiurco, președintele filialei
județene PROPACT Sălaj
Parohia greco-catolică din Sălaj Biserica romano-catolică din Biserica de lemn de la Bobota
Zalău
Iuliu Maniu Casa memorială Iuliu Maniu de la Bădăcin Sălaj
260
Corneliu Coposu și dr. Ioan Pușcaș și spitalul din Șimleu Silvaniei Episcop grecoviitoarea
soție Arlette județul Sălaj catolic Virgil
Bercea
Portul popular din Sălaj Dansuri populare din Sălaj
Liviu Petrina, prof. universitar, consilierul Cartea lui Liviu Petrina: ,,Lucrările Politice ale
principal al lui Corneliu Coposu, după 1990 lui Corneliu Coposu”
Sava Negrean Brudașcu Aurora Moga Popovici Castrul de la Buciumi Castrul roman
Cântărețe de muzică populară din Sălaj Porolissum
261
Scriitori și personalități culturale din județul Sălaj
Un moment hazliu, dar edificator. În 1995, întâmplător mă înâlnesc în Gara de Nord din București
cu doctorul Ioan Pușcaș, care mă invită să merg cu mașina dânsului în centrul Bucureștiului. Este
sunat de domnul deputat de Sălaj, Vetișanu. Printre altele domnul doctor Pușcaș îi spune domnului
Vetișanu la telefon că în mașină se află și președintele PROPACT, Dan Drăghici. Domnul
Vetișanu, fără șă-și dea seama, probabil, îi spune doctorului Pușcaș că nu este cazul să se acorde
prea multă importanță acestui sindicat, pentru că vor face ei o altă construcție sindicală a PNCȚDului,
construcție care nu s-a făcut niciodată, dar PNCȚD a ajuns la 1,5% în sondaje – începând cu
anul 2000. Atunci am înțeles eu de ce la Sălaj lucrurile trenează, mai ales că între preotul
excepțional Ioan Ghiurco și doctorul Ioan Pușcaș nu existau niște relații deosebite. Filiala
Județeană PROPACT Sălaj era la fel de slabă ca și filiala județeană PROPACT Satu Mare.
În Sălaj erau mai puține Societăți Comerciale Agricole SA:
SC Agromixt Sălaj SA SC Suinprod Zalău SA
SC Prodas Sălaj SA SC Avicola Zalău SA
262
Filiala Județeană PROPACT Sibiu
În data de 1 octombrie 1993 s-a
constituit Comitetul de Organizare a
filialelor locale PROPACT și a
Conferinței Județene PROPACT
Sibiu, comitet din care făceau parte:
inginer Lucaciu Gheorghe, Chirea
Haralambie – Sibiu, Vlad Liviu –
Sibiu, Stancu Ion – Sibiu, Dușe
Marin – Sibiu, Velcea Virgil –
Sibiu, Bogdan Virgil – Sibiu,
Solomon Nicolau – Sibiu. În data de 4 noiembrie 1993 are loc Conferința Județeană PROPACT
Sibiu, la care participă Dan Drăghici, președintele PROPACT. Conferința începe – ca peste tot – cu
intonarea Imnului de Stat și un Tedeum oficiat de preotul Mitea. La Conferința au participat 297
delegați ai Filialelor locale, deja constituite. Au participat și personalități politice: doctor Cojocaru
PL'93, vicepreședintele PNȚCD, președintele AFDPR, președintele Alianței Civice,
vicepreședintele PD Sibiu, directorul Institutului Național de Creștere a Ovinelor și Caprinelor
Cristianu Sibiu. Au fost prezenți delegați din filialele PROPACT deja constituie: Sibiu, Mediaș,
Avrig, Racovița, Hosman, Slimnic, Ruja, Altina, Miercurea Ocna Sibiului, Bradu, Vurpar,
Bazna, Valea Viilor, Seica Mare, Ocna Sibiului, Cristian, Turnu Roșu, Tălmaciu, Cârța,
Altâna, Necrich, Apoldu de Jos, Poiana Sibiului, Cârtișoara. Conferința a ales prin vot secret
democratic: președinte inginer Lucaciu Gheorghe – Sibiu, vicepreședinți: Boromitza
Augustin, Gligor Marius, secretar general – Szegedi Marțian – Cârța, secretar general
adjunct – Fântână Ilie – Slâmnic, iar: Chioar Ioan, Georgescu Petre, Frăticiu Mircea Vulcu
Liviu, Vlad Octavian – membri. În cadrul Conferinței Județene au luat cuvântul 39 de delegați
care au cerut:
a) Întărirea PROPACT la sate, în comisiile locale de Fond Funciar.
b) Să se aibă în vedere că în județul Sibiu au fost foarte mulți sași și pe proprietățile acestora au fost
împroprietăriți ilegal cei din clientela politică a PSD și ai altor partide criptocomuniste. Domnul
Drăghici Dan arată că la momentul anului 1993 suprafața agricolă a României este intenționat
diminuată cu un milion patru sute de mii ha, conform măsurătorilor făcute din avion. Academia de
Ștințe Agricole și Silvice, prin domnul Mureșan, ne-a pus la dispoziție această informație. Cei mai
mulți participanți condamnă sever legea 18/1991 și cer modificarea ei în regim de maximă urgență.
În finalul conferinței se dă citire președinților filalelor locale PROPACT, constituite în județul Sibiu,
care erau prezenți la Conferința Județeană. Aceștia, alături de membri aleși în Comitetul Județean
PROPACT, vor participa ca delegați la Congresul Național din 23-24 ianuarie 1994, ce va avea loc
la București, în Aula Mare a Facultății de Drept – Universitatea București.
Portul popular din Sibiu Dansuri populare din Tradiție de Crăciun
Sibiu din Sibiu
263
Ing. Lucaciu Gheorghe din
Sibiu, președintele PROPACT
filiala județeană
PROPACT Sibiu, care
a decedat după 2017
Junii Sibiului Silvia Macrea Lucreția Ciobanu Obiceiuri și tradiții Bustul lui Friedrich
manager Junii marea doamnă a din Sibiu Schiller din Sibiu
Sibiului cântecului popular
Casă veche din Sibiu Casa cu cariatide din Bustul lui George Coșbuc Institutul de cercetare
Sibiu din Sibiu și dezvoltare pentru
montanologie Cristian
Sibiu
În data de 29 mai 1994 are loc o Adunare Populară PROPACT la Sibiu, la care participă peste 650
de țărani și proprietari din majoritatea localităților județului Sibiu, inclusiv sași veniți special din
Germania. Este prezent profesorul Dan Drăghici, președintele PROPACT. Atunci au fost dezbătute
timp de 7 ore abuzurile grave ale guvernanților, vizavi de țărani și de proprietari, s-a cerut din nou
amendarea severă a Legii 18/1991, precum și abrogarea tuturor Legilor și Decretelor comuniste,
prin care au fost furate proprietățile în perioada 1944 – 1990. Pentru prima dată în România
postdecembristă, s-a cerut de o masă mare de oameni abrogarea Codului Penal comunist din 1968,
modificarea legilor pentru privatizarea IAS-urilor, Gospodăriilor PCR, Stațiunilor de Cercetări
Agricole, s-a cerut modificarea serioasă a Constituției comuniste, făcută de Iorgovan, s-a cerut
îndeplinirea Punctului opt de la Timișoara. La această mare adunare a participat și vicepreședintele
Consiliului Județean Sibiu, care a cerut puterii naționalist-comuniste să nu se introducă impozitul
agricol, până când nu sunt restituite integral și corect proprietățile furate. Domnul Stroe Vasile –
secretarul general al PROPACT Sibiu anunța pe toți proprietarii că la sediul PROPACT din Sibiu
sunt modele de contracte de arendare, că PROPACTUL trimite tineri între 18-28 de ani la cursuri de
pregătire agricolă în Germania, Elveția, Franța și USA. În 1996 Comitetul Executiv Județean
PROPACT Sibiu avea următoarea componența: inginer Lucaciu Gheorghe – președinte,
Georgescu Pavel jurist – vicepreședinte, Bogdan Virgil – vicepreședinte, inginer Stroe Vasile –
secretar general, economist Dijmărescu Mihai inginer topo, Ostois Ion – consilier juridic.
Filiala Județeană PROPACT Sibiu primește personalitate juridică, conform Sentinței Civile nr 7990,
din 25 noiembrie 1993 – Dosar Civil 8550/1993. Președintele Filialei Județene PROPACT Sibiu,
inginerul Lucaciu Gheorghe, ca și ceilalți membri din conducerea filialei, s-au implicat zi de zi
sufletește, cu multă competență profesională, fără să fie remunerați vreodată. Filiala a fost ajutată de
presa locală: ,,Tribuna”, ,,Rondul”, ,,Radio Sibiu” ca să se facă cunoscuți la sate. Au participat la
mai multe simpozioane – unul foarte important în data de 26 și 27/11/1996 organizat de Academia
Evanghelică cu tema: ,,Pesticidele necesare sau dăunatoare?”, la care a participat din Germania
profesorul doctor Iuring Huber. Conducerea Județeană PROPACT Sibiu a participat la multe
ședințe cu primarii din județul Sibiu, unde au făcut cunoscut PROPACTUL. Ce bine ar fi fost să
264
facă acest lucru toate filialele județene PROPACT, dar să ne punem întrebarea: ar fi dorit așa ceva
comuniștii, care conduceau majoritar țara, prefecturile, Consiliile Județene ?
Klaus Iohannis, președintele
Forumului Democrat German
acum președintele României Forumul Democrat German Cioban în Măriginimea Sibiului
al cărui președinte era Klaus
Iohannis
Muzeul național Brukenthal Casa Luxemburg din Catedrala Evanghelică Parohia greco-catolică
Sibiu din Sibiu Medias II din județul
Sibiu
O colaborare foarte bună a avut PROPACTUL la Sibiu cu Forumul German, condus de actualul
președinte al României – Klaus Werner Iohannis. Foarte mulți proprietari de etnie germană s-au
înscris în PROPACT. S-au realizat zeci de conferințe de presă, au participat la multe emisiuni
Radio-TV locale pe tema retrocedării terenurilor agricole, pădurilor, caselor și altor proprietăți. În
perioada 1998 – 1999 reprezentanții PROPACT au avut probleme reale. Din cei 7850 locatori și
acționari ai fostelor IAS-uri, numai 70!! au primit Titluri de Proprietare, deși erau patru IAS-uri în
lichidare judiciară. Culmea nerușinării, pământurile acestor IAS-uri sunt concesionate pe 49 de ani!
Ziarul ,,România Liberă” (tot România Liberă...) a luat o atitudine dură în numărul din 22
septembrie 2000 pagina 25: ,,Peste 10 000 ha sunt scoase la licitație pentru concesionare în județul
Sibiu. Degeaba filiala PROPACT a județului Sibiu a trimis din 1997 la DGAIA Sibiu un material,
vizându-i pe cei 7850 locatori și acționari. Conducerea Națională PROPACT dorea ca cel de-al
treila Congres Național PROPACT să se țină la Sibiu, dar Conducerea Județeană Sibiu PROPACT, a
declinat oferta, tocmai pentru că în perioada 1999 – 2002 au existat conflicte serioase aici.
În anul 2003, filiala județeană PROPACT Sibiu își alege o conducere mai tânără, pentru că toți
membri vechi ai Consiliului Județean PROPACT Sibiu, în frunte cu domnul Lucaciu – președintele
își dau demisia și au trimis mai multe documente PROPACT – inclusiv pe cele contabile – la sediul
central din Pitești. Toți cei demisionați au motivat că nu a existat o implicare mai serioasă în
urgentarea primirii Titlurilor de Proprietate, precum și în stoparea trecerii unor terenuri din fostele
IAS-uri la ADS – care a concesionat unor investitori străini terenurile ce aparțin – în fapt –
acționarilor – aceștia fiind trecuți abuziv la despăgubiri. Activitatea PROPACT în județul Sibiu a
cunoscut un drum descendent accentuat tocmai în anii 1996 – 2000 când țara era guvernată de CDR
– pe care PROPACT a adus-o la putere!! Nemulțumirile filialei PROPACT Sibiu, dar și ale altor
filiale județene au fost trimise Parlamentului României. Nici ministrul Dejeu, președintele PNȚCD
Sibiu și nici Vasile Lupu, vicepreședintele Camerei Deputaților nu le-a răspuns vreodată
reprezentanților Conducerilor Județene PROPACT Sibiu. Ministrul Agriculturii Ioan Mureșan a
265
ignorat tot timpul PROPACTUL. ,,Iată pe cine a sprijinit PROPACTUL în țară, dar, mai ales, în
Europa, ca să ajungă la putere!?. S-ar scrie o carte – vizând atitudinile unor membri marcanți ai
PNȚCD care au ignorat sugestiile lui Corneliu Coposu și ale lui Ion Diaconescu. Așa zișii membri
marcanți ai PNȚCD au fost aceia, împreună cu puzderia de securiști infiltrați în PNȚCD, care a dus
PNȚCD-ul la pieire.
Biserica Betania Sibiu Catedrala Sf. Treime Catedrala Mitropolitană ÎPS Laurențiu, arhiepiscop
din Sibiu din Sibiu al Sibiului
La Sibiu, Muller, un român neamț, care a participat la mai multe meeting-uri ale PROPACT la nivel
național, în urma vizitelor făcute de profesorul Dan Drăghici la Munchen – contactând firma
Baywa – de mașini și utilaje agricole – acest Muller a adus în România pentru vânzare sute de
combine Class, Jhon Deare, Massie Ferguson, tractoare, alte utilaje agricole second-hand; a creeat
două centre naționale, unde a depozitat aceste mașini și utilaje agricole:
un centru în comuna Nanov – Teleorman și al doilea centru la Sibiu. La început Muller se angajase,
chiar în sediul firmei Baywa din Munchen, să sprijine înzestrarea, contra cost, cu aceste mașini
recondiționate – în special țăranii și fermierii mici și mijlocii. Văzând că vânzările nu sunt destul de
rentabile, pentru că oamenii nu aveau bani (mașinile nefiind nici scumpe, dar nici ieftine), Muller a
început să le folosească în cele două zone la lucrările agricole, pentru care lua grâu – nu bani.
Afacerile lui Muller nu au fost deloc mici, numai că în 1997 – 1998 intră în conflict cu Legea și este
condamnat și arestat. Toate mașinile și utilajele agricole de la Sibiu și Nanov au fost confiscate, dar
nici până astăzi nu se știe unde au ajuns, cum au ajuns și de cine sunt folosite.
Filiala Județeană PROPACT Sibiu – ca și Filiala Județeană PROPACT Constanța au excelat în lupta
lor pentru apărarea drepturilor locatorilor și acționarilor din agricultură în perioada 1995 – 1997
Filiala Județeană PROPACT Sibiu participă alături de DGAIA Sibiu la elaborarea Programului de
Reformă a sectorului agro alimentar în județul Sibiu. În perioada 1993 – 1999, zilnic se dădeau
consulații juridice proprietarilor și țăranilor, membri PROPACT – absolut gratuit.
Domnul Lucaciu Gheorghe a participat permanent la Comisia Consultativă de Dialog Social –
ceea ce alte Filiale Județene PROPACT nu au făcut.
Filiala Județeană PROPACT Sibiu și-a creat și o Societate Comercială ,,PROPACT Company” cu
autorizația J32/175/'96 număr de înregistrare 2/9933/III, cod de înregistrare fiscală 8627715
emis în data de 17/07/1996, Cod sireus 326988620 Certificat de înmatriculare seria A 141674
din 29/03/1996. Aici presa locală a sprijinit foarte mult PROPACTUL. Ziarul local ,,Evenimentul
Sibian” a publicat integral scrisoarea profesorului Dan Drăghici adresată președintelui USA – Bill
Klinton – scrisoare apărută și în ziarul național ,,Ziua”.
În județul Sibiu situația filialelor locale PROPACT era următoarea:
Filiala PROPACT Sibiu – 192 membri Filiala PROPACT Altina – 77 membri
Filiala PROPACT Mediași – 107 membri Filiala PROPACT Ruja – 71 membri
Filiala PROPACT Avrig – 92 membri Filiala PROPACT Șura Mare – 98 membri
Filiala PROPACT Tălmaciu – 57 membri Filiala PROPACT Luduș – 73 membri
Filiala PROPACT Racovița – 114 membri Filiala PROPACT Bradu – 72 membri
Filiala PROPACT Turnu Roșu – 91 membri Filiala PROPACT Șura Mică – 91 membri
266
Filiala PROPACT Roșia – 32 membri Filiala PROPACT Cisnădie – 118 membri
Filiala PROPACT Cârtișoara – 71 membri Filiala PROPACT Poiana Sibiului – 69 membri
Filiala PROPACT Cârța – 135 membri Filiala PROPACT Altâna – 72 membri
Filiala PROPACT Nocrich – 62 membri Filiala PROPACT Atel – 31 membri
Filiala PROPACT Vurpăr – 41 membri Filiala PROPACT Bratei – 27 membri
Filiala PROPACT Agnita – 118 membri Filiala PROPACT Basna – 57 membri
Filiala PROPACT Cristian – 92 membri Filiala PROPACT Valea Viilor – 71 membri
Filiala PROPACT Miercurea Sibiului – 172 membri Filiala PROPACT Slimnic – 202 membri
Filiala PROPACT Șeica Mare – 79 membri Filiala PROPACT Ocna Sibiului – 71 membri
Filiala PROPACT Apoldu de Jos – 57 membri
Toți cei consemnați mai sus au avut adeziuni scrise și legitimații PROPACT. Dorim să nominalizăm
pe cei mai activi membri PROPACT din județul Sibiu, în afara celor nominalizați în birourile de
conducere ale filialelor PROPACT: Chioaru Ion – Sibiu, Morosin Constantin, Ivănuș Nicolae –
Șura Mică, Dan Gheorghe – Bradu, Gottschling Herman – Ludaș, Szabo Attila – sat Hamba
– Șura Mare, Nedela Viorel – Sibiu, Rațiu Teodor – inginer zootehnist, Anghel Emil – Nocrich,
Marcu Mircea – Șura Mică, Rus Mihai – Nocrich, Crețu Miron – fermier Slimnic, Potra
Ciprian – medic veterinar Șura Mică, Rusu Mariana – doctor în agronomie, directorul
Institutului Cristianu – Sibiu, Rusu Dumitru – medic veterinar Șura Mare, Fleșeriu Ion –
inginer agronom Miercurea Sibiului, Sârghie Traian – Avrig, Stoian Gabriela Liliana – Sibiu,
Cișmaș Vasile – Sibiu, Man Elena – Sibiu, Vinea Ion – Sibiu, Gligor Marius – Sibiu, Berghea
Dumitru – Avrig, Nicodim Gheorghe – Avrig, Szabadaș Adrian – Racovița, Szabadaș Emilia –
Racovița, Oprea Maria – Hosman, Muntean Petre – Hosman, Cojocaru Ion – Hosman, Tatu
Luca – Slimnic, Drăghiciu Ioan – Slimnic, Bleuca Petru – Slimnic, Rebegel Alexandru – Ruja,
Munteanu Victoria – Ruja, Baciu Gheorghe – Ruja, Vaida Livia – Altina, Bucșa Ioan – Altina,
Țichindelean Traian – Altina, Ursu Radu – Bradu, Ursu Ioan – Bradu, Toma Grigore –
Vurpar, Bunea Ilie – Vurpar.
În perioada 2001-2002 se simte și în filiala Sibiu – ca de altfel în toate filialele județene, acțiunea
securistică de distrugere juridică a PROPACT. Foarte interesantă este scrisoarea adresată
Ministrului Agriculturii Ion Avram Mureșan în data de 29/06/1999 de Conducerea Filialei
Județene PROPACT Sibiu, scrisoare în care, așa cum am mai arătat, se ia o poziție fermă față de
concesionarea ilegală a fostelor IAS-uri din județul Sibiu.
Le nominalizăm în final:
SC Agroind Aurora Agnita SA SC Agrocoom Sibiu SA SC Suintest Avrig SA
SC Dacia Apoldu de Sus SA SC Cindrelul Sibiu SA SC Prodconstruct Sibiu SA
SC Vinicola Axente Sever SA SC Agrobaza Bazna SA SC Avicola Avrig SA
SC Agromixtă Dealul Ocnei SA SC Horticola Sibiu SA SC Agrimex Șura Mică SA
SC Agricola Dumbrăveni SA SC Avicola Sibiu SA SC Avicola Dumbrăveni SA
SC Agrovineed Mediași SA SC Agroindustrială Sibiu SA SC Hopomex Slimnic SA
SC Agrozootehnica Nocrich SA SC Legumicolă Mediași SA SC Duser Sibiu SA
SC Suinprod Racovița SA SC Horticola Sibiu SA SC Hortibaciu Ruja SA
Scriitori și oameni de cultură reprezentativi din județul Sibiu
267
268
269
270
Casa memorială a lui Octavian Goga de la Rășinari, Sibiu
Filiala Județeană PROPACT Suceava
În data de 8 octombrie 1993 s-a constituit Comitetul de Organizare a filialelor locale
PROPACT și a Conferinței Județene PROPACT Suceava. Din acest Comitet făceau parte: Semian
Gheorghe, Cocoș Dumitru, Titianu Petre, Amareu Gheorghe, Popescu Ovidiu, Hofman Dănuț,
Halip Vasile, Mușina Iacob, Robu Florea, Popa Vasile, Roșu Domnica, Mârza Gheorghe,
Coman Nicolae, Voroneanu Grigore, Frumosu Mihai. Pe data de 28 octombrie 1993 avea loc
Conferința Județeană PROPACT Suceava, la care a participat Dan Drăghici, președintele
PROPACT. Un lucru, care nu s-a scris, dar el a fost arătat clar la toate Conferințele Județene
PROPACT, la care a participat obligatoriu profesorul Dan Drăghici, este acela că numai Comitetul
Național fondator de la Pitești avea dreptul să confirme legalitatea Conferințelor Județene, pentru că
în timp ce aceste Conferințe se desfășurau, nu avusese loc Congresul Național. Acest Congres
Național s-a ținut - așa cum s-a mai scris - pe 23 – 24 ianuarie 1994, după ce avuseseră loc toate
271
Semian Gheorghe, președintele
filialei județene PROPACT
Suceava
Boca Mariana, al doilea președinte
al filialei județene
PROPACT Suceava, după
Demisia dlui Semian Gheorghe
Conferințele Județene de alegeri. Conferința Județeană PROPACT Suceava a ales statutar și
democratic pe: președinte – Semian Gheorghe – Suceava, vicepreședinți Mârza Gheorghe,
Damian Cristi și Airinei Viorel, secretar general Juravle Petru – Deputat, secretar general
adjunct Boștinaru Dumitru, iar: Boifru Florea, Tuleu Ion, Isopescu Dorin, Hoffman Dănuț –
membri.
Portul popular din Suceava Dansuri și obiceiuri populare din Suceava
Case vechi din Suceava Tradiții și obiceiuri din Suceava Statuia ecvestră a lui
Ștefan cel Mare
din Suceava
Gura Humorului Vatra Dornei din Mănăstirea Mănăstirea Mănăstirea
județul Suceava Dragomirna Voronet Sucevița
Mănăstirea Rașca Starețul Mihail Mănăstirea Putna Pimenul de la Patriarhul Daniel
de la Râșca Putna la mănăstirea Putna
272
Mitropolia Moldovei Preacuviosul Părinte Biserica Sf. Ioan Episcop greco-catolic
și Bucovinei Arhimandrit Nepomuk din
Damaschin Suceava
În data de 26/03/1994 are loc o mare adunare la Suceava în prezența profesorului Dan Drăghici,
unde participă și reprezentanții bisericii, ai școlilor, primari, și ziariști. Tot atunci profesorul Dan
Drăghici a participat și la adunările de la Dolhești, Rădășeni – adunări mari de protest împotriva
legilor fondului funciar. La Dolhești au venit reprezentanți ai PROPACT din 15 județe ale țării. Aici
a avut loc cea mai mare adunare și cea mai importantă adunare țărănească – condusă de primar, un
primar de excepție. La adunarea de la Suceava au venit foarte mulți țărani din Dolhești și din
Dolhasca – în frunte cu primarul Voroneanu Grigore. Au luat cuvântul cu multă tărie în suflet
peste 45 de țărani – numai țărani..., dintre care nominalizăm pe: Condur Gheorghe – Râșca –
unde este o spledidă mănăstire. Starețul de la această mănăstire călugărul Mihail a fost
prezent la biserica din Căteasca în 1998 când s-au sărbătorit 5 ani de la înființarea
PROPACT; Popescu Ovidiu – Vatra Dornei, Halip Vasile – Marginea, Acălugăriței Ion –
Rădășeni, primarul Voroneanu Grigore – Dolhasca, Stan Mircea – Stirbăț – Udești, Bulgaru
Ion – Udești, Munteanu Marin – Plopeni Salcia, Popovici Gheorghe – Voronet, Mândrilă Ion –
Voroneț, Roșu Domnica – Scheia, Pânzaru Vasile – Grămești, Huțanu Dumitru – Grămești.
Filiala PROPACT Rădășeni s-a înființat pe 30/01/1994 în prezența profesorului Dan Drăghici.
Aici au fost aleși: președinte Acălugăriței Ion, vicepreședinte Pavel Vasile, Câmpeanu Neculai,
Sandu Constantin, Amariei Gheorghe, Tulbure Gheorghe, Filip Neculai – membri, la
Rădășeni erau 385 de membri – toți cu adeziuni scrise.
Filiala PROPACT Grămești – 115 membri – președinte Airinei Viorel, secretar Tuleu Ion, iar
Antonescu Nicolai, Huțanu Dumitru, Dănilă Victor, Zămoșteanu Andrei, Bordeianu Aurel –
membri.
Filiala PROPACT Dolhești – 875 membri – făcută cu concursul primarului de excepție Albu
Costache – cel care a fost ajutat de PROPACT pentru a-și rezolva multe necazuri. La Dolhești
sunt foarte mari suprafețe de terenuri ale comunei, luate abuziv de comuniști – când s-a făcut
reorganizarea teritorială. Aceste suprafețe au intrat la județul Botoșani. Este aceeași mizerie
comunistă pe care am întâlnit-o la Tămășeni – Neamț – care are suprafețe mari de terenuri în
județul Iași. În județul Suceava există filiale PROPACT puternice în Vatra Dornei, Pojorâta,
Fălticeni, Cornul Lunci, Vulturești, Bogdănești, Sadova, Gura Humorului, Dragoiești, Frasin,
Păltinoasa, Rădăuți, Arbore, Bălcăuți, Cajvana, Frătăuții Noi, Horodnic, Marginea, Suceava,
Bosanci, Botoșana, Ciprian Porumbescu, Dârmănești, Dumbrăveni, Fântânele, Ipotești,
Liteni, Mitocul Dragomirnei,Pătrăuți, Crucea, Poiana Stampei, Șura Dornei, Iacobeni. Filiala
PROPACT Județeană Suceava a fost una dintre cele mai bune filiale din țară – grație acestui
om rar – Semian Gheorghe.
Ion Paladi cântăreț Sofia Vicoveanca Ștefania Rareș Laura Lavric
273
Până în 1999 nu ne țineam noi, cei din Conducerea Națională, de multitudinea acțiunilor bine
gândite, bine organizate aici. În 1999 domnul Semian nu a mai putut continua. S-a făcut o noua
Conferință Județeană, unde președinte a fost aleasă doamna Boca Mariana, iar secretar general o
doamnă de tristă amintire, Tănase Veronica – intrată în clica lui Iurașcu Adrian. Doamna Boca –
o femeie de mare caracter, fiica unui profesor valoros, a plecat în 2000 în Italia și totul a fost lăsat în
seama acestei Tănase Veronica, care avea să fie exclusă din PROPACT, excluderea ei fiind
nominaliztă în Încheierea Juridică din 16/12/2002 a judecătoriei Iași – pagina 2. La Suceava există
Sentința Civilă de acordare a personalității juridice a Filialei Județene PROPACT Suceava, chiar în
1993. Și în județul Suceava am avut probleme datorită individului Murg, despre care am scris în
paginile anterioare. Aici am dat de rușine și datorită lui Ion Mureșan – Ministrul Agriculturii în
1998-1999. În 1997 Guvernul României contractase cu Banca Mondială Programul ,,Schema
Competitivă de Granturi” - 15 milioane de dolari pentru cercetare agricolă și pentru extensia
cercetării agricole în fermele mici și mijlocii. În 1999 ajutasem 35 de fermieri mici din județul
Suceava să-și facă documentele cerute pentru a accesa acest program. Documentațiile (studiile de
fezabilitate și planurile economice) au fost bine apreciate, au fost înregistrate la Ministerul
Agriculturii, au fost aprobate. Acești fermieri de bună credință au venit toți la lansarea cărții
PROPACT ,,Agricultura României. Trecut. Prezent. Viitor.”, care s-a ținut la Camera Deputaților
sub înaltul patronaj al domnului Ion Diaconescu președintele Camerei Deputaților – în prezența –
printre mulți alții – și a lui Ion Mureșan. În fața domnului Diaconescu și a domnului Vasile Lupu –
vicepreședintele Camerei Deputaților, Ion Mureșan le-a promis fermierilor (nu numai celor din
județul Suceava), care depuseseră documentele la Ministerul Agriculturii, că nu vor fi probleme, șiși
vor primi sumele nerambursabile scrise în Planurile de Afaceri. Există poze și înregistrări. Nu s-a
întâmplat absoluat nimic. Ne-a făcut de râs tocmai ministrul, pentru care profesorul Dan Drăghici
și-a pus obrazul în fața domnului Ion Diaconescu. Oamenii s-au scârbit a doua oară. Pentru
PROPACT Ion Mureșan nu va mai exista în memoria noastră. În perioada 2001-2005 Filiala
Județeană PROPACT Suceava s-a dus serios în jos. În județele Suceava și Botoșani profesorul Dan
Drăghici a fost de cel puțin 15 ori în fiecare dintre cele două județe. Intenția profesorului Dan
Drăghici era ca PROPACTUL să pătrundă și în Basarabia Românească. Nu s-a putut face acest
lucru. Nu-i putem uita pe cei foarte mulți – care ne-au scris cu lacrimi în ochi: Berari Vasile –
Scheia, Popa Vasile – Baia, Cârstea Iordan Dan – Rădăuți, învățător în Cașvana, Grămadă
Ioan – Mitocul Dragomirnei, Dobrotă Eleonora – Dolhești – Dolheștii Mici, Deliu Eugenia,
Varganici Elisabeta – Suceava, Râpan Ioan – Vatra Dornei.
Am primit pe 24/06/2001 o scrisoare din Rimini – Italia de la doamna Mariana Boca, care regretă
ceea ce se întâmpla în filiala PROPACT Suceava, datorită doamnei Tănase Veronica. Să uităm
aceste porniri dubioase ale unora și șă-i amintim și pe alții, care ne-au scris cu mult interes: Boșutar
Ioan – Moldovița, Dumitraș Lazăr, Muntean Ilie din Bosanci, Cega Vasile din Rădăuți, Apetrii
Vasile din Dorna Arini. Nu avem spațiu să reproducem articolele din Presa Locală care prezentau
neregulile din județul Suceava, nereguli nerezolvate până astăzi.
Și în județul Suceava au fost probleme cu fostele IAS-uri:
SC Suinprod Verești SA SC Avicola Suceava SA SC Prodincom Suceava SA
SC Pomifal Fălticeni SA SC Arbustum Todirești SA SC Bogdania Rădăuți SA
274
Scriitori și oameni de cultură reprezentativi din Suceava
Izvorâți din tradițiile țărănești
275
276
Filiala Județeană PROPACT Teleorman
În ziua de 8 septembrie 1993 s-a
constituit Comitetul de Organizare a
filialelor locale PROPACT și a
Conferinței Județene PROPACT
Teleorman. Comitetul îi cuprindea pe:
Botorogeanu Ilie – Nanov, Toma
Constantin și Lazăr Anghel din
Buzescu, Pârvu Petre – Buzescu,
Catană Mielu, Catană Florea din
Brânceni, Guță Nicolae din Cervenia, Badea Gheorghe din Paroschia, Grădinaru Florea din
Zimnicea – un om excepțional, un luptător la vârsta de 89 de ani, Lungu Marin din Salcia, Neagu
Ion din Mavrodin, Florea Gheorghe, din Siliștea Gumești – învățătorul scriitorului Marin
Preda, Bâțică Marin din Plosca.
Conferința Județeană PROPACT Teleorman a avut loc în ziua de 18/11/1993 în sala
Sindicatelor din Alexandria, care a fost arhiplină, participând 535 de delegați – membri PROPACT
înscriși în filialele locale. A fost una dintre cele mai reușite Conferințe Județene, care a ales prin vot
secret pe: președinte Botorogeanu Ilie – Nanov, vicepreședinți: Pârvu Petre – Buzești, Pascal
Teodor și Lazăr Anghel, secretar general Bâțică Marin – Plosca, secretar general adjunct
Mihăilă Marin, iar: învățătorul Florea Gheorghe, Nițuleac Mihai, Lungu Marin – Salcia,
Coste Constantin, Georgescu Lucian, Vujan Petre – membri.
Portul popular din Teleorman Dansuri populare din Teleorman
Obiceiuri populare din Teleorman Liviu Vasilică și Florin Vasilică și
taraful ,,ETHNOS” grupul Teleormanul
277
Botorogeanu Ilie, președintele
PROPACT filiala
județeană PROPACT
Teleorman
Gelu Voicu și taraful lui Gelu Voicu Floarea Calotă Fluviul Dunărea la
Teleorman
Fluviul Dunărea la Domeniul lui Ioan Imperiul lui Liviu Dragnea din Alexandria
Teleorman Niculae de la Zimnicea
Monumentul independenței Statuia lui Alexandru Statuia Dorobanțului Monumentul comemodin
Turnu Măgurele Ioan Cuza din din Turnu Măgurele rativ Sarja de la Prunaru
Alexandria
Foarte interesant, aici în Teleorman, au fost aleși în conducerea județeană o mare majoritate de
țărani. La Congresul Național au venit din Teleorman 36 de țărani din 36 de comune. Acești țărani
au luat-o din sat în sat, din comună în comună și-au înființat cele mai multe filiale PROPACT
sătești, comunale. Iată care sunte aceste filiale, constituite până la Conferința Județeană:
Filiala PROPACT Rădoiești Deal – 175 membri – președinte Cazan Ion, vicepreședinte Cazan
Florian, secretar Olteanu Florea, iar: Pârvu Constantin, Bălășeanu Neculai, Mateescu
Gheorghe, Olteanu Ionel – membri.
Filiala PROPACT Săceni – 77 membri – Stanciu Dumitru președinte, Popescu Costel –
vicepreședinte, Săvoiu Gheorghe – secretar, iar: Stanciu Genică, Popescu Ion, Chircea Iancu,
Gâdea Marin – membri.
Filiala PROPACT Beuca – 130 membri – Cojocaru Ion, Belu Berechet, Berechet Alexandru,
Cojocaru Marin, Oprea Marin, Ion Lascu, Pologan Pompilică.
Filiala PROPACT Baciu – comuna Blejești – Chiriță Aurel preșeinte, Pârja Ion, Rotaru Ilie,
Burcea Cristinel, Dumitrescu Marin, Pavel Stelian, Mateescu Ion, Bălan Stan.
Filiala PROPACT Gemeni – comuna Dârvari – 64 membri – președinte Stoica Nelu, Barbu
Florea, Mladin Ion, Bojneag Vladimir, Ologu Gabi, Tita Alexandru, Vasile Florea, Șerban
278
Gheorghe.
Filiala PROPACT Dârvari – 34 membri – Oprică Gheorghe, Vlaicu Gheorghe, Nistor Sorin,
Petcu Gheorghe, Sprâncenatu Gigi, Scârlete Ionică.
Filiala PROPACT Putineiu – Ciurea Petre, Ciurea Ionel, Tecu Nicolae, Dunca Ilie, Ene Florea.
Filiala PROPACT Smârdioasa – Mitroi Gheorghe, Mierloi Dumitru, Chivu Alexandru, Iove
Ion, Botez Alexandru.
Filiala PROPACT Zimnicea – 275 membri – președinte Grădinaru Florea – care a decedat la
90 de ani și i-a luat locul Chiotea Ion, Păun Eugen, Gâlcă Alexandru, Cioacă Tudor.
Filiala PROPACT Salcia – Ivan Ion, Dogaru Petre, Ghergha Gheorghe, Badea Dumitru,
Barbu Victor – 72 membri.
Filiala PROPACT Mârzănești – 81 membri – Ilie Gheorghe, Toma Augustin, Badea Simion,
Ionete Badea, Marcu Dumitru, Vlădău Petrică, Gavrilă Remus.
Filiala PROPACT Poloschia – 27 membri – Badea Gheorghe, Tene marin.
Filiala PROPACT Calomfirești – 79 membri – Tudor Marin, Stuparu Ștefan, Tunea Florea,
Tone Dumitru, Grămadă Constantin.
Filiala PROPACT Piatra – 72 membri – Majureanu Tudor, Crăciunescu Gheorghe, Manole
Ștefan, Andrei Ilie, Nedeluș Marin, Florea Gheorghe.
Filiala PROPACT sat Seierica – comuna Blejești – 57 membri – Tistu Marin, Petreanu Narcis,
Tudose Ilie.
Filiala PROPACT Saiele – 68 membri – Juvină Ion, Durac Mitrică, Gancea Iancu, Anton
Florea, Udrea Ionel, Gogoașă Marin.
Filiala PROPACT sat Moloveni – comuna Islaz – 71 membri – colonel în rezervă Georgescu
Ion, Mircea Georgescu, Păunescu Cermen, Chelu Dumitru, Pascu Turcu
Filiala PROPACT Turnu Măgurele – 238 membri – Olteanu Anghel, Cașcaval Gheorghe,
Sipcea Dragoș, Sârbu Anatolin, Cochea Valer, Sârbu Maria.
Filiala PROPACT sat Plop, comuna Drăcșeni, 57 membri – Ciobanu Marin, Bădăuță Voicu,
Neagoe Stan, Cojocaru Oprea.
Filiala PROPACT Cervenia – 37 membri – Guță Nicolae, Răducu Sandu, Roc Gicu.
Filiala PROPACT Buzescu – 79 membri – Lazăr Anghel, Toma Constantin, Pârvu Petre,
Cofalcă Ion, Lupu Paul.
Filiala PROPACT Alexandria – 475 membri – Constantin Ilie, Oprea Ion, Dobre Gheorghe.
Filiala PROPACT Brânceni – 69 membri – Catană Mielu, Catană Florea, Catană Gheorghe,
Brânzei Neag.
Filiala PROPACT Mavrodin – 77 membri – Neagu Ion, Lițu Alexandru,Iacob Dumitru, Vladu
Florea, Vlad Tudor.
Filiala PROPACT Nanov – 49 membri – Botorogeanu Ilie, Georgescu Ion, Iscru Mișu,
Gheorghe Tudor, Panduru Tudor.
Filiala PROPACT Băneasa – Salcia – 79 membri – Lungu Marin, Guinea Dumitru, Vlăduțu
Gheorghe, Groni Marin, Grasu Florica.
Filiala PROPACT Răteasca – comuna Sfințești – 93 membri - Leanca Gheorghe, Saru
Dumitru, Mincă Ion, Badea Nicolae, Stanciu Dumitru, Zamfir Marin, Mantu Paraschiv.
Filiala PROPACT Plosca – Bâțică Marin.
Filiala PROPACT Segarcea Deal – Cocoșilă Lincă, Martin Iulică, Ristea Viorel, Vlaicu Marin,
Pencea Ion.
279
Episcopia Alexandriei și PS Părinte Galaction Catedrala episcopală Biserica de lemn
Teleormanului Episcopul Alexandriei Sf. Alexandru Cuvioasa Paraschiva
și Teleormanului
Biserica Sf. Apostoli din Biserica Sf. Arhangheli Casă veche țărănească
Alexandria Mihail și Gavril
În Teleorman au avut loc mai multe adunări în anul 1994 (pe 28/03/1994, pe 31/03/1994),
datorită problemelor foarte grave cu aplicarea Legii 18/1991. Pe data de 9 mai 1994 a avut loc o altă
adunare mare, la care au participat și alte sindicate, dar și reprezentanții școlilor și bisericilor. Peste
1000 de țărani teleormăneni s-au prezentat la cea mai mare adunare în data de 29 mai 1994. În
Teleorman erau în anii 1993 – 1996 peste 10 000 de membri – majoritatea – țărani. Filiala Județeană
PROPACT Teleorman a rămas una dintre cele mai puternice Filiale Județene și asta s-a datorat
activității neobosite a unui grup de oameni inimoși: Botorogeanu Ilie, Bâțică Marin și Lungu
Marin. Au fost ajutați foarte mult de domnul Smidt, un ziarist de prestigiu de la ziarul
,,Teleormanul”, care a mediatizat serios PROPACTUL în Teleorman. Dacă am fi avut în toate județele
un ziar ca Teleormanul, PROPACTUL ar fi depășit 600 000 de membri. Ziarul ,,Teleormanul”
este foarte citit la sate și, după ,,România Liberă”, îl considerăm cel mai aproape de țărani, de
proprietari. La Nanov, în comuna lui Botorogeanu Ilie, Muller și-a depozitat peste 100 de mașini și
utilaje agricole second-hand, recondiționate, aduse din Germania. Multă lume nu știe că Muller a
participat în data de 9 mai 1993 – la Căteasca – când s-a înființat PROPACTUL.Din județul
Teleorman ne-au sosit sute de scrisori în care proprietarii, acționarii și țăranii prezentau situații
destul de grave. Îi vom aminti pe: profesor de matematică Dumitrescu Alexandru din comuna
Merenii de Jos, Simionescu Gheorghe din satul Sericu, comuna Blejești, Ghebaru Stelian din
Orbeasca de Jos, Mantea (Ristea) Andrei – din Talpa, satul Talpa Ogrăzile, Chelaru Ilie din
Rădoiești, învățătoarea Dumitrescu Eugenia din Nanov, Delcea Alexandru din Țigănești,
Beznea Radu din Turnu Măgurele, Mocanu Ion din Zimnicea, Epure Constantin din
Orbeasca, sat Lăceni.
În Teleorman sute de mii de hectare de terenuri arabile – un pământ cu o valoare productivă mare
s-a aflat în cadrul vestitelor IAS-uri, unde s-au constatat cele mai dubioase afaceri ale comuniștilor,
culminând cu afacerile inimaginabile ale lui Liviu Dragnea:
280
SC Agroind Turnu Măgurele SA SC Agrozootehnica Piatra SA SC Agrocoom Alexandria SA
SC Suinprod Zimnicea SA SC Horticola Pietroșani SA SC Azol Alexandria SA
SC Agrozootehnica Mavrodin SA SC Agrozootehnica Roșiori SA SC Viticola Zimnicea SA
SC Agroind Orizont Alexandria SA SC Agrozootehnica Schela SA SC Avicola Alexandria SA
SC Agrozootehnica Zimnicea SA SC Agromit Traian SA SC Agrozootehnica Blejești SA
SC Provaleg Zimnicea SA SC Orizicola Vânători SA SC Legumicolă Zimnicea SA
Scriitori reprezentativi din județul Teleorman
281
282
Filiala Județeană PROPACT Timiș
În data de 17 decembrie 1993 – în prezența profesorului Dan Drăghici s-a ținut Conferința
Județeană PROPACT Timiș. A fost ales președinte – Covaci Pavel – Timișoara, vicepreședinți:
Ogodescu Trăilă – Timișoara, Mayer Marian UTVIN – Sânmihaiul German, secretar general
– Milovan Iovan – Vanda, secretar general adjunct – Oană Adrian, iar: Stan Dușan -
Timișoara, Racoviceanu Mihai – Timișoara, Chidoșan Sabin, Dot Alexandru – membri. La
Timiș au mai avut loc două adunări: în 24/09/1993 și în 2 iunie 1994. Membri fondatori ai
Filialei Județene PROPACT Timiș au fost: Covaci Pavel, Drăghici Miron – cercetător ștințific
principal la Institutul de Sudură Timișoara, fratele profesorului Dan Drăghici – președintele
PROPACT. Costea Maria, Ionele Geta, Petrescu Gheorghe, Oșteanu Liana, Chiser Ioan,
Cazan Gheorghe, Constantinescu Maria, Sofronie Gheorghe, Sinițeanu Ioan, Mihăilescu
Mircea, Cârlan Vili, Toma Florin, Cioloc Ioan, Bucșan Elena, Toma Olimpia.
Portul popular din Timiș Dansuri populare din Timiș
Tradiții și obiceiuri din Timiș Florin Boita Nicoleta Voica
Cântăreți de muzică populară
din Timiș
Domnul Covaci Pavel a fost un foarte bun președinte, reușind să constituie mai multe filiale:
Filiala PROPACT Pesac – Velconeanu Silvius, Șerban Gheorghe, Brancu Ioan.
Filiala PROPACT Boldur – sat Jabar – Subțire Nicolae, Țăran Simion, Mișcuța Valeriu.
Filiala PROPACT Sânicolaul Mare – Cristețiu Decebal, Matei Nicolae, Mălai Mare Vasile.
Filiala PROPACT Sânmihaiul Român – Todea Cornel, Burbea Vasile, Giulan Nicolae.
Filiala PROPACT Saravale – Matei Vasile, Balaban Ioan, Nicolin Petru.
Filiala PROPACT Igriș – Galu Pavilius, Ionescu Vasile, Chepetan Doru.
Filiala PROPACT Sânmihaiul German – Mayer Marian, Brânzei Coriolan, Maieran
Gheorghe.
283
Covaci Pavel
primul președinte
al filialei
județene PROPACT
Timiș,
ales statutar
și vicepreședinte
al Consiliului
Național PROPACT
Doru Lazăr,
președinte interimar
al
filialei județene
PROPACT
Timiș
Sânițeanu
Gheorghe,
președinte interimar
al
filialei județene
PROPACT
Timiș
Mayer Marian
din
UTVIN,
președinte
interimar
filiala județeană
PROPACT
Timiș
Filiala PROPACT Foieni – Magdi Maria, Magdi Tiberiu.
Filiala PROPACT Moșnița Veche – Gornic Florin, Seiman Pavel, Drăgoi Petru.
Filiala PROPACT Satchinez – Ceavin Constantin.
Filiala PROPACT Mihala – Stănică Ioan, Coman Alexandru Zbegan Gheorghe.
Filiala PROPACT Ivanda – Milovanov Iovan, Nihici Ștefan Seculin Dean.
Filiala PROPACT Remetea Mare – Ciovin Constantin, Chesan Boda Ion, Stoia Ștefan.
Filiala PROPACT Petroman – Aurel Dan, Matei Simion, Ivașcu Ion.
Filiala PROPACT Murani – Ion Roman Păulișan, Secosan Aurel, Stoian Ion.
Filiala PROPACT Făget – Tomoni Ioan, Danciu Grigore, Petrescu Traian.
Filiala PROPACT Sânmartin Sârb – Dușan Stan, Miatov Miroslav, Nicolin Iota.
Catedrala mitropolitană ÎPS Nicolae Ioan Selejan Biserica de lemn de la Poeni
din Timiș Corneanu episcop de Timiș
Biserica Iosefin Biserica ortodoxă Biserică ortodoxă Biserica reformată din Timișoara
din Timișoara din Timiș sârbească Adormirea
Maicii Domnului
Laszlo Tokes, șeful Parohia greco-catolică József Csaba Pál Conacul Nako
bisericii reformate din Timișoara cleric romano- din Sânnicolau Mare
din Timișoara catolic de etnie Maghiară
284
Aici a lucrat ca cercetător ștințiific
principal(fizician) Drăghici Miron,
fratele profesorului Dan Drăghici
președintele PROPACT.
ISIM Timișoara
285
286
Revoluția din decembrie 1989 de la Timișoa
În data de 1 martie 1994 s-a înființat filiala PROPACT Ciacova, cu 1000 de membri,
cea mai numeroasă filială sătească PROPACT din țară. Au apărut filialele: Cebza, Șag, Alios,
Recaș, Lugoj, Săcălaz, Perian, Teremia, Agadici, Chișineu Criș. Filiala PROPACT Timiș a
avut sediul în anii 1993 – 1994 în strada Vasile Alecsandri, nr 2. Atunci filiala a avut o
activitate de excepție. Domnul Covaci Pavel era ajutat serios de domnul Bălan din Germania.
Trebuie să-i amintim și pe alți membri importanți și activi: Toma Olimpia – Timișoara,
Mișcuță Valeriu – Lugoj, Blidar George – Traian Vuia, Sorindaru Felix – Timișoara, Feier
Ioan – Timișoara, Laza Dănuț – Timișoara, Mutiu Caius Eugen – Timișoara, Selariu
Dumitrescu Lazăr – Lugoj, Constantinov Rodislav – Timișoara, Coliceanu Doru – Timișoara.
În Timiș s-au trimis documentele PROPACT prezentate la Congresul din ianuarie 1994 – în
sinteză foarte bine făcute – la toate primăriile din Timiș, la școli, la Mitropolia Banatului, la
biserica Romano-Catolică, la biserica Greco-Catolică, la biserica Reformată și la biserica
Baptistă. După decesul domnului Covaci Pavel a urmat o perioadă cu o activitate destul de
slabă și în Filiala Județeană PROPACT Timiș. Parcă a fost un făcut ca după 2000 – foarte
multe Filiale Județene PROPACT șă-și piardă președinții aleși în Conferințele Județene
PROPACT. Filiala PROPACT Timiș a fost preluată interimar de Doru Lazăr, care a decedat
și el. A urmat un domn, în vârstă, Sânițeanu Ion, care a mâncat banii oamenilor ce plătiseră
niște sume modice pentru vițeii care trebuiau să vină în 1998 – prin Programul
Francez: ,,1000 de viței pentru România”, viței care nu au mai venit din cauza bolii vacii
nebune. Din Timiș se înscriseseră pentru 300 de viței. Oamenii și-au primit sumele date
înapoi. Doar 10 persoane nu au primit banii, pentru că Doru Lazăr îi folosise pentru nevoile
personale... Decedând și Doru Lazăr și Sânițeanu Filiala Județeană PROPACT Timiș nu a
mai avut nici un lider. Am încercat să-l mobilizăm pe domnul Mayer Marian din UTVIN, dar
nici el nu a făcut nimic. Cele mai multe scrisori ne-au venit din Timiș pentru că aici erau cele
mai multe IAS-uri cu cele mai multe probleme. Amintim scrisorile trimise de Sima Bosilca –
Dragalina, Haramița Maria – Timișoara, colonel în rezervă Mărăcine Constantin –
Timișoara, Blidar George – Traian Vuia, Mișniță Valeriu – Lugoj.
Dacă ar fi fost să se evalueze hoțiile, care s-au întâmplat în IAS-urile numai din județul Timiș,
românii ar rămâne consternați:
SC Agrocomerț Holding Timișoara SA SC Agroindustrială Folea Liebling SA SC Comservice Beregsău SA
SC Agroind Orban Bonloc SA SC Agroind Select Liebling SA SC Combuild Timișoara SA
SC Agroind Timbasil Buziași SA SC Agroind Timiș Masloc SA SC Contractor Hodorei SA
SC Agroind Cartim Corenii SA SC Agroind Oreg Fibis SA SC Concarnex Timișoara SA
SC Agroind Cetini Cenei SA SC Agroind Periatim Perim SA SC Contrans Timișoara SA
SC Agroind Detim Deta SA SC Fructim Perim SA SC Comalimenta Timișoara SA
SC Agroind Dudeștii Vechi SA SC Agroindustrială Ovitim Suravale SA SC Commetrian Timișoara SA
SC Agroind Fatim Făget SA SC Agrotim Timișoara SA SC Comtim Holding Timișoara SA
SC Agroind Agrogerm Gearmata SA SC Agroind Tomtim Tomnatic SA SC Commetrian Sânnicolaul Mare SA
SC Grabtim Grabați SA SC Agroind Bethandseu Bebater SA SC Commetrian Jimbolia SA
287
SC Agroind Jimtim Jimbolia SA SC Goldtim Perian SA SC Agroind Sium – Pall Liebling SA
SC Agroind Livetim Livezile SA SC Agroind Tormactim Tormac SA SC Commetrian Carani SA
SC Agrar Lugoj SA SC Agroind Timișoara SA SC Agroind Timcea Clopadia SA
SC Agroind Petim Peciul Nou SA SC Agroimpex Cărpiniș SA SC Commetrian Pădureni SA
SC Agroind Recatim Recaș SA SC Agricola Lovrin SA SC Agroind Timișan Vamu Mare SA
SC Agroind Sartim Sânandrei SA SC Agroind Legum Sânicolaul Mare SA SC Commetrim Bârda SA
SC Agroind Sânnicolaul Mare SA SC Agroind Sere Timișoara SA SC Agroind Iasitim Isosi Falău SA
SC Agroind Satim Șag SA SC Avicola Timișoara SA SC Comitrian Beregsău SA
SC Agroind Terevin Teremia Mare SA SC Avicola Gearmata SA SC Agroind Iontim Ionel SA
SC Agroind Agrotim Timișoara SA SC Avicola Service Gearmata SA SC Com.Agra Varios SA
SC Agroind Variatim Varias SA SC Banca Comtim Holding Timișoara SA SC Agroindustrială Honorich SA
SC Agroind Voitim Voiteni SA SC Comsuin Beregsău Timiș SA SC Com.Agra Dudești SA
SC Agrotim Timișoara SDE SA SC Comsuin Bârda SA SC Agroindustrială Socgat Gătaia SA
SC Agroind Km 6 Timișoara SA SC Comsuin Perianu SA SC Com.Agra Hodorei SA
SC Agroind Spicul Ceacova SA SC Comseiltest Pădureni SA SC Agroind Nizoliv – Nichișoara SA
SC Betim Bechiacherescu Mic SA SC Com.Agra Grabați SA
Scriitori și oameni de cultură reprezentativi din județul Timiș
288
289
Filiala Județeană PROPACT Tulcea
Filiala Județeană PROPACT
Tulcea s-a înființat printre
ultimele filiale județene, în ziua
de 12 ianuarie 1994 – cu două
săptămâni înaintea Congresului
Național din 23-24 ianuarie 1994,
la constituire participând
profesorul Dan Drăghici
președintele PROPACT. Au fost
doctor Vasiliu Răzvan, preșe- aleși democratic conducătorii
dintele filialei județene filialei județene PROPACT Tulcea
PROPACT Tulcea și delegații la Congresul Național:
președinte – medic Vasiliu Râzvan – Tulcea, un om excepțional, fost Prefect de Tulcea,
vicepreședinți: Plaincu Mihai – Tulcea, Ciolacu Constantin – Tulcea, secretar general – Puflea
Iulian – Tulcea, secretar general adjunct – Apostol Petre – Tulcea, iar: Timar Ion – Isaccea,
Brețcan Spiridon – Babadag, Baltag Ion (acest om a fost primul om din țară sosit la Căteasca
în ziua de 9 mai 1993 – la ora 5:30 dimineața. Profesorul Dan Drăghici s-a minunat de acest
om – de peste 70 de ani care a suportat niște eforturi mari să vină tocmai din Babadag la
Căteasca. A fost primul șoc pozitiv al zilei de 9 mai 1994; alți membri în conducerea Filialei
Județene PROPACT Tulcea: Gheorghe Alexe – Tulcea, Pririjoc Ion – Tulcea, Bobelcu Vasile –
Tulcea, Graciov Teodor – Tulcea, Teodor Moisei, Ivanov Ustenia, Giurcă Elisabeta. Toți
aceștia au participat și la Congresul Național de la București. Au fost constituite și câteva
filiale: Filiala PROPACT Izvoarele – Jerpălău Vasile. Filiala PROPACT Traian – comuna
Cerna –
Portul popular din Tulcea Dansuri populare din Tulcea
Datini și obiceiuri din Tulcea
Catedrala Tulcea Episcopul Visarion Biserica Lipoveană Parohia Sf. Treime
din Tulcea din Tulcea
290
Fortăreața medievală de la Monumentul Indepen- Cetatea Enisala Pădurea Letea
Enisala denței
Delta Dunării Sulina Ivan Patzaichin,
regele canotajului
românesc
Spitalul de leproși de la Tichilești - Tulcea Dr. Vasiliu Răzvan, cel care a lucrat mulți
ani în acest spital
Cuțaru Constantin, Raicu Lenuța, Cuțaru Violeta. Filiala PROPACT Babadag – Baltag Ion.
Filiala PROPACT Tulcea – Grigore Iorgulescu. Filiala Județeană PROPACT Tulcea a fost
destul de slabă și nu am înțeles de ce, pentru că atunci când doctorul Vasiliu Răzvan era
prefect (președintele Emil Constantinescu l-a numit cel mai bun prefect din țară). Putea să
facă filiale în toate comunele județului. Profesorul Dan Drăghici a avut un cuvând serios când
a fost propus pentru funcția de Prefect în CDR – domnul doctor Vasiliu Răzvan. Nu l-a
chemat decât o singură dată la Tulcea, când – ce-i drept – a umplut sala mare a prefecturii cu
ingineri agronomi, cu medici veterinari, numai că aceștia nu aveau nici un interes să
organizeze PROPACTUL în județul Tulcea. Atunci profesorul Drăghici nu și-a făcut iluzii că
filiala PROPACT Tulcea va deveni o filială importantă. Îl rugasem pe domnul prefect Vasiliu
să găsească pe cineva, să-i preia activitatea în PROPACT – dar nu s-a întâmplat nimic. Ca
om, ca integritate morală, nu am decât cuvinte de laudă. Acum PROPACTUL este foarte slab.
De mulți ani aici proprietarii, acționarii din agricultură, din Delta Dunării au uitat de
PROPACT. A fost una dintre cele mai slabe filiale județene, pentru că aici nu am avut decât 100 de
membri în județ, cu toate că și în Tulcea erau printre cele mai mari hoții în fostele IAS-uri:
291
IAS-uri din județul Tulcea:
SC Agrozootehnică Avântul Baia SA SC SCPP Tulcea SA SC Agroind Dealul Tulcea SA
SC Agrozootehnica Zorile Lunca SA SC Horticola Zebil SA SC Agrozootehnica Tulcea SA
SC Agrozootehnica Casincea SA SC Horticolă Valea Nucarilor SA SC Viticolă Aegyssus Tulcea SA
SC Agrozootehnica Dealul SA SC Agroind Cora Nalbant SA SC Agrozootehnica Traian SA
SC Agroind Măcin SA SC Horticolă Măcin SA SC Agroind Consul Nalbanț SA
SC Orizicola Smârdan SA SC Agroind Ciomurlia de Jos SA SC Agrozootehnica Făgărașu Nou SA
SC Agrozootehnica Mihail Kogălniceanu SA SC Suinprod Măcin SA SC Agroind Piatra Ostrov SA
SC Agroind Nufărul Tulcea SA SC Avicola Babadag SA SC Spicul Rohmaru SA
SC Viticola Sarica Niculițel SA SC Dinogeția Văcăieni SA
Scriitori reprezentativi din Tulcea
Filiala Județeană PROPACT Vaslui
Pe data de 26 iunie 1993, în
prezența profesorului Dan Drăghici s-a
constituit la Vaslui Comitetul Județean
de Organizare a filialelor locale
PROPACT și a Conferinței Județene
PROPACT Vaslui, care va avea loc pe
23 decembrie 1993. La Conferința
Județeană PROPACT Vaslui a fost
prezent din nou profesorul Dan
Drăghici și au participat membrii
292
Botez Toader, fost deținut
politic, primul președinte
și singurul președinte al
filialei județene PROPACT
Vaslui, până când
a decedat
PROPACT din 32 filiale locale PROPACT, deja constituite. Conferința Județeană a ales pe:
Botez Toader – Vaslui, care era și președintele Filialei Județene AFDPR Vaslui, vicepreședinți:
Grigoraș Aurel – Negrești, Mocanu Simion – Deleni, Leontar Valentin – Huși, secretar general
– Morarcu Cornel – Negrești, secretar general adjunct – Popa Ștefan – Deleni, iar: Dorin
Mihai – Vaslui, Geană Virgil – Vaslui, Bălăuță Ion – Dumești, Ciurea Vasile – Băcești, Onciu
Dumitru – Vaslui – membri.
Portul popular din Vaslui Dansuri populare din Vaslui Datini și obiceiuri
din Vaslui
Datini și obiceiuri Matilda Cojocărița Mioara Velicu Silvia Ene
din Vaslui
Casa Ghica din Bustul domnitorului Cel mai vechi conac Cimitirul eroilor vasluieni din
Vaslui Alexandru Ioan Cuza din Bârlad Războiul de Independență și
din Vaslui Primul Război Mondial
Statuia ecvestră a lui Biserica Sf. Episcopia Hușilor Ignatie Mureșanul Liturghie arhierească
Ștefan cel Mare Dumitru din Episcop al în orașul Negrești,
Huși Hușilor județul Vaslui
Ca și în alte județe în 1994 au avut loc la Vaslui două mari adunări populare organizate de
PROPACT: pe 23 aprilie 1994 și pe 29 mai 1994. La prima adunare au venit și au vorbit mai mulți
președinți de filiale locale: Sopon Constantin – Ștefan cel Mare, Bărbosu Eugen – Negrești –
Oaș, Armeanu Ion – Vaslui, Butuaru Grigore – Gârceni, Dorin Mihai – Negrești – Oaș, Ciocan
Vasile – Delești, Maftei Moise – Deleni, Crăciun Vasile – Deleni, Popa Fănică – Lunca Banului.
La această adunare au mai fost cooptați în conducerea județeană PROPACT Vaslui domnii: Cocuz
Virgil și inginer Dumitru Mihai. Domnul Butnaru Vasile din Diaspora a fost cooptat și el în
293
conducerea județeană PROPACT Vaslui.
Pe 29 mai are loc a doua adunare populară. Atunci am avut o mare surpriză neplăcută. Cozile
de topor securistice au luat cuvântul și au comparat PROPACTUL cu Frontul Plugarilor – al
lui Petru Groza. Au criticat și Buletinul Informativ PROPACT pentru că – probabil, nu le-a
convenit tonul prea anti-comunist din acest prim Buletin, editat în 10 000 de exemplare și
timis gratuit tuturor filialelor din țară. Această adunare a confirmat prezența numeroasă a
ciumei roșii în județul Vaslui – cu precădere. Asta nu i-au împiedicat pe țăranii și proprietarii
de bună credință să se organizeze. Astfel în filialele Solești și Ivănești, membrii PROPACT
conduși de țăranii Pâslaru Vasile – Solești și Trișcă Ion – Ivănești au organizat deja primele
proteste împotriva primarilor. Acești țărani au fost urmăriți de procuratura comunistă – ca și
profesorul Angheluță Costică din Bârlad, și inginerul Manea Gheorghe din Vaslui. Toți erau
membri unui sindicat național, constituit juridic – dar nu te poți pune cu lichelele comuniste.
Să consemnăm filialele locale puternice, constituite în județul Vaslui: Filiala PROPACT Vaslui
– 197 membri, filiala PROPACT Huși – 247 membri – Leontar Valentin, Pascal Gheorghe,
Geoană Virgil, Timofte Cătălin, Costea Mircea, Surpanu Grigore, Marola Vasile, Marcu
Dumitru, Trăsnea Leopoldina, Leontar Mihai, Bălan Aurel; filiala PROPACT Lunca Banului
– 125 membri – Popa Fănică, Focșa Săndel, Vițălaru Ion, Păduraru Andronie, Mihoci Neculai,
Handru Ion, Chiriac Gheorghe, Bergășiug Fănel, Bergășiug Mihai, Rapotă Pavel, Cristea
Mihai, Lungu Ion, Chiper Dumitru, Palade Ion; filiala PROPACT Dumești – 180 membri –
Bălăuță Ion, Chelaru Silvia, Butnaru Octaviana, Butnaru Constantin, Olăieru Constantin;
filiala PROPACT Băcești – 97 membri – Popa Constantin, Cărare Emil, Comandoru Elena,
Olaru Constantin, Loghin Constantin, Grigore Vasile, Harabet Dumitru; filiala PROPACT
Oraș Negrești – Oași – 94 membri – Movileanu Dumitru, Bontea Ion, Store Neculai, Bărbosu
Elena, Vasiliu Eugen, Rusu Nicolae, Polimarciuc Gheorghe, Minuta Lucica, Grigoraș Aurel,
Hristache Vasile, Onciu Dumitru, Câmpeau Vasile, Rusu Gheorghiță, Eugenia Rusu; Filiala
PROPACT Dumești – 65 membri – Bălăuță Ion, Chelaru Silvia, Butnaru Constantin,
Petroșanu Gheorghe, Grădinaru Elena, Olăieru Costache, Olaru Neculai, Stanca Augustin,
Ioniță Gheorghe, Ursache Costică, Mariciuc Gheorghe, Simiuc Alexandru Vasile, Călin
Augustin, filiala PROPACT Voinești – 92 membri – Novac Valeriu, Popa Sterian, Miron
Costică, Gavriluță Grigore, Galan Mihai, Zota Neculai, Plăcintă Constantin, Bighiu Victor,
Palixenia Bighiu, Gheorghevici Vasile, Munteanu Constantin, Năstac Ion; filiala PROPACT
Bârlad – 91 membri – Huzum Dumitru, Ghelțu Costel, Cârjă Ion, Lăzărescu Sterian, Chelaru
Iorgu, Druică Vasile, Rebegea Iancu, Sorășel Florica.
Bârlad Orașul Huși Granița cu Ucraina Zona curților domnești
din Vaslui
Adrian Porumboiu – cel mai mare agricultor din județul Vaslui
294
Tot în județul Vaslui au existat filiale PROPACT mai mici cum ar fi: filiala PROPACT
Găgești – sat Tupilați – Râclea Valeriu, filiala PROPACT Fălciu – Mihalache Gheorghe, fliala
PROPACT Murgeni – Rossi Guido, filiala PROPACT Tutova – sat Bădeanu – Maxim Alecu,
filiala PROPACT Bacani – sat Suseni – Vrabie Maria, filiala PROPACT Todirești – Gherasim
Constantin, Șarament Vasile, Șaramet Ion, filiala PROPACT Gârceni – 36 membri, filiala
PROPACT Cornu Luncii – Ilisei Dimitrie, Ungureanu Dragoș, Bistriceanu Constantin.
Această filială a avut cea mai profesionistă activitate dintre toate filialele locale ale județului
Vaslui. Ne-a trimis un material cu o analiză pertinentă a situației din toate satele comunei:
Sasca Nouă, Dumbrava, Băisești. Materialul a fost trimis de domnul profesor Dan Drăghici la
organele de Procuratură, Poliție, ANRP, dar și filialelor județene PROPACT. Amintim și alți
membri PROPACT activi în județul Vaslui: Popescu S. - Poienești, Tănase Dumitru – Huși,
Dobranici Corneliu – Bârlad, Ion Mărăndescu – Vaslui, Pal Mariana – Zorleni, Chirilă Natașa
– fostă Pal Natașa – Bârlad, Miron Neculai – Epureni – sat Bursuci, Râclea Valeriu din
Găgești – satul Tupilați, care a trimis mai multe scrisori în 1994 la ,,Gazeta Țăranului
Român”. Nu vom uita emisiunea de la Viața Satului din 1994, de la Zorleni – Vaslui, unde
profesorul Dan Drăghici i-a pus la punct pe prefectul județului, pe directorul direcției agricole
Vaslui, pe mulți – așa-ziși fermieri din județul Vaslui. Aici în județul Vaslui a fost și a rămas
tot timpul un singur președinte, domnul Botez Teodor – un om cu totul de excepție, un mare
român.
Nu puteau să lipsească din Vaslui marile probleme care au existat în agricultura comunistă de Stat,
în vechile IAS-uri:
SC Agrocomplex Bârlad SA SC Stațiunea Perieți SA SC Fortus Vaslui SA
SC Agrocomplex Bogești SA SC Suinprod Muntenii de Jos SA SC Agrozootehnica Vaslui SA
SC Pomicola Bârlad SA SC Avicola Vaslui SA SC Prodagro Zorleni SA
SC Agrisem Fălciu SA SC Horticola Vetrișoara SA SC Construcții Montaj Vaslui SA
SC Vidisamp Huși SA SC Vitipomicolă Dumbrava Vaslui SA SC Agroovimex Vietrișoara SA
SC Agrozootehnica Todirești SA SC Agroprod Vitis Ivănești SA SC Sere – Solarii Bârlad SA
SC Prodicom Vaslui SA SC Agroind Horticola Crețești SA SC Agroind Laza SA
Scriitori reprezentativi din județul Vaslui
295
296
Alexandru Vlahuță
297
Filiala Județeană PROPACT Vâlcea
Gheorghe Deaconeasa
al treilea președinte
al filialei județene
PROPACT Vâlcea
În ziua de 9/12/1993 s-a desfășura Conferința Județeană PROPACT Vâlcea, în prezența profesorului
Dan Drăghici, președintele PROPACT și a domnului Aristide Ionescu, secretar general adjunct
PROPACT. La Conferință au fost aleși statutar și democratic: președinte doamna Chibzui Anca –
Râmnicu Vâlcea, vicepreședinți: Tiuca Elena – Băbeni, Iordache Dumitru – Tetoiu, Răboacă
Constantin – Păușești Măglaș, secretar general avocat Bădescu Dumitru – Râmnicu Vâlcea,
secretar general adjunct – Ionescu Felicia – Râmnicu Vâlcea, iar: Miu Ion – Râmnicu Vâlcea,
Dimulescu Alexandru – Râmnicu Vâlcea, Măciuceanu Teodor – Măciuca, Nica Constantin
Ionești – membri.
Filialele locale PROPACT constituite cu procese verbale conform Statutului PROPACT:
filiala PROPACT Milcoiu - comuna Ciutești – 51 membri – Pană Ion, Chiriță Ion, Pană
Elena, Dina Petria, Popa Gheorghe, Panov Constantin, Țurlea Constantin, Tomulescu Tudor,
Mursă Gheorghe, Chiriță Gheorghe.
298
Anca Chibzui,
primul președinte al
filialei județene
PROPACT Vâlcea,
ales democratic
Traian Guminschi,
al doilea președinte
interimar al
filialei județene
PROPACT Vâlcea
Filiala PROPACT Ionești – 116 membri – Nica Constantin, Bălăceanu Elisabeta, Giuroiu
Ioan, Neferu Vasile, Barbu Constantin, Cazacu Ioan, Grama Ioan, Ștefănoiu Nicolae.
Filiala PROPACT Râmnicu Vâlcea – 280 membri – Dimulescu Alexandru – președinte,
Popescu Carmen – vicepreședinte, Ivan Georgeta – secretar, iar Roșca Paraschiva, Pâslaru
Dumitru, Romanescu Elena, Boiangiu Marin – membri.
Filiala PROPACT Păușești Măglaș – Răboacă Petre, Stănculescu Ion, Stroe Constantin,
Ungureanu Constantin, Tomescu Ion, Stătescu Ion, Diaconu Ion.
Filiala PROPACT Măciuca – 127 membri – Popa Gheorghe, Matei Eugen, Ștefănuț
Gheorghe, Iordache Ilie, Enăcică Ilie, Miscoci Nicolae, Stana Marin, Călcioiu Eugen,
Dumitrescu Ion, Iordache Ion, Enache Gheorghe.
Filiala PROPACT Ștefănești – Vâlcea – 111 membri – Mitrache Gheorghe, Preda Ion,
Stoiculescu Matin, Mazilu Alexandru, Dumitrașcu Constantin, Popescu Florea, Chera
Gheorghe, Răducu Dumitru, Mitrea Gheorghe, Ciobanu Georgeta, Sincu Nicolae.
Filiala PROPACT Tetoiu. Aici s-a lansat un apel către toți țăranii din Tetoiu și din județul
Vâlcea. Profesorul Dumitru Iordache a lansat acest apel serios către țărănime – apel publicat
și în ,,Gazeta Țăranului Român” în 1995. Președintele filialei Tetoiu profesor Dumitru
Iordache, vicepreședinte Mateiescu Alexandru, secretar Dicu Nicolae, iar: Guran Alexandru,
Cristea Alexandru, Lăcătușu Ștefan, Bureta Victor – membri.
Filiala PROPACT Băbeni – 75 membri – Tinca Elena, Bălteanu Victor, Petrișor Gheorghe,
Ardeeru Elisabeta, Văcaru Ion, Cernătescu Ion, Vasilescu Nicolae.
Portul popular din Vâlcea Dans popular din Vâlcea
Dans popular din Vâlcea Tradiții și obiceiuri din Vâlcea Maria Ciobanu,
privighetoarea cântecului
popular românesc
Codruța Rodean și Bogdan Cioranu Tatiana Monumentul indepen-
Marcoianu denței din Vâlcea
299
Fluierașii din Vaideeni Fluierașii din Jina Fluierașii din Polovragi
Tot în județul Vâlcea nominalizăm membri PROPACT foarte activi în anii 1993 – 1997:
Dumitrașcu Gheorghe – Lungești, Popa Constantin – Râmnicu Vâlcea, Bunescu Puiu –
Fârtătești, Manolescu Dumitru – Râmnicu Vâlcea, Preda Cornel – Râmnicu Vâlcea,
Monceanu Constantin – Râmnicu Vâlcea, Vântu Codruț – Râmnicu Vâlcea, Ivan Marius –
Râmnicu Vâlcea, Purece Adrian, Mihăiescu Ionel, Bălteanu Gheorghe, Munteanu Constantin
– toți din Râmnicu Vâlcea, Popescu Eleonora – Drăgășani, Chelcea Ion – Berbești.
Filiala PROPACT Sirineasa: Mandea Florin, Miercan Ion, Bărbuș Toma, Moisoaia Ion,
Oprița Nicolae, Săraru Ion, Sogar Eliza comuna Galicea, Militaru Georgeta, comuna Voicești.
Filiala PROPACT Vlădești – Onete Constantin, Mihăiescu Gheorghe, Bogoslav Ion. Tot aici în
Vlădești se află învățătorul Gușetoiu Jian care i-a scris o scrisoare analitică profesorului Dan
Drăghici, pe care o scriem integral. În Vlădești mai sunt oameni de mare curaj: Idu Petre, Ion
Gănciulescu – satul Valea Ursului, Mihăiescu Gheorghe. Nu-i omitem nici pe Frusina Nicolae
din Făurești – sat Budești, Șurlicărea Marin din Stoilești – sat Urși – Ghiobești, Cărăușu
Virginia – Râmnicu Vâlcea.
Filiala PROPACT Bujoreni – Stroe Ion satul Olteni. La Vâlcea erau 11 785 adeziuni scrise, dar
din păcate peste 7000 au ars în incendiul de la Pitești din 2004. Au fost distruse, tot atunci, casete
audio înregistrate la Comisia de Dialog Social de la prefectura Râmnicu Vâlcea. Pe 31 ianuarie
1994 s-a desfășurat un meeting mare la Râmnicu Vâlcea, când s-a încheiat un protocol între
PROPACT Vâlcea – reprezentat de Chibzui Anca, președinte, Ionescu Felicia, secretar general
adjunct – Vâlcea și Ionescu Aristide – secretar general adjunct la nivel național – și Consiliul
Județean Vâlcea, Comisia Județeană de Fond Funciar Vâlcea, reprezentată de domnul Iulian
Comănescu - președintele Comisiei, Gheorghe Braloșteanu – secretar al Comisiei și Dumitru
Perșu subprefect, Ion Câlea directorul D.G.A, Dumitru Cosmescu director OCOTA, Ion
Cernătescu directorul filialei Romsilva Vâlcea, Constantin Bălășiu, Emilian Ionescu, membri
ai Comisiei Județene de Fond Funciar. Foarte interesant aici s-au pus pe masa Ministerului de
Interne, Inspectoratului de Poliție Județean Vâlcea, Parchetului din județul Vâlcea, mai multe
dosare cu omoruri – datorate aplicării criminale a Legii 18/1991. Exemplu: Omor comis pe
18/02/1992 în comuna Stoienești – victimă Cumpănașu Ion, autor Cumpănașu Nicolae
(nepotul victimei), Dosarul Penal 0039/1992; Dosar Penal 0174/1992 – omor comis pe
14/04/1992 în comuna Nicolae Bălcescu – victimă Butuc Ioana – autor Mioagă Gheorge –
pentru un teren arabil; dosar 0176/1992 – omor comis pe 14-15/09/1992 în comuna Frâncești –
victimă Ciucă Ion, autor Verigeanu Constantin.
Dosar 0194/1992 omor comis pe 4-5/10/1992 în comuna Grădiștea – victimă Busuioceanu
Andrei (tatăl) – autor Busuioceanu Gheorghe (fiu).
Dosar 00094/1993 – omor comis pe 26/05/1993 în comuna Lădești – victimă Untaru Ion –
autor Poșircă Dumitru tot pentru pământ. Ne pare rău că nu am cerut toate omorurile comise
în toate județele țării, pentru că românii aveau dreptul să știe ce crime s-au comis, datorită
Legii 18/1991. În anul 2000 – 2001 se vehiculau în presa națională peste 28 000 de crime și
peste 45 000 de schilodiți în conflicte violente pentru reconstituirea și restituirea
proprietăților. Ați auzit bine, tovarășilor Ion Iliescu, Petre Roman, tovarășilor de la PDSR și
de la PD, amândouă partide comuniste, descendente direct din PCR? Revenim la prietenii
adevărați ai PROPACT: preotul Părăușanu Emil – Parohia Sfinții Arhangheli din Râmnicu
300
Vâlcea, Ambrozie Gheorghe din Călimănești, Frușina Nicolae din comuna Făurești, sat
Budești, Hojda Aurică din Râmnicu Vâlcea.
Case vechi din Vâlcea Călimănești Căciulata Ceramica de Horezu
Salina Ocnele Mari Băile Olănești Palatul lui Ceaușescu Stațiunea Băile Vaideeni
din Olănești Govora
Catedrala Arhiepiscopală Mănăstirea Cozia Parohia greco-catolică Parohia Sf. Arhangheli
Râmnicu Vâlcea din Vâlcea Mihail și Gavril
din Vâlcea
Liturghie Arhiereasca la Ramnicu Valcea PS Mihai Frățilă
Putem aprecia pozitiv activitatea filialei județene PROPACT Vâlcea în perioada 1993 – 1996, când
se depășiseră 7700 de membri și simpatizanți. Aici au avut loc meetinguri locale în Milcoiu,
301
Vlădești, Măciuca. La Copăceni a fost o adevărată răscoală țărănească – unde a participat și
profesorul Dan Drăghici și unde au venit reprezentanți PROPACT din Dolj, Olt și Argeș. Peste 500
de țărani s-au culcat în fața tractoarelor și nu au mai dat voie comuniștilor să le are pământurile –
care se aflau în IAS. Din 1997 până în 2000 activitatea filialei județene PROPACT Vâlcea a fost
din ce în ce mai slabă. Doamna Chibzui Anca a dispărut fără urmă. Dânsa și-a recuperat
proprietățile și i-a lăsat baltă pe cei care se judecau prin judecătorii și Tribunal la Vâlcea. Nu
a predat niciodată documentele PROPACT din perioada 1993-1996 – când i-am apreciat
activitatea. Am încercat să dăm împuterniciri domnului Traian Guminschi – Râmnicu Vâlcea,
care nu a activat deloc. În 2005 s-a creeat Filiala Județeană PROPACT – 2005 Vâlcea care
avea să aibă și Sentință Judecătorească definitivă și irevocabilă în 22/03/2006, Sentință care se
datorează preotului Părăușanu Emil. În 2006 Filiala Județeană PROPACT Vâlcea a fost
preluată interimar de către inginerul silvic Deaconeasa Gheorghe din Călimănești. S-a
implicat în multe acțiuni, fiind și membru al Comisiei Județene de Fond Funciar Vâlcea.
Redăm integral scrisoarea domnului Jean Gușetoiu: ,,Domnule profesor Dan Drăghici,
președintele Sindicatului Național al Țărănimii Române PROPACT: Sigur,
Dumnezeu v-a dat această inițiativă de a creea pentru prima dată în istoria
României acest Sindicat al Țărănimii. V-am urmărit cu multă atenție la
emisiunea ,,Viața Satului” de la TVR, ținută la Zorleni, județul Vaslui. Mi-a
plăcut că sunteți bătăios și foarte bine pregătit. Noi vă vom sprijini, să fiți sigur
de asta. Domnule profesor, istoria neamului românesc a fost scrisă cu slove de
foc, mai mult de țărani. În comuna noastră, la ordinea de zi din 1991, până
astăzi și astăzi este Legea Fondului Funciar și a Regulamentului de Aplicare a
acestei legi. În martie 1991 s-au ales delegații Comisiei Comunale pentru
aplicare acestei legi. De la constituirea acestei comisii au început abuzurile.
Legea nu a fost aplicată întocmai, ci după bunul plac al primarului, secretarului
și inginerului, toți foști comuniști. Mita, cadourile, plocoanele demagogice,
fraudă cât încape – fapte deci penale – s-au derulat zi de zi, fără ca cineva să
intervină. Registrele agricole sunt făcute ferfeliță, modificări grosolane,
ștersături, foi lipsă, au dispărut chiar Registrele Agricole din 1948, au dispărut
Cererile de intrare în CAP-uri ale oamenilor. Primarul Stuparu Ion, celelalt
primar Toader Mircea, inginerul Mihalache și secretarul Ghiță sunt principalii
vinovați pentru abuzurile grave de la Vlădeni – Vâlcea. S-au atribuit terenuri
agricole în câte 4-5 puncte diferite la mulți cetățeni care nu aveau nici un drept
să le primească, pentru că ei nu dovedesc cu nimic că ar fi avut ei sau strămoșii
lor pământ, acolo unde li s-au dat – culmea lor în primul rând Titluri de
Proprietate! Foarte curios că acum (și în fiecare an din 1991 până astăzi –
spunem noi) acești împroprietăriți ilegal sunt susținătorii aprigi ai lui Ion Iliescu
și Petre Roman. Lichidarea CAP-ului nu s-a făcut în conformitate cu legea.
Inventarierea bunurilor CAP din comună s-a făcut după ce se furaseră deja
bunurile de valoare din aceste CAP-uri. Ceea ce a mai rămas au împărțit ei între
ei, nici vorbă de licitații! Această corupție inimaginabilă nu este controlată de
nimeni, deși am făcut numeroase sesizări. Se pare că Procuratura, poliția,
conducerea județului sunt mână în mână cu hoții comunei. Membri Comisiei
Locale a Fondului Funciar nu trebuiau aleși din foștii activiști ai PCR. Jocul dea
proprietatea este la ordinea zilei, primăria și prefectura refuză reconstituirea
și restituirea proprietăților. Confrom Declarației Universale a Drepturilor
Omului din 10/12/1948 ,,Nimeni nu poate deposeda o persoană de proprietatea
302
ei, nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa”. Convenția de la
Roma din 4/11/1950 spune ,,Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât
din motive de utilitate publică, cu despăgubirile corespunzătoare.”. Reuniunea
de la Copenhaga din 29/06/1990, semnată și de președintele Ion Iliescu, spune
,,Nimeni nu poate deposeda o persoană de proprietatea sa.”. Codul Civil
Românesc în Articolul 48 spune că: ,,Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea
sa, numai pentru o cauză de utilitate publică și primind o dreaptă și prealabilă
despăgubire.” La noi în comună pentru terenurile ocupate de barajul de pe râul
Olănești s-au plătit despăgubiri. Cine a încasat banii? Unde sunt principiile
democrației, ale drepturilor omului ? Unde sunt principiile Statului de Drept ?
Războiul cu cei care nu aplică corect Legea Fondului Funciar și așa o lege foarte
proastă, va continua. La noi s-a prelungit aplicarea Legii Fondului Funciar.
Țăranii care și-au primit un petec de pământ, nu știu dacă îl vor stăpâni.
Lăsându-i pe cei care, conducătorii comunei le-au făcut cadouri pământurile
altora. Cazurile de la Vlădești se întâlnesc în tot județul Vâlcea (se întâlnesc în
toată România – spunem noi). Oamenii cu buzunare pline au luat terenurile
altora, plătindu-i pe primari și pe cei din comisiile locale de Fond Funciar. Mulți
dintre aceștia deja le-au revândut la prețuri mult mai mari. Iată cum fac unii
afaceri de milioane cu pământurile adevăraților proprietari care sunt găsiți, zi
de zi, în judecătorii și tribunale pentru aceste pământuri, deja vândute de două
– trei ori!? Prin Legea Fondului Funciar nr 18/1991, cei mai mulți proprietari au
fost – în fond, expropriați. Pentru a câta oară ? Toți care dețineau mai mult de
10 ha, dar și cei care aveau până la 10 ha au fost expropriați abuziv. Legea are
un articol prin care oricărui proprietar, indiferent cât pământ a deținut, i se
reține arbitrar și abuziv între 15-35% din suprafața dovedită. Acest lucru s-a
făcut premeditat, tocmai pentru a găsi soluții ,,legale” imediate, pentru
împroprietărirea ilegală a clientelei politice, condusă de Ion Iliescu. La Vlădești
am fost ales de locuitorii comunei în Comisia Locală de Fond Funciar. Aici
lucrau doar 3 persoane: primarul, secretarul și inginerul. Foarte rar veneau
ceilalți membri ai Comisiei și atunci când veneau își aranjau proprietățile lor și
ale rudelor lor. Mulți au acaparat terenuri așa zis ,,în folosință”, fără aprobarea
Comisiei. Vedeți dumneavoastră, rare ori omul se naște frumos prin naștere și
mai rar devine frumos prin faptele sale. Comisia locală din Vlădești nu a luat
niciodată hotărâri legale, adică cu participarea a 2/3 din membri comisiei. Chiar
din prima zi, când s-a constituit comisia i s-a atras atenția chiar de mine
primarului, să existe un Registru Special, care să fie numerotat, parafat, șnuruit,
semnat de toți membri Comisiei și să se consemneze la fiecare ședință absolut
toate intervențiile făcute de fiecare membru al Comisiei. Niciodată din 1991
până astăzi nu s-a întâmplat așa ceva. Fostul primar și actualul primar, cu toată
clica lor, sunt oameni puși pe căpătuială. Inginerul Mihalache le pune vârf. Caz
concret de mită: moștenitorii Simeiu au oferit 10000 de lei mită și Procuratura și
Poliția au tăcut Mâlc, deși au fost chemați în ziua de 17 iunie 1991 în ședința
comisiei de Fond Funciar. Toți cei care le cântă în strună primarului, inginerului
Mihalache și secretarului beneficiază zi de zi de privilegii, iar noi care suntem
adversarii acestora stăm prin tribunale și judecătorii, unde ne călcăm în picioare
303
cu alți năpăstuiți din toate localitățile județului Vâlcea. Foarte interesant că la
alegerile locale din februarie au candidat pe listele unor partide independenți,
încălcând Legea Electorală; pe lista FSN au candidat 5 independenți, pe lista
USD alți 7 independeți, azi deveniți consilieri comunali, în mod ilegal! Cei mai
mulți dintre aceștia au fost împroprietăriți ilegal de primar – moșierul din
Vlădești! De luni de zile face tot ce vrea: împroprietărește fără să informeze
comisia locală, vinde pământul, iar problemele curente ale comunei sunt lăsate
de izbeliște. Nu-l interesează aprovizionarea cu combustibil, la noi prețul
buteliilor de aragaz este cel mai scump. Primarul și clica lui închiriază terenuri.
Iată că toată porțiunea de terenuri cuprinsă începând cu Valea Ursului
(Căminul Cultural), între Râul Olănești și șoseaua comunală spre Râmnicu
Vâlcea, până în strada Știrbei Vodă este ocupată și împrejmuită cu garduri de
clientela primarului. Nimeni din comisia comunală nu știe nimic, nici nu s-au
discutat aceste lucruri în Comisia Comunală de Fond Funciar! Degeaba legea
spune că ocuparea de terenuri în mod abuziv, constituie infracțiuni pedepsite
conform articolului 88 literele E, F, G, inginerul Mihalache și alți specialiști au
ocupat abuziv, fără să se treacă prin comisia locală terenuri în 3-4 puncte
comunale. Primarul face zilnic cadouri celor care construiesc, repară,
amenajează, restaurează anumite obiective comerciale, fără să plătească ceva la
primărie. Foarte mulți bani se duc în propriile lui buzunare. Foarte mulți
patroni au obținut ce au vrut fără licitație, fără documente legale, fără contracte
și fără plata vreunei chirii. Nu înțeleg de ce tac și consilierii locali, pentru că
aceste atribuții le revin și lor, confrom Articolului 21 din Legea 69/1992. Mihai
Eminescu spunea: ,,Cel mai mare păcat al omenirii este frica, spaima de a privi
în față, în ochi și a recunoaște adevărul. El e cru, acest adevăr, dar numai el
folosește”. Și Aristotel spunea cu mult înaintea lui Eminescu: ,,Să iubim
prietenia și adevărul, dar mai presus de orice o datorie sfântă este să iubim mai
mult adevărul”. Când vor da socoteală acești ,,oameni” din Vlădești? Când vor
fi ei capabili să judece cu mințile lor ruginite, adevărul fraudelor pe care le-au
comit la Vlădești? Nu mai amintesc de deposedarea de proprietăți a școlilor, a
bisericilor, chiar a primăriei!!! Domnule profesor, acestea sunt numai o mică
parte din abuzurile săvârșite la Vlădești. Dețin un dosar foarte consistent cu
fraude, corupție și corupți, încălcări grave ale legilor țării și nu știu dacă voi mai
trăi ca să le dau celor în drept să facă lumină. Cu credința în Dumnezeu,
cercetând decalogul, cele 10 porunci, toți credincioșii ar trebui să le găsească și
să le respecte dacă sunt cu adevărat creștini ortodoxi. Ce ne facem cu porunca
nr 8 din Decalog: ,,Să nu furi!”, pentru că în țara asta se fură ca în codru. Cât de
departe sunt faptele oamenilor față de poruncile lui Dumnezeu! Aveam mare
încredere că se va împlini proclamația de la Timișoara, dar tot comuniștii și
securiștii conduc această țară. Păcat de sângele vărsat în decembrie 1989.”
Iată o scrisoare istorică, document care reprezintă o analiză particulară și exactă a tot ce s-a
întâmplat în Vlădești Vâlcea, ca de altfel în toate comunele din România Procuratura și Poliția au
fost părtașe la toate aceste nelegiuiri, au apărat hoții la comandă politică. Justiția comunistă a fost
aservită hoților. Nu mai comentăm faptul că însăși Legea 18/1991 a fost o lege criminală, dar și
aplicarea ei s-a făcut de niște criminali, pe care nimeni nu i-a tras și nu-i trage la răspundere.
304
Scriitori reprezentativi din județul Vâlcea
Filiala Județeană PROPACT Vrancea
305
Nica Floarea, prima
președintă a filialei
județene PROPACT
Vrancea
Vintilă Petre, al doilea
președinte, ales
democratic la
filiala județeană
PROPACT Vrancea
Păvăloaie Mihaela,
președinte interimar
al filialei județene
PROPACT Vrancea
după decesul dlui
Vintilă Petre
Printre primele filiale județene
PROPACT din țară s-a numărat și filiala
PROPACT Vrancea. Pe 13 iunie 1993
domnul Aristide Ionescu se deplasează la
Focșani și constituie Comitetul de
Organizare a Filialelor locale PROPACT,
a Conferinței Județene PROPACT
Vrancea – ce va avea loc pe 23
decembrie 1993. Din Comitetul de
Organizare fac parte: Nica Floarea,
Ginu Toma, președinte Ichim Costel, președinte Sclavone Constantin, Curcă Ionel,
filiala județeană PROPACT filiala județeană Dobre Stelian, Alexandrescu Traian,
Vrancea PROPACT Vrancea profesorul Oancea Ion, Vintilă Petre.
Pe data de 23 decembrie 1993 – în
Cei doi au reușit și cu sprijinul profesorului Drăghici șă prezența profesorului Dan Drăghici – în
devină președinți ai filialei județene PROPACT și chiar ai sala Casei de Cultură Focșani are loc
Consiliului Național PROPACT, cu acordul prof. Dan Conferința Județeană PROPACT, la care
Drăghici, care a rămas președinte fondator al PROPACT participă 470 de membri din toate
Din păcate, nici unul, nici celălalt nu au reușit să facă filialele locale PROPACT constituie
ceva deosebit, decât că au folosit PROPACT-ul în creearea deja. Au fost aleși: Vintilă Petre –
unor Federații ale Agricultorilor, prin care au accesat fon- președinte, Sclavone Constatin,
duri Europene, de care PROPACT-ul nu a beneficiat cu Cristea Ștefan și Chiper Ștefan –
nimic. Prof. Dan Drăghici nu a fost informat despre vicepreședinți, Nica Gheorghe
aceste fonduri și nu știe ce s-a făcut cu ele. Sigur pentru – secretar general, Banu Tănase
PROPACT nu s-a făcut nimic. – secretar general adjunct, iar:
Androne Maria, Curcă Ionel, Lazăr
Nicolae, Chelaru Marin – membri. Alături de acești membri fondatori au mai activat Nica
Floarea – Focșani, profesorul Dobre Stelian – Focșani, profesorul Oancea Ion – Focșani,
profesorul Alexandrescu Traian – Focșani. După cum am spus la Conferință au participat membri
PROPACT din filialele locale deja constituite: filiala PROPACT Adjud, filiala PROPACT
Focșani, filiala PROPACT Panciu, filiala PROPACT Mărășești, filiala PROPACT Pufești,
filiala PROPACT Odobești, filiala PROPACT Bălești, filiala PROPACT Bolotești, filiala
PROPACT Câmpineanca, filiala PROPACT Chiorăști, filiala PROPACT Dumbrăveni, filiala
PROPACT Gugești, filiala PROPACT Jariștea, filiala PROPACT Mera, filiala PROPACT
Șuraia, filiala PROPACT Țâmboiești, filiala PROPACT Urechești, filiala PROPACT Valea
Sării, filiala PROPACT Vidra, filiala PROPACT Câmpuri, filiala PROPACT Fiționești, filiala
PROPACT Movilița, filiala PROPACT Soveja, filiala PROPACT Tifești, filiala PROPACT
Stremt, filiala PROPACT Nănești, filiala PROPACT Corbița, filiala PROPACT Tâncăbești.
Nu-i putem uita niciodată pe președinții acestor filiale locale, aleși toți prin vot secret la
Conferințele locale (sătești, comunale, orășenești), Așa cum s-a procedat în toate județele țării:
Filiala PROPACT Stremt – 200 membri – Pătrânjan Ioan, Ieronim Pașcaș, Mariana Boca,
Iacob Cristea, Simion, Stoica Ioan, Rusu Viorel, Mitrea Ioan Longhin, Mârza Mihai, Sima
Ioan, Mărcuș Ioan, Oniță Aurel, Capătă Nicolae, Mărginean Ioan, Abeaboieru Vasile,
Abeaboieru Elena, Pătrânjan Ioan. Filiala PROPACT Ciorăști – 91 membri – Horneț Maria.
Filiala PROPACT Fiționești – 77 membri – Chiper Ioan. Filiala PROPACT Zariștea – 127
membri – Curcă Ionel, Copaciu Ion. Filiala PROPACT Nănești – 73 membri – Bobocea
Toader, Bobocea Mariuța. Filiala PROPACT Panciu – 170 membri – Chirilă Ioan. Filiala
PROPACT Bălești – 65 membri – Popescu Constantin. Filiala PROPACT Tâncăbești –
Obrejița – 97 membri – Chelaru Marin. Filiala PROPACT Corbița – 37 membri – Ion
Ionescu. Filiala PROPACT Țâmboiești – 69 membri – Schiopu Scarlat. Ne aplecăm cu respect
în fața preotului Hoțescu Florin Adrian, Văraru Mihai, Vintilă Constantin, Gurbet Geta,
Grigore Stere, Iliescu Neculai Valerică, Schiopu Scarlat, Chelaru Mitică, Grigore Viorica,
306
Gheorghiaș Tudorița, Crăciun Maria, Iliescu Ion – toți din satul Obrejița comuna Tâmboiești.
Un om deosebit a fost profesorul Dobre Stelian din Focșani.
Portul popular din Vrancea Dansuri populare din Vrancea Tradiții și obiceiuri
din Vrancea
Emil Rață Geta Postolache Steliana Sima impresionată de Vrancea Festivalul viei și
și de locuitorii ei vinului în Vrancea
Dan Drăghici și televiziunea DDTV
Case vechi din Vrancea Casa Vrăncioaiei
307
Cristea Ștefan, președinte Episcopia Buzăului și ÎPS Ciprian, arhiepiscopul
filiala PROPACT Bolotești Vrancei Buzăului și Vrancei
Biserica romano-catolică Episcop romano-catolic PROPACT Vrancea – mitinguri pentru
Sf. Anton din Focșani de Iași, prezent la Focșani restituirea pădurilor și salvarea viticulturii
Crama Odobești Crama Pietroasa Crama Panciu Lacul Tâncăbești
Pescuit la Tâncăbești Inconjurat de ziduri inalte de trei metri. Imagini cu fabulosul palat
al psd-istului Marian Oprișan
308
Lepșa Monumente istorice din Vrancea
Monumentul eroilor români de la Mărășești
Cabana Pusa Cum serbează Ziua Unirii
principalele orașe ale României
Filiala PROPACT Vrancea a avut cea mai mare efervescență vizavi de ideea PROPACT în perioada
1993 – 1999. În Vrancea, marea majoritate a filialelor locale au fost constituite de oamenii din
fiecare localitate. Nu a venit nimeni – nici de la nivel județean, nici de la nivel național să-i sprijine.
În 1994 are loc o mare adunare la Vrancea. Oamenii erau revoltați că nu li se restituie proprietățile,
erau revoltați pe acel individ Murg – despre care am tot scris. Atunci profesorul Dan Drăghici le-a
309
explicat toate problemele petrecute, le-a înmânat Contractele de Arendă – făcute de juriștii
PROPACT. S-a discutat cu presa județeană: ,,Curierul de Vrancea”, ,,Milcovul”. Au ieșit în evidență
doi oameni excepționali: primarul din comuna Bolotești – Nicușor Cruceanu și țăranul Cristea
Ștefan – președintele PROPACT din Bolotești; ei au spus celor peste 600 de membri că nu au
nevoie acum de mașini și utilaje agricole second-hand, ci au nevoie de pământurile și pădurile lor,
furate de comuniști. La adunare a participat și senatorul Cătuneanu – care a dat citire unei note
privind legalitatea Ordinului 40 al prefectului de Vrancea – care se referă la persoanele care făceau
parte din comisile locale de Fond Funciar. Nota va fi pusă în dezbaterea Senatului. Nu-i uităm pe
cei care ne-au scris și ale căror scrisori au scăpat ca printr-o minune în 2004 din incendiul pus de
securitatea și de poliția din Pitești Argeș la sediul central din Pitești: Hornet Maria – Ciorăști,
Chiper Ioan – Fiționești, Băltărețu Maria – Focșani, Copaciu Ion – Zariștea, Orlando Maria –
Focșani, Bobocea Toader și Bobocea Măriuța – Nănești, Chirilă Ion – Panciu, Secară
Constantin – Adjud, Achim Ionel – Urechești, Trandafir Ștefan și Trandafir Daniel –
Dumitrești – sat Găloiești, Nica Vergilă – Slobozia Bradului sat Coroteni, Anca Dumitrache,
Anca Ion, Nistoroiu Maria, Enache Niculina, Neagu Cristian, toți din comuna Vidra – sat
Vidra – unde au avut permanent probleme mari cu un primar comunist, un dictator iresponsabil.
După ce Vintilă Petre și-a dat demisia, i-am dat împuterniciri mai întâi domnului Sclavone
Constantin și apoi doamnei Păvăloaie Mihaela, aceasta fiind nominalizată și în Comisia Județeană
de Fond Funciar de PROPACT.
310
Urmează în Vrancea o perioadă interesantă după 2005. Domnul Ginu Toma preia filiala Vrancea
PROPACT, preia și conducerea națională PROPACT – sprijinit fiind de profesorul Dan Drăghici,
care rămâne președinte fondator PROPACT. Despre activitățile lui Ginu Toma vom scrie într-un
capitol special. Un moment cheie în istoria PROPACT s-a petrecut în 2009. Ginu Toma a venit la
profesorul Dan Drăghici acasă cu juristul de la Confederația Sindicală Meridian. Cei doi i-au spus
profesorului Dan Drăghici că Iurașcu Adrian Ștefan a renunțat definitiv la PROPACT, cu condiția
311
ca PROPACT șă fie preluat de Ginu Toma. Profesorul Dan Drăghici și-a dat seama că este o
mânărie securistică. Ei mi-au cerut ca eu să nu mai fac Recurs la Decizia Tribunalului Argeș 1204/R
din 9 septembrie 2008, prin care PROPACT-2005 fusese distrus juridic. A fost un alt șoc și mi-am
dat seama că nu mai pot să fac ceea ce făcusem în perioada 2001-2005. Nici astăzi nu știu ce
înțelegeri obscure au existat între Iurașcu și Ginu Toma. Eram complet epuizat, eram copleșit de
trăiri interioare groaznice. Simțeam că voi claca psihic, de aceea i-am dat mână liberă lui Ginu
Toma. Ne aflam în luna septembrie 2009 și Ginu Toma nu a mai dat nici un semn de viață din
martie 2009. Am primit zeci de telefoane din Vrancea, din țară și oamenii mi-au reproșat că nu am
făcut deloc bine că am avut încredere în acest Ginu Toma. A fost totuși un eveniment important.
Omnul numărul unu al lui Ginu Toma din Vrancea – Ichim Costel – s-a luptat trei ani de zile cu
Ginu Toma în justiție, câștigându-l. Rămâne să vedem finalul acestor lupte în 2018 – 2019. În carte
sperăm să avem niște pagini, care să elucideze activitatea PROPACTULUI la nivel național, de data
asta desfășurată de o echipă mai tânără condusă de Ichim Costel de la Vrancea.
Dacă la Vâlcea nu avem situația fostelor IAS-uri, iată-le pe cele din Vrancea:
SC Agromixt Focșani SA SC Agrocomholding Focșani SA SC Agroind Focșani SA
SC Rovinco Cotești SA SC Suintest Focșani SA SC Veritas Panciu SA
SC Agroind Măicănești SA SC Avicola Focșani SA SC Vinicola Focșani SA
SC Agroind Mărășești SA SC Agrotur Focșani SA SC Romvitis Odobești SA
9 mai 1993 – 23-24 ianuarie 1994 și 1993 – 1998 reprezintă perioada de grație a PROPACTULUI.
Cine a citit cu sufletul și cu conștiința limpede românească aceste pagini, în care sunt prezentate
posibilitățile mici din punct de vedere material, entuziasmul unic al sutelor de țărani și proprietari
nominalizați special în aceste pagini(am vrea să se rețină că nu sunt decât o mică parte dintre ei), cei
care au luptat să-și recapete proprietățile furate, așa ceva nu s-a întâmplat niciodată în istoria
neamului românesc și nici în istoria altor țări europene. Nicăieri în lume nimeni nu a reușit ca în opt
luni de zile, fără bani, fără mijloace de transport proprii, fără sprijin politic să organizeze o țară
întreagă, să creeze peste 1000 de filiale locale PROPACT, în care s-au înscris benevol peste 150 000
de români. Niciodată țăranii români, proprietarii români nu au fost organizați juridic la nivel
național, de aceea au trăit și trăiesc prost și greu. Tocmai acesta era scopul suprem al PROPACT:
numai organizați temeinic juridic să se solidarizeze și să impună ei oricărei puteri politice –
idealurile lor, principiile lor, credința lor. Această perioadă a demonstrat că atunci când țăranii se
solidarizează, nu mai pot fi opriți de nimeni și de nimic – dacă luptă uniți, dacă nu se lasă pradă
unor forțe oculte, mafiote. Această perioadă reprezintă un exemplu național unic pentru organizarea
democratică a acestui Sindicat. A fost o explozie de voință, de înțelepciune, de mare patriotism
luminat, cu care românii, nu știm dacă se vor mai întâlni vreodată. De aceea insistăm să-i rugăm pe
toți locuitorii satelor, comunelor, orașelor românești, pe toți românii plecați temporar din România,
să nu lase acest Sindicat să dispară, pentru că în viitor vor avea mult și multe de suferit copiii și
nepoții noștri. Profitați, dragi români, de cei care încă mai luptă pentru PROPACT, pentru că ei
luptă pentru voi, ei luptă pentru toți țăranii, pentru toți proprietarii români de pretutindeni.
312
Scriitori reprezentativi din județul Vrancea
313
Capitolul II
Congresele Naționale PROPACT – Forme
democratice inedite
Arătam în paginile anterioare pașii uriași și demni făcuți de o armată națională țărănească,
de eroi inegalabili – până la primul Congres Național al țărănimii române (așa ne place nouă să-l
purtăm în minte și în suflete) din 23-24 ianuarie 1994. Nu mai revenim la eforturile inimaginabile,
supraomenești, făcute de mii de țărani români, de proprietari români de pretutindeni, pentru a
organiza democrat, exemplar, filiale locale PROPACT, filiale județene PROPACT în toată România.
Înainte de a prezenta desfășurarea primului Congres Național îi glorific încă odată și o voi face până
voi muri, pe eroii nevăzuți, necunoscuți, extrem de modești ai PROPACT, care și-au sacrificat
resurse materiale, resurse fizice și familiale – total benevol – pentru ca acest Sindicat să devină o
forță respectabilă în România. Nu putem uita eforturile mari făcute de oameni excepționali precum:
Ovidiu Șerban, Stăncescu Barbu, Stănescu Zenobie, Canarache Andrei, Cristescu Constantin,
Lungeanu Lucian, Oprișescu Dumitru, Bodescu Mihai, Dan Constantinescu, Zambilă
Gheorghe, Teodor Marcarov, Mihalache Titu, Dinu Lăzărescu, Vlad Vlad, Gheorghiu Elena,
Nistor Elena, Filoreanu Aurica, Arisitde Ionescu, Voicu Vasile, Popov Mircea ș.a pentru
organizarea Congresului Național, pentru crearea condițiilor de masă, de cazare a celor peste 750 de
delegați, ce veneau din toată țara. În zilele de 23-24 ianuarie 1994, în aula mare a Facultății de
Drept din Universitatea Bucrești – a avut loc primul Congres Național al țăranilor și al tuturor
categoriilor de proprietari români – din istoria României. Reușita totală a acestui Congres s-a
datorat, în principal, țăranilor și proprietarilor români. La ora 10, din ziua de 23 ianuarie 1993, cei
peste 750 de delegați din toate județele țării, desemnați să participe la Congres de Conferințele
Județene PROPACT – erau în sala mare a Facultății de Drept. Au venit ca niște surprize formidabile
români – proprietari din Germania, Franța, Italia, Austria, Ungaria, Anglia, Spania, Belgia, Olanda,
USA, Australia, Elveția, Canada, Danemarca. Sindicatele agricole din România au lipsit. Au
participat foarte puțini reprezentanți ai Partidelor politice, ai Fundațiilor, ai Asociațiilor – deși li s-au
trimis invitații, care sunau astfel:
,,Suntem deosebit de onorați de a vă invita să participați la lucrările
primului Congres Național al Sindicatului Național al Țărănimii Române
PROPACT, organ juridic național de apărarea intereselor și drepturilor
țăranilor, proprietarilor români de pretutindeni, acționarilor din
314
agricultură, specialiștilor din agricultură și silvicultură care-și propun
reconstituirea și restituirea in integrum și numai pe vechile amplasamente
a terenurilor agricole și silvice, a caselor, a conacelor, a uzinelor private,
confiscate și naționalizate de comuniști, precum și redresarea agriculturii
românești și a satului românesc. Congresul are ca scop alegerea
democratică a organelor naționale de conducere a sindicatului, aprobarea
Statutului, Programului General, a Obiectivelor Generale de Dezvoltare,
precum și a altor documente venite din partea țăranilor și a proprietarilor
prezenți din toate județele țării. Așa să ne ajute bunul Dumnezeu!”
Ordinea de zi a Congresului a fost:
– Intonarea Imnului de Stat – înregistrare a Corului Madrigal din București.
– Tedeumul Ortodox, oficiat de părintele Galeriu, de părintele Ghiurco Ioan de la Zalău –
Sălaj, de părintele Mehedințu de la Biserica Colțea din București.
– Informare asupra activităților desfășurate în toată țara în perioada 9 mai 1993 – 23-24
ianuarie 1994 de Comitelele de Organizare a filialelor locale și a Conferințelor Județene din
Filialele Județene PROPACT.
– Raportul Comisiei Naționale de Cenzori
– Votarea Statutului PROPACT, a Programului Național și a Obiectivelor Generale de
dezvoltare; recitirea Proclamației țărănimii române de la Alba Iulia
– Alegerea prin vot secret separat, a președintelui Consiliului Național PROPACT, a celor trei
vicepreședinți ai Consiliului Național, a secretarului general și a celor doi secretari generali adjuncți
ai Consiliului Național PROPACT; alegerea Consiliului Național PROPACT și a Comisiilor
Naționale de Specialitate prin vot deschis - liber.
Încheierea Congresului a doua zi – pe 24 ianuarie 1994, cu programul artistic susținut de corala
CLASSIC din Pitești și de actorul Victor Rebengiuc. Tema programului artistic a fost poezia lui
Radu Gyr, ,,Ridică-te Gheorghe! Ridică-te Ioane!” a fost un adevărat balsam sufletesc programul
respectiv.
La Universitatea București, Facultatea de Drept a avut loc pe 23 și 24 ianuarie 1994 primul Congres
Național al Țărănimii Române PROPACT
315
Corneliu Coposu, cel mai deosebit prieten
al PROPACT, al țăranilor români
316
Așa s-a încheiat acest Congres foarte reușit, foarte apreciat. Profesorul Dan Drăghici
propune alegerea unui colectiv de cinci persoane care să conducă lucrările Congresului și alte trei
persoane pentru numărarea voturilor și validarea celor aleși. Profesorul Dan Drăghici dă citire unui
material analitic din care spicuim:
,,PROPACT – Asociația Națională a Proprietarilor de Pământ, de Păduri, de Case și a Acționarilor
din Agricultură a Crescătorilor de Animale, a Lucrătorilor din Agricultură, a Apicultorilor, a
Silvicultorilor, a Mecanizatorilor, a Specialiștilor și Cercetătorilor din Agricultură și Silvicultură s-a
născut din disperarea și deznădejdea acestui popor chinuit de sute de ani, înrobit ca niciun alt popor
din Europa, într-o comună argeșeană – Căteasca – în data de 9 mai 1993, în prezența a peste 1000
de români adevărați, veniți din toate județele țării, din multe țări europene, grație anunțurilor
repetate ale ziarului național ,,România Liberă”, ziar care trebuie considerat Certificatul de Naștere
nr 1 al PROPACT. Acest Sindicat își propune să apere, zi de zi, interesele și drepturile țăranilor, ale
proprietarilor români de pretutindeni, ale tuturor categoriilor de cetățeni români implicați direct în
agricultură, în silvicultură și în alte domenii ale acestor ramuri economice. Proprietarii de pământ și
de păduri constituie categoria cea mai numeroasă a românilor, atât a românilor din țară, cât și a
românilor de pretutindeni. 52-54% din populația României a locuit la sate. Fii și nepoții țăranilor,
proprietarilor din sate – sunt la rândul lor proprietari, sunt moștenitorii legali ai celor peste șase
milioane de români. Într-un cuvânt, poporul român, proprietar legitim, are acum un organism
național juridic al lui și numai al lui, creat de ei, condus de ei, apărat de ei, adică de voi, distinși
participanți la acest Congres. Trebuie să ne amintim cu multă tristețe că prea mulți țărani, prea mulți
proprietari români au fost omorâți – fără a fi judecați, au fost băgați în pușcăriile comuniste, au fost
deportați, au fost forțați să-și părăsească casele, satele și țara, fiind considerați DUȘMANII
POPORULUI – pentru că nu voiau comunism în România, nu voiau colhozuri în România, nu
voiau să renunțe la proprietățile lor, câștigate în sute de ani prin vărsare de sânge în Războiul de
Independență din 1877, în Primul Război Mondial și în al doilea Război Mondial. După Revoluția
(Lovitura de Stat) din decembrie 1989, comuniștii lui Ion Iliescu, Petre Roman, Brucan, Virgil
Măgureanu, Adrian Năstase, Nicolae Văcăroiu, Iorgovan, după ce l-au omorât în ziua de Crăciun
(25 decembrie 1989) pe Ceaușescu și pe soția lui – au pus mâna pe putere acești impostori.
Problema cheie a societății românești era redarea proprietăților către proprietari. S-a vărsat sânge și
în decembrie 1989, dar degeaba. Ca să înțeleagă toți românii, (bătrâni, tineri și copii) toate
proprietățile (terenuri agricole, păduri, case, conace, mașini și utilaje agricole, animale de muncă,
alte bunuri mobile și imobile furate de comuniști în anii 1944-1989 prin decrete și legi comuniste
sau fără nici o lege – cum au fost furate pădurile, trebuiesc retrocedate integral. Numai că
criptocomuniștii, veniți la putere sunt la fel de hoți, de hrăpăreți ca cei de dinaintea lor; ei încearcă
să le restituie proprietarilor numai părți din proprietățile furate ca să poată împroprietări cu ciosvârte
de proprietăți (1000, 2000 până la 3000 mp) pe cei care nu au avut niciodată nici un mp de pământ.
De ce? Pentru ca acești oameni să-i voteze permanent din 1990 până astăzi și să-i voteze și mâine.
PROPACT îi deplânge pe acești oameni. PROPACT este alături de ei, vrea să fie împroprietăriți, dar
împroprietărirea lor trebuie făcută moral, fără imixtiuni politice, numai după ce au fost
împroprietăriți cu toate proprietățile lor proprietarii legitimi. Nu putem accepta pulverizarea la
maxim, printr-o lege criminală (Legea 18/1991), a suprafețelor din întreaga țară. Acei oameni, care
s-au pretat să primească proprietăți mici, care nu le aparțineau, au fost folosiți de comuniști pe post
de milogi. În 1993, în luna aprilie, într-un săptămânal american din New York, Ion Iliescu mințea că
mai mult de 83% dintre români au primit Titlurile de Proprietate. Ori nici în 2018 acești comuniști,
care conduc de sus până jos România în proporție de peste 65-70%, nu au dat și nu vor să dea
Titlurile de Proprietate – mai ales foștilor chiaburi, țărani mijlocași, bisericilor, mănăstirilor etc.
Acționarii din agricultură au devenit acționari fără voia lor – grație articolului 36 din legea 18/1991
care prevede: ,,Persoanele (a se vedea spiritul limbajului comunist – în loc să folosească termenul
adecvat ,,proprietarii” - folosesc termenul ,,persoanele”), ale căror terenuri au fost trecute în
proprietatea Statului ca efect al unor Legi speciale și care se află în administrația Societăților
Comerciale Agricole SA – constituite pe Legea 15/1990, devin la cerere, acționari.”. Poate cineva
să combată ideea PROPACT că articolul 36 din legea 18/1991 nu este un articol pur comunist?
317
Legiuitorul comunist se referă numai la cei care optează prin cerere să devină acționari, dar nu
spune nimic de proprietarii care nu optează prin cerere. Este un mod perfid, inuman prin care
comuniștii lui Ion Iliescu voiau să le fure terenurile acelor proprietari care nu făceau cereri de a
deveni, fără voia lor, acționari. ,,Termenul de acționar” nici nu ar trebui pronunțat, decât numai
atunci după ce orice proprietar român redevine cu adevărat proprietar. Atunci – numai prin voința
lui, poate să ceară să devină acționar. Calitatea de acționar este o consecință a unui contract
sinalgamatic, la care concură două voințe: Societatea Agricolă Comercială pe Acțiuni și persoana
fizică – acționarul. Codul Civil – conform articolului 948 scrie: ,,Una din condițiile esențiale o
constituie consimțământul valabil al părților contractante, lipsa acestui consimțământ, face
contractul caduc! Iată de ce PROPACTUL cere ca toți foștii proprietari legitimi să fie puși în
întregime în posesie pe toate suprafețele de terenuri agricole și silvice, care le-au aparținut lor sau
moștenitorilor legali înainte de 1945 – proprietăți consemnate în Acte de Proprietate, în Cărți
Funciare, în Hărți Cadastrale, în BAP-uri, în Registre Agricole din 1948, proprietăți care pot fi
recunoscute de martori bătrâni, care mai trăiesc. O mare problemă de ilegalitate este însăși Legea
15/1990, prin care s-au creat Societățile Comerciale Agricole de Stat pe terenurile proprietarilor –
care nu au fost niciodată consultați în vreun fel. A venit deabia în 1994 Legea Arendei, care are
foarte multe nereguli, dar să revenim la acționari. Având în vedere caracterul specific de acționar
agricol, profitul anual trebuie să fie negociat direct de proprietari cu cei care le administrează
terenurile agricole. Numai acest aspect le conferă dreptul și statutul real de proprietari. Prin Legea
18/1991 li se oferă (li se restituie) proprietarilor până la 10 ha terenuri agricole și până la un hectar
de pădure. Cine le dă dreptul acestor comuniști să dispună ei – cu de la sine putere, cât pământ și
câtă pădure să le restituie proprietarilor de drept, când aceștia dovedesc clar suprafețele pe care leau
avut? PROPACTUL a cerut și va cere să se restituie fiecărui proprietar individual și juridic în
integralitate toate proprietățile funciare pe care le-au avut conform Legii 187/1945 (Legea Reformei
Agrare). Foarte mulți proprietari au avut între 1-10 ha, alții au avut între 10-15-20 ha, foarte puțini
au avut până la 50 ha terenuri arabile. Atât trebuie să le dea fiecăruia – nu cum vor și cât vor comuniștii
post decembriști. PROPACTUL cere să se acorde o mare atenție și proprietarilor juridici:
biserici, mănăstiri, școli, spitale, CFR, armată, composesorate, obști de moșneni și de răzeși, obști
comunale, comunități de averi grănicerești.
Profesor doctor docent Gheorghe Boldur Lățescu Mihai Petre Băcanu, directorul general al
președinte de onoare al PROPACT ales la primul României Libere ales președinte de onoare
Congres Național PROPACT la primul Congres Național PROPACT
318
Deputatul dr. veterinar Sergiu Rizescu și Ana
Blandiana, doi prieteni ai PROPACT
Alexandru Ioan Cuza, Regele Ferdinand și Regele Mihai adevărații oameni de stat ai României care
s-au aplecat cu devotament asupra vieții țăranilor în ultimii 200 de ani, care i-au împroprietărit pe
țărani, care au avut grija de viața lor, pentru ca în 1944 comuniștii să vină să le ia tot ce le-au dat
regii României
Emil Constantinescu și Klaus Werner Iohannis, doi președinți ai României post decembriști,
respectabili, până la un punct, pentru că nici ei nu au reușit în ultimii 30 de ani să lupte serios pentru
reconstituirea și restituirea proprietăților furate de comuniști țăranilor și proprietarilor români de
pretutindeni
319
Gheorghe Gheorghiu Dej, Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu, Traian Băsescu președinți ai României,
aduși cu tancurile sovietice, criminali care au furat proprietățile țăranilor și proprietarilor români,
comuniști înrăiți care au omorât milioane de țărani, de proprietari în închisorile comuniste
Adrian Năstase, Victor Ponta, Dan Voiclescu, Brucan, Petre Roman, Vadim Tudor, Mircea Geoană,
Funar, Oprea Gabriel și Liviu Dragnea i-au continuat pe cei de sus în acțiunile lor bolșevice
De ce spunem mereu că Legea 18/1991 este o lege de expropriere și ea trebuie abrogată? Păi să
reținem două articole din ea:
-Un articol spune că nu poți primi mai mult de 10ha teren arabil și un ha pădure, din care ți se reține
abuziv și arbitrar de primării între 15-35% din totalul suprafețelor pe care le revendici.
-Alt articol dă dreptul să cumperi până la 100 ha și vine apoi guvernul comuniștilor cu o Hotărâre
de Guvern prin care un ha de teren arabil poate fi evaluat de la 70 000 lei la 300 000 lei/ha – adică
prețuri de nimic. Cu 30 milioane lei poți cumpăra 100 ha. Cine are astăzi acești bani – în afara
hoților comuniști și securiști – aflați la guvernare ? PROPACTUL va avea greu de luptat cu aceste
structuri comuniste, dar nu vom abandona niciodată ,,restituțio in integrum”, numai pe vechile
amplasamente. Știm sigur că vor fi foarte mulți adversari înverșunați, care ne vor ataca, care ne vor
înjura, care ne vor omorî chiar, dar ne vom purta steagul nostru, steagul dreptății țăranului român,
până la moarte. Vom lupta ca tinerii fără pământ, sau cu pământ puțin, care locuiesc la sate, sau care
vor să se mute definitiv în sate, să primească terenuri agricole pentru a-și crea propriile lor ferme
optime, așa cum sunt în țările occidentale europene. Același lucru îl dorim și vom lupta pentru el,
pentru ca specialiștii din agricultură, care se mută definitiv în satele românești, care lucrează în
agricultura satului românesc, lucrătorii din agricultură, în majoritatea lor angajați și astăzi în fostele
IAS-uri, SMT-uri, Stațiuni Agricole de Stat, nu trebuie să-și facă probleme. Și ei vor fi sprijiniți de
noi șă-și înființeze ferme proprii individuale; ei trebuie să devină adevărații fermieri agricoli, care
vor lucra pentru ei și nu pentru stat. Ei vor răspunde numai în fața lor și a familiilor lor și atunci,
sigur nu vor mai plânge după ordinele foștilor directori, adevărații vătafi comuniști. De ce nu? Și
acești directori, pe care noi îi botezăm vătafi, pot deveni și ei viitori fermieri de prestigiu. Așa se
construiește capitalismul adevărat în agricultura României. Iată de ce aici, în acest prim Congres
Național PROPACT venim și spunem că singura noastră șansă de mai bine este regenerarea morală
a românilor și asta nu va veni niciodată, decât atunci când fiecare român – de oriunde ar fi și ar
locui – va conștientiza în toată ființa lui și a familiei lui că proprietatea a fost și va rămâne
reperul suprem al vieții veșnice. Nu întâmplător Lucian Blaga scria: ,,Veșnicia s-a născut la sat”.
Specialiștii din agricultură și Cercetătorii Ștințifici din Agricultură și Silvicultură constituie
categoriile foarte importante ale societății românești, cărora PROPACT le acordă o atenție maximă.
Nu întâmplător au venit și s-au înscris în PROPACT, au acționat personal în PROPACT –
personalități excepționale precum: Ovidiu Șerban – Institutul Cantacuzino București, profesorul
doctor docent Ionescu Vlad Sisești – fiul marelui Gheorghe Ionescu Sisești, Academicienii Stănescu
Zenobie, Andrei Canarache, de la Academia de Ștințe Agricole și Silvice, profesor doctor docent –
deținut politic Gheorghe Boldur Lățescu – fiul marelui unionist moldovean Ion Boldur Lățescu,
inginer doctor Ilarie Isac și alții. De fapt Programul General al PROPACT, pe care-l vom vota la
Congres, începe cu cercetarea și experimentarea cercetării în agricultură și silvicultură.
320
PROPACTUL crede că încă nu este cazul să privatizăm Stațiunile și Institutele de Cercetare
Agricole. Ele trebuie să rămână tot la stat, iar specialiștii să fie foarte bine plătiți. Vrem ca să apară
Camerele Agricole, Camerele de Consultanță Agricolă, Ocoalele Agricole și Silvice, să fie
organizate în așa fel, încât să se simtă o voință a trecerii lor firești spre niște structuri noi,
capitaliste; marii fermieri sunt sfătuiți de PROPACT să apeleze la cercetătorii ștințifici pentru că
numai aceștia îi vor ajuta să obțină performanțe mari și rapide, sporindu-le profiturile anuale. Nu
neglijăm nici alte activități din agricultură și silvicultură, alte ramuri precum: apicultura,
sericicultura, zootehnia, legumicultura, pomicultura, viticultura, acvacultura, mecanizarea
agriculturii, etc. Materialul prezentat la începutul Congresului de profesorul Dan Drăghici a fost
foarte consistent, dar am apreciat atenția totală cu care a fost ascultat de toți cei prezenți la Congres.
Țăranul Român
Profesorul Dan Drăghici și regele Mihai la Pitești
321
Conferința Județeană PROPACT de la Casa Regele Mihai și Mituș Ionescu, președintele
Sindicatelor din Pitești 1993 AFDPR din Elveția
Constantin Ticu Dumitrescu, Octav Bjoza președinții Asociației Foștilor Deținuți Politici din
România postdecembristă, Sergiu Rizescu vicepreședinte AFDPR și Doina Cornea cel mai mare
dizident politic din România înainte de 1989, caractere rare de români adevărați
S-a vorbit pentru prima dată și despre Constituția comunistă a lui Iorgovan. A fost combătut
vehement articolul 41, alineatul 1 din această Constituție: ,,Dreptul de proprietate, precum și
creanțele asupra statului sunt garantate” acesta este principiul constituțional cu care – în parte –
suntem de acord. Dar urmează sintagma: ,,Conținutul și limitele acestor drepturi sunt stabilite prin
lege”. Această clauză aleatorie anulează prevederea constituțională. Prin această clauză se
inversează rolurile: legislativul dispunând ce poți avea, când poți avea și cum poți avea, acesta fiind
un principiu pur comunist – cu care noi nu suntem și nu vom fi niciodată de acord. În încheierea
analizei făcute și citită – profesorul Dan Drăghici arăta:
,,În clipa în care vom dispune de legi corecte, care nu vor da naștere la interpretări diverse, când
judecătorii își vor înțelege adevărata menire într-un stat de drept și vor abandona vechile lor
concepții comuniste, 80% din marile necazuri cu care se confruntă milioanele de români azi în
România, vor fi atenuate și, de ce nu, eliminate. Ori pentru a lupta cu această putere și a o obliga să
înțeleagă că nu se mai pot continua mentalitățile comuniste, PROPACTUL trebuie să convingă pe
fiecare locuitor al fiecărui sat, al fiecărei comune, pe toți proprietarii, care locuiesc în orașe,
municipii, dar care au părinți, bunici, proprietăți în sate – să se solidarizeze în acest sindicat, care
luptă zi de zi pentru viața lor și a copiilor lor. Fără o forță juridică puternică, uriașă și unită, extrem
de bine apărată zi de zi – menită să lupte ferm, dar legal, cu orice forță politică, țăranii români vor
continua să sărăcească cumplit, vor continua să depopuleze satele României – ducându-se mai
devreme în morminte. Se cer mari sacrificii ale fiecărui român pentru viitorul lui și al familiei lui.
Dacă se vor lăsa tot timpul mințiți, dacă se vor complace în postura de milogi, care primesc daruri
otrăvite pentru a-i vota pe unii și pe alții – atunci românii să nu se mai vaite de ce mor mult mai
322
devreme ca nemții, ca francezii, ca englezii, de ce sunt săracii Europei, de ce au pensii mizerabile,
de ce-și îneacă necazurile zilnic în alcool contafăcut, etc, etc, etc.
Pentru modernizarea satului românesc – în care trebuia să existe de mulți ani drumuri asfaltate, apă
potabilă, gaze naturale, canalizare, școli moderne, dispensare bine dotate, cu medici foarte bine
plătiți, terenuri de sport pentru tineri, cluburi specializate, magazine moderne, IMM-uri mici și
mijlocii – și am putea continua, PROPACT va apela la legăturile sale internaționale cu Sindicatele și
Patronatele Agricole capitaliste puternice, în vederea aducerii de investitori străini puternici, serioși,
care să contribuie la sporirea bugetelor locale ale comunelor noastre. Accesarea fondurilor
Europene va fi o problemă cheie pentru agricultura României.”
După discursul profesorului Dan Drăghici s-a dat citire Programului General de dezvoltare a
PROPACTULUI, Obiectivelor Generale ale PROPACT, considerațiilor juridice la Legea 15/1990,
Legea 18/1991, s-a recitit Proclamația Țărănimii Române. Din discuțiile purtate în Congres – peste
57 de vorbitori – s-au conturat în sinteză următoarele:
-Urmare a Reformei Agrare din 22 martie 1945 a fost desfințată moșierimea ca clasă prin
naționalizarea unei suprafețe de 1.467.000 ha de pământ, lăsând în vigoare dreptul de a se mai
stăpâni maxim 50 de ha, prin Decretul Regal nr 816/23 martie 1945 – publicat în M.O. Nr 68/1945
prin Regulamentul aplicării Reformei Agrare și prin Legea 187/1 aprilie 1945, au fost
împroprietăriți 918.000 familii de țărani săraci cu suprafața de 1.190.000 ha. În administrarea
statului s-au păstrat numai 360.000 ha, pentru eventualele viitoare împroprietăriri. Prin măsuri
abuzive – precum decretul 83/2 martie 1949 au fost samavolnic luate de către statul comunist și
proprietățile până la 50 de ha, lăsate oamenilor prin Reforma Agrară, nerespectându-se nimic din
cele trei condiții ale juristprudenței internaționale și ale prevederilor Constituției României și
anume:
-Utilitate publică – Constituția României – articolul 41 alin. 3.
-Despăgubire justă (Declarația Universală a Drepturilor Omului – art. 17.1 și art. 17.2)
-Despăgubire prealabilă.
Ca atare decretul 83/1949 este neconstituțional. Sub pretextul cooperativizării agriculturii, populația
satelor – sub teroare și forță – a fost obligată să se înscrie în CAP-uri, acțiune finalizată în 1962. În
zonele unde nu s-au făcut CAP-uri s-a procedat la deposedarea de pământ sub pretextul
deschiaburirii (Decretul 308/1957), sau că proprietarii nu îl pot lucra (Decretul 115/1959). Statul
comunist a preluat majoritatea pășunilor, fânețelor, suprafețelor pomicole și viticole, pe care le-a
comasat în trupuri de tipul Sovhozurilor rusești, denumite G.A.S-uri, ulterior IAS-uri, iar astăzi
Societăți Comerciale Agricole SA. Conform Constituției României – repetăm o Constituție
comunistă, toți cetățenii sunt egali în fața Legii (art. 16), dar Legea 18/1991 încalcă această
Constituție. Ați mai pomenit ca o lege comunistă să încalce o Constituție comunistă? Legea 18/1991
separă prin discriminare cetățenii României în două categorii față de un drept fundamental al
omului – dreptul la proprietate privată. Astfel prin această lege avem:
proprietarii, cărora li se permite reconstituirea și restituirea proprietăților și acționarii din
agricultură, ale căror proprietăți sunt administrate abuziv de stat, sub masca parșivă, comunistă a
Societăților Comerciale Agricole pe acțiuni, cu acționari fără voia lor, cu acționari, care trebuiau să
devină mai întâi proprietari. În plus sunt omiși de la efectul reparator al legii proprietarii care au fost
expropriați. Din totalul de 9.340.000 ha de teren arabil, la proprietarii legitimi nu au ajuns –
conform datelor statistice – decât 5.765.654 ha. Noi nu credem deloc în această cifră, dar este clar
că diferența de câteva milioane de hectare se află încă în mod ilegal în posesia Statului comunist.
Situația este și mai gravă vizavi de fânețe, islazuri, vii, livezi. Din totalul suprafețelor cu destinație
agricolă de 14.783.000 ha la proprietarii legitimi se află doar 8.566.000 ha, statul – repetăm încă
comunist, deținând abuziv 6.226.598 ha, în loc de 360.000 ha, cât îi lăsase Reforma Agrară din
1945. Pentru apărarea patrimoniului forestier statul comunist român confiscă pădurile României
printr-o frază scrisă în Constituția comunistă a României din 1948: ,,Pădurile României trec în
proprietatea întregului popor, urmând să se elaboreze legile, prin care se face acest lucru”, legi care
nu au mai apărut niciodată. Pe 1 februarie 1994 statul deținea 6.681.000 ha de păduri, iar la
adevărații proprietari erau numai 406.204 ha!! Statul nu avea dreaptul decât la 17% din suprafețele
323
împădurite. La Congresul Național din 23-24 ianuarie 1994 au luat cuvântul membri PROPACT
distinși din Diasporă, alături de cei 91 vorbitori din toate județele țării. Îi amintim pe: Radu
Roșeanu – Germania, doctor veterinar Peter Popovici – Bavaria Germania, Carmen Sabău –
USA, Traian Lalescu – USA, doctor Jimy Crăciun – USA, domnul și doamna Klekner – USA,
doamna Laura Riga – Canada, domnul Dan Popescu – Danemarca, domnul Nicolae Rațiu –
Anglia, fiul lui Ion Rațiu, doctor Predeleanu – Franța, doamna Felicia Călugăru – Australia,
domnul Marcel Meltz – Elveția, domnul Liviu Madler – Israel, doamna Botnărescu Ileana –
Germania, doamna Drăgușeanu Rodica – Belgia, domnul Mihuț – Belgia, doamna Holfssmidt
Liliana – Olanda, doamna Simionescu Esmeralda – Germania, domnul Tomescu Florin,
doamna Budiși și domnul Mituș Ionescu, toți din Elveția. La Congresul Național au
impresionat mesajele trimise de Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Ticu Dumitrescu, Ana
Blandiana, Doina Cornea, dar, mai ales, fragmentele citite de profesorul Dan Drăghici din
articolele lui Mihai Petre Băcanu în ,,România Liberă”. Alegerea organelor de conducere
națională ale PROPACT a reprezentat o noutate absolută – care nu s-a petrecut la nici un alt
Sindicat, la nici un partid politic, la nici o Asociație, Fundație. A fost ales prin vot secret de cei peste
750 de delegați președintele PROPACT – profesorul Dan Drăghici. Au fost aleși tot prin vot secret
de toți delegații cei trei vicepreședinți ai Consiliului Național PROPACT: doctor, cercetător
ștințific Ovidiu Șerban – Institutul Cantacuzino, inginer – cercetător la Institutul Nuclear
Mioveni – Mircea Popov – președintele filialei Argeș PROPACT și economistul Covaci Pavel –
președintele Filialei Județene PROPACT Timiș.
A fost ales prin vot secret secretarul general al Consiliului Național PROPACT în persoana
horticultorului Aristide Ionescu – Argeș, care avea să renunțe în favoarea lui Vlad Vlad din
București. Tot prin vot secret au fost aleși cei doi secretari generali adjuncți: Vlad Vlad, care a
devenit, grație domnului Aristide Ionescu – secretar general, iar Aristide Ionescu a rămas
secretar general adjunct și al doilea secretar general adjunct a fost ales țăranul Voicu Vasile
din Argeș – cel care făcuse parte din cei șapte fondatori ai PROPACT care au depus
documentele juridice de constituire a PROPACT la judecătoria Pitești. Consiliul Național
PROPACT format din 125 membri a fost votat prin vot deschis. S-a votat Statutul
PROPACT, Programul General de Dezvoltarea PROPACT, Obiectivele Generale ale
PROPACT.
Sala de sport a Institutului Agronomic București și Cercul Militar Pitești – unde au avut loc
Congresul al doilea, respectiv Congresul al treilea al PROPACT din anii 1998 și 2002
324
Catedra Cibernetică Economică a ASE București și profesorul doctor docent Gheorghe Boldur
Lățescu, la facultatea de Cibernetică Economică de la ASE București, președinte de onoare al
PROPACT
Gheorghe Boldur Lățescu, Mihai Petre Băcanu, Ilie Ilașcu aleși președinți de onoare la cel de al
doilea Congres și la cel de al treilea Congres al PROPACT, iar Corneliu Coposu a fost ales
președinte de onoare postmortem al PROPACT la cel de al doilea și al treilea Congres Național
PROPACT
Lansarea Strategiei Naționale a Agriculturii Românești sub patronajul domnului Ion Diaconescu
președintele Camerei Deputaților din Parlamentul României în anul 1999
325
Țărănci revoltate de sărăcia din satele românești
Munca umilitoare la sate, munca cu sapa s-a făcut
în România timp de peste 60 de ani
Reprezentanți ai țăranilor în 1999 la lansarea cărții ,,Agricultura României. Trecut. Prezent. Viitor.”
la Camera Deputaților din București
Aceiași participanți bucuroși că au fost primiți cum se cuvine în Parlamentul României
326
În perioada 1994 – 1998 PROPACT a continuat să lupte cu înverșunare pentru obiectivele sale.
Proprietarii de terenuri agricole, de păduri, de case erau tot timpul informați despre acțiunile
PROPACT. Fiind un Sindicat și al acționarilor din agricultură, pericolul cel mai mare era: prin
convertirea terenurilor în acțiuni, este o vânzare mascată către Societatea Comercială Agricolă care
se privatizează! Adică se privatizează cu terenurile proprietarilor deveniți acționari fără voia lor,
terenuri încă nerestituite. Dacă Societatea Comercială Agricolă respectivă (oricare ar fi ea)
falimentează, proprietarul bunului imobiliar (pământul) se confundă în masa debitorilor și-și pierde
pământul. IAS-urile, fostele Gospodării PCR și-au grevat proprietățile pe proprietățile nerestituite
ale proprietarilor individuali, ale școlilor, spitalelor, bisericilor, mănăstirilor, CFR-ului, armatei, etc.
PROPACTUL a cerut și va cere permanent restituirea integrală a proprietăților tuturor proprietarilor
și moștenitorilor legali ai acestora – exact după Legea 187/1945. Actele de proprietate ale tuturor
proprietarilor, existente în arhivele naționale și județene, hărțile cadastrale, cărțile funciare să fie
punctul de plecare în reconstituirea și restituirea integrală a proprietăților. Registrele agricole, BAPurile
din perioada 1945 – 1948 să fie și ele niște baze de plecare într-o corectă și completă restituire.
Nu suntem de acord cu Registrele Agricole din perioada comunistă după 1948, când țăranii
mijlocași, chiaburii, micii boieri, oamenii cei mai vrednici și cei mai serioși ai satelor românești au
fost omorâți, au fost băgați în pușcării fără nici o judecată, au fost duși la canal, au fost deportați în
Bărăgan. Registrele Agricole – despre care am scris mai sus – sunt pline de ștersături, de falsuri
grosolane și de uz de fals. PROPACTUL își propune să determine guvernanții, Parlamentul (orice
culoare politică ar avea acestea) să aibă în vedere o nouă abordare a problemei munților, pădurilor,
islazurilor, pășunilor alpine. Vechile obști de moșneni, de răzeși, composesoratele, comunitățile de
averi grănicerești și comunitățile de averi locale trebuie să-și recapete integral toate proprietățile, să
fie sprijiniți cu credite ieftine pentru a putea funcționa independent și eficient. Proprietarii
individuali și juridici ar trebui să înțeleagă cât mai repede menirea lor istorică, sacră – aceea de a
intra cât mai repede și necondiționat în posesia deplină și integrală a proprietăților lor (terenuri
agricole, păduri, case, alte bunuri mobile și imobile, care le-au fost furate de comuniști). Există în
arhivele naționale și județene acte de proprietate, hărți cadastrale, cărți funciare din anii 1919 –
1945. Noi – PROPACTUL – am cerut, din ziua în care ne-am constituit, ca Guvernul României să
dea o lege sau o Ordonanță Guvernamentală prin care toate arhivele din România să multiplice în
câte două exemplare toate actele de proprietate existente, să le legalizeze ele – arhivele – și apoi să
le trimită la primării: un exemplar pentru primărie și al doilea exemplar pentru fiecare proprietar
individual și juridic. Nu suntem de acord să fie luate în considerație documentele de proprietate de
dinainte de 1918 – ale unor Asociații și Fundații iredentiste. Problema proprietarilor de munți, de
păduri, de pășuni alpine diferă total de proprietățile de pământ, de luciuri de apă, de case, etc. Am
arătat cum au fost luate abuziv pădurile – fără nici o lege.
327
Plâng munții României, plâng proprietarii de păduri individuali și juridici, se taie într-o veselie zi de
zi de peste 20 de ani pădurile României, se vând pădurile într-o nesimțire totală și nimeni nu vede,
nu aude și nu iau nici un fel de măsuri.
328
Miting al PROPACT-ului
Țărani și Corul Clasic din Pitești la cel de al treilea Congres Național al PROPACT de la Pitești
La Căminul Cultural din Căteasca a avut loc o
Adunare Națională a Consiliului Național PROPACT
la care au participat președinții filialelor
județene și deputați
329
Pădurile de la Vrancea au fost jefuite ,,ca-n
codru” de către oameni invizibili, pentru că
până acum nu s-a găsit nici un vinovat
330
331
Ce se întâmplă cu pădurile României în anii 1990 – 2018 este de plâns. Peste două milioane de
hectare de păduri au fost defrișate total sau aproape total. Nu s-a construit nici un kilometru de drum
în munți, pădurile virgine au rămas virgine de peste 100 de ani, pentru că piciorul și toporul omului
nu a ajuns la ele. Suntem țara cu cea mai mare suprafață de păduri virgine, care se degradează, care
infectează zonele inaccesibile omului. Au fost aduse de mafioți, societăți comerciale străine – unele
tot mafiote, care taie la greu pădurile României, după ce le-au cumpărat pe nimic. Primarii,
Prefecții, Poliția, Procuratura, Ocoalele Silvice asistă cum se taie zilnic sute de mii de hectare de
pădure. Ei nu văd, nu aud, nu iau nici un fel de măsuri. Dacă în 1990 România se afla procentual
peste media europeană împădurită, în 2018 suntem la limita suportabilității, dacă nu cumva sub
această limită. PROPACTUL nu neglijează nici situațiile în care sunt apicultorii, zootehniștii,
legumicultorii, pomicultorii, piscicultorii, etc. Produsele muncii lor sunt prioritare la export. Vom
lupta pentru ca ei toți să poată să-și vândă produsele direct, în valută forte, în exterior. Există câteva
firme serioase care vor să ne cunoască: Sindicatele Agricole din Franța, Germania, Belgia, Austria,
Elveția, firma Hytel din Franța, Sindicatul Consortio Grande Agricolo din Italia, cu care vom
încerca să colaborăm. La sfârșitul lunii septembrie 1994 o delegație a PROPACT condusă de
doamna Dimitriu Vilegas a participat la Mastrich – Olanda, la Congresul European al Sindicatelor
Agricole din Europa. Tot în anul 1994 profesorul Dan Drăghici a fost prezent în Germania, la
invitația celui mai mare Sindicat al țărănimii din Europa – Sindicatul din Bavaria și de aici a mers în
Franța și Elveția la alte Sindicate țărănești foarte puternice care au o vechime de peste 80 de ani.
Printre multele inițiative merită să consemnăm una, care s-a și înfăptuit. Am reușit – grație celor
convenite între profesorul Dan Drăghici și Sindicatul Agricultorilor din Bavaria, Sindicatul
Agricultorilor din Elveția și din Franța să trimitem tineri agricultori în fermele occidentale – care –
la finalul unui an și jumătate de practică, primeau un atestat, primeau o remunerație bună și animale
de rasă performante pentru viitoarele lor ferme din România. Să-i amintim pe acești tineri:
Stan Ion Lazăr – Reșița, Ciuciună Mircea – Zorleanțu Mare Caraș Severin, Candrea Ciprian
Daniel – Tecuci Galați, Maritescu Pavel – Buchin Caraș Severin, Banu Nicolae – Ștefănești
Prahova, Nițescu Ionel – Buda Buzău, Stoica Ioan Sebastian – Târgu Mureș, Botea Victor
Cornel – Târgu jiu, Preda Manuel Lucian – Săulești Gorj, Mercut Gheorghe - Fărcașa
Maramureș, Cristescu Adrian Doru – Recea Argeș, Benchea Neculai Iosif – Tămășeni
Adjudeni Neamț, Benchea Iulian – fratele lui Benchea Iosif, Matei Vasile – București, Hasnas
Constantin – Cusma Bistrița Năsăud, Popa Mihai Ștefan – Pitești Argeș, Ristea Dănuț –
Colibași Argeș, Ristea Eduard George – Colibași Argeș, Bulac Mihai – Bucoșnița sat Valișoara
Caraș Severin, Prunoiu Ionel – Boteni Argeș, Burlacu Florin – Piatra Neamț, Gruia Tudor –
Târgu Jiu, Roca Mihai – Girov Căciulești Neamț, Roca Petru Silvian – Girov Căciulești
Neamț, Motorga Ion, Doboșel Petre – Adjudeni Tămășeni Neamț, Voic Marcel – Ohaba
Săcășel Alba, Zonelli Maria Florentina – Ștefănești Valea Mare Argeș, Alexandru Mihaela –
Costești Argeș, Sima Gavril – Zagra Perișor Bistrița Năsăud, Crăciun Dan – Stulpicani
Negrileasa Suceava, Buda Ioan – Ciugud – Seuca Alba și fratele său Buda Cornel, Domșa
Mihai – Lancrăm Sebeș - Alba, Străchinaru Ovidiu – Curtești – Orășeni Deal Botoșani,
Ciocan Pompiliu – Ulmeni – Ciondiru Buzău, Puia Nicolae Mircea – Mănărade Blaj Alba,
Catrinescu Sorin – Dorohoi Botoșani, Donose Nicolae – Jirlău Brăila, Dragomir Marius –
Malu Mare Ghindeni Dolj, Burcă Mihai – Bacău, Păcurar Mihai – Sibiu, Nicoară Constantin
– Alba Iulia, Lufșă Gheorghe – Oarba de Jos Alba, Costea Mihai – Rociu Argeș, Cioacă Mihai
Dragoș – Pitești Argeș, Ciprian Daniel Ion – Cotmeana Zamfirești Argeș, Stoian Ilie – Suseni
Țuțulești Argeș, Hănescu Nicolae – Mioveni Argeș, Simion Liviu – Pitești Argeș, Florea Mihai
Victor – Pitești Argeș, Axente Liviu – Cristești – Botoșani, Axente Marius Mircea – Cristești
Botoșani, Olteanu Florin – Râșnov Brașov, Bunea Valentin – Brăila, Niscoveanu Florin –
Buda Buzău, Spiru Niță – Buda Buzău, Răpas Cristian Călin – Baciu Cluj, Groza Mircea
Valentin – Turda Cluj, Gușoi Marian – Hulubești Măgura Dâmbovița, Vasile Iulian Dorinel –
Murgaș Velești Dolj, Anghel Viorel – Bărbătești Musculești Gorj, Anghel Eugen – Sfințești –
Teleorman, Fazecaș Nelu - Fărcașa Maramureș, Baloș Marian – Fărcașa Maramureș. Aceștia
au fost tinerii care s-au înscris în PROPACT în ziua de 4 iulie 1997, pentru a fi trimiși să se
332
instruiască în fermele occidentale din Germania, Elveția, USA, Franța. Tânărul Coste Ionel din
Oradea – fiul familiei Coste din conducerea Filialei Județene PROPACT Bihor a fost trimis în USA,
de unde nu a mai venit în România și și-a chemat toată familia în USA. Ne-a bucurat foarte mult
această reușită a PROPACT și ea ar fi fost și mai serioasă, dacă nu interveneau cozile de topor
comunisto-securiste! Atenție! Însuși Valeriu Tabără de la Facultatea de Agronomie din Timișoara a
mers în Germania și a oprit plecarea tinerilor prin PROPACT, trimițând aici în Germania tineri prin
Universitatea Agricolă Timișoara! Ca să mai spună cineva că securitatea comunistă doarme în
România!...
Revenind la primul Congres Național aici au fost validate contribuțiile delegaților PROPACT, care
au fost sintetizate și votate:
-Starea dezastruasă a agriculturii și silviculturii din România.
-Existența unei Legi a Fondului Funciar incompletă, neconstituțională, aplicată cu rea credință,
inexistența legilor cadastrului agricol, ale creditului agricol și ale arendei.
-Proasta gestionare a Fondului Funciar de către stat.
-Incapacitatea Guvernelor de după 1989 de a vedea în agricultură cea mai rapidă cale de ieșire din
marasmul sărăciei.
-Existența unui număr incredibil de mare de nedreptăți, de abuzuri, de falsuri care tind să-i
deposedeze pe proprietarii agricoli de pământurile pe care le-au stăpânit cu acte legale – Înainte ca
kaghebiștii să înceapă aplicarea directivelor NCVD-ului de a ruina gospodăriile individuale.
-Imposibilitatea de a introduce amendamente sau de a modifica legile într-un Parlament dominat
permanent de partidul stat, partidul comunist PDSR și fratele său de suflet PD, dar să nu uităm nici
alte partide pline de majoritari de foști securiști comuniști: PRM, PDAR, UNPR, PSM, etc.
-Încercarea Guvernanților de a-i scoate pe oameni definitiv de pe proprietățile lor existente acum în
Asociații de tip CAP, și în Societăți Comerciale Agricole SA (fostele IAS-uri).
-Reevaluarea mijloacelor fixe – fără reevaluarea pământului – ceea ce este inadmisibil.
-Existența unor pensii mizerabile, mai ales în rândul foștilor țărani colectiviști, care au muncit
numai în CAP-uri, dar nu-i neglijăm deloc nici pe lucrătorii din fostele IAS-uri, SMT-uri,
Gospodării PCR, etc.
-Refuzul permanent al primăriilor, conduse în marea loc majoritate de primari comuniști, de a pune
în aplicare Hotărârile Judecătorești definitive și irevocabile prin care țăranii și proprietarii și-au
recâștigat dreptul de proprietate.
-Refuzul statului comunist de a înapoia terenurile care au intrat în mod abuziv în posesia sa, refuzul
de a separa terenurile destinate cercetării agricole de cele destinate producției agricole.
-Canalizarea tuturor ajutoarelor venite din occident în ultimii ani către Întreprinderile Agricole, încă
comuniste de stat, în dauna producătorului agricol individual – care – și în aceste condiții produce
în medie de patru ori mai mult decât produce statul comunist.
-Existența unor focare de tensiuni generate de abuzurile primarilor, prefecților, comisiilor locale de
împroprietărire, focare ce pot genera în orice moment conflicte sociale deschise.
-Incapacitatea Guvernanților de a asigura mijloacele tehnice și combustibilii necesari pentru
lucrarea întregii suprafețe agricole a țării.
Având în vedere această stare de lucruri, convinși că numai uniți – țăranii și proprietarii
români de pretutindeni – pot face fața acestei concertate ofensive de spoliere a celor săraci de către
comuniști care – culmea! sunt mult mai puțini, nu putem să înțelegem starea de așteptare cu mâinile
în sân. Ce mai așteptați milioanelor de țărani, de proprietari români de pretutindeni? Vă este bine?
Ne este bine? Sunteți liniștiți acolo unde sunteți?, când vedeți cu ochii voștri că de peste 70 de ani
comuniștii și securiștii comuniști joacă tontoroiul pe averile voastre și ale moșilor și strămoșilor
voștri?. PROPACTUL sunteți voi, iar dacă vouă nu vă pasă – atunci să nu credeți într-o forță
Divină, pentru că PROPACTUL nu este o forță Divină.
La primul Congres Național am adoptat o Rezoluție:
-Drepturile asupra pământului strămoșesc sunt Sfinte, inalienabile și nu ne vom odihni până când nu
le vom recâștiga integral.
-Vom folosi toate căile legale, pentru a ne atinge obiectivele prinse în programul de lucru și de
333
dezvoltare adoptat de Congres, pentru a rezolva o parte din necazurile milioanelor de Români,
dintre care cele mai acute sunt legate de lupta cu hățișul legilor comuniste, cu traficul de influența al
potentaților zilei, cu agresiunile și intimidările jecmănitorilor (care au mers de la insulte până la
lovirea efectivă, la destituirea abuzivă a primarilor cinstiți, la arestarea și înscenarea unor procese
celor care nu se lasă înfrânți, cu cea mai mare corupție din Europa, din istoria României.
-Se vor sprijini toate acțiunile de elucidare a modului parșiv, mafiot, hoțesc prin care au fost
lichidate fostele CAP-uri și destinația patrimoniului acestora: sedii, grajduri, ateliere, birouri, case
de odihnă, efectivele mari de animale, stocurile foarte mari de produse agricole, veniturile bănești
etc. Cerem să se prelungească termenul de judecare a activităților comisiilor de lichidare a CAPurilor,
și să se lămureacă problema conturilor CAP din Banca Agricolă.
-Se vor face demersuri în Parlament pentru modificarea Legii 18/1991, în sensul reparării tuturor
nedreptăților generate de aceasta, pentru anularea prevederilor prin care ne-au făcut acționari fără
voia noastră.
-Se vor mediatiza la nivelul întregii țări acțiunile juridice de amploare, în care grupuri mari de țărani
își revendică drepturile, mai ales când cei care-i neîndreptățesc sunt primarii, comisiile locale de
fond funciar, prefecții, Comisiile Județene de Fond Funciar, directori de IAS-uri – alte persoane
publice.
-Tractoarele, utilajele și mașinile agricole aflate acum în AGROMECURI vor trebui să fie redate
țăranilor individuali – deveniți fermieri.
-Vom ataca la toate forurile interne și internaționale aplicarea strâmbă a Legii impozitării, care
adaugă o nouă povară țăranului lipsit de mașini și utilaje, de combustibil. Statul comunist sprijină
doar structurile rămase inacte în agricultura de stat comunistă. Mai târziu – când au apărut fermierii
mijlocii și mari, când a apărut puzderia de arendași – grație și sprijinului UE au apărut subvențiile
agricole venit atât de la guverne, cât și de la UE. Cine au rămas tot sărăciți, batjocoriți și mințiți?
Categoric proprietarii terenurilor agricole, care erau obligați să încheie contracte de arendă cum
voiau arendașii – cum vor și astăzi acești arendași, pe care PROPACT nu-i consideră arendași, ci
doar niște lucrători ai pământului. Acești ,,arendași” primeau subenții de milioane de lei la hectar
anual, atât de la guvern, cât și de la UE, le dădeau proprietarilor cel mult 500kg grâu/ha asta când
anii agricoli erau buni, pentru că atunci când recoltele erau diminuate de secetă, de alte calamități
naturale, nu le dădeau nimic, iar dacă proprietarii se revoltau, le spunea: ,,nu-ți convine, ia-ți
pământul!”
-Vom încerca să găsim soluții pentru ca la sate să înceapă să apară mici unități de industrializare a
produselor agricole, fabrici de ulei, de lapte, ateliere, brutării, mori, magazine alimentare,
restaurante, depozite, unde tinerii satelor să aibă locuri de muncă stabile și bine plătite. Suntem
hotărâți ca pretutindeni – din cel mai îndepărtat și izolat cătun al României, până în Piața Victoriei
din București – oriunde se va duce lupta continuă și fermă pentru recâștigarea drepturilor
strămoșești, să acționăm unit, durerea fiecărui membru PROPACT – fiind durerea tuturor românilor,
victoria fiecărui cetățean care și-a recăpătat proprietățile, fiind victoria întregului Sindicat.
-Vom face ca mass-media să capete informații corecte și prompte din toată țara – de la PROPACT.
Noi cerem ca Memorialul Durerii al doamnei Lucia Hosulongin să continuie și să fie difuzat la ore
de maximă audiență.
334
Mitinguri naționale ale PROPACT în București PROPACT și CDR în 1996
Țărani, ascultând sfaturile PROPACT Domnul Ilarie Isac și conducerea județeană
PROPACT Argeș la o adunare țărănească
din Ștefănești, Argeș
Înființarea filialei PROPACT Rătești, Argeș în Imagine din adunarea națională a PROPACT
prezența prof. Drăghici din anul 1993, la Căminul Cultural Cătasca
335
prof. Dan Drăghici, președintele PROPACT, la Țărănci din Căteasca pe timpul când munceau
Congresul European al Agricultorilor din 1994 la CAP Căteasca
de la Strasbourg - Franța
Mitingul PROPACT din Piața Aviatorilor din Emil Constantinescu, președintele României,
București, din 1994 prezent în 1997 la sărbătorirea a patru ani de
la înființarea PROPACT la Căteasca
Prezența PROPACT-ului la Congresul Național al Țăranilor de la Strasbourg 1995
Dan Drăghici, președinte PROPACT, prof. univ. Raicu, doamna Dimitriu Vilegas – toți de la PROPACT,
senatorul Neagu de la PDSR, doamna Simona Bara de la Institutul de Economie Agrară
București, la masa festivă, organizată de Comunitatea Europeană la Strasbourg
336
Această Rezoluție constituie o hotărâre demnă, fermă a celor peste 750 de delegați din toată
țara, prezenți la primul Congres Național al Țărănimii, în ideea că vom deveni o forță unită,
puternică care va fi tot timpul respectată și ascultată.
Toți participanții la Congres au primit cu mult entuziasm atât Programul General cât și Obiectivele
PROPACT. Comisia pentru redactarea Statutului a dat citire noului Statut, care nu diferă prea mult
de Statutul aprobat pe 9 mai 1993 la Căteasca Argeș.
În perioada 1994 – 1998 PROPACTUL s-a remarcat serios. În noiembrie 1993 PROPACT a
participat la manifestarea GATT cu tema ,,Agricultura și Societatea GATT” (General Agreement on
Tariffs and Trade) am remarcat la acest mare simpozion cele mai autorizate personalități în
domeniile economiei rurale, în hidrologie, în tehnica agro-alimentară, în științele agronomice, în
zootehnie. Structura GATT a luat ființă în 1947. Reuniunea de la Saint – Hubert a cuprins șapte
teme – ultima temă fiind și o concluzie: construirea Europei.
Obiectivul cel mai important, pe care ne propusesem să-l realizăm, era banca propulară PROPACT.
Doamna Ioana Martinescu – specialistă în bănci, făcuse documentația pe care o prezentăm succint:
,,Cooperativa de credit Banca Populară PROPACT C.C – B.P.P – cont BANKOOP – filiala Rosetti
– lei 251102000156424768. USD: 25110200015840476. Sediul Băncii era în Bulevardul Carol I
sectorul 2 București. Este persoană juridică română, care-și desfășoară activitatea conform
prevederilor Legii nr 109/1996. Obiectul de activitate:
a) Acordarea de împrumuturi și efectuarea de prestări servicii bancare, cu prioritate membrilor
fondatori, membrilor asociați, producători agricoli, membri PROPACT, precum și altor persoane
fizice sau juridice.
b) Fructificarea economiilor bănești ale membrilor fondatori, asociați, precum și ale altor persoane
– denumiți clienți.
c)Contractarea de împrumuturi de la Bănci și alte Instituții Financiare.
d)Păstrarea disponibilităților bănești ale clienților în conturi deschise la cererea acestora și
efectuarea de operațiuni în cont.
e) Operațiuni de schimb valutar.
f) Servicii de consultanță financiară, bancară, juridică.
g) Orice alte operațiuni de tranzacții comerciale, care au legătură directă sau indirectă cu obiectul de
activitate, putând derula fonduri puse la dispoziție de organisme guvernamentale interne,
internaționale, în condițiile legislației române.
Capitalul Social – Părți Sociale
Capitalul s-a constituit prin subscrierea celor 123 membri fondatori și poate fi majorat cu
aportul membrilor ce se vor asocia. Aceștia pot deține minimum una parte socială. O parte socială
este stabilită la 100.000 lei. Poate fi membru asociat orice persoană, cetățean al României, care a
împlinit vârsta de 18 ani, care are capacitate de exercițiu și care a luat cunoștință de Actul
Constitutiv și de Statutul CC – BPP și a subscris cel puțin una parte socială. Programul de creditare:
condiții de participare la Program și de acordare a creditelor:
a)Completarea unei cereri de participare la programul de creditare.
b)Participantul trebuie să fie cetățean român cu domiciliul stabil în localitatea unde își are sediul CC
– BPP.
c)Plata taxelor de înscriere și de participant, precum și a contribuției lunare.
d)Creditele se acordă după achitarea, timp de trei luni consecutiv, a contribuției la Fondul Social al
Programului, astfel încât suma depusă să reprezinte 1/3 din valoarea împrumtului.
e)Dobânda va fi de 25% pe an pentru împrumuturile acordate în regim normal și 28% pentru cele în
regim de urgență (imediat după constituirea Fondului Social) în cazuri speciale. Creditele se acordă
pentru o perioadă de maximum 24 luni.
f)Garantarea creditului se face cu venitul personal și cu venitul giranților, precum și cu garanții
mobiliare sau imobiliare, dacă suma acordată este mai mare de 10 milioane lei.
g)Rata lunară de rambursare a împrumutului nu poate depăși 40% din venitul lunar net pe familie.
h)Credit maxim acordat 50.000.000 lei.
Totul a fost autentificat la Biroul Notarului Public Mircia Elena – București – Bulevardul Ferdinand
337
41 sector 2, conform Încheierii nr 6447/din 23 septembrie 1998. Cine credeți că va surpa rapid
munca uriașă depusă de doamna Ioana Martinescu? Acest impostor, Iurașcu Adrian Ștefan,
multimiliardar ca toți securiștii acoperiți, înconjurat de avocați foarte bine plătiți de el. Banca s-a
realizat în final, dar nu a mai fost Banca PROPACT, ci s-a numit Banca Populară ,,Ion Mihalache”,
cu concursul PNȚCD. Tot atunci și tot prin contribuția acestei doamne Martinescu, reușisem să
conturăm documentele juridice pentru Asociația Națională Turism Ecologic Rural – PROPACT – pe
scurt ANTER PROPACT. Fusese înregistrată juridic, se obținuse Certificat de la Ministerul
Turismului. Căzând Banca Populară PROPACT, a căzut și ANTER-PROPACT. Au fost două
oportunități interne ale PROPACT pierdute din cauza securistului acoperit Iurașcu Adrian Ștefan.
Corul Clasic din Pitești, dirijat de Magdalena Profesorul Dan Drăghici în Germania la
Ioan la cel de al treilea Congres al PROPACT Rosenheim 1995
de la Cercul Militar Pitești 2002
338
Domnul doctor veterinar Peter Popovici, președintele
PROPACT Munchen în sediul PROPACT de la
București
339
340
Sărăcia țăranilor români a fost tot timpul evidentă. Nu așa trebuie să arate ,,Grădina de lângă casa
oricărui țăran român”
341
Corneliu Coposu în sediul ziarului ,,Curierul Zilei” din Pitești, în anul 1995
342
343
344
345
346
Mihai Golescu și Episcopul Calinic al
Argeșului care spunea în 2018: ,,Să ne rugăm
la Dumnezeu să ne vină mintea la cap că asta
ne lipsește”
347
348
În anul 1994 profesorul Dan Drăghici s-a deplasat de mai multe ori în Germania – la Munchen, am
contactat cel mai mare Sindicat Agricol – Sindicatul Țăranilor din Bavaria. Am fost împreună cu
domnul doctor veterinar Peter Popovici, reprezentantul PROPACT în Germania, la Masinenringuri,
unde am discutat personal cu directorul general Anton Grim, care avea să vină cu domnul Popovici
în România. Am avut discuții foarte interesante cu președintele Sindicatului Țăranilor din Bavaria,
cu alți reprezentanți ai acestui Sindicat; de asemenea am discutat cu reprezentanții Ministerului
Agriculturii din Bavaria. Profesorul Dan Drăghici nu va uita niciodată momentele petrecute în
Studioul de ,,Radio Europa Liberă” din Munchen, grație distinsului Stănescu Stroiescu Stânișoară,
redactor la Europa Liberă. Aici profesorul Drăghici a avut două dialoguri cu doi redactori
excepționali: Șerban Orăscu și Mircea Iorgulescu. Redau în Sinteză cele expuse la Radio Europa
Liberă în direct, în cele două dialoguri cu cei doi distinși redactori ai Europei Libere:
,,Vă spun cu emoție că nu mă așteptam ca într-un timp foarte scurt să
mi se ofere posibilitatea să le vorbesc tuturor românilor din lumea
întreagă de aici, din Studioul Istorie al postului de radio Europa
Liberă de la Munchen. Pentru cei care nu au auzit de PROPACT, le
pot spune că acesta este Sindicatul Național al Țăranilor, al
Acționarilor din Agricultură, și al tuturor categoriilor de proprietari
de pretutindeni, al specialiștilor și cercetătorilor ștințifici din
agricultura României. PROPACT apără interesele a peste 7 milioane
de proprietari de pământ, de păduri, de case, mulți plecați forțat din
România, din cauza terorii comuniste. Am venit în Germania pentru a
vedea cum este organizat Sindicatul Țăranilor din Bavaria, care are o
vechime de peste 70 de ani, pentru a realiza unele contacte la diferite
niveluri, în vederea ajutorării țărănimii române. Până acum am avut
contacte zilnice, am reușit să cunosc și să văd la fața locului
seriozitatea și disciplina exemplare ale nemților, munca zilnică a
fiecărui țăran, fermier bavarez, care începe la ora 6 dimineața și se
termină la ora 10 seara. În prima zi am avut o discuție foarte
interesantă la Ministerul Agriculturii cu domnul Wackel – director în
Minister și cu domnul Pecho din partea Sindicatului Țăranilor din
Bavaria. După circa trei ore de discuții am convenit că este necesară o
discuție cu întreaga conducere a Sindicatului Bavarez – care s-a și
realizat.”
A doua zi, a fost o zi plină. Am plecat la Herșing, unde am vrut să văd Școala de formare a
agricultorilor, aici fiind și 15 practicanți români, trimiși de PROPACT. Am stat de vorbă cu ei și
erau impresionați de munca și seriozitatea fermierilor la care era repartizați. Am vizitat în orașul
Buhloie o fabrică de lapte privată, un abator privat, unde am întâlnit două tiruri frigorifice românești
– unul din Brașov și altul din Bihor, care veniseră să ia carne de aici. Am vizitat fabrica de tractoare
Fendt. Ce-i drept – aceste tractoare erau prea scumpe, dar erau și foarte rezistente. Curios! Aici
toate explicațiile, privind istoricul fabricii, etapele fabricării pieselor, ale ansamblării lor mi-au fost
date de un țăran în vârstă – care lucra un timp limitat în fabrică. M-a uimit profesionalismul acestui
om și al tânărului, care se ocupa cu exportul tractoarelor. În a treia zi am fost primit de către domnul
Hans Humburger, director cu exportul mașinilor și utilajelor agricole de la firma Baywa. M-am
deplasat cu domnul Humburger la Manhing – unde se afla unul dintre cele mai mari depozite de
mașini și utilaje agricole second-hand, oferite spre vânzare de firma Baywa. Cu această ocazie am
349
văzut și Combinele Class, care erau deja pregătite și aranjate – două câte două în vagoane, care
plecau în două zile spre România. L-am reîntâlnit aici și pe domnul Schuller, care mi-a spus că are
deja două depozite organizate în România: unul la Sibiu și celălalt în comuna Nanov-Teleorman.
Aștept cu nerăbdare întâlnirea cu domnul Anton Grimm, directorul general al Masinenringurilor,
pentru a clarifica o situație jenantă atât pentru PROPACT, dar și pentru Masinenringuri. Este vorba
de mașini și utilaje agricole donate de țăranii bavarezi, pentru țăranii români. La întâlnirea cu
domnul Anton Grimm acesta era la curent cu acțiunile lui Murg, care a dezinformat toată România,
care l-a compromis și pe distinsul redactor Martiniuc de la TVR, dar a compromis și PROPACTUL.
În cele două dialoguri – fiecare dialog durând o oră – atât cu Șerban Orăscu, cât și cu Mircea
Iorgulescu, credem că am reușit să-i convingem pe românii de pretutindeni, dar – mai ales, pe cei
din țară, că pentru prima dată în istoria neamului românesc PROPACTUL este singura poartă a
viitorului demn pentru români. Revenind în țară, nu putem trece peste sprijinul acordat de doi
profesori universitari de prestigiu internațional: academician profesor doctor docent Gheorghe
Boldur Lățescu, de la ASE București și colegul său, profesor doctor docent Bulgaru Mircea. Atunci,
prin acești oameni distinși, PROPACTUL a atenționat Procuratura Generală: ,,În luările de poziție
ale primului Ministru, cât și ale președintelui țării, presa este suspectată de tentativa de dicreditare
intenționată și nefondată a puterii. Profesorul Mircea Bulgaru – reputatul specialist în statistică, ale
cărui merite profesionale sunt recunoscute de către cele mai competente foruri internaționale, dar
ignorate voit de Ministerul Agriculturii, avertizează: ,,Se săvârsește conștient o adevărată crimă
națională”. Vorbindu-se despre stocurile de cereale, aflate în gospodăriile țărănești, în timp ce
rezerva valutară, și-așa destul de mică – este cheltuită inutil pentru importuri de cereale. Domnul
profesor Bulgaru a declarat că nu au fost plătite țăranilor noștri prețuri corespunzătoare pentru
produsele agricole și de aceea ei au refuzat să le vândă. În gospodăriile țărănești s-au acumulat
stocuri uriașe de cereale. A fost creată o psihoză la nivel național: ,,nu mai avem grâu decât până la
data de...”. În acest fel a fost motivată importarea de urgență a grâulu, în timp ce grâul românesc se
deteriorează în silozuri. În anul 1990 a fost importată o cantitate de peste 200.000 tone grâu, în 1991
peste 400.000 tone grâu, iar în 1992 – 1,2 milioane tone de grâu. Nici anul 1993 nu va trece ușor,
pentru că – în timp ce grâul românesc se strică, mâncat de gărgărițe, cei responsabili de pâinea țării
contractează importarea a 930.000 tone grâu. Cum s-a realizat concret blocarea voită a ofertei
interne de grâu, în favoarea risipirii valutei românești pentru importuri de grâu? Simplu. Prin
oferirea unor prețuri derizorii producătorilor interni, comparativ cu prețul în valută – oferit
producătorilor străini. Adevărată crimă națională! Pentru că la cele expuse mai sus trebuiesc
adăugate comisioanele grase – tot în valută, primite de guvernanți. Profesorul Bulgaru oferă și
exemple concrete: în 1991 prețul de contractare la intern a fost 8 lei/kg, pe când la import se plăteau
18lei/kg; în 1992 la intern se plăteau 25 lei/kg, pe când la import se plăteau 57,6 lei/kg. Prin
blocarea voită, guvernanții români au privat țărănimea română în anii 1990, 1991, 1992, 1993, 1994
de un venit de 120 miliarde lei! Din acești bani producătorii agricoli interni ar fi cheltuit pentru
nevoile lor de consum circa 20 miliarde lei. Ar fi rămas 100 de miliarde, pe care țăranii le-ar fi
alocat pentru cumpărarea de tractoare, de utilaje agricole, de îngrășăminte chimice, etc. Existând
aceste disponibilitați băneși la sate, urmările ar fi fost pozitive și pentru locuitorii orașelor. Se știe că
un loc de muncă în agricultură, crează alte trei locuri de muncă în mediul urban. Cele expuse de
profesorul Mircea Bulgaru au fost trimise Procuraturii Generale de PROPACT în 1993. Degeaba.
Procuratura comunistă a tăcut mâlc, nu a dat nici-un răspuns. Tot în perioada 1993-1994 PROPACT
s-a adresat cu o scrisoare ambasadei USA, prin care făcea cunoscut Guvernului USA că acțiunile
caritabile excepționale de acordare gratuit României a 20.000 tone de proteină forte pentru gospodăriile
țărănești din România – au fost deturnate de guvern spre fostele Complexe de Creștere a
Păsărilor și Porcilor. Nici o gospodărie țărănească nu a primit nici un gram de proteină forte. În
perioada 21-23 noiembrie – 1996 s-a desfășurat la Viena – la Centrul de Conferințe al Comunității
Europene o întâlnire a Sindicatelor, Patronatelor, și Societății Civile cu tema: ,,Dialogul social –
rolul Societății Civie într-o nouă Europă” din România au participat Dan Drăghici președintele
PROPACT, Bogdan Hosu, Cartelul Sindical Alfa, George Păunescu și Frunzulică de la Patronatul
UGIR. Profesorul Dan Drăghici a luat cuvântul de trei ori, spunând printre altele: ,,cetățenii Europei
350
se deosebesc fundamental. Într-un fel gândesc, muncesc și trăiesc cetățenii țări lor, care au fost
subjugate de comuniști și atlfel cei care n-au cunoscut ororile sistemului comunist. Primii sunt
săraci și continuă să fie sărăciți, au altă concepție față de muncă, sunt speriați de schimbare, sunt tot
timpul marcați de frică. Pentru redresarea lor morală, materială sunt necesari mulți ani în viitor, este
necesar un sprijin loial și consistent din partea țărilor dezvoltate, dar acest sprijin să nu vină în
niciun caz prin Guvern, ci să vină direct în casele țăranilor. Nu se va putea vorbi de o viitoare
Europă omogenă, dacă standardele de muncă, de câștig, de viață, în general, nu vor fi sensibil
apropiate. Aici, la Viena, PROPACTUL a fost invitat în Danemarca, în Grecia, în Franța, de
președinții Sindicatelor Agricole din aceste țări prezenți la această reuniune. Domnul Capello de la
UE, doamna Cecil Cyque de la Comunitatea Europeană ne-a garantat un sprijin în viitor pentru
derularea unor proiecte comune.
Sărbătoare pe muntele Găina Țăranii revoltați își cer integral pădurile, care
le-au aparținut înainte de 1944
prof. Dan Drăghici le explică țăranilor de ce nu-și Emil Constantinescu la Căminul Cultural
primesc integral și pe vechile amplasamante Căteasca, când s-a sărbătorit patru ani de
proprietățile la înființarea PROPACT-ului
351
În anul 1995 la sediul central din Pitești, strada Victoriei 55, am fost vizitați de profesorul doctor
inginer Gheorghe Mihai, președintele Consiliului Central al Uniunii Forestierilor din România, care
s-a declarat de acord cu o unire a forțelor PROPACT cu această Uniune a Forestierilor. Ne-a lăsat
un material excelent, care fost combinat cu Programul Național PROPACT, vizavi de starea
silviculturii românești. Această sinteză va fi prezentată și la cel de-al doilea Congres Național
PROPACT care va avea loc în ianuarie 2008.
În data de 21 noiembrie 1996 PROPACTUL se unește cu Asociația Națională a țăranilor (ANTPR)
condusă de domnul George Janich – Germania – constituită în baza Hotărârii Judecătorești nr
509/3-10-1991 la judecătoria sectorului 1 București. Președintele George Ianich predă întreaga
arhivă, precum și contul bancar nr 45968783, deschis la Banca Agricolă SA SMB, cu dreptul de
folosire de către PROPACT.
Pe 15 februarie 1996 primim de la Uniunea Internațională a Lucrătorilor din Agricultură,
Alimentație, Hoteluri și Restaurante, Tutun și Ramuri asemănătoare (l'UITA) cu sediul la Geneva –
Elveția o adresă prin care PROPACT este invitat la Congresul al 22-lea. Invitația a fost semnată de
președintele L'UITA – Wily Vigerman, de secretarul general Dan Galin și de secretarul general
adjunct Ron Oswald. Tot în anul 1996 am prezentat guvernului României punctul de vedere al
PROPACT vizavi de privatizarea fostelor IAS-uri, gospodării PCR, Stațiuni de Cercetare Agricolă.
Iată ce a susținut PROPACT atunci:
Cele 563 Societăți Comerciale Agricole (Foste IAS-uri), deținătoare a peste 1,7 milioane ha de
terenuri agricole și a unui imens capital social, mobiliar și imobiliar, constituie deja un anacronism
pentru economia națională românească, care se pretinde a fi o economie de tranziție spre economia
de piață capitalistă. Câteva mii de miliarde de lei datorii, performanțele tot mai scăzute în toate
sectoarele de activitate (vegetal, animal, industrializare) firmele căpușe ale administratorilor
hrăpăreți comuniști, tot felul de alte ilegalități sunt argumentele care pledează pentru o privatizare
rapidă a acestor Unități comuniste din agricultură. Susținătorii acestor forme de proprietate
anacronice ar trebui să-și asume responsabilitatea de a pompa din nou credite, sucvenții, etc., într-un
organism muribund, fără viitor și fără rezultate profitabile. Față de toate acestea PROPACT
propune:
-Privatizarea IAS-urilor și a Gospodăriilor PCR să se facă pe baza experienței agriculturii
capitaliste, structurată pe exploatații agricole particulare de dimensiuni optime (ferme optime).
-Delimitarea în cuprinsul marilor ferme a unor exploatații de dimensiuni optime, viabile, mijlocii –
care să asigure o producție agricolă cu caracter comercial, prin folosirea tehnologiilor moderne (150
– 200 ha la exploatațiile cerealiere, plante tehnice; 10 – 15 ha la cele pomicole sau viticole; 5 – 10
352
ha la cele legumicole; 15 – 35 capete de vaci cu lapte). În transferul exploatațiilor respective, prin
vânzare, arendare sau concesionarea terenurilor unei prime generații de fermieri particulari să se
țină cont de niște criterii înscrise într-o lege specială: vârstă, pregătire profesională, cazier, garanții
materiale.
-Principalul avantaj la nivelul economiei naționale ar fi constituirea imediată pe cele 1,7 milioane
ha din IAS-uri a câtorva zeci de mii de ferme optime, cu fermieri particulari – competiția dintre
acești fermieri și cei care-și vor constitui ferme pe cele 8,5 milioane ha existente la mica proprietate
va declanșa procesul de concentrare a proprietății agrare, care în decursul a 10-25 de ani va putea
asigura în lumea satelor 10-15% producători agricoli specializați.
În perioada 1996-2000, România a fost salvată din colaps economic de Mugur Isărescu și Emil
Constantinescu, care scrie o carte fundamentală, pe care toți românii ar trebui să o citească: ,,7
adevăruri fundamentale despre România”. Emil Constantinescu a fost singurul președinte al
României postdecembriste, care a divulgat, pe bază de documente, hoțiile din perioada 1990 – 1996
și 1996 – 2000, hoții pe care nici guvernanții onești, nici președintele – mai mult decât onest, Emil
Constantinescu, nu au putut să-i împiedice pe securiști și comuniști. Țara era condusă în subsidiar
tot de mafia kaghebistă. Era o comuniune de hoți notorii: securiști, polițiști, procurori, judecători,
mass-media, plătită de mafioți pentru a crea diversiuni, pentru a dezinforma și pentru a-i apăra pe
hoți, bineînțeles nu degeaba. Înșiși hoții mari ai României erau patronii televiziunilor și ziarelor
importante. PD-ul – ramura comunistă, desprinsă din PDSR = PCR, s-a opus modificării Legii 18, a
Legii Arendei, a Legii Creditului Agricol, a Legii 1/2000, cunoscută sub numele Legea Lupu, care a
fost în final un fiasco și asta numai datorită PD-ului. Degeaba ne-am luptat noi peste tot în țară, în
Europa ca CDR să ajungă la putere (și a ajuns în mare măsură datorită PROPACTULUI), pentru că
proprietarii români, țăranii români au rămas tot fără terenuri agricole, fără păduri și fără case. Asta a
dus la pierderea lamentabilă a puterii CDR în 2000 și la scoaterea din istoria României a PNȚCDului.
Nu te joci ușor cu securiștii, care jubilau în 2000. Comuniștii își puneau mari speranțe în
revenirea dictaturii comuniste. În acești ani Europa era în război deschis. Croația, Serbia,
Muntenegru, Albania, Slovenia erau teatru de război. Rușii voiau să traverseze România cu avioane
de luptă, dar s-a opus Emil Constantinescu. Românii au uitat foarte ușor aceste momente cruciale
pentru România.
În 1995 PROPACTUL a fost invitat de Comunitatea Europeană la Salonic în Grecia, când a avut loc
o mare reuniune a Consiliului Economic și Social European. Aici profesorul Dan Drăghici a luat
cuvântul de mai multe ori și printre altele a ridicat mai multe probleme cu care se confruntă
agricultura din România. El spune că este o diferență netă între țările care au cunoscut sistemul
comunist și țările care au avut tot timpul o economie liberă, de piață. Sistemul comunist, sub masca
lozincilor demagogice, a distrus țăranul, i-a distrus proprietatea, i-a pervertit credința. Sindicatul
PROPACT reprezintă aici la Salonic interesele tuturor țăranilor români și ale tuturor proprietarilor
români de pretutindeni. Vrem să înțelegeți că de-a lungul istoriei s-au produs mai multe reforme
agrare în România. Prima reformă a fost făcută de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, care a pus în
posesie un număr de peste un milion de țărani cu 1,5 milioane ha de pământ.
A doua mare reformă a fost realizată de regele Ferdinand, prin micșorarea marilor domenii ce
aparțineau marilor proprietari funciari. Ferdinand a dat peste două milioane de hectare de pământ la
peste 1,5 milioane de țărani. A treia mare reformă a fost realizată în 1945 de regele Mihai, care a dat
1.100.000 ha la 950.000 familii de țărani. Prin legea 187/1945, nici un proprietar nu putea să dețină
mai mult de 50 ha de teren. În acest fel regele Mihai a eradicat moșierimea ca clasă în România.
A patra Reformă care s-a produs după Revoluția din Decembrie 1989 a fost o falsă Reformă. Cei ce
au luat puterea ar fi trebuit să restituie adevăraților proprietari tot ce le-au furat comuniștii, numai că
puterea a fost preluată de alți comuniști, care au instaurat dezordinea și corupția în toată România.
Între 1947 – 1989 agricultura românească a căzut în dezastru. Adevărații proprietari au fost obligați
să intre în întovărășiri și apoi în CAP-uri, iar terenurile lor agricole au fost expropriate prin decrete
abuzive. La țăranul român au rămas doar 1000 mp – grădini ajutătoare. Au fost distruse 800 de sate,
biserici, monumente de artă de către statul comunist. Chiar dacă producțiile la hectar erau mici
comuniștii raportau producții record. Totul era super centralizat. Pe câmpuri lucrau elevii, soldații,
353
muncitorii, intelectualii ca niște sclavi, fără bani, deoarece țăranii refuzau să lucreze gratuit un
pământ, care nu le aparținea. După Revoluția din Decembrie 1989 dezastrul continuă. Legea
15/1990, legile Fondului Funciar sunt legi neconstituționale Prin Legea 15/1990 sunt transformate
arbitrar IAS-urile în Societăți Comerciale Agricole SA și astfel statul devine proprietar privat!!!
asupra uzufructului pământului proprietarilor legitimi, acaparând un mare procent din suprafața de
pământ, fără a avea un document juridic de proprietate. Această lege constituie punctul de plecare
pentru alte legi neconstituționale. Legea 18/1991 (Legea Fondului Funciar) împarte cetățenii țării în
trei categorii:
a. Proprietarii cu titluri de proprietate, care reprezintă un procent foarte mic.
b. Proprietarii făcuți acționari în mod abuziv la IAS-uri, fără însă să aibă vreun drept de proprietate
juridic.
c. Proprietarii pe care legea nu i-a pus în posesie până în zilele de astăzi.
Legea 18/1991 a trimis în judecătorii și în tribunale peste două milioane de proprietari și
țărani, există peste 700.000 hotărâri judecătorești rămase definitive, care nu sunt puse în aplicare;
toate registrele agricole din primării sunt falsificate. S-au înmulțit alarmant crimele pentru
restituirea proprietăților. PROPACTUL a fost întotdeauna împotriva cifrelor, când a fost vorba de
restituirea până la 10, 20, 30, 50 ha. Noi am fost și rămânem adepții restituirii integrale a tuturor
suprafețelor de pământ, de păduri, de luciuri de apă, cât a avut fiecare proprietar în urma Reformei
Agrare din 1945. Ca să nu mai existe nici un fel de dubiu PROPACTUL cere să i se dea fiecărui
proprietar individual sau juridic (școli, mănăstiri, biserici, CFR, armată, spitale, etc.) atât cât a avut
și acolo unde au avut pământul, pădurea și alte proprietăți. PROPACTUL nu a fost și nu este de
acord cu schimburile de terenuri între CAP și IAS, între sate și comune, între județe. Acestea au
creat sute de mii de Procese Civile pentru pământ și pentru păduri.
În ceea ce privește pădurile, aici vom reveni de mai multe ori pentru că problemele sunt mult mai
complicate. Pe lângă proprietarii individuali au existat și proprietari juridici: mănăstiri, biserici,
schituri, composesorate, ofști de moșneni, ofști de răzeși, comunități de averi locale și grănicerești.
Se știe că pădurile au fost exceptate de la exproprierile în baza Decretului 187/1945, de la Legea de
Naționalizare 119/1948. Nici Decretul 83 din martie 1949 nu face o referire la păduri. Doar
Constituția comunistă din 1948 proclamă pădurile ca aparținând statului ca bunuri comune ale
întregului popor, dar condiționează trecerea acestora în proprietatea statului prin legi speciale, legi
care nici până astăzi nu au apărut. În 1998 a apărut Legea 213, care se referă la proprietatea publică
și la regimul juridic al acesteia. Chiar în baza acestei legi, pădurile, în integralitatea lor, ar fi trebuit
să fie trecute imediat în posesia proprietarilor de drept. Facem apel la guvernanți să țină seama de
prevederile punctului 14, paragraful 4, al Rezoluției nr 123 din 1997 al Adunării Parlamentare a
Consiliului Europei, care obligă statul român la restituirea integrală a averilor confiscate de
comuniști, deci și a pădurilor. Practic, nu ar mai fi nevoie de nici o lege, proprietarii ar trebui să
prezinte documente de proprietate asupra pădurilor și să intre imediat și necondiționat în posesia
deplină a lor. Proprietarii de păduri ar trebui să caute actele de proprietate la fostele Ocoale Silvice,
la arhivele statului. Este o aberație restricția ,,până la 30 ha de păduri”. România are munți pe 37%
din teritoriul și aici există mulți proprietari care au avut peste 30 ha pădure. Nu punem la îndoială
necesitatea exploatării pădurilor în regim silvic. Este o minciună și o diversiune grosolană,
vehiculată de comuniștii români de azi, cum că proprietarii care și-au primit pădurile, le-au distrus
ei înșiși.
La ora actuală 28,7% din teritoriul României este acoperită cu vegetație forestieră, din care
6.367.000 ha (26,8% din suprafața țării) constituie fondul forestier, adică pădurile propriu zise, iar
circa 450.000 ha (1,9% din teritoriul național, îl reprezintă suprafețele acoperite cu vegetație
forestieră, dar care nu fac obiectul amenajamentelor silvice (pășuni împădurite, perdele forestiere de
protecție, plantații forestiere în perimetrele cu terenuri degradate. Din totalul pădurilor propriu zise
30,9% reprezintă rășinoasele, 30,4% fagul, 18,3% stejarul, iar 20,4% restul specilor. În România
revin 0,30 ha pădure pentru un locuitor, deci mai mult decât media Europeană, care este de 0,29
ha/pe locuitor. În pădurile țării există un volum total de masă lemnoasă pe picior de circa 1300
milioane mc. Din datele statistice reise că în anul 1947 statul român era proprietarul a 1.814.000 ha
354
(28,8% din totalul pădurilor țării), 48,5% (3.055.000 ha) erau proprietatea a 9.462 persoane juridice
(dintre acestea 2.578.420 ha, adică 40,9%, aparțineau obștilor comunale, composesoratelor, obștilor
de moșneni sau răzeși) în total 7125 proprietari juridici, iar 320.775 ha (5,1% din total) erau ale
unor instituții culturale, bisericești și de binefacere. Pădurile aparținând persoanelor fizice
reprezentau 1.430.000 ha (22,7% din totalul pădurilor) și aparțineau unui număr de 494.986
proprietari (în medie 2,89 ha/proprietar).
Trecerea în proprietatea statului în anul 1948 a suprafeței de 4.485.000 ha păduri proprietate privată,
fizică sau de grup a constituit o încălcare gravă a articolului 17 din Declarația Universală a
Drepturilor Omului, la care România este parte semnatară. Începând cu secolul al 17-lea în
Muntenia, Moldova și Ardeal apar preocupări legislative privind protecția și buna administrare a
pădurilor, iar în secolul al 19-lea se poate vorbi de o structură de organizare silvică constituită. În
anul 1981 se legiferează primul Cod Silvic român, inspirat după Codul Silvic francez de la 1827; În
anul 1910 apare un alt Cod Silvic român, mai modern, iar în 1930 intră în vigoare o lege de
administrare a pădurilor. Se poate afirma cu certitudine că între cele două războaie mondiale și până
în 1947, în România a existat o bună și eficientă administrație forestieră. În anul 1947 în România
se elaborează Legea 204 (denumită ,,pentru apărarea patrimoniului forestier”), lege care, deși
recunoaște dreptul de proprietate privată asupra pădurilor, instituie un control asupra circulației
pădurilor, impunând proprietarilor acestora obligații, prin care se limitează conținutul dreptului de
proprietate.
La 13 aprilie 1948 intră în vigoare Constituția Republicii Populare Române, care prin Articolul nr 6
proclamă pădurile, împreună cu alte categorii de bunuri, ca aparținând întregului popor, fiind
proprietate de stat. Cu ocazia modificărilor Constituției României din anii 1952 și 1965, referitor la
păduri, se mențin aceleași prevederi, care sunt stipulate în Articolul 7 al acestor Constituții
modificate. România nu are la ora actuală un Cod Silvic corect, conducându-se după normele
comuniste ale vechiului Cod Silvic. PROPACTUL cere un act normativ (o lege sau Ordonanță
guvernamentală), care să prevadă restituirea către proprietarii de drept sau către moștenitorii legali
ai acestora, a pădurilor, pășunilor împădurite, a poienilor și lacurilor din păduri, inclusiv a golurilor
de munte, a clădirilor și terenurilor pentru administrație silvică, a instalațiilor de transport și de
prelucrarea primară a lemnului aferente acestor proprietăți, bunuri materiale trecute în mod abuziv
în proprietatea statului, începând cu anul 1948. Prin proprietari de drept se înțeleg persoane fizice și
juridice (obști de moșneni și răzeși, obști comunale și moțești, – inclusiv cele urbariale, diverse
comunități de averi, obști de cumpărare, instituții bisericești și de binefacere, spitale, școli,
Academia Română, organizații economice, comune, orașe, municipii, județe, etc.) care la 1 ianuarie
1948 aveau în proprietate terenuri și bunuri imobiliare din categoria celor menționate mai sus.
Repunerile în posesie să se facă pe amplasamentele pe care, cei îndreptățiți prin lege, le-au deținut
în momentul deposedării lor, iar acolo unde această procedură nu este posibilă, să se adopte soluții
compensatoare pe seama pădurilor foste proprietate privată și care sunt libere de cereri de
revendicare în condițiile legii, sau pe seama pădurilor de stat; acolo unde nu se pot identifica alte
posibilități, se pot efectua despăgubiri bănești. Tot prin lege să se recunoască continuitatea
existenței personalității juridice a comunităților de averi în devălmășie/indiviziune proprietate de
păduri, indiferent de forma de organizare, întrucât nu există nici un act normativ, care să prevadă
lichidarea acestora, lipsa activității, fiind datorată luări abuzive a patrimoniului comunităților.
Obștile, composesoratele, comunitățile de averi și toate persoanele juridice proprietare de terenuri
forestiere și de bunuri mobile și imobile, să aibă dreptul de a solicita prin persoanele mandatate în
acest sens restituirea integrală a averii lor, ce le-au fost luate de către stat, conform planurilor
topografice, a actelor statutare, a tabelelor nominale cu membrii lor indivizi/devălmași, urmând ca
repunerea în posesie să se facă în mod global, la nivelul întregii obști sau a composesoratului. Odată
cu definitivarea Legii Fondului Funciar nr 169/1997 să se rezolve și Legea privind reînființarea,
înființarea, organizarea, administrarea și funcționarea devălmășiilor, lege ce actualmente este în
lucru la Camera Deputaților. Departamentul pădurilor din cadrul Ministerului Apelor, Pădurilor și
Protecției Mediului să dispună ca Regia Națională a Pădurilor, în mod direct prin unitățile sale
teritoriale, conform documentelor și actelor ce se pot identifica în arhive, precum și în baza
355
dovezilor pe care le vor prezenta solicitanții, să departajeze suprafețele din fondul forestier național,
ce urmează a se restitui proprietarilor de drept, de cele ce vor rămâne în proprietatea statului.
Întrucât unii cetățeni ai țării, în perioada regimului comunist din România, au fost acuzați de
acțiuni și atitudini ostile a acelei orânduiri și au fost condamnați la ani grei de închisoare cu
confiscarea averii, inclusiv a pădurilor, se impune de urgență o lege specială, prin care să fie anulate
pedepsele complimentare cu confiscarea averilor acestor categorii de oameni. Să ne amintim că în
Constituțiile României din 1866 – articolul 17, din 1923 – articolul 15, din 1991 – articolul 41,
alineatul 7 s-au interzis pedepsele cu confiscarea averilor.
356
Cel de-al doilea Congres Național al PROPACT
Pe data de 23 ianuarie 1998 – o zi infernală de iarnă, în sala de sport
a Institutului Agronomic din București – peste 800 de delegați PROPACT
din marea majoritate a județelor țării au participat la acest Congres care sa
deschis cu intonarea Imnului de Stat, s-a oficiat un Tedeum de preotul
Cornel Sârbu de la biserica din Căteasca Argeș. Ordinea de zi a
congresului a fost:
-Raportul Consiliului Național PROPACT privind activitățile desfășurate
de la primul Congres Național din ianuarie 1994 până astăzi – ianuarie
1998.
-Raportul financiar al Comisiei Naționale de Cenzori.
-Programul PROPACT pentru următorii patru ani.
-Rezoluția Congresului al doilea Național PROPACT.
-Alegerea organelor de conducere ale Consiliului Național PROPACT.
357
358
359
A participat la acest Congres și a luat cuvântul Ministrul Agriculturii – Dinu Gavrilescu –
care a spus printre altele: ,,Sunt uluit când văd că pe o asemenea vreme câinoasă sala de sport a
Institutului Agronomic este mai plină decât la o competiție sportivă serioasă. Vă felicit domilor
membri ai PROPACT – care, înțeleg că ați venit aici din toate județele țării – pe banii
dumneavoastră. Să știți că eu mi-am propus să fiu Ministrul agricultorilor și iată că aici am onoarea
să vorbesc în fața a sute de agricultori din toată România.”.
Domnul Dinu Gavrilescu menționează câteva facilități făcute deja agricultorilor:
-Au fost date cupoane pentru agricultură și vor mai fi date în continuare aceste cupoane.
-S-au luat măsuri pentru susținerea clasei mijlocii din agricultură.
-Liberarizarea prețurilor la produsele agricole.
-Promovarea amendării Legii 169/1997, privind modificarea Legii 18/1991.
S-au făcut demersuri pentru prelungirea termenului de depunere a cererilor pentru reconstituirea
terenurilor cu 60 de zile.
-Se încearcă aducerea în țară a unor mașini și utilaje agricole din străinătate cu plata în 5 ani cu o
grație de 2 ani. Domnul Dinu Gavrilescu a sprijinit PROPACTUL să obțină un nou sediu
corespunzător peste drum de sediul Ministerului Agriculturii – în bulevardul Carol I.
Profesorul Dan Drăghici dă citire mesajelor venite din partea Sindicatelor Agricole din Franța,
Germania, Elveția, Spania, Grecia, Ungaria, Polonia, Cehia. Se citește mesajul președintelui
PNȚCD – domnul Ion Diaconescu – adresat celui de-al doilea Congres Național al PROPACT.
Domnul Valerian Stan – președintele Alianței Civice mulțumește pentru invitația PROPACT și este
foarte impresionat de ceea ce vede în această sală.
Domnul Ioan Varlam – reprezentantul UMRL în CDR, îi mulțumește domnului Drăghici pentru tot
ceea ce face pentru proprietarii români de pretutindeni. Domnul Drăghici dă citire raportului de
activitate a PROPACT și Rezoluției PROPACT. Au luat cuvântul: Semian Gheorghe – Suceava,
Ionescu Aristide – Argeș, Muscalu Gheorghe – Giurgiu, Vameșu Cristian – Giurgiu, Leahu
360
Groza Titus – Alba, Antal Nicolae – Harghita, Chirilă Nicolae – Arad, Tărău Ion – Arad,
Gherga Petru – Caraș Severin, Lucaciu Gheorghe – Sibiu, Costel Bordei – Prahova, Voinescu
Dumitru – Prahova, Popescu Tănase – Ciorani, Prahova, Frâncu Nicolae – Brăila, Păvăloaie
Mihaela – Vrancea, Cristoi Costel – Vrancea, Voineag Maria – Vrancea, Botorogeanu Ilie –
Teleorman, Ursu Dan – Bistrița Năsăud, Scăuieru Nicolae – Mehedinți, Stoica Ion – Mureș,
Mitrescu Teodor – Dâmbovița, Codin Petre – Olt, Morariu Teodor – Maramureș, Tătucu
David – Caraș Severin, Dascălu Mihai – Neamț, Pavel Petru – Timiș, David Dana – Timiș,
doctor Ovidiu Șerban – București, Canarache Andrei și Stănescu Zenobie – ASAS București,
Ionescu Vlad – Sisești – profesor universitar. Au vorbit în total 89 de delegați. Au fost alese
comisiile de specialitate ale PROPACT, cărora nu le mai dăm numele celor care le-au condus.
Congresul al doilea PROPACT a propus trei președinți de onoare care au fost aleși în unanimitate:
1. Petre Mihai Băcanu – director general ,,România Liberă”
2. Profesor universitar doctor docent, fost deținut politic, Gheorghe Boldur Lățescu.
3. Ilie Ilașcu – eroul anticomunist basarabean.
Congresul a propus și a votat cu aplauze prelungi ca președinte de onoare postmortem pe seniorul
Corneliu Coposu. Domnul Nedelescu Gheorghe a primit împuternicirea Congresului de a contacta
partidele politice și de a ține la curent conducerea PROPACT cu toate problemele constatate la
fiecare partid. Domnul Țurcanu Ion a fost împuternicit, ca și doamna Dimitriu Vilegas să ia legătura
cu conducerile PROPACT din Europa, USA, Canada și să mărească numărul membrilor PROPACT
în aceste țări. Alegerea președintelui PROPACT, a celor trei vicepreședinți, a secretarului general și
a celor doi secretari generali adjuncți, precum și a Comisiei Naționale de Cenzori, nu s-a mai făcut
prin vot secret, mai ales datorită timpului extrem de nefavorabil, ci s-a făcut prin vot deschis. A fost
ales președinte profesorul Dan Drăghici, vicepreședinți: Zamfirescu Olivian – Argeș, Iurașcu Adrian
Ștefan – București (cel care nici nu era membru PROPACT și care avea să distrugă juridic
PROPACTUL), și Zambilă Gheorghe – București; secretar general – Vlad Vlad – București;
secretari generali adjuncți: Aristide Ionescu – Argeș, Postolache Constantin – București.
Comisia Națională de Cenzori:
1.Dumitru Ion - Pitești – Economist. 2.Ciobanu Nedelea – Pitești – Economist. 3.Muscalu
Gheorghe – Giurgiu. 4.Nicolescu Gheorghe – Gorj – Economist.
Celelalte comisii și-au păstrat componența nominală și numerică pe care le aveau din 1994.
O parte din prietenii PROPACT, prezenți la cel de al doilea
Congres Național de la București, precum și cei care au
transmis mesaje Congresului.
Dinu Gavrilescu, minis- Doru Mărieș, președinte Ioan Varlam, UMRL
trul agriculturii ,,21 Decembrie”
361
Ana Blandiana și Romulus Rusan – Alianța Civică Emil Constantinescu,
președintele României
Vasile Lupu, vicepreșe- domnul Iuga, preșe- Ion Diaconescu, pre- Ion Rațiu, președintele
dintele Camerei Deputaților dintele Sindicatului ședinte PNȚCD și UMRL, deputat
TVR al Camerei Deputaților
Problemele cu care s-a confruntat PROPACTUL în perioada 1998 – 2002 vor fi prezentate în
paginile care vor urma. În 2002 are loc cel de-al treilea Congres Național PROPACT care s-a ținut
la Pitești – la Centrul Militar Pitești. Ordinea de zi este aceeași ca la primele două Congrese. Aici sa
citit și un Memorandum al țărănimii române. S-au prezentat câteva acțiuni importante:
1.Situația programului ,,1000 de viței pentru România”, program făcut de PROPACT cu AGROFORM
din Franța.
2.Situația programului ,,Schema Competitivă de Granturi al Băncii Mondiale”.
-15 octombrie – ziua internațională a țărăncilor (a femeilor din mediul rural). La acest Congres s-au
primit numeroase mesaje internaționale, inclusiv de la marele ziarist Stroiescu Stânișoară, de la
,,Europa Liberă” de la Munchen. A fost prezent domnul profesor doctor docent – membru al
Academiei Române – Buhatereț Valentin de la Universitatea din Iași, care a prezentat un Program
național, vizând Asociațiile de Marketing Agricol la sate.
Congresul de la Pitești s-a încheiat cu o masă comună a tuturor participanților (peste 600 de
delegați) și cu un superb spectacol dat de corul CLASSIC din Pitești și orchestra de muzică
populară a Liceului de Muzică Dinu Lipati din Pitești. Acum am admirat calitățile de naist ale
domnului inginer Zambilă Gheorghe, vicepreședintele Consiliului Național PROPACT. Cele trei
Congrese Naționale ale PROPACT vor rămâne ca cele mai mari realizări ale acestui Sindicat unicat
în istoria României. În paginile care urmează vom prezenta câteva acțiuni naționale de referința. În
anul 2007 la Căteasca Argeș se prezintă programul național al PROPACT, care vizează reforme
radicale, de tip capitalist, pentru devenirea capitalistă a satului românesc, a țăranului român. Acest
program reprezintă opera a peste 40 de specialiști (agronomi, medici veterinari, silvicultori,
horticultori, economiști agrari, arhitecți. Programul a fost intitulat ECORURALUL – DEVENIREA
SATULUI ROMÂNESC) Pretenția PROPACTULUI – ce-i drept prea exagerată – era ca acest
Program să fie însușit de partidele politice și să devină un program general al guvernului României,
care să înțeleagă că nu mai punerea lui în aplicare va oferi țăranului român și satului românesc niște
362
perspective certe și viabile. Ne-am săturat de tot felul de experiențe pe seama țăranilor, ne-am
săturat să tot auzim ode desuiete, imnuri grosolane închinate țăranilor – tot felul de promisiuni
deșarte. A venit vremea faptelor. Programul ,,Ecoruralul – Devenirea Satului Românesc” are 15
capitole: capitolul I – restructurarea satului și agriculturii românești întru devenirea lor ca structuri
capitaliste; capitolul II – Agricultura românească capitalistă – un viitor cert; capitolul III –
Asociațiile agricole capitaliste în sistemul economiei de piață – cum este privită proprietatea de stat
în capitalism și cum se realizează privatizarea proprietății statului în agricultura capitalistă; capitolul
IV – Concesionarea și arendarea; capitolul V – Satul românesc; capitolul VI – Marketingul în
agricultură; capitolul VII – Întârzierea reformelor în agricultura României și ce avem de făcut –
structura de proprietate și apariția clasei mijlocii; capitolul VIII – Dezvoltarea agriculturii României
la începutul mileniului 3; capitolul IX – Resursele naturale ale agriculturii României – clima –
resursele de sol, resursele de apă – starea de calitate a terenurilor agricole, irigațiile; capitolul X –
Creditul agricol rural românesc – Fondul de garantare a creditului rural; capitolul XI – Creșterea
animalelor în România; capitolul XII – Pădurile României; capitolul XIII – Pajiștile – parte
componentă agriculturii României; capitolul XIV – Turismul rural; capitolul XV – Competitivitatea
– Singura soluție a îmbogățirii” Programul mai cuprinde și anexe vizând legislația din agricultură și
silvicultură, modele de studii de fezabilitate și Planuri de afaceri pentru fermierii mici, mijlocii și
mari, pentru IMM-urile din mediul rural; module economice pentru fiecare familie țărănească, care
dorește să-și dezvolte în curtea proprie, în grădina de lângă casă o activitate economică, care să-i
permită pe termene lungi de timp să trăiască bine. Programul are o pondere serioasă în această
direcție pentru că nimeni, până acum, nu s-a gândit special la familia țărănească. Ori noi avem în
România 4,5 milioane de familii țărănești în cele peste 14 mii de sate care au fost uitate de peste 60
de ani și care sunt ținute în sărăcie, neavând nici o perspectivă certă. Programul PROPACT este o
primă provocare către Guvernul României, către Parlamentul României, către partidele politice din
România. Această primă formă a programului va fi trimisă tuturor Institutelor Agronomice,
Institutelor pentru silvicultură, pentru medicină veterinară, pentru economia agrară, tuturor
Institutelor de Cercetare Agricolă, Silvică, Zootehnica, de Economie Agrară, Academiei de Științe
Agricole și Silvice – în vederea unor comentarii ștințifiice – dar și în vederea completării lui. Am
dori ca forma finală a acestui Program să o prezentăm și în ziua de 15 octombrie 2007 – Ziua
Internațională a Țărăncilor (a femeilor din mediul rural) – pentru că atunci se împlinesc exact zece
ani de când ONU a cerut tuturor statelor lumii să declare ziua de 15 octombrie ca zi internațională a
femeilor din mediul rural.
Începând cu 1997, ca urmare a hotărârii luate la a 4-a Conferința a Națiunilor Unite de la
Beijing în 1995, de către Federația Internațională a Producătorilor Agricoli (F.I.P.A. cu sediul la
Paris), Fundația Mondială a Femeilor (F.S.M.F) și Uniunea Mondială a Femeilor din Mediul Rural
(U.M.F.R.), ziua de 15 octombrie va deveni ziua mondială a femeilor din mediul rural, ziua
mondială a țărăncilor. Această zi mai este numită și ziua alimentației mondiale. În calitatea sa de
membru FIPA – PROPACTUL a cerut, an de an, din 1997 până astăzi, tuturor președinților
României, tuturor Guvernelor să declare prin decret prezidențial și prin Hotărâre de Guvern această
zi ca Ziua Mondială a Țărăncilor din România. În perioada 1997 – 2017 – sărbătorirea acestei zile
nu a fost făcută în România decât de PROPACT – în fiecare an și de ANTREC, dar aceste
sărbătoriri au fost destul de nesemnificative. În 2017 s-au împlinit 20 de ani de la Hotărârea ONU
de la Beijing. S-ar fi cuvenit ca Guvernul României și președintele Iohannis să facă ceva serios și
durabil din această zi. PROPACT cere ca Ziua Recoltei – moștenită de la comuniști și sărbătorită cu
mult fast (deci s-a putut) să fie înlocuită cu 15 octombrie – Ziua Mondială a Țărăncilor și a
Alimentației Mondiale. PROPACT a trimis, atât Guvernului, cât și președintelui României, aceste
solicitări, dar degeaba. Ar fi fost mai mult decât apreciabilă sărbătorirea în 2017, ocazie cu care să fi
fost invitate toate partidele politice, să fi fost invitați reprezentanții FIPA, UMFR, FSMF, precum și
lideri ai ONU. Cu aceasă ocazie se putea organiza cel mai mare târg țărănesc în București, unde să
participe țărănci din toate județele țării în costume populare, cu bucate tradiționale locale, iar TVR
șă aducă pe cei mai reprezentativi cântăreți de muzică populară românească, cele mai valoroase
tarafuri, echipe de dansatori, călușari, etc. Logic președintele țării, Primul Ministru al Guvernului,
363
parlamentari șă fie prezenți în cadrul acestor manifestări, iar biserica să aibă un rol preponderent,
pentru că avem de-a face cu niște manifestații creștine. Președintele României să acorde distincții
unor femei celebre: Elisabeta Rizea – Nucșoara Argeș, Doina Cornea, Ana Blandiana, altor femei
cunoscute pentru activitățile lor, indiferent dacă mai trăiesc sau nu. Avem în România femei care fac
minuni în lumea satului românesc – fără să fie știute de cineva, ori de aici a pornit sămânța divină a
românismului, a limbii române. PROPACTUL speră că vor fi depășite mizeriile politice din 2018 și
că satul românesc, țăranul român, țărăncile vor fi respectate.
Mafia corupților din România se află la vârful societății
românești
Traian Băsescu, președinte al Ion Iliescu apărătorul hoților Adrian Năstase, fost Prim
României care a spus că țăranii din România, cât timp Ministru, pușcăriaș pentru furt
trebuiesc înnecați ca șobolanii a fost președintele țării
Liviu Dragnea, un hoț dovedit, Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea, fostă Ministru,
președinte PSD, președinte al Camerei președintele Senatului, cea mai mare coruptă
Deputaților. Iată cine conduce România! plin de dosare penale pentru feminină din România
corupție
364
O problemă foarte importantă, pentru care PROPACTUL a luptat din ziua înființării sale și
luptă și astăzi, este problema CORUPȚIEI GENERALIZATE din România. Corupția este un
fenomen contradictoriu și conflictual, ca urmare a structurilor, mentalităților birocratice, a unor
norme și reguli sociale, juridice depășite, moștenite de la vechiul regim, care am sperat să fie
înlocuit după decembrie 1989. Ar fi bine ca toți românii să citească cartea ,,Corupția și Crima
Organizată în România”, scrisă de Dan Banciu și Sorin Rădulescu. Actele de corupție au luat un
avânt inimaginabil după 1989, prin încălcarea normelor și valorilor legitime, generând prejudicii
morale și materiale, fără precedent. Sunt afectate grav structurile și instituțiile publice și particulare,
prin participarea și implicarea unor ,,agenți economici”, funcționari, grupuri și indivizi, fenomene
extrem de grave și periculoase, care au ca efect distrugerea nivelului de trai al majorității românilor.
Iată câteva forme ale corupției din România: transferuri ilegale de capital și bunuri, având ca scop
deteriorarea treptată a domeniului public, sustrageri organizate, bancrute frauduloase, abuzuri și
neglijențe în serviciu, falsuri în documente contabile și financiare, trafic de influență, scoaterea din
țară a unor importante valori și bunuri economice, etc. Corupția a devenit în România un fenomen
organizat, specializat și profesionalizat, ajungând să corupă factorii de decizie până la cele mai
înalte nivele politice, legislative, justiție și administrație publică. După 1989 conducerea țării s-a
dovedit incapabilă de a elabora programe eficiente de diminuare a corupției, pentru identificare,
explicarea, înlăturarea și sancționarea acestui flagel, care a cuprins întreaga Românie.
Ca o afacere evidentă de corupție națională au fost jocurile de întrajutorare tip ,,Caritas”, organizate
în foarte multe orașe ale țării, cel mai perfid fiind la Cluj. Combaterea și prevenirea corupției a
reprezentat unul din obiectivele înscrise în Programele partidelor politice, care au participat la
alegeri din luna Septembrie 1992 până astăzi. Au fost numai vorbe în vânt, cu care i-au păcălit
cumplit pe români. Ne-ar lua un spațiu mare, dacă ar trebui să prezentăm miile de fapte de corupție
petrecute în România, zi de zi, lună de lună, an de an. Nu putem trece peste un fapt de corupție
petrecut în 1995, care i-a avut în prim plan pe foștii securiști români, organizați într-o bandă externă
de hoți și jefuitori de bănci. Ziarul ,,Kurier” din Viena anunța atunci că poliția austriacă arestase
deja 15 foști securiști, pe care i-au extrădat în Germania, unde se înființase o comisie specială
pentru investigarea acestui caz. Organizația de hoți număra peste 200 de colaboratori numai în
Germania, care erau acuzați de aproximativ 5000 de infracțiuni. Hoții erau specializați în furtul din
seifurile băncilor și din oficiile poștale. După săvârșirea jafurilor, banii furați erau transferați la o
bancă din București (se pare banca Ion Țiriac). Oamenii legii din Germania și Austria, pe baza unor
documente certe au ajuns la concluzia că banda de hoți era coordonată de o aripă a fostei securități
din România. Unii infractori, după fiecare lovitură, dată fugeau cu prada acasă, ca să revină în Vest
365
pentru alte lovituri și foloseau mereu alte pașapoarte. S-au găsit asupra lor documente de
călătorie ,,autentice”, eliberate de către autoritățile române, care au eliberat unui singur cetățean mai
multe pașapoarte, fiecare purtând alt nume.
366
367
Cum ar trebui să arate agricultura capitalistă
a României
Culturi de cartofi
Culturi de cartofi
Culturi de floarea soarelui
Culturi de floarea soarelui
368
Culturi de ovăz
Culturi de porumb
Culturi de soia
Culturi de tutun
369
Culturi de orez
Culturi de rapiță
Culturi de sfeclă de zahăr
Culturi de grâu
370
Delta Dunării
Fermă piscicolă de păstrăvi Ferme zootehnice de oi și capre
Păstrăvărie din Brașov
Păstrăvărie din Albota
371
Ferme zootehnice de porci
Ferme zootehnice de vaci
Herghelii de cai
Crescătorii de păsări (găini)
372
Crescătorii de rațe și gâște albe
Crescătorii de curci Crescătorie de fazani
Apicultura modernă
Codrii Vlăsiei
373
Livezi de cireși
Livezi de gutui
Livezi de meri
Livezi de peri
374
Livezi de pruni
Livezi de vișini
Livezi de aluni
Livezi de nuci
375
Grădini de zarzavat
Cultură de căpșuni din Vaslui
Culturi de zarzavat în solarii
376
Muzee ale satului românesc pe teritoriul României
Biserica de Lemn din Poiana, Slobozia Biserica Sf. Maria Mare de la Muzeul
Satului Bănățean
Centenar la Muzeul Satului Etnia sârbă nășește a XVII-a ediție a Festivalului
Etniilor la Muzeul Satului
Bănățean
Interiorul casei Ostrov din Constanța Casă veche de la muzeul din Cizer, Sălaj
377
Aspect de la muzeul Golești, Argeș Casă veche de la muzeul Golești, Argeș
Muzeul satului maramureșean din Sighetu Marmației Muzeul satului bănățean din Timișoara
Muzeul satului Bran – Brașov Muzeul satului bucovinean din Suceava
378
Muzeul satului Bujoreni, Vâlcea Muzeul satului Buteni din Arad
Muzeul satului Cluj Muzeul satului Craiova
Muzeul satului din Arad Muzeul satului Petrești, Vrancea
379
Muzeul satului din Sibiu Muzeul satului Parcul etnografic Romulus
Vuia din Cluj Napoca
Muzeul satului Remetea din Oradea Muzeul satului Bujoreni din Vâlcea
Muzeul viticulturii și pomiculturii din Golești, Argeș Muzeul național al satului din Nereju
Vrancea
380
Muzeul național al satului din Salciua de Jos, Unde ar putea fi amenajat muzeul satului
județul Alba Bistrița Năsăud
Muzeul național al satului Dimitrie Gusti din București
Muzeul Național al Țăranului Român, București
381
Sindicatele Agricole. Istoricul lor.
În ultimul timp nu s-a scris nimic la noi despre istoricul Sindicatelor Agricole, despre
funcționarea lor în diferite țări ale lumii și, mai ales, despre foloasele Sindicatelor Agricole. Acestea
nu sunt altceva decât niște grupări ale agricultorilor, bazate pe solidaritatea nelimitată sau limitată a
acestora, în scopul de a-și apăra interesele profesionale și economice. Primele încercări de
organizare a agricultorilor într-un Sindicat au fost consemnate în 1759 în Franța. De aici a și pornit
ideea, numai că această idee a lâncezit mai bine de 100 de ani. Deabia în 1883 profesorul Tanviray –
de la Loire et Cher a luat inițiativa înființării primului Sindicat Agricol. Perioada 1883 – 1887 –
1892 poate fi considerată perioada constituirii Sindicatelor Agricole în toată problematica lor. În
1892 erau deja constituite 863 de Sindicate Agricole în Franța, iar în 1903 – 2500 Sindicate cu
800.000 membri. Sindicatele erau grupate pe departamente și subîmpărțite în secții comunale (cum
a fost Sindicatul din Anjou, care reușise în vremea respectivă să-și creeze 59 secțiuni comunale). A
urmat o perioadă când aceste Sindicate s-au grupat în Uniuni și așa a luat ființă Uniunea Centrală
sau Uniunea Sindicatelor Agricole din Franța care avea sediul la Paris și întrunea în 1903 – 600 de
Sindicate afiliate direct. Existau și Uniuni Regionale – cum a fost Uniunea Sud-Estului, cu sediul la
Lyon, care cuprindea zece departamente, 137 Sindicate cu circa 50.000 membri.
Sindicate Agricole au apărut și în Elveția, Germania, Rusia, Ungaria, Italia, încă înainte de
1900. Organizarea lor s-a făcut după modelul francez. Aceste Sindicate urmăreau valorificarea în
colectiv a resurselor, în vederea cumpărării de animale de reproducție pentru ameliorarea raselor
locale, de mașini și instrumente agricole. Cumpărările și vânzările în comun constituiau elementul
esențial, care unea toate Uniunile Agricole din Europa în secolul trecut. În Germania menționăm
Legea din 1889 asupra societăților cooperative (nu ce au făcut mai târziu comuniștii). Aceste
societăți respectau proprietatea individuală și nu erau decât niște Uniuni pentru vânzarea în comun a
produselor agricole. Acestea există și azi, mult perfecționate, și de aceea agricultura germană și
agricultorii nemți sunt atât de avansați și ocrotiți. Până în 1895 în Germania funcționau deja 240
societăți, în scop de a se dota în comun cu mașini și 1067 societăți, care aveau scopul de a cumpăra
și a vinde în comun produsele agricole. Pe lângă societățiile cooperative agricole mai existau în
Germania Asociații între agricultori, cum erau de exemplu Bauernverein și care corespondeau cu
situația de atunci a Germaniei. Prin aceste Asociații se urmărea răspândirea noțiunilor tehnice și a
metodelor moderne de cultură – punându-i pe țărani în legătură directă cu școlile de agricultură.
Existau chiar profesori ambulanți, care mergeau din sat în sat și-i învățau pe țărani cum să
procedeze pentru a lucra mai bine, mai ușor și mai eficient pământul. Asociațiile de țărani și-au
organizat și un serviciu juridic prin avocați angajați, care să le dea țăranilor consultații juridice
gratuite și să-i apere în fața Tribunalelor.
Și în Italia a fost încurajată prin subvenții serioase și prin concursuri, înființarea Societăților
Cooperative, care funcționau ca și Sindicatele Agricole Franceze. În 1889 în Ungaria s-au creeat
primele Sindicate Agricole, iar în Rusia s-au creat aceste Sindicate, încă din 1897. Cel mai
important Sindicat Agricol din Rusia avea sediul la Kiev și era constituit de marii proprietari,
ocupându-se de vânzarea în comun a produselor membrilor săi. Avea și un laborator de analize a
solului și produselor agricole. Ce a urmat după aceea, (colhozurile și sovhozurile), se știe și se
cunoaște care a fost efectul lor devastator. În USA, chiar în Far-West și în Bazinul Misissippi s-au
creat în 1888 sub denumirea ,,Farmer's Allyance”, numeroase societăți de agricultori, care
funcționau identic ca Sindicatele Agricole Franceze, cumpărând și vânzând în comun.
În România, deși se votase un proiect de lege chiar în 1898, această lege a rămas moartă, pentru că
nu s-a putut constitui nici un singur Sindicat Agricol, care să funcționeze în sensul Sindicatelor din
țările apusene. Așa se explică de ce țăranul român a rămas mult timp departe de tehnologia
modernă, de ce plugul de lemn, grapa de nuiele, sapa, grebla, furca, coasa au fost mult timp
singurele instrumente de lucru ale țăranului român. Dacă țările avansate din Europa au avut grijă
deosebită de țăranii lor, au ocrotit și au suvenționat masiv și permanent agricultura – la noi – din
lipsa de organizare a țărănimii, au derivat multe aspecte negative, care în loc să se amelioreze, s-au
accentuat și s-au agravat continuu în istoria celor peste 100 de ani – de când au apărut Sindicatele
382
Agricole Apusene. Rolul foarte important, de-a lungul celor peste 100 de ani de existență a
Sindicatelor Agricole Europene, nu mai poate fi pus la îndoială de nimeni. Numai că în România nu
prea s-a dorit ca țărănimea să fie organizată juridic. Țăranul român a fost ținut în mizerie și în
necunoaștere, și numai când veneau alegerile, partidele își aduceau aminte de țărani. De ignoranța
țăranilor au profitat și partidele istorice, dar mai ales comuniștii, care reușiseră să-i distrugă în
esența lor sufletească. Organizarea țăranilor români într-un Sindicat Agricol al lor, le-ar fi permis:
-Apărarea intereselor comune.
-Suprimarea mijlocitorilor la cumpărarea produselor agricole.
-Suprimarea mijlocitorilor la vânzarea produselor agricole.
-Lupta pentru creditul agricol și cel mutual.
-Arbitrajul, în caz de litigii.
-Lupta pentru asigurarea mutuală, cauzată de calamități naturale, incendii, mortalități la animale.
-Ar fi intrat în contacte directe cu Sindicatele Europene și ar fi adus tehnica nouă din agricultura
țărilor dezvoltate.
Bavaria, Germania Christiane Lambert Luc Guyau, președinte FNSEA
FNSEA, Franța Franța și președinte COPA și
COGECA, Bruxelles
Xavier Beulin, președinte FNSEA Sindicatul țăranilor ,,Coordination Rurale” din Franța
Franța
383
Bernard Ianes, președintele Sindicatului Gospodăria Pajiștilor din Elveția
,,Coordination Rurale”, Franța
Laptele învrăjbește Europa
-Ar mai fi multe alte aspecte care ar fi pus orice putere politică în situații delicate. Probabil că
tocmai comoditatea celor care au condus România i-au determinat să nu se ocupe de organizarea
țărănimii române. Se observă, chiar azi, că nici puterea și nici opoziția nu sunt încântate de apariția
PROPACTULUI, singurul organism juridic național, care apără țărănimea română. În timp ce în
marea majoritate a țărilor avansate ale Europei și ale lumii există Sindicate Agricole foarte
puternice, în România – ca o noutate istorică absolută – de abia în 1993 a luat ființă acest prim
Sindicat Național cu adevărat. Nici nu se putea vorbi de Sindicate Agricole în România până în
1989. Au început să apară în 1990 Sindicate Agricole care să apere interesele agriculturii de stat, ale
lucrătorilor și specialiștilor, care lucraseră și lucrează în agricultura de stat. Acestea apărau fie
interesele foștilor nomenclaturiști comuniști din agricultura de stat și cooperatistă, fie a celor care
își pierduseră din privilegile trecute. Sindicate Agricole, care să apere interesele țăranilor, au apărut
în câteva județe: Ele având un spațiu foarte restrâns de acțiune (sat, comună sau oraș) și activitatea,
sau lupta lor, nu era luată în seamă de nimeni. În 1992 vine un domn George Ianich din Germania și
dorește să înființeze un Sindicat Agricol după modelul Sindicatului Țăranilor din Bavaria. Așa a luat
ființă Asociația Națională a Țăranilor Particulari din România. Această formațiune nu a reușit să se
facă cunoscută – mai mult, conducerea inițială a acestei Asociații a demisionat tocmai datorită
384
faptului că din 1992 nimeni nu a auzit de vreo acțiune concretă, această Asociație nu avea decât 4 –
5 filiale în trei județe. Tocmai inexistența unei activități reale la sate a determinat înființarea
PROPACT, organizație care, într-un an de zile, reușește crearea de filiale puternice în toate județele
țării, în marea majoritate a orașelor și municipiilor și în peste 2000 de sate și comune. Este singurul
Sindicat Național, care și-a ales conducerea, atât la nivelul județelor, cât și la nivel național, prin
Conferințe Județene și printr-un Congres Național. PROPACT a inițiat numeroase acțiuni cu
caracter juridic, social, civic, cunoscute în toată țara, care a făcut meeting-uri de protest, care a
înaintat tuturor forțelor politice guvernamentale, președinției, considerațiile juridice de modificare a
Legii Fondului Funciar, a Legii Arendei, care a protestat vehement la apariția Legii Impozitului pe
venit în agricultură.
Sindicatul PROPACT este singura formațiune sindicală națională, care a luptat și luptă
deschis pentru destrămarea structurilor comuniste și socialiste din agricultura românească, este
singurul Sindicat Național care a făcut demersuri pentru a fi înscris în patru organisme
internaționale: (FIPA – Federația Internațională a Producătorilor Agricoli, cu sediul la Paris – CES –
Confededația Europeană a Sindicatelor – CEA – Confederația Europeană a Sindicatelor Agricole –
COPA – COGECA și L'UITA.
Deja am trimis peste o sută de scrisori la mai multe Sindicate din Anglia, Argentina, Australia,
Austria, Belgia, Brazilia, Canada, Danemarca, Filipine, Elveția, Finlanda, Franța, Germania (aici
deja am contactat conducerea celui mai puternic Sindicat Agricol – cel din Bavaria), Grecia, India,
Islanda, Indonezia, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Luxemburg, Mexic, Maroc, Olanda, Noua
Zoelandă, Norvegia, Suedia, Scoția, SUA, Turcia, unde am făcut cunoscute documentele
PROPACT, doctrina noastră, programul pe termen scurt și lung, precum și dorința de a învăța din
experiența acestor Sindicate, care, în majoritatea lor, au o vechime de peste 150 de ani. Multe
persoane apreciază eforturile materiale deosebite făcute de acest sindicat într-un an de existență, iar
când le-am spus celor din Bavaria că am făcut și un ziar propriu, o insignă, un steag, o siglă, au
rămas puțin mirați, pentru că ei au făcut aceste lucruri după cinci ani de existență. Dar pentru ca
PROPACT să devină cu adevărat o forță deosebită, care să-i apere în mod real și evident pe
proprietarii de pământ, de păduri, de case, pe acționarii din agricultură, pe specialiștii din
agricultură – aceștia ar trebui să înțeleagă, în număr cât mai mare, că singuri niciodată nu-și vor
putea apăra interesele. Ei trebuie să-și dea seama că toate popoarele din țările de mai sus au reușit să
își ridice nivelul vieții, să-și ușureze munca în agricultură printr-o mecanizare extrem de modernă.
Țăranii din aceste țări nu se deplasează de acasă, de pe ogor nici la primării, nici la prefecturi, nici
la Tribunale. Toate problemele lor sunt rezolvate de Sindicatul lor – care dispune de juriști, de
specialiști plătiți. Aceste Sindicate dispun de un buget foarte bogat, permițându-le să realizeze
manifestații de mare anvergură, să trimită oameni competenți peste tot unde este necesar să apere
interesele foarte diverse ale țăranilor membri. În aceste țări sunt foarte puține familii de țărani care
să nu fie membri în Sindicat și care să nu-și plătească la timp cotizațiile. Tocmai de aceea țăranii
sunt foarte ocrotiți în aceste țări și nimeni nu-și permite să se joace cu libertățile și drepturile lor.
Când țăranii români vor înțelege toți că singurul organism, care în viitor le va apăra interesele, este
PROPACTUL și că ei trebuie să se organizeze cât mai repede, înscriindu-se cu toată familia în acest
Sindicat – realizânt filiale puternice în fiecare sat, în fiecare comună, în orașe și municipii – numai
atunci ei vor deschide un nou drum propriei lor deveniri – numai atunci ei vor avea speranțe că în
viitor nimeni nu se va mai juca cu drepturile și libertățile lor. Desigur, nu se pot face minuni peste
noapte, dar țăranii trebuie să înțeleagă că nu vor avea nici o speranță în viitor, dacă nu se vor
organiza și apăra singuri, prin unirea lor, prin solidarizarea lor totală într-un Sindicat al lor, care
trebuie să devină o a doua biserică. Acesta este Sindicatul PROPACT, care îi așteaptă în fiecare
județ al țării să se organizeze cât mai bine, să își aleagă singuri oamenii cei mai serioși și dispuși să
se sacrifice pentru interesul general.
Spuneam că încă de la începutul apariției acestui Sindicat, noi ne-am implicat serios în a
lămuri marile puteri ale lumii despre adevărurile din România postdecembristă. Nu putem uita și
trece peste o scrisoare document trimisă președintelui USA – William Jefferson Clinton, înaintea
vizitei lui Ion Iliescu în USA. Iată conținutul acestei scrisori:
385
,,Excelenței sale
William Jefferson Clinton – președintele Statelor
Unite ale Americii
România inseamnă 23 de milioane de români și nu Ion Iliescu, care a fost ales prin
dezinformarea populației de către televiziune și prin violență și fraudă. România dorește să devină
o țară democrată, să respecte drepturile omului, proprietatea și economia de piață, libertatea și
credința. Se opune acestui proces invitatul Dumneavoastră din luna septembrie, președintele Ion
Iliescu. În numele celor peste 6 milioane de proprietari de pământ și a unui milion de acționari din
agricultură, ne adresăm Dumneavoastră cu rugămintea de a cântări cu multă înțelepciune fiecare
cuvânt pe care îl adresați lui Ion Iliescu și fiecare angajament pe care vi-l asumați.
Preambul situația țăranului român
60% din populația României este reprezentată de țărani. Aceștia au fost deposedați de
pământ în anii comunismului. Acum, la aproape șase ani de la schimbările din Europa Centrală și de
Est, ei nu și-au primit încă pământurile înapoi. Doar 30% din Titlurile de Proprietate (și nu din
proprietăți, întrucât țăranii nu au voie să cumpere și să vândă) le-au fost acordate. Nici un țăran nu a
primit propriul său pământ înapoi, iar legea prevede că nimeni nu are dreptul la mai mult de 10 ha.
Țărănimea a fost înșelată. Unui țăran nu i-a revenit decât cel mult 80% din terenul deținut anterior
de familia sa. Pe ansamblu în România numai 40% din terenul arabil se află în posesia țăranilor.
Mizeria de la sate este de nedescris și constituie o acțiune deliberată a președintelui Ion Iliescu,
interesat să compromită ideea de proprietate particulară. Acum, în ziua de patru septembrie când vă
remitem acest apel, la București, în fața Parlamentului României are loc ,,meeting-ul disperării
țăranului român”.
Privatizarea este o mare excrocherie. Timp de aproape șase ani, privatizarea a fost amânată.
Astăzi numai 2% din industrie este particulară. Reforma preconizată prevede ca și în continuare,
după aplicarea Legii Privatizării Publice, tot statul va deține pachetul majoritar în toate
întreprinderile.
Casele naționalizate nu au fost înapoiate proprietarilor. Aproape în totalitate, regimul comunist
a confiscat în mod abuziv locuințele cetățenilor români. Acestea nu au fost înapoiate proprietarilor.
Dimpotrivă, a fost votată de Parlament – în care, majoritar este PDSR, partidul domnului Iliescu, o
lege conform căreia, proprietarii, indiferent dacă trăiesc în România, în Europa, în Israel, pe
continentul american, nu-și vor mai primi înapoi niciodată proprietățile. Practic, încălcându-se
Constituția României a avut loc sub îndrumarea directă a președintelui Ion Iliescu a doua
naționalizare comunistă.
Încălcări ale libertății presei. În România există un monopol absolut asupra producției și
desfacerii hârtiei de ziar. Prețul a crescut cu 350% în ultimii cinci ani. Presa audio-vizală este
supusă unei legi restrictive și inhibatoare, care, de fapt reinstituie cenzura. Prin modificările aduse
Codului Penal s-a introdus infracțiunea de ofensă adusă autorității, pedepsită cu închisoarea de până
la trei ani. În prezent, în România au loc procese politice, îndreptate împotriva unor ziare. Instituția
Purtătorilor de Cuvânt este creată pentru a bara drumul informației. Președintele României
încurajează furnizarea de către funcționarii publici a informaților false sau trunchiate. Televiziunea
publică este sub control total prezidențial.
Legislația descurajează economia de piață. Președintele Ion Iliescu, care controlează
Parlamentul, a determinat prin intervenția sa directă, apariția unor legi improprii economiei de piață
sau, în alte situații, nepunerea în dezbatere parlamentară a unor proiecte de acte normative. În
realitate România este condusă prin Ordonanțe, emise de guvern, un fel de decrete de tip stalinist.
România nu se îndreaptă spre NATO, ci spre Moscova. Populația României este convinsă că
SUA au trădat interesele României în favoarea Moscovei. Cetățenii percep faptul că, declarativ, Ion
Iliescu se pronunță pentru integrarea acestei țări în alianțele euro-atlantice, dar în realitate
386
Bucureștiul face pași hotărâți către Moscova. În războiul din Balcani, România încalcă embargo-ul,
în timp ce diplomația de la București, alături de diplomația Moscovei, pledează pentru ridicarea
embargo-ului împotriva Iugoslaviei. Politica partidelor aliate la guvernare și gestionate de Ion
Iliescu (PDSR, PUNR, PRM și PSM) este de tip naționalist – comunist. Încălcările drepturilor
omului și ale minorităților, care trăiesc în România, sunt flagrante și cunoscute de organizațiile
internaționale. Ce așteaptă românii de la administrația americană? Monitorizarea proceselor de
democratizare, un sprijin hotărât, vizând primirea României în NATO, apărarea libertăților presei și
ale omului și supravegherea atentă a legislației alegerilor din 1996.
Situația țăranului român
Cei mai mulți dintre cetățenii României, care s-au lăsat înșelați de propaganda televizată la
anterioarele alegeri prezidențiale, au fost țăranii, care reprezintă circa 60% din populația țării. În
satele României ziarele independente nu ajung, nu există nici posturi de radio și nici televiziuni
particulare. Acum, contrar Constituției, Ion Iliescu vrea să candideze a treia oară. Cu toate că
situația în sate nu s-a ameliorat, ci s-a înrăutățit, țăranii, pe care Sindicatul nostru îi reprezintă, au
înțeles că Ion Iliescu constituie un mare pericol pentru democrație. Și iată de ce:
-În cinci ani și jumătate nu s-au dat nici 30% din Titlurile de Proprietate (care sunt niște diversiuni
comuniste, pentru că oamenii nu aveau nevoie de ele, ei deținând acte de proprietate). Peste două
milioane de proprietari legitimi încearcă să-și câștige drepturile și dreptatea în justiție. Peste
750.000 de Hotărâri Judecătorești, rămase definitive și irevocabile, nu sunt puse în aplicare de
primarii comuniști ai puterii. Acest lucru este făcut în mod deliberat, pentru compromiterea ideii de
proprietate particulară. De altfel țăranii nu au primit proprietățile înapoi, întrucât nu au dreptul să
cumpere și să vândă pământ – ci – unii dintre ei – au primit adeverințe pentru a intra în posesia unei
mici părți din pământul, pe care l-au avut cândva. Țăranii nu sunt ajutați cu nimic. Nu li se dau
credite, nu au mașini agricole, nu au posibilitatea să cumpere îngrășăminte, pesticide, nu li se iau
produsele agricole la prețuri corespunzătoare, nu au spații de depozitare pentru aceste produse.
Acești guvernanți fac tot ce le stă în putere pentru a-i determina pe țărani să renunțe la pământuri,
astfel putându-se reînființa Cooperativele Agricole de Producție (vechile structuri comuniste din
agricultura României). Începutul l-a făcut domnul Ion Iliescu, care în 1994, la Satu Mare, a spus că
s-a făcut o mare greșeală cu desființarea CAP-urilor, forma de asociere forțată a țăranilor în
socialism(de fapt acestea nu s-au deființat, ele au căpătat alt nume - ,,Asociații cu PJ”). Tot la Satu
Mare, Ion Iliescu a spus că nu trebuie să se țină seama de Hotărârile Judecătorești referitoare la
Titlurile de Proprietate, acestea fiind o încălcare gravă a Constituției. La altă vizită de lucru,
președintele Iliescu a atras atenția asupra nediminuării, sub nici o formă, a suprafețelor
Întreprinderilor Agricole de Stat (IAS). Ori în România, la ora actuală, sunt peste un milion de
acționari în agricultură, care au fost făcuți acționari fără voia lor – printr-o lege abuzivă și
neconstituțională (Legea Arendei din 1994). Aceștia dețin mai mult de 50% din suprafețele
actualelor IAS-uri (numite Societăți Comerciale Agricole pe Acțiuni) și ei, conform acestei legi,
nu-și pot lua pământurile timp de cinci ani, începând cu 1 octombrie 1995, când sunt chemați să
încheie contracte de locație cu statul – arendaș. Nu este cazul să intrăm în amănunte privind
batjocorirea acestor oameni în ultimii patru ani. Ceea ce este umilitor și revoltător este faptul că
sunt mii de deportați politic, alți proprietari legitimi, cărora nu li se recunoaște dreptul de
proprietate. Acestora nu li se dă nici o șansă de a intra în posesia pământului moștenit. Legea
Fondului Funciar este o lege de expropriere, pentru că sunt mulți proprietari legitimi, care au avut
mai mult de 10 ha de pământ în 1945, când peste România s-a instaurat comunismul. Legea nu
spune nimic despre suprafețele ce depășesc 10 ha – care este situația lor juridică. Nu întâmplător s-a
procedat așa. Aplicarea ei tendențioasă a făcut ca țăranii și proprietarii să umple până la refuz
judecătoriile și tribunalele. Suntem siguri că după 1 octombrie 1995 vor umple judecătoriile și
tribunalele și acționarii din agricultură, care nu vor accepta contractele umilitoare impuse de IASuri,
pentru că directorii IAS-urilor au dispoziții precise de sus să nu semneze contractele ce vor fi
aduse de acționari (cum foarte normal ar fi ca acționarii să aducă contractele, pentru că ei sunt
proprietarii de drept), tocmai pentru ca aceste contracte ale acționarilor au fost făcute de juriștii
PROPACTULUI – singurul Sindicat din România care apără interesele țăranilor și acționarilor.
387
Bill Clinton, președintele USA Ion Iliescu, președintele României
Casa Albă din Washington Statuia Libertății din New York și Coloana
Ininitului
Sala plenară de la sediul din Strasbourg al Parlamentului European
388
Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană de la Bruxelles
Comitetul Economic și Social al Comunității Europene
despre România
389
Ar fi multe de spus, Domnule Președinte, dar ne oprim aici – referitor la agricultură, nu
înainte de a vă semnala că nu trebuiesc luate în seamă minciunile domnului Ion Iliescu, cum că
agricultura s-a privatizat 95%, că s-au alocat miliarde de lei pentru agricultura privată, că toate
fondurile din străinătate s-au dat pentru agricultura privată etc. Sunt niște minciuni sfruntate.
Pământul arabil ar României a fost retrocedat țăranior în procent de numai 40%. Numai țăranii
individuali și Asociațiile Familiale reprezintă cu adevărat agricultură privată în România de azi.
Restul pământului arabil se află în Asociații cu personalitate juridică (vechile CAP-uri), este luat în
arendă de AGROMEC-uri (vechile SMT-uri), se află în IAS-uri, în Stațiuni de Cercetare și
Producție Agricolă, în vechile Gospodării ale fostului PCR, care nu s-au desființat. Acestea, în
opinia domnului Ion Iliescu, sunt toate private, ceea ce reprezintă un neadevăr evident. Toate
miliardele alocate în agricultură și toate ajutoarele străine au fost dirijate în aceste structuri
falimentare, cu scopul de a le revigora. Nu s-a reușit și nu se va reuși, pentru că ele funcționează
după același sistem comunist. În orice caz, cu aceste minciuni, domnul Ion Iliescu și ai lui au reușit
să păcălească pe toți investitorii străini, Banca Mondială, structurile europene. Tocmai de aceea,
PROPACT, Sindicatul Național al Țărănimii Române a făcut și face apel la toate organismele
internaționale să sisteze orice fel de ajutoare în privința agriculturii, pentru că ele nu vin în interesul
direct al privatizării reale, ci merg să întărească structurile vechi, rămase intacte, dar cu alte
denumiri. Dacă acestea doresc cu adevărat să ajute țăranii individuali sau Asociațiile Familiale,
atunci totul trebuie să fie derulat prin structurile PROPACT – organism neguvernamental,
profesional, care apără interesele acestor țărani și acționari, al căror număr depășește 8 milioane în
România.
Privatizarea este o mare excrocherie
De aproape șase ani privatizarea în România este amânată. Prin noua lege, guvernul
naționalist comunist vrea să înșele din nou opinia publică. În acest moment, numai 2% din industria
românească este particulară. Guvernanții preconizează privatizarea unei părți din industria
românească, prin transferarea proprietății de stat în proprietate particulară, dar statul român să aibă
controlul total asupra acestor societăți private, având pachetul majoritar de acțiuni (40%). Ca să se
înțeleagă mai bine modul în care vor să ,,privatizeze” industria actualii guvernanți, arătăm că 40%
din fiecare întreprindere, ce se va privatiza, este a statului, ce va rămâne acționar principal, restul
este colhoz. Privatizarea în România, gândită de economiștii comuniști ai domnului Iliescu,
seamănă foarte mult cu sistemul corporatist preconizat de Musolini. Așa se face că nici un investitor
străin serios nu vine și nu va veni în România să investească în astfel de întreprinderi ,,privatizate”,
că această mascaradă națională numită ,,cuponiada lui Văcăroiu” nu mai este crezută de nimeni. De
fapt, prin așa zisa privatizare se urmărește îmbogățirea clientelei PDSR, partidul lui Ion Iliescu în
detrimentul tuturor celorlalți oameni de afaceri. Formula populistă a oferirii de acțiuni tuturor
cetățenilor la întreprinderi (cele mai multe cu profit 0, deci falimentare), nu este decât o stratagemă
electorală. În final, nici cetățenii nu se vor alege cu nimic, iar industria va ajunge pe mâna unui grup
mafiot, emanat din fosta securitate și nomenclatură a partidului comunist. Ca dovadă că așa stau
lucrurile, are loc așa zisa privatizare de masă, fără a exista o lege anti-monopol, care să garanteze
libera concurență.
Casele naționalizate nu au fost înapoiate proprietarilor.
Suntem convinși că îl veți întreba pe Ion Iliescu și despre Legea Caselor Naționalizate, o altă
lege neconstituțională, ca de altfel cele mai multe legi votate și promulgate în ultimii cinci ani.
Această lege este un atentat la ideea esențială de proprietate și implicit de libertate. Nici Ceaușescu
nu a îndrâznit să ia ceea ce a luat Ion Iliescu. Un mare număr de imobile confiscate de regimul
comunist erau deținute, fără forme, în proprietatea Statului Român, în 1989. Din 1989, până acum,
mulți cetățeni, inclusiv cetățeni americani, și-au revendicat pe cale judecătorească aceste proprietăți,
de multe ori obținând câștig de cauză. La intervenția directă și brutală a președintelui Ion Iliescu,
care a cerut justiției să ia măsuri pentru a organiza recursuri extraordinare, acești proprietari și-au
pierdut din nou proprietățile. Mai mult, noua lege le răpește absolut orice speranță în viitor. În timp
ce Ungaria a restituit toate proprietățile evreilor, România, din vina lui Ion Iliescu, a reconfirmat
abuzul comunist. Opoziția politică din România s-a adresat în acest sens direct, ambasadei SUA de
390
la București, solicitând o reacție a Administrației de Stat, cel puțin în ceea ce privește interesele
americanilor.
Încălcări ale libertății presei.
Și va vorbi domnul Ion Iliescu despre libertatea presei. În România exista un monopol de
391
stat absolut asupra hârtiei de ziar – singura fabrică de hârtie de ziar fiind ,,Letea” Bacău. Importul
de hârtie de ziar este controlat în totalitate de stat. Impozitele sunt restrictive pentru toată presa
scrisă. Prețul hârtiei de ziar a crescut cu peste 350%, în cinci ani. Nimic în România nu are un preț,
care să fi crescut cu peste 300%, fiind singurul produs la care se înregistrează o asemenea scumpire.
Referitor la presa audio-vizuală, România este singura țară din Europa în care există o lege a audiovizualului,
prin care ziariștii sunt pedepsiți draconic pentru orice articol care contravine intereselor
Puterii. Extrem de grave sunt inițiativele legislative, determinate de Ion Iliescu și având ca finalitate
o serie de modificări aduse Codului Penal (atenție mare! Codul Penal comunist din 1968 a rămas
intact și preponderent). Astfel, a fost introdusă o infracțiune unică în legislația lumii, intitulată
,,Ofensa adusă autorității”, prin care un ziarist poate fi condamnat la trei ani închisoare, dacă
publică adevăruri incomode, nu numai despre persoana președintelui, ci și referitoare la trecutul său.
În prezent sunt mai multe procese de acest fel pe rol, cel mai scandalos fiind cel îndreptat împotriva
ziarului ,,Ziua”, care a dezvăluit că Ion Iliescu a fost racolat de KGB în timpul studenției sale la
Moscova. De asemenea, poliția politică (în România există zece servicii secrete, multe dintre ele
făcând acțiuni ilegale pentru a-l sprijini pe Ion Iliescu) supraveghează ziariștii, asemenea situații
fiind de notorietate la București. În aceeași ordine de idei, precizăm că în continuare Televiziunea
Publică nu este pusă sub controlul societății civile, ea fiind total aservită președintelui. Instituția
purtătorilor de cuvânt este creată pentru a bara drumul informației. Președintele României
încurajează furnizarea de către funcționarii publici către presă a informaților false sau truncheate.
Legislația descurajează economia de piață
Cel mai periculos fenomen din societatea românească este descurajarea de către Ion
Iliescu și simpatizanții săi politici (din nefericire peste patru milioane de români, foști membri
PCR), fosta nomenclatură comunistă, fosta securitate comunistă, a ideii de economie de piață și de
liberă concurență. În acest sens au fost elaborate și promulgate legi incomplete, legi trunchiate, legi,
care crează efecte contrare democratizării economice. Pe de altă parte, în mod straniu, o serie de
legi lipsesc, deși partidele din opoziție (Creștin-Democrate, Liberare, Social-Democrate) au avansat
proiectele Parlamentului. Tocmai de aceea vă rugăm ca în discuțiile pe care le veți avea cu Ion
Iliescu, să îl îndemnați să urgenteze modificarea următoarelor legi: -Legea 15/1990
-Legea 18/1991
-Legea 16/1994
-Legea Impozitului Agricol
-Legea Caselor Naționalizate
-Legea Sponsorizării
-Legea Învățământului
Să se urgenteze apariția următoarelor legi:
-Legea Cadastrului Agricol
-Legea Protecției Producătorului Agricol
-Legea Creditului Agricol
-Legea Inamovibilității Judecătorilor
-Legea Avocatului Public
-Legea Anti-Monopol
-Legea Bugetului Local
-Legea Autonomiei Locale
Să se insiste pe adevărata separare a puterilor în stat; România este singura țară din centrul și estul
Europei, care este guvernată mai mult printr-un sistem de Ordonanțe Guvernamentale, acest lucru
aducând prejudicii grave Parlamentului și îndreaptă țara spre o nouă dictatură.
Ion Iliescu nu face o politică de integrare în Nato, ci de apropiere de Moscova
Vă rugăm să le solicitați analiștilor din Departamentul de Stat concluziile privind ultimele
acțiuni ale diplomaților de la București. Precizăm că, deși Constituția prevede altfel, în România
apanajul externelor este deținut de Ion Iliescu. România este singura țară, cu excepția Rusiei, care a
încălcat sistematic embargo-ul instituit de Națiunile Unite împotriva Iugoslaviei. Cu bună știință a
Guvernului, firme aflate în strânse legături cu PDSR și cu instituția prezidențială, transporta regulat
392
produse petroliere peste Dunăre, încălcând o hotărâre pe care, formal, a adoptat-o și România. În
urma inițiativelor diplomatice ale lui Ion Iliescu, România este singura țară din lume, cu excepția
Rusiei, care depune eforturi susținute în vederea ridicării embargoului împotriva Iugoslaviei. În
acest sens colaboratorii lui Ion Iliescu din Ministerul Român de Externe încearcă să convingă
Bulgaria, o aliată tradițională a Moscovei, și Grecia, o țară ostilă SUA, din cauza sprijinului acordat
de americani Turciei, să susțină ridicarea embargo-ului. Prin inițiativele diplomatice ale lui Ion
Iliescu, gradul de dependență economică față de Rusia a crescut în ultimii cinci ani, în prezent peste
60% din materia primă utilizată de industria românească fiind importată din această țară. Datorită
faptului că în ultimii ani SUA nu a acționat pentru atragerea României în alianțele Euro-Atlantice,
cetățenii acestei țări trăiesc cu convingerea că, la fel ca și la Yalta, la Malta, s-a semnat un pact al
diavolului, în care România a fost din nou cedată zonei de influență rusă. Numai un comportament
tranșant, lipsit de echivoc, din partea dumneavoastră, în convorbirile oficiale cu Ion Iliescu, poate
convinge populația României de contrariu.
Ce așteaptă românii de la administrația americană?
Statele Unite ale Americii ar comite o gravă eroare, lăsând România în zona de influență
rusă. Și aceasta, indiferent de relațiile dintre Casa Albă și Kremlin. În consecință, așteptăm ca și din
discuția oficială cu Ion Iliescu să vă exprimați hotărârea de a sprijini pe toate căile România pentru
a fi primită ca membru cu drepturi depline în NATO, care este singura garanție pentru români că nu
vor deveni din nou o colonie a Moscovei. O primă acțiune, pe care SUA ar putea-o întreprinde în
acest sens, ar fi netezirea drumului spre NATO, prin monitorizarea proceselor de democratizare din
România. Românii așteaptă de la dumneavoastră și de la Administrația de Stat să interveniți pentru
apărarea libertăților omului, presei și minorităților în România. Vital este ca Departamentul de Stat
să se angajeze în supravegherea legalității alegerilor din 1996, când Ion Iliescu nu mai poate
candida, în mod Constituțional, pentru a treia oară, și când țăranii români nu mai acceptă să le fie
nici manipulate și nici falsificate voturile. Din punctul nostru de vedere, pentru ca România să intre
definitiv în rândul țărilor democratice, sunt necesare următoarele:
a)O asistență tehnică din partea SUA, echivalentă cu cea asigurată pentru Nicaragua.
b)Determinarea ca, în toate comisiile secțiilor de votare, să existe câte un reprezentant al fiecărui
partid parlamentar și al fiecărei organizații civice de masă, inclusiv PROPACT, care reprezintă
interesele a 6 milioane de cetățeni, 65% din electoratul românesc.
c)Membri comisiilor să primească obligatoriu câte un exemplar oficial al procesului – verbal, astfel
încât, printr-o centralizare paralelă, să nu mai fie posibile fraudele de la alegerile anterioare, când
voturile au fost furate prin calculatorul central, asigurat de Centrul Național de Statistică.
d)Trimiterea doar a unor observatori americani, care pot fi ușor manipulați, cum s-a întâmplat în
1990 și 1992, nu poate echivala cu un sprijin american pentru democrație.
Cam aceasta ar fi, Domnule Președinte Clinton, imaginea reală, deloc plăcută – mai ales pentru noi
– a României și, pe care domnul Ion Iliescu nu o va prezenta așa cum este, în septembrie, la Casa
Albă.
Oricum, fiți convins că poporul român ar fi dorit sincer ca să nu fi acceptat o întâlnire cu cel,
sub patronajul căruia au fost omorâți peste 1000 de tineri în 1989, care a fost activist de frunte al
PCR, cel care a fost agent KGB. Dar considerăm că acest gest diplomatic a fost făcut numai pentru
a da un ultim advertisment puterii de la București. Și de dumneavoastră, Domnule Președinte, va
depine în mare măsură dacă România va deveni în 1996 o țară cu adevărat democratică. Această
scrisoare a mai fost trimisă și domnului Funderbruck – membru al Congresului, domnului Frank
Collins – ofițer pentru România al Departamentului de Stat, editorului șef al ziarului Washington
Post.
393
PROPACTUL la Congresul Agricultorilor
de la Strasbourg
În anul 1994 PROPACTUL a fost invitat și a participat la cel mai mare Congres European al
Agricultorilor Europeni de la Strasbourg – care s-a ținut în sala Congreselor UE. Cu profesorul Dan
Drăghici – președintele PROPACT – a fost prezentă și doamna Dimitriu Vilegas – șefa Comisiei
Externe a PROPACT – fostă salariată ONU – o economistă internațională de prestigiu și domnul
inginer Mircea Oanță, președintele filialei județene PROPACT Cluj. Profesorul Dan Drăghici a luat
cuvântul și a prezentat situația agriculturii românești, discursul său fiind apreciat de marea
majoritate a delegațiilor europene. Numai reprezentanții României, în frunte cu senatorul Neagu
PDSR, l-au jignit pe profesorul Drăghici în pauza care a urmat discursului său. Mai mult securistul
ambasadei României în Franța – prezent și el acolo și auzind jicnirile și amenințările venite din
partea PDSR-iștilor, a încercat să-i ,,potolească” - spunându-le: ,,Lăsați-l mă, că dispare și ăsta, cum
au dispărut și alții!!!”. Asta ca să înțeleagă românii ce însemna în 1994 România securistocomunistă...
De frică, nu am spus la nimeni nimic și m-am dus la hotel, mi-am luat toate bagajele și
am plecat cu trenul la Bruxelles. Degeaba m-au căutat colegii mei – doamna Dimitriu Vilegas și
domnul Mircea Oanță a doua zi, pentru că eu eram deja la Bruxelles. Nu puteam să risc nimic.
Aveam să aflu că senatorul Neagu, ca să se convingă că Drăghici a exagerat, când a spus ce a spus
în plenul Congresului, ar fi chemat-o pe Simona Bara de la Institutul Național de Statistică și
Cercetări Agrare – care i-a spus senatorului că situațiile din România sunt mult mai grave, decât
cele prezentate de profesorul Drăghici.
394
PROPACTUL și L'UITA
Uniunea Internațională a lucrătorilor din alimentație, agricultură, hoteluri – restaurante,
tutun și ramuri asemănătoare prin președintele Willy Vigverman și prin secretarul general Dan
Galin, pe 15 februarie 1996 trimite o scrisoare PROPACTULUI, pe care o reproducem mai jos:
Dragi camarazi, Găsiți alăturat o listă cu organizațiile afiliate, cu efectivul pentru care cotizează,
prezentate pe regiuni, așa cum sunt înregistrate la Comitetul Executiv. Pe verso se găsește o tablă de
materii. Această listă cuprinde un tabel (paginile 27-28) care prezintă repartizarea efectivelor în cele
11 regiuni ale Comitetului Executiv. Vă atragem atenția că vărsămintele cotizațiilor pentru anul
1996, cotizații fixate la 1,80 franci elvețieni pentru fiecare membru, este obligatorie, conform celor
stabilite la Congresul al 22-lea. Conform Articolului 16 paragraf 78 (f) al statutului L'UITA,
organizațiile afiliate au obligația să depună cu reguralitate cotizațiile la secretariat în primul
trimestru al anului sau prin vărsăminte lunare sau trimestriale. Viitorul Congres al L'UITA este
prevăzut pentru 1997. Vă reamintim conform articolului art.6(24) al statutului că: pentru dreptul de
reprezentare se ia ca bază de calcul numărul de membri pentru care s-a plătit cotizația în anul care
precede Congresul. Organizațiile afiliate sunt rugate să depună cotizațiile datorate pentru 1996 prin
cec pe adresa L'UITA, sau prin virament bancar la: Banque Coop.CH 1204 Geneve cont L'UITA
numărul 246.750.29.00.90.-3 dacă nu cumva există o înțelegere pentru alte forme de plată” Întrucât
PROPACT nu dispunea de fondurile respective s-a retras din această importantă organizație
internațională.
Confederația Sindicală Națională Meridian cu care Costel Ichim și Ginu Toma instalați de
profesorul Dan Drăghici a încheiat singurul contract profesorul Drăghici la conducerea PROPACT
de colaborare PROPACT – MERIDIAN aveau să devină cei mai mari dușmani
395
Ginu Toma, în relații deosebite cu Ștefan Iurașcu Ichim Costel, a reușit să anuleze în insanțe
a reușit să-l dezinformeze pe profesorul Drăghici, Hotărârârile judecătorești obținute de Ginu
punând mâna pe PROPACT, cu ajutorul căruia și-a Toma, și-a creat și el o Federație a Agriculcreat
o federație a agricultorilor, în opinia profe- torilor PROPACT, fără să renunțe la Sindisorului
Drăghici, cu totul ilegală, reușind să indu- catul PROPACT, fără însă să creeze adevăcă
în eroare atât pe cei din România cât și pe cei rate filiale locale PROPACT. El s-a orientat
din Comunitatea Europeană. A reușit să acceseze mai mult către un Sindicat al salariaților din
Fonduri Europene în Euro destul de mari, fără să Ministerul Agriculturii, din Direcțiile Agriștie
ceva profesorul Dan Drăghici, care cere impe- cole județene, din filialele județene OSPA.
rativ să se cerceteze câți Euro au fost luați, cum A promis că va sprijini tehnoredactarea
au fost luați , unde au fost cheltuiți și cu ce rezul- cărții PROPACT și apoi editarea ei. Este
tate pentru PROPACT, fiindcă dacă nu ar fi exis- adevărat că el a venit cu calculatorul
tat PROPACT-ul, Federația Agricultorilor FER- ,,Canon” pe care a fost tehnoredactată cartea,
MIERUL condusă de Ginu Toma nu ar fi putut a plătit și 50 milioane lei pentru tehnoredacobține
nici un Euro. Tare și pe urmă nu a mai dat nici un semn
de viață. Prof. Dan Drăghici îi mulțumește
totuși, pentru că fără cele două inițiative, nu s-ar fi început tehnoredactarea cărții. Vom vedea în
continuare prin ce greutăți vom trece pentru a termina tehnoredactarea cărții, pentru a o trimite prin
email-uri la cât mai mulți membri ai noștri, care la rândul lor, ne vor trimite și ei email-urile unde să
primească online cartea. Ne vom orienta și spre cumpărarea de stick-uri pe care să le încărcăm și să
le trimitem în satele României, la bisericile României, la bibliotecile școlare, comunale, orășenești
și municipale la alte instituții importante, precum și la membri noștri fondatori, la cei care sunt în
diaspora românească.
396
,,România are viitor. Copiii României vor fi viitorul de mâine
al acestei țări. Se impune să avem o grijă deosebită față de
modul cum sunt crescuți, cum sunt educați. Învățământul
românesc trebuie să fie condus de oameni excepționali, așa
cum a fost Spiru Haret și profesorul universitar Marga.
Guvernele României să fie conduse de oameni cinstiți, morali,
care să aloce, an de an, învățământului cel puțin 6% din PIB-ul
României.”
Perioada 1993-1999 a fost una dintre cele mai importante din activitatea externă a
PROPACTULUI. În 1996 profesorul Dan Drăghici – împreună cu Ministrul Secretar de Stat de la
Ministerul Agriculturii, domnul Dobrescu și cu directorul general din Ministerul Agriculturii din
România au vizitat SEDIMA – Franța – cel mai mare Sindicat al mecanizatorilor francezi. Aici am
cerut ca francezii să aducă mașini și utilaje agricole în România pe care românii să le cumpere în
rate plătite în 5 ani numai în produse agricole. Tot atunci am vizitat Ministerul Agriculturii din
Franța și cea mai mare companie franceză OFIVAL – care subvenționează fermierii francezi
profitabili. Am fost primiți de conducerea creditului mutual agricol francez, pe care l-am invitat în
România, și care a venit în România. Directorul general executiv Yann Gauthier, directorul general
adjunct, Rene Airand și directorul cu relațiile externe, Joseph Gaillard, au fost prezenți în zilele de
28, 29, 30 și 31 iulie în România, ocazie cu care s-au întâlnit cu Ministrul Agriculturii, cu Ministrul
Comerțului, cu Ministrul Finanțelor, cu guvernatorul Băncii Naționale. Au fost primiți de Vasile
Lupu, vicepreședintele PNȚCD și vicepreședintele Camerei Deputaților, de față fiind și Ministrul
Agriculturii Dinu Gavrilescu. Peste tot delegația franceză a rămas plăcut impresionată de impactul
pozitiv, pe care l-a avut creditul mutual agricol francez în rândul tuturor personalităților române
contactate. Această delegație trebuia să revină în luna septembrie, ca să discute problemele tehnice
și practice de începere a acestui nou model de bancă. Poate că atunci vor fi primiți și de Primul
Ministru și de președintele României. Francezii așteaptă ca organismele românești contactate să
creeze un grup de experți, care vor lucra direct în septembrie cu specialiștii francezi, urmând ca în
etapa a 3-a specialiștii români să meargă în Franța să vadă la fața locului cum funcționează acest
sistem – vechi de 130 de ani.
În 1997 profesorul Dan Drăghici este invitat în Normandia – Franța de către Societatea
Agricolă AGRO-FORM, care a realizat cu UE un program finanțat 100% de Franța: ,,1000 de viței
pentru România”. Atunci s-a reușit înfrățirea regiunii Normandia, cu județul Argeș, numai că
prefectura Argeș a rămas corigentă; s-a reușit să fie trimiși 42 de tineri români la fermierii francezi
și la școlile de formare a fermierilor din Franța; s-a pus la punct un program serios pentru
dezvoltarea turismului rural; am convins un Sindicat forestier din Franța, care s-a angajat că va ajuta
refacerea pădurilor în România și va trimite 40.000 de arbori și arbuști fructiferi, dar și pentru
regenerarea pădurilor din România.
Luni, marți și miercuri 22,23 și 24 septembrie 1997 la Bruxelles a avut loc cea mai mare
reuniune Europeană, la care au fost invitați reprezentanții celor mai mari Sindicate Agricole din
Europa, reprezentanții Societății Civile din țările foste comuniste, care vor dezbate problema
397
integrării Europene a țărilor foste comuniste, care pășesc hotărâte spre un nou tip de societate –
bazată pe economia de piață. România a fost reprezentată de profesorul Dan Drăghici președintele
PROPACT, care a dat răspunsuri clare la patru întrebări, în cadrul celor patru comisii ale
Conferinței Europene, organizată de Consiliul Economic și Social al Comunității Europene și UE.
1.Cetățenii țării dumneavoastră sunt capabili să-și exercite dreptul de asociere – exprimânduși
drepturile politice, economice și sociale și dacă instituțiile, care lucrează efectiv pentru a
ajuta cetățenii, joacă un rol în luarea acestei decizii?
2.Piața nu poate funcționa fără o concurență liberă și corectă. Credeți că în țara
dumneavoastră condițiile permit o competiție liberă între întreprinderi luând în considerare:
-Poziția dominantă, pe care și-au creeat-o anumite companii privatizate.
-Nivelul sectorului public și existența unei autorități independente, care să-l monitorizeze.
-Recurgerea la prețuri de dumping privind exporturile pe piețele Europene ?
3.Credeți că, aderând la C.E.E, țara dumneavoastră va fi capabilă să se potrivească ușor
modelului social – economic comunitar, în legislația comunitară și în ceea ce privește
economia internă și politicile sociale? Sau credeți că nevoile de competitivitate vor ajuta la
depășirea necesarului de cheltuieli sociale? Este sistemul de relații industriale în așa fel
stabilit, astfel încât să permită părților să rezolve conflictele de interese prin implicarea în
negocieri colective.
4.Pe baza experienței ultimilor ani, mai ales în ceea ce privește mecanismele și obiectivele
Programului PHARE, ce sugestii aveți asupra posibilităților și procedurilor ?
Iată numai o parte din răspunsurile date de profesorul Dan Drăghici:
,,Agricultura României reprezintă o sursă importantă de venit (peste 20% din PIB) și implică
peste 30% din populația țării. Asistența UE pentru agricultură în România prin programul
PHARE a fost de 85.000.000 ECU. Banii au fost dați pentru reforma pământului,
înregistrarea Fondului Funciar și sistemul informațional al teritoriului, dezvoltarea politicii
agricole prin integrarea unei strategii pentru agricultura privatizată, îmbunătățirea
eficacității piețelor agricole, asistență tehnică, financiară și legislativă acordată agricultorilor
privați (aici PROPACTUL a avut și are rezerve serioase), înființarea unui Fond de Garantare
a Creditului Rural de 9 milioane ECU (aici sunt mulți comuniști care au deturnat o parte din
aceste fonduri, pentru că nici un fermier nu a beneficiat de un leu până acum ca să i se
garanteze credite), înființarea Centrelor de Consultanță în domeniul Fermelor și
Îndreprinderilor Agricole, asistență tehnică pentru restructurarea și privatizarea serviciilor,
Romcerealului(aici este aceeași Mărie cu altă pălărie), privatizarea agroindustiilor, a
complexelor industriale de păsări și porci (pentru care s-au cheltuit sume mai, dar nu s-a
mișcat nimic – și-au schimbat doar numele – aceeași directori furând serios și nimeni nu-i
trage la răspundere. În Programul ASAL se punea foarte bine problema privatizării imediate,
a lichidării acestor găuri negre din agricultura României. Nu suntem de acord cu amânarea
luării unor măsuri mai radicale față de aceste Complexe, care vor continua să fie surse de
pagube mari pentru agricultura românească. S-au mai dat bani pentru pregătirea
managementului pentru agroindustrii – dar și aici se mențin acele structuri centraliste, acele
concepții comuniste, pentru că sunt aceeași oameni care lucrau și pe vremea lui Ceaușescu.
Oricum până în 1996 banii PHARE s-au cam cheltuit fără o eficiență prea mare, pentru că au
fost dirijați de reprezentanții puterii care i-au orientat majoritar spre agricultura de stat –
devenită privată?! peste noapte. Foarte mulți reprezentanți ai UE la București au lucrat și
lucrează încă – fiind consiliați de oamenii lui Ion Iliescu – de foștii comuniști – numiți
specialiști, ca și cum alții nu ar mai exista. Deabia acum la serviciul ,,Extension” de la Ministerul
Agriculturii a fost numită o personalitate de excepție – domnul director general Bălana,
care, acest serviciu este în curs de restructurare și de structurare a întregului organism
național de extensie. Orientarea UE spre ,,Extension” cu precădere este excepțională. Alături
de ,,Extension” este foarte bine că se vor aloca bani pentru sistemul de prognoză agricolă,
pentru ferme private optime (dar nu Asociații de tip CAP – care deja au primit mulți bani ca
să îmbogățească niște foști comuniști din CAP-uri. Pentru că suntem în spațiul European în
398
care PROPACTUL a avut multe contacte, nu putem să nu-i amintim pe oamenii de excepție,
la fel de mari eroi ca și țăranii din România, care au luptat să facă cunoscut acest Sindicat în
lumea occidentală: Radu Roșeanu din Germania, Carmen Sabău din USA, Traian Lalescu din
Pittsburg – USA, Jimmy Crăciun din USA, doamna Laura Riga din Canada, Dan Popescu din
Danemarca, Nicolae Rațiu din Anglia, doctorița Predeleanu din Franța, doamna Felicia
Călugăru din Australia, domnul Marcel Meltz din Elveția, domnul Ion Varlam din Franța,
doamna Holfssmit Liliana din Olanda, familia Klekner din USA, Popovici Peter din
Germania, doamna Simionescu Esmeralda din Germania, domnul Tonner Maxim Maximilian
din Israel, domnul Tomescu Florin din Elveția, doamna Budiși din Elveția, domnul Ion Ganea
din Elveția.
Zilierii satului și bătrânii satului nu sunt apărați în România de nici
o lege, sunt batjocoriți și își așteaptă cu îngrijorare fiecare zi de mâine
Emil Constantinescu, președintele României, patriarhul României – Teoctist și Papa Ioan Paul al
II-lea, cu prilejul sfințirii locului de amplasare al Catedralei Patriarhale a României
399
Nicolae Noica, cel mai
bun ministru al dezvoltării
după 1989
Un impact deosebit l-au avut întâlnirile profesorului Dan Drăghici cu românii din Diaspora
Românească. De fiecare dată, atât în Franța, cât și în Germania, în Belgia, în Elveția, în Italia, în
Spania, profesorul Dan Drăghici le-a prezentat proprietarilor prezenți următorul material:
,,PROPACTUL – Sindicatul Național al Țăranilor și al Proprietarilor Români de Pretutindeni
se luptă de 25 de ani pentru ,,restituțio in integrum” a tuturor proprietăților furate de
comuniști în anii 1947 – 1990 și după 1990 (terenuri agricole, păduri, case, aur, alte bunuri
mobile și imobile). Legile Fondului Funciar, Legile Caselor Naționalizate au fost și au rămas
legi de expropriere. Ceea ce au făcut criminalii comuniști ai lui Dej și ai lui Ceaușescu, au
continuat după 1990 criminalii comuniști ai lui Ion Iliescu, Petre Roman și Traian Băsescu.
Legea 15/1990, Legea 18/1991, Legea 169, Legea 1/2000, Legea 10, Legea 247/2005, mai nou
Legile 165/2013 și 368/2013 modificate prin alte cinci legi și prin nouă OUG-euri n-au făcut
400
altceva decât să continue furtul ,,legal” al terenurilor agricole, pădurilor, caselor, conacelor,
luciurilor de apă, pășiunilor alpine, islazurilor, etc. Peste trei milioane ha de terenuri agricole
au fost vândute unor mafioți din țară dar, mai ales, din străinătate, după ce aceste suprafețe
le-au fost luate abuziv prin legi criminale proprietarilor legitimi. Nici un președinte de țară,
nici un prim-ministru, nici un Parlament al României nu au luat nici o masură, nici nu s-au
sesizat în vreun fel. Toți fără excepție sunt niște oameni neoameni, care trebuiesc condamnați
pentru trădare de țară, pentru subminarea economiei naționale. În 2004 securiștii și
comuniștii lui Ion Iliescu, Adrian Năstase și apoi Traian Băsescu au pornit ofensiva dură,
extrem de dură împotriva PROPACTULUI – singurul Sindicat declarat anti-comunist care a
luptat în toată țara, în toată Europa pentru restituirea integrală a tuturor proprietăților
furate românilor de pretutindeni. Ne-au dat foc la sediile centrale din Pitești și București, neau
bătut oamenii, i-au amenințat cu pușcăria, pe mulți chiar i-au arestat, iar președintelui
PROPACT i-au fost organizate șașe atentate la propria viață; miliția, procuratura și justiția
comuniste au pornit în 2001 – 2002 cea mai perfidă acțiune juridică prin care PROPACTUL
era pur și simplu scos abuziv în afara legii, creându-se alte două PROPACTURI – conduse de
doi securiști acoperiți. De atunci PROPACTUL a început să moară. Foarte mulți membi
PROPACT nu mai știau cui să se adreseze; toate ziarele, radiourile, televiziunile aservite
comuniștilor nu au mai scris un rând despre PROPACT; structurile europene, precum
Comunitatea Europeană, Consiliul Economic și Social au fost dezinformate și PROPACTUL
nu a mai fost invitat la nici o reuniune CES. S-a așternut liniștea totală în toată țara, pentru
că nimeni nu a mai făcut nici un meeting, nimeni nu a mai protestat la prefecturi, la Guvern,
pentru furtul masiv și fără jenă al proprietăților românilor. Comuniștii și-au asigurat liniștea
totală. Toți reprezentanții PROPACT, trimiși în Comisiile Județene de Fond Funciar în 2005 –
2006 au fost îndepărtați, prefecții comuniști numind mafioți în aceste comisii, pe care să-i
manipuleze cum vor ei. În 2006 PROPACTUL – care deabia mai exista, a dat în judecată toate
Primăriile și toate Prefecturile din România pentru constituirea ilegală a Comisiilor Locale de
Fond Funciar și a Comisiilor Județene de Fond Funciar. Legea 247/2005 scria clar că în
Comisiile acestea proprietarii sunt aceia care-și desemnează ei, în adunări generale ale lor pe
cei 2 – 4 reprezentanți ai lor în Comisiile Locale, iar în Comisiile Județene numai structurile
naționale (Asociații, Sindicate) au dreptul să numească reprezentanții proprietarilor de
terenuri agricole, de păduri și pe cei ai administratorilor de păduri în Comisiile Județene de
Fond Funciar. Comuniștii din toată țara, din toate prefecturile și-au numit ei în aceste Comisii
oamenii lor, ca să poată fura în voie acele milioane de hectare de terenuri agricole și de păduri
– care nu mai sunt ale României – ale românilor!!! Sunt peste zece ani de când PROPACTUL
nu a mai fost invitat de nimeni nicăieri: nici la Guvern, nici la TVR, nici la Parlament, nici la
Ministerul Agriculturii, nici la Sediile Ambasadelor, așa cum se întâmpla în anii 1993 – 2000.
Nimeni nu a luat în seamă, nimeni nu s-a sesizat pentru genocidul fără istoric din rândurile
țăranilor și proprietarilor români în perioada 1990 – 2018: peste 35.000 de morți și schilodiți
în conflicte violente pentru restituirea proprietăților, peste 2.000.000 de procese Civile pentru
reconstituirea și restituirea proprietăților furate – în care proprietarii și țăranii au cheltuit din
1991 până atăzi mii de miliarde de lei – aceste cheltuieli făcându-i și mai săraci; în marea lor
majoritate aceste cheltuieli au fost făcute degeaba pentru că judecătorii comuniști nu le-au
dat dreptate, iar când le-au dat dreptate, având hotărâri judecătorești definitive, irevocabile și
executorii – nimeni nu le-a pus în aplicare. Aceste sute de mii de hotărâri judecătorești zac în
primării, zac în ,,cutiile cu zeste” ale acestor oameni năpăstuiți, batjocoriți, omorâți cu zile...
De câțiva ani, din 2013 activează alte două legi criminale: Legea 165/2013, făcută zob la șapte
luni de Legea 368/2013, care și ea este făcută flenderițe de alte legi la fel de proaste. Toate
aceste legi au darul să inventarieze ce mai este de furat de acești comuniști. Comisiile Locale
de Fond Funciar și Comisiile Județene de Fond Funciar constituite ilegal în 2005 – 2006 nu
mai activează din 2013, nu se mai scriu Titlurile de Proprietate; s-au făcut alte comisii
comuniste – care decid peste vechile comisii, se fac cadastre peste cadastre, se plătesc sume
foarte mari de bani de către primării pentru efectuarea Planurilor Parcelare după bunul plac
401
al primarilor comuniști. Într-un cuvânt avem în România un dezmâț ordinar. Au început deja
procesele împotriva primarilor hoți, împotriva Comisiilor Locale de Fond Funciar împotriva
Comisiilor Județene de Fond Funciar, pentru spețe juridice reclamate de PROPACT în anii
2005 – 2006. Nu ne facem nici o speranță pentru că securiștii comuniști știu foarte bine să se
apere unii pe alții. Știu foarte bine că nimeni nu va publica materialul acesta în această
Românie comunistă. A murit ziarul ,,România Liberă”, condus de Mihai Petre Băcanu, au
murit oameni adevărați precum doamna Bratu, domnul Constantin Martiniuc de la TVR,
care aveau în ei un patriotism luminat. Speranța noastră rămâne la Ambasadele țărilor
civilizate, care vor duce acest mesaj în țările lor și mesajul va fi citit și de Românii noștri
stabiliți acolo. Noi recunoaștem cu durere că nu mai avem nici un fel de forță, nici chiar forța
de a critica, de a înjura. Pe 9 mai 2018 vom sărbători într-un spațiu foarte modest 25 de ani de
existență a PROPACT în România. Am fost asigurați că se va subvenționa apariția cărții
,,PROPACT – Miracolul Țărănimii Române” și se va pune o placă de marmură pe zidul
Căminului Cultural Căteasca, unde în ziua de 9 mai 1993 s-a constituit pentru prima dată în
istoria românilor Sindicatul Național al Țăranilor și al Tuturor Proprietarilor Români de
Pretutindeni – PROPACT. Păcat că românii au lăsat să moară acest miracol (cuvântul îi
aparține seniorului Corneliu Coposu în 1994).
402
403
404
405
406
407
408
409
410
411
412
413
414
415
416
417
418
419
420
421
422
423
424
425
426
427
428
429
430
431
432
433
434
435
436
437
438
439
440
441
442
443
444
445
446
447
448
449
PROPACTUL este singurul Sindicat Național al Țăranilor și
Proprietarilor Români de Pretutindeni care s-a constituit juridic în stil
occidental
Am stat mult și m-am gândit dacă este cazul să prezint constituirea juridică a acestui
Sindicat și am ajuns la concluzia că chiar se impune o prezentare amănunțită. Vrem să se știe că
acest Sindicat este unic prin însuși modul său de constituire juridică, că toate structurile județene
comunale și sătești erau concepute a fi constituite juridic ca niște structuri independente. În plus
Sindicatul a cunoscut o adevărată cabală juridică, ceea ce nu s-a mai întâmplat nici în România și
nici în alte țări. De aceea supunem atenției organelor juridice interne și internaționale, pentru a
vedea la ce s-au pretat judecătorii comuniști în anii 2001 – 2010, ani în care PROPACTUL a fost
distrus juridic.
Prima Sentință Civilă care a stabilit definitiv și irevocabil constituirea juridică la nivel
național a primului Sindicat Național al Țăranilor și Proprietarilor Români de pretutindeni, o
noutate absolută în istoria neamului românesc, a fost Sentința Civilă nr 33/1993 – Dosar Civil nr
32PJ/17 mai 1993 – Judecătoria Pitești Argeș. Sediul central a fost la Pitești – strada Calea
Bascovului, bloc B1, apartament 37, întemeiată pe Dispozițiile Legii 54/1991 – Legea Sindicatelor.
În urma Conferințelor Județene de constituire a Filialelor Județene PROPACT și pentru
alegerea statutară a conducerilor Filialelor Județene – s-a hotărât ca aceste conduceri județene – în
baza Sentinței-Mamă nr 33/1993, să înregistreze la judecătoriile municipiilor reședințe de județe –
filialele județene PROPACT, filialele orășenești, filialele comunale și sătești. Deși s-au depus toate
documentele cerute de lege ale constituirii statutare a fiecărei filiale județene, la unele judecătorii nu
s-au luat în considerație documentele depuse. Doar în câteva județe s-au acordat personalități
juridice și ne-am pus întrebarea dacă în aceste județe s-a putut obține personalitatea juridică, de ce
în alte județe nu s-a putut. PROPACTUL nu a avut juriști plătiți, nu a avut juriști în județe, nu
puteam să le cerem celor trei avocați prezenți permanent în sediul din București să se ocupe și de
această problemă, să se deplaseze în toate județele, unde nu se reușise căpătarea personalității
juridice de către filialele județene respective. Iată județele unde filialele județene aveau personalitate
juridică:
Filiala Județeană PROPACT Alba capătă personalitate juridică conform Sentinței Civile nr
296/1994 – Dosarul Civil nr 1312/1994 – prin președintele filialei – inginerul Leahu Groza Titus.
Sediul filialei era în strada Zorilor 26 Alba Iulia. Sentința este definitivă și executorie.
Filiala Municipiului București PROPACT a căpătat personalitate juridică conform Sentinței
Civile nr 225 din 30/11 1993 – Dosar Civil 181PJ/1993, Judecătoria Sectorului 1 București.
Documentele au fost depuse de profesorul Dan Drăghici, președintele PROPACT. Sediul filialei
București era în strada General Praporgescu nr 18 – Sector 2 București. Și aici și la Alba Iulia
PROPACTUL (Filialele Județene) au fost înregistrate ca Asociații – conform legii 21/1924. Pentru
noi este bizar acest lucru, pentru că Sentința-Mamă arată clar că Sindicatul PROPACT a fost
înregistrat pe legea Sindicatelor.
Prin Încheierea din 23 noiembrie 1993 a Judecătoriei Brașov în Dosarul Civil 14922/1993 se
acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT Brașov – pe Legea 54/1991. Deci aici s-a
putut acorda personalitate juridică pe Legea 54/1991.
Prin Sentința Civilă 7971 din 30/09/1993 în Dosarul Civil nr 1331/1993 de la Judecătoria
Brăila, prin domnul Perianu Marin – primul președinte al PROPACT Brăila – s-a obținut
personalitate juridică pe Legea 21/1924 – definitivă prin nerecurare.
Judecătoria Botoșani în Ședința Camerei de Consiliu din 18 noiembrie 1993 – Dosar Civil nr
337/1993, prin domnul Longhin Constantin – împuternicitul special de membrii fondatori ai Filialei
Județene acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT Botoșani în baza Legii 21/1924 –
sediul fiind la Botoșani în strada Calea Națională nr 454.
Judecătoria Târgoviște prin Hotărârea nr 30 din 24 septembrie 1993 – în Dosarul Civil nr
30PJ/1993 – acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT Dâmbovița. Reprezentantul
450
PROPACT în instanță a fost profesorul Dan Drăghici – președintele PROPACT. Filiala a căpătat
personalitate juridică îndeplinindu-se cerințele prevăzute de Articolul 32 din Legea 31/1954;
Articolul 84 și următoarele din Legea 21/1924 și Articolul 4 și 15 din Legea 54/1951. Filiala are
sediul în Târgoviște, Bulevardul Tudor Vladimirescu nr 3, etaj 3, bloc ACRIL. Sentința este
definitivă și irevocabilă.
La Dolj a fost prima izbucnire a securiștilor. De la constituirea nucleului de fondatori ai
Filialei Județene s-au desprins două grupări: gruparea domnilor Chiurtu Constantin și Ilie Bălan și
gruparea profesorului Ionescu Marian și Vasilescu Dorin. Prin Sentința Civilă 41 din 31 martie 1994
– Dosar Civil nr 41 din 31/03/1994, gruparea Chiurtu Constantin, care făcuse peste 40 de filiale
locale, cu peste 1500 de membri, obține această Sentință și, ca atare, obține personalitate juridică
pentru Filiala Județeană PROPACT Dolj pe Legea 21/1924. Sediul Filialei era în Craiova – strada
Câmpia Islaz nr 23. Gruparea Ionescu Marian – care avea să se implice în distrugerea juridică a
PROPACTULUI – alături de Iurașcu Adrian Ștefan – distruge juridic însăși filiala PROPACT Dolj.
Prin Decizia Civilă nr 1PJ din 1 iulie 1994, Dosar nr 2PJ/1994 – acest grup dubios – care avea alt
sediu în Craiova în strada Romain Roland nr 4A – desfințează Sentința Civilă 41 din 31/03/1994 și
în felul acesta Filiala Județeană PROPACT Dolj nu mai are nici un fel de sentință judecătorească.
Judecătoria Baia Mare dă Sentința Civilă nr 81 din 11 noiembrie 1993 în Dosarul Civil nr
81PJ/1993, prin care acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT Maramureș.
Împuternicitul PROPACT în instanță a fost domnul Morariu Iuliu – președintele PROPACT
Maramureș. Filiala a fost înregistrată în baza Legii 54/1991 (deci și aici s-a putut să se respecte
Sentința-Mamă) și are sediul în Baia Mare, strada Gheorghe Șincai nr 46/etaj 1 camera 225 la
Prefectura Județului Maramureș. Judecătoria Ploiești a emis Sentința Civilă nr 69 din 1 octombrie
1993 – Dosar Civil nr 49PJ/1993, prin care se acordă personalitate juridică filialei județene
PROPACT Prahova. Reprezentantul în instanță a fost profesorul Dan Drăghici – președintele
PROPACT. Sentința este defintivă.
Judecătoria Sibiu a emis Sentința Civilă nr 7990 din 25 noiembrie 1993 – Dosar Civil nr
8550PJ/1993, prin care a acordat personalitate juridică Filialei Județene PROPACT Sibiu pe Legea
54/1991. Împuternicitul special a fost domnul Lucațiu Gheorghe – președintele Filialei Județene
PROPACT Sibiu – sediul filialei fiind în strada Catina 2A Sibiu, județul Sibiu.
Judecătoria Suceava a dat Sentința Civilă din 16 decembrie 1993 în Dosarul Civil nr
15067PJ/1993 pentru acordarea personalității juridice a Filialei Județene PROPACT Suceava.
Filiala a căpătat personalitate juridică pe Legea 54/1991 – împuternicit special fiind domnul Semian
Gheorghe, președintele Filialei Județene PROPACT Suceava. Sentința este definitivă prin
nerecurare.
Judecătoria Alexandria a dat Sentința Civilă nr 3890 din 22 septembrie 1993 în Dosarul
Civil nr 4361PJ/1993 – prin care s-a acordat personalitate juridică Filialei Județene PROPACT
Teleorman. Împuternicitul special în instanță a fost profesorul Dan Drăghici – președintele
PROPACT. Filiala Teleorman a fost înființată în baza Legii 54/1991. Sentința este definitivă și
irevocabilă. Păcat că numai în aceste județe Filialele Județene PROPACT au căpătat personalitate
juridică în anii 1993 – 1994. Până în anul 2000 – 2001 lucrurile au decurs normal în PROPACT. În
perioada 2001 – 2002 încep acțiunile diversioniste, securistice ale lui Iurașcu Adrian Ștefan, ales
vicepreședinte PROPACT în cadrul celui de-al doilea Congres Național PROPACT. Vlad Vlad –
care fusese ales secretar general de cele trei Congrese Naționale din 1994, 1998 și 2002, care stătea
zi de zi la Sediul PROPACT din București – mai întâi în strada General Praporgescu nr 18, sector 2
și apoi în Bulevardul Carol I nr 17, etaj 3, sector 2 – nu s-a mulțumit cu funcția de secretar general;
voia neapărat să fie președintele PROPACT, dar fără să candideze – cum era normal în cadrul celor
trei Congrese Naționale. Vlad Vlad a procedat exact în stilul lui Iurașcu. A convocat o Conferință
Națională de capul lui – unde s-au prezentat 19 indivizi din București (culmea și la Conferința
organizată ilegal de Iurașcu s-au prezentat tot 19 indivizi), a modificat actul constitutiv al filialei
PROPACT București, a înregistrat la judecătoria sectorului 2 București actele acestei Conferințe
ilegale, hilare – modificând și denumirea Asociației Naționale a Proprietarilor de Teren și
Acționarilor din Agricultură PROPACT – în ,,Sindicatul Național al Țărănimii Române, al
451
Proprietarilor de Pământ, de păduri, de case și al Acționarilor din Agricultură – modificând și
statutul.” Practic a creeat un alt PROPACT – așa cum făcuse Iurașcu în 2001 – 2002. Obține
Sentința Civilă nr 8 din 4/02/2004 în Dosarul Civil 12PJ/2004, judecătoria sector 2 București. Tot
Vlad Vlad obține Sentința Civilă nr 31/ 2-10-2002 în Dosarul Civil 197/PJ/2002. Acum reușise să
obțină încadrarea Asociației PROPACT în prevederile Legii 54/1991 și mai obține ceva: excluderea
unui membru PROPACT, în persoana lui Iurașcu Adrian Ștefan. Sentința este definitivă prin
nerecurare din 22/10 2002. Atenție! La Conferința Municipală PROPACT din 2001 Iurașcu Adrian
Ștefan fusese exclus din PROPACT și nu a făcut nici un fel de demers statutar să se reînscrie în
PROPACT. Cum a fost posibil ca acest individ – care nu mai era nici membru PROPACT, să
convoace în numele PROPACT o Conferință Națională PROPACT în luna ianuarie 2002 ? O sa
vedeți ce nenorociri juridice au urmat...
Cea mai sinistră chestiune juridică este aceea că în data de 25/11/2005 judecătorul Liliana Niculescu
de la Judecătoria Sector 2 București dă un Certificat Juridic cu următorul conținut:
,,Prin prezentul Certificat se certifică de către această instanță, faptul că în Registrul Special
al Sindicatelor aflat la grefa Judecătoriei Sectorului 2 figurează înregistrată sub numărul 9
din data de 8/01/2001 Asociația Națională a Proprietarilor de Teren și a Acționarilor din
Agricultură PROPACT, întemeiul Sentinței Civile 31 din data de 2/10/2002, pronunțată în
dosarul nr 197PJ/2002. Întemeiul Sentinței Civile nr8 din data de 1/02/2004 pronunțată în
Dosarul nr 12PJ/2004 a fost înscrisă în Registrul Special modificarea denumirii petentei ca
fiind: PROPACT – Sindicatul Național al țărănimii române, al Proprietarilor de Pământ, de
Păduri, de Case și a Acționarilor, precum și adoptarea noului statut. Ulterior prin Decizia
Civilă 1027R din data de 17/11/2004 – pronunțată în Dosarul 1695/2004 al Tribunalului
București – secția a 4-a Civilă, a fost admis Recursul împotriva Sentinței Civile nr 8 din data
de 4/02/2004 care a fost modificată în tot, în sensul respingerii cereri de înscriere a
modificărilor, ca neîntemeiată. În Registrul Sepecial a fost înscrisă mențiunea privind
desfințarea Sentinței Civile nr 8 din data de 4/02/2004, pronunțată de Judecătoria Sector 2.”
Menționăm că acest certificat a fost eliberat la cererea petentei Sindicatului Național al
Țărănimii Române PROPACT, prin avocatul Vlad Lupașcu, omul lui Iurașcu Adrian Ștefan.
S-a anulat taxa de timbru de 1 Ron și timbrul judiciar în valoare de 1500 Roni. Iată cum
PROPACTUL securistului Iurașcu Adrian Ștefan – exclus din PROPACT!!!, desființează
PROPACTUL celuilalt securist Vlad Vlad – cel care l-a exclus din PROPACT pe Iurașcu,
excludere care fusese făcută statutar de Consiliul Național PROPACT în 2001. O asemenea
batjocură juridică, numai într-o țară comunistă cum a fost și este România, se putea întâmpla.
Judecătoria Pitești înainte de a înregistra documentele Congresului al treilea din 2002, ținut la
Pitești, nu a putut prezenta în Dosarul special al PROPACT, nici documentele Congresului 1 și nici
documentele Congresului al II-lea. Trebuia să ne pună pe gânduri acest lucru. Practic în 2002
PROPACTUL a rămas doar cu Sentință Civilă 33 din 1993. Pentru noi rămâne fundamental un
lucru. Acest securist acoperit Iurașcu Adrian Ștefan a fost exclus de Consiliul Național PROPACT, a
fost exclus de Conferința Municipală București, excludere consemnată într-o Sentință
Judecătorească, a fost exclus de Filiala Județeană PROPACT Iași, excludere de asemenea
consemnată într-o Sentință Judecătorească de la Iași. Au fost deci trei excluderi, care nu au fost
niciodată luate în considerație de judecătorii, care au judecat în mai multe instanțe situația aceasta.
Strigător la cer este faptul că acest individ și-a permis și a reușit să convoace în nume personal o
Conferință Națională a PROPACTULUI, la care au participat 19 indivizi adunați de pe stradă,
câțiva aduși de la Iași, unde individul avea proprietăți foarte mari; la această conferință a
contrafăcut împreună cu avocatul Vlad Lupașcu, nepotul procurorului general al României – Dan
Lupașcu!?, toate documentele acestei făcături ordinare; conferința s-a ținut duminică 19/01/2002,
iar joi 23/01/2002 au fost înregistrate la judecătoria Pitești prin avocații Vlad Lupașcu și Carmen
Păștin din București. Actele, pe care acești avocați le-au prezentat judecătorului de serviciu, nimeni
altul decât vicepreședintele Judecătoriei Pitești – Tomescu, sunt de toată jena. Nici cel mai prost
judecător nu ar fi înregistrat aceste acte contrafăcute. Dar nu numai că le-au înregistrat, luni –
28/01/2002 (nu trecuse decât o zi lucrătoare de la înregistrarea actelor) aceste acte au fost judecate
452
în regim de maximă urgență de judecătoarea Păștin Nicoleta, nimeni alta decât cumnata avocatei
Carmen Păștin. În ce țară trăim! În aceeași zi judecătoarea a emis Încheierea care a fost scrisă după
dictarea avocatului Vlad Lupașcu. Prin Încheierea din 28/01/2002 s-a distrus practic, juridic
Sindicatul PROPACT. Acest derbedeu s-a autopropus președintele PROPACT, a schimbat statutul, a
schimbat sediul PROPACT, ducându-l la el acasă în strada Turnu Eiffel, nr 33, sector 2 București.
Nimeni din conducerea națională PROPACT nu a știut ce s-a întâmplat în ziua de 28/01/2002.
Foarte interesant că exact cu o zi înainte avusese loc la Centru Militar Pitești cel de-al treilea
Congres Național PROPACT, la care participaseră peste 600 de delegați din toate județele țării și
care alesese statutar, noua conducere națională a PROPACT. Acest Congres s-a ținut practic
degeaba, pentru că securiștii reușiseră împreună cu judecătorii comuniști să creeze o altă realitate
juridică în PROPACT. Am încercat să contracarăm această făcătură juridică nesimțită. Am apelat la
unul dintre cei mai mari avocați din Pitești care ne-a sprijinit să facem un apel. Vom da publicității
acest apel, din care oricine poate să vadă de ce au fost în stare securiștii:
Avocatul Titică Predescu, prietenul Judecătoria Pitești Argeș
PROPACT, membru PROPACT, cel care
face acest apel către judecătorii securiști din
Pitești Argeș, fără nici un rezultat
Domnule Președinte,
Dosar nr 3242/2002.
Subscrisul, Sindicatul Național al Țărănimii Române PROPACT cu Sediul în Pitești, strada
Victoriei nr 55, reprezentat prin președintele Dan Drăghici, cu domiciliul în comuna Căteasca,
județul Argeș, în termen legal declarăm APEL împotriva Sentinței Civile nr 2965 din 15
aprilie 2002 pronunțată de judecătoria Pitești în Dosar nr 3242/ 2002 prin care s-a respins
contestația noastră, făcută împotriva Încheierii din 28/01/2002 dată de judecătoria Pitești în
Dosarul nr 32PJ/1993 al Judecătoriei Pitești având ca intimat așa numitul Sindicat Național al
Țărănimii Române – Asociația Națională a Proprietarilor de Pământ și a Acționarilor din
Agricultură PROPACT, cu sediul în București, strada Turnul Eiffel nr 33, sector 2,
reprezentat prin avocat Vlad Lupașcu. Motivele Apelului sunt următoarele:
1.Scurt istoric. Sindicatul Național al Țărănimii Române PROPACT a luat ființă în anul 1993,
luna mai, impus de necesitatea întrajutorării țărănimii în procesul de reconstituire a dreptului
de proprietate, expropriată de comuniști – și în ajutorarea acestora în vederea exploatării în
continuare a proprietăților lor agricole. Întrucât asocierea în Sindicat a pornit de la inițiativă
profesorului Dan Drăghici și a unor agricultori argeșeni din comuna Căteasca, Sindicatul a
fost înregistrat la Judecătoria Pitești (dosar nr 32PJ/1993) și s-au înființat filiale în toate
județele României, fiecare din acestea având în subordinea lor filiale orășenești, comunale și
sătești. Activitatea Sindicatului s-a desfășurat normal până în anul 2001, când datorită unor
abateri grave, săvârșite de vicepreședintele Sindicatului, Consiliul Național – organul de
conducere la nivel național al Sindicatului a luat măsura destituirii din funcție a
vicepreședintelui Iurașcu Adrian Ștefan, precum și a conducerii filialei județene PROPACT
Iași și a secretarei filialei județene PROPACT Suceava, tot pentru abateri grave. La ședința
din iunie 2001, când s-au luat aceste măsuri, s-a publicat un comunicat prin care s-a adus la
453
cunoștința tuturor filialelor județene măsurile luate. Cei sancționați în cursul aceluiași an au
fost excluși din Sindicat de către Conferințele Județene. Cu toate că cei excluși nu mai aveau
calitatea de membri sau de conducători în Sindicatul PROPACT, în mod ilegal au continuat
să-și atribuie singuri astfel de calități, ba mai mult s-au erijat în împuterniciți să convoace o
așazisă Conferință Extraordinară a Sindicatului și la data de 19 ianuarie 2002 s-au auto ales
drept conducători ai Sindicatului, deși așa numita convocare era ilegală și mai mult nu s-a
întrunit în fapt un număr de membri, care să poată lua vreo hotărâre. Întru-cât se pornise pe
panta unor ilegalități, cei care au fabricat Conferința Extraordinară din 19 ianuarie 2001 s-au
socotit ei înșiși reprezentanții Sindicatului și substituindu-se ilegal electoratului sindical au
creat o altă organizație, cu alt statut și alte organe de conducere, pe care, tot ilegal, au
înregistrat-o la judecătoria Pitești, la Dosarul Civil nr 32PJ/1993. Împotriva acestei
operațiuni, care încalcă indubitabil cel mai flagrant legile țării și voința membrilor
PROPACT am formulat contestație, pe care Judecătoria Pitești ne-a respins-o, motivând că
aceasta nu se încadrează în dispozițiile articolului 317 și 318 din Codul de Procedură Civilă și
întrucât exista calea recursului, contestația apare ca inadmisibilă. Hotărârea pronunțată în
cauză este nelegală și netemeinică, întru-cât sunt încălcate dispozițiile legale care
reglementează calea de atac îndreptată împotriva Încheierilor date de Instanță în legătură cu
înscrierile înregistrare la Dosarul Civil al unor Asociații profesionale. Este cert că plângerea
noastră a fost intitulată ,,contestație în anulare”, în cuprinsul căreia făceam susținerea că la
Dosarul Sindicatului PROPACT s-au înregistrat formalitățile ilegale făcute de un grup de
nemulțumiți, care fuseseră excluși din Sindicat dinainte de 2001. Cererea noastră privea deci
legalitatea actelor care s-au înscris și pe care judecătorul la data înscrierii nu le putuse
verifica în fond, întrucât nu avea această cădere. Cum noi invocam falsitatea actelor
respective și ceream Instanței – aducând și probe – să se pronunțe asupra legalității și
temeiniciei acestora, contestația făcută de noi nu era o contestație în anulare, prevăzută de
articolele 317 și 318 cod Procedură, Civilă ci o contestare a nulității absolute a acestor acte...
Nu are sens să continuăm cele opt pagini ale contestației noastre, petru că cei care vor citi în
dosarul nr 32/42/2002 această contestație își vor da seama că au în fața lor o făcătură ordinară
juridică, făcută de doi avocați incorecți, dar mai ales de o judecătoare comunistă.
În data de 30/11/2002 organizăm o Conferință Națională Extraordinară, la care participă iarăși sute
de delegați. Depunem la Judecătoria Pitești documentele Conferinței. Instanța a admis cererea prin
Sentința Civilă nr 1 din 20/01/2003 în Dosarul 32/PJ/1993. Reușisem să aducem PROPACTUL la
normalitate. N-a fost să fie așa, pentru că securistul acoperit Iurașcu Adrian Ștefan din București, cu
avocatul său Vlad Lupașcu au făcut recurs și prin Decizia Civilă nr 1070R din 31 octombrie 2003
Tribunalul Argeș le admite recursul împotriva Sentinței 1 din 20/01/2003. Iată că acum erau deja
două PROPACTURI, cu doi președinți. Nu ne-am lăsat intimidați și pe 20/01/2004 am organizat o
altă Conferința Națională Extraordinară, când am aprobat aceleași documente. Acum judecătoarea
Popescu Livia a cerut să fie atașate dosarului 5/PJ/2004 toate hotărârârile judecătorești, inclusiv
Încheierea din 28/01/2002. Pentru că profesorul Drăghici, adevăratul președinte al PROPACT,
împreună cu alți membri ai conducerii naționale PROPACT, fusesem excluși în 2002, instanța ne-a
respins cererea. Noi am făcut recurs și Tribunalul Argeș prin Decizia 17/R din 1 ianuarie 2005 ne
respinge recursul – Dosar Civil 1987/CV/2004.
,,Domnii procurori și judecători ar trebui să citească cu atenție și să-și însușească principiile
creștin democrației, pentru că ei sunt primii chemați să împartă dreptatea, iar dreptatea este un dar
sfânt de la Dumnezeu, pe care nimeni nu are dreptul să o calce în picioare”
Dan Drăghici, președintele PROPACT
Profesorul Dan Drăghici, înfrânt de justiția incorectă din județul Argeș și din întreaga
Românie, a știut întotdeauna să se refugieze în mijlocul eroilor săi naționali, țăranii,
proprietarii români de pretutindeni.
454
455
Văzând că nu avem nici o șansă, am hotărât toate filialele județene să nu abandonăm lupta.
Am convocat un alt Congres Național pe 10 iunie 2005. Membrii fondatori PROPACT – împreună
cu reprezentanții PROPACT județeni – aleși în Conferințele Județene PROPACT din 1993 – 1994,
din 1998 și 2002 am hotărât modificare denumirii inițiale din ,,Asociația Națională a Proprietarilor
și Acționarilor din Agricultură PROPACT” în ,,Asociația Națională a Proprietarilor de Pământ, de
Păduri, de Case și alte bunuri mobile și imobile, a Țăranilor din România – Sindicatul Național al
Țăranilor și al Proprietarilor Români din România – PROPACT – 2005”. La acest Congres am
explicat consecințele nefaste ale Încheierii din 28/01/2002 de la judecătoria Pitești și Sentinței nr 8
din 2004 a judecătoriei sectorului 2 București, prin care s-au creat două PROPACTURI – cu doi
președinți (Iurașcu Adrian Ștefan și Vlad Vlad), ambii ajunși președinți ilegal, prin inducerea în
eroare a instanțelor judecătorești. S-a hotărât în 2005 schimbarea Statutului PROPACT din 1993,
dar și a Statutelor dezbătute și votate în Congresele Naționale din 1998 și 2002. Alegerea noilor
organe de conducere la nivel național ale PROPACT 2005, toate documentele Congresului au fost
autentificate la notariat și înscrise la judecătoria Pitești. În data de 15 septembrie 2005, prin Sentința
Civilă 3540/PJ/2005, în Dosarul Civil 7238/PJ/2005 se admite cererea și sentința devile definitivă și
irevocabilă pe 5 decembrie 2005. Foarte interesant! La fel ca în anul 1993 și în 1994, imediat
conducerile filialelor județene PROPACT – multe cu personaliate juridică – conform Sentințelor
judecătorești amintite în paginile anterioare, au depus eforturi mari și imediate și au încris la
judecătoriile municipiilor reședință de județ cererile Conferințelor Județene PROPACT – 2005. Iată
rezultate:
Prin Decizia Civilă 1132R a Tribunalului Argeș în Dosarul 6858/109/2006 nu se acordă
personalitate juridică filialei Argeș PROPACT 2005. Era și normal pentru că din 2002
PROPACTUL se judecă lunar, atât la judecătoria Pitești, cât și la Tribunalul Argeș. Motivarea
respingerii: ,,Nu există temei legal pentru acordarea personalității juridice unei filiale a unui
Sindicat, deja constituit și cu personalitate juridică. Veți vedea că nu aceeași părere au și celelalte
judecătorii din țară, și nu sunt puține.
Prin Sentința Civilă 2737/2006 din 8 mai 2006 în Dosarul Civil 992/2006 se admite cererea
și acordă personalitate juridică filialei județene PROPACT – 2005 Alba – definitivă și executorie.
La București este ceva cu care te crucești. Noi am dorit ca fiecare sector al municipiului București
să poată avea câte o filială PROPACT 2005 a sa. Nu a fost posibil și ne-ar lua mult timp și spațiu să
invocăm: Încheierea din 31 martie 2006 în Dosarul Civil 3745/299/2006 – judecătoria
Sectorului 1 București; Sentința Civilă nr 6/S din 24/03/2006 – Dosar 3821/301/2006 –
judecătoria Sector 3 București; Sentința Civilă 21/S din 29/09/2006, Dosar 15062/301/2006
judecătoria Sectorului 3 București; Sentința Civilă nr 11 din 22/03/2006, Dosar 2860/4/2006
judecătoria Sector 4 București; Sentința Civilă 11 din 22/03/2006 – Dosar Civil 2860/4/2006,
judecătoria Sector 4 București; Încheierea din 17/08/2006 – Dosar Civil 9724/302/2006 –
judecătoria sector 5 București; Sentința Civilă 17Bis din 24/08/2006, Dosar Civil
9724/302/2006 – judecătoria Sector 5 București; Sentința Civilă 2827 din 19/04 – 2006 – Dosar
Civil 2122/303/2006 judecătoria Sectorului 6 București; Decizia 1765 R din 25/10/2006 a
Tribunalului București – Secția 4 Civilă în Dosarul 9724/302/2006; Decizia Civilă 1648R din
6/10/2006 – Dosar Civil nr 2860/4/2006 Tribunalul București, Secția 4 Civilă;
Decizia 788 din 13/4/2006 – Dosar Civil nr 1571/300/2006 Tribunalul București – Secția 5
Civilă.
Toate aceste Sentințe Judecătorești, Încheieri, Decizii Juridice au respins constituirea de filiale
PROPACT – 2005 în toate cele șase sectoare ale Bucureștiului. Obținusem un Sediu cu mai multe
încăperi la Confederația Sindicală Meridian, în strada Mendeleev. Prin Sentința Civilă nr 7 din 22
februarie 2006 în Dosarul Civil nr 1250/2006 judecătoria Buzău, se acordă personalitate juridică
Filialei Județene PROPACT 2005 Buzău – definitivă. Prin Sentința din 9 februarie 2006 în Dosarul
nr 1426/2006 se acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Botoșani.
Definitivă prin nerecurare.
Prin Sentința Civilă nr 2743/CC/2006 din 13 martie 2006 – Dosar Civil nr 2576/2006, se
acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Cluj – definitivă.
456
Prin Încheierea din 15 ianuarie 2007 în Dosarul 1510/116/2006 – nr în format vechi
3703/C2006 – se respinge cererea de acordare a personalității juridice PROPACT 2005
Călărași. Prin Sentința Civilă nr 814 din 16 mai 2006 în Dosarul Civil 1150/2006 se acordă
personalitate juridică Filialei Județene PROPACT 2005 Covasna. Prin Decizia Civilă 1126 din
12/10/2006 – Dosar Civil nr 2908/2006 Tribunalul Constanța respinge acordarea personalității
juridice Filialei Județene PROPACT 2005 Constanța.
Prin Sentința (Decizia Civilă) 705 din 21 septembrie 2006 – Dosar Civil nr 3275/2006 –
Tribunalul Dâmbovița acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005
Dâmbovița. Definitivă și irevocabilă. Sediul filialei în Bulevardul Tudor Vladimirescu nr 3
bloc ACRIL. Asta după ce judecătoria Târgoviște respinsese cererea PROPACT – 2005 prin
Sentința Civilă 1102 din 13 martie 2006 în Dosarul Civil nr 855/2006. În satul Gheboaia –
Dâmbovița s-a constituit juridic filiala sătească a PROPACT – 2005 prin Sentința Civilă
2116/28-05-2006 în Dosarul Civil 3156/315/2007. Definitivă și irevocabilă.
La Dolj s-a repetat mizeria juridică din 1993 – 1994. Judecătoria Craiova prin Sentința
Civilă nr 45 din 6 noiembrie 2006 a respins cererea Filialei Județene PROPACT – 2005, dar
Tribunalul Dolj, prin Decizia Civilă nr 5/ din 5/10/2006 – pronunța în Dosarul 5/PJ/M/S/2006
admiterea acordării personalității juridice – casând Sentința Civilă a judecătoriei Craiova din
13/04/2006 în Dosarul 10/M/2006. Dispune rejudecarea cauzei care s-a judecat și a dat Decizia
din 16 noiembrie 2006. Judecătoria Galați prin Sentința Civilă nr 35 din 15/12/2006 în
Dosarul 214/PJ/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Galați.
Definitivă prin nerecurare. Judecătoria Târgu Jiu, prin Sentința Civilă nr 13 din 21/03/2006 –
Dosar Civil 16/PJ/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT 2005 Gorj.
Domnul inginer agronom Paveloiu Stelian, președintele PROPACT Gorj a reprezentat în
instanță Filiala Județeană PROPACT – 2005 Gorj. Tribunalul Ialomița prin Decizia Civilă nr
308R din 9 iunie 2006 în Dosarul Civil 919/2006 admite acordarea personalității juridice a
filialei PROPACT – 2005 Ialomița. Decizie Irevocabilă. Judecătoria Iași prin Sentința Civilă
10/PJ din 26/01/2006 în Dosarul 1/PJ 2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene
PROPACT – 2005 Iași. Definitivă din 15/03/2006. Judecătoria Baia Mare prin Sentința Civilă
nr 2 din 3 februarie 2006 – Dosar 3/PJ/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene
PROPACT – 2005 Maramureș. Definitivă.
Judecătoria Târgu Mureș prin Sentința Civilă nr 2111 din 22 februarie 2006 în Dosarul Civil
nr 1173/915/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Mureș.
Definitivă și irevocabilă prin nerecurare din 14/08/2006. Tribunalul Mehedinți prin Decizia
Civilă nr 805/R din 4 septembrie 2006 în Dosarul Civil 2881/2006 acordă personalitate
juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Mehedinți. Decizia a rămas definitivă și
irevocabilă din 15/12/2006, asta după ce Judecătoria Turnu Severin prin Sentința Civilă
724/22 februarie 2006 în Dosarul Civil 1416/2006 respinsese cererea Filiale Județene
PROPACT – 2005 Mehedinți. Judecătoria Piatra Neamț prin Sentința Civilă nr 9 din
6/04/2006 în Dosarul Civil 3150/PJ/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene
PROPACT – 2005 Neamț. Definitivă și irevocabilă. Judecătoria Ploiești prin Sentința Civilă
nr 6 din 3/02/2006 în Dosarul Civil nr 5/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene
PROPACT – 2005 Prahova. Definitivă din 13/04/2006. Judecătoria Satu Mare prin Sentința
Civilă nr 17 din 29 septembrie 2006 în Dosarul Civil 3/S/M/2006 acordă personalitate juridică
Filialei Județene PROPACT – 2005 Satu Mare definitivă. Judecătoria Zalău prin Încheierea
Civilă nr 330/C din 9 februarie 2006 în Dosarul Civil 869/2006 acordă personalitate juridică
Filialei Județene PROPACT – 2005 Sălaj. Definitivă prin nerecurare. Tribunalul Suceava prin
Decizia 1113 din 7 iulie 2006 în Dosarul Civil 2917/C/2006 acordă personalitate juridică
Filialei Județene PROPACT – 2005 Suceava, după ce în camera de Consiliu a Judecătoriei
Suceava fusese respinsă ca inadmisibilă cererea noastră în data de 4/05/2006 în Dosarul
28/PJ/2005. Tribunalul Teleorman prin Decizia Civilă nr 631R din Dosarul Civil nr
1706/87/2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Teleorman,
după ce judecătoria Alexandria respinsese cererea noastră ca nefondată prin Sentința Civilă
457
209 din 1/02/2006. Judecătoria Tulcea prin Sentința Civilă nr 689/13 martie 2006 în Dosarul
Civil 1183 din 2006 acordă personalitate juridică Filialei Județene PROPACT – 2005 Tulcea.
Aceasta a fost situația juridică a PROPACT – 2005 – un Sindicat absolut nou – chiar dacă nu
s-a renunțat la denumirea PROPACT – pentru că această denumire este și va fi similară cu numele
profesorului Dan Drăghici fondatorul acestui Sindicat Național. Lucrurile au mers liniștit în
PROPACT – 2005, până în 2008, când securistul acoperit Iurașcu Adrian Ștefan, devenit ilegal șeful
PROPACTULUI vechi – chiar dacă PROPACT – 2005 nu se mai intersecta în nici un fel cu
PROPACTUL vechi – a reușit cu sprijinul judecătorilor comuniști de la Tribunalul Argeș
(Alexandra Lință, Elena Vasile și Mihaela Badea) să anuleze Sentința Civila 3540/PJ/15-09-2005 în
Dosarul Civil 7238/PJ/2005. În motivarea deciziei civile numărul 1204/R din 9 septembrie 2008
Dosarul Civil nr 7230/280/2005 s-a specificat în mod cu totul aberant Sentința 33 din 28/05/1993.
Se spune totuși că la Conferința Națională din 10/06/2005 s-a adoptat un nou statut, s-a ales un nou
consiliu național format din 97 de membri, s-a hotărât mutarea sediului din Pitești – strada Victoriei
55 în Comuna Căteasca nr 135-136, s-a hotărâr modificarea denumirii inițiale din Asociația
Națională a Proprietarilor de Pământ și Acționarilor din Agricultură PROPACT - conform Sentinței
Civile 33/28-05-1993, în Sindicatul Național al Țăranilor și Proprietarilor Români, Asociația
Națională a Proprietarilor de Pământ, de Păduri, de Case și alte bunuri mobile și imobile a Țăranilor
– PROPACT 2005 – conform Sentinței Civile 3540/2005. Împotriva Sentinței Civile 3540/2005 din
15/09/2005 a declarat recurs Sindicatul Național al Țărănimii Române – Asociația Națională a
Proprietarilor de Teren și a Acționarilor din Agricultură PROPACT, cu sediul în București strada
Turnul Eiffel nr 33 sector 2, domiciliul acestui securist acoperit. Este jenant și absolut inadmisibil
de susținut aberațiile din Recursul declarat de Iurașcu:
1.Lipsa calității de reprezentant al semnatarului cererii de modificare a statutului Sindicatului, a
organelor de conducere, a sediului și a denumirii acestuia. Păi PROPACT 2005 era un alt Sindicat
nou care nu mai avea nimic în comun cu vechiul PROPACT. Nu este cazul să enumerăm și alte
susțineri absolut hilare, pe care judecătorii de la Pitești le-au luat de bune. Și acum, ca și în 2001 –
2002 conducerea națională PROPACT – 2005 nu a știut până în 2009 – 2010 de această decizie a
Tribunalului Argeș. În 2009 acordasem încredere deplină lui Ginu Toma de la Vrancea, fără să știu
că el conlucra cu Iurașcu la București. Fiind hotărât șă renunț definitiv la luptă – care mă depășea
total, în februarie 2009 vine la mine Ginu Toma, îmi prezintă decizia Tribunalului Argeș 1204/R din
9 septembrie 2008, îmi prezintă și hotărârea lui Iurașcu de a renunța la PROPACT în favoarea lui
Ginu Toma, dar surprinzător îmi cere și mie să renunț la PROPACT – 2005 și să se revină printr-o
nouă Sentință Judecătorească la PROPACTUL inițial. Nu aveam încotro, pentru că pentru mine
ideea PROPACT era fundamental o idee de viață. Am acceptat acest lucru și în data de 26 martie
2009 judecătoria Pitești dă Încheierea din 26 martie 2009 în Dosarul Civil 7230/280/2005 – număr
în format vechi 7238/2005. În Instanță și eu și Ginu Toma depusesem cererile, prin care eu
renunțam la PROPACT – 2005 – iar Ginu Toma renunța la PROPACTUL cu sediul în București,
strada Turnul Eiffel nr 33 Sector 2. Încheierea rămâne definitivă și irevocabilă prin nerecurare din
16/06/2009. Această hărțuire juridică, o adevărată cabală securisto-comunistă îndreptată împotriva
acestui Sindicat unicat în România, nu s-a mai întâlnit nicăieri în nici o țară, fie ea și fostă
comunistă. Chiar dacă s-au făcut greșeli mari de către cei care au condus PROPACTUL – în frunte
cu mine – în perioada 1993 – 2002 credem că Legislația Românească în domeniu are lacune extrem
de mari. Nu este posibil ca un organism juridic național, constituit legal, înregistrat legal de membri
fondatori, condus legal de membri fondatori, să poată fi distrus cu atâta ușurință în justiție de
indivizi care nu au nimic în comun cu organismul respectiv, legile să le permită să facă convocări,
să modifice statute, să excludă ,,ei” organele alese statutar, să schimbe absolut tot, iar instanțele de
judecată să permită așa ceva, fără să citeze pe fondatori, fără să citească atent documentele
contrafăcute – neautentificate la notariat, fără să fie trecute prin filtrul unui procuror și el absent în
instanța de fond, care a hotărât ceea ce am prezentat în paginile anterioare. Merită să amintim
acțiunea PROPACT – 2005 imediat după apariția Legii 247/2005. Atunci PROPACT – 2005 a arătat
că și Legea 247/2005, ca și Lega 18/1991, Legea 169/1997, Legea 1/2000, Legea 7/1996, Legea
10/2001, Ordonanța Guvernului 83/1999, Legea 502/2002, Legea 66/2004 sunt Legi și acte
458
normative neconstituționale incomplete, neclare, care au adus și aduc mari necazuri problemei
esențiale a restituirii integrale a proprietăților furate de comuniști în perioada 1945 – 1989.
Familia țărănească a avut de sute de ani Trecut, Prezent și Viitor. Țăranii și-au trăit cu
cinste și demnitate Trecutul, de aceea Prezentul și Viitorul le-au conferit credință
nestrămutată în Dumnezeu, și au apărat cu sângele lor proprietățile, copiii și nepoții. Ei știu
mai bine ca oricine că cine a avut Trecut, a putut să izbăvească Prezentul.
459
Legea 247/2005 este restrictivă – referindu-se numai la anumite categorii de proprietăți furate și
nerestituite (pământuri, păduri, case), dar nu vorbește nimic de fabrici, uzine, IMM-uri confiscate și
naționalizate, de mori, de animale de muncă, de unelte de muncă, de aur și alte metale prețioase, de
alte bunuri de valoare, de alte bunuri mobile și imobile furate și nerestituite până astăzi. Foarte
mulți proprietari adevărați vor mai avea mult de pătimit prin tribunale și judecătorii, pentru că ceea
ce li s-a luat ilegal, cu greu va mai fi înapoiat acestora vreodată. O altă problemă negativă din Legea
247/2005 se referă la termenul de 90 de zile, în care proprietarii de terenuri pot să cadă la pace cu
persoanele care au investit pe aceste terenuri. Ni se pare un mod tipic comunist de gândire a unor
minți ruginite. Este adevărat că în perioada comunistă s-au extins plantațiile de vii, de hamei, de
pomi fructiferi, de arbuști fructiferi, s-au amenajat iazuri cu pește și pe aceste suprafețe s-au făcut
investiții considerabile. Dar, la fel de adevărat este că aceste investiții au creat în timp și venituri
considerabile. Deci trebuie făcute calcule corecte, atât a investițiilor, cât și a veniturilor în timp, ca
să se poată constata corect dacă investițiile au fost amortizate. Din ceea ce cunoaștem noi, ele au
fost amortizate de mult. În acest caz trebuie făcută o evaluare corectă atât a profiturilor, cât și a
cheltuierilor din profituri și nu în ultimul rând ar trebui evaluat procentul din profituri de care să
profite proprietarii. În nici un caz să nu se pună în discuție dacă aceste terenuri trebuie să revină sau
460
nu proprietarilor, întrucât aceste terenuri au fost dintotdeauna ale proprietarilor și ele vor reveni fără
nici un fel de condiții acestora. Nu se specifică nimic, nicăieri în lege, despre acțiunile comuniste
prin care s-au făcut schimburi de terenuri între comune, între județe; această acțiune a fost în fond
un mod barbar de distrugere a satului românesc. Ori fără abrogarea acestei acțiuni iresponsabile, nu
se va putea respecta restituirea pe vechile amplasamente nicăieri în România. Asta s-a și dorit.
Problema rentei viagere pentru cei bătrâni de peste 60 de ani, care-și vând pământurile din cauza
sărăciei, devenind și mai săraci, a fost o păcăleală. Aici sunt câteva probleme. Unii proprietari, care
trăiesc în orașe și care nu viețuiesc din exploatarea pământului, poate că vor accepta să-și vândă
pământurile, cu toate că prețurile de vânzare sunt derizorii. Atenție! Marea majoritate a
proprietarilor au moștenit pământurile de la părinții și bunicii lor, care au decedat, dar care au
muncit din greu să agonisească aceste averi funciare. Cum să-i îndemni, tu stat, prin lege pe acești
oameni să-și vândă și supraviețuirea? Vezi Doamne, le dai tu o rentă viageră pe an la hectar, mai ia
el, proprietarul, care-și vinde pământul, încă 5 sau 6 milioane pe hectar. Poate un om să trăiască o
viață cu câteva zeci de milioane. Tot în lege sunt îndemnați proprietarii bătârni să închirieze
pământul, sau să-l arendeze în vederea constituirii fermelor model. PROPACTUL a fost întotdeauna
de acord și este de acord cu crearea fermelor familiale model – optime ca în occident. Numai că ni
se pare mult prea puțin suma de 50 de dolari pe an/ha. Și așa, acum majoritatea pământului la sate
se află în ferme de toate tipurile (ferme familiale, ferme foste CAP-uri, ferme foste IAS-uri, Stațiuni
de Cercetare Agricolă). Acești fermieri, care le exploatază pământurile proprietarilor de peste 10 ani
de zile, au făcut ce au vrut ei pe aceste pământuri. Acești așa-ziși arendași le-au impus proprietarilor
niște contracte de arendă, care îi defavorizează total; acești arendași au devenit miliardari, iar
proprietarii se duc cu sfială să-și ceară drepturile de pe pământurile lor. Cei care încearcă să ridice
tonul la acești arendași, li se spune imediat: ,,nu-ți convine, ia-ți pământul”. Unii proprietari și l-ar
lua, dar nicăieri pământurile proprietarilor în aceste Asociații nu sunt precis delimitate, proprietarii
întâmpină greutăți, pentru că, dacă fac cerere să li se restituie pământul, atunci nu-l mai primesc
acolo unde este scris în Titlul de Proprietate, ci la marginea tarlalelor. În momentul în care acești
arendași vor ști că proprietarii în vârstă vor primi de la stat 50 de dolari pe an/ha, atunci ei vor
micșora drepturile proprietarilor la hectar. Să nu ne spuneți nouă de contractele de arendă, pentru că
acestea sunt făcute să apere interesele arendașilor, iar drepturile proprietarilor nu sunt respectate,
chair dacă ele mai există în unele contracte. Pe proprietari nu prea îi apără nimeni. În concluzie,
problema aceasta cu renta viageră este o problemă prost gândită. Noi îi sfătuim pe proprietari să nuși
vândă sub nici o formă pământurile, până când prețul pământului în România nu va fi similar cu
prețurile din țările europene dezvoltate. Deocamdată piața pământului în România este controlată de
hoți și de mafioți, pe care nimeni nu este în stare să-i pună la punct. PROPACTUL nu este de acord
ca străinii să cumpere pământ în România, decât numai dacă devin cetățeni români, dacă au familii
întemeiate în România și dacă garantează moștenirea pământului de către fii lor.
Problema restituirii integrale a pădurilor este una dintre problemele cel mai dificil de
realizat. Realitatea istorică a pădurilor din România ar fi, în sinteza, următoarea: imediat după 1900,
când 70% din teritoriul României era împădurit, proprietarii români de păduri s-au unit în forme
asociative pentru exploatarea pădurilor în devălmășie (Obști de moșneni, obști de răzeși,
composesorate, comunități de averi grănicerești, păduri ale mănăstirilor, ale bisericilor, ale
schiturilor, ale spitalelor, ale școlilor, păduri comunale). Totdeauna pădurile au fost exploatate de
proprietari în regim silvic, foarte bine conceput și condus, până când au venit comuniștii, care, fără
nici o lege, fără nici un decret, doar printr-o frază scrisă în Constituția comunistă din 1948:
,,pădurile trec în proprietatea întregului popor”, proprietarii pădurilor au rămas fără nici un metru
pătrat de pădure. Așa se face că perioada 1948 – 1989, datorită tăierilor masive, România mai avea
doar 33% din suprafața împădurită a țării. Lemnul prețios al românilor s-a dus la ruși, gratuit... Cel
mai mare jaf din istoria României asupra pădurilor s-a realizat în perioada 1989 – 2018. La ora
actuală România are cel mai scăzut procent de împădurire față de marea majoritate a țărilor
Europene. Cu 26%, suprafață împădurită a României, această țară se află cu 10 procente sub media
Europeană de 36%. Prin Legea 18/1991 s-a restituit proprietarilor până la un hectar de pădure.
Modul cum s-au făcut restituirile acestui hectar, până în anul 2000, când a apărut legea Lupu, a fost
461
dezastruos. Ne-ar lua prea mult timp să explicăm acțiune premeditată, organizată și condusă de
guvernanții români până în anul 2000.
Din anul 2000 – conform legii Lupu s-au restituit până la 10 ha de pădure – o altă măsură criminală
care extindea jafurile din păduri de 10 ori mai mult. Nu știm dacă va da cineva socoteală vreodată
pentru aceste furturi inimaginabile. Oricum aceste legi au făcut să se distrugă mari suprafețe de
păduri, ele au făcut și fac imposibilă restituirea integrală și pe vechile amplasamente a pădurilor din
România. S-a indus în mințile românilor de către comuniști și securiși că proprietarii sunt vinovați
de dezastrele făcute în păduri, că proprietarii și-au distrus pădurile. Fals, domnilor! Pădurile au fost
tăiate la ordin și sub controlul zilnic al mafioților din ocoalele silvice, din Romsilva, coordonați de
Poliție, de Procuratură și mai ales de primari. Acum se dau integral pădurile conform legii
247/2005. Foarte bine, dar ce mai înseamnă astăzi ,,integral” ? Au dispărut total pădurile de câmpie,
zăvoaiele de alungul marilor râuri. Peste două milioane hectare de pădure au dispărut în vremea
comuniștilor și mai mult de un milion de hectare de pădure a dispărut în perioada 1989 – 2018,
continuând și astăzi și probabil și mâine...
Pachetul legislativ cunoscut sub denumirea de Legea 247/2005 are o serie întreagă de erori de fond:
-Legea admitea Decretele, Hotărârârile și Legile comuniste, nu restituia integral terenurile agricole
(ci numai până la 50 ha), nu abroga în nici un fel Legea 18/1991 – o lege criminală pentru
proprietarii români; era destul de ambiguă vizând modalitățile de reconstituire a dreptului de
proprietate și multe alte lacune, pe care noi le-am trimis în scris Comisiei Guvernamentale și
Comisiilor Parlamentare. Am avut intervenții critice și la Regulamentul de aplicare a legii
247/2005. O lacună grosolană a acestui Regulament o constituie tocmai modul cum au fost
concepute și înființate Comisiile Locale și Comisiile Județene de Fond Funciar; nu este admisibil ca
într-o comisie locală și județeană, care au ca menire fundamentală să reconstituie și apoi să restituie
integral proprietățile cerute de proprietari, tocmai proprietarii – beneficiarii unici ai aplicării acestei
legi – să apară într-o minoritate condamnabilă – atât în Comisiile Locale, cât și în cele Județene.
Acest lucru ne-a determinat și ne determină să susținem că făuritorii acestei legi au fost niște
comuniști adevărați. Cum este posibil că în Comisiile Locale proprietarii să fie în număr de 2 – 4
așa cum se stipulează în Regulamentul de aplicare a legii, iar cei care le-au furat proprietățile, cei
care i-au trimis în instanțe din 1991 până astăzi, cei care ,,i-au ajutat” să se omoare între ei – sunt în
număr de 8-10? Orice s-ar întâmpla într-o astfel de comisie, reprezentanții proprietarilor nu au nici
un cuvânt de spus, pentru că hotărăște majoritatea. Aceste comisii au fost făcute special pentru ca
proprietarii să poată fi furați ,,legal”. Nici Comisiile Județene nu au altă configurație. Din cei 1 3-15
reprezentanți ai Comisiilor Județene – doar trei sunt reprezentanții proprietarilor. Este limpede că
aceștia sunt oameni de paie în comisie. Ei nu pot face nimic, pentru că și aici, ca și în Comisiile
Locale, votul lor este nesimnificativ. Lucrurile sunt și mai grave și vom prezenta cel mai mare jaf
național, făcut vreodată în România, de primarii din România, cu concursul Comisiilor Județene, al
Prefecților, al Parcheteleor și al Poliției Române. După aproximativ un an de zile de aplicare a Legii
247/2005 în toate primăriile din România reprezentanții PROPACT – 2005 din toată țara ne
sesizează un fapt greu de înțeles. În marea majoritate a primăriilor din țară depuseseră cereri,
însoțite de documentele cerute de lege, aproximativ un milion de proprietari individuali și juridici
(obști de moșneni, obști de răzeși, Composesorate, obști comunale, biserici, mănăstiri, schituri,
spitale, CFR, armată, școli etc) de terenuri agricole, luciuri de apă, păduri, pășiuni alpine. După un
an și câteva luni la marea majoritate a primăriilor au fost afișate rezultatele muncii ,,asidue” a
Comisiilor Locale, rezultate dezastroase. La nivel național peste 700 000 de proprietari se văd
afișați și primesc chiar la domicilile lor adrese prin care li se comunică sec: ,,Cererile
dumneavoastră nu fac obiectul legii 247/2005”. Sec și fără alte comentarii. Oamenii sunt alertați,
sunt aruncați ca niște cârpe din primării, fac cozi interminabile la prefecturi, sunt purtați pe drumuri
și prin instanțele de judecată. Foarte mulți sunt în vârstă, bolnavi, mulți chiar au decedat în ultimele
luni. A trebuit să alertăm noi pe reprezentanții noștri – numiți de noi în Comisiile Județene și a
trebuit să verificăm mai serios ceea ce s-a întâmplat în această perioadă de un an și jumătate. Am
plecat de la legalitatea Constituirii Comisiilor Locale de Fond Funciar și a Comisiilor Județene.
Ideea ne-au dat-o chiar cei de la ANRP – care – în mai multe răspunsuri date membrilor noștri
462
scriau subliniat: ,,Comisiile comunale, orășenești sau municipale se constituie prin Ordin al
Prefectului și au în componența lor 2 – 4 reprezentanți ai foștilor proprietari deposedați sau
moștenitorii acestora, care au solicitat terenuri în termenul legal. Pentru alegerea
reprezentanților foștilor proprietari în Comisia Locală, Consiliul Local și primarul scrie în
lege, convoacă o adunare a proprietarilor”, care își aleg ei pe cei 2 – 4 reprezentanți ai lor în
Comisia Locală de Fond Funciar. Verificând cum stau lucrurile în mai multe primării din fiecare
județ al țării, am descoperit fapte penale de o gravitate certă. În nici o primărie, nimeni nu ne-a
putut pune la dispoziție convocările care trebuiau făcute în scris tuturor proprietarilor, pentru ca
aceștia să știe când și unde va avea loc adunarea generală, în care urmau ca ei să își aleagă pe cei 2
– 4 reprezentanți ai lor în Comisia Locală de Fond Funciar. Din capul locului s-a încălcat legea.
Înșiși prefecții aveau datoria legală să verifice dacă primarii și Consiliile Locale au respectat această
cerință a legii. Acum putem spune cu certitudine că nici un proprietar care a depus cerere în 2005 pe
legea 247/2005 nu a primit nici un fel de convocare scrisă la domiciliul lui. Toate adunările
generale, în toate comunele și orașele s-au desfășurat prin falsuri și uz de fals. La aceste adunări au
participat numai unii proprietari, alături de unii cetățeni care nu depuseseră cereri conform legii
247/2005. Procesele Verbale pe care le-am consultat (după mari insistențe), ne-au întărit
convingerea că adunările generale au fost ilegale, că procesele verbale sunt niște documente
contrafăcute, că ele reprezintă niște falsuri, pe care procuratura avea datoria să le sesizeze și să
cerceteze la nivel național aceste ilegalități. Peste tot au fost adunări generale ilegale în care
primarii și-au numit oamenii lor în Comisiile Locale, ca reprezentanți ai proprietarilor. Peste tot am
găsit consilieri locali și cetățeni nominalizați de primari ca reprezentanți ai proprietarilor în
Comisiile Locale. Marea majoritate a proprietarilor din fiecare comună, habar nu aveau cine sunt
cei care le reprezintă interesele în Comisia Locală de Fond Funciar. Atunci ne-am întrebat cum a
fost posibil ca prefecții să valideze prin ordin niște Comisii Locale ilegal constituite ? De ce domnii
prefecți, ca reprezentanți ai Guvernului, nu au verificat documentele de constituire ale acestor
comisii locale? Noi suntem convinși că nici un prefect nu a avut nici un dubiu că primarii și
Consiliile Locale nu vor încălca legea. Prefecții au validat niște Comisii ilegale, Comisii, care timp
de un an și jumătate, au emis decizii, hotărâri lovite de nulitate absolută. Chiar și Comisiile
Județene sunt ilegal constituite și ilegalitatea vine tot din direcția reprezentativității legale a
proprietarilor. În Comisiile Județene reprezentanții proprietarilor erau nominalizați de Asociațiile de
Proprietari de păduri, de terenuri agricole și ai Administratorilor Pădurilor, pe care prefecții îi
aprobau prin Ordin scris. PROPACT – 2005 a trimis în termenul legal la toate prefecturile sentințele
judecătorești ale PROPACT – 2005, atât la nivel național, cât și județean, ca să se vadă că avem o
vechime considerabilă, că avem o reprezentativitate națională certă. Am trimis Statutul, Programul,
alte documente interne, care să ateste că noi suntem singurii care reprezentăm interesele tuturor
categoriile de proprietari români la nivel național. Mare ne-a fost surpriza ca să constatăm că în
multe județe prefecturile nu au validat reprezentanții noștri, ci au validat niște indivizi, trimiși acolo
de niște Asociații fantomă, de niște Asociații create peste noapte, care nu și-au trimis nici un
document juridic, care nu pot dovedi în nici un fel că reprezintă pe cineva. Ori cu asemenea indivizi
noi nu putem să fim de acord și considerăm ca total neserioase hotărârârile luate de toate Comisiile
Locale și Județene în toată România. În afară de aceste ilegalități, de o gravitate fără seamăn, pe
care nimeni nu a dorit să le cerceteze, să ia măsuri, să le îndrepte, PROPACTUL a mai constatat că
peste tot în țară Comisiile Locale au eludat spiritul esențial al legii 247/2005 – care este o lege de
reconstituire a Dreptului de Proprietate și al restituirii proprietăților cerute de fiecare proprietar în
2005. Aceste Comisii Locale aveau obligația să cheme în Comisie pe fiecare proprietar, să-i
analizeze dosarul cu cererea respectivă în prezența sa și, obligatoriu, să se deplaseze în teren și să
constate numai pe teren ceea ce a cerut proprietarul. Aici – pe teren, membrii Comisiei Locale
aveau obligația să întocmească un Proces Verbal de constatare, pe care să-l semneze ei și
proprietarul aflat de față. Nici un proprietar nu deține un asemenea Proces Verbal și atunci întrebăm
cum au decis membri Comisiilor Locale, când le-au comunicat proprietarilor că cererea lor nu face
obiectul legii 247/2005 ? Numai pe teren și pe baza unui document scris și semnat proprietarul ar fi
fost convins că are sau nu are dreptate. Toate aceste nereguli grave, toate aceste ilegalități certe, au
463
avut și au și astăzi consecințe nefaste. Sute de mii de hectare de terenuri agricole, de luciuri de apă,
de păduri nu vor mai reveni niciodată adevăraților proprietari. Acest jaf național fără precedent este
făcut cu complicitatea legii, cu complicitatea primăriilor și prefecturilor, cu complicitatea
parchetelor și poliției. Noi am sesizat toate aceste lucruri, atât poliției, cât și parchetelor, am
înștiințat Guvernul României, Parlamentul României, pe președintele României, dar nimeni nu a
făcut absolut nimic. Mai mult, poliția și parchetele i-au apărat pe primari și pe prefecți.
Degeaba am trimis permanent materiale în acest sens la toată mass-media românească, degeaba am
trimis modele de cereri de dare în judecată, pentru proprietarii nedreptățiți, pentru că nici un ziar,
nici un radiou, nici o televiziune nu au publicat nimic. Văzând această disperare națională am
hotărât să dăm noi, PROPACTUL, în judecată toate Comisiile Locale de Fond Funciar, toate
Comisiile Județene, în numele tuturor proprietarilor români nedreptățiți. Rezultatul acestei acțiuni
naționale, fără precedent în istoria românilor și a justiției din România, a fost zero. Ceea ce ne-a
speriat pur și simplu în 2007, vizavi de justiția din România este că aceeași speță juridică, aceeași
formulare de cerere de dare în judecată este tratată în tot felul de moduri, se dau tot felul de
interpretări juridice, ceea ce nu credem că este normal. Vom da câteva exemple privind răspunsurile
primite de la mai multe judecătorii din țară:
464
Școala Pedagogică Carol I Câmpulung Muscel, unde s-a format ca om profesorul Dan Drăghici,
având dascăli excepționali și colegi excepționali
Ilie Stănculescu – directorul și Profesorul Alexandru Cristescu și profesoara Ileana Săvoiu
dirigintele profesorului Drăghici
Dan
465
Colegii promoției 1964 ai Școlii Normale Carol I Câmpulung Muscel, printre care se află și
profesorul Dan Drăghici
-Din județul Alba am primit citații de la judecătoriile Alba Iulia, Blaj, Câmpeni; judecătoria Blaj
suspendă judecarea cauzei, judecătoria Câmpeni declară nulă cererea noastră de chemare în judecată
a primăriilor din raza sa de competență.
-Din județul Arad am primit citații de la judecătoriile Arad, Lipova, Chișineu Criș; judecătoria Arad
suspendă judecarea acțiunii, judecătoria Lipova suspendă judecata, iar judecătoria Chișineu Criș
anulează acțiunea Civilă a noastră...
-Din județul Argeș – unde prefectura nu a admis nici un reprezentant propus atât de PROPACT, cât
și de PROPACT – 2005, în Comisia Județeană de Fond Funciar. Din Argeș am primit citații de la
judecătoriile Pitești, Curtea de Argeș, Câmpulung Mușcel, Costești și Topoloveni. Judecătoria
Topoloveni suspendă judecata prin două Încheieri!! Judecătoria Costești suspendă și ea judecata.
Celelalte judecătorii nu ne-au trimis nimic. Foarte curios, aici în Argeș parchetul este cel care a
apărat și apără hoții. Procurorul Pelinescu Claudiu de la Parchetul de pe lângă judecătoria Curtea de
Argeș ne trimite o Rezoluție în care se face pur și simplu de râs, Rezoluție pe care am trimis-o
Parchetului general al României, de la care n-am primit nimic...
-Din județul Bacău am primit citații de la judecătoriile Bacău și Onești care anulează cererea
formulată de noi, sau declară nulă cererea noastră.
-Din județul Bihor am primit citații de la judecătoriile Oradea, Beiuși.
-Din județul Bistrița Năsăud nu am primit decât o adresă de la judecătoria Bistrița.
Am putea continua cu toate judecătoriile din țară pentru că peste tot ni s-au respins cererile. După ce
vom primi de la toate judecătoriile toate documentele, le vom trimite în copii xerox Ministrului
Justiției, Procurorului general al României, Primului Ministru al României, ca să vadă și ei în ce hal
au fost aduși proprietarii români din 1991 până astăzi și astăzi, de toate partidele politice aflate la
putere din 1990 până azi. Vom trimite aceste documente și Consiliului Europei și Parlamentului
European ca să demonstrăm că proprietarii români au fost furați și sunt furați prin legi
neconstituționale, comuniste.
466
467
468
469
470
471
472
473
474
475
476
477
478
313 ani de istorie a satului românesc.
Țara Românească era împărțită în județe – care erau vechi Uniuni de Obști. În frunte se aflau
județii – urmați de marii vătafi, bani și căpitani. Aceștia aveau atribuții ostăsești, administrative și
judecătorești. Prin 1700 județele au început să fie conduse de ispravnici, iar în perioada 1733 – 1749 au
apărut doi ispravnici în fiecare județ. După 1800 județele erau împărțite în Plăși. Denumirea Plășilor venea în
cea mai mare parte de la râurile care le traversau. În perioada ocupației Rusești 1828 – 1834 o comisie
formată din marii boieri a elaborat Regulamentele Organice, care și-au propus să facă transformări profunde
în organizarea internă a principatelor române – în special în administrația locală. Regulamentul Organic
pentru Țara Românească a intrat în vigoare la 1 – 13 iulie 1831 și menținea împărțirea pe județe – dar
schimba denumirea de ispravnic în aceea de ocâr-muitor și pe cea de zapciu (administrator de plasă) în
subocârmuitor. Mandatul acestora era de trei ani. Județele nu aveau personalitate juridică, iar în vederea
delimitării lor a lucrat până în 1844 o comisie de ingineri hotarnici. Fiecare plasă avea sigiliu propriu. Pentru
prima dată Regulamentele Organice au avut marele merit de a conferi satelor românești un început de
personalitate juridică – pentru că le recunoaște dreptul de a avea un patrimoniu propriu – cutia obștei –
menită să asigure plata impozitelor către stat și să poată contribui la satisfacerea nevoilor locale. În fruntea
satului se afla un pârcălab, secondat de Sfatul Sătesc. Organizarea comunală instituită prin Regulamentul
Organic va fi parțial modificată în 1851, în sensul că a fost reorganizată componența Sfatului Sătesc de către
domnitorul Barbu Știrbei. În componența nouă a Sfatului Sătesc erau incluși: Pârcălabul, un reprezentant al
proprietarului moșiei și doi sau patru deputați, aleși de plătitorii de capitație, dintre sătenii fruntași. Menirea
Sfatului era de a executa ordinele organelor administrative superioare și mai puțin de a delibera asupra
intereselor comunităților locale. Unirea principatelor a dat un puternic imbold modernizării
sistemului administrativ autohton după modelul francez. Adept al ideilor liberale Alexandru Ioan Cuza va
milita pentru recunoașterea comunelor ca persoane juridice. De aceea la 31 martie 1864, prin
Decretul Regal 394, domnitorul Cuza promulgă legea pentru comunele urbane și rurale. Potrivit
acestei legi comuna îngrijește singură interesele sale și se administrează de sine stătător, conform
legii. Comuna formează o persoană juridică. Este pentru prima dată când se instituie spiritul de
descentralizare și se face o diferență între administrarea urbană și cea rurală. Clasificarea comunelor
– urbane și rurale – era făcută de guvern, fiind supusă aprobării Camerei. Eventualele modificări se
făceau – dacă era cazul – odată la cinci ani. Comunele rurale trebuiau să cuprindă minimum 100 de
familii sau 500 de locuitori. Fiecare comună avea obligația de a avea o casă numită primărie și de a
îngriji de localurile de cult. Comunele rurale erau reprezentate de comisii comunale, alese din doi în
doi ani. Consiliul Comunal era condus de primar, ajutat de consilierii aleși prin vot cenzitar dintre
știutorii de carte. Erau între 5 – 17 consilieri, în funcție de numărul locuitorilor. Consilierii aveau un
rol consultativ pe lângă primar și apărau interesele comunei. Deși era ales de comunitate, primarul
trebuia confirmat de prefectul județului. După 1864, România a beneficiat de un sistem
administrativ complet, în cadrul căruia comuna devenea o circumscripție autonomă administrativă a
statului. Județele aveau Plăși în care erau arondate mai multe comune. Plasa era condusă de un
subprefect. Un rol important în administrația județelor și a plășilor îl aveau marii proprietari de
moșii. Legea lui Cuza avea și multe lacune – mai ales în privința comunelor mici. De aceea în 1874,
pe 13 martie, conservatorii lui Lascăr Catargiu votează o altă lege pentru comunele urbane și rurale,
promulgată de regele Carol I, prin Decretul Regal 747/5 aprilie 1874. Conform acestei legi, numărul
minim de locuitori pentru o comună crește de la 500 la peste 1000 de locuitori. Consiliile comunale
căpătau prerogative sporite. Aveau dreptul de a autoriza singure – fără aprobarea eșaloanelor
superioare – vânzarea de imobile cu o valoare mai mică de 3000 lei, de a aproba rezultatele
licitațiilor. După cucerirea independenței de stat în 1877 și după proclamarea regatului României la
10 mai 1877, liberalii, sub conducerea lui I. C. Brătianu dau o nouă și modernă lege a reorganizării
administrative – Legea Comunală din 7 mai 1887. Această lege avea să fie o lege prea liberară
pentru orașe și mai puțin liberală pentru sate și comune. A scăzut acum și numărul plășilor, odată cu
revenirea la putere a conservatorilor lui Lascăr Catargiu. Între 1891 – 1895 Nicolae Filipescu inițiază pe 6
mai 1892 un nou proiect de lege administrativă. Noua lege preciza mai clar atribuțiile fiecărei verigi
administrative. Conform legii, teritoriul României se împărțea în județe, județele în Plăși, Plășile în comune.
Dacă județele și comunele aveau personalitate juridică proprie, Plășile reprezentau simple circumscripții
479
administrative. Această lege sporea atribuțiile primarilor în detrimentul Consiliilor Comunale și accentua
subordonarea primarilor față de subprefecți (conducătorii Plășilor) – ca atare nu se poate vorbi de o
autonomie locală. În 1904 liberalii fac o altă lege (după cum se poate vedea, cum se schimbau unii
și veneau alții la putere, se schimba și reorganizarea teritorială). Prin legea din 1908 – din 29 aprilie
(Legea pentru organizarea comunelor și administrația Plășilor) liberalii acordă puteri sporite
subprefecților. Nu trebuie neglijată nici Legea din 20 mai 1921 (Legea pentru modificarea
circumscripțiilor și a reședințelor unor comune rurale, sate și cătune), sau legea pentru unificarea
administrativă a României din 14 iunie 1924 și Decretul Regal nr 2465/25 septembrie 1925, dat
publicității în data de 7 octombrie 1925. Conform acestor acte normative teritoriul României era
împărțit în județe și comune. Mai multe comune rurale alcătuiau o Plasă, iar mai multe sate
alcătuiau o comună. Practic acum se extinde sistemul administrativ din vechiul regat la nivelul
întregii țări – ceea ce a creat numeroase convulsii sociale. Ajunși la guvernare, în 1928, țărăniștii au
venit cu un nou proiect legislativ elaborat de Constantin Stere. Prin acest proiect legislativ se
încerca realizarea unei largi autonomii locale – preconizându-se instituirea unei noi unități
administrativ – teritoriale – provincia. Reforma țărăniștilor a fost modificată de 11 ori, până în 1934
– când se revine la legea din 1925. Legea administrativă din 1936 (27 martie) conferă administrației
un rol mai activ în viața statului. Dictatura regală a lui Carol al II-lea va institui prin Decretul nr
2919 din 13 august 1938 noi atribuții: județul și Plasa deveneau circumscripții de control și erau
înființate ținuturile, cu atribuții culturale, economice și sociale, conduse de rezidenți regali, numiți
pe 6 ani prin decret regal. Fiecare ținut reunea până la 10 județe și reprezenta noua unitate
administrativ teritorială a României.
Țara era divizată în 10 ținuturi: ținutul Olt, cu reședința la Craiova, ținutul Argeș, cu reședința la
București, ținutul Mării, cu reședința la Constanța, ținutul Dunărea, cu reședința la Galați, ținutul
Nistru, cu reședința la Chișinău, ținutul Prut, cu reședința la Iași, ținutul Suceava, cu reședința la
Cernăuți, ținutul Alba Iulia, cu reședința la Alba Iulia, ținutul Crișuri, cu reședința la Cluj și ținutul
Timiș, cu reședința la Timișoara.
În perioada războiului, prin Legea din 26 martie 1942, s-au operat modificări în ceea ce
privește delimitarea administrativ teritorială a județelor țării. Au mai fost rectificări la legea
administrației teritoriale și în 1943.
După 1944 minusculul partid comunist va provoca mari tulburări în lumea satelor, impunându-și
oamenii lor în Consiliile Locale, în fruntea comunelor și Plășilor. Constituția din 13 aprilie 1948
480
481
impusă de ocupantul sovietic, consacră noul regim politic instaurat în România. Acum țara este
împărțită în: comune, Plăși, județe și regiuni – care puteau fi oricând modificate. Implementarea
modelului administrativ sovietic, va fi înfăptuită prin legea 5 din 6 septembrie 1950. Acum teritoriul
României era împărțit în: regiuni, orașe, raioane și comune. Regiunea era unitatea administrativ
teritorială economică delimitată teritorial, pe care o sprijină direct organele centrale de stat și prin
care se exercită politica partidului unic comunist și a guvernului comunist. Regiunea era alcătuită
din raioane, orașe și comune. Orașele erau grupate în trei categorii: orașe de subordonare
republicană, orașe de subordonate regională și orașe de subordonare raională. Comuna era formată
din unul sau mai multe sate și se subordona direct raionului, care, la rândul său, se subordona
regiunii. Prin legea numărul 5 din 6 septembrie 1950 au fost create 28 de regiuni, 177 de raioane, 8
orașe de subordonare republicană și 4052 comune. Organizarea administrativ teritorială din 1950 va
fi modificată prin Decretul nr 331 din 27 septembrie 1952, în sensul că a fost redus numărul
regiunilor de la 28 la 18. Pe 4 ianuarie 1956, prin Decretul 12 al MAN, s-a operat o nouă modificare
a raionării administrativ economice a teritoriului RPR. Numărul regiunilor se reduce la 16, numai că
această modificare a suferit în data de 24 decembrie 1960 alte modificări prin Legea 3 din 1960.
Acum se menținea divizarea țării în regiuni, raioane, orașe și comune. Regiunile căpătau alte
denumiri rămânând tot 16 (Argeș, Bacău, Banat, Brașov, București, Cluj, Crișan, Dobrogea, Galați,
Hunedoara, Iași, Maramureș, regiunea Autonomă Maghiară – Mureș, Oltenia, Ploiești, Suceava.
Accederea lui Nicolae Ceausescu în fruntea țării, face ca în 1965 să se adopte o nouă Constituție
prin care va fi votată Legea nr 2 din 16 februarie 1968, prin care dispăreau regiunile, iar teritoriul
României era compus din județe, orașe și comune. Județul era alcătuit din orașe și comune și era
unitatea de bază a organizării administrativ teritoriale a țării, în funcție de condițiile geografice,
economice, sociale, politice, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale populației. Comuna
era alcătuită din unul sau mai multe sate. Satele în care se afla sediul organelor de conducere ale comunei
se numeau sate – reședință. Argeșul era format atunci din 159 comune. Prin Legea 55 din 19
decembrie 1968 teritoriul României era format din 39 de județe, 47 municipii, 189 orașe, 604
localități componente ale orașelor și municipiilor, 2706 comune și 13149 sate. Județul Argeș avea o
suprafață de 6801 km pătrați, cuprinzând un municipiu, patru orașe, șase comune suburbane, 88 de
comune și 578 de sate. Decretul nr 15 din 23 ianuarie 1981 al Consiliului de Stat privind unele
îmbunătățiri ale organizării administrativ teritoriale a RSR, precum și o nouă lege privind
îmbunătățirea organizării administrativ teritoriale a RSR va fi adoptată de MAN în data de 18
aprilie 1989 – când teritoriul României este împărțit în județe, municipii, orașe și comune. După
Revoluția din decembrie 1989, Consiliul Frontului Salvării Naționale adoptă Decretul Lege nr 38
din 1990 prin care se abrogă Legea nr 2 din 1989 referitoare la organizarea administrativ teritorială
a țării. Conform acestei noi legi s-au reînființat peste 300 de comune și peste 800 de sate, desfințate
prin Legea nr 2/1989. Acum în România erau 2859 comune și 12961 sate.
Situația demografică a României (secolul 18 – 2010)
Nu există date precise în evul mediu pentru situația demografică a Țării Românești. Potrivit
unei statistici austriece din 1737 – departe de a fi riguros exactă – populația Țării Românești se
ridica la 591 230 locuitori. Românii tăinuiau numărul exact al locuitorilor Țării Românești – ca să
se apere (țăranii se apărau împotriva împilării statului feudal, a boierilor, împotriva tendințelor
centralizatoare ale domniei și a întregii țări, împotriva apăsării turcești). Există o catagrafie
întocmită în perioada 1773 – 1774 păstrată la Moscova – precum și o altă catagrafie a generalului
Friedrich Wilhelm Vonbaur, din care un exemplar se păstrează la Biblioteca Academiei Române și
indică pentru Muntenia 2696 de sate și cătune. După datele furnizate de Dionisie Fotino în 1815
Țara Românească avea 2721 de sate și cătune. După confruntările armate ruso-turce în anii 1828 –
1829 când Țara Românească a devenit teatru de război – trupele țariste au elaborat o hartă în care
apăreau localitățile și în dreptul fiecărei localități și numărul familiilor. Constituirea statului modern
ca urmare a Unirii Principatelor sub sceptrul lui Cuza, va da un imbold cercetărilor statistice
482
483
privitoare la populația societății românești. Încă din 1859, la solicitarea lui Cuza, guvernul a hotărât
întocmirea unei catagrafii pentru bir – dar și un recensământ ștințific. Recensământul din 1859 ne
oferă o imagine asupra populației fiecărei comunități locale – deoarece erau incapacități tehnice și
personalul nu era pregătit. Deabia în 1899 s-a făcut primul recensământ sistematic și exact. Atunci
populația României era de 5 956 690 locuitori, comparativ cu 3 864 848 locuitori în 1859. Suprafața
totală a României era de 131 353 km pătrați. Ne situam pe locul 16 în Europa dintr-un număr de 24
de state. România era depășită net la capitolul densitate a populației de Saxonia, Belgia, Marea
Britanie, Olanda, dar, devansam Grecia, Spania, Rusia Europeană, Imperiul Otoman și alte state.
După recensământul din 1912, populația României era de 7 248 000 locuitori. În mediul rural trăiau
5 918 928 locuitori, iar la orașe 1 329 133 locuitori. După recensământul din 29 decembrie 1930,
populația României era de 18 052 896 locuitori, din care 14 420 718 locuitori în mediul rural, iar 3
632 178 locuitori la orașe. Saltul spectaculos înregistrat cu ocazia acestui recensământ s-a datorat
nu atât sporirii natalității, cât a portului demografic adus de noile provincii unite în anul de grație
1918. Perioada de avânt economic (1934 – 1938) va fi brusc curmată de cel de-al doilea război
mondial. La 21 februarie 1956 populația României era de 17 498 450 locuitori – situându-se pe
locul 10 între statele Europei cu potențial demografic. Dacă în Europa densitatea medie era de 54,2
locuitori / km pătrat, la noi lucrurile stăteau mult mai bine (73,6 locuitori / km pătrat). Atunci 12
015 186 locuitori trăiau în mediul rural, iar restul în mediul urban.
Organizarea instituțională la sate
După retragerea aureliană viața societății Daco-Române a continuat multe secole sub forma
exclusivă a obștilor teritoriale libere. În cadrul acestor obști se stăpâneau în comun, pădurile,
pășunile, pământul neîmpărțit. Obștile țărănești au stat la baza organizării social politice a românilor
sute de ani și aceste obști – mai târziu – s-au grupat în Uniuni de obști – numite de Nicolae Iorga
,,Romanii populare”, care ulterior s-au transformat în structuri social – politice de esență feudală, cu
căpetenii proprii și cu tendințe de afirmare politico-militară. Spre sfârșitul secolului 16 și începutul
secolului 17 obștile sătești încep să se destrame din interior, în urma diferențierii accentuate de
avere. Dacă la început, obștile erau niște spații închise, în care nu putea pătrunde nimeni – mai
târziu, când a fost acceptată și egalitatea sexelor – au început să pătrundă din afară și să destrame
coeziunea obștilor. Obștile libere erau conduse de un cnez sau jude. Funcționa adunarea oamenilor
buni și bătrâni (oameni buni era similar cu oameni bogați). Acest for decidea asupra proprietății
colective a satului, răspunderea fiscală comunală, paza așezării și a culturilor, repartiția anuală a
culturilor (a pământurilor cultivate), hotărniciile, judeca pricinile ușoare. Din prima jumătate a
secolului 17 în fruntea fiecărui sat se afla câte un pârcălab, care conlucra cu adunarea oamenilor
buni și bătrâni. Pârcălabii au fost cei care executau atribuțiile în fiecare sat, erau conducătorii
administrativi, dar și executanții ordinelor domnești, sau ale stăpânilor laici, sau ale clericilor.
Pârcălabii judecau pricini ușoare, pronunțau pedepse sau puteau să-și împace părțile aflate în
conflict, ei se îngrijeau de păstrarea liniștii publice, putând pedepsi cu voia domnitorului chiar
abuzurile dregătorilor domnești. Pârcălabii se îngrijeau ca locuitorii satelor să nu fie impuși la dări
mai mult decât trebuia. Aleși de locuitorii satelor și validați de ispravnici în satele libere, numiți în
cazul satelor aservite, pârcălabii s-au menținut și dupa apariția Regulamentului Organic.
Regulamentul Organic a consfințit și dreptul satelor de a avea sigilii, dar nu toate satele au avut
sigilii. Cele care au dobândit sigilii au dobândit și personalitate juridică. Dupa 1848 apar sigilii
sătești cu legenda în limba Română și în emblemă erau reprezentări specifice: munci agricole,
bogății, etc. Intrat în vigoare la 1 iulie 1831 Regulamentul Organic al Țării Românești a pus bazele
organizării instituționale moderne a principatului, proclamând separația puterilor în stat și
introducând în administrație principiul stabilității în funcții pe o perioadă de 3 ani, ca și în justiție.
La nivel local se instituau organisme de conducere diferențiate între București și alte orașe sau
lumea satelor. Satele urmau să fie conduse de un pârcălab, ales de localnici, cu știrea și cu acordul,
atât al cârmuitorului județului, cât și al stăpânului moșiei. La nivelul fiecărui sat a fost creată câte o
484
cutie a obștii, alimentată dintr-un adaos la capitație cum ar fi:
-Câte patru parale la leu, ce se îndatorează tot birnicul a plăti în fiecare trimestru asupra îndatoririi
sale.
-Bani ce va plăti locuitorul fugar sau soțul, ori târgul ce-l va fi primit în ceasul ce se va găsi după a
sa dosire, pentru toată vremea lipsei sale.
-Sumele dăjdiilor celor din nou însurați, care șase luni în urma însurării, vor plăti dajdia întocmai ca
și ceilalți semeni ai lor la cutia obștei. Gestiunea fondurilor respective era încredințată unui sfat
format din șase persoane alese, alături de preot și de proprietarul moșiei sau de vechilul său. Din
cutia obștei se asigură plata pârcălabului și alte trebuințe ale satului. Prevederile regulamentare vor
fi completate în 1833 prin cele ale unei legi ordinare – menită a-i obliga pe săteni să construiască,
după un plan primit de la stăpânire, o casă a satului cu cele trebuincioase, în care pârcălabul, preotul
și membri cârmuitori trebuiau să lucreze (viitoarele primării). Aici erau păstrate toate documentele.
În 1832, conform unei legi, era desființată vornicia de pripas – iar satele erau obligate să-și angajeze
văcari. Dacă animalele intrau pe semănături, proprietarii animalelor îi despăgubea pe proprietarii
culturilor, dar plăteau în plus o amendă ce intra în cutia obștii. Cercetarea stricăciunilor produse de
vite era încredințată juraților satului. În 1851 Barbu Știrbei a trecut la reorganizarea Sfatului Sătesc,
care era compus din pârcălab, un reprezentat al proprietarului moșiei și doi sau patru deputați aleși
485
486
dintre fruntașii comunității de către cei care plăteau impozite. Controversata lege rurală a lui Barbu
Catargiu din 1862 avea marele merit că acorda personalitate juridică comunelor. S-au creat pentru
prima dată premisele delimitării clare a proprietății sătești de cele ale moșierilor.
Instituțiile religioase
Biserica a avut o prezență definitorie în istoria românilor. Menirea ei esențială a fost să
mențină credința și conștiința apartenenței la arealul dogmatic al ortodoxiei, să apere legile și
tradițiile străbune, să lupte pentru unitatea de neam și de limbă. În mediul rural biserica a fost una
dintre cele mai vechi instituții, toate comunitățile rurale fiind organizate în jurul bisericii, a
preoților. Aproape în fiecare sat existau una sau două biserici, având fiecare preotul său, ajutat de
diacon. Preoții sunt atestați documentar în Țara Românească pe 16 iulie 1405. Preotul trebuia să fie
de sex masculin, să fie botezat după rânduielile bisericii creștine, să fie un credincios convins, să-și
exprime credința în public, în biserică, să facă un jurământ solemn, în care se angajează că va păzi
cu grijă tradiția și canoanele bisericii creștine, să facă toate acestea din convingere, să fie sănătos și
487
fără infirmități, să nu aibă angajamente politice, să se bucure de o bună reputație, să știe carte multă,
să aibă minimum 30 de ani. Hirotonirea se făcea ca și azi și era oficiată de episcop, care întreba
satul dacă se obligă să suporte dările pentru plata preotului. Preoții aveau obligații fiscale mai mici
decât sătenii. Sătenii erau obligați să muncească câte două zile cu plugul pe an și în alte două zile să
muncească cu secerea. Cei care nu puteau lucra se obligau să-i dea preotului câte un obroc de grâu
de 44 ocale sau echivalentul în bani. Sub Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu și Ștefan
Cantacuzino preoții trebuiau să plătească unele biruri. În afara birurilor preoții mai plăteau și dări pe
avere, pe dijmărit, pe oierit, pe căminărit, pe fumărit, pe vamă, care erau mai mici decât ale
celorlalți locuitori. Preoții care țineau de mitropolii plăteau și zaherele, contribuiau pentru școli cu
câte 3 taleri și 15 parale la Sf. Dumitru. Preoții Domnești aveau să facă față cheltuierilor familiale și
erau forțați să-și muncească pământurile, la rând cu toți țăranii. Situația se schimbă în a doua
jumătate a secolului 18, când numărul preoților se mărește considerabil. Astfel pe vremea lui
Alexandru Isfilanti erau 3500 de preoți, sub Mihai Șuțu erau 5850 preoți, pentru ca în vremea lui
Caragea să se consemneze 8138 preoți și diaconi în slujbă – afară de cei tăinuți de protopopi.
Preoțimea a crescut și după 1900 când tagma preoțească era o tagmă închisă, statutul de preot
moșteninduse din tată în fiu – preferați fiind și ginerii preoților. Numai în lipsa acestora satul cerea
hitoronisirea unor fii de țărani care slujiseră ca dascăli (cântăreți) sau țărcovnici (paracliseri).
Potrivit Regulamentului Organic și preceptelor Logofețiilor, Pricinilor Bisericești pentru
hitoronisirea unui preot trebuiau parcurși următorii pași:
1.Sătenii dădeau o adeverință semnată de căpeteniile satului (pârcălabul), jurații, comisarii sau
îngrijitorii Cutiei Satului, de preot sub denumirea de ales, de alți aleși ai satului și de enoriaș – prin
care se semnala lipsa preotului, precizându-se că biserica nu are nici un preot; dacă se cerea un al
doilea sau un al treilea preot trebuia să fie indicate motivele acestei sporiri de preoți. Se prevedea un
preot la un sat cu 50 de familii și doi preți în satele cu peste 50 de familii. Preoții erau plătiți de
enoriași. Trebuia specificat în adeverință:
,,S-a purtat foarte bine cu noi, satul, este un om cinstit, fără ponos, e un om fără pricină și cu
purtarea faptelor de cinste, având și hirea blândă, om cu ștință de carte și purtări bune ce merită să
se facă preot.”. În adeverință se specifică neapărat în încheiere: ,,ne îndatorăm ca după ce a dobândit
darul preoțimii să-i dăm ceea ce se legiuiește în Regulamentul pentru preoți.” Se ajungea foarte greu
preot trebuiau îndeplinite opt condiții și fiecare condiție presupunea multe aprobări – ultima
aprobare o da domnitorul.
În 1834 apare Legea pentru semiarii, protopopi și preoți promulgată în 1835. Pe 2 februarie
1836 s-au deschis porțile Seminariului Central de la București. Tot în 1836 s-a înființat Seminariul
Teologic de la Pitești, care în 1838 se mută la Curtea de Argeș. Mulți terminau seminariul la 25 de
ani și nu puteau fii hitoronosiți preoți, pentru că nu aveau 30 de ani și nu erau căsătoriți – mulți
dintre ei. Atuni erau patru Seminarii: la București, la Argeș, la Buzău și la Râmnic. În 1860 toate
seminariile au trecut sub administrațiunea și privegherea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii
Publice. În Legea asupa Instrucțiunii promulgată pe 5 decembrie 1864 se cuprindeau și dispoziții
privitoare la învățământul teologic, Seminariile devenind de două feluri: de gradul 1 cu 4 clase pe
lângă fiecare episcopie și de gradul 2 cu 7 clase la București. Toate erau întreținute cu cheltuiala
statului și depindeau de Ministerul Cultelor. Absolvenții ambelor categorii de Seminarii puteau fi
încadrați și ca învățători în școlile sătești, fără nici un examen.
Din 19 noiembrie 1872 își deschide porțile Seminariul Nifon Mitropolitul din București, întemeiat
de bătrânul Mitropolit și întreținut de el însuși cât a fost în viață, iar după moartea sa, din veniturile
proprietăților sale a devenit unul dintre cele mai apreciate școli teologice din țară. Seminariul
,,Nifon Mitropolitul” a fost urmat de mulți preoți și prelați. Legea rurală din 14 august 1864, prin
care s-a făcut prima împroprietărire a țăranilor clăcași, prevedea să se dea și bisericilor un lot de
pământ cultivabil, care în Țara Românească era de 17 pogoane. În textul legii comunale din 1864 se
stipula că fiecare comună este datoare a îngriji de cultul, de biserica sau bisericile la care aparține.
Comuna este datoare să plătească pe preoții bisericilor, numai că multe comune nu au respectat
acest text de lege și preoții erau plătiți din ofrandele credincioșilor. Prin legea comunală din 1864
actele de Stare Civilă (naștere, căsătorie, deces), care erau în grija bisericilor, au trecut în sarcina
488
primăriilor. Tot atunci apare și legea cimitirelor, care obliga toate cultele să își mute cimitirele la cel
puțin 200 m de marginea fiecărui sat sau oraș, interzicându-se înmormântările în lăcașurile de cult.
În primăvara anului 1893 tânărul Ministru Conservator, Tache Ionescu a prezentat un text de
lege ,,Legea Clerului Mirean și a Seminariilor”. Considerând-o anticanonică, mitropolitul Iosif
Gheorghian a refuzat să o treacă prin Sinod, motiv pentru care s-a retras la mănăstirea Căldărușani
pe 29 martie 1893. Legea avea să provoace urmări negative peste 20-25 de ani. În 1914 existau în
România 6768 de biserici de mir deservite de numai 3800 de preoți.
Învățământul Românesc
Încă din milenul 1 al erei creștine are loc în spațiul românesc dezvoltarea și consolidarea
obștilor sătești daco-romane cu o organizare internă diferită de a altor popoare. Ele au continuat să
dăinuie în Țara Românească și în Moldova până în secolul 17. În cadrul obștilor sătești forma
principală de învățământ, de altfel cea mai veche, a fost transmiterea și însușirea cunoștințelor de
viață pe cale orală. A existat și un ,,alfabet” străvechi, precum și tradiționalul răboj, prin intermediul
căruia se efectuau calcule, ce atrăgeau uneori virtuozitatea matematicianului înarmat cu rigla de
calcul. Cum fiecare sat își avea biserica sa, iar acolo unde nu exista biserică, sătenii se duceau în
satele vecine – s-a născut și s-a perpetuat o altă formă de învățământ specifică lumii satului
medieval românesc: învățământul oral prin predică – considerat cel dintâi sistem de învățământ de
durată la români.
În mediul rural – în perioada medievală – s-au precticat și alte forme de învățământ, precum
învățământul profesional practicat în agricultură și în meșteșiugurile sătești. Au început să apară
cărțile religioase și profane – cărțile de înțelepciune. Din aceste cărți își luau pildele preoții pentru
predicile ținute în bisericuțele sătești, iar sătenii mai înstăriți le cumpărau pentru a le dărui
bisericilor. Se puneau blesteme grele pe cei care îndrăzneau să le fure. Din categoria cărților de
înțelepciune s-au bucurat de o largă circulație ,,Floarea Darurilor” - mergând până la celebrele
Calendare și la Manualul Cetățeanului. Aceste cărți au existat până spre mijlocul secoluli 19 – când
locul lor a fost ocupat de alte forme de răspândire a științei de carte. Acum apare școala în lumea
satului. La început în tinda unor biserici sau în casa unui știutor de carte – sau în casele unora care
s-au așezat în diferite sate – ei numindu-se diac, pisar, grămătic. În Țara Românească erau 68
grămătici în anii secolului 15, 497 grămătici în secolul 16, 367 grămătici pentru primul sfert al
secolului 17. O schimbare este adusă în secolul 18 sub influența iluminismului. Știința de carte în
mediul rural devine mult mai necesară și se accentuează. Apar școli în secolul 18 la Pătroaia
(Vlașca), Agiești, Țărtăsești (Ilfov), Preajba (Dolj), Golești (Argeș), Cornești (Dâmbovița). Școlile
funcționau prin grija domnitorilor Mihai Șuțu, Alexandru Moruzi, Alexandru Ipsilanti și, îndeosebi,
Ion Gheorghe Caragea – care le ajută consistent material. La începutul secolului al 19-lea nevoia de
carte se făcea tot mai mult simțită. Autoritățile vremii, intelectualitatea se văd nevoite să ia măsuri
pentru înființarea de școli, mai ales în mediul urban, dar și la sate. Această carență a vremurilor
respective, vizavi de învățământul românesc, a fost cel mai bine ilustrată de Ion Heliade Rădulescu,
cel care avea să fie primul președinte al Academiei Române. ,,Fără școală, scria Heliade, să nu
489
490
491
Director, Ilie Stănculescu, Școala Normală din Câmpulung Muscel, construită de Regele Carol I
al Școlii Normale Carol I,
Câmpulung Muscel
Promoția absolvenților Școlii Normale din Câmpulung Muscel 1963 – 1964, din care a făcut
parte și prof. Dan Drăghici
aștepte nimeni nici părinți buni, nici fii buni, nici slujbași buni și, prin urmare, nici stat bine
organizat și păstorit” Foarte mulți dintre copiii clericilor învățau să citească după Ceaslov sau
Psaltire. Până la înființarea învățământului public sătesc în mediul rural – cel puțin odraslele
preoților dobândeau o minimă știință de carte. Un progres a fost adus de Regulamentul Organic în
Principatele Române și în ceea ce privește învâțământul.
Numit în 1832 director general al școlilor din Țara Românească – generalul Kiseleff – post
pe care îl ocupă până în 1848, împreună cu Petrache Poenaru, întocmesc primul Regulament Școlar
care prevedea organizarea învățământului în conformitate cu principiile enunțate în Regulamentul
Organic. Se prevedeau patru tipuri de instituții școlare:
Școli începătoare (primare) de patru clase – clasa a IV-a cu aplicații la meserii, școli umanioare (4
clase) în care se predau limbile Română, Latină, Greacă și Franceză, învățământ complementar de
filozofie cu trei clase, precum și cursuri speciale – facultăți numai la București, pentru studiul
matematicilor și al agriculturii. Acest regulament școlar a fost completat cu Planul întocmit de
Eforia Școalelor și cu colaborarea lui Alexandru Filipescu, Ștefan Bălăceanu și Barbu Știrbei. Acum
Regulamentul Școalelor devine un document oficial – aplicabil la toate școlile naționale. Obșteasca
Adunare a Principatului Valah aproba regulamentul Învățăturilor Publice și a încredințat îndrumarea
pedagogică a școlilor unui directorat format din boieri, numit Eforia Școlilor naționale pentru
coordonarea învățământului în Țara Românească. În fruntea acestui organism a fost numit Petrahe
Poenaru, ctitor al învățământului modern românesc – care a acționat neobosit pentru organizarea învățământului
public. Se confruntau cu mari greutăți: de natură materială, lipsa personalului calificat.
De aceea s-a apelat la început la preoți, diaconi și țârcovnici – singurii știutori de carte în mediul
492
rural în al parulea deceniu al secolului XIX. În 1934 în Țara Românească existau 9065 preoți și
diaconi la un număr de 3000 așezări rurale. În 1838 în numeroase sate erau cel puțin doi preoți,
diaconi, cântăreți, paracliseri. De aceea Legea din 1834 de organizare a Seminariilor Teologice –
considerându-i pe preoți ,,dascăli ai norodului” - le asigurau unele facilități pentru a se putea dedica
exclusiv slujbei bisericești și educării cetățenilor: primeau pământ, erau scutiți de clacă, de dijmă,
primeau 3 kile bucate pe an. În slujbe erau ajutați de un cântăreț și un paracliser a căror capitație era
suportată de cutiile satelor. Mai primeau 800 ocale și câte 2 lei de la fiecare enoriaș, cu obligații de
a învăța copii satului carte și cântări. Erau multe școli înființate pe cheltuiala boierilor, a sătenilor și
a bisericilor. Punctul de plecare în instituirea învățământului public la sate în Țara Românească l-a
constituit Circulara Vorniciei, condusă de Mihalache Ghica – fratele domnitorului Alexandru Ghica.
În această circulară se stipula:
,,În ceea ce privește încăperea școlii, proprietarii vor chibzui cele mai înlesnitoare și mai
îndemânatice mijloace ca să se poată ținea școala într-o încăpere potrivită cu numărul școlarilor,
încât învățătura lor să se poată face cu toată orânduiala și sănătatea lor să nu se vatăme.” Școala se
făcea numai iarna – între 1 noiembrie și 1 aprilie, pentru ca în lunile celelalte să se îndelemnicească
la lucrarea pământului – fiind de ajutor părinților lor. Ion Heliade Rădulescu în ,,Curierul
Românesc” scrie două articole: ,,Educație” și ,,Câteva cugetări asupra educației publice”, în care
cunoscutul erudit pledează pentru instrucția tinerilor, care numai așa își vor descoperi vocația. Încă
din 1831 – 1833 se începe pregătirea viitorilor dascăli, construirea de localuri de școli la sate. Anul
1838 – 1839 poate fi considerat primul an școlar instituționalizat în lumea arhaică a satului
românesc. Atunci s-au deschis 1975 de școli în care învățau 33 000 de copii. Acum se pune și
problema apariției revizorilor școlari, a inspectorilor și a îndrumătorilor școlilor. Tot acum apar și
școlile normale de învățători. În 1893 și 1895 au apărut Legile Învățământului – prin care cadrele
didactice erau obligate să se implice în afara orelor de curs în diferite activități: în înființarea
băncilor populare, a obștilor agricole, a atelierelor și grădinilor școlare. Potrivit circularei
Ministerului Culturii și Instrucțiunii Publice din 1913, ridicarea nivelului cultural al țărănimii cădea
în sarcina cadrelor didactice, care trebuiau să țină șezători cu țăranii o dată pe săptămână, la care
trebuia să ia parte și medicul, preotul, agronomul, primarul. Cercurile culturale au fost înființate
încă din 1895 și au funcționat mulți ani la sate. Frecvența copiilor la școală era obligatorie. Încă din
1893 se dădeau amenzi celor care nu iși dădeau copii la școală. Dacă nu aveau bani să plătească,
părinții munceau câteva zile în folosul comunității. Prin Legea din 1893 s-a introdus și
obligativitatea recensământului copiilor de școală. Școlile și-au organizat biblioteci proprii.
Legea Învățământului din 26 iulie 1924 cuprindea planul de învățământ unde învățau copii
cu vârsta între 5 și 18 ani. Durata învățământului primar s-a mărit de la 5 la 7 ani, având structura
următoare: curs primar (clasele I – IV) și complementar (clasele V – VII). Anul școlar începea la 15
septembrie și se încheia la 10 iunie. Numărul orelor de curs nu trebuia să depășească 24 pentru
elevii claselor I - II și 28 pentru cei din clasele III – IV, variind între 22 – 24 ore în cazul elevilor din
cursul complementar. În mediul rural durata cursurilor complementare era de 5 luni, fiind preferate
lunile de iarnă – lecțiile desfășurându-se 6 zile pe săptămână. Legea prevedea măsuri să
îmbunătățească frecvența la școală. Atât directorul școlii, cât și autoritățile comunei, trebuiau să se
implice în aducerea copiilor la școală. Înainte de venirea copiilor la școală, primarul era obligat să
întocmească, pe baza Registrelor de Stare Civilă, o listă a copiilor ce trebuiau să fie luați la școală,
pe care i-o înainta directorului de școală. Dacă nu făcea asta, primarul era amendat cu 300 – 500 lei.
Directorul școlii avea obligația ca, în intervaul 1 – 15 iunie, să-i înștiințeze pe părinți să vină la
școală să-și înscrie copiii. Părinții care nu veneau cu copiii la școală, erau amendați cu 100 până la
300 lei, iar copiii erau înscriși din oficiu. Învățătorii, care nu reușeau să aibă înscriși și să
frecventeze 3 ani consecutivi cel puțin 70% din totalul elevilor de vârstă școlară, riscau să li se
consemneze acest eșec în Statutul personal cu repercursiuni în acordarea gradațiilor. Frecvența
elevilor era slabă și datorită bolilor din perioada interbelică: Scarlatina, Variola, Febra Palustră
(frigurile), din cauza cărora școlile erau des închise. Muncile agricole îi determinau pe țărani să nuși
lase copii la școală. Legea din 1924 a adus multe măsuri care au diminuat mult abandonul școlar
și au îmbunătățit simțitor prezența copiilor în număr cât mai mare la școală. Erau amenzi drastice
493
pentru cei care nu-și lăsau copii la școală.
Prin această lege s-a îmbunătățit, nu numai frecvența copiilor la școală, ci și conținutul Programei
de învățământ. Se studia în învățământul primar religia, limba română (citire, scriere, caligrafie,
noțiuni de gramatică), aritmetica, noțiuni de istorie a românilor, geografie, științele naturii, noțiuni
de igienă, desenul, cântul, educația fizică și se făceau lucrări practice în agricultură. În învățământul
complementar se acorda mai multă atenție învățământului practic, școlile dispunând de ateliere și de
terenuri experimentale agricole. Învățătorii erau foarte bine pregătiți, atât teoretic, dar, mai ales,
practic. Tot în perioada interbelică se punea mare accent pe activitățile extrașcolare. Aici sunt
incluse: serbările școlare, cercuri culturale, șezătorile, activitățile în bibliotecile școlare, în muzeele
școlare, în cantinele școlare, în farmacii școlare, în case de economii și cooperative, excursii.
Sebările școlare erau desfășurate la sfârșitul anului școlar sau în zilele semnificative: 24 Ianuarie, 10
Mai și erau foarte bine pregătite. Se percepeau de la părinți fonduri, pe care școlile le foloseau în
interes propriu. Sălile de clasă erau special împodobite cu expoziții de lucrări ale elevilor la orele de
lucru manual (obiecte din lemn, împletituri din richită, cusături). Programul fiecărei serbări debuta
cu cuvântarea directorului școlii, apoi urma programul artistic și, în final, se împărțeau premiile
pentru elevii cei mai buni. Erau invitate autoritățile locale și chiar cadre didactice de la școlile
vecine. Înaintea primului război mondial s-au înființat școlile pentru adulți (școli de alfabetizare).
Prin Legea din 1924 cadrele didactice erau obligate să țină cursuri cu adulții neștiutori de carte –
care aveau între 12-18 ani. Cursurile se țineau iarna – maxim 4 luni – 12 ore pe săptămână. Se știa
cine sunt neștiutorii de carte și cursurile cu aceștia se desfășurau în paralel cu cursurile școlare. Cei
care nu participau la cursurile respective erau amendați ca și școlarii din ciclul primar. Tot Legea
din 1924 prevedea ca pentru elevii nevoiași să se înființeze cantine școlare. Aici mâncau și erau
organizate internate școlare pentru elevii, care veneau de la distanțe mari de școală. Se dădeau elevilor
dimineața un ceai cu alte alimente, iar la prânz li se prepara o masă caldă.
În 1934 apare o altă lege a învățământului prin care Casele de Economii puteau avea mai multe
secții: de credit și economie, de aprovizionare cu cele necesare elevilor (rechizite, cărți, materiale
pentru lucrul manual, de producție în atelierele școlare și pe câmpurile de experiență agricolă,
pentru strângerea plantelor medicinale, de ajutorarea elevilor săraci; aceste cooperative școlare
aveau statut propriu și capital social. În fiecare școală era organizată o farmacie școlară, prin care se
serveau elevii cu medicamente, cu plante medicinale colectate de elevi vara; nu trebuie uitată
strejăria școlară, organizată de Carol al II-lea. Prin această Instituție, Carol al II-lea urmărea să
contrabalanseze puterea de atracție a mișcării legionare. Ca și mișcarea legionară, strejăria urmărea
să facă din tineri, buni creștini. Activitatea strejăriei era strâns legată de biserică. Spre deosebire de
mișcarea legionară, unde tinerii se înscriau benevol, cu condiția să aibă peste 21 de ani (vârsta
majoratului atunci), în cazul Strejăriei toți tinerii cu vârsta între 7 – 21 de ani erau înscriși în mod
obligatoriu (băieții între 7 – 18 ani formau Falanga Străjerilor, iar fetele între 7 – 21 de ani Falanga
Străjerelor). Deviza Străjerilor era: ,,Credință și muncă pentru țară și pentru rege”. La fel procedase
și Hitler în Germania, constituind ,,tinerimea lui Hitler”. Valorile promovate de străjerie erau
comune tuturor mișcarilor de extremă dreaptă din Europa. Au fost înființate în 1934 la Breaza un
centru de experiență, apoi în 1937 centre permanente de pregătire a cadrelor didactice (la
Sf.Georghe pentru bărbați și la Predeal pentru femei). Cursurile aveau o durată de 22 – 25 zile, după
care cadrele didactice se întorceau la școlile lor și formau stolurile Străjerești, urmând ca să
participe în continuare la cursuri de perfecționare. Organizația se constituia pe baza relațiilor de
camaraderie. La început 6 copii sau tineri dintr-o școală formau cuibul. Membrii cuibului alegeau
un șef sau o șefă. 3 până la 6 cuiburi formau o grupă, iar 6 până la 15 cuiburi formau o centurie,
două sau mai multe centurii formau un stol care primea un drapel, ce era ridicat la începutul
săptămânii și coborât la sfârșitul săptămânii după un ceremonial bine stabilit. Stolurile dintr-o
comună formau o cohortă, iar cohortele din județ formau o legiune. Toate aveau un drapel, fanioane,
cântece. Costumația străjerilor era compusă dintr-o cămașă albă, cravată, o beretă de culoare albă,
fustă fetele, iar băieții pantaloni de culoare albastră. Ceremonialul începea cu serviciul religios
oficiat de preotul satului și cu participarea obligatorie a tuturor autorităților comunei. O dată cu
venirea comuniștilor și cu legea învățământului din 1948 s-au produs mari schimbări în sistemul de
494
învățământ. Structurile anului școlar au fost adaptate la modelul sovietic. Școlile primare au fost
transformate în școli elementare de 4 și respectiv 7 ani. Cele de 4 ani funcționau cu un singur cilcu,
iar cele de 7 ani cu două cicluri: ciclul 1 cuprindea clasele I – IV, iar ciclul 2 clasele V – VII. La
ciclul 2 predau profesori pe specialități. La sate, neexistând profesori cu pregătire, pe aceste posturi
au fost încadrați învățători – mai ales cei cu gradul 1. S-au produs modificări în programa școlară.
Religia a fost scoasă din programa școlară, iar agricultura a avut mai multe ore, decât înainte de
1948. S-a urmărit acum lichidarea abandonului școlar și a analfabetismului. Anul școlar 1948 –
1949 a început sub Lozinca: ,,Nici un copil de școală în afara școlii” erau măsuri dure pentru
aducerea copiilor la școală. De aceea în 1949 frecvența elevilor era de 92%. Profesorii și învățătorii
erau obligați să facă zilnic vizite la domiciliul elevilor. S-a întârit, tot prin mijloace dure, disciplina
școlară și pregătirea cadrelor didactice. Toți profesorii și învățătorii erau obligați să facă zilnic
planuri de lecție la toate lecțiile, să ofere consultații suplimentare elevilor – în mod gratuit – în școală.
Directorii de școli erau obligați să facă asistențe la ore și să analizeze fiecare oră. Acum încep să
fie organizate Cercurile Pedagogice. Prin Decizia nr 68 / 9 februarie 1949 învățătorii aveau
,,măreața sarcină” de a aplica Reforma Învățământului și așa s-a ajuns la înființarea cercurilor pedagogice,
care se doreau niște laboratoare de pregătire a cadrelor didactice. Acum s-au înființat și
Consiliile Pedagogice.
După 1958 s-a revenit la vechea structură a anului școlar – împărțită pe trimestre, la sistemul
de notare folosit anterior anului 1948 cu note de la 1-10 și nu de la 1-5, după sistemul sovietic. În
1962 se trece la învățământul general de 8 ani, iar în 1968 la învățământul general de 10 ani – care
s-a desființat în 2000 – 2001. În 1970 s-a introdus a doua limbă modernă de studiu, iar la clasele VII
– VIII – IX și X practica tehnico-productivă – creându-se ateliere speciale în școli. Vechile date ale
serbărilor școlare (10 Mai, 9 Mai), au fost înlocuite cu zilele de 7 Noiembrie (Marea Revoluție
Sovietică), 1 Mai, 23 August, etc. Politizarea în școli era uriașă. Serbările școlare începeau cu Imnul
RPR (mai târziu RSR), apoi cântece și poezii patriotice – discursuri ale directorilor de școli, care
trebuia să vorbească obligatoriu de abolirea monarhiei, reformele socialiste în agricultură, cuceririle
clasei muncitoare. Au apărut Gazetele de perete în clase și în școli, expoziții cu cărți, care
proslăveau comunismul și partidul comuniștilor. Și la Cercurile Pedagogice pe discipline era
obligatorie politizarea. Prin ordinul 395513/1946 al Ministerului Educației Naționale s-au înființat
cursurile de alfabetizare pentru toți cei care aveau vârste între 14 – 55 de ani. Acestea s-au menținut
până în anii 1977 – 1979. Nu putem uita Cercul ARLUS (Asociația Română pentru Strângerea
Legăturilor cu Uniunea Sovietică), care avea un puternic caracter ideologic și în care școala se
implica total. În 1947 în fiecare școală era un responsabil ARLUS. Această Asociație a fost defințată
în 1958 – după ce luase ființă pe 20 octombrie 1944. Pe 30 aprilie 1949 au fost înființate primele
detașamente de pioneri, care cuprindeau elevi cu vârsta între 9 și 14 ani. Scopul era să impună
copiilor o educație patriotică și ideologică comunistă. În 1966, ca urmare a Rezoluției Comitetului
Central al PCR – organizațiile de pioneri au fost subordonate direct partidului comunist. În 1976
preșcolarii sunt incluși în organizația ,,Șoimii Patriei”.
Organizațiile acestea erau structurate în grupe, detașamente și unități, conduse de profesori și
învățători. O clasă forma un detașament, condus de un elev (comandant de detașament) și un
profesor dirigente sau învățător. Unitatea de pioneri pe școală era condusă de un pionier –
comandant de unitate – și de un profesor (instructor de unitate). Fiecare detașament și unitate avea
un steag al lor. Pionerii purtau obligatoriu uniformă la adunări pe detașamente sau unitate, iar în
495
496
497
rest purtau, zi de zi, cravata roșie de pionier. Mai târziu cravatei i s-a adăugat pe margine tricolorul
și o insignă. În organizațiile de pionieri erau admiși la început elevii cu note bune și cu un
comportament bun, apoi erau băgați toți copii. Momentul intrării în organizația de pionieri era
pregătit din timp și se producea un ceremonial, pentru care se făceau multe repetiții. Viitorul pionier
rostea jurământul: ,,Eu, tânăr pionier al RPR, jur că voi învăța și voi munci să devin fiu de nădejde
al patriei mele”. În 1953 s-a înființat UTM-ul – devenind în 1965 UTC-ul, membrii lor fiind
cunoscuți sub numele: utemiști și uteciști. Aici intrau tineri cu vârsta între 14 – 30 de ani. În 1989
atât organizațiile de pionieri, cât și șoimii patriei și UTC-ul au fost deființate. În perioada 1990 –
2018 s-au continuat metehnele învățământului comunist. Au fost foarte mulți Miniștrii ai
Învățământului, care slujiseră partidul comunist înainte de 1989. Există foarte multe informații,
oferite prin internet, prin mass-media, pe care nu mai este cazul să le comentăm. Cert este că de 70
de ani școlile românești din mediul rural sunt în continuare foarte prost dotate, aici există aceleași
WC-uri feudale, aceleași condiții precare, pentru care nu se acordă autorizații de funcționare multor
școli. Peste 1000 de școli au fost desființate de guvernele comuniste PSD și PD, prin comasare.
Copii sunt părăsiți de părinți, care pleacă în alte țări să-și dobândească existența. Cei mai buni copii
pleacă din România ca să se poată realiza în alte țări civilizate. Nu are sens să insistăm asupra
acestor lucruri, pentru că ne-ar lua foarte mult spațiu.
Problemele social economice în satele
românești
Până la apariția Regulamentului Organic satele românești erau aruncate care încotro – de
cele mai multe ori în jurul unor râuri și pârâuri. Prin Regulamentul Organic s-a stipulat ,,tragerea” la
linie a satelor. La nivelul întregii țări s-au dat instrucțiuni clare în acest sens. Se solicita să se facă
băgare de seamă la fiecare răspântie, să se afle câte un puț, lărgimea ulițelor să fie de câte opt
stânjeni, fiecare casă să aibă grădină, fața fiecărei curți să fie de 16 stânjeni în lățime, iar lungimea
de 25 stânjeni, ca să împlinească 400 stânjeni pătrați. Proprietarii de pământ erau obligați să dea fiecărui
clăcaș loc de sălășluire, în curte să aibă cele trebuincioase (casă, șopron, grajd, în grădină
numai legume și pomi – despărțite cu gard). La începutul secolului 19 pentru organizarea poștelor
sau menzilurilor s-a înființat Casa Menzilurilor, denumită ulterior Casa Poștelor. Această instituție
punea la dispoziție caii și surugiii necesari și veghea la buna funcționare a stațiilor de poștă. În 1814
în Țara Românească poșta era condusă de un hatman, a cărui leafă era de 500 lei pe lună, câte cinci
parale de cal pe ceas de la călătorii particulari. Poștele aveau să fie mai des reorganizate. Planul unei
poște (unei stații de poștă) avea incinta de formă dreptunghiulară, îngrădită cu două porți paralele –
poziționate central. De o parte a unei porți era situată orezăria, iar de cealaltă parte erau odăile
rezervate căpitanului, musafirilor și surugiilor. Lângă poarta opusă era amplasată fânăria, iar
grajdul era situat pe una din laturile lungi ale curții, având un perete comun cu orezăria. Aceste
clădiri ale poștei erau făcute cu banii ocârmuirii. În faza de dezvoltare inițială a satului, activitățile
economice ale comunităților au avut un caracter predominant autarhic. Progresele au fost lente.
Au început să apară bâlciurile și târgurile. Și organizarea acestora era reglementată în
Regulamentul Organic: ,,pentru înlesnirea alisverișului dintre lăcuitorii orașelor cu cei de prin
sate este netăgăduit de trebuință ca, bez bâlciurile cele întocmite și care se vor mai întocmi de
acum înainte să se așeze în fiece poliție și oraș, precum și prin schelile Dunării, târguri în zilele
hotărâte ale săptămânii. Țăranii vor aduce aici vitele, legumile, cherestelile, precum și orice alt
lucru vor avea de vânzare. Nici un avaet nu să va lua pentru alișverișul lor, nici vre-un dregător și
cinovnic nu va putea cere ceva, sub orice titlu sau numire”.
La bâlciuri și târguri numai proprietarii vor vinde vinul, rachiul, carnea, pâinea făcute de ei.
Târgurile și bâlciurile erau făcute pe moșiile marilor proprietari (boieri, mănăstiri, schituri), dar și
pe pământurile moșnenilor. Stăpânirea nu dădea voie acestora să încasese diferite ,,havaeturi” -
498
interzise de Regulament. Era o întreagă legislație foarte atent reglementată și sever controlată,
vizavi de funcționarea târgurilor și de înființarea altor târguri. Proprietarii primeau bilete pentru
vinderea produselor – altfel nu puteau să le vândă. În prima parte a secolului XIX dezvoltarea
agriculturii a fost inhibată de regimul juridic al proprietății funciare. Boierii, deși erau stăpânii
pământului – aveau obligația să-l împartă țăranilor, care locuiau în satele de pe domeniile lor, cu
excepția rezervei. Țăranii beneficiau de libertate juridică – dar, fiind lipsiți de pământ, solicitau și
primeau de la boieri, prin acorduri mutuale loturi în folosință ca să poată să-și asigure cele
necesare traiului. Principalul motiv de dispută între boieri și țărani era claca. Țăranii cereau să fie
defințată claca și boierii să le dea lor terenurile aflate în folosință, iar boierii spuneau că pentru
terenurile date în folosință țăranii plăteau cu claca. Odată cu venirea lui Cuza – Domn, se trece la un
regim modern, parlamentar – constituțional conform Convenției de la Paris. În 1862 se formează
primul guvern unic al României prezidat de Barbu Catargiu – liderul curentului conservator –
dominant în cameră. Patru luni mai târziu, în iunie 1862 primul Ministru vine în fața Camerei cu
proiectul Legii Rurale, elaborat de Comisia centrală de la Focșani, încă din 1860. Proiectul nu
prevedea împroprietărirea țăranilor cu loturile aflate în folosința lor, ci prevedea constituirea
unor pământuri comunale. Din acestea urma să se atribuie câte trei pogoane fiecărui țăran – cap de
familie. Totodată se autoriza vinderea sau închirierea către țărani a unor loturi aparținând
instituților publice sau moșiilor statului și se mențineau ,,învoielile agricole”, întrucât se considera
că proprietarul rămâne stăpân pe pământul său, iar țăranul pe munca sa. Liberarii, în frunte cu
Mihail Kogălniceanu au combătut proiectul conservator, propunând – fără succes –
împroprietărirea țăranilor cu loturile avute în folosință. Pe fondul frământărilor politice ale vremii,
primul ministru Barbu Catargiu a fost asasinat în condiții neelucidate, dar proiectul legii a trecut în
cameră. În 1864 Kogălniceanu și liberalii aduc în Cameră un alt proiect al Legii Rurale – favorabil
țărănimii – care, nu numai că a fost respins, dar s-a votat în cameră pe 13 – 25 aprilie un vot de
neîncredere și Cuza a fost nevoit să respingă demisia lui Kogălniceanu, prorogând Camera.
Reunită în sesiune extraordinară pe 2 – 14 mai 1864 Camera a repetat moțiunea de cenzură
împotriva guvernului – iar Cuza dizolvă Camera în aceeași zi – fiind o veritabilă lovitură de stat.
Pe 2 iulie Cuza cere Consiliului de Stat să se ocupe special de elaborarea unui proiect de lege
rurală care, coborând claca și respectând stăpânirea clăcașilor pe locurile ce ei astăzi le posedă, în
puterea legilor în ființă, să garanteze totodată și o despăgubire, pe cât de dreaptă și sigură
proprietarilor de moșii, pe atât de îndemânatică pentru stat și pentru cultivatorii de pământ. În data
de 14 – 26 august 1864 Cuza promulgă această lege. În primul capitol al legii intitulat ,,Pentru
dreptul de proprietate al săteanului clăcaș și pentru răscumpărarea sarcinilor sale către stăpânul
moșiei se face referire la trecerea în proprietate sătenilor pe locurile supuse posesiunii lor în
funcție de regiunea din care proveneau (Muntenia, Moldova, Basarabia), dar și de cele trei
categorii, în care erau împărțiți fruntașii (cei care aveau patru boi și o vacă), mijlocașii (cei care
aveau doi boi și o vacă) și pălmașii (care nu posedau vite de muncă, dar aveau o vacă. Prin
această lege în Muntenia țăranii fruntași au primit câte 11 pogoane pe cap de familie, cei mijlocași
câte șapte pogoane și 19 prăjini, iar pălmașii câte 4 pogoane și 15 prăjini pe cap de familie.
Dreptul de împroprietărire al sătenilor a fost limitat la 2/3 din moșie, în care nu urmau să fie
incluse pădurile, iar sătenii neclăcași deveneau proprietari numai pe locurile cuvenite pentru casă
și grădină. Sătenii de pe moșiile mici și însurățeii (spornicii) aveau dreptul de strămutare pe moșiile
statului. Timp de 30 de ani se interzicea vânzarea sau ipotecarea terenurilor primite în proprietate,
dar și dreptul comunei de a moșteni pe sătenii morți, fără testament sau fără moștenitori legitimi.
Legea mai menținea dreptul sătenilor la pădure stipulând însă că proprietarii puteau cere după 15
ani libertatea pădurilor de sub această servitute prin bună învoială sau prin hotărâre
judecătorească.
Această Reformă Agrară avea marele merit că a desființat servituțiile feudale, dar instituia
o despăgubire pentru această desființare. Legea interzicea claca și limita termenul de închiriere la
cel mult 5 ani.
Capitolul al II-lea: ,,Despre vatra satului” se referea la pietruirea și hotărnicirea vetrelor
satelor, constituirea fără despăgubiri a teritoriului comunal, menținerea drepturilor proprietarilor
499
asupra clădirilor, dar și la deființarea monopolurilor.
În Capitolul al III-lea: ,,Despre determinarea prețului răscumpărării clăcii și celorlalte
sarcini”, se stipulează obligativitatea sătenilor de a achita în 15 ani sumele prevăzute prin lege cu
o dobândă de 10%. În Muntenia era vorba de 133 lei pentru fruntași, 100 lei și 24 parale pentru
mijlocași și 71 lei și 20 parale pentru pălmași.
Capitolul al IV-lea: ,,Despre casa de dezpăgubire” prevedea înființarea la București a
comitetului de lichidare a obligațiunilor comunale, rurale, menit să primească de la proprietari
titlurile de despăgubire emise de Comisiile Locale în cuantum de până la valoarea despăgubirii
cuvenite pentru 50 de clăcași. Obligațiile date unui proprietar urmau să formeze o serie. Fiecare
comună era obligată să asigure pe propria socoteală toate seriile de obligațiuni. Plata obligațiunilor
se efectua în termen de 15 ani cu o dobândă de 10% prin tragere la sorți. Până la achitarea
despăgubirilor de către săteni, proprietarii puteau ipoteca terenurile acordare sătenilor.
Capitolul al V-lea: ,,Despre vânzarea de pământuri de pe moșiile statului.” - prevedea
vânzarea către fiecare familie de țărani până la cel mult 12 pogoane, fiind îndreptățiți la
împroprietărire sătenii de pe moșiile prea mici, însurățeii și cei care nu fuseseră clăcași. Prețul de
vânzare stabilit de stat era de 5 galbeni pogonul, dar după trecerea a 15 ani, guvernul putea să
modifice acest cuantum. Plata loturilor se făcea de către noii proprietari în termen de 15 ani, fără
dobândă, cumpărătorilor fiindu-le interzisă înstrăinarea terenurilor pe o perioadă de 30 de ani,
excepție făcând vânzările către alte familii de săteni.
Ultimul capitol: ,,Dispozițiuni diverse”, reglementa situațiile arendașilor în urma aplicării
legiuirii rurale. Reforma Agrară a lui Cuza începe să fie aplicată conform Hotărârii Consiliului de
Stat cu începere de la 23 aprilie – 5 mai 1865. Au fost împroprietărite 511 896 familii cu o
suprafață de 2.038.340,2697 ha, ceea ce înseamnă 3,9825 ha pe cap de familie.
Deși consacra dreptul de proprietate al țăranilor asupra pământului și favoriza dezvoltarea
relațiilor capitaliste de muncă în agricultură, Legea Rurală a avut și numeroase imperfecțiuni, ceea
ce a acutizat conflicte violente la Cumpăna veacurilor XIX – XX. Întinderea prea mică a loturilor
a făcut ca suprafețele țărănești să nu fie eficiente și țăranii să nu reprezinte o alternativă viabilă la
proprietățile optime familiale. Legea s-a aplicat defectuos și mulți țărani au rămas
neîmproprietăriți. Țăranii au început să refuze învoielile cu marii boieri pentru lucratul moșiei
lor și au lucrat numai pământurile lor primite în posesie. De aceea Comisiile Județene au cerut
Guvernului o nouă lege prin care învoielile agricole să se execute pe cale administrativă. Așa se
face că în 1866, locotenența domnească să adopte ,,Legea pentru tocmeli de lucrări agricole și
pentru executarea lor”, menită a conferi moșnenilor și marilor arendași posibilitatea și dreptul
de a utiliza aparatul de stat pentru a-și asigura forța de muncă necesară desfășurării activităților
agricole de pe exploatațile agricole. Legea le interzicea țăranilor de a se angaja în alte comune,
decât în cele de domiciliu și-i obliga să facă contracte de muncă pe minimum 5 ani. În 1872 prevederile
Legii vor fi înăsprite, în sensul că primarul era autorizat să solicite sprijinul dorobanților
pentru a-i obliga pe țărani să-și execute lucrările contractate. Era instituită munca silită a țăranului.
Deabia în 1882 prin noua Lege a tocmelilor agricole se aduce o ușurare țăranilor, deși nici acum
muncile agricole nu au fost lăsate la regula dreptului comun. Totuși s-au desființat clauzele
penale și de solidaritate, s-a fixat termenul încheierii de învoieli la doi ani, în loc de cinci ani.
Două zile pe săptămână țăranii puteau munci numai pe pământul lor; s-a introdus dreptul justiției
de a cerceta plângerile țăranilor vizavi de respectarea contractelor cu moșierii. Legea din 1882 a
fost îmbunătățită prin Legea din 1893 care reglementează dijmuitul. Execuția muncii lor a
continuat să se facă tot pe cale administrativă, dar a apărut, pentru prima dată în istorie, dreptul
părților de a contracta învoieli în baza dreptului comun. Asta s-a datorat și înmulțirii populației,
care a sporit oferta de muncă pe moșii. Este limpede că în acești ani s-au produs mutații semnificative
în lumea satelor românești. Se întrevede transformarea exploataților mari în exploatații tip
fermă. Exploatațiile țărănești au devenit din ce în ce mai mici, deoarece părinții își împărțeau
pământul puțin copiilor. Așa se face că în prima parte a secolului XX erau următoarele categorii
de proprietăți țărănești:
-Gospodării lipsite total de pământ – 23,9%
500
-Gospodării care posedau sub 2 ha – 23,2%
-Gospodării care posedau între 2-5 ha – 36%
-Gospodării care posedau înte 5-10 ha – 14%
-Gospodării care posedau peste 10 ha – 2,9%
Sistemul muncii în dijmă, coroborat cu disoluția proprietăților țărănești a generat
numeroase tensiuni sociale în lumea satelor, culminând cu Răscoala din 1907.
Reforma agrară a lui Cuza din 1864 nu a reușit să rezolve profund și real chestiunea
țărănească, acumulându-se, în timp, tensiuni mari la sate. Incapacitatea României de atunci de a se
industrializa și de a transfera un surplus de populație la oraș, a generat un surplus de populație
rurală, provocând implicit nerentabilitatea unei agriculturi practicată pe loturi mici, neviabile
economic. Marile trusturi arendăsești au avut și ele un rol nefast – ducând în primăvara lui 1907
la izbucnirea Răscoalei. Rusia, pe de o parte, dorea destabilizarea țării noaste, întrucât o Românie
puternică i-ar fi încurcat planurile în Balcani, pe de altă parte, Austro-Ungaria era interesată să
creeze tensiuni în România, pentru a convinge autoritățile de la București să prelungească
acordurile cu puterile centrale, dar și pentru a le prezenta românilor din Transilvania imaginea unei
Românii anarhizate, incapabilă să reprezinte pentru ei o forță de atracție. Erau însă probleme mari
și în interiorul țării. S-a declanșat atunci, de către Spiru Haret, o mișcare în lumea satelor. În 1905
apărea broșura ,,Chestia Țărănească”, a lui Spiru Haret – în care se radiografiau anomaliile
instituționale, generatoare de tulburări în lumea satelor. În 1906 Vasile Kogălniceanu scotea o altă
broșură ,,Către Săteni”, în care se repunea în discuție pledoaria originii proprietății funciare –
acesta susținând că, în vechime, pământul țării aparținuse țăranilor – fiind, în timp, prăduit de
boieri, care și-au constituit întinse moșii pe spinarea țăranilor săraci și sărăciți. Poporanismul și
Sămănătorismul erau două curente social-ideologice ale vremii, care propagau o pornire ostilă
moșierilor. Iorga, Sadoveanu, Coșbuc, Vlahuță sunt dintre cei mai aprigi contestatari ai
moșierilor. Cauzele Răscoalei din 1907 – după unii ar fi:
1.Repartiția injustă a pământurilor. În timp ce proprietatea medie a gospodăriilor țărănești era de
numai 3,60 ha, suprafața medie a moșierilor era de 900 ha.
2.Distribuirea inventarului agricol. Deși pământurile aparțineau în mare parte moșierilor –
inventarul agricol se afla în proporție de 92 – 95% în posesia micilor producători.
3.Exacerbarea sistemului arendășiei. O componentă majoră a muncii în agricultura românească a
fost reprezentată de supradimensionarea dijmei, în condițiile în care țăranii, lipsiți de pământ,
erau nevoiți să arendeze pământ de la moșier, direct sau prin intermediul marelui arendaș.
4.Contractele de învoieli agricole constituiau o grea povară pentru țărănime, fiind încheiate iarna,
atunci când proprietarul sau arendașul specula nevoia de hrană a țăranilor, impunându-le condiții
grele.
5.Obligațiile suplimentare îmbrăcau forme apăsătoare. În medie valoare obligațiilor
suplimentare se ridica la 59,4% în raport cu dijma propriu-zisă.
Răscoala din 1907 a izbucnit la 8 – 21 februarie în comuna Flămânzi – județul Botoșani,
cuprinzând rapid toată Moldova și revărsându-se și spre Sudul Munteniei. Cea mai grea situație o
aveau țăranii din localitățile în care funcționau trusturi de arendași – cel mai mare trust fiind
trustul Fischer, care deținea în Botoșani 159.399 ha. Deși în anii 1900 până în 1907 au fost ani
foarte buni în agricultură – bugetul țării având un excedent, totuși s-a reușit de forțe obscure să se
creeze o stare tensională, care avea să cuprindă toată țărănimea din multe județe ale Moldovei,
Munteniei și Olteniei. Totul a pornit de la nihiliștii (vitorii comuniști) din Rusia, care au vrut să
declanșeze această mișcare la ei în Rusia în 1905. Confruntați cu distrugerile și atrocitățile comise
de țăranii răsculați, conduși și îndemnați de nihiliștii ruși, autoritățile au trimis armata să
înăbușe răscoala. Au fost nevoiți, guvernanții vremii, să adopte măsuri energice – folosind armata
mobilizată de război. Până în a doua jumătate a lunii martie autoritățile au reușit să restabilească
ordinea în majoritatea județelor țării. Au fost victime importante, dar nici pe departe zeci de mii de
țărani omorâți, cum se scrie în cărțile de istorie comuniste. Răscoala a produs o vie impresie asupra
contemporanilor vremii și a adus la realitate pe foarte mulți politicieni. Câțiva ani mai târziu în
1917, prin modificările constituționale, regele Ferdinand a emis un Decret prin care va pregăti cea
501
mai radicală Reformă Agrară în 1921. Atunci au fost împroprietăriți 1.393.353 capi de familie cu
5.811.824 ha (câte 6 ha în Basarabia pentru fiecare cap de familie, 5 ha în vechiul Regat, 4 ha în
Transilvania și 2,5 în Bucovina). Cu toate acestea în România marea moșierime deținea încă mari
suprafețe de terenuri agricole și păduri. A trebuit să se treacă în 1945 la o nouă reformă – prin
Legea 187/1945 – promulgată prin Decret Regal de Regele Mihai. Prin această lege s-a desființat
moșierimea ca clasă în România. Vom dezvolta acest subiect în paginile care vor urma. Revenind la
răscoala din 1907, trebuie să zăbovim asupra ei pentru că aceasta reprezintă cel mai sever
avertisment dat de țărănimea română clasei politice în istoria românilor. Toată vina represiunii a
fost aruncată asupra lui Ionel Brătianu, atunci Ministrul de Interne, în realitate represiunea a fost
condusă de generalul Alexandru Averescu – Ministrul de Război. Imaginea lui Averescu trebuia
menajată pentru că tot el a ajuns eroul de la Mărăsești în 1917 învingând trupele invadatoare
germano-austro-ungare în timpul Războiului pentru întregirea României.
Un fenomen cu profunde implicații economico-sociale este reprezentat la începutul veacului
XX de dezvoltarea mișcării cooperatiste. Scopul acestei mișcări a fost de a stăvili capitalul
cămătăresc și de a ridica gospodăriile țărănești. Mișcarea respectivă s-a concretizat sub forma
cooperativelor de credit. Primele instituții de acest fel au apărut în România după 1891 sub
denumirea de Bănci Populare. Ele au fost organizate după sistemul german Schultze – Delitsch, iar
principalul animator a fost Spiru Haret. Băncile Populare au avut un mare succes în perioada 1902 –
1914. În 1902 funcționau 700 de Bănci Populare cu 56 618 membri și cu un capital vărsat de 7,2
milioane lei, iar în 1914 numărul Băncilor Populare ajunsese la 2901, iar numărul membrilor era de
584 000 cu un capital vărsat de 107,3 milioane lei. Decisivă pentru evoluția ascendentă a mișcării
cooperatiste s-a dovedit ,,Legea Băncilor Populare sătești și a Casei Centrale a Băncilor Populare”,
din 1903.
Comunitatea locală în anii interbelici 1918 – 1939
Istoria economică și socială a întregii perioade interbelice stă sub semnul Reformei Agrare
din 1921 și a legislației din această perioadă. În 1917 se trece la modificarea Constituției când se
introduce principiul: ,,Exproprierea pentru o cauză de utilitatea publică”. Sfârșitul primului Război
Mondial a determinat autoritățile să adopte mai multe decrete și legi legate de chestiunea agrară.
Astfel pe 13 martie 1920 apare Legea pentru Reforma Agrară din Basarabia, pe 17 iulie 1921 apare
Legea pentru Reforma Agrară pentru Oltenia, Muntenia, Moldova și Dobrogea, iar pe 30 iulie 1921
pentru Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Bucovina. Legile din 1920 – 1921, deși erau
distincte pentru fiecare regiune în parte, aveau în esența lor un caracter unitar, completând și
dezvoltând normele de expropriere și de împroprietărire înscrise în Decretele Lege din 1918 – 1919.
Pentru lumea satelor, interesantă rămâne legea din 17 iulie 1921 care dispunea exproprierea pentru
o cauză de utilitate publică națională, în vederea împroprietăririi țăranilor, înființării pășunilor
comunale și pentru cauze de interese generale. Conform legii se expropriau în întregime
proprietățile rurale ale supușilor străini, cele ale absenteiștilor, pământul cultivabil al domeniilor
coroanei al Casei Rurale, al tuturor persoanelor morale publice sau private, al instituțiilor și al
fundațiilor, pământul rural ținut cu arendă de țărani, minim 5 ani neîntrerupți, dacă aceștia
construiseră pe el case sau aveau plantații de vii, ori de livezi cu pomi fructiferi;
proprietățile silvice, care fuseseră păduri, dar erau defrișate, proprietățile funciare ale dezertorilor și
ale celor condamnați la crimă împotriva statului. Erau supuse exproprierii și terenurile inundabile,
care însumau 460.000 ha. De asemenea se expropriau parțial: pământul cultivabil ce depășea 100 ha
din moșiile particulare arendate și cultivate prin arendași în 1920, pământul cultivabil al moșiilor
particulare, cultivate de proprietarii lor de la următoarele suprafețe în sus: 100 ha la deal și munte,
150 ha la câmpie, acolo unde cererile de împroprietărire erau ridicate, 200 ha la câmpie, dacă
solicitările de împroprietărire erau medii și 250 ha la câmpie în cazul unor cereri de împroprietărire
ce puteau fi ușor satisfăcute; pământul cultivabil al moșiilor cultivate de proprietarii lor, care la 1
februarie 1921 avusese moșiile cultivate de proprietarii lor. Exproprierea se făcea de la 100 ha în
sus, în zonele deluroase și de munte, 200 ha la șes, dacă cererile de împroprietărire erau mari, 300
502
ha în sus la șes, unde cererile de împroprietărire erau medii și 500 ha la câmpie, unde cererile
puteau fi satisfăcute ușor. Trebuie lămurite trei idei: ,,regiune cu cereri mari” de împroprietărire se
înțelege zona în care pământul expropriat nu-i îndestula pe cei îndreptățiți; ,,regiune cu cereri
mijlocii” - era aceea, unde numai mobilizații puteau fi împroprietăriți, iar ,,regiune cu cereri mici” -
era regiunea în care toți îndreptățiții puteau fi împroprietăriți. Moșiile, stăpânite în indiviziune, erau
considerate ca divizate din punct de vedere al exproprierii, dar ale aceluiași proprietar situate într-o
singură comună, se considerau a fi o singură proprietate. Legea prevedea că subsolurile terenurilor
expropriate treceau în proprietatea statului. Suprafețele, expropriate total sau parțial, urmau să fie
redistribuite către cei care nu aveau pământ sau aveau pământ insuficient, pentru a-și întreține
familiile. Criteriile de împroprietărire erau:
-Participarea la război
-Suprafața de pământ posedată anterior Reformei Agrare
-Ordinea împroprietăririi era:
-Mobilizații din războiul de întregire
-Cei, din al doilea război balcanic
-Văduvele de război, care aveau copii
-Țăranii lipsiți de pământ
-Țăranii cu proprietăți mai mici de 5 ha
-Orfanii de război.
În vechiul regat se împroprietăreau cu 5 ha pe cap de familie. Loturile de împroprietărire nu
puteau fi vândute, sau ipotecate, sau arendate, până la stingerea datoriei rezultate din răscumpărarea
lor – adică 30 de ani. Dacă totuși erau nevoi stringente, noii proprietari puteau vinde, dar statul avea
dreptul de preemțiune la cumpărare. Marilor proprietari li se lăsau suprafețe de până la 100 ha la
deal și munte și între 150 – 500 ha la câmpie – mai ales dacă dovedeau că au făcut investiții în
plantații, în clădiri etc. Pădurile nu au intrat în vederile legii. Ca urmare a Reformei Agrare din 1921
s-au expropriat 6.008.097 ha, dintre care 3.860.372 ha s-au distribuit în loturi individuale la țărani
991.697 ha au devenit izlazuri comunale.
Instituțiile de credit agricol
În trecut, agricultura românească a suferit din pricina lipsei de credite și a cămătăriei
sălbatice. În 1863, proprietatea funciară era grevată cu o datorie de peste 267 milioane lei – aur.
Pentru porumbul împrumutat în anii 1866 – 1867, din cauza recoltei insuficiente, țăranii nu au
scăpat de datorii decât în 1881, adică dupa 13 ani, în care timp au plătit dobânzi, depășind de mai
multe ori valoarea împrumutului. După o anchetă din 1903, dobânda curentă plătită de micul
agricultor era pe atunci de 150 – 160%. În 1911, doctorul I. N. Angelescu descria în următorii
termeni plaga cămătăriei rurale: ,,Pretutindeni, în special satele sunt pline în timpul recoltelor
cerealelor de samsari de cereale. Încă din timpul iernii, se afla stabilit în fiecare sat, câte unul din
cei ce au îmbătrânit în afaceri... Aceștia sunt punctele de legătură între cei ce stau la orașe și mișună
prin localurile burselor... Ei leagă pe micii producători de cereale de cu iarnă prin ajutorul
cămătăriei și-și asigură cumpărarea viitoarelor produse”. În 1915, Horia Maniu semnala că unii
producători vindeau anticipat produsele cu 1/2 din prețul real de pe piață.
După război și până la conversiune, datoriile agricultorilor cresc neîncetat, dobândind
caracterul grav al unei probleme naționale. După datele Serviciului de Statistică Judiciară din
Ministerul Justiției, întemeiate pe cererile de conversiune introduse de debitori și de creditori, în
baza prevederilor primei legi de asanare din Aprilie 1932 – totalul datoriilor agricole însuma
52.347.593.236 lei, din care 14.970 milioane reveneau asupra proprietății mari și mijlocii de peste
10 ha, iar 37.376 milioane asupra proprietății mici de sub 10 ha.
În ceea ce privește cele 15 miliarde datorii ale proprietății mari și mijlocii, se constată că ele
privesc 16.839 proprietari din totalul de 154.525 proprietari, adică 10,90% din total. Iar proprietarii
503
îndatorați dispuneau de 887.573 ha, din totalul de 4.453.046 ha, cât reprezintă întreaga proprietate
agricolă de peste 10 ha, ceea ce revine la 19,93% din total. Repartizate la numărul debitorilor și al
hectarelor, datoria medie este de 89.000 lei pe cap de debitor și 6.900 lei pe hectar. După natura
creanțelor, 60,21% erau datorii ipotecare și privilegiate, iar 39,79% erau datorii chirografare.
În ceea ce privește datoriile de 37 miliarde ale micilor agricultori cu proprietăți sub 10 ha,
ele se împart între 2.474.781 debitori din totalul de 3.863.683 proprietari, proporția datornicilor
fiind de 64,05% din total. Cu alte cuvinte, aproape 2/3 din țărănime era îndatorată. Acești țărani
dispuneau de 5.695.568 ha. Datoria medie era de 15.100 lei pe cap de debitor și 6.600 lei/ha.
Îndatorirea excesivă și apăsarea cămătărească a agriculturii, complicate prin efectele dezastruoase
ale crizei agricole din 1931, manifestate prin scăderea prețurilor, comprimarea veniturilor și a
rentabilității, incapacitatea de plată și carența datoriilor, a impus conversiunea, care a fost mai mult
un paleativ social și politic, decât o soluție rațională economică. Fără a discuta necesitatea sau
oportunitatea conversiunii, subliniem efectul ei concret, care se înfățișează ca o paralizare generală
a creditului agricol.
Față de nevoile totale de credit ale agriculturii, care au fost evaluate la circa 18,5 miliarde
lei, cele patru instituțiuni mari de credit agricol în afară de băncile comerciale și populare, prezintă
următoarele plasamente agricole, în bilanțurile de la 31 decembrie 1940:
1.Creditul agricol ipotecar – 1.119 milioane lei.
2.Creditul funciar rural – 900 milioane lei.
3.Creditul național agricol (inclusiv casele de gaj) – 732 milioane lei.
4.Casa Rurală – 195 milioane lei.
În total, instituțiile de credit agricol sprijineau agricultura cu 2,9 miliarde lei, față de nevoile reale
de 18,5 miliarde lei. Cu alte cuvinte, abia 16% din necesitățile de credit ale proprietăților rurale sunt
acoperite de instituțiile de credit agricol. Cel mai mare beneficiu îl aveau proprietățile mari, în timp
ce proprietățile mijlocii, beneficiau modest de aceste credite.
504
505
În perioada comunistă, de peste 45 de ani – țăranii și proprietarii români, care fuseseră
împroprietăriți de Cuza, de regele Ferdinand și de regele Mihai pentru actele eroice din cele două
războaie mondiale au fost deposedați de toată averea și au fost obligați să se înscrie în cohlozuri
(fostele CAP-uri). Toate suprafețele arabile, pădurile, casele, alte imobile cu altă destinație, decât
cea de locuit, morile, mașinile și uneltele de muncă, animalele de muncă, întreprinderile mici,
mijlocii și mari, aurul și alte metale prețioase, precum și operele de artă, alte bunuri mobile și
imobile au fost luate abuziv, fie prin decrete și legi comuniste inumane, fie fără nici un fel de
documente legale (vezi confiscarea pădurilor). Fără furtul acestor proprietăți, fără uzufructul creat
în cei peste 45 de ani de pe aceste proprietăți furate, comuniștii nu ar fi putut viețui. Peste 3,5
milioane de proprietari legitimi de terenuri agricole, luciuri de apă, lunci, izlazuri, livezi, vii, peste
două milioane de proprietari de păduri, de pășuni alpine, peste 500 000 de proprietari de case și alte
imobile, peste 200 000 de proprietari de IMM-uri, de fabrici au fost terorizați, foarte mulți au fost
omorâți, alții au zăcut ani grei în închisorile comuniste, foarte mulți au fost deportați și obligați să
presteze munci inumane, neplătite la canal, unde erau acoperiți cu pământ de vii. În anii 1945 –
1970 țăranii reprezentau 67-70% din populația țării, acum procentul este de 47-49%. Această
populație a fost tot timpul săracă și sărăcită. Toate curbele de sacrificii ale românilor (și nu au fost
deloc puține) au fost suportate cel mai mult și cel mai dur de țărani. Atunci când ne referim la
proprietarii români, nu includem aici numai proprietarii individuali, ci includem și pe proprietarii
juridici (biserici, mănăstiri, schituri, școli, composesorate, comunități de averi, obști de moșneni,
obști de răzeși etc.). Toți acești proprietari au avut multe de suferit, să ne amintim episodul dureros
și tragic al dărâmării bisericilor, al dărâmării satelor și cătunelor, plecarea din cauza sărăciei a peste
5 milioane de români, ca să poată să-și salveze familiile de la foamete.
Nu putem trece fără să amintim de cooperațiile agricole, ca forme de cooperare, care au
apărut în Europa de Vest în a doua jumătate a secolului XIX, iar cooperațiile românești au apărut în
secolul XX, care s-au extins și care au condus la o considerabilă ridicare a bunăstării, au dus la o
întărire a poziției sociale și a poziției țăranilor din țările europene. În contrast strident cu această
stare de lucruri din țările capitaliste, în țările comuniste cooperațiile agricole sunt similare cu CAPurile,
care nu pot fi în nici un fel comparate cu cooperațiile agricole vestice, țăranii particulari au
fost forțați de comuniști să adere cu pământul lor, cu mijloacele de producție ale lor și cu munca lor
506
la marile cooperative (CAP-uri), unde ei trebuie să i-a parte ca muncitori zilieri în procesul de
producție. Această implicare forțată în cultura plantelor și îngrijirea animalelor nu a avut drept scop
obținerea unor producții calitative și în cantități suficiente.
Pentru o înțelegere mai bună, un țăran este un întreprinzător care, prin el însuși și în deplină
libertate, decide ce vrea să construiască pe pământul propriu, luând în considerare limitele legale și
în legătură cu așteptările sale economice. Țăranii aparțin ca liberi întreprinzători, de clasa de mijloc
(de mica burghezie) a unei țări. Exceptând nedreptățile de neconceput, pe care le-a cauzat
colectivizarea și despre care, în Vest, este puțin cunoscut, această formă de cooperare conduce
numai la o agricultură foarte modestă, care duce la utilizarea ineficentă a pământului, vătămarea
peisajului, care provoacă eroziuni și face să dispară personalitatea țăranului. Pământurile agricole
sunt sărăcite și subdezvoltate. Din cauza sensului negativ, pe care cuvântul ,,cooperație” îl are la
populația de la țară, după redarea unei părți din pământ la țărani, cuvântul ,,asociație” este importat
pentru cooperarea în agricultură. Aceste asociații ies din aceleași principii ca și fostele CAP-uri,
anume unificarea pământului participanților la o asemenea asociație până la o cât de mare posibilă
întreprindere agricolă. Cea mai mare parte a acestor asociații este constituită din pământurile
locuitorilor de la orașe, ai căror părinți au fost țărani și acum le-a fost distribuit pământul, din
pământul celor care au plecat din România, sau din pământul țăranilor bătrâni, care nu au nici o
șansă să-și lucreze singuri pământul. Aceste pământuri sunt exploatate în aceeași manieră ca și în
vechile CAP-uri. Asemenea Asociații sunt propagate și susținute de guvern și de aici ideea
reînființării vechilor ferme cooperative și repătrunderii țăranilor particulari; și aceasta, pe când se
constată clar că această formă de întreprindere nu rezistă.
Pentru o mai bună înțelegere, o cooperație agricolă este o uniune liberă a țăranilor particulari pentru
ca o parte din sarcinile fiecărui țăran membru să fie îndeplinită într-o manieră eficientă, decât ar
face-o el însuși. Se vorbește despre cooperații parte, care exercită sarcini: cumpără cele necesare
pentru întreprindere (cooperații de achiziție) sau o parte care vinde (cooperații de vânzare) sau
care-i dă posibilitatea obținerii unui preț cât mai bun pe produsele vândute (licitație). Un țăran poate
fi membru unui număr de cooperații. Numai o parte a Asociațiilor agricole sunt Asociații de familie,
de cele mai multe ori mai mici de 100 ha, în care membri familiei și-au unit pământul, dar care
decid singuri. Aceștia țin de categoria țăranilor particulari.
Este important să se facă o diferență între diversele feluri de întreprinderi agricole pentru a se
înțelege situația agriculturii din vechile țări comuniste și de a se găsi mijloace de a ajuta țăranii
particulari. La ora actuală țăranii particulari dețin mai puțin de 20% din arealul pământului agricol,
areal care este controlat de stat și acoperă mai mult de 80% din suprafața agricolă a României.
Fragilitatea țăranului independent din România este una din cauzele faptului că în țările post
comuniste ca România, clasa de mijloc (mica burghezie) lipsește aproape complet. Se vizează
numai pozițiile înalte (funcționarii guvernamentali, cadrul tehnic,manageri) și apoi a treia poziție
(muncitorii din industrie și agricultură). Clasa de mijloc se reface extrem de încet, datorită
împotrivirii permanente, în ultimiii 30 de ani, a guvernelor, în cea mai mare parte a lor, comuniste.
Nu se înțelege și nu se dorește să se înțeleagă că o țară nu se va dezvolta niciodată bine, dacă clasa
de mijloc este slabă. Este important că locuitorii României învață ce este o campanie agricolă, ori
aceasta poate fi învățată numai în fermele țărănești și niciodată de un muncitor al fermelor de stat
sau al marilor asociații agricole. În aceste mari asociații se primesc sarcini de la conducere și
aceasta nu le dă posibilitatea muncitorilor particulari să devină un întreprinzător de sine. De aceea
trebuie să se retragă cât mai repede din monstroasele asociații. Un țăran din România este
considerat ca un cetățean de gradul 3 și din păcate este și părerea proprie a țăranilor. Câștigurile din
agricultură vor favoriza categoric pe cei de la țară, dar asta nu se va întâmpla niciodată cu
întreprinderi de stat sau cu Asociații, patronate de arendași, care nu vor fi niciodată fermieri, pentru
că ei nu vor renunța la situația de vătafi, în care se află în ultimii 20 de ani. Numai atunci când
România va fi plină de țărani particulari și rezervele în agricultură și viața la țară se vor moderniza
și aici se va putea amplasa mica industrie. Această idee este o idee a viitorului și este de o
importanță deosebită și pentru orașe, deoarece avântul urbanizării va scădea în viitor.
Persistă încă în România, și nu știm până când, ideea că numai marile întreprinderi agricole au vitor
507
și că țăranii particulari cu întreprinderile lor mai mici de 10 ha, nu pot fi în stare să-și cultive
pământul eficient. Ori peste tot în lume este cunoscut faptul că micile ferme țărănești (fermele
optime) sunt cea mai eficientă manieră de funcționare a agriculturii și a creșterii animalelor. Un rol
important în țările occidentale l-au avut și îl au organizațiile agricole, în care sunt membri și țăranii
mici individuali. Nu putem să uităm că în anii 1997 – 2000 PROPACT-ul a sprijinit 2897 de
proprietari, care-și revendicau case, conace pe tot teritoriul României. Am trimis 109 pagini ale
materialului la Parlamentul European, la UE, la Ambasadele țărilor Europene. Foarte mulți
proprietari au intrat în posesia imobilelor, dar există și astăzi mulți care se judecă pentru
redobândirea proprietăților lor. Unul din documentele esențiale pe care l-a elaborat PROPACT-ul
este ,,Programul Național de Dezvoltare Rurală”. Acest document reprezintă Biblia țăranului
român, Biblia dezvoltării satului românesc. Aici avem de a face cu o strategie profesionistă, care a
început să fie elaborată în anii 1997 – 1998 și definitivată în 1999. PROPACT-ul a fost singurul
Sindicat Național, care a elaborat o strategie capitalistă de dezvoltare a agriculturii românești.
Această strategie a fost publicată în cartea ,,Agricultura României Trecut. Prezent. Viitor.”. Aici,
mari personalități ale științei agricole și economice românești, au abordat teme esențiale: doctor
inginer Ilarie Isaac, Ulm Spineanu, Alexandru Ionescu, doctor Sergiu Rizescu, Dorin Ciucă, inginer
Mircea Oanța, academicianul Constantin Ionete, profesor doctor docent Alexandru Viorel
Vrânceanu, președintele ASAS, doctor inginer Pârvan Parnia, profesor doctor docent Vlad Ionescu
Sisești – fiul marelui Ionescu Gheorghe Sisești, profesorul doctor Dumitru Ilie Săndoiu, doctor
docent Mihai Dumitru, academicianul Andrei Canarache, doctor Cristina Dică, doctor Silvia
Căpitanu, doctor Simona Bara, doctor Minodora Moldovan, academician Zenobie Stănescu, doctor
Rusu Mariana, cercetător ștințiific Virgil Vlad și ing. Licherdopol Mircea au abordat teme complexe
vizând: cadrul istoric al agriculturii românești, structura proprietății funciare și a exploatațiilor
agricole, exploatația agricolă optimă în țările occidentale, asociațiile agricole în sistemul economiei
de piață, proprietatea de stat în agricultură și cum trebuie să fie privatizată proprietatea de stat,
structurile producției agricole, creditul agricol, mecanizarea agriculturii, impozitul agricol – accize,
taxe, asigurările în agricultură, valorificarea producției agricole, concesionarea, arendarea în
agricultură, piața funciară, organizațiile profesionale ale producătorilor agricoli, cercetarea ștințifică
agricolă și silvică, învățământul agricol, extensia cercetării în agricultură. Există un capitol foarte
important: ,,Grădina de lângă casa țăranului”. Un alt capitol vizează satul românesc, pădurile
României, iar academicianul Constantin Ionete prezintă o temă esențială: ,,Întârzierea reformei
structurale în agricultură și perspectivele dezvoltării agriculturii românești”. Fosta economistă ONU
– Maria Dimitriu Vilegas – membră a Comisiei Externe a PROPACT prezintă tema: ,,Dezvoltarea
rurală, imperativ al UE”, iar doctor inginer Mariana Rusu, directoarea Institutului de montanologie
de la Sibiu prezintă un capitol special vizând pajiștile naturale din România. După această strategie
apreciată unanim (dar nu de comuniști), PROPACT-ul a elaborat o altă lucrare fundamentală:
,,Ecoruralul. Devenirea satului românesc”. Aici apar teme noi: turismul rural, alternativă a
dezvoltării rurale durabile, competitivitatea – singura soluție a îmbogățirii la țară, problema calității
totale. Ne-am interesat și am dat publicității în toată țara fondul European agricol pentru dezvoltarea
rurală: măsura 121 (modernizarea exploataților agricole), măsura 322 (renovarea și dezvoltarea
satelor), măsura 123 (creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere), măsura 141
(sprijinirea fermelor agricole de subzistență) eliberarea studiilor de fezabilitate, planurilor de afaceri,
societățile de consultanță agricolă, marketing-ul din agricultură de prof. Buhatereț Mihai de la Iași.
O problemă fundamentală este sprijinirea tinerilor fermieri care reprezintă 10% din totalul
fermierilor români și exploatează doar 10% din suprafețele agricole. Pentru istoria reală a
proprietarilor și a proprietăților, plecând de la Reforma Agrară din 1945, vrem să se rețină:
-gospodării țărănești cu suprafața până la 0,5 ha – 232 000.
-gospodării cu suprafața de la 0,5 ha – la un 1 ha – 295 000.
(total gospodării cu suprafața de la 0 ha la 1 ha = 17,2%).
-gospodării cu suprafața de la 1 – 3 ha – 1.108.000 (36%).
-gospodării cu suprafața de la 3 – 5 ha – 704 000 (22,9%).
-gospodării cu suprafața de la 5 – 10 ha – 546 000 (17,8%).
(total gospodării cu suprafețe până la 10 ha = 2.885.000).
508
-gospodării cu suprafața de la 10 – 20 ha – 150 000 (4,9%).
-gospodării cu suprafața de la 20 – 50 ha – 32 000 (1%).
-gospodării cu suprafața peste 50 ha – 5000 (0,2%).
(total gospodării cu suprafețe peste 10 ha = 187 000 (6,1%))
În 1949 situația terenurilor agricole din România se prezenta astfel: 9.751.000 ha teren
arabil, 1.696.000 ha fânețe, 2.820.000 pășuni, 227.000 ha vii, 221.000 ha livezi, 6.705.000 ha
păduri și 618.000 ha curți, la care se adaugă peste 2.000.000 ha păduri virgine. În total România
avea 22.038.000 ha suprafața agrosilvică. Atunci 75% din populația țării locuia la sate și doar 25%
la orașe. Conform ultimelor situații statistice, România are o suprafața de 238 000 km pătrați și o
populație de 21 milioane locuitori. Deținem mai puțin de 1% din PIB-ul Comunității Europene.
Zonele Rurale acoperă 87,1% din teritoriul țării, 45,1% din populație – adică 9,7 milioane de
locuitori. Populația României are un nivel de ruralitate mult mai pronunțat decât toate țările UE.
Teritoriul României este organizat acum în 319 localități urbane, 2851 comune, care constituie zona
rurală, 42 județe grupate în 8 regiuni de dezvoltare, care nu au funcții administrative. Populația
angajată în agricultură și silvicultură are o pondere mare (32%) cu o productivitate redusă, dar
continuă să fie cea mai importantă resursă de viață în spațiul rural. Subzistența este cuvântul cheie
în spațiul rural. Satele românești sunt foarte îmbătrânite, populația satelor este în scădere alarmantă,
tinerii pleacă, pentru că nu s-au găsit soluții să li se dea de lucru în spațiul rural. Un fapt dramatic,
din 3 în 3 ani populația rurală activă scade cu aproape 7%, iar șomajul ascuns este în creștere,
numărul șomerilor în mediul rural este de peste 250 000 și crește continuu. Foarte mulți locuitori în
spațiul rural lucrează pe cont propiu ca zilieri cu o productivitate 0. Majoritatea celor care lucrează
în agricultură sunt proprii lor angajați, așa se explică procentul de 3,2% din numărul total al
angajaților din economia României, care lucrează în agricultură. Sărăcia este predominantă în
mediul rural. Peste 70% din oamenii săraci și foarte săraci se găsesc în spațiul rural. La toate
acestea se adaugă un aspect esențial: țăranii au fost tot timpul ignorați și au fost ținuți într-o totală
stare de primitivism. Ei își îneacă necazurile în alcool, zi de zi, cazurile de suicid sunt numeroase,
satele nu au un minim de confort omenesc. Lucrul cel mai grav este faptul că țăranii români nu au
fost niciodată organizați juridic. Au avut grijă comuniștii să-i adune cu forța în întovărășiri, în
colhozuri (CAP-uri), în IAS-uri, după ce le-au luat cu forța toate proprietățile. Iată-ne în 2018 și
restituirea proprietăților furate de comuniști este departe de a fi rezolvată. S-a reușit în 1993 să se
constituie PROPACT-ul, primul Sindicat Național al Țărănimii, din istoria României.
509
Țăranii români și proprietarii români
de pretutindeni – fața în fața cu legislația comunistă
din anii 1990 – 2018, vizând reconstituirea și restituirea
proprietăților furate în perioada 1947 – 1990 de
vechii comuniști
În paginile anterioare am prezentat succint Legile Agrare ale lui Cuza și Ferdinand. În 1945
– Regele Mihai a promulgat Legea 187, din 23 martie 1945 – fiind considerată o necesitate
națională economică și socială. Din capul locului, legea era profund democratică, sprijinindu-se pe
gospodării puternice, sănătoase și productive, pe gospodării care sunt proprietatea particulară a
celor care le stăpânesc. Prin această lege s-a urmărit:
a)Mărirea suprafețelor arabile ale gospodăriilor țărănești, care au mai puțin de 5 ha.
b)Crearea de noi gospodării țărănești individuale, pentru muncitorii agricoli fără pământ.
c)Înființarea prin aproprierea orașelor și a localităților industriale, a unor grădini de zarzavaturi
pentru aprovizionarea muncitorilor, funcționarilor și meseriașilor.
d)Rezervarea unor terenuri pentru școli agricole și ferme experimentale model, sub administrarea
statului. Au fost deposedați de pământ proprietarii români și germani, care au colaborat cu
Germania Hitleristă, criminalii de război, ale celor care s-au refugiat în străinătate după 23 august
1944, terenurile și bunurile agricole ale absenteiștilor, terenurile celor care, în ultimii șapte ani
consecutivi, nu și-au cultivat pământurile în regie proprie, loturile până la 10 ha, bunurile de orice
fel ale românilor, care s-au înscris voluntari pentru a lupta împotriva Națiunilor Unite, terenurile,
care depășesc 50 ha pământ arabil, livezi, fânețe, bălți, iazuri artificiale, mlaștini și terenuri
inundabile. Articolul 4 stipulează: ,,Construcțiile, conacele, armanele, drumurile, livezile și orice
lucrări de îmbunătățiri funciare cu toate instalațiile lor, vor fi cuprinse în cota de 50 ha, proprietarii
având dreptul de a alege cota rezervată pentru ei unde voiește, dar într-un singur loc.” Articolul
6: ,,Tractoarele, batozele, locomobilele, semănătoarele și combinele trec asupra statului, care va
510
crea centre județene de închiriat mașini agricole, la dispoziția agricultorilor. Celelalte unelte
agricole și animalele de tracțiune trec asupra statului, proporțional cu suprafața de teren agricol
expropriat și vor fi date țăranilor împroprietăriți. Toate bunurile agricole trec imediat, fără nici o
despăgubire, în deplină proprietate a statului. Erau exceptate de la exproprieri: orezăriile, bunurile
agricole aparținând mănăstirilor, mitropoliilor, episcopiilor, bisericilor, parohiilor și așezămintelor
bisericești, bunurile Domeniilor Coroanei, ale Eforiilor și Așezămintelor spitalicești, precum și cele
ale Academiei Române, Casei Școalelor și celorlalte așezăminte de cultură, ale composesoratelor,
urbariatelor, obștilor și cooperativelor sătești, de asemeni și fânețele și pășunile aparținând
comunelor și, în general, toate bunurile făcând parte din patrimoniul statului. Primarii comunelor
erau obligați, ca în cel mult zece zile de la publicarea Legii în M.O., să convoace pe toți țăranii
plugari din comuna respectivă fără pământ, sau care aveau până la 5 ha teren în proprietate, pentru a
alege un comitet local de împroprietărire, compus din 7-15 membri – toți consemnați într-un Proces
Verbal. Se crează și Comisii de Plasă, pentru a coordona lucrările Reformei Agrare și a hotărî asupra
diferendelor între sate și comune. La împroprietărire vor avea întâietate ostașii, care sunt concentrați
sau mobilizați și toți cei care au luptat împotriva Germaniei Hitleriste. Vor fi elaborate Titluri de
Proprietate celor împroprietăriți, dar și comunelor pentru islazuri și pentru loturile ce li s-au atribuit.
Mărimea loturilor gospodăriilor noi create, ca și mărimea loturilor gospodăriilor mici, se va
determina în raport cu rezerva de pământ existentă în raza Plasei respective. Mărimea loturilor de
împroprietărire nu va trece de 5 ha. Prețul pământului pentru împroprietărire va fi egal cu al unei recolte
mijlocii anuale la hectar, socotit astfel:
-În grâu – 1000 kg.
-În porumb – 1200 kg.
Noii împroprietăriți plătesc în bani sau în natură 10% din prețul de cumpărare, restul prețului
de cumpărare va fi plătit în rate, după cum urmează:
-pentru cei cu pământ puțin în 10 ani.
-pentru cei fără pământ în 20 de ani. Aceștia pot primi de la prefectură o amânare a plății de 3 ani.
Împroprietăriții primesc pământul liber de orice datorii și obligații. Fermelor constatate de
Ministerul Agriculturii ca ferme model, li se vor creea prin Regulamentul de Aplicare a Legii un
regim deosebit, acestea urmând să dețină în proprietate 250 ha. Prin Articolul 23 al legii, regimul
pădurilor și viilor va face obiectul unei legi speciale, lege care nu a mai apărut niciodată – pentru că
în 1947 Regele Mihai a fost obligat să abdice sub presiunea amenințărilor comuniștilor, iar prin
Constituția comunistă din 1948 ,,pădurile treceau în proprietatea poporului”, o formulă, prin care
comuniștii își asigurau furturile pădurilor, viilor și livezilor, timp de peste 70 de ani. După 1990 –
noii comuniști – la fel de hrăpăreți ca cei conduși de Dej și Ceaușescu – s-au prefăcut că restituie
proprietățile furate.
Legea criminală 18/1991, Legea 169/1997, Legea 1/2000, Legea 247/2005 reprezintă cele mai
perfide mijloace, prin care milioane de proprietari români au fost purtați și sunt purtați prin
Judecătorii, Tribunale, Curți de Apel, cheltuind mii de miliarde de lei degeaba. Peste 30 de mii de
morți în conflicte violente pentru restituirea proprietăților. Comuniștii lui Ion Iliescu, Petre Roman,
Vadim Tudor, Traian Băsescu, Victor Ponta, Liviu Dragnea nu sunt trași la răspundere de UE pentru
abuzurile grave din acest domeniu!! În 2013 este elaborată legea 165/2013 – privind măsurile de
finalizare a procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului
comunist. Ne aflăm în noaptea minții, comuniștii cerând și făcând o lege pentru restituirea
proprietăților, pe care tot ei le-au furat și țin cu dinții de ele. Această lege – la fel de criminală ca
toate celelalte legi (care nu sunt deloc legi de restituire in integrum – ci sunt legi de expropriere) a
fost modificată de mai multe ori în cinci ani – dar fără nici un rezultat. Aceste legi comuniste din ultimii
cinci ani, însoțite de OUG-uri, au făcut tot ce le stă în putință să nu-i pună în posesie pe
proprietarii legitimi. Comisiile Locale de Fond Funciar au fost puse pe făraș, nu mai au atribuții
clare, comisiile județene, prefecții comuniști au dat ordine severe și secrete să nu se mai scrie Titlurile
de Proprietate, până când nu se fac cadastre, să nu se mai respecte hotărârile judecătorești. Sunt
sute de mii de hotărâri judecătorești care zac în primării de ani de zile și nu sunt aplicate, fără ca să
pățească cineva ceva. Se încalcă legile mai serios ca în vremurile bolșevice. Foarte mulți proprietari
511
au renunțat să se mai lupte pentru proprietățile furate, mulți au decedat și nu au moștenitori, mulți
au plecat din țară (peste 5 milioane de români au plecat din România în ultimii zece ani) și nu-i mai
interesează nimic. Deabia au așteptat comuniștii aceste vremuri mizerabile, pentru a-și însuși ei
proprietățile altora. Deși PROPACT a cerut din 1993 – 1994 cadastrarea totală a României, creditele
agricole favorabile fermierilor mici, restituirea integrală a proprietăților furate, numai pe vechile
amplasamente, deși am organizat și desfășurat peste 100 de mitinguri naționale, județene, la care au
participat zeci de mii de țărani și proprietari – unde am cerut înfăptuirea dezideratelor expuse mai
sus, comuniștii nu au auzit nimic și nu aud nimic nici astăzi. Tot în anii 1993 – 1994 PROPACT a
trimis Guvernului, Parlamentului criticile noastre severe la Legea 18/1991, Legea Caselor
Naționalizate, Legea Arendei. Mai mult, am trimis partidelor parlamentare propunerile noastre
pentru modificarea acestor legi comuniste, dar degeaba.
Legea 165 din 16 mai 2013, privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în
natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în regimul comunist, a fost publicată în
M.O. 278 din 17 mai 2013. Legea a fost modificată la 7 luni de o altă lege (legea 368/18 decembrie
2013, apoi de OUG 115 din 23/12/2013, de Decizia 88 din 27/02/2014, de Decizia 201 din
8/04/2014, de Decizia 268 din 7/05/2014, de Decizia 686 din 26/11/2014, de Legea 65 din
31/03/2015, de OUG 21 din 24/06/2015, de Legea 168 din 29/06/2015, de OUG 66 din 30/12/2015,
de Legea 103 din 23/05/2016, de OUG 98 din 15/12/2016, de Legea 251 din 23/12/2016, de Decizia
44 din 31/01/2017, de Legea 111 din 19/05/2017, de Decizia 395 din 13/06/2017 și nu în ultimul
rând de ultima lege din 2018. Este ceva de nedescris. Noaptea minții este o expresie blândă. Legea
368/2013 publicată în M.O. 819 din 21 decembrie 2013 modifică Legea 165 2013, lege care a fost
suverană doar 7 luni de zile. Din 2013 până în 2018, adică mai mult de 4 ani nu s-a făcut altceva
decât să se contureze niște măsuri juridice foarte proaste, exact în stilul legilor fondului funciar din
1991, 1997, 2000, 2005. Legea 165 2013 a fost făcută zdrențe de legile și OUG-urile, de Deciziile
Curții Constituționale. Ca și celelalte legi, această lege îi expropriază prin mijloace, la fel de
abjecte, încă odată, pe milioanele de proprietari români, pe țăranii români. Prin această lege au fost
desființate Comisiile Locale de Fond Funciar și Comisiile Județene de Fond Funciar, prin neconvocarea
lor. S-a interzis scrierea Titlurilor de Proprietate, firmele de cadastru au fost și sunt obligate
512
să execute lucrări mai mult degeaba. În ultimii ani PROPACT-ul este tras pe linie moartă. Presa
comunistă nu vrea să mai audă de PROPACT, de țărani, de proprietari; partidele politice sunt
înțesate de securiști acoperiți, de kaghebiști, care își dau arama pe față, dorind să revină la
comunismul bolșevic. Nu întâmplător, de 30 de ani, nu s-au constituit prea multe ferme optime,
ferme de subzistență în agricultură, mizându-se mai mult pe arendașii vătafi, pe marile proprietăți,
care nu aduc bunăstare în lumea satelor. Guvernele comuniste – cu posibilitățile lor, sprijină mai
mult pe cei care arendează pământurile proprietarilor, pe cei care le cumpără pe nimic pământurile;
le acordă, an de an, subvenții tot mai mari, acceptă să nu se amestece în contractele de arendă făcute
de arendași cum vor ei cu proprietarii pământurilor; acceptă implicarea samsarilor, care cumpără pe
nimic produsele agricole, vezi Doamne, avem economie de piață!!; guvernanții au renunțat la renta
viageră pentru cei mai mulți proprietari foarte bătrâni, care nu mai pot să-și lucreze pământurile,
grăbindu-le acestora moartea.
Românii și calitatea totală – o devenire istorică
dar fără comuniști și fără comunism
Lumea capitalistă este o lume grea, unde fiecare individ încearcă să câștige. Este greu să îți
ocupi un loc temeinic în acest război economic și numai cei fără prejudecăți, foarte bine pregătiți,
vor reuși. Comuniștii n-au pătruns niciodată și nici nu vor pătrunde în această lume. Ei au fost
desființați, fără să își dea seama, de ei înșiși. Ei nu știu ce înseamnă economia de piață – aceasta
fiind un război ucigător – dar cu alte mijloace – coordonate de un management superior. Țările
comuniste nu au auzit de TQM (Total Quality Management). Acel ISO, folosit în țările comuniste,
este un sistem de calitate îndoielnică. România – ca toate țările foste comuniste și comuniste, are un
mare handicap – care vine din sistemul managerial, din lipsa totală, sau aproape totală, a culturii
întreprinderilor. Comuniștilor le plac foarte mult pauzele. Cinci minute de pauză se transformă în 15
minute. Trăiesc în afara timpului. Pentru comuniști timpul nu contează (merge și așa!). Interesant
dialogul între un român și un american:
A – De ce nu-ți iei o undiță, să pescuiești ?
R – De ce să pescuiesc ?
A – O parte din pește îl mănânci, ce îți rămâne, îl vinzi.
R – Să mănânc înțeleg, dar pentru ce să vând ?
A – Cu banii obținuți îți poți cumpăra o barcă.
R – Și după aceea ?
A – Vei continua să pescuiești pentru a cumpăra un vapor.
R – Pe urmă ?
A – Pe urmă devii bogat.
R – Pentru ce să fiu bogat ?
A – (Enervat) Ca să stai...
R – Pai acum ce dracu fac, nu vezi că stau ?
Dialogul sugerează trei concluzii:
-Masca de zi cu zi.
-Masca naturală.
-Masca industrială.
Noi românii, credem cum am crezut 70 de ani că statul este singurul responsabil al calității. Total
greșit. Calitatea este o problemă a fiecărui român și a tuturor românilor la un loc. Nu există țări
dezvoltate sau slab dezvoltate, ci există doar țări prost conduse. La noi se preferă mesele lungi,
copioase – care, în fond, reprezintă risipă de timp. În România există mijloace materiale și
financiare, dar țara este în situația orbului, care se rotește în cerc, imaginându-și că merge în linie
dreaptă. Occidentalii se fac că ne ajută, iar noi ne facem că reformăm. Calitatea este problema
513
fundamentală a devenirii sănătoase și durabile. Este problema părinților, când fac educație copiilor,
a profesorilor pentru a învăța profund calitatea, a managerilor pentru a învăța secretele de a face
calitate, este și problema Guvernului, numai că de 70 de ani Guvernele României au fost total
depășite. Ele nu au înțeles că una este calitatea teoretică și alta este calitatea practică. România este
cu 50 – 70 de ani în urma țărilor occidentale, pentru că România a avut și are alte concepte decât
țările capitaliste, vizavi de calitate. Peste tot în România se constată mari deficiențe în comunicare,
la nivelul căreia trebuie să existe o transparență totală. La noi este o ruptura totală între manager și
ceilalți salariați. Patronul este vătaf, iar salariații sunt slugile lui... Viziunea că patronul gândește la
calitate, iar personalul muncitor produce valoarea adăugată, este total greșită. La noi se vorbește
mult, sunt idei, dar nu se aplică nimic. Noua coeziune la nivelul întreprinderilor se va realiza
probabil peste ani mulți. Trebuie să învățăm bine atât comunicarea formală, cât și comunicarea
informală. Patronii nu trebuie să decidă niciodată singuri. Se pierde mult timp pentru proceduri
sterile, iar clienții deja te-au părăsit. Degeaba avem proceduri stricte dacă vin cu întârziere.
Personalul muncitor din România nu este motivat și asta nu pentru că sunt prost plătiți, ci pentru că
lipsește comunicarea între personal și conducere. Muncitorii români nu știu de ce muncesc și în ce
scop muncesc. Ei nu reușesc niciodată să vândă ideile lor direcțiunii. Până când nu vom reuși să
ștergem tot ce am învățat de la comunism, nu vom putea să gândim în termenii capitalismului
modern. După 30 de ani de criptocomunism, nu am evoluat decât în mai rău cu conducerile
criptocomuniste după 1990, România se îndreaptă mai mult spre comunism, decât spre capitalism.
Traian Băsescu – o pacoste pentru țărani
- pentru proprietarii români, ca și Ion Iliescu
În perioada 1996 – 2000 – când România a fost condusă de CDR,
împreună cu PD și UDMR – PROPACT-ul își pusese mari speranțe că
se va reuși restituirea integrală a tuturor proprietăților românilor
(terenuri agricole, păduri, case). Ne-am luptat patru ani, dar nu ne-am
închipuit că vom întâmpina o rezistență totală din partea partidului
comunist PD. Cu specialiști americani, cu oameni de excepție din
PNȚCD, PNL, cu academicieni precum Ionescu Vlad Sisești, Andrei
Canarache, Zenobie Stănescu, Dinu Gavrilescu, sub coordonarea
domnului Vasile Lupu – vicepreședinte al Camerei Deputaților, a multor
deputați și senatori PNȚCD și PNL, reușisem un proiect de lege, prin care continuam adaptarea
Legii 187/1945. Legea Lupu (Legea 1/2000) a apărut total mutilată din cauza PD și a lui Traian
Băsescu. Acesta a avut tot timpul o alergie la țărani. Ar trebui să scriem o carte întreagă despre acest
securist acoperit – devenit președinte al României. Cei 10 ani în care România a fost condusă de
Traian Băsescu vor rămâne ca ani de tristă amintire. Niciodată în istoria României nu s-a întâmplat
ca omul nr.1 al țării să blameze, să insulte public pe țărani, pe cei care reprezintă esența morală a
poporului român. În 2005 PROPACT trimite Parchetului General al României acțiunea penală
îndreptată împotriva lui Traian Băsescu – atunci președinte al României. Iată conținutul plângerii
penale: ,,Sindicatul Național al Țăranilor din România PROPACT – persoană juridică națională din
1993 conform Sentinței Civile nr 33 din 28 mai 1993 – judecătoria Pitești – dosar nr 32/PJ/17 mai
1993, în conformitate cu Codul de Procedură Penală actualizat împreună cu Codul Penal al
României – Art.279(1) solicităm punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva numitului Băsescu
Traian – actualmente președinte al României. PROPACT-ul este persoană juridică națională și de 20
de ani apărăm interesele, demnitatea și integritatea socială a tuturor țăranilor români, a tuturor
cetățenilor României de orice etnie – care sunt proprietari de terenuri agricole, de păduri, de case și
de alte imobile, care au fost furate de comuniști. Conform Art.479(2) acțiunea penală pe care o
înregistrăm la Parchetul General al României, își propune tragerea la răspundere penală a lui Traian
514
Băsescu – președintele României, care a comis mai multe infracțiuni:
-Infracțiuni care aduc atingere relațiilor înpământenite de sute de ani privind conviețuirea socială a
țiganilor cu românii, a altor etnii cu românii, a țăranilor cu celelalte categorii sociale (muncitori,
intelectuali).
Conform Cap.4 – Art.317(1) președintele României, Traian Băsescu, a instigat la
discriminare, a instigat la ură de rasă și etnie prin expresii: ,,țigancă împuțită”, ,,femeile rome fac
mai mulți copiii, decât româncele și ne vom trezi cu o țară plină de țigani majoritari în 2030”.Cu
câțiva ani în urmă le cerea tinerilor români, indiferent de etnie, nemulțumiți de traiul mizerabil din
România, să plece unde or vedea cu ochii. Același lucru le cerea profesorilor și medicilor. Comisia
parlamentară pentru revizuirea Constituției este calificată inadmisibil ca o ,,gașcă de incompetenți”.
De cele mai multe ori, folosește insultele grave, drept argumente. Pe Primul Ministru l-a făcut
,,pisic”, ,,maimuțică”, sau ,,porc”, iar, mai nou, ,,un individ incapabil politic, care nu a ieșit din
pubertate”, nu uităm expresia ,,găozari” pe care a atribuit-o ziariștilor și multe alte expresii de
mahala.
Se vede treaba că țara asta este o țară de oameni prea docili, care suportă prea mult
batjocorirea adusă, prin limbaj iresponsabil, de însuși președintele țării. PROPACT-ul nu se sesiza,
dacă acest tip uman dictator nu întrecea orice limită a bunului simț vizavi de 47% din populația
României, care locuiește încă în satele românești, pe care Elena Ceaușescu începuse să le radă cu
buldozerele înainte de 1989, iar acum acest nou dictator îi urmează exemplul – ce-i drept, la început
declarativ. Dar de la vorbă la faptă nu-i decât un pas foarte mic atunci când ești președintele dictator
al unei țări, care se vrea democratică. De aceea Băsescu se încadrează în Art.234CPP-Instigarea
publică și apologia Infracțiunilor, prin îndemnul la distrugerea satelor românești și înecarea țăranilor
precum șobolanii. Acest lucru întrece orice limită și ne punem întrebarea dacă individul este sănătos
la cap. Acțiunea Penală a PROPACT-ului se bazează și pe Art. 357CPP – genocidul. ,,Săvârșirea în
scopul de a distruge în întregime o colectivitate umană(țărănimea română)prin uciderea acestora în
masă(prin înecare)reprezintă o faptă clară, pentru care președintele României ar trebui să fie imediat
îndepărtat de la conducerea țării, iar Parchetul general să înceapă imediat cercetările, să constituie
un dosar penal temeinic și justiția să-și spună cuvântul. Atenționăm la modul cel mai serios și sever
Procuratura generală, în cazul în care nu va da curs cererii noastre. Ne ferim să dezvoltăm în
întreaga țară acest comportament barbar al președintelui României, pentru că nu am face altceva,
decât să provocăm un nou 1907, mult mai dur. Sperăm că Procuratura generală vede foarte bine ce
pățesc dictatorii din Turcia, din Egipt, din Siria.
Toate faptele invocate de noi în numele țărănimii și al tuturor românilor de orice etnie, care
au și calitatea de proprietari și care au fost grav afectați în demnitatea lor zilnică, dar și în siguranța
zilei de mâine, prin expresiile lui Traian Băsescu, pot fi puse la dispoziție de posturile de radio și
TV, de ziarele centrale, care au dezbătut deja atât infracțiunea de lovire a unui copil în public,
infracțiunea de lovire a unui avocat în public, instigarea la discriminarea țiganilor, genocidul prin
îndemnul la distrugerea totală a satelor românești, după ce țăranii vor fi înecați toți ca șobolanii. Înregistrările
și interceptările SRI-ului, Parchetelor sunt mai mult ca sigure, ca atare nu este cazul să
ni se spună sau să ni se ceară nouă să depunem la dosar aceste probe deja cunoscute, comentate și
scrise în mass-media românească. PROPACT-ul(PROPACT – 2005), apărătorul intereselor țăranilor
vătămați grav și a satelor, ce se doresc a fi distruse de Băsescu, va fi reprezentat atât la Parchet, cât
și în instanțele de judecată de însuși președintele fondator – profesor Dan Drăghici, domiciliat în
comuna Căteasca 135 – 136, județul Argeș, CI Seria AS, nr 453324 eliberată de Poliția Topoloveni
Argeș, CNP 1441021034995. Depunem alăturat copii xerox de pe Sentința Civilă nr 33 din 28 mai
1993 – Sentința Civilă 3540 din 15 septembrie 2005, prin care demonstrăm că PROPACT
(PROPACT – 2005) a reprezentat de 20 de ani și reprezintă și astăzi singurul organism juridic
național al țărănimii române și al tuturor categoriilor de proprietari români. Depunem articole
semnate cu ani în urmă de profesorul Dan Drăghici (câteva articole din sutele de articole semnate în
mass-media națională și în mass-media fiecărui Județ, dar și în presa internațională, prin care
apărăm demnitatea țăranilor și proprietarilor români). În 2013 PROPACT a depus plângerea penală
împotriva lui Traian Băsescu și cere cercetarea președintelui pentru discriminare și instigare la ură
515
de rasă și etnie, fiindcă în discursuri televizate a folosit expresii ca: ,,țigancă împuțită”, ,,familiile
rome vor face mai mulți copiii decât româncele și ne vom trezi cu o țară plină de țigani majoritari în
2030”, ,,îndeamnă la distrugerea satelor românești și la înecarea țăranilor precum șobolanii”.
Nu este cazul să înșirăm deviațiile grave intenționate de limbaj ale acestui om iresponsabil. Din
2013 până în 2015 Dosarul a stat să se odihnească la Parchetul General, pentru că legile comuniste
din România, îi apără pe președinții și pe mai marii țării, în majoritatea lor foști securiști acoperiți,
foști comuniști bolșevici. În 2015 – pe 9 iunie 2015, după ce Băsescu nu mai era președintele
României s-au reluat în cercetare faptele reclamate de PROPACT. Conform Art.335 aliniat 2CPP:
,,În cazul în care au apărut fapte și împrejurări noi, din care rezultă că a dispărut împrejurarea pe
care se întemeia clasarea, procurorul revocă Ordonanța și dispune reluarea urmăririi penale”.
Starea de imunitate a lui Băsescu a subzistat începând cu data de 20/12/2004, data depunerii
jurământului, până la data de 21/12/2014 inclusiv – data investirii noului președinte. Odată cu
încetarea mandatului, dispărând și cazul de împiedicare a exercitării acțiunii penale, situație care
atrage incidența Art. 335 aliniat 2CPP și permite revocarea Ordonanței nr 472/P/2013,
redeschiderea și reluarea urmăririi penale în cauză. Pentru aceste considerente judecătorul de
cameră preliminară din cadrul Curții în temeiul Art.335 aliniat 4CPP va confirma Ordonanța nr
472/P/2013 din data de 6/05/2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție –
secția de urmărire penală și criminalistică. PROPACT-ul a apreciat această Încheiere penală semnată
de judecătorul de cameră preliminară Corina Cornelia Dăescu și Grefier Dana Păunescu. Ne
așteptam ca justiția aceasta din România să clarifice până la capăt ceea ce confirmase printr-o
Încheiere, judecătoarea Dăescu. Pe 20 iunie 2017(adică după alți 2 ani de tergiversări – tipic
procedurilor comuniste – profesorul Dan Drăghici, președintele PROPACT primește o citație de la
Parchetul general al României, în Dosarul nr 15/P/2017 și se prezintă la camera 213, în data de 29
iunie 2017, orele 13, în calitate de reprezentat al PROPACT. Sigur că m-am dus degeaba, pentru că
faptele erau deja soluționate. Tovarășul procuror – șef de secție, Romulus Dan Varga trimite
PROPACT-ului o copie de pe Ordonanța 15/P/2017, prin care s-a dispus clasarea cauzei. Ordonanța
este scrisă pe 12 pagini de o altă procuroare – Daniela Matei. Vom selecta câteva fraze din această
Ordonanță: Pag. 3 ,,Prin Ordonanța nr 1576/P/2015 din 5 ianuarie 2017 Parchetul de pe lângă
Curtea de Apel București a dispus în temeiul Art.63 alin.3CPP, coroborat cu Art.40 alin.1CPP,
declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție, dată fiind calitatea de senator a lui Traian Băsescu. Dosarul a fost înregistrat la
secția de urmărire penală și criminalistică cu nr 15/P/2017. Prin Ordonanța din 16 ianuarie 2017 s-a
dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea faptelor de instigare la discriminare
prevăzut de art.317CP din anul 1968??? (ne aflăm în plin comunism!) și la instigare publică și
apologia infracțiunilor prevăzut de art. 324 alin.1 și 2CP din 1968???
Băsescu, Iurașcu și Ungureanu – trei indivizi, de care românii trebuie să se ferească ca dracu de
tămâie.
În paginile 4, 5, 6, 7, 8 procuroarea s-a străduit, cât a putut, să-l scoată pe Traian Băsescu din sfera
penalului, nu a dorit pur și simplu să caute pe internet repetatele îndemnuri criminale ale lui Traian
Băsescu – președinte al României – la înecarea țăranilor, precum șobolanii. Ridicolul atinge cote
maxime, când procuroarea comunistă Daniela Matei scrie că a găsit un blogger – Petcu Adrian
516
517
518
Valentin – zis Zoso – căruia îi dă și adresa site-ului. Cu cât o fi fost plătit acest individ, despre care
PROPACT nu auzise niciodată, iar caracterul de ,,pamflet”, sugerat de acest individ, nu poate avea
nici o conotație literară. Procuroarea este penibiă și nu știm de ce ocupă o asemenea funcție la
nivelul cel mai înalt al parchetelor din România. L-a făcut fată mare pe Băsescu și nu este nimic
întâmplător, pentru că marea majoritate a motivațiilor juridice de spălarea faptelor execrabile ale
acestui securist kaghebist, sunt raportate la Codul Penal comunist din 1968. Tovarășa procuroare ne
invită (conform legii!?) ca în 20 de zile să formulăm plângere împotriva acestei comunicări
comuniste! Să fim serioși! Comuniștii nu-și scot ochii unii la alții. Este bine ca țăranii români, fii
acestora, nepoții acestora să nu uite acest episod. Băsescu se crede un politician abil de dreapta.
Total fals. Este un caraghios, fără educație, un securist, apărat de o armată foarte numeroasă de alți
securiși. Nu întâmplător în campaniile electorale era sprijinit de foști ofițeri acoperiți ai securității
comuniste. La una din campaniile electorale de la Ploiești, când toată țara a văzut la TV, că l-a lovit
în gură pe copilul acela (gest de borfaș ordinar) – un nemernic aflat cu el în campanie – fostul
vicepreședinte PROPACT – Iurașcu Adrian Ștefan s-a dus glonț la toate televiziunile susținând că
Băsescu nu l-a lovit pe copil. Acesta-i caracterul acestor derbedei. Sper că românii s-au vaccinat cu
derbedeismele foștilor securiști acoperiți comuniști și nu vor mai vota în vecii vecilor nici cu
Băsescu, nici cu partidul lui Băsescu, nici cu comuniștii lui Dragnea, ai lui Tăriceanu, ai lui Gabriel
Oprea, ai lui Ponta, etc. Faceți eforturi, dragi români adevărați, și scăpați voi țara de ciuma roșie.
Nu va veni nimeni să-i alunge. Alungați-i voi! Cu cât mai repede și mai radical, cu atât mai bine
pentru voi, pentru copiii și nepoții voștri. Uitați minciunile zilnice, cu social democrația. De 70 de
ani România are o stângă politică comunistă. Social democrația se construiește foarte greu și în nici
un caz de către comuniști și de securiștii comuniști. Băgați-vă bine în cap ideea: Legea Lustrației
și Cartea Albă a securității comuniste. Sunt singurele care scapă România de ciuma roșie.
519
520
521
Președinții de onoare ai PROPACT
Primul Congres Național al PROPACT din ianuarie 1994 a desemnat prin vot doi președinți
de onoare:
-Pe profesorul Gheorghe Boldur Lățescu de la ASE București, fost deținut politic, trecut și prin
închisoarea demențială de la Pitești. În carte vom prezenta un capitol special din revista ,,Memoria”,
profesorul Gheorghe Boldur Lățescu împreună cu renumitul profesor doctor docent Gheorghe
Bulgaru s-au înscris în PROPACT, au mers cu profesorul Dan Drăghici la mai multe emisiuni TV,
radio BBC și radio România, unde au protestat împotriva guvernanților, care cumpărau cantități
mari de cereale în anii 1993-1994, deși aveau grâu și porumb în cantități foarte mari în țară.
Comisioanele uriașe primite de cei care conduceau Ministerul Agriculturii – deveniseră publice.
Foarte interesante au fost întâlnirile acestor trei reprezentanți ai PROPACT cu reprezentanții UE de
la București, cu ambasadele Angliei, Franței și USA. Tot la primul Congres a fost ales președinte de
onoare Petre Mihai Băcanu – directorul general al ziarului România Liberă. PROPACT a spus chiar
în ziua constituirii (9 mai 1993 – la Căteasca) că certificatul de naștere al PROPACT este România
Liberă. Dacă în Aprilie 1993 nu ar fi apărut articolul consistent ,,Bătălie juridică pe plan național”
care să anunțe constituirea PROPACT la Căteasca – credem că PROPACT nu ar fi existat. Redăm
câteva pasaje din articolul ,,Mâine PROPACT” semnat cu pseudonimul J. Rică (Petre Băcanu):
,,Acțiunea de mâine (9 mai 1993) orele 10, de la Căteasca Argeș va fi poate evenimentul cel mai
important din ultimii 3 ani. Țărănimea română, lumea satelor, care constituie 56% din electoratul
românesc, și-a dat seama -ce-i drept – cam târziu, că numai alcătuirea unui organism juridic
puternic național o poate ajuta să lupte pentru apărarea propriilor interese. Inițiatorii PROPACT
apelează la toate partidele politice din CDR, la toate celelalte forțe democratice (Sindicate, Asociații
Democratice, Ligi Democratice, la presa democratică, la toate agențiile străine de presă să onoreze
cu prezența această mare adunare populară națională, unde vor fi prezentate Statutul Asociației și
Programul ei. Așa cum în toate țările democratice cel mai puternic organism juridic de tip sindical
este Asociația Generală a Țăranilor și Fermierilor – tot așa se dorește să fie și PROPACT-ul.
Petre Mihai Băcanu, director general prof. dr. docent Gheorghe Ilie Ilașcu, erou anticomunist
,,România Liberă” Boldur Lățescu din Basarabia
Din țară și din străinătate în fiecare zi telefonul 0976/22035 este pur și simplu asaltat. Mii de
cetățeni au aderat la inițiativă argeșenilor de a înființa Asociația Națională a Proprietarilor și
Acționarilor din fostele IAS-uri, sau din alte forme de proprietate de stat. Doi oameni în toată firea
au spus că au sărutat ziarul ,,România Liberă”, când au citit despre PROPACT; alții – fiind la pat –
au spus că tare mult ar vrea să nu moară și să vadă înființată această uriașă inițiativă. Un inginer din
Brașov l-a considerat pe domnul profesor Dan Drăghici ,,un al doilea Mesia pentru români”.
Pornirile pline de patetism și înflăcărare vin – de fapt, dintr-o cruntă suferință și veche suferință,
522
provocată de lungul șir de nedreptăți, de abuzuri. Se speră că această acțiune, cu un impact serios în
lumea satelor, va fi evaluată corect, atât de putere, cât și de forțele politice din țară. Faptul că într-un
termen foarte scurt ea a avut o atât de mare audiență în țară și străinătate, fără să i se facă o
propagandă, cum ar fi trebuit, spune mult. Mâine, cei care au necazuri cu pământul, cei care doresc
o schimbare cu adevărat, cei care gândesc creștinește la acest popor, vor fi prezenți la Căteasca
Argeș. PROPACT apare într-un moment critic, de disperare, de pierdere a oricărei speranțe.
PROPACT a scos la iveală abuzurile săvârșite de primăriile locale, de judecătorii, de prefecturi,
registrele agricole sunt pline de ștersături, de înscrisuri false, acte de proprietate neluate în
considerație, hotărâri judecătorești bizare, cele mai multe nepuse în aplicare. Mulți, foarte mulți se
plâng de faptul că li s-a furat cu bună ștință de către primari pământul prin modificări la registrele
agricole, că actualele SMT-uri percep sume inimaginabile pentru lucrările agricole, dar nu le
execută la timp și de bună calitate. Țăranii dispun de mari rezerve de lână, de fructe, de grâu, de
porumb, de alte produse agro alimentare, dar protecția statului nu există. Mâine 9 mai 1993 este
momentul, când acest segment foarte numeros al populației, să se organizeze juridic, pentru a putea
să apere interesele a peste 7 milioane de cetățeni ai României. S-a văzut clar în ultimii 3 ani că la
negocierile Sindicate-Guvern problemele grele ale țăranilor n-au intrat niciodată pe masa
tratativelor, cu toate că originea marilor necazuri ale industriei, ale costurilor ridicate, ale salariilor
mici, trebuie căutată mai ales în agricultură. Dacă domnul Văcăroiu ar fi pus în fața unor adevăruri
dureroase din lumea satelor, nu se știe ce ar putea să îndruge. Un lucru este cert, segmenul
populației, care este și cel mai numeros, dar și esențial pentru conturarea imaginii reale a
dezastrului actual, a lipsit cu desăvârșire de la negocieri. Țăranii, învățați doar să se
solidarizeze în suferință, așteaptă să fie reprezentați de PROPACT.”. Cei peste 1000 de participanți
la Adunarea de la Căteasca – veniți din toate colțurile țării – fiecare cu ce a putut – reprezintă și un
succes al ,,României Libere”, pentru că atunci alte ziare nu s-au încumetat să scrie ceva. Lipsa de
experiență ne-a împiedicat să cerem atunci guvernului să ia în considerație că PROPACT
tindea să devină cel mai numeros organism juridic național și era necesar ca acest organism
să capete Statutul de Asociație Națională de utilitate publică națională. Ea trebuia să fie
sprijinită material de stat – așa cum s-a întâmplat cu toate Asociațiile de tip sindical din toate
țările civilizate ale lumii. Dacă în primii 3 ani oamenii s-au implicat singuri, au muncit enorm fără
să fie remunerați – începând cu anul 1999 – 2000 s-a simțit un recul evident. Cei care reușiseră să-și
recupereze proprietățile – mulți cu ajutorul PROPACT – au obosit și s-au retras. Alții au decedat,
foarte mulți în conflicte violente pentru pământ, pentru păduri, pentru case, etc. Mihai Petre Băcanu
a fost tot timpul alături de PROPACT – de lupta PROPACT pentru dreptate, pentru adevăr. La cel
de-al doilea Congres Național din 1998 am mai ales un al treilea președinte de onoare, dar la acest
Congres l-am declarat pe domnul Corneliu Coposu președinte de onoare post-mortem. Cel de-al
treilea președinte de onoare al PROPACT este Ilie Ilașcu. Pentru PROPACT – singurul Sindicat
Național al României – care s-a declarat din ziua de 9 mai 1993 un Sindicat anticomunist – Ilie
Ilașcu reprezintă un simbol al luptei anticomuniste, dusă de românii basarabeni în Moldova de
dincolo de Prut.
O uriașă personalitate politică românească – Corneliu Coposu, președintele PNȚCD – cel
care a suferit 18 ani în temnițele inumane comuniste a fost cel mai impresionat de apariția
PROPACT 1993. Dacă Mihai Petru Băcanu spunea că un inginer din Brașov l-a considerat pe
profesorul Drăghici un al doilea Mesia pentru Români, domnul Corneliu Coposu a spus că pe 9 mai
1993 la Căteasca Argeș s-a produs ,,Miracolul Țărănimii Române”. Culmea coincidenței că la
Pitești, un alt deținut politic – distinsul profesor de la Curtea de Argeș – Nicolae Enescu a numit
PROPACT-ul ,,Fenomenul Social nr.1 din România”. Rămân memorabile pentru toți românii
adevărați cuvintele simple, dar înțelepte și profunde, ale domnului Coposu:
,,În fond nu e importantă persoana mea, este importantă ideea legată de activitatea mea. Dacă
această idee triumfă și dacă ea este îmbrățișată de prietenii mei și de opinia publică, apariția
sau dispariția mea sunt secundare. Totul este să supraviețuiască o atitudine demnă. Dacă
aceasta triumfă, dispariția mea nu mai este nesimnificativă.”.
Aceste cuvinte vor rămâne ca un testament sacru și pentru mine și pentru PROPACT. Corneliu
523
Coposu s-a născut în comuna Bobota – județul Sălaj, la 20 mai 1916. Bunicul său Grigore Coposu
era prieten bun cu prietenul de atunci al partidului național, Gheorghe Pop de Băsești. Tatăl său,
preot, a fost deputat în marea Adunare din 1918 de la Alba Iulia și a votat Unirea. A fost închis la
închisoarea din Văcărești, apoi la Seghedin și la Budapesta, sub acuzația de înaltă trădare. Corneliu
Coposu urmează cursurile liceului de la Blaj și ale facultății de științe juridice din Cluj. A fost
președintele studenților democrați de la Cluj. Este doctor în Drept și în științe de stat, membru al
Asociației Oamenilor de Știință din România, membru al Asociației de Istorie Comparativă și
Drept. Din 1937, până în 1947 a fost permanent alături de Iuliu Maniu – întâi ca secretar personal și
524
Reprezentanții familiei Bălașa Dragomir, din Căteasca
din 1940, ca secretar politic. În 1945 a fost ales secretar general adjunct al partidului, iar în 1946 a
devenit secretar al Delegației permanente, forul conducător al PNȚ. Iată ce spunea Corneliu Coposu
în perioada 1945 – 1946: ,,Am fost alături de Iuliu Maniu în toate momentele importante din timpul
războiului. Atunci am avut marea cinste de a mi se încredința de o manieră strict confidențială,
misiunea de a întreține relații clandestine cu reprezentanții Guvernului englez de la Liverpool, cu
misiunea opoziției de la Cairo, cu trimișii noștri de la Stocholm și apoi cu comandamentul
militar aliat de la Foggia. Avea misiunea de a cifra și a descifra mesajele, care se schimbau.
Corneliu Coposu a fost arestat la 14 iulie 1947 în sediul PNȚ din strada Clemenceau – azi
Gabriel Perri. Iată ce spune Corneliu Coposu. ,,O echipă a securității - pe vremea aceea i se
zicea ,,siguranța comunistă”, a intrat în sediul PNȚ și ne-a înhățat, ne-a arestat, iar odată cu noi a
ridicat tot materialul, pe care l-a găsit. Am fost duși direct în subsolul sediului Ministerului de
Interne – devenit sediul CC al PCR. Din momentul acela, n-am mai fost liber până în anul 1964. În
subsolul acela am fost ținut până în octombrie – când am fost mutat la Malmaison. Aici, grație unui
agent de pază – căruia Coposu îi făcuse niște servicii – acest agent l-a dus în celula vecină, unde era
Iuliu Maniu. Iuliu Maniu a fost surprins că-l vede și că a putut să vină la el. Atunci i-a spus lui
Coposu: ,,Știu că voi muri în închisoare; voi, care veți supraviețui, aveți grijă să nu lăsați să
moară partidul și asigurați-i continuitatea, dacă vor fi vremuri, care să vă permită acest
lucru. Și nu uita că am obligația morală, ca executor testamentar, să aduc în țară osemintele
lui Nicolae Titulescu. N-am putut s-o fac cât am fost liber. Locul lui de înmormântare, ales de
el, este dealul Tâmpa – Brașov”. Corneliu Coposu și-a petrecut 18 ani din viață în aresturile
securității comuniste și în penitenciarele Văcărești, Jilava, Pitești, Craiova, Aiud, Gherla, Capul
Midia, Râmnicul Sărat. Opt ani a fost izolat total. După eliberarea din închisorile odioase și după
încă doi ani de domiciliu forțat în comuna Râbla – se întoarce în București. Soția sa murise, după 14
ani de detenție. Până la 21 decembrie 1989 este hărțuit permanent de securitate, i s-au făcut 27 de
percheziții domiciliare și i-au fost confiscate toate manuscrisele. A ieșit în stradă chiar în 21
decembrie 1989, iar pe 22 decembrie 1989, apare primul manifest al PNȚCD, prin care se proclamă
intrarea în legalitate a acestei formațiuni politice istorice. Corneliu Coposu este desemnat președinte
525
al PNȚCD, alegere consfințită și de Congresul partidului din 27 septembrie 1991. Este primul
președinte al CDR (1991 – 1993), iar în anul 1993 PROPACT-ul devine membru al CDR. La 11
noiembrie 1995 – orele 9,40 Corneliu Coposu intră în istoria României. Cât voi trăi eu nu voi
precupeți nici un efort de a-l pomeni, an de an – alături de sutele de eroi ai PROPACT – dispăruți și
ei. Alături de Corneliu Coposu va fi pomenit și Ion Diaconescu și Ticu Dumitrescu, alți monștri
sacri ai luptei pentru democrație, adevăr și drpetate în această țară bântuită de ciuma comunistă.
526
527
528
529
530
531
532
533
534
535
536
537
538
539
540
541
542
543
544
545
546
547
548
549
preotul Vintilescu (tatăl lui Petre Vintilescu) și preoteasa Prof. Dr. Vintilescu Petre
preot paroh la biserica Furduiești,
construită de Grigore și Joița
Popescu
550
551
552
553
554
555
Ctitorii bisericii din satul Furduiești, comuna Rătești, Argeș
556
557
558
559
560
561
562
563
564
565
566
567
Domnul Baltag este primul participant la Adunarea Națională din 9 mai 1993 de la Căteasca, fiind
prezent la domiciliul prof. Drăghici, la ora 4 dimineața în ziua de 9 mai 1993
568
Este primul buletin informativ și de opinie al PROPACT editat în 1993 în 10 000 de exemplare și
transmis gratuit la toate filialele județene PROPACT din România
569
Să nu uiți niciodată țăranule, proprietarule
român de pretutindeni!
Că în anul 1993 ai avut pentru prima dată în istoria României
un Sindicat Național intitulat PROPACT, pe care seniorul
Coposu l-a botezat ,,Miracolul Țărănimii Române”. Sindicatul
s-a constituit juridic în conformitate cu Sentința Civilă 33 din
septembrie 1993, înregistrată la judecătoria Pitești – Argeș în
Dosarul Civil nr 32/PJ/1993. Această Sentință reprezintă o
icoană sfântă pentru PROPACT, pe care nimeni nu are
dreptul să o pângărească. În nici-o țară civilizată nu este
admisibil ca o astfel de Sentință Judecătorească definitivă și
irevocabilă să fie total ignorată, să fie tratată de o justiție
comunistă ca pe o hârtie igienică. Să nu uiți țăranule, că
onoarea ta, credința ta, viața ta au fost călcate în picioare de
criminalii justiției comuniste. Iată vă reproducem Încheierea
Juridică iresponsabilă a judecătoarei Păștin Nicoleta de la
judecătoria Pitești din data 28.01.2002 prin care prima
Sentința Mamă a PROPACT-ului a fost călcată în picioare.
Această judecătoare a distrus pur și simplu conducerea
națională PROPACT, aleasă democratic din 1993 până în data
de 28.01.2002, creând în stilul caghebisto-securistic un alt
PROPACT, datorită intervenției unor derbedei cu bani mulți,
susținuți de avocați, de procurori și de această judecătoare
submediocră. Facem un apel la tinerii absolvenți de drept să
își propună să cerceteze toate Hotărârile Judecătorești de la
judecătoria Pitești și de la Tribunalul Argeș, de la judecătoriile
și Tribunalul București, în care apare PROPACT-ul și să vadă
în ce hal au fost judecate cauzele respective, să vadă cum
comuniștii nu țin cont de nimic și distrug orice, care vine în
contradicție cu ei.
570
571
572
Aceasta este Sentința criminală dată de judecătoria Pitești, de o judecătoare iresponsabilă,
neprofesionistă, lipsită de ultimul simț elementar al dreptății. Această judecătoare nu merită
să stea în justiția română
573
574
575
576
577
578
579
580
581
582
583
584
585
586
587
588
În curtea bisericii din satul Popești – comuna Căteasca, Argeș se află mormântul eroului sublocotenent
post mortem, CORDAȘ ANDREI, căzut eroic în Revoluția din decembrie 1989, la București
în data de 23 decembrie 1989, când avea 22 de ani și mai avea câteva săptămâni să vină acasă
la mama lui, care îl avea numai pe el. Vă dați seama ce a putut să sufere și ce suferă și azi această
mamă, care și-a pierdut unicul fiu, omorât de criminalii comuniști și securiști
589
590
591
,,Cerne Doamne, liniștea
Peste nesfârșita suferintă
Seamănă întinderi de credintă
Și sporește rana îndurării
Răsădește dragostea și crinul
În ogorul năpădit de ură
Și așterne peste munti de zgură
Liniștea, iertarea și seninul.”
-Corneliu Coposu
592
593
594
595
596
597
598
599
600
601
602
603
604
605
606
607
608
609
610
611
612
613
614
PROPACT-ul, împreună cu Asociațiile Proprietarilor Caselor
Naționalizate - conduse de doamna Maria Teodoru, București
și domnul Vânătoru – USA au sprijinit mii de proprietari,
trimițându-le dosarele la Strasbourg, în vederea retrocedării
urgente a caselor furate de comuniști, în care astăzi stau fii și
nepoții foștilor nomenclaturiști comuniști, ai securiștilor
comuniști. Aceste Asociații au criticat ,,Proiectul legii pentru
reglementarea situației juridice a unor imobile trecute în
proprietatea statului prin naționalizare”. Redăm mai jos
conținutul acestui Proiect:
615
PROPACT-ul a primit, mai ales, în perioada 1993 – 2005 mii de scrisori din țară și din
străinătate, de la Sindicatele Agricole Europene, de la Instituțiile Europene. Nu putem
să nu punem în această carte o mică parte din aceste scrisori, din diferite adrese venite
la sediul național PROPACT de la București și de la Pitești. Foarte multe au fost
distruse în incendiul devastator din 2004, de la Pitești, când a ars în totalitate sediul
național PROPACT, din strada Victoriei 55, Pitești.
616
617
618
619
620
621
622
623
624
625
626
627
628
629
630
631
632
633
634
635
636
637
638
639
640
641
642
643
644
645
646
Niciun Sindicat Agricol din România nu a avut personalitate
juridică, atât la nivel național, cât și la nivelul județelor,
orașelor, comunelor și satelor. Toate filialele au avut ștampile
proprii. Deci PROPACT-ul nu a fost ,,o glumă proastă”, așa
cum au susținut comuniștii și securiștii comuniști. Iată
dovada: câteva din filialele PROPACT cu ștampilele lor:
647
648
649
650
651
PROPACT-ul împreună cu Societatea Franceză ,,AGROFORM”
realizaseră un program îndrăzneț: ,,1000 de viței
pentru România”. Au apărut multe zvonuri ticăloase, multe
dezinformări. De aceea vă prezentăm Protocolul încheiat între
PROPACT și AGRO-FORM
652
653
654
655
656
657
Nu știa nimeni și nici nu bănuia că exact cu o lună înainte de a sosi în România cei
1000 de viței, pe calea aerului sau navigabil, a apărut în Europa ,,Boala Vacii Nebune”, fapt ce a
determinat căderea totală a Programului. Este adevărat că guvernul francez a subvenționat total
acest Program, că românii (proprietari și membri PROPACT), care se înscriseseră să primească
gratuit un număr de viței (limitat pentru fiecare în parte), ar fi primit gratuit acești viței. Numai că
PROPACT-ul avea în Protocol de îndeplinit anumite condiții minore, care nu puteau fi duse la bun
sfârșit fără niște cheltuieli minore. De aceea am apelat la toți cei care s-au înscris să contribuie cu o
sumă foarte mică, pentru care s-au emis chitanțe, iar în final au fost restituite integral sumele depuse
de cei interesați.
658
În perioada 1996 – 2000 între PROPACT și Ministerul
Agriculturii, precum și între ANRP, au existat niște relații
corespunzătoare
659
660
661
662
663
664
665
666
667
668
669
670
671
672
673
674
675
676
677
678
679
680
681
682
Țăranii... Mereu țăranii...
Viața grea de zi cu zi a țăranilor
Muncile arhaice istovitoare și refugiul țăranilor în inima
nepoților
683
684
685
686
687
Sat din Maramureș, fără curent electric Sat părăsit din Munții Apuseni
Casă părăsită din Munții Apuseni Satele tăcute din munți, ascunse în
ținutul Dacilor
Casă părăsită Sat fantomă din Banat
688
689
Marea durere a proprietarilor români de pretutindeni și a țăranilor
români din toată România este: nerestituirea integrală a proprietăților lor furate
de comuniști în perioada 1945 – 1990 și după 1990 până în anul 2019 și probabil
că se va mai continua mulți ani până când românii își vor primi integral toate
proprietățile
Domnul Mircea Constantinescu din Miami – USA și fiul său din Frankfurt / Main –
Germania ne-au trimis o scrisoare pe 26 de pagini scrise la calculator. Dânșii fac o analiză
pertinentă a tot ce s-a întâmplat în România după 1990. Vom decupa câteva pagini din scrisoarea
domnilor Constantinescu:
,,Fenomenul Cuponiada – o mare păcăleală pentru poporul român. Întrebați fiind, dacă și-au luat
cupoanele câteva personalități publice proeminente au spus:
-Marele actor Victor Rebenciuc: ,,Nu m-am gândit să iau cuponul. Am alte preocupări deocamdată”
-Octavian Paller: ,,Nu l-am luat încă. Senzația mea este că e vorba de o enormă cacealma. Defapt,
luând cuponul acesta nu câștig și nu pierd mai mult decât dacă nu l-aș avea.”
-Pictorul Sorin Dumitrescu: ,,Cuponul? Care cupon? Lăsați-mă, domnule, în pace, eu sunt un om
serios. Asta-i bășcălia lui Văcăroiu.”
-Actorul Puiu Călinescu: ,,Ce cupon, domnule? Când era în viață ală de la Caritas, Stoica, m-a
întrebat unul de la televiziune: ,,Domnule ai jucat la Caritas?” și i-am răspuns: ,,Am eu mutră de
tâmpit?” Acum eu nu vreau să fac propagandă ,,la cuponul” ca să devii coconul! A, nu coconul,
patronul! Am fost acum câteva luni la o ghicitoare și mi-a spus: ,,O să fii sărac 4 ani.” Și după aia ce
mă fac? Păi te obișnuiești cu sărăcia. Așa-i și cu cuponul...
Și am putea continua cu multe alte scrisori venite din țară, în care sute de mii de cetățeni
români sunt dezorientați, oripilați de această metodă a economiei de tranziție. În anii 1994 – 1995
au fost privatizate 1600 de societăți profitabile, cele mai multe fiind încredințate pe nimic clienților
politici ai comuniștilor PDSR. Dacă vom citi cu atenție ,,România Liberă” din anii 1994 – 1995
vom vedea marile inerții comuniste susținute de Ion Iliescu în toate întâlnirile avute cu investitorii
străini – mai ales cu Forumul Mondial Economic de la Crans – Montana Elveția. Merită să se rețină
o întrebare a unui investitor german la Forumul din Elveția: ,,În sectoarele în care investesc străinii,
pot deveni și proprietari ai terenurilor?”
Iliescu răspunde: ,,Constituția României (o Constituție comunistă – continuarea celei din 1965 –
susține PROPACT) nu permite înstrăinarea terenurilor, dar... printr-o participare la investiții
împreună cu Românii (adică cu clienții politici ai lui Iliescu!) aceștia au dreptul de proprietate și
asupra terenurilor. Nu a mai fost nevoie de așa ceva pentru că peste 10 ani terenurile românilor,
pădurile românilor au fost vândute fără nici o reținere clanurilor mafiote din țară și din afara țării.
În scrisoarea domnilor Constantinescu am găsit o explicație pertinentă a ,,corupției și
abuzurilor”. ,,Corupția este un fenomen contradictoriu și conflictual, ca urmare a structurilor
mentalităților birocratice a unor norme și reguli sociale, juridice depășite, moștenite de la
comuniști.”
Cartea ,,Corupția și crima organizată în România” scrisă de Dan Bonciu și Sorin Rădulescu
– Editura Continent XXI 1994 nu ar trebui să lipsească din casa nici unui român responsabil pentru
viața lui și pentru viitorul copiilor lui. Cartea nici nu este cunoscută și nu a fost prezentată de
nimeni. Actele de corupție au luat un avânt după 1989 prin încălcarea normelor și valorilor legitime,
generând prejudicii morale și materiale fără precedent. (a se vedea și revedea modalitățile criminale
prin care au fost distruse la ordin CAP-urile, SMT-urile, Gospodăriile PCR, IAS-urile, Stațiunile de
Cercetări Agricole, Stațiunile de Odihnă și Tratament construite de țăranii colectiviști,
Întreprinderile mari, mijlocii și mici) Forme ale corupției din anii 1990 – 1995 înafara celor
nominalizate mai sus de PROPACT, pot fi amintite:
-Transferuri ilegale de capital și bunuri, având ca scop deteriorarea treptată a domeniului public.
-Sustrageri organizate, bancrute frauduloase, abuzuri și neglijențe în serviciu, falsuri în documente
contabile și financiare, trafic de influență, scoaterea din țară a unor importante valori și bunuri
690
691
economice, etc.
Corupția în România a devenit după 1989 un fenomen foarte bine organizat de securiști, de
nomenclaturiștii comuniști, un fenomen specializat, profesionalizat, coordonat de înșiși factorii
dedecizie politică la cel mai înalt nivel. Toate organele politice, legislative, justiție și administrație
și-au perfecționat an de an mijloacele cele mai abjecte pentru a corupe și a se îmbogății. Așa se
explică incapacitatea iresponsabilă a conducătorilor României după 1989, de a elabora programe
eficiente de diminuare a corupției, pentru identificarea și înlăturarea acestui flagel care a cuprins
toate nivelele (macrosociale, microsociale și individuale). Sunt de notorietae publică implicarea
multor demnitari și lideri politici în afaceri oneroase – care nu țineau de atribuțiile lor publice; asta
se numește corupție politică. Au fost descoperite peste 5000 de acte de corupție, numai că în
România nu s-a modificat Codul Penal din 1968 – și în actualul Cod Penal nici nu există
denumirea de ,,acte de corupție”. Sunt de notorietate minciunile sfruntate ale senatorului Romulus
Vonica din 1995, dar nu a putut ascunde faptul că Parchetul nu a făcut și nu face nimic vizavi de o
așa zisă documentație a Comisiei Parlamentare pentru actele de corupție elucidate în toate ziarele
din România. Deasemenea Romulus Vonica susține că două miliarde de dolari SUA au fost
perjudiciate numai într-un an de zile. Nici un demnitar nu a fost acuzat și cercetat – pentru că, vezi
Doamne, nu s-au găsit probe, dovezi!... Parlamentul României din perioada 1992 – 1996 nu a avut
nici un interes să facă ceva pentru combaterea corupției – pentru că aceasta era la masă cu
majoritatea parlamentarilor comuniști și cu securiștii aflați în funcții. Jocul de întrajutorare
,,Caritas”, alte jocuri similare, răspândite în toată țara, cunoscute de toată lumea, reprezintă un act
național de corupție în care erau implicați direct Banca Națională a României, partidul Uniunea
Națională Română de la Cluj, PDSR-ul, parlamentari, judecători, avocați, milițieni, procurori,
primari, etc. În perioada anunțată mai sus nici președintele țării, nici Guvernul, nici Parlamentul,
nici Vama, nici primăriile și prefecturile, nici Poliția, nici Justiția, nici Procuratura nu erau interesate
deloc în combaterea corupției, pentru că aceasta se manifesta plenar în ograda acestor instituții
comuniste.
Dacă vom citi cartea lui Ion Iliescu ,,Revoluție și Reformă” vom vedea modul execrabil cum
tratează acest bolșevic fenomenul corupției (vezi pag. 241 – 242). Foarte interesant este dialogul
reprodus de domnii Constantinescu în scrisoarea lor între directorul Agenției pentru Dezvoltarea
Internațională a Universității Harvard (USA) – domnul profesor Yefrey Sachs și ,,România Liberă”.
-Există o rețetă unică pentru trecerea de la economia planificată de stat (economia comunistă), la
economia de piață (economia capitalistă)?
Profesorul răspunde: ,,Nu există un model unic. Dar există un set comun de caracteristici și succesul
economiei este peste tot bazat pe aceleași deziderate: proprietatea privată, comerțul deschis către
restul lumii, economie de piață, o monedă stabilă și convertibilă.
Pentru țări ca Rusia, Polonia sau România care deabia își construiesc sistemul, este important
de șitut că: ,,Conflicetele politice și opoziția față de reformă au dus la paralizarea reformelor;
oamenii cu poziții de conducere în societate, în birocrație, membri ai nomenclaturii comuniste
au fost capabili șă-și păstreze relațiile pe o cale profund vicioasă, să deturneze reforma în
scopul îmbogățirii lor personale; reforma a fost ținută în frâu, pentru că acest tip de sabotaj
este o mană cerească pentru corupție; un Guvern ca al României trebuie să susțină pe timpul
tranziției niște categorii defavorizate, să nu oprească deloc funcționarea normală a pieții.
Profesorul se întreabă: Ce fel de Guvern este azi în România? E angajat el în privatizarea sau
restituirea proprietății adevăraților proprietari sau dimpotrivă? Nu cumva – și așa se pare –
sunt interesați să le fure legal?!
Proprietățile? Sprijină ei pe toți întreprinzătorii particulari sau îi sprijină doar pe amicii lor?
Permite oamenilor de afaceri să-și păstre o parte importantă din ceea ce câștigă, pentru ca
aceste câștiguri să fie reinvestite pentru dezvoltare și oamenii să fie încurajați să lucreze? Sau
confiscă pe calea impozitelor profiturile grupurilor pe care vor să le oprească să se dezvolte,
vrând să păstreze totul pentru ei.
În ,,România Liberă” din 22.09.1995 a apărut articolul ,,Domnul Ministru al Justiției nu
găsește motivarea juridică pentru infracțiunea de corupție”. Un principiu de drept spune că nu există
692
infracțiune dacă legea nu o prevede. Când o societate se schimbă, sistemul juridic este primul care
trebuie să reacționeze spălarea banilor este o variantă a crimei organizate. Numai USA este singura
țară cu o procedură proporționalizată, care are un cod federal al crimei organizate și coduri pentru
fiecare stat în parte. Statele USA au readoptat pedeapsa cu moartea. Domnul Constantinescu ne
reamintește în scrisoarea sa iluștrii infractori la vârf din România anilor 1990 – 1996:
-Ovidiu Gherman – președintele Senatului României a primit ilegal un apartament de patru camere
în București în proprietate, deși mai deținea un apartament în proprietate în Craiova. Locuiește
într-o vilă de protocol!
-Adrian Năstase avea un apartament cu cinci camere în 1990 pe care l-a donat socrului său Angelo
-Miculescu, fost vicepreședinte al Guvernului condus de Ceaușescu și Ministru al Agriculturii în
acest Guvern. Năstase primește în 1991 un alt apartament, după care urmează marile hoții ale
acestui impostor pentru care a făcut ceva ani de pușcărie (mult prea puțini pentru faptele sale).
-Traian Chebeleu – purtătorul de cuvânt al lui Iliescu, primește și el un apartament de la MAE, deși
mai avea unul.
-Dan Mircea Popescu – Ministrul Secretar de stat primește un apartament în data de 17.10.1990 pe
care îl schimbă cu fratele său după două luni, după care i se dă un alt apartament. Peste tot figurează
cu mama sa, care avea și ea o garsonieră proprietate personală
-Sergiu Nicolaescu – senator PDSR – mare regizor al Revoluției din Decembrie 1989 – și a vândut
de formă casa mătușii sale – după ce i-a fost atribuită o altă casă în aceeași curte cu casa vândută.
-Petre Roman deținea un apartament cu patru camere proprietate personală, dar primește și o vilă pe
strada Gogol nr. 2 cu 11 camere. - 219 mp. Apartamentul deținut anterior de Petre Roman l-a vândut
cumnatului său.
-Dan Iosif – consilier predizențial – deși deținea un apartament, a mai primit de la primăria capitalei
un alt apartament, pe care l-a schimbat cu alt apartament. Făceau ,,oamenii” ce voiau!
-Răzvan Teodorescu, fost președinte al Radio Televiziunii, a primit în strada Herăstrău nr. 35 o
locuință cu 9 camere – 169,87 mp. Dar marele academician (comunist – se înțelege...) mai deținea o
casă cu patru camere în strada Hatmanu Arbore nr. 3-7.
-Mișu Negrițoiu – consilier prezidențial – deținea un apartament proprietate pe care l-a vândut în
1991, dar înaintea vânzării i s-a atribuit un apartament în proprietate.
-Dumitru Pâslaru, deputat PDSR deținea o casă în Râmnicu Sărat pe numele soției, pe care o trece
pe numele unei nepoate, primind de la primăria București o casă cu 4 camere în 1994.
-Ilie Constantin Aurel – Ministru – a primit două apartamente în același imobil!
-Cântăreața de muzică populară – Floarea Calotă – deputat PDSR deținea o locuință proprietate
personală în Roșiorii de Vede, dar mai primește un apartament cu 3 camere în București, de la
Secretariatul de Stat al Guvernului.
Înafara celor nominalizați mai sus sunt alte 80 de nume din cele 7000 de cazuri. Vom reda pe cele
mai sonore: Vasile Văcaru senator PDSR, Cazimir Ionescu deputat PD, Alexandru
Bârlădeanu, Adrian Severin deputat PD care avea să devină europarlamentar și să se ocupe
cu furtișagurile și în Parlamentul European, pentru care a fost condamnat..., Eugen
Dișmărescu, Nica Cornel deputat PDSR, Silviu Brucan, Emil Dumitrescu Cico, Nicolae
Mischie, Cristian Rădulescu, Cevdarie Victor, Manole Gheorghe, Aichimoaie Ionel, Ovidiu
Mușatescu, Vidanu Adrian, Dochia Aurelian, Mircea Vaida, Oancea Ion, Geroge Stancov,
Aurelian Gulea, Gogoașă Tatiana, Teodor Stolojan, Traian Băsescu, Sion Bujor. Până la 7000
ne-ar lua sute de pagini. Românii care veți citi numai această pagină ar trebui să vă puneți o
mare întrebare: Nu sunteți și voi vinovați din 1990 până astăzi că ați votat majoritar pe acești
hoți la drumul mare? De aceea țara este în halul în care este și va fi și mai rău dacă nu veți
înțelege că niciodată comuniștii nu vor construi capitalismul.
Scrisoarea domnilor Constantinescu cu adnotările suplimentare ale PROPACT o păstrăm în
arhiva PROPACT, pentru că ea reprezintă o pagină importantă a adevărului istoric al anilor 1990-
2019. Domnii Constantinescu fac parte din galeria membrilor PROPACT din USA și Germania –
care au luptat consecvent și luptă pentru dreptatea finală a proprietarilor români și a țăranilor
români.
693
Târg de antichități Târg de la Muzeul Țăranului Român
694
Doamna Pețanca Virginia Carmen din București ne trimite în 2007 o scrisoare în care își exprimă
profunda revoltă pentru atitudinea primarului din primăria Vernești – Buzău – care refuză să o pună
în posesie pe cele 2,25 ha ale sale – aflate la Stațiunea Pomicolă Cândești – Vernești.
Domnul S. Popescu din județul Vaslui ne trimite un memoriu în care își prezintă situația moștenirii a
peste 156 ha de către străbunica în comuna Poienești – Vaslui. Recunoaște că prin Legea 187 din
1945 străbunicii sale trebuia să i se lase 50 ha, numai că primăria îi tot poartă pe drumuri de ani de
zile și nu le dă nici un fel de răspuns la toate cererile lor (ale moștenitorilor).
Domnul Tănasă din Huși – Vaslui ne trimite o scrisoare foarte interesantă, din care toți foștii
acționari și locatori din fostele IAS-uri ar putea să rețină cum gândesc foștii comuniști care
conduceau IAS-urile în anii 1990 – 1996. Ion Mălășincă, director la IAS Vexișoaia nu vrea să-i dea
drepturile de locator domunului Tănasă pentru anii 1997, 1998, 1999. Iată ce cuvinte îi atribuie
proprietarului:
,,Aici eu fac legea cum vreau eu. S-a înțeles? Ce îmi ceri mie bani? Ce bani? Ce înseamnă preț
oficial la grâu? Eu, și numai eu, fixez prețul și nimeni altcineva. Nu există preț oficial... O să vedem
noi (adică comuniștii) ce o să faceți cu pământul; acum că vi-l dă înapoi pământul, cine o să vi-l
lucreze? Eu, dacă vreau, imediat te dau afară din birou.”
Iată domnilor proprietari care a fost, este și va fi comportamentul imbecililor comuniști. Unde este
astăzi acest comunist care conducea IAS Vexișoaia – Vaslui? L-a întrebat cineva ceva pe acest
iresponsabil?
Domnul Eftimescu Grigore din Târgoviște își cere proprietățile părinților săi Lucia și Mihail
Eftimescu. Se luptă din 2005 să-și recapete proprietățile, dar degeaba...
Domnul Olteanu Spirea din Albota Argeș, domiciliat în comuna Zmeura, sat Hințești își cere
2500mp în zona Redea. Foarte greu cu primarul comunist de la Albota, care și-a însușit și un nume
boieresc de duce?!
Domnul Pârcălăbescu Gheorghe din comuna Crucea, județul Constanța își cere cele 2 ha de pământ
pe care le posedă în comuna Crucea. Nu ne-a mai scris ca să ne confirme dacă a primit sau nu acest
pământ revendicat.
Din comuna Rachelu – Tulcea peste 380 de proprietari ne-au trimis un memoriu prin care ei își
revendică cele 668 ha islaz. Au însă mari probleme, de aceea s-au înscris toți în PROPACT ca să
lupte pentru revendicarea și obținerea întregii suprafețe de islaz.
Doamna Duduș Paula, consilier local în C.L. Șelaru – Dâmbovița are probleme mari cu primarul
Antonie Dumitru – incompetent, abuziv și dictator. Acesta a făcut modificări în registrele agricole.
A pus în posesie cetățeni care nu au avut niciodată pământ în solele respective. Sunt foarte mulți
cetățeni îndreptățiți care nu sunt puși în posesie. A favorizat rude, prieteni, a bruscat și amenințat
oamenii, i-a amendat și nu vrea să-i pună în posesie. Ar fi ideal dacă miile de consilieri locali din
toată țara ar lua o asemenea poziție față de abuzurile multor primari vizavi de nerestituirea corectă a
proprietăților.
Domnul Nedelea Casian din Babadag Tulcea nu și-a primit proprietățile pentru care a trimis acte de
proprietate originale la primărie. Așa pățesc mii de proprietari români.
Domnul Râclea Valeriu din satul Tupilați, comuna Găgești – Vaslui scrie în 1995 la Gazeta
Țăranului Român, făcând o întreagă istorie a abuzurilor din zonă. Ne pare rău că nu le putem
consemna pentru că ne-ar lua mult spațiu.
Domnul Miron Neculai Matache din comuna Epureni – Vaslui solicită un teren pe care să
construiască o moară și o fabrică de ulei. S-a opus primarul comunist Prisecaru Gheorghe. Nici
primarul ales în 1996 nu l-a ajutat. Așa înțeleg primarii cu gândire comunistă să sprijine
întreprinzătorii privați.
Domnul Epure Nistor din Moceriști – Caraș Severin își cere pământul ocupat de comuniști.
Degeaba s-a luptat și se luptă de 10 ani în justiție.
Domnul prof. Traian Constantin Novac din Timișoara ne scrie: ,, Urmăresc încă de la înființare
activitatea de apostolat pe care PROPACT o desfășoară și care se confundă – aproape total – cu
ceea ce dumneavoastră faceți pentru țăranul român și pentru agricultura noastră. Vă admir și vă
stimez pentru aceasta.
695
Domnul Frușină Nicolae din Făurești – Vâlcea își exprimă marea admirație față de prof. Dan
Drăghici care apără cu mare curaj și demnitate țăranul român la TVR: ,,Numai cu dumneavoastră și
cu PROPACT ne putem uni și noi țăranii pentru a ne lua pământurile, pădurile și toate celelalte
proprietăți furate de comuniști.
Domnul Goia Emil din Bistra – Alba ne scrie și arată că familia sa – bunicul Bolea Gheorghe
deținea 351 ha de pădure la Turda. Nici până astăzi nu a rezolvat nimic.
Doamna Kerecheș Terezia din comuna Dudeștii Vechi – Timiș își cere cele 7 ha de pământ, dar
degeaba așa se adună hectarele de pământ nerestituite ilegal de comuniștii aflați la putere în toată
țara din 1990.
Doamna Toma Olimpia din Timișoara ne scrie o scrisoare densă, plină de respect, în care își
prezintă necazurile ca acționar. Deși are dreptate PROPACT-ul nu poate face mare lucru.
Domnii profesori pensionari Gherase Alexandru și Gherase Rodica din Brașov vor să devină
membri PROPACT și au compus un imn al PROPACT, publicat în această carte. Au fost multe alte
scrisori venite din țară și din străinătate, numai că foarte multe au fost arse în incendiul din 2004 de
la Pitești, incendiul pus de securitatea din Pitești la sediul central PROPACT din strada Victoriei 55.
Casă din Munții Apuseni Casă din Poiana Ruscă
Satele fantomă din România
696
Târg de Florii
PROPACT-ul și presa scrisă
Primul anunț în presa scrisă trimis și prin poștă primelor Filiale Județene și loclale înființate
în 1993 a fost:
Țărani! Stăpâni ai pământului!
În ziua de 9 mai, anul acesta, în comuna Căteasca, din județul Argeș, câteva sute de țărani și
proprietari de pământ și acționari ne-am strâns și am întemeiat Asociația Națională a Proprietarilor
de Pământ și a acționarilor din agricultură PROPACT. Unii ați auzit, alții poate aflați acum întâia
oară de Asociația PROPACT. Și pe bună dreptate fiecare vă veți întreba: Ce este PROPACT-ul? Îmi
poate fi el mie de folos?
Înaintea oricărui răspuns trebuie să ne aducem aminte. Deabia îzbândise Revoluția acum 3 ani și
nădejdea întregului popor se întrepta spre noi, țăranii. Vom avea țărani bogați și bogați vom fi cu
toții – speram atunci fiecare român. Dar nu a fost așa și uitarea s-a așternut, încetul cu încetul, peste
nevoie noastre cu jertfele a sute de copii, la revoluție, ne-am recăpătat ceva, ceva din proprietățile
furate de comuniști. Acte de proprietate nu avem nici azi, iar foarte mulți (sute de mii) suntem
plimbați pe la primării, prefecturi, prin instanțele de judecată. Pe alții IAS-urile îi fură ca în codru.
Statul este mai departe stăpânul tractoarelor, mașinilor și utilajelor agricole. Ne este greu, foarte
greu! Dacă nu vom înțelege că azi soarta noastră a țăranilor, a tuturor proprietarilor, depinde numai
de noi, ne va fi și mai greu. PROPACT vrea să fie raza de speranță a tuturor proprietarilor de
terenuri agricole, de păduri, de case, de alte bunuri mobile și imobile furate de comuniști în
perioada 1945 – 1989.
Veniți toți proprietarii de pretutindeni și țăranii în PROPACT și cu ajutorul bunului Dumnezeu, vom
reuși împreună.
(,,PROPACT Pitești, strada Ana Ipătescu nr.5”)
Chiar în anul 1993 vara am reușit să scoatem în zece mii de exemplare nr 1 PROPACT
redactat de dr. Ovidiu Șerban – vicepreședinte PROPACT. A fost un buletin informativ și de opinie
al proprietarilor, al acționarilor și al specialiștilor din agricultura României. Cele 4 pagini ale acestui
697
buletin au cuprins:
,,Un an de existența al PROPACT” de prof. Dan Drăghici, președinte PROPACT.
În pagina 2:
,,De unde ni se trage?” de dr. Ovidiu Șerban.
,,Legea Arendei o altă anomalie”
,,Considerații juridice la Legea Fondului Funciar” de juristul Mihalache Titus – șeful Comisiei
Juridice a PROPACT. Merită să reținem din articolul scris de dr. Ovidiu Șerban ce cuprinde art. 12 –
fascicolul 6 din Directiva NK (KGB) nr: 003 – strict secret – emisă la Moscova în 1947:
,,Se vor exercita presiuni asupra instituților publice pentru ca acestea să nu acorde acte doveditoare
proprietății asupra pământului; la necesitate actele vor arăta calitatea de primitor al unui lot dat în
folosință”
,,Se vor depunde eforturi pentru a face gospodăriile mici și mijlocii nerentabile. Dacă nici astfel nu
se ajunge la rezultatul dorit, se vor întreprinde măsuri concertate (de deposedare de pământ) pentru
colectivizare. Necesarul de hrană să fie asigurat din import”
Ne mai mirăm ce s-a întâmplat în România în perioada comunistă ce se întâmplă și azi?
În pagina 3 a Buletinului Informativ sunt nominalizate mai multe oferte pe care PROPACT le va
pune la dispoziția membrilor săi, apar sponsori care ne-au sprijinit să putem edita acest buletin
informativ.
În pagina 4 apare un memorandum adresat președinției, Guvernului și Parlamentului României; dr.
Ovidiu Șerban – un om foarte talentat are o rubrică de umor și satiră ilustrată grafic. Tot aici apare
sintetizat Fondul Funciar și efectivele de animale ale României anului 1993. Acest buletin
informativ trebuia să devină o revistă lunară pentru toți proprietarii și țăranii Români, dar lipsa
fondurilor ne-a făcut să renunțăm.
În 1995 – după nici 2 ani PROPACT-ul scoate săptămânalul ,,Gazeta țăranului român”.
Începând cu luna octombrie 1995 – la Pitești – grație sponzorizării făcută de Cristi Neguț și
Marilena Barață – patronii ziarului local ,,Curierul Zilei”, apare săptămânal Gazeta țăranului român,
redactat, controlat, paginat de mine și de Cristi Neguț, împreună cu redactorii Curierului Zilei.
Ziarul era editat de Sindicatul PROPACT în Tipografia Curierului Zilei. Nici nu știu cum să le
mulțumesc acestor doi oameni, care au sponsorizat cu bani mulți apariția săptămânală a celor 16
numere – tot ei plătind la poștă trimiterea în toate județele țării, la toate filialele PROPACT a unui
număr de 50 de ziare pentru fiecare filială județeană. Nr. 7 din săptămâna 20-26 noiembrie 1996
este o ediție specială în care apare înmormântarea lui Corneliu Coposu – cel mai mare prieten al
PROPACT – al țăranilor și al proprietarilor român.
În cartea PROPACT-ului Corneliu Coposu, președintele de onoare postmortem al PROPACT – ale
cărui cuvinte reprezintă titlul acestei cărți, va avea un capitol special în acest capitol vor fi
reproduse interviuri ale ziariștilor ale unor oameni de cultură ale lui Emil Constantinescu și Ion
Diaconescu.
În paginile 8 și 9 ale acestei ediții speciale apar o serie întreagă de strigăte de deznădejde ale
țăranilor sub genericul: ,,Strigătul disperat al țăranilor și acționarilor nu este auzit nicăieri în
România de după 1989”. Țăranul Nicolae Stan, vicepreședinte PROPACT Alba se întreabă în
numele membrilor PROPACT din Teiuș – Alba: ,,Cât să mai răbdăm?
,,Negocierea contractului de arendare a fost făcută de F.P.S., de reprezentanții IAS-urilor, mai puțin
și ai acționarilor” scrie domnul Chirilă Nicolae, președintele filialei Județene PROPACT Arad.
Valeriu Ionescu – un țăran din satul Goliciuica, județul Dolj scria printre altele: ,,Eu am fost crescut
în cinste și credință în Dumnezeu. Comuniștii mi-au furat și copaia în care făceam pâine. Am avut
încredere în revoluție, dar totul a fost o minciună. Ce le voi spune copiilor mei? Trăim zile grele...”
Bulie Felicia din Bârlad – rezidentă în București își revendică 6,26 ha vie nobilă de la Stațiunea
Experimentală Perien – conform Contractului de Arendă nr. 371/8-03-1995. Primarul și șefii de
fermă fac ce vor pentru că nimeni nu-i trage la răspundere pentru toate furturile la vedere. În
paginile 10 și 11 ale ediției speciale a Gazetei țăranului român – apare un articol scris de profesorul
Tudor Diaconu din Pitești: ,,Vasile Militaru, un miracol al poeziei Țărănești”.
În pagina 11 apare rubrica creștin-ortodoxă a lunii noiembrie, apoi mesajul Patriarhului
698
Bisericii Ortodoxe Române – Teoctist, la plecarea din lumea celor vii a lui Corneliu Coposu. Tot pe
această pagină apare mesajul MS Regele Mihai la pierderea lui Corneliu Coposu, precum și mesajul
Principesei Margareta. Pe ultima pagină este un anunț al SC Agroexport și Siloz Port Constanța;
apar prezentate obiectivele și rolul FMI și al Băncii Mondiale. Aceste două instituții mondiale au ca
scop comun întărirea economiilor țărilor membre. Amândoua au fost creeate în iulie 1944 la Bretton
Woods de delegații a 44 state. John Maynard Keynes – părintele fondator al celor două organizații
le-a stabilit sarcini specifice. Amândouă au sediul la Washington, chair pe aceeași stradă vizavi una
de alta.
-Biblioteca este aceeași pentru ambele organizații; țin zilnic reuniuni de informare economică; de
cele mai multe ori trimit delegații mixte în țările membre. Proprietari sunt guvernele care le și
administrează. Există și deosebiri esențiale:
Banca este o instituție de dezvoltare a economiei, în timp ce Fondul are scopul menținerii sistemului
internațional de plăți și încasări.
Foarte mulți ne-au întrebat în 1995, de ce am pus numele săptămânalului ,,Gazeta Țăranului
Român”. Facem precizarea că atunci când am decis acest nume ne-am gândit că tot în Argeș
învățătorul Velescu și marele Dobrescu Argeș au scos ,,Gazeta Țeranilor”. Spiritul țărănesc avea să
fie reprezentat tot în Argeș de omul politic inconfundabil Ion Mihalache – președintele Partidului
Țărănesc – iar mai târziu de Ion Diaconescu, originar din Boțești – Argeș – nepotul lui Ion
Mihalache, care după moartea lui Corneliu Coposu a devenit președintele PNȚCD și al Camerei
Deputaților din Parlamentul României în perioada guvernării CDR (1996 – 2000).
În acest număr special apar și alte articole: ,,Corupția în stil românesc”, ,,Din nou moțiunea grâului
1996” de dr. Ovidiu Șerban, ,,După 42 de ani de la moarte un om este viu în acte!”. Inginerul
Olivian Zamfirescu președintele PROPACT Argeș prezintă un semnal apicultorilor: ,,Iernarea
familiilor de albine nu-i o joacă” președintele PROPACT din Ștefănești Argeș, domnul Gheorghe
Manolescu se destăinuie: ,,Doamna Ionescu Ioana din Pitești își revendică proprietatea din strada
Livezilor nr 22, iar primăria Pitești îi spune mereu că terenul dânsei a fost expropriat prin Decretul
695/1968”. Iată gândirea comunistă a primarului Tudor Pendiuc și a secretarului Iosif Cerbureanu.
Domnul Diaconu Marin din Tetoiu – Vâlcea – satul Budele a făcut numeroase plângeri peste tot.
Este decis să facă greva foamei în fața Palatului Cotroceni. Domnul Diaconu scrie în Gazeta
Țăranilor:
,,Dacă oamenii nesoluționați, dar încadrați în Legea 18 ar fi organizați juridic în PROPACT s-ar
putea naște o mare reăscoală în centrul satului Budele, comuna Tatoiu.
Domnul Țurcanu Iftimie din Arad, strada Hațeg nr 1 membru în conducerea filialei județene
PROPACT Arad, crede că Gazeta Țăranului este o salvare a țăranilor din toate satele României. El
invocă necazurile din comuna Mileanca – județul Botoșani unde ing. Apostol Maria și ing. Hăidănțu
Ion au vândut saivanul oilor fostului CAP și au mâncat banii.
Domnul V. Mirea vicepreședinte al PROPACT – Prahova trimite Gazetei Țăranului propuneri
pentru modificarea Legii 18, a Legii Arendei și a Legii pentru impozitul agricol. Foarte interesant
apelul domnului Mirea:
,,Domnilor acționari a venit momentul să veniți și să vă înscrieți toți în PROPACT ca să ne
putem ajuta unii pe alții, să formăm în fiecare IAS o filială PROPACT, să discutăm de la egal
la egal cu directorii IAS-urilor, să fim proprietari adevărați, nu intruși cum ne consideră ei”.
Numărul 10 al Gazetei ale informații foarte importante. Tinerii țărani români trimiși de
PROPACT în Germania, Franța, Elveția și USA. Sunt nominalizați și li s-au luat interviuri
chiar în fermele unde ei își desfășurau activitatea. Prof. Dan Drăghici președintele PROPACT
i-a vizitat atât în Germania cât și în Franța și Elveția. În pagina 4 din numărul 10 al gazetei
președintele PROPACT atrage atenția Parlamentului României că Legea Agenției pentru
Dezvoltarea și Amenajarea Rurală este o lege la fel de proastă ca și Legile Fondului Funciar.
PROPACT a prezentat în Parlament propria lui concepție pentru o asemenea Agenție, dar
nimeni nu a luat-o în considerație.
Bucur Alexandru Gheorghe – originar de pe Valea Topliței își cere bine documentat pământul,
dar își lasă și talentul poetic în paginile Gazetei: ,,Hoții stau cu noi la masă/ Și îți iau pământ
699
700
și casă/ Ei spun că respectă legea/ Și aplică fărdelegea/ Fură toți cu legea-n mână/ Uită că
țara-i străbună.”
Domnul Muscalu Gheorghe din județul Giurgiu ne comunică documentat multe fapte penale
săvârșite de prefectul de Giurgiu, de cei din Comisia Județeană de Fond Funciar. Gazeta
Țăranului a primit săptămânal articole foarte interesante de la președintele PROPACT din
Elveția – domnul Ioan Ganea. În pagina 5 ne explică ce sunt OCDE, OECD, Programul Phare
– Tacis pentru România.
Foarte interesantă este scrisoarea țăranului D. Tudorică adresată domnului Ministru al
Agriculturii în pagina 7 a Gazetei Țăranului nr 10. Redăm câteva pasaje: ,,Cu timp în urmă –
de sus – a plecat aprecierea că prin Legea 18/1991 s-a făcut greșeala că s-a restituit pământul
și moștenitorilor de la orașe. Aprecierea aceasta a fost însușită peste tot de cei ce s-au închinat
și se închină și azi comuniștilor. Sunt sigur că știți cine sunt și cum au devenit orășeni
acționarii de astăzi din agricultură. Dacă nu știți vă reamintesc. În noaptea de 3-4 martie 1949
oamenii cei mai de frunte ai satelor au fost ridicați din satele lor și deportați. Nu li s-a permis
atunci să ia cu ei nimic, nici din ogradă, nici din casă, nici din grajd, etc. Mulți dintre ei au
murit, precum câinii vagabonzi, de frig și de foame prin șanțurile localităților unde li s-au
fixat domiciliile forțate. A venit marea prigoană comunistă. Proprietatea țăranilor a fost
desființată, mulți, în special tinerii au luat drumul pribegiei la orașe. Urmașii celor prigoniți
de comuniști au devenit orășeni. Această categorie de țărani, azi orășeni, sunt așa-zișii
acționari în fostele IAS-uri, acolo unde – de fapt – se află pământul lor. IAS-urile comuniste
au devenit peste noapte Societăți Comerciale și, culmea, 70% din pământul ce-l dețin aceste
SC este proprietate de stat!!!
Domnule Ministru, explicați țăranilor ce acte de proprietate a avut vreodată statul pentru
aceste terenuri agricole din fostele IAS-uri? Se spune că l-au moștenit cu titlu sau fără titlu.
Nu domnule Ministru, statul comunist l-a furat acest pământ, prin crimă. Țăranul român
multe iartă, dar nu uită”
Foarte interesante sunt necazurile cu terenurile agricole venite prin presa județeană. Domnul dr.
veterinar Domițian Popovici din Deva se judecă cu vecinii – cerându-le să treacă fiecare pe vechile
amplasamente.
Domnul Gheorghe Herboi din Craiova revendică proprietățile sale din comuna Dobra și-l
incriminează pe primarul comunei de mari abuzuri.
Domnul Szanto Bozica Victor din comuna Crisciov – Hunedoara, Emil Șandru din Burjuc –
Hunedoara și mulți alții au probleme mari cu Legea Fondului Funciar.
Foarte mulți cetățeni din zona Făgăraș – Brașov au trecut la organizarea de filiale locale PROPACT
punând în fruntea filialelor pe cei mai respectați oameni ai satelor și comunelor. Așa ar trebui să
facă toți cetățenii români, încă locuitori ai satelor românești, pentru fiecare sat în parte din România.
Foarte hazlie este replica primarului din comuna Lisa – Teleorman, domnul Gheorghe Gavrilă,
replică pe care i-a dat-o ziaristului Ion Popa:
,,Domnule primar, ați fost primar și înainte de 1989 și sunteți primar și după 1992”
Primarul răspunde:
,,Am scăpat de Dracu (comunismul) și am dat peste mumă-sa (Legea Fondului Funciar)”
În Pitești a existat un preot de excepție – Marin Diaconescu – care a slujit peste 50 de ani la biserica
Sf. Gheorghe din centrul Municipiului Pitești. El ne-a lăsat în Gazeta Țăranului un articol
memorabil: ,,Mama lui Nicolae Iorga”. Preotul Diaconescu a murit la 100 de ani.
Un alt preot de excepție, tot din Pitești – Marin Drăgușin care a slujit tot peste 50 de ani la biserica
Sf. Ilie din Gura Trivale a fost un prieten devotat al PROPACT.
În nr. 13 al Gazetei Țăranului se anunță că toți președinții filialelor județene PROPACT, președinții
Comisiilor Județene de Fond Funciar PROPACT vor fi prezenți în zilele de 16, 17 și 18 februarie
1996 la casa de studii Sf. Benedict a Bisericii Catolice din Gheorghieni, județul Harghita, la un
simpozion cu tema înființării în fiecare județ a inelelor mecanice după modelul din Bavaria –
Germania. Preotul Otto Bart a fost o gazdă excelentă pentru PROPACT. Au venit aici reprezentanți
ai Inelelor Mecanice din Bavaria. În anul 1994 prof. Drăghici, președintele PROPACT a fost în
701
Bavaria de mai multe ori și a vizitat sediul Mașinănringurilor de la Munchen – cunoscându-l și pe
fondatorul acestei organizații, cu totul și cu totul deosebită domnul dr. Anton Grimm
(Geschaftsfuhrer Bundesverband Der Maschinenringe). Domnul Anton Grimm a venit în anul 1994
în România împreună cu domnul dr. Peter Popovici – președintele PROPACT în Bavaria și am
vizitat mai multe județe în vederea constituirii acestor inele mecanice. Principiul acestei organizații
este: ,,Fiecare poate, nimeni nu este obligat”. Primele Inele Mecanice au fost organizate în Bavaria
în anul 1958 pe baza fundamentării teoretice a dr. Erich Greiersberger în vederea protejării micilor
gospodării de marile investiții, de super mecanizarea agriculturii. Un Inel Mecanic nu este o
societate economică care posedă pământ, bunuri sau unelte și mașini în comun. El nu efectuează
nici prestații în scop de producție, nici servicii contracost. Nu este o societate orientată spre profit,
nu dobândește bunuri materiale de nici un fel. Însă poate fi antrenată în orice activitate ce vizează
folosirea rațională a forței de muncă, a capacității mașinilor. Inelul Mecanic funcționează ca o
societate cu personalitate juridică liberă și independentă al cărui scop bine definit este folosirea
optimă a forței de muncă și a capacității mașinilor agricole, proprietatea membrilor săi. Nu se
încheie contracte de durată, este respectat dreptul principiului independenței și a voluntariatului
membrilor săi – ca principiu al auto organizării libere. Oricine și oricând poate să intre sau să se
retragă din Inel în cadrul celor stabilite în Statutul Organizației.
Domnul Mircea Constantinescu din Miami – USA a scris un articol patriotic în Gazeta Țăranului:
,,Tot ce-i românesc nu piere și... nici nu va pieri”
Academicianul Stănescu Zenobie, șeful Comisiei de Agricultură al PROPACT scrie:
,,Sfecla de zahăr – cenușăreasa agriculturii românești”
Țăranul Militaru Nicolae din comuna Radovanu – Călărași ne anunță situația gravă din mai multe
comune ale județului Călăraș – unde mor pe capete găinile și alte păsări de curte. Omul se întreabă
ironic: ,,Oare guvernanții suferă de orbul găinilor, pe care vor să ni-l transmită și nouă la votare?”.
Un grup de țărani din comuna Recea prin domnul Voicu Mitrofan sesizează abuzurile primarului
Dumitru Marin, care i-a expropriat pe toți cetățenii comunei cu 20%, sub pretext că le dă islaz. Nu
le-a dat nici un islaz și i-a șters abuziv și din rolul de la primărie.
Foarte interesantă este scrisoarea țăranului Florescu Vasile din comuna Călăraș, județul Dolj care
s-a atașat imediat de PROPACT după ce a citit primele numere ale Gazetei Țăranului Român.
În nr. 14 al Gazetei – un editorial foarte interesant este scris de Cristi Neguț, redactorul șef al
Gazetei și se intitulează: ,,Sindicatul PROPACT este târnăcopul de zi cu zi al țăranului.
Paginile 6 și 7 sunt dedicate acționarilor din agricultură din județele Mehedinți și Brașov.
Președinții filialelor județene Mehedinți și Brașov PROPACT (domnii ing. Nicolae Scăuieru și dr.
Baicu Vasile) ne trimit o situație grea pe care o au mii de acționari din IAS-urile acestor județe.
Județul Mehedinți are foarte mulți deportați în Bărăgan – despre care vom mai vorbi. Domnul Baicu
nominalizează mai mulți acționari: doamna Marian Viorica, Teodorescu Ion, Alexandru Bogdan,
Constantin Octavian, toți din Brașov, Florea Mircea din Rupea, Cosmescu Dumitru din Zărnești,
ing. Mărgineanu Romulus și Mărgineanu Maria din Brașov, Parfenie Nicolae și ing. Cârjoiescu
Lucian din Brașov. Toți au probleme și litigii în instanțele de judecată.
În pagina 8 apare o propunere de Lege Ferenda: ,,Restituirea autorității delegatului sătesc” de jurist
Petru Iacob.
Zeci de locuitori ai satului Târcșorul vechi cer depistarea celor vinovați de gravele abuzuri săvârșite
la vânzarea și lichidarea vechiului CAP și ale altor obiective construite cu banii și munca sătenilor.
Tot în aceeași pagină se pot citi reacțiile pozitive venite din județele Hunedoara, Brașov, Botoșani,
Iași, Constanța, Călărași, Giurgiu, Timiș privind apariția săptămânală a Gazetei Țăranului Român.
În pagina 9 PROPACT-ul atrage atenția națiunii române. Prof. Dan Drăghici scrie un articol dur:
,,Totul și toate au rămas ca înainte, s-au schimbat doar numele”, un alt material impresionant este:
,,Mehedinți – lumea intoarsă pe dos”.
Ne-am referit numai la câteva numere din Gazeta Țăranului Român. Ne-ar fi luat multe pagini să
consemnăm atitudini, proteste, necazuri din toate județele țării.
Nu putem trece nici peste săptămânalul ,,PROPACT” din 2010 de la Vrancea – un săptămânal scris
foarte bine și pe hârtie de calitate cu 16 pagini. Nu mi-au parvenit decât câteva numere. Este singura
702
Ținutul Pădurenilor Sat din Munții Gilău
Casă părăsită din Munții Buzăului Locuințe neelectrificate din România
Evreii revendică sate, munți și păduri din Bârnadu, satul dintre munți
Maramureș
703
filială județeană PROPACT care a reușit acest lucru. Ziarul a fost scris de ziariști cu condei bun, gen
Mihai Brahă, Radu Borcea, Costel Ichim – actualul președinte al PROPACT Vrancea și viitorul
președinte al PROPACT la nivel național.
Ginu Toma, căruia eu i-am încredințat PROPACT-ul cu toată convingerea că va face o treabă bună
și-a strâns lângă el o echipa cu care au realizat lucruri bune în Vrancea. Au făcut filiale locale, au
făcut mitinguri, sprijinând viticultorii și pe proprietarii de păduri. Lucrurile au mers cum au mers –
fără să mă informeze de acțiunile întreprinse. La un moment dat Ginu Toma face cu PROPACT-ul
exact ce a făcut Iurașcu în 2001. Iurașcu s-a autonumit președinte PROPACT cu sprijinul justiției
comuniste, a folosit PROPACT-ul pentru a-și creea Forumul Civic Românesc – o structură
securisto-comunistă, pe care a transformat-o în Partidul Forța Civică și în 2013, vinde acest Partid
comunist unui alt securist notoriu – Răzvan Ungureanu.
Ginu Toma folosește PROPACT-ul pentru a-și creea Federația Agricultorilor – prin care accesează
Fonduri Europene prin Programul POSDRU al Unuiunii Europene. Din 2011 nimeni nu a mai auzit
nimic de PROPACT. Eu mă împăcasem cu ideea că a fost odată PROPACT-ul. La vârsta mea nu
mai am nici puterea și nici posibilități materiale să mă mai lupt pentru revigorarea PROPACT.
Aveam și am două obiective de realizat – înainte de a muri: să termin cartea ,,Miracolul Țărănimii
Române”, să pun o placă de marmură comemorativă la Căminul Cultural Căteasca – unde s-a
înființat PROPACT-ul în 1993 – cu un scurt istoric al PROPACT – și dacă va fi posibil să ridic o
statuie a țăranului român – fie în curtea căminului cultural, fie în curtea Bisericii din Căteasca, acolo
unde în fiecare an pe 9 mai se oficiază un Tedeum în cinstea președinților filialelor județene
PROPACT și ai celor din Conducerea Națională PROPACT – dispăruți fizic.
Dar cum Dumnezeu nu doarme iată că în luna iulie 2014 domnul Ichim Costel de la Vrancea
s-a angajat serios în revitalizarea filialelor județene PROPACT, convocând pentru 14 septembrie
2014 Congresul Național PROPACT la Focșani. Acest moment va fi un capitol special.
În anul 1997 Banca Internațională a Religiilor a editat săptămânalul ,,Țăranul Român”. În
nr. 3 din iulie 1997 Ioana Martinescu și Dumitru Gheorghe scriu articolul ,,Prezența B.I.R. la
Congresul Extraordinar PROPACT. Congresul s-a ținut pe 20 iunie 1997 la București. Atunci s-au
prezentat Guvernului și președintelui Emil Constantinescu revendicările țărănimii și tot atunci s-a
pus în discuție înființarea Băncii Populare PROPACT. Banca avea să devină realitate prin
tenacitatea și profesionalismul doamnei Ioana Martinescu, numai că securiștii infiltrați în
PROPACT nu dormeau. Iurașcu Adrian Ștefan a făcut tot ce i-a stat în puteri ca această bancă să nu
funcționeze.
Dragoș Cențu din Brașov – ziarist – consemnează înființarea filialei PROPACT Codlea.
Codlenii trebuiau să-și recupereze 1126 ha de teren expropriate în 1946 și date de comuniști la S.C.
Sere Codlea SA 316 ha, S.C. Barsa SA 562ha, Institutul de Cultura Cartofului 124ha, Institutul
pentru Cultura Sfeclei de Zahăr 55 ha.
În ,,Monitorul de Iași” din 26.04.2004 ziaristul Nelu Păunescu consemnează protestele de la
Iași, decizia liderilor PROPACT de a merge la Bruxelles și Strasbourg unde vor face greva foamei
dacă guvernanții nu vor restitui rapid și necondiționat toate proprietățile furate în perioada 1945
și1989.
Pe 20 septembrie 1999 filiala PROPACT Sibiu a declanșat protestele. În ziarul
,,Evenimentul Sibian”, Daniela Flucșă consemnează hotărârea fermă a președintelui filialei
PROPACT Sibiu, domnul Lucațiu Gheorghe de a scoate în stradă țăranii și acționarii din agricultură
În 1997 la Iași în presa locală Silviu Alupei scrie un articol incendiar: ,,Mafia Pământului
din județe mai tare decât ordinele prefectului”.
Gheorghe Bucur, secretar al Sindicatului PROPACT Iași s-a prezentat la prefectul Florin
Vitan cu 26 de cazuri și nu a lăsat lucrurile la voia întâmplării. S-a ajuns până la sancționarea
primarilor care au încălcat legea. Domnul Bucur era mulțumit că PROPACT-ul și-a făcut datoria
față de cei 26 petiționari, chiar dacă aceștia nu erau membri PROPACT.
La Cotnari a avut loc o mare acțiune a țăranilor în stradă – asta consemnează Nela Cojocaru
în ,,Evenimentul de Iași”. Aici a venit și Vasile Lupu – deputatul PNȚCD de Iași și prefectul de Iași.
Degeaba, primarul Ioan Vărzari își vede de treburile lui și nu-i bagă în seamă pe cei doi
704
reprezentanți ai puterii politice de atunci.
În 2004 Alexandru Sandu – ziarist la Pitești consemnează în ziarele locale: ,,cine are
interesul să mușamalizeze cauzele reale ale incendiului de la Sediul Central al PROPACT, din
strada Victoriei 55 – Pitești?” Redăm articolul aproape în întregime pentru că a fost un eveniment
neelucidat până astăzi.
,,În ziua de 14 martie 2004 a izbucnit un incendiu la imobilul de pe strada Victoriei 55 – la sediul
Sindicatului Țărănimii PROPACT. (incendiul a izbucnit așa din senin la ora 2 noaptea!? s.n.)
După incident s-a pus problema unui act voluntar prin care s-a dorit distrugerea unor obiecte
compromițătoare. Profesorul Dan Drăghici atrage atenția că semnatarii procesului verbal
(reprezentanții pompierilor, poliției și primăriei Pitești) au concluzionat că ceea ce a produs
incendiul a fost un cablu electric de la instalația exterioară a clădirii. Stupoare însă, pe 15 – a 3-a se
schimbă procesul Verbal – spune profesorul Drăghici. Pompierii reformulează concluziile și spun că
de vină a fost o țigară uitată aprinsă, adică un țigan prăpădit de la etajul 1 al clădirii ar fi aruncat pe
la ora 11 noaptea o țigară și... această țigară ar fi aprins acoperișul pe la ora 2 noaptea!!
Cine are interesul să mușamalizeze cauzele reale ale incendiului? Profesorul Drăghici solicită prin
intermediul presei județene să se sesizeze parchetul și să se găsească vinovații. (Nici până astăzi nu
s-a sesizat nimeni) S-a dorit să părăsim sediul respectiv și după 10 ani profesorul Drăghici crede că
incendiul a fost pus special de securiștii și polițiștii care erau vecini cu PROPACT-ul. Acțiunea
criminală face parte dintr-un întreg arsenal de distrugere a PROPACT – începând cu 1994 când la
parlamentul de la Strasbourg – profesorul Drăghici a evitat un atentat anunțat, apoi în 1996 – 1997 a
evitat ca prin minune un alt atentat pe autostrada Pitești București – într-o mașină a unui securist
acoperit de la Vâlcea care se dădea drept un mare susținător al PROPACT! În 2000 – 2001 începe
cabala securistică în justiție – coorodonată în perioada 2001 – 2007 de doi securiști acoperiți:
Iurașcu Adrian Ștefan și Vlad Vlad – acesta din urmă decedând în anul 2017.
Consemnările din presa centrală și județeană nu sunt ordonate în timp pentru că foarte multe
documente le-am regăsit la mulți președinți ai filialelor Județene PROPACT și ele ne-au parvenit în
ani diferiți. Marea mea bucurie a fost și rămâne că cei mai mulți eroi ai noștri (așa îi numesc eu pe
toți președinții filialelor județene, orășenești, comunale și sătești PROPACT), au trimis aceste
materiale și nu le-au distrus. De aceea ne cerem scuze dacă în paginile cărții veți citi știri din ani
diferiți.
Crăița Popa de la ,,Flacăra Iașiului” din 26.04.2004 scrie articolul ,,Alarmă de gradul 0 la
sate”. Reprezentanții PROPACT cer reforme structurale în agricultră, cer constituirea comisiilor de
control a Fondurilor Europene nerambursabile, precum și implicarea guvernanților în rezolvarea
problemelor cu care se confruntă agricultura.
Ileana Gafton ,,Monitorul de Brașov” din 18.03.2004 dedică o pagină întreagă acțiunii
îndrăznețe a filialei județene PROPACT Brașov prin președintele său, dr. vet. Baicu Vasile, care
împreună cu specialiști din agricultura județului Brașov au declanșat Programul de reabilitare a
agriculturii în județul Brașov.
Mitel Popescu ziarist tot din Brașov consemnează atitudinea favorabilă a PROPACT vizavi
de anularea impozitului agricol pentru o perioadă de cel puțin 5 ani.
Romeo Popescu de la ziarul ,,Vocea Vâlcii” consemnează abuzurile de la Voineasa – unde
12000 ha de pădure au fost furate.
În 1995 în ,,Transilvania Expres” Laurențiu Nicolescu și M. Popescu consemnau: ,,Văcăroiu
regretă desființarea CAP-urilor”, ,,Legea pentru înființarea ANDAR este o lege vicleană și
neconstituțională. Acțiunea neobosită a dr. vet. Vasile Baicu de la Brașov a fost consemnată serios
în toate ziarele locale din Brașov. ,,Transilvania Expres” prin același Mitel Popescu – îi ia un
interviu domnului Baicu care concluzionează: ,,Refacerea clasei mijlocii la sate este un imperativ
pentru reușita tranziției”. Liliana Hosu, Mitel Popescu, Sebastian Dan, Laurențiu Nicolescu sunt cei
mai activi ziariști din Brașov care au participat la toate acțiunile PROPACT Brașov și pentru asta le
mulțumim și în această carte.
În ziarul ,,Cuvântul Liber” de la Giurgiu domnul Gheorghe Muscalu, președintele filialei
PROPACT Giurgiu – după ce inimosul președinte Gheorghe Netejoru s-a retras din cauza vârstei și
705
sânătâții precare – face un comunicat – apel prin care le cere preoților, învățătorilor să se implice
mai mult în viața satelor și să sprijine acțiunea națională de organizare juridică a țăranilor și
proprietarilor în singurul lor Sindicat Național apărut vreodată în istoria acestui popor -
PROPACT-ul.
În ziarul ,,Ziua” din București ziarista Adina Anghelescu a consemnat două interviuri cu
Vasile Lupu – un alt mare prieten al PROPACT – în care Vasile Lupu dezvăluie de ce Legea
18/1991, dar și Legea 1/2000 nu au fost niște legi democratice de restituire integrală a proprietăților.
Ordonanța 102/2001 a lovit serios în drepturile proprietarilor pentru că 500 000 ha au fost exceptate
de la retrocedare, iar posibilitățile statului român pentru despăgubiri sunt nule.
Un distins intelectual și ziarist bucureștean – care vizita foarte des sediul PROPACT din
București – domnul Cristian Mihail consemna pe 5 septembrie 1998 în ,,România Liberă”:
,,Investițiile străine masive nu vor asalta România dacă proprietatea nu va fi respectată, adică dacă
fostele proprietăți nu vor fi retrocedate și despăgubite echitabil, dacă PDSR nu va renunța la ura
împotriva proprietarilor expropriați de comuniști. Domnul Cristian Mihail a avut o contribuție
serioasă în fundamentarea Programului Național de Dezvoltarea Agriculturii, Silviculturii și Satului
Românesc, scris de PROPACT și aprobat la Congresele Naționale din 1994 și 1998.
În ziarul ,,Teleormanul” din 29.03.2007 distinsul prieten al PROPACT din Alexandria –
ziaristul B. Schmidt publică materialul trimis de președintele PROPACT prof. Dan Drăghici:
,,PROPACT contestă modul de aplicare a Legii nr.247/2005”. Se arată că majoritatea comisiilor
locale de Fond Funciar, dar și comisiile județene au fost constituie prin încălcarea voită a acestei
legi. Normele metodologice ale Legii spun că se convoacă în scris toți proprietarii care au depus
cereri de reconstituire și restituire a proprietăților la primării – pentru ca aceștia și numai aceștia (s.
n.) să participe la o Adunare Generală – condusă de ei, unde tot ei să-și desemneze prin vot direct și
democratic pe cei 2 – 4 reprezentanți ai lor în Comisiile Locale de Fond Funciar. Nicăieri în
România nu s-a petrecut așa ceva din 2005 până astăzi. Reprezentanții PROPACT au intrat în
posesia proceselor verbale ale unor adunări generale fictive, procese verbale contrafăcute, scrise de
primari în birourile lor. Marea majoritatea a proprietarilor habar nu aveau în 2009 – 2010 cine erau
reprezentanții lor în Comisiile Locale de Fond Funciar, pentru că ei nu-i aleseseră niciodată în nici o
localitate rurală. Cei aproximativ un milion de proprietari care făcuseră cereri bazate pe Legea
247/2005 nu știau nimic de acest aspect legal, vital am zice. De aceea în 2006 PROPACT a dat în
judecată toate comisiile locale de Fond Funciar și toate comisiile județene de Fond Funciar în
numele celor un milion de proprietari legitimi, care fuseseră mințiți, înșelați de primari și de
prefecți. Conducerea PROPACT știa că acțiunea nu va fi luată în considerație, datorită legilor
proaste din România. În mod normal fiecare proprietar trebuia să conteste în instanțele de judecată
ilegalitatea constituirii comisiilor locale și județene de Fond Funciar. Ne-am bucurat totuși că
acțiunea noastră temerară a fost întregistrată la toate judecătoriile din România, de unde am primit
citații și răspunsurile cuvenite. A fost o atenționare națională a magistraților asupra abuzurilor grave
săvârșite de primari. Pentru noi altceva rămâne foarte grav. Comisiile acestea locale, ilegal
constituite, cu reprezentanți ai proprietarilor fictivi au acționat permanent pentru restituirea
proprietăților din 2006 și acționează și astăzi. Aceste comisii au semnat, au elaborat documente de
punere în posesie de uz intern și județean, au semnat documente pe care le-au trimis instanțelor de
judecată, prefecturilor și toate aceste documente sunt lovite de nulitate absolută pentru că cei care
le-au semnat nu erau îndrituiți să semneze, întrucât reprezentanții proprietarilor care făceau parte
din aceste comisii n-au fost niciodată aleși de proprietari cum scrie legea. Dar asta este țara
comunistă în care trăim, o țară plină de primari foști comuniști și de prefecți foști comuniști.
În 20 ianuarie 2004 în ziarele din Argeș apare apelul PROPACT către toți membri
PROPACT din Argeș, de a veni la mitingul din 20 ianuarie, după care va avea loc un mare miting la
București. Sindicatul PROPACT a dat în judecată Ministerul Agriculturii pentru că a tergiversat
încheierea contractelor de locațiune între acționari și Societățile Comerciale Agricole. Normal era
ca odată cu prezența locatorilor la Societățile Comerciale Agricole la chemarea acestora, să se
încheie atât contractele de locațiune și să se depună și cererile de locatori. PROPACT-ul nu a fost de
acord niciodată cu semnarea cererilor de locatori pentru că se urmărea parșiv pierderea
706
proprietăților din fostele IAS-uri de către proprietari – deveniți locatori fără voința lor.
În ,,Ziua de Iași” din 6 decembrie 2003 președintele PROPACT Iași Ignat Gheorghe
consemnează prin Răzvan Savaiuc că ministrul Gabriel Oprea a raportat realizări demne de epoca
Ceaușescu. În timp ce guvernul Năstase susține că s-au restituit aproape toate pământurile și
suprafețele împădurite – românii din toată țara cer sprijinul Parlamentului European pentru
rezolvarea chestiunii restituirii proprietăților. Potrivit PROPACT Iași nici 50% din pământuri nu
s-au restituit. Situația din țară arată că judecătoriile și tribunalele sunt pline cu zeci de mii de
procese civile pentru retrocedarea proprietăților furate. Tot de la Iași Ignat Gheorghe consemnează
abuzurile de la Potgoria Copou săvârșite de ,,moșierul” Corneliu Prodan.
Distinsul ziarist argeșean – decedat Ștefan Afrimescu – corespondentul României Libere în
Argeș scrie în România Liberă din 22 februarie 2000: „Fosta conducere PDSR a prefecturii Argeș a
eliberat 400 de Titluri de Proprietate în alb! Cei care au semnat în alb aceste Titluri au fost Tămagă
Constantin fost director al DJA și Alexandru Șerbănescu director OCAOTA.
Pe 30 mai 1999 ,,Evenimentul de Iași” consemnează înființarea filialei PROPACT din
comuna Cotnari, satul Cârjoaia cu 150 de membri. Aici președinte a fost ales Ignat Gheorghe, iar
secretar general Constantin Păstrăguș.
Într-un ziar din Bistrița Năsăud apare un comunicat semnat de președintele PROPACT, prof.
Dan Drăghici: ,,Ridică-te Gheorghe! Ridică-te Ioane!
PROPACT-ul pregătește Marea Răscoală din 2007. În 2003 ziarista Luminița Moroianu
consemnează niște date mincinoase comunicate de Ilie Sârbu, ministrul Agriculturii de atunci:
,,La sfârșitul lunii iunie 2002 se puseseră în posesie 8,159 milioane ha pentru care s-au emis 3,761
milioane Titluri de Proprietate. Legea 18/1991 a fost aplicată în proporție de 82,2%. Pe Legea
1/2000 trebuie să se înnapoieze 1,287 milioane ha pentru care trebuiesc emise 377.880 Titluri de
Proprietate. Conform Legii 1/2000 mai trebuiesc restituite 1,674 milioane ha terenuri forestiere
pentru care se vor emite 182.570 Titluri de Proprietate”. Minciuni sfruntate lucrurile nu erau deloc
așa pentru că nu s-a spus o vorbă despre sutele de mii de Titluri de Proprietate ilegal atribuite unor
proprietari, nu s-a spus nimic despre zecile de mii de hectare date pe același amplasament la 2, chiar
3 proprietari și alte abuzuri grosolane.
Prietenul PROPACT – ziaristul Th. Marcarov de la ,,România Liberă” - prezent la Căteasca
în ziua de 9 mai 1993 când s-a constituit PROPACT-ul – a scris foarte des în anii 1993 – 1994 –
1995 despre abuzurile guvernanților vizavi de proprietari și acționarii din agricultură.
La Galați – în anul 1993 – primul președinte interimar PROPACT – domnul Lascăr Dobrin
prin ziaristul local Dimofte Bourceanu anunță constituirea PROPACT în Galați. Tot atunci domnul
Lascăr Dobrin publică un articol interesant ,,Prețuri plafonate (mercuriale) pentru produsele
țăranului”. Tot în ,,Viața Liberă” din Galați domnul Lascăr Dobrin dezbate profesionist tema
,,Pământul în acțiuni – o mare problemă”.
Președintele comisiei de mecanizare a PROPACT – inginer Gheorghe Zambilă din București
dezbate în ziarele ,,Ziua” și ,,România Liberă” tema ,,Furtul secolului”, punând accent pe abuzurile
săvârșite în aplicarea Legii Fondului Funciar. Merită să se consemneze părerile unanime ale
conducătorilor PROPACT din toată țara, vizavi de modificarea art. 36 din Legea 18/1991. Noi am
cerut legislativului să se scrie clar: ,,Persoanele care sunt acționari în IAS-uri să rămână acționari
numai dacă optează liber pentru acest statut – printr-o cerere scrisă. În caz contrar să devină
proprietari ai acestor suprafețe.”
Comisiile Județene de Fond Funciar i-a încadrat din oficiu ca acționari – ceea ce este o crasă
ilegalitate. Aceste aspecte au fost discutate și aprobate în Adunarea Generală a PROPACT de la
Tulcea, condusă de Gheorghe Zambilă – membru în conducerea națională a PROPACT.
Gabriel Bălașa din presa locală botoșeneană consemnează: ,,Aflat de 5 zile în județul
Botoșani președintele PROPACT – prof. Dan Drăghici a organizat pe 11 august 2006 o conferință
de presă. Profesorul Drăghici s-a deplasat în aceste 5 zile în comunele Vorona, Cristești, Curtești,
Vârfu Câmpului și Vlăsinești, unde s-au constituit filiale PROPACT. La conferința de presă prof.
Drăghici a spus ,,Singura care sprijină PROPACT peste tot în țară este presa locală și națională. În
rest partidele politice își aduc aminte de țărani doar în preajma campanilor electorale când le promit
707
țăranilor că în loc de pâine le vor da cozonac.
Valentin Roman, ziarist în București, consemnează cele comunicate în conferința de presă
ținută la Confederația Meridian de prof. Dan Drăghici: ,,Proprietarii de pământ și de păduri acuză
de corupție guvernul, primăriile și prefecturile. Legislația în domeniu proprietății este una
defectuasă și servește unor interese meschine. Proprietarii de vile somptuase, de mașini de lux din
România, cu sume mari de bani în băncile românești și în străinătate, (ne referim aici, mai ales, la
cei care nu au avut afaceri și au fost tot timpul salariați la stat), ar trebui să dea socoteală pentru
aceste averi, în opinia noastră ilicite. Statul român are datoria să recupereze acești bani furați. Vom
asista curând la tensiuni mari între moștenitorii adevăraților proprietari și cei care au fost
împroprietăriți ilegal pe terenuri care nu le-au aparținut niciodată.
Sâmbătă 25 septembrie 1999 în ziarul ,,Ziua” domnul ziarist Ovidiu Boancheș îi ia un amplu
interviu prof. Dan Drăghici președintele PROPACT în care președintele reiterează tot ce spune
PROPACT-ul din 1993: ,,restitutio in integrum, numai pe vechile amplasamente, despăgubiri
echitabile pentru proprietățile care nu mai pot fi restituite – fiind ocupate cu obiective industriale, cu
blocuri, etc.”
În ,,Jurnalul de Dimineață” din Botoșani din 5 aprilie Cristian Capră președintele filialei
județene Botoșani PROPACT, care îl succede pe domnul Epure Vasile din Dorohoi, bolnav și apoi
decedat – ne trimite un articol cutremurător: ,,ghearele morții securiste” - în care sunt prezentate de
ziaristul Marian Moroșanu chinurile în care s-a stins tatăl lui Capră – Capră Constantin – asasinat în
propria locuință în ziua de 30 octombrie 1979.
În ziarul ,,Ziua” din 2001 apare un comunicat important al PROPACT: ,,PROPACT cere să
monitorizeze fondurile SAPARD. Dan Drăghici președintele PROPACT a solicitat directorului
general al Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Comunității Europene, domnul K.
Mortensen să condiționeze programul SAPARD în sensul ca 60% din fondurile anuale ale acestui
program să meargă necondiționat spre fermele mici și mijlocii la sate.
Petru Cone și Camil Tănăsescu – ziariști la Girugiu prezintă situația tensionată din comuna
Prundu – Giurgiu unde peste 300 de țărani au ieșit în stradă și au protestat împotriva primarului
Gheorghe Preoteasa. Conflictul a fost aplanat de prezența prof. Dan Drăghici președintele
PROPACT și a Ministrului Agriculturii dl. Dinu Gavrilescu.
Elena Tomulescu de la ,,România Liberă” consemnează pe 14 a 8-a 1995: ,,mașini agricole
subvenționate de guvernul german pentru ogoarele românești” propunerea de ajutor pentru România
a fost făcută de domnul Roland Vogt care s-a angajat că va aduce în țară mașini și utilaje agricole.
Domnul Vogt s-a adresat președintelui Germaniei Roman Herzog care a admis propunerea și apoi
cancelarului Helmut Kohl. Pentru punerea în practică a acestei idei, domnul Vogt a luat legătura în
România cu Sindicatul Țăranilor PROPACT. Numai că inițiativa aceasta formidabilă nu a fost
onorată de guvernul comunist.
Nu putem consemna conținuturile miilor de articole, cele mai multe pro, altele contra,
vizând acțiunile PROPACT în România în perioada 1993 – 2019. Aceste articole atestă și marea
penetrare a PROPACT în lumea satelor românești. Zecile de mii de țărani, de proprietari români
care au venit în PROPACT – mai ales până în 2000 – au venit pentru că aveau probleme personale
vizavi de reconstituriea și restituirea integrală a proprietăților lor
708
709
710
711
712
713
714
715
716
717
718
719
720
721
722
723
724
725
726
727
728
729
730
731
732
733
734
735
736
737
738
Cu sprijinul reprezentanților PROPACT din Franța (dr. Predeleanu,
arhitectul Beldiman) din Elveția (Ioan Ganea și doamna Budiși) în perioada
1996-2002 PROPACT-ul a primit lunar câte 50 de numere din revista lunară
,,LUPTA”. Ne pare bine că am reușit să salvăm aceste numere pe care le
prezentăm în cartea: ,,PROPACT Miracolul Țărănimii Române”
739
740
741
742
743
744
745
746
747
748
Nu ar trebui să fie nici un român care să nu aibă această carte în casă și să nu o citească
pentru a vedea realitatea de după Revoluția din decembrie.
749
Directivele de Bază ale NKVD pentru ţările din
orbita sovietică (1947)
Documentul alaturat este strict autentic, el continand directivele NKVD pentru
tarile din asa-numitul "lagar socialist". A fost emis la NKVD la 2 iunie 1947. A
fost gasit in Polonia (varianta pe care v-o prezentam), Bulgaria, Germania de
Est, Cehoslovacia in diferite arhive, probabil existand cate o varianta pentru
fiecare tara ocupata de Armata Rosie. Documentul respectiv referitor la
Romania nu a fost dat inca publicitatii. Reproducere dupa revista "Memoria"
nr. 8.
Directivele de Bază ale NKVD pentru ţările din
orbita sovietică
Moscova 2-6-1947 (STRICT SECRET) K-AA/CC 113. Indicaţia NK/003/47
1. Este interzisa primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor contactati
de noi ca informatori. intalnirea cu acesti oameni este organizata de serviciul
special desemnat in acest scop, iar intalnirile pot avea loc doar în locuri
publice. Informatiile sunt preluate de catre ambasada, prin organele
serviciilor speciale, in speta cu predarea lor ofiterului nostru cu cel mai mare
grad in ambasada.
2. Se va urmari ca intre soldatii nostri si populatia civila sa nu se produca
legaturi de nici un fel. Este inadmisibil ca ofiterii nostri sa viziteze autohtoni
la locuintele lor; este, de asemenea, inadmisibil ca simpli soldati sa
stabileasca relatii cu femei din randul bastinaselor. Nu se admite stabilirea de
relatii intre soldatii nostri si populatia civila, respectiv soldatii autohtoni.
3. Se va accelera lichidarea cetatenilor care intretin legaturi neinitiate de catre
noi cu Partidul Comunist Polonez, Partidul Socialist Polonez, cu
interbrigadistii, cu Organizatia Tineretului Comunist Polonez, cu Armata de
Acasa si alte asociatii. in acest scop trebuie folosite elementele opozitiei
militare.
4. La actiunile militare vor lua parte acei soldati care au stat pe teritoriul ţării
noastre (se are in vedere Uniunea Sovietica n.red. „Memoriei") inainte de a
intra in Armata Kosciuzsko (Armata poloneza ce lupta de partea Armatei
Sovietice pe teritoriul U.R.S.S. n.red. „Memoria"). Se va ajunge la distrugerea
ei totala.
5. Trebuie realizata in mod accelerat unificarea tuturor partidelor într-un
singur partid, avand grija ca toate rolurile cheie sa revina acelor oameni care
apartin serviciilor noastre secrete.
750
6. Unificarea organizatiilor de tineret trebuie facuta rapid. De la conducatori
de organizatii locale in sus, in pozitii de conducere se vor repartiza oameni
desemnati de serviciile noastre speciale
7. Se organizeaza si se urmareste ca functionarii alesi ca deputati la congrese
sa nu-si poata pastra mandatul pe intreaga perioada ce le sta in fata. Deputatii
nu pot convoca in nici un caz sedinte intre intreprinderi. Daca nu exista alta
solutie si o asemenea sedinta trebuie convocata, se vor indeparta acei
oameni care au activitate in legatura cu proiectarea conceptiilor si avansarea
revendicarilor. Initiativele particulare trebuie eliminate cu desavarsire. Pentru
fiecare congres se vor pregati oameni noi si doar cei vizati de serviciile
noastre secrete.
8. Se va acorda o atentie deosebita persoanelor cu capacitati organizatorice
si cu sanse sigure de popularitate. Acesti oameni trebuie cooptati, iar in cazul
in care se opun, se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare.
9. Se va urmari ca functionarii de stat (exclusiv organele de securitate si din
industria minelor) sa aiba retributii mici. Aceasta se refera indeosebi la sfera
sanatatii, justitiei, culturii, respectiv la cei care detin functii de conducere
(documentul gasit in Cehoslovacia adauga: mai putin cadrele de conducere
alese pe baza lealitatii fata de regimul socialist).
10. In toate organele de guvernamant, respectiv in majoritatea uzinelor,
trebuie sa avem oameni care conlucreaza cu serviciile noastre speciale, fara
stirea organelor administrative locale.
11. Se va urmari cu strictete ca presa autohtona sa nu transmita date privind
calitatea si sortimentul marfurilor ce ni se transporta. Nu este voie ca aceasta
activitate sa se numeasca comert. Trebuie neaparat mentionat faptul ca e
vorba de schimburi de marfuri.
12. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor publice in sensul ca acestea sa
nu acorde acte doveditoare a proprietatii asupra pamantului; actele vor arata
doar calitatea de lot dat in folosinta, dar niciodata pe aceea de proprietate a
detinatorului.
13. Politica fata de mica gospodarie taraneasca urmeaza acest curs pentru a
face gospodaria particulara nerentabila. Dupa aceea trebuie inceputa
colectivizarea. In cazul in care ar interveni o rezistenta mai mare din partea
taranilor, trebuie redusa impartirea mijloacelor de productie repartizate lor,
concomitent cu cresterea obligatiilor de predare a cotelor. Daca nici asa nu se
ajunge la rezultatul scontat, trebuie organizat ca agricultura sa nu poata
asigura aprovizionarea cu alimente a tarii, astfel ca necesarul sa trebuiasca
acoperit prin import.
14. Trebuie facut totul ca hotararile si ordinele - fie acestea cu caracter juridic,
economic sau organizatoric - sa fie nepunctuale.
15. Trebuie facut totul ca anumite cazuri sa fie discutate concomitent de mai
multe comisii, oficii si institutii, insa nici una dintre ele sa nu aiba drept de
decizie inainte de a se consulta cu celelalte (fac exceptie cazurile ce vizeaza
industria minelor).
751
16. Sindicatele din uzina nu pot exercita nici o influenta asupra activitatii din
uzina. Ele pot lucra doar la punerea in practica a hotararilor si atat.
17. Sindicatele nu au dreptul de a se impotrivi conducerii in nici o problema.
Sindicatele trebuie sa fie ocupate cu alte probleme minore, ca de exemplu:
organizarea odihnei in concedii, discutarea cererilor de pensii şi imprumuturi,
programe culturale si distractive, organizarea de excursii, repartizarea
marfurilor deficitare, justificarea unor puncte de vedere si decizii ale
conducerii politice.
18. Trebuie organizat ca numai acei conducatori sa fie avansati care executa
impecabil problemele cu care au fost insarcinati si care nu le analizeaza
depasind cadrul activitatii lor.
19. In legatura cu activitatea bastinasilor care sunt purtatori ai unor functii de
partid, de stat cu administrative trebuie create asemenea conditii, ca acestia
sa fie compromisi in fata angajatilor, astfel incat sa devina imposibila
intoarcerea lor in anturajul initial.
20. Cadrelor militare autohtone li se pot incredinta pozitii de raspundere in
locuri unde deja sunt plasati oamenii serviciului special.
21.In cazul fiecarei actiuni armate si cu ocazia tragerilor cantitatea munitiei va
fi controlata permanent si cu seriozitate, indiferent de tipul de arma.
22. Trebuie tinut sub observatie fiecare institut de cercetare si laborator,
consemnandu-se orice cercetare valoroasa.
23. Trebuie acordata o mare atentie inventatorilor, inovatorilor, respectiv
dezvoltata si sprijinita activitatea lor, dar fiecare inventie trebuie, inregistrata
cu consecventa la centru. Este permisa doar realizarea acelor inventii care cu
aplicabilitate in industria minelor sau cele care au indicatiile noastre speciale.
Nu este permisa realizarea acelor inventii care ar asigura cresterea productiei
de produse finite si, paralel cu aceasta, scaderea productiei si a extragerii de
materii prime sau ar impiedica indeplinirea deciziilor. Daca o inventie a
devenit cunoscuta, trebuie organizata vanzarea acesteia in strainatate pe
valuta vest, pe motiv ca e prea costisitoare in tara.
Documentele cuprinzand datele cu privire la valoarea si descrierea inventiei
nu se publica. Toate datele si documentele privitoare la valoarea si descrierea
amanuntita a inventiei vor intra in posesia noastra.
24. Punctualitatea transporturilor de orice gen trebuie perturbata (mai putin
cele cuprinse in indrumarile din N.K. - 552-46).
25. In uzine trebuie initiate diferite sedinte si conferinte profesionale, trebuie
notate propunerile, observatiile ce au fost expuse, respectiv autorii acestora.
26. Trebuie popularizate discutiile cu muncitorii care se ocupa de probleme
actuale legate de productie, respectiv cele care critica trecutul si problemele
locale. Nu se vor inlatura cauzele fenomenelor in discutie.
27. Luarile de pozitie ale conducerilor bastinase pot avea coloratura nationala
sau istorica, dar acestea nu pot duce la unitate nationala.
752
28. Trebuie acordata o mare atentie ca nu cumva in orase sa existe retele de
apa nelegate la reteaua principala in cartierele in curs de reconstructie sau
nou construite. Canalizarile vechi neracordate si fantanile trebuie lichidate
sistematic pe parcurs.
29. Reconstructia obiectivelor industriale si constructia celor noi se va face
avand in vedere ca materialele reziduale sa fie dirijate in depozitele de apa ce
ar putea folosi drept rezerve de apa potabila.
30. In orasele reconstruite sau nou construite nu se mai admit in locuinte
spatii excedentare, care ar putea folosi la adapostirea pe o perioada mai
lunga a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente.
31. intreprinderile proprietate personala, micii meseriasi si micii industriasi sa
primeasca doar astfel de materii prime si utilaje inferioare si depasite care sa
impiedice productia de calitate. Pretul acestor marfuri sa fie mai mare decat
pretul produselor similare ale intreprinderilor de stat.
32. Trebuie extinsa birocratia statului in cel mai inalt grad in toate domeniile.
Este admisa critica activitatii organelor administrative, insa nu se admite
nicidecum scaderea numerica a personalului si nici functionarea normala a
aparatului birocratic.
33. Trebuie avut o mare grija de toate proiectele de fabricatie in industria
miniera, respectiv in intreprinderile indicate in mod special. A se impiedica
aprovizionarea buna a pietii interne.
34. Trebuie acordata o atentie deosebita bisericilor. Activitatea culturaleducativa
trebuie astfel dirijata ca sa rezulte o antipatie generala impotriva
acestora. E necesar sa fie puse sub observatie tipografiile bisericesti,
arhivele, continutul predicilor, cantecelor, al educatiei religioase, dar si cel al
ceremoniilor de inmormantare.
35. Din scolile elementare, de specialitate, dar mai ales din licee si facultati
trebuie sa fie inlaturati profesorii de valoare care se bucura de popularitate.
Locurile lor trebuie sa fie ocupate de oameni numiti de noi, avand un nivel de
pregatire slab sau mediocru. Sa se analizeze diferentele dintre materii, sa fie
redusa cantitatea de material documentar, iar la licee sa se opreasca predarea
limbilor latina si greaca veche, a filosofiei generale, a logicii si geneticii. in
manualele de istorie nu trebue amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut
sa serveasca binele tarii. Se va insista pe lacomia si rautatea oricarui rege, pe
efectul nefast al monarhiei, si pe lupta poporului asuprit. in scolile de
specialitate trebuie introdusa specialitatea ingusta.
36. Trebuie sa fie initiata organizarea unor actiuni cu caracter artistic sau
sportiv care sa sarbatoreasca lupta bastinasilor impotriva cotropitorilor
(exclusiv rusii, indeosebi nemtii) si care sa popularizeze lupta pentru
socialism.
37. Pe plan local este interzisa aparitia unor opere despre acei bastinasi care
inainte de revolutie si in perioada celui de-al doilea razboi mondial au trait la
noi (in U.R.S.S., n.red. „Memoria!') sau au luptat alaturi de noi în timpul
razboiului.
753
38. Daca nu se constituie o organizatie care ar sprijini alianta cu noi, dar
totodata ar starui asupra controlului activitatii economice a conducerii
oficiale, imediat trebuie pornita impotriva ei o campanie de acuzare a
nationalismului si sovinismului. Aceasta trebuie facuta in felul urmator:
profanarea monumentelor ce ne apartin, distrugerea cimitirelor, difuzarea
unor manifeste din care sa rezulte ponegrirea natiunii si culturii noastre si
indoiala fata de intelesul contractelor incheiate cu noi. in munca de
propaganda trebuie implicati si bastinasii, folosindu-ne de ura care exista
impotriva acelor organizatii.
39. Se va da o atentie deosebita constructiei si reconstructiei drumurilor,
podurilor, a cailor si retelelor de legatura, indiferent cat de indepartate sau
inaccesibile ar fi, ca, in cazul in care este nevoie de o interventie armata, locul
rezistentei sau al concentrarii fortelor reactionare sa fie accesibil din toate
partile.
40. Trebuie ca reprezentantii opozitiei sa fie inchisi. Se va incerca prin toate
mijloacele racolarea acelor opozanti care se bucura de stima populatiei
bastinase. Daca nu cedeaza, trebuie compromisi prin campanie de denigrare.
inainte ca ei sa se intipareasca in constiinta maselor, trebuie lichidati prin
asa-numite "intamplari neprevazute" sau inchisi sub acuzatia de crima de
drept comun. Numai in cazuri cu totul speciale se admit procese politice, care
vor fi tinute sub acuzatia de "inalta tradare".
41. Trebuie impiedicata cu orice pret reabilitarea celor condamnati in procese
politice. Daca aceasta reabilitare devine inevitabila, se admite doar cu
conditia ca acel caz sa fie considerat o greseala judecatoreasca;
condamnatul nu va fi judecat, ci doar gratiat: nu va avea loc reluarea
procesului, respectiv autorii judecatii gresite nu vor fi convocati.
42. Se interzice judecarea sau chiar criticarea publica a acelor conducatori
numiti de catre partid, care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit
nemultumirea angajatilor. In cazuri drastice se recheama din functie, fiind
numiti in pozitii similare sau superioare. La sfarsit, trebuie pusi in functii de
conducere si tinuti in evidenta drept cadre de rezerva pentru perioada
schimbarilor ulterioare.
43. Se aduc la cunostinta publicului procesele acelor persoane cu pozitie de
conducere (in primul rand din cadrul armatei, ministerelor, serviciilor
importante, cadrelor didactice) care sunt invinuite de atitudine impotriva
poporului, socialismului, industrializarii. E o actiune ce atrage atentia maselor
populare.
44. Se va cauta ca acei care lucreaza in diferite functii indiferent cat de mici,
sa fie schimbati si inlocuiti cu muncitori cu cea mai mica pregatire
profesionala, necalificati.
45. Trebuie ca la facultati sa ajunga cu prioritate sau in mod exclusiv, cei ce
provin din cele mai joase categorii sociale, cei care nu sunt interesati sa se
perfectioneze la nivel inalt, ci doar sa obtina o diploma.
754
Din decembrie 2001, an de an, Fundația Culturală ,,MEMORIA” -
filiala Argeș, AFDPR Argeș organizează la Pitești simpozionul
național și internațional ,,Fenomenul Pitești – Reeducarea prin
Tortură”. Merită să fie consemnate numele oamenilor excepționali
care au organizat an de an acest simpozion: Aristide Ionescu, fost
deținut politic (secretar general PROPACT), Sergiu Rizescu,
președintele AFDPR Argeș și vicepreședinte AFDPR România, dr.
Zicu Ionescu și ing. dr. Ilie Popa – profesor universitar la
Universitatea Pitești.
755
756
757
758
759
760
761
Scrisori adresate de PROPACT actualului președinte al
României Klaus Werner Iohannis
În timp ce scriam această carte am primit mai multe scrisori și cărți de la foști colegi ai mei
din Școala Normală Carol I Câmpulung Muscel. Înainte de a reproduce o mică parte din scrisorile
adresate în anii 2017 – 2018 președintelui României am rămas impresionat de cartea colegului meu
Ion Stroe ,,Văcarea Muscel – România” în această carte apar foarte multe citate din Nicolae Iorga,
pe care mi-am permis să le reproduc în ordinea în care ele au fost consemnate de colegul meu:
1.,,Scrie-ți cărțile așa, încât fiecare cititor să poată crede că le-ai scris pentru el.”
2.,,Fiecare loc de pe pământ are o poveste a lui, dar trebuie să tragi tare cu urechea ca s-o auzi și s-o
înțelegi.”
3.,,Bătrânețea e demnă de respect, când a fost în urma ei o bărbăție.”
4.,,E un om acela, care nu are de ce să se rușineze înaintea nimănui și care poate conduce pe alții
fără să-i rușineze.”
5.,,Mergi înainte: în capătul vieții tale vei găsi, cu siguranță, alt drumeț, care va merge mai departe.”
6.,,În societatea modernă se câștigă banii, numai prin bani. Prin muncă se câștigă pâinea.”
7.,,Fără steag de cultură, un popor e o gloată, nu o oaste.”
8.,,Tradiția e măcar ca rădăcinile uscate ale copacului mort; ea ține pământul în risipă.”
9.,,Soarele răsare nu ca să apună, ci ca să lumineze până apune.”
762
763
764
Îmi pare rău că nu am reprodus aici lucrările foarte interesante ale colegului meu Cezar
Neacșu din Mioarele – Argeș. El însă m-a ajutat foarte mult sugerându-mi să iau din ziarul ,,AS” un
interviu excepțional al conferențiarului doctor Avram Fițiu – Universitatea de Științe Agricole din
Cluj Napoca. Am ținut să fac această introducere până la consemnarea scrisorilor către președintele
României.
765
766
767
768
769
770
771
772
773
774
775
776
777
778
779
780
781
782
783
784
785
786
787
788
789
790
791
792
793
794
795
796
797
798
799
800
801
802
803
804
805
806
807
808
Scrisori ale președintelui PROPACT – prof. Dan Drăghici
către președinții PROPACT din filialele județene
Ne propunem să reproducem trei dintre sutele de scrisori care au fost trimise la toate filialele
județene în perioada 1993 – 2007 de către prof. Dan Drăghici președintele PROPACT. Sunt peste
500 de scrisori, marea majoritate scrise de mână, multiplicate și trimise prin poștă la toți președinții
filialelor județene PROPACT. Din 2007, când PROPACT-ul a intrat într-un con de umbră, a început
practic să nu mai funcționeze, niciun președinte din țară nu a mai primit vești de la PROPACT. De
fapt acum începe zi de zi să dispară din spectrul social și istoric al României, singurul Sindicat
Național al Țăranilor și al Proprietarilor Români de pretutindeni.
809
810
811
812
813
814
815
816
817
818
819
820
821
822
823
824
825
826
827
828
829
830
831
832
833
834
835
836
837
838
839
840
841
842
843
844
845
846
847
848
849
850
851
852
853
854
855
856
857
858
859
860
861
862
863
864
865
866
867
868
869
870
871
872
873
874
875
876
877
878
879
880
881
882
883
884
885
886
887
888
889
890
891
892
893
894
895
896
897
898
899
900
901
902
903
904
905
906
907
908
909
910
911
912
913
914
915
916
917
918
919
920
921
922
923
924
925
926
927
928
929
930
931
932
933
934
935
936
937
938
939
940
941
942
943
944
945
946
947
948
949
950
951
952
953
954
955
956
957
958
959
960
Ne pare rău că nu putem să-i nominalizăm pe sutele de ierarhi
ai bisericilor ortodoxe și catolice din România care au fost
alături de enoriașii lor, de viața acestora de zi cu zi, care i-au
sfătuit să lupte pentru restituirea și reconstituirea integrală a
proprietăților lor. Tocmai de aceea PROPACT-ul a avut
întâlniri foarte importante cu Preafericitul Părinte Teoctist, cu
pimenul de la Putna, cu Episcopul de la Timiș, cu Episcopul de
la Covasna și Harghita, cu Otto Bart de la biserica catolică din
Gheorghieni, etc. Alta era situația în România dacă toți preoții
tuturor bisericilor din satele României, din orașele României
ar fi strâns în jurul lor pe toți enoriașii și i-ar fi ajutat cu
sfaturi înțelepte să se unească și să lupte solidar pentru
întrărirea considerabilă a acestui Sindicat Național.
961
962
963
964
965
966
967
968
969
970
971
972
973
974
975
976
977
978
979
980
981
982
983
984
985
986
987
988
989
990
991
992
993
994
995
996
997
998
999
1000
1001
Postfață la ,,Miracolul Țărănimii Române”
Să nu-i uităm niciodată pe adevărații eroi ai românilor, care au luptat pentru
reconstituirea și restituirea integrală a proprietăților furate de comuniști în perioada 1945 –
1990 și chiar în perioada 1990 – până în prezent, când există zeci de mii de proprietari, care
nu și-au primit Titlurile de Proprietate.
Credeam că nu voi termina de tehnoredactat această carte. Tot timpul îmi veneau în minte
pătimirile mele și ale miilor de țărani și de proprietari români de pretutindeni, din perioada 1993 –
2000, mii de drumuri cu trenul, cu ocazii de transport, nopți multe dormite în trenuri, în gări,
meeting-uri, proteste, revolte, mii de miliarde de lei cheltuiți în judecătorii, Tribunale, Curți de
Apel, degeaba. Peste 35 000 de morți în conflicte violente pentru restituirea integrală a
proprietăților, alte sute de mii de morți – care nu și-au văzut îndeplinit visul lor și al strămoșilor lor.
Mă gândesc de mulți ani, dacă acești eroi naționali vor fi vreodată prețuiți la justa lor valoare de
copiii lor, de nepoții lor, dacă majoritatea acestui popor – cândva extrem de demn, de hotărât, de
intransigent, va mai reuși să se înzdrăvenească, să înțeleagă că moșii și strămoșii noștri au apărat
proprietatea cu prețul vieții lor, de aceea proprietatea înseamnă viață. Cine-și lasă viața de izbeliște,
nu merită să trăiască pe fața acestui Pământ Divin. Nu puteam să închei această carte fără o postfață
concludentă, fără a-i pomeni încă odată pe cei mai reprezentativi eroi ai luptei crâncene pentru
reconstituirea și restituirea proprietăților, luptă care nu s-a terminat după 30 de ani de
criptocomunism.
Din județul Arad nominalizăm pe următorii fondatori – chiar dacă unii dintre ei au mai fost
nominalizați: Chirilă Nicolae – Arad, Bărbat Coriolan – Arad, Laszlo Gheorghe Pătru – Arad,
Vuia Traian – Arad, Zgărdan Teodor și Corb Teodor din Bocsig, Todimca Ioan din Semlac,
ing. Stoian Onoriu din Păuliș, Munteanu Gheorghe din Lipova, Molnar Ion și Leep Alexandru
din Peregul Mic, Brudiu Ioan din Sântana, Mumileanu Ilie din Firiteaz, Inchicău Mihai,
Parjea Vasile, Stana Teodor, toți din Sepreuși, Boc Gheorghe, Dârlea Petru, Ilica Vasilie
Dumitru din Buteni, Reviș Liviu, Berereanț Tiberiu din Grăniceri, Luca Mircea din Cuvin,
Dălin Petru din Vinga, Rascău Dumitru, Strogea Mihai, Roman Ioan, Misoraș Vasile, toți din
Șeitin, Dan Gheorghe din Curtici, Brăniștean Pavel, Micheș Ioan, Forcasin Teodor, Ciociuba
Gavrilă din Târnova, Popescu Ion, Popescu Florea din Vărșad, Libor Dorin, Iuliu Dumitru,
Pavel Ioan, Bulcu Ioan din Șiria, Herman Gheorghe, Chiș Petru, Măneran Ioan din Cermei,
Peti Gheorghe, Sarvici Nicolae, Mârza Gheorghe – din Miniș, Horat Marius din Zădăreni,
Ardelean Mircea din Socodor, Iuliu Ioana, Luca Mircea din Gioroc, Bica Nicolae, Curtuțiu
Mircea, Cosman Pavel din Macea, Hănciuță Ioan din Seleuș, Șaur Ioan din Mișca, Hadi
Alexandru din Sintea Mare, Oarcea Simion, Coșer Gheorghe – din Almaș, Balin Petru din
Aldești, Oprea Ștefan, Bogdan Ioan din Agrișul Mare, Leac Matei, Mercea Nicolae din Beliu,
Betea Rusalim, Betea Floarea din Berindia, Doleanțu Gheorghe, Murărești Petru din Bacăul
de Mijloc, Mili Grigore, Ianoș Gheorghe din Chesimț, Vulpe Mihai, Vulpe Olga din Felnac,
Sas Pavel, Istoc Cornel din Gurba, Dușan Adam din Hălmagiu, Cszillag Antoniu, Geizer
Andrei din Ineu, Barbura Silviu, Pop Teodor din Laz, Hurezean Gheorghe și Orga Petrișor
din Nadăș, Zorici Dorin, Tigu Valer din Pecica, Stoian Onoriu, Andraș Costică din Păuliș, Pop
Mihai, Vasi Mihai din Roșia Dieci.
Mai sunt membri fondatori din 1994 în comunele: Tisa, Zimand, Zărant, Vinga, Vărșand,
Variașul Mic, Vărădia de Mureș, Toc, Tanț, Secusigiu.
Pe 19.09.1993 – 75 de membri fondatori au constituit singuri premisele înfințării filialei
județene PROPACT. Menționăm aleatoriu pe câțiva: Ianuța Ioviță – Târnova, Șiclovan Gheorghe
– Arad, Chirilă Nicolae – Șeitin, Dârlea Petru – Buteni, Cosman Pavel – Macea, Hălmăgean
Avram – București, Stănescu Ion – Arad, Luca Mircea – Ghioroc, Popovici Corina – Arad,
Șiclovan Marius – Arad, Dan Gheorghe – Curtici, Parja Vasile – Sepreuș, Costea Maria –
Timișoara, Roboș Margareta – Arad, Bărbat Coriolan – Arad, Kurescska Alexandrina – Arad.
Pe data de 5 septembrie 1993 s-au înscris la Alba Iulia primii 45 membri PROPACT: dr.
1002
Berciu Ion – Alba Iulia, Cornea Ion – Vințu de Jos, Martin Traian – Săsciori Sebeșel, Boca
Iacob – Stremt, Zgâia Mihai – Alba Iulia, Țurlea Cornel – Igiu Șard, Arion Vasile, Borghiu
Henig, Voisan Nicolae – Pianu de Sus, Ioșa Ioan – Păclișa, Gliga Traian – Galda de Jos, Tudor
Victoria – Hapria, Săbăduș Victor, Ignat Ioan, Bunea Dănilă, Aldea Veronica, Bunea Ioan,
Ignat Ioan, Cucui Emil, Purcel Teodor – toți din Căpâlna de Jos, Bălău Ioan, Maier Simion,
Pascu Virgil, Cristea Nicolae Vancu, Cristea Teofil, Crișan Vasile, Baba Gheorghe, Tărău Ion,
toți din Crăciunelul de Jos, Marcu Nicu, Moga Victor, Coltor Mihai, Pop Bazil, Man Vasile,
Han Virgil, Han Traian, Popa Gavril, Ursa Aurel, toți din Aiud, Nistor Dorin, Glodean Savu,
Bota Nicolae, Nistor Avram, Bogățan Petru, Barbu Ioan, Suciu Ioan, Muntean Aurel, Drăghici
Iacob, Buda Ioan, Silvestru Simion, Voina Ioan, toți din Vințu de Jos, Hațegan Ioan, Nichimiș
Ștefan, Mustață Ioan, Nichimiș Ludovic, Făgădar Maria, Trifan Ioan, Mustață Carolina,
Gligor Dan, Bogdan Ion, toți din Tatoiu, Pastiu Eugen, Drăghici Pavel, Barbu Ion, Rusu
Nicolae, Bulacu Ion, Barbu Mircea, Ordean Ioan, Rusu Ion, Drăghici Teodor, toți din Oarda,
Giurgiu Spiridon, Raica Aurel, Mintean Ioan, Morar Aurelia, Mărginean Iulian, Crișan
Vasile, Crișan Silviu, Crețu Valentin, Gliga Ioan, Trif Valer Liviu, toți din Galda de Jos,
Mârza Radu, Breaz Cornel, Crișan Aurel, Mârza Eugenia, Jurcă Emil, Curta Traian, Gavrilă
Ioan, Man Victor, Barbu Cornel, Mărginean Nicolae, Joldeș Valer, Barna Partenie, toți din
Sântimbru, Popa Aurel, Suciu Ioan Trifon, Cojocneanu Silvia, Boldur Elena, Varga Mihai,
Suciu Ioan, Kiss Francisc, Egri Emilia, toți din Decea, Mitea Valeria, Matei Saveta, Sandru
Nicolae, Bunacu Maria, Mitrofan Silviu Teodor, Daiah Nicolae, toți din Alba Iulia, Pleșa Ion,
Mateica Dorin, Bucur Vasile, Păcurar Ioan, Rusu Iacob, Moldovan Mircea, Barna Nicolae,
Giurgiu Traian, toți din Teiuș.
Sunt de reținut domnii Tanner Joseph și Tanner Dov – moștenitorii lui Tanner Bernat din
Alba Iulia, strada Octavian Goga, actualmente strada Tudor Vladimirescu nr 7, care își cer
drepturile de proprietate din Alba Iulia.
Nu uităm scrisoarea domnului Hațeganu Ioan – care a încercat să mobilizeze mulți oameni
valoroși – inclusiv pe fiul său, juristul Hațegan Marius. De fapt domnul Hațegan Ioan este
președintele filialei PROPACT Tatoiu. Pe mulți membri i-am nominalizat mai sus.
Pe 9-04-2001 am primit o scrisoare de la domnul ing. Mihalache – cel care l-a înlocuit pe
ing. Leahu Groza Titus ca președinte al filialei județene PROPACT Alba. Domnul Mihalache a
fost dat afară de la Direcția Agricolă, cu toate că era un specialist valoros, care s-a ocupat de
horticultura județului. Se întreabă acest om deosebit în scrisoarea trimisă: ,,De ce atâta muncă, de ce
atâtea realizări bune în anii 1999 – 2000, când vin alții la putere și te pun pe liber?”
În Argeș sunt foarte multe nedreptăți, pentru că aici comuniștii nu se dezmint. Doamna
Cârlănaru Eugenia din Bălilești ne scrie pe 8/11/2006 și ne cere sprijinul să o ajutăm să rămână
proprietar pe un teren pentru care are Titlul de Proprietate.
Doamna Burcea Alexandra din satul Strâmbeni – comuna Căldăraru se luptă peste tot
pentru drepturile ei, dar degeaba.
Peste 30 de cetățeni din Băiculești se luptă cu alți 31 cetățeni, care au luat pământ în plus în
mod ilegal – față de ceea ce aveau înainte de colectivizare.
Doamnele Tudor Daria și Dorina Tudose din Negrași, moștenitoarele lui Popescu Aureliu
își cer cele 6,75 ha pe care nu le-au primit integral până astăzi.
Domnul Deliu Ilie din Negrași se luptă de 10 ani să-și recapete drepturile în Poliție.
Domnul Enache Gheorghe din Slobozia, Argeș nu-și poate lua pământul moștenit pe
vechiul amplasament, pentru că acest pământ a fost dat altor apropiați ai primarului.
Domnul Enăchescu Ion din Costești, Argeș ne scrie în numele a peste 150 de țărani, care
sunt înscriși într-o asociație, care are peste 300 ha. Oamenii sunt nemulțumiți de arendașul care își
bate joc de ei. Dacă ar fi singurii în această situație...
Familia Catincuț Vasile, Catincuț Petre, Catincuț Ana din Vlădești, Argeș solicită
reconstituirea și restituirea suprafețelor pentru care dețin acte de proprietate.
Doamna Dumitrescu Cristina din Dârmănești – Argeș se luptă în justiție cu Agropit SA
Pitești și cere să i se elibereze Titlurile de Proprietate.
1003
Domnul Rusu Aurelian din Călinești – Argeș se miră că după 10 ani i-a luat primăria abuziv
terenul și l-a dat altui cetățean. Cei de la primăria Călinești au profitat de faptul că acest om era
foarte bolnav și bătrân, având doi copii handicapați... Ce mizerie! Ce oameni mici!
Doamna Ștefănescu Gheorghița din Priboieni – Argeș ne scrie o scrisoare pe 15 pagini în
care își exprimă toate necazurile vizavi de relațiile pe care le are cu primarul Nica Nistor – un
absolvent al facultății Ștefan Gheorghiu. Ne-ar lua un spațiu mare ca să comentăm toate inepțiile
primarului comunist Nistor.
Domnul Florea Ion din Pitești explică legal cum a fost nedreptățit de primarul Piteștiului și
de prefectul județului Argeș, pentru terenul de 208 mp.
Domnul Duțan Constantin din Pitești își cere dreptul de proprietate moștenit de la părinți.
Numai necazuri a avut acest bătrân de 73 de ani.
Doamna Alexandrescu Victoria din Clucereasa – Argeș își cere drepturile moștenite de la
mama sa în comuna Mihăiești, dar nu a rezolvat nimic pe cale legală – directă cu primăria.
Doamna Nedelcu Marilena din Pitești – din cauza deceselor din familie și accidentului
personal, nu a putut să se zbată pentru rezolvarea problemelor și a fost nevoită să meargă în justiție.
Domnul Cuțaru Constantin și nepoatele sale din Ștefănești – Argeș, satul Valea Mare, își
cere cele 14 ha moștenire de la părinți, în comuna Cerna, județul Tulcea. Degeaba a scris zeci de
cereri în comuna Cerna, pentru că nu i s-a răspuns niciodată.
Domnul Constantin Ion din Budeasa și doamna Badea Paulina din Lunca Corbului se
adresează și ei PROPACT-ului – dar vrem să le spunem că PROPACT-ul are puteri limitate, mai
ales că nu suntem primiți la niciun fel de discuții în Prefectura Argeș, condusă numai de prefecți
comuniști.
Doamna Ghițulescu Doina, sora scriitorului Mircea Ghițulescu, mi se adresează cu un
respect deosebit, mai ales că înainte de 1989 i-am meditat băiatul la limba și literatura română, băiat
care a ajuns informatician la Cluj, căsătorit cu o doctoriță. Doamna Ghițulescu are probleme în
comuna Cuca (10 ha de pădure). Chiar dacă mulți și-au recăpătat pădurile în Cuca, doamna este
uitată de primărie și ar dori să-și mute pădurea în Dej. Ne pare rău că nu am putut să o ajutăm pe
distinsa doamnă, dar vreau să se știe că PROPACT-ul nu a fost de acord și nu va fi de acord cu
mutarea proprietăților dintr-un loc în altul.
Distinsul prof. Silviu Constantinescu din Coșești – Argeș, prezent și pe 9 mai 1993 la
Căteasca, când s-a înființat PROPACT-ul, se luptă, ca mulți alții, cu morile de vânt. Primarul
țărănist Ciolan Emilian (care numai țărănist nu a fost) nu dorește să-i respecte dreptul de
proprietate profesorului.
Domnul Rădulescu Alexandru, fost deținut politic din Câmpulung Muscel, își cere
drepturile de proprietate, pe care le-a avut în satul Gorgani – Călinești, Argeș (5 ha). Acest om a
murit și nu a reușit să-și vadă visul împlinit. Ca el sunt sute de mii, în țară.
Domnul înv. Florescu Ion din satul Ionești – Buzoiești (cel care ne-a trimis poezia
,,Rugăciune”, reprodusă în carte) își cere 1,87 ha teren arabil și alte 17 ha, pe care le-a avut înainte
de colectivizare.
Domnul Mihalache Ion din Ionești – Buzoiești se luptă pentru restituirea proprietăților
furate de comuniști înainte de 1989.
Domnul Pavel Ioan din Câmpulung Muscel își cere dreptul de a intra în posesia
proprietăților moștenite de la mama sa, de la bunicii săi (6,5 ha + 1 ha)
Domnul Marinescu Tudor, licențiat (ASE București), originar din Bârla, și-a primit 2,33 ha
teren arabil, un ha pădure, iar pe cele 7 ha donate cf. Decretului 308/1-II-1953 i-a dat acțiuni la IAS
Izvoru și la Albota.
Domnul Voiculescu Petre, sat Sămara – Poiana Lacului se plânge pe 6 pagini pentru toate
mizeriile făcute de primar și de prefectura Argeș.
Doamna Ionescu Lucia din Pitești – soția domnului Aristide Ionescu, secretarul general
adjunct al PROPACT – s-a săturat de plângerile făcute peste tot și a apelat la CEDO.
Domnul Căpățână Arion din Dârmănești – Argeș, un membru PROPACT intransigent, se
lupta cu morile de vânt, ca mulți argeșeni.
1004
Domnul Boroghină Gheorghe trimite o scrisoare în numele lui Gall Coriolan din Albeștii
de Argeș, care, își revendică 5 ha teren, dar nu-l poate munci și de aceea, vezi Doamne, primăria nui
dă pământul. Nu este ceva întâmplător, pentru că peste tot în țară primarii hrăpăreți le iau ei
terenurile acestor proprietari neputincioși și bolnavi.
Doamna Popescu Elisabeta din Pitești și-a cerut două proprietăți: una de 1800 mp și alta de
2100 mp, atât primăriei, cât și prefecturii Argeș. Domnii Pendiuc și Nicolescu, două personaje de
tristă amintire, care au trecut și prin pușcărie, nu i-au respectat dreptul de proprietate doamnei
Popescu.
Domnul Toma Constantin din Budeasa, nu numai că nu și-a primit proprietatea moștenită
de la tatăl său, care avea atunci 93 de ani, dar primarul Grecu Traian l-a dat afară din primărie, mai
să-l și bată!... aceștia sunt comuniștii din primării.
Familia Boloșină, formată din 6 frați, din Mioveni – își cer în 1994 dreptul la proprietățile
moștenite. Nu li se dă nimic, spunându-le că la Mioveni trebuie să se construiască blocuri.
Domnul Bădulescu Nicolae din Micești – Argeș ne scrie și ne spune că nu a fost validat cu
toată suprafața de teren moștenită de la tatăl său. Dacă ar fi singurul!...
Doamna Paraschiv Floarea din Tigveni, își cere cei 400 mp din orașul Curtea de Argeș. Nu
a primit nimic până a murit...
Doamna Marin Elena din Lerești – Argeș a cerut ceea ce a moștenit de la socrii săi (5000
mp) și i s-au dat doar 3600 mp. Soțul său este consilier local la Lerești. Vă dați seama dacă nici
această familie nu-și poate lua legal proprietățile moștenite, ce mizerii sunt în această țară, vizavi de
restituirea integrală a proprietăților. Doamna Marin Elena și soțul ei vor să facă o filială locală
PROPACT la Lerești. Foarte bine. Așa ar trebui să facă toți țăranii din toate satele României și
atunci acești derbedei comuniști ar fi puși la punct.
Domnul Uța Nicolae Marian din Curtea de Argeș nu primește titluri de proprietate nici
pentru pământul arabil, nici pentru pădurea moștenită de la părinți. S-a judecat din 2000 până în
2006 degeaba.
În 2008 Boicu Florica, Sima Tudor și Sima Elena ne trimit o cerere, prin care vor să se
înscre în PROPACT. Bravo lor! Mai ales că sunt din Căteasca – Argeș. Și domnul Dumitru
Constantin din Căteasca ne trimite o cerere de înscriere în Sindicat. Unul din fii săi și nora sa, care
au devenit oameni de afaceri respectabili în satul Căteasca, sunt expuși în cartea aceasta, alături de
alți tineri valoroși ai comunei Căteasca.
Domnul Ciolan D. Ioan din Câmpulung Muscel ne trimite documente de la Arhivele
Statului în care dovedește calitatea de proprietar legitim; își cere de la primăria Bughea de Jos
pădurile și 3 ha izlaz, depunând și actele de proprietate indubitabile. Degeaba, comuniștii au
indicații prețioase, să nu dea terenurile și pădurile proprietarilor legitimi.
Mai mulți cetățeni din orașul Ștefănești – Argeș se luptă cu primarul incompetent Birta Ion.
Îi menționăm pe: Rusea Nicolae, Priboiescu Elena, Chiril Angela, Chiril Cătălin, Răducu
Nicolae, Soare Alexandru, Diaconu Constantin, Mecu Nicolae, Ghiță Nicolae, Barbu Marin.
(toți membri PROPACT). În ziarul ,,Curierul Zilei” din 30 august 1995 apare un articol în care se
titrează: ,,Birta a fost reinstalat în funcție. Primarul a scăpat de furia sătenilor, doar cu ajutorul
polițiștilor”.
În aceeași perioadă domnul deputat țărănist, dr. vet. Sergiu Rizescu, scrie în presa
locală: ,,Masive furturi de vite din comunele argeșene au ajuns subiect de discuție în
Parlament și în Ministerul Justiției. Hoții rămân în continuare nevăzuți și neștiuți”
Asta s-a întâmplat tot timpul în ultimii 30 de ani, dar în ultimii 2 ani hoții cei mai mari
conduc România.
Doamna Stoica Elisabeta din Cocu, sat Făcălățești – Argeș are de recuperat două bucăți de
teren, pentru care se judecă de ani de zile cu comisia locală de Fond Funciar – dar degeaba...
Doamna Rădoi Verginia din Ungheni – sat Humele nu poate să-și recapete cele 5,35 ha
moștenite, primarul comunist motivând că nu se mai găsește Registrul Agricol, unde apăreau
proprietarii inițiali.
Domnul Șarpe Ion din Bradu ne tot scrie în anii 1993, 1994, 1995 și arată în scrisori –
1005
însoțite și de articole din ziarele locale – problemele foarte grave din comuna Bradu.
În 1998 – la Prefectura Argeș – în ziua de 15 august a avut loc o adunare cu acționarii din
IAS-urile argeșene, la care au participat 38 de acționari. Toți și-au prezentat necazurile avute cu cei
care conduceau atunci IAS-urile. Menționăm numele câtorva acționari: Gheorghe Marius – Piteși,
Manolescu Gheorghe – Ștefănești, Padea Elena, Marinescu Ovidiu, Mincă Radu, Ivan Venera,
Toader Ion, Stănescu Ion și Radu Ion din Poiana Lacului, Horia Sindile – Pitești, Urdă Ion –
Ștefănești, Munteanu Camelia – Domnești, Uță Ion – Pitești, Bogdan Ion, Iliescu Cornelia,
Manea Virginia – Pitești.
Un grup de țărani din comuna Mihăiești – Argeș ne scriu pe 23-04-2000 și-și cer
pământurile aflate încă la IAS Mihăiești. Totul pleacă de la primarul comunist Șerbănel Ion – care
este primar din 1987. Este o întreagă mafie, care – pur și simplu – le-au luat cu japca pământurile
oamenilor. Sunt 18 proprietari care ne-au informat și ne-au rugat să-i sprijinim: Coman Gheorghe,
Coman Avram, Ciobanu Ion, Marin Elena, Săvulescu Viorica, Bogdan Gheorghe, Ciobanu
Constantin, Nicolescu Ion, Coman Virgil, Mareș Sabina, Popa Spiridon, Mateiescu Elena,
Bogdan Eugen, Chiva Aurelian, Bogdan Ion, Bucurescu Elena, Coman Nicolae, Bucura
Nicolae.Doamna prof. Enescu Margareta Ecaterina – soția distinsului prof. Enescu Nicolae – fost
deținut politic, din Curtea de Argeș, își cere proprietățile moștenite de la tatăl său – preotul Popescu
Gheorghe. Nu a rezolvat nimic mulți ani, mai ales că, cei care au condus primăria Curtea de Argeș
nu au dorit pur și simplu să respecte legea.
În data de 13 iunie 1993, cf. Procesului Verbal, s-a înființat în comuna Moșoaia – Argeș
Sindicatul PROPACT. A fost aleasă statutar conducerea filialei comunale PROPACT: doamna
Nenciulescu Alexandra – președinte, domnul Angelescu Ion – vicepreședinte, domnul Boacără
Aurel – secretar, iar: Marin Ion, Postelnicescu Stelian, Diaconescu Mihail, Diaconescu
Alexandru – membri.
Pe data de 8-08-1993 – cf. Procesului Verbal, s-a înființat filiala comunală Ștefănești –
Argeș, unde au fost aleși: Manolescu Gheorghe – președinte, preot Nistor Dumitru –
vicepreședinte și doamna Priboiescu Elena – secretar.
Filiala comunală PROPACT Strâmbeni, comuna Căldăraru alege președinte pe domnul
Badea Valentin, vicepreședinte Lincu Marin și secretar Stănescu Iulian.
Pe 24 aprilie 1994 se constituie filiala PROPACT Domnești – Argeș care alege președinte
pe domnul Ionescu Nicolae, secretar Stoicescu Teodor, iar: Grigore Podea, Grigore
Alexandrina, Bicheru Ion, Ivan Nicolae, Nicolae V. Petre, Iacob Nicolae, Petrică Iosif, Mitu
Nicolae, Diaconu Ion, Jugănaru Dumitru, Tomescu Nicolae, Bădescu Gheorghe, Pantazi
Dumitru, Preda Ion și Rizea Gheorghe (Nucșoara) – membri.
În data de 3-05-1997 se constituie filiala PROPACT Băbana, care a ales conducerea filialei:
dr. vet. Stănescu Virgil – președinte, Călinescu Romică – vicepreședinte, Sămăreanu
Gheorghe – secretar, Georgescu Viorel preot, Mateiescu Mihai dr. vet., Gheorghe Ion,
Călinescu Romică contabil – membri.
Pe 4 noiembrie 1993 s-a constituit filiala PROPACT Poiana Lacului, care a ales conducerea:
Dobrescu Cornel – președinte, Diaconu Gheorghe – vicepreședinte, Mihai Marin – secretar,
Popescu Nicolae, Postelnicescu Marin, Petriu Florin și Sandu Ion – membri.
Pe 28.01.1996 se constituie filiala PROPACT Rătești, cu următoarea conducere: Gheorghe
Gheorghe – președinte, Alexandru Marin prof. - vicepreședinte, Ungureanu Costel bibliotecar
– secretar, Vasile Pierșinaru, Marin Copaci – membri.
În data de 11/12/1993 se constituie filialele PROPACT Glâmbocata, Ciulnița și Leordeni, la
care participă și prof. Dan Drăghici. Au fost aleși cei care vor conduce aceste filiale: Bădila Ion –
președinte, Nicolescu Ștefan, Roșu Ilie, Militaru Mihai, Dia Gheorghe, Stroiescu Ion.
Pe data de 15 ianuarie 1993 se constituie filiala PROPACT Lunca Corbului, care alege
conducerea: Baciu Mircea – președinte, Pătru Constantin – vicepreședinte, Popescu
Constantin – secretar, Mazilu Dumitru și Croitoriu Ion – membri.
Pe data de 26-02-1994 se constituie filiala PROPACT Mărăcineni, care-și alege conducerea:
1006
juristul Constantin Drăghici – președinte, Țăcălie Nicolae – vicepreședinte, Tănase Genoveva
– secretar, iar:Florea Grigore, Ștefan Ion, Voicu Constantin, Naciu Constantin – membri. La
această adunare au participat domnii ing. Popov Mircea – președintele filialei PROPACT
Argeș și domnul Dinu Marin – vicepreședinte al filialei Argeș.
O adunare numeroasă a avut loc la Ionești – Buzoiești, unde au participat peste 100 de
membri. La această adunare a participat și prof. Dan Drăghici. Au fost aleși: Mihai Emil
președinte, Stan Dumitru, vicepreședinte, Bucur Stelian – secretar, Burtan Florea, Mihalache
Ion, Iamandi Gabriel, Florescu Ion – membri.
Pe data de 9 martie 1994 au loc adunările de constituire statutară a filialelor satelor Căteasca,
Gruiu, Siliștea, Cireșu, Cătanele, Ocazie cu care au fost aleși: Voiculescu Soare – președinte filiala
Căteasca, Teodorescu Androne – președinte filiala comunală Căteasca și președinte filiala
Siliștea, Bulumac Gheorghe – președinte filiala Cireșu, Stănciulescu Gheorghe ing. -
președinte filiala Cătanele. Aici au mai fost aleși: Dincă Ilie, Boboc Gheorghe, Marinescu
Toma, Gruianu Constantin, Gruianu Alexandru, Radu Marin, Apostol Marin – membri.
În județul Bacău, în ziua de 12-XII-1993, în comuna Bogdănești s-a înființat cf. Procesului
Verbal, filiala comunală PROPACT. Primii fondatori au fost: Dimofte Ion, Mititelu Costică, Zarzu
Gheorghe, preot Comănici Gheorghe, Bostan Ionel, Zarzu Vasile, Brebu Virgil, Dascălu
Nicolae, Panait Ion, Ganea Constantin, Șerban Lucian, Purice Vasile, Zarzu Florea, Apostu
Constantin, Ardeleanu Gheorghe, Botezatu Vasile. A fost ales președinte Dimofte Ion,
vicepreședinte – Mititelu Constantin, și secretar – Dascălu Nicolae.
La început în filiala județeană Bacău a activat foarte bine domnul Bulibașa – care a trimis
multe adrese la București, inclusiv o propunere legislativă pentru restituirea unor elemente de
patrimoniu, care au fost sustrase colectivităților rurale, aceasta fiind prezentată la Primul Congres al
PROPACT.
Domnii Șerban Manta și Brânzan Ion au luat o atitudine fermă împotriva acțiunilor
securistice ale lui Iurașcu Adrian Ștefan de la București.
În ziua de 12-05-2001 un membru al PROPACT scrie o scrisoare impresionantă – păcat că
iscălitura lui nu este descifrabilă. Redăm câteva rânduri:
,,Apreciez în totalitate munca ce ați depus-o și o depuneți în interesul celor mulți,
nedreptățiți, să-și primească bunurile furate în perioada comunistă și postcomunistă. Regret mult că
nu pot fi alături de dumneavoastră. Vârstă înaintată și cele 5 operații grele, suferite la București,
m-au imobilizat la pat. Părinții mei au fost închiși, deportați, eu – ca dobrogean, m-am retras forțat
la Bacău. A fost foarte grea viața mea și nu numai a mea. Sutele de mii de țărani deportați, jefuiți,
umiliți, mai rău decât niște câini, au trăit ani foarte grei. Pentru mine sunteți singurul Dumnezeu,
care îmi apără suferințele imense și mă rog la Dumnezeu să vă dea sănătate și să vă ajute”
O altă scrisoare impresionantă a fost trimisă de domnul Bulinaru Victor, care cere lămuriri
vizavi de ce ar trebui să facă acționarii din IAS-uri. Dânsul este foarte mulțumit că, după vizita prof.
Drăghici la Bacău – lucrurile au început să miște mai bine în filiala PROPACT Bacău.
Domnul Mogoș Ștefan din Onești – strada Libertății nr 5/85 – Băcău cere să fie primit în
PROPACT și ne îndeamnă să colaborăm cu Sindicatele apusene, prin care să aducem și noi mașini
și utilaje agricole pentru cei care și-au primit o parte din pământ și nu au cu ce să-l muncească.
Domnul Munteanu Ion din comuna Orbeni – Bacău (acum domiciliază în comuna
Drăgușeni – Iași) se plânge, ca alți proprietari din toată țara, de abuzurile inimaginabile ale
primarilor, Prefecților, Justiției, vizavi de restituirea integrală a proprietăților.
Șerban Manta din Bacău – strada Banca Națională, bl. 3D apt. 3 – parter și domnul Bârzan
Ion din Bacău – strada Veniamin Costache bl. 11, scara A, et. 1, apt. 6, au venit special la Pitești de
la Bacău, să prezinte personal protestul tuturor membrilor PROPACT din județul Bacău la
judecătoria Pitești, pentru Încheierea dată de judecătoarea Păștin Nicoleta.
Domnul Palaghița Ion – fiul fostului notar din Onești – se mândrește că Oneștiul vine de la
numele Oanei lui Ștefan cel Mare. Se mândrește că a fost în Piața Aviatorilor la mitingul
PROPACT-ului. Își aduce aminte cum a fost fugărit de comuniști, cum a stat doi ani în Munții
Cernei, pentru că nu vroia să se înscrie în Colhoz. Acum își cere pământul furat de comuniști, tot de
1007
la comuniști și spune cu năduf: ,,A dracu soartă o avem noi și astăzi!”.
Domnul Toma Gheorghe din Onești, strada Preot Eduard Sechel 45, ne trimite o scrisoare
pe 31-01-2008, în care prezintă niște litigii familiale – pe care nici justiția nu are posibilități legale
să le lămurească corect.
De la filiala județeană Bacău am primit un set de articole din ,,Ziarul de Bacău”. Redăm
câteva:
-Vineri 5 mai 2006 - ,,Lipsa actelor doveditoare amână validarea cererilor de retrocedare”
-Pe 27 aprilie 2006 - ,,Ițe tot mai încurcate în retrocedarea pământurilor”
-Vineri 12 mai 2006 - „S-a dat liber l-a alte patru măsuri din programul SAPARD”. În același ziar,
în aceeași zi: ,,Primarul din Ghimeș – Făget a bătut recordul la amenzi”.
-Vineri 15 mai 2006 - ,,Preotul care a pus mâna pe banii SAPARD”.
-Marți 16 mai 2006 - ,,Problema retrocedărilor ilegale de pădure a rămas în coadă de pește”.
Conducerea națională PROPACT mulțumește ,,Ziarului din Bacău” - cum le mulțumește și
alte ziare locale, care au prezentat corect problema de viață și de moarte a românilor: restituirea
integrală și numai pe vechile amplasamente a proprietăților furate.
Nu-i putem uita pe domnii: Rusu Ion din Onești – strada Vasile Alecsandri nr 6 tel
0724009271, Docan Vasile – orașul Dârmănești, strada Energiei 29, iar în Onești are
domiciliul în strada Cireșoaia bl. 3 sc. A apt. 4, tel 0744968661.
Udrea Colin – care a fost numit chiar președinte interimar al filialei județene PROPACT
Bacău – originar din Onești – strada Republicii 72 – 74 – om de afaceri în Onești (Centrul
Comercial Bucur – Onești) tel 0748847842.
Domnul Cosmi Vasile din comuna Salva – sat Runc, județul Bistrița Năsăud ne trimite o
scrisoare impresionantă pe 18/10/2004, în care își exprimă cu durere marile necazuri din această
comună, sperând că după constituirea PROPACT-ului în satele comunei să se schimbe lucrurile în
bine.
Domnul Sângiorzan Vasile din Bistrița – strada Căliman 3 își cere, în data de 2 septembrie
2005, bunurile cu care a intrat în CAP Bungard. Degeaba...
În data de 2 septembrie 1993 se desfășoara Conferința Județeană PROPACT Bistrița Năsăud.
Merită să-i amintim pe membri fondatori, care au organizat Conferința: avocat Șoldea Ioan –
Bistrița, bulevardul Decebal 31 sc. B apt. 4, Bălan Emil med. vet. Bistrița, strada Mihai
Viteazu 4, Sângeorzan Vasile – Bistrița, strada Călimani nr 3, ing. agr. Aldrofan Vasile –
Bistrița, strada Decebal nr. 28, scara B, apt. 23, Baciu Octavian – Bistrița, Cifor Nicolae,
Docher Ioan, Dohotar Ștefan, Țăran Nicolae, Roth Paul, Filimon Dumitru, Filimon Emil,
Blaga Ioan, Pascariu Nicolae, Nețan Ioan, Grec Maria, Danci Gavrilă, Pop Bazilu, Onișor
Mihai, Sângiorzan Teodor, Vasiliu Elisabeta, Motofelea Simion, Puica Leon, Vârtic Teodor,
Buhoi Ștefan, Purcel Vasile.
Pe 5 ianuarie 1994 a avut loc o altă Conferința Județeană la Bistrița Năsăud, când au fost
aleși conducătorii statutar ai filialei județene: avocat Șoldea Ioan – președinte, Blaga Ioan –
vicepreședinte, Roșca Augustin și Nașcu Teodor – vicepreședinți, Sângeorzan Vasile – secretar
general, Filimon Leontina – secretar general adjunct, iar domnii: Moldovan Iuliu, Croitoru
Ion, Dohotaru Ștefan – membri.
Pe 24.05.1994 doamna Flandra Ștefania din Oradea – Bihor, fondatoare PROPACT –
prezintă necazurile pe care le are cu pământul aflat la un Institut agricol.
Domnul Lang Traian, din comuna Măgești, satul Ortiteag, membru fondator PROPACT, are
probleme cu lucratul pământului și vrea un tractor cu plug și disc.
Domnul Beretchi Ludovic, medic veterinar din comuna Rieni, sat Sudrigiu, cere să fie
trimis în Germania la practică agricolă. Aceleași cereri le-au făcut și: Vaida Petru Teodor din
Oradea, Bălan Viorel din Rieni – sat Sudrigiu, Popa Gheorghe Ovidiu din Rieni, Mălan
Cristian din comuna Osorhei, sat Alporea.
Pe 30/11/2007 și în urma convorbirilor telefonice cu domnul ing. Hotarnic Baican
Gheorghe din comuna Valea lui Mihai, strada Bucegi nr 1, Bihor – căruia voiam să-i propun funcția
de președinte interimar al filialei PROPACT Bihor, în urma decesului domnului Sonea Gheorghe,
1008
am rămas profund impresionat negativ, că un asemenea om valoros era șomer, nu avea servici. Era
pe bună dreptate foarte supărat, dar noi vrem să-l facem să înțeleagă că PROPACT-ul nu avea
trecere la comuniști, pentru a veni în sprijinul acestor oameni nedreptățiți.
Filiala PROPACT Oradea – președinte Pescaru Ștefan din Oradea, strada Iuliu Maniu nr 31,
apt. 4, vicepreședinte Pal Emeric – Oradea, strada I. L. Caragiale nr 8, secretar Miheș Nicolae –
Oradea, strada Meșteșugarilor nr 100, membri: Berzovan Ioan – Oradea, strada Patrioților 4,
apt 8, Flandra Ștefania – Oradea – strada General Magheru nr 12 bl. M12, etaj 3, apt 9,
Sonea Liviu – Oradea, bul. Dacia nr 52, bl. AN 49, SC. A, et. 4, apt. 19, Dragomir Constantin
(Tică al Bălașii din Căteasca Argeș), domiciliat în Oradea, strada Transilvaniei, nr 14, bl. B46,
et. 1, apt. 7.
Erau 28 membri în filiala orașului Oradea, iar pe 20 noiembrie 1993, cf. Procesului Verbal a
fost aleasă conducerea statutară a filialei.
Domnul Iuliu Tâmpa – sat Leși 45 – comuna Nojorid prezintă pe 11 – 02 – 2008 o serie
întreagă de necazuri. Are probleme familia dânsului în județul Mureș, unde își revendică 11 ha teren
agricol și 17 ha pădure. Ți se face părul măciucă când citești scrisoarea acestui om, cu necazurile lui
– pe care noi nu le putem rezolva și asta ne doare foarte mult.
Pe data de 10 decembie 1993 se constituie, cf. Procesului Verbal, filiala satului Dicănești,
comuna Drăgești, care-și alege conducerea: președinte Șereban Ioan din Dicănești nr 105,
vicepreședinte Păscuț Gheorghe, secretar – Păscuț Florian, membri: Meze Marcel, Dărăban
Gavril, Popa Gheorghe, Dărăban Radu.
În data de 20/XII/1993 se constituie, cf. Procesului Verbal, filiala PROPACT din satul
Alporea, care a ales: președinte – Cosma Alexandru, vicepreședinte – Mălan Dumitru, secretar
– Filimon Dumitru, membri: Mălan Aurel, Butuc Pavel, Muduca Ioan, Țârlea Ioan, Șerbiuc
Aurica, Badiu Viorel, Curda Gheorghe, Sferlea Teodor, Simoc Gheorghe, Negrău Pavel, Butuc
Pavel.
Filiala satului Hodiș, comuna Colod și-a ales conducerea: președinte Buciuman Nicolae,
vicepreședinte – Buciuman Ilie, secretar – Seica Gheorghe, membri: Galea Gheorghe, Frese
Ioan, Seica Ioan, Boldi Nicolae, Nan Petru, Duma Ilie.
Filiala satului Cheriu – comuna Osorhei și-a ales în data de 10 noiembrie 1993 conducerea:
președinte – Gherman Augustin Toma, vicepreședinte – Mitra Vasile, secretar – Mitra Lazăr,
membri: Cearnău Crăciun, Tigan Traian, Ura Petru, Mitra Teodor, Mitra Traian, Mitra
Ecaterina, Vaida Maria, Vaida Petru.
Filiala satului Roit – comuna Cefa, Bihor se constituie în data de 26-XII-1993 și își alege
conducerea: președinte Fărăgău Traian, vicepreședinte Bihaci Petru, secretar Naghiu Petru,
membri: Jurău Ioan, Faragău Ioan, Moldovan Ioan, Silaghi Valerică, Blaga Petru, Popovici
Traian, Lucaciu Petru, Fărăgu Gavril, Fărăgu Dumitru, Gavriș Silvia.
Pe 6 martie 1994 se constituie filiala PROPACT Salonta, care alege: președinte, Matiu
Ioan, vicepreședinte, ing. Goina Teodor, secretar, Fărcuț Gheorghe, membri: Laza Alexandru,
Ciocan Gheorghe, Ciocan Liviu, Nistor Vasile, Bustea Ioan, Bustea Theodor, Laza Ștefan,
Grec Nicolae.
Filiala PROPACT Cheresig – comuna Girișu de Criș s-a constituit și și-a ales conducerea:
președinte, Onciu Dumitru, vicepreședinte, preot Sonea Dumitru, secretar, Sonea Petru,
membri: Pașcaș Petru, Maier Florian, Cotei Gheorghe, Vasari Ioan, Vasari Petru, Raț Petru,
Marcus Ioan, Onciu Dumitru, Osvat Petru, Osvat Florian.
Filiala locala Sudrigiu – comuna Rieni – înființată pe 2/03/1994 își alege conducerea:
președinte, Sălăjan Dumitru, vicepreședinte, Bălan Viorel, secretar, Coste Maria, membri:
Ștefan Augustin, Ruje Grațian, Blaj Șerban, Buz Vasile, Lupaș Nicolae, Popa Rozalia, Bucșe
Vasile, Coste Ovidiu Leonard, Vesa Ionel, Vid Vasile, Dudaș Nicolae, Popa Gheorghe.
Filiala PROPACT Păgaia – comuna Boianu Mare – Bihor s-a constituit pe 22-01-1994 și și-a
ales conducerea: președinte – Chiș Gheorghe, vicepreședinte, Șandor Gavril, secretar, Părăgău
Gavril, membri: Codor Ioan, Rahanca Ioan, Ghiulai Mircea, Jecan Ovidiu, Șandor Gavril,
Șandor Sever, Fărăgău Grigore.
1009
Filiala PROPACT sat Carăsău, comuna Cociuba Mare s-a constituit și și-a ales conducerea:
președinte, Pantea Ioan (fiul), Iagăr Ioan, Costea Florian vicepreședinte și membri: Pocșe
Vasile, Badea Ioan, Iagăr Ilie, Pantea Florian, Pantea Ioan (tatăl), Coste Teodor, Costea Ioan,
Iagăr Ilie, Berce Ioan, Tripe Ioan, Mladin Gheorghe.
Pe 16 ianuarie 2002, primim de la Capră Cristian – președintele filialei județene
PROPACT Botoșani și de la doamna prof. Chelaru Aurelia – fostă președintă a filialei județene
PROPACT Botoșani, două scrisori, în care se face o analiză a activităților desfășurate de această
filială până în 2002. Atunci conducerea județeană PROPACT Botoșani avea următoarea
componență: avocat Capră Cristian – președinte, ing. Mihai Ion – vicepreședinte, Păduraru
Mihai – vicepreședinte, Gheorghiță Virginia din Săveni – secretar general, Moldoveanu Vasile
– secretar general adjunct și membri: Corniski Vasile, Bașag Alexandru, Abăcioaie Gheorghe,
Axinte Liviu, Mobjilă Gheorghe – membri.
Atunci, în 2002, erau active filialele: Curtești cu 100 membri, filiala comunei Mihai
Eminescu cu 20 membri, filiala comunei Truhești cu 30 membri, filiala comunei Michești cu 18
membri, filiala comunei Flămânzi cu 210 membri.
În data de 1 martie 1994 se constituie filiala PROPACT Curtești – satul Orășeni, Deal, care
alege conducerea: Chelaru Aurelia – președinte, profesor – care avea să devină președintele
filialei județene PROPACT Botoșani și primar al comunei Curtești, Păduraru Mihai –
vicepreședinte, Vitel Dumitru – secretar.
Pe 5-02-1995 se constituie filiala PROPACT din comuna Vârfu Câmpului – Botoșani,
care-și alege conducerea: Hariga Dumitru – președinte, Huțanu Ioan – vicepreședinte, Râznic
Dumitru – secretar, iar: Lupașcu Ana, Huțanu Alexandru, Clompei Ioan – membri.
Fondatorul PROPACT la Botoșani a fost Loghin Constantin din Botoșani, care a decedat.
Erau constituite până la Congresul Național din ianuarie 1994 mai multe filiale locale:
-Filiala PROPACT Mihăileni – sat Cândești – Proces Verbal de constituire din data de 26 decembrie
1993.
-Filiala PROPACT Ibănești, sat Dumbrăvița – Proces Verbal din 15-08-1993.
-Filiala PROPACT Dorohoi – Proces Verbal din 3-09-1993.
-Filiala PROPACT Vorniceni și filiala PROPACT Broscăuți.
Pe 16 aprilie 1997 primim o scrisoare de la avocatul Enache Petrache – originar din
comuna Bozieni – județul Neamț, absolvent al Facultății de Drept din Iași în 1980. Dânsul voia să
se implice după moartea domnului prof. Epure de la Dorohoi – în funcționarea PROPACT. I-am dat
o împuternicire, el domiciliind în Dorohoi – strada Poștei nr 21, bl. G5 – apt. 3.
Din cei peste 750 membri ai filialei județene Botoșani îi nominalizăm pe cei mai activi.
Epure Vasile – președintele filialei Dorohoi, Chelaru Aurelia – președintele filialei Botoșani,
Scutelnicu Vlăduț, Capră Cristian, Anghelache Gheorghe, Muscaliuc Ioan, Apetrei Marilena,
Matei Costache, Loghin Constantin, Diaconescu Alexandru, Damian Vasile, Viciriuc Petru,
Bercea Toader, Nichita Dinu, Capră Georgeta, Popa Teodora, Suhan Ilie, Carp Ioan, Popoiu
Adrian, Cojocaru Constantin, Păduraru Mihai, Lungu Costache, Gheorghiță Virginia.
Ing. zootehnist Aldica Gheorghe, născut în 25 septembrie 1928,
absolvent al Facultății de Zootehnie în 1953. A colaborat cu marele prof.
universitar dr. Lunca Nicolae, fiind șef de laborator la Institutul de
Cercetări Zootehnice București. Domnul Aldica avea responsabilitatea de
aplicare practică în activitatea de genetică la animale și păsări. Ca
premieră națională a introdus în România inseminarea artificială la bovine
și porcine sub îndrumarea prof. Lunca. A fost cooptat în elita inginerilor
care se ocupau cu cercetarea și introducerea însămânțărilor artificiale.
Domnul Aldica a fost primul președinte al filialei județene PROPACT
județul Brașov. Dânsul ne-a scris o scrisoare impresionantă din care
cităm:
,,Domnule prof. Drăghici, sunt plăcut impresionat de consecvența cu care abordați de atâtea
1010
decenii un ideal patriotic național, ce putea să schimbe fața agriculturii României, a țăranilor și a
proprietarilor români de pretutindeni. Nu pot să uit prima întâlnire de la Brașov, când, împreună am
pus bazele înființării PROPACT-ului, în județul Brașov. Înființarea PROPACT în Brașov a
entuziasmat și a curpins rapid multe și mari localități rurale, cu perspectivă de extindere rapidă în
teritoriu.” (ing. Aldica Gheorghe, str. Memorandumului, nr. 8A, Brașov)
La Brașov primul președinte al filialei județene PROPACT a fost ing. agr. Aldica Gheorghe,
înlocuit, la cerere, de dr. vet. Baicu Vasile – acum decedat. Nu-i vom uita pe: ing. Surdu
Gheorghe, dr. vet. Mureșan Adrian, ing. Răuță Ion, vicepreședinți ai filialei județene
PROPACT Brașov. Constantin Octavian – secretar general și dr. Șerban Dan – secretar
general adjunct, iar: dr. ec. Oanță Teodor – membru.
Filialele PROPACT din județul Brașov:
-Filiala Budila – președinte Zbârcea Ioan – 30 membri.
-Filiala Teliu – președinte Nedelea Gheorghe – 15 membri.
-Filiala Târlungeni – președinte Bularca Dobre – 15 membri.
-Filiala Săcele – președinte ing. Petcu – 15 membri.
-Filiala Oraș Brașov – președinte dr. Mureșan Adrian – 120 membri.
-Filiala Prejmer – președinte Colț Gheorghe – 15 membri.
-Filiala Cristian – președinte Marcu Constantin – 30 membri.
-Filiala Vulcan – președinte ing. Sava Ștefan – 30 membri.
-Filiala Holbav – președinte Nica Ion – 20 membri.
-Filiala Râșnov – președinte Motoașcă Irina ing. - 25 membri.
-Filiala Zărnești – președinte Basch Octavian – 30 membri.
-Filiala Bran – președinte Voinescu Ion – 20 membri.
-Filiala Tohanul Nou – președinte Clinciu Nicolae – 15 membri.
-Filiala Poiana Mărului – președinte Grapă Eugen – 35 membri.
-Filialele Perșani + Șinca Veche – președinte Cățoi Lucian – 35 membri.
-Filiala Hârseni – președinte Gașpar Constantin – 15 membri.
-Filiala Recea – președinte Han Victor, Petrișor Ion și Lazea Alexandru.
-Filiala Jibert – președinte Buta Gheorghe – 15 membri.
-Filiala Dăișoara + filiala Ungra – președinte Bucuțea Cornel – 25 membri.
-Filiala Rupea – președinte ing. Florea Mircea – 30 membri.
-Filiala Homorod + filiala Mecheașa – președinte Zaharia Dumitru – 40 membri.
-Filiala Apata – președinte Carole Romeo – 15 membri.
-Filiala Ormeniș – președinte Geza Marton – 15 membri.
-Filiala Augustin – președinte Hâlmu Gheorghe – 15 membri.
-Filiala Măieruși – președinte Hosu Ovidiu – 15 membri.
-Filiala Codlea – președinte ing. Vlădău Ion – 30 membri.
-Filialele Râușor și Mândra – președinte Comsulea Ion, preot Dânboiu Victor și Pop
Gheorghe – 50 membri.
-Filiala Haghia – președinte Vlad Mircea – 15 membri.
-Filiala Cuciulata – președinte Roșală Marius – 15 membri.
-Filiala Stupini – președinte Ardeleanu Ion – 15 membri.
-Filiala Comana de Jos – președinte Popa Emil – 20 membri.
-Filiala Vama Acriș – președinte ing. Ciobanu Eugen – 20 membri.
-Filiala Vlădeni și filiala Dumbrăvița – președinte Bozancea Simion – 50 membri.
-Filiala Ghimbav – președinte Bjoza Octavian – 20 membri.
-Filiala Șercaia – președinte Popa Vasile și Brodeală Liviu – 20 membri.
-Filiala Satul Iași – președinte Peptea Gheorghe și Mareș Valentin – 20 membri.
-Filiala Berivoi – președinte Marga Ion și Opriș Stela – 15 membri.
-Filiala Satul Gura Văii – președinte Lazea Alexandru și Iaru Maria – 20 membri.
-Filiala Mândra – președinte Pop Gheorghe – 15 membri.
Să nu-l uităm pe domnul Sava Constantin – Brașov, strada Lânei 35, apt. 88, organizatorul
1011
principal al PROPACT-ului în județul Brașov.
Pe 12 septembrie 1993 s-a ținut o conferință PROPACT la sediul din Brașov – strada
Neagoe Basarad nr 22, când au participat fondatorii PROPACT în Brașov: Roșca Ion – Brașov,
Toma Dorel din Gimbav, Oanță Teodor – Brașov, Toma Gavrilă, Uszoges Andrei – Săcele,
Szente Ladislau, Marko Gabor.
Pe 27 februarie 1994 s-a constituit filiala PROPACT Bucium – comuna Sinca, care a ales
președinte pe domnul Grancea Ioan, vicepreședinte pe domnul Moga Ioan și secretar pe
domnul Grancea Marin, iar Dobrin Ion și Orban Ion – membri.
În data de 11-03-1994, s-a constituit filiala PROPACT din comuna Cincu, când Conferința
Locală a fost condusă de domnul ing. Aldica Gheorghe. Filiala avea 80 de membri. Au fost aleși:
președinte – Indrieș Tudor, vicepreședinte Sandu Mihai, secretar Indrieș Olga, iar Stângă Ion,
Tănase Nicolae, Crăciun Alexandru – membri.
În data de 12-05-2004 doamna Stârcu Florica din Brăila a ajuns la CEDO pentru
proprietățile nerestituite de primarul din Brăila și de Prefectura județului Brăila.
Domnii Perianu Marin, Toader Victor și Octav Iftimie din Brăila ne trimit o scrisoare
acidă, plină de nemulțumiri, întrucât ei constituiseră deja filiala județeană PROPACT pe 20-09-
1993, dar Conducerea Națională nu a validat Conferința respectivă. Așa a fost, dar dânșii nu au
respectat cerința esențială, că nicio Conferința Județeană nu poate fi validată, dacă nu participă la
desfășurarea ei un reprezentant, delegat din Conducerea Națională PROPACT.
Domnul Badea Ioan, președintele filialei Însurăței – Brăila ne trimite pe 8 decembrie 1993
lista celor 21 membri fondatori ai filialei: Ion Marin, Badea M. Ion, Neacșu G. Ion, Budur
Gheorghe, Boboc Lucia, Mardale Pompiliu, Văsâi Dumitru, Cârciumaru Alexandru, Simion
Gigel, Bătrânu Ștefan, Mihălcioiu Simion, Bobocescu Nicolae, Bobocescu Marinică, Ghiță
Dumitru, Ghiță Ionel, Căpriță Dumitru, Căpriță Vasilică.
Pe data de 21 decembrie 1993 se constituite filiala locală PROPACT Ianca – Brăila.
Președinte – Oțel Paul.
În comuna Grădiștea – Brăila, filiala locală a ales ca președinte pe domnul Stan Ghe.
Șerban.
În comuna Racovița – Brăila au fost aleși: Tureac Gheorghe – președinte, Danciu
Constantin – vicepreședinte, Danciu Gheorghe – secretar, Dragomir Stan – membru.
Filiala locală PROPACT Tufești – Brăila alege pe Dogărescu Titi – președinte, Miuță
Victor – vicepreședinte, Ifrim Licuță – secretar, Scarlat Stanciu și Mocanu Ion – membri.
Filiala Sutești – Brăila alege președinte PROPACT pe Sterian Gheorghe.
La Societatea Agricolă Dedulești – Brăila s-a format o filială PROPACT, condusă de cinci
persoane, al căror nume nu a fost consemnat în procesul verbal din 15 ianuarie 1997.
Menționăm și pe alți fondatori PROPACT din județul Brăila: Zodilă Gheorghe, Brezeanu
Flaviu, Mândroiu Nicușor, Sotirescu Sebastian, Loghiade Florica, Bănică Mihai, Pricob
Nicole.
Nu-i putem uita pe membri fondatori PROPACT din Brăila, componenți ai comitetului de
coordonare și de organizare a Conferinței Județene: Frâncu Nicolae, Perianu Marin, Iftimie
Gheorghe, Berescu Ioniță, Melian Ion, Isăcescu Orest, Popescu Emil, Ciocan Costică,
Mangiurea Eugen, Georgescu Ioan, Sgârcitu Ion.
Pe 28 decembrie 1993 se desfășoară Conferința Județeană PROPACT Brăila în prezența
prof. Dan Drăghici. Este ales președinte ing. Frâncu Nicolae, vicepreședinți: Sgârcitu Ion –
Calea Galați nr 59, bl. D, sc. A, et. 2, apt. 12, Badea D. Ion – Brăila, strada Roșiori 202, Budur
Gheorghe, Însurăței, strada Victoriei 20, Iorcic Viorel din Brăila, Calea Galați, bl. 21, apt. 20
– secretar general, Popa Valentin – secretar general adjunct – Brăila, strada Simion Bărnuțiu
5, bl. A25, sc. 2, et. 2, apt. 27. Domnii Mircea Ovidiu din Brăila, strada Mărului 21, Badea M.
Ion – Brăila, strada Frumoasei 75, Oțel Paul din Ianca – strada Gării 27, Stan Șerban din
Grădiștea, Burducea Adrian din Ianca, strada Parcului 67 – membri.
O scrisoare adevărată ne trimite pe 2 septembrie 1993 un grup de membri PROPACT din
Buzău: ,,În anul 1962 la încheierea colectivizării în toate comunele – fie de deal, fie de câmpie,
1012
s-au făcut mari modificări în registrele agricole; în 1968 când se face noua împărțire
administrativ teritorială între comune, au fost trase hotare artificiale după modelul stalinist;
atunci pământul proprietarilor adevărați a fost furat și dirijat prin comasări la distanțe mari,
înființând IAS-urile. Noi, proprietarii adevărați, cerem ca și IAS-urile să justifice cu
documente clare, de unde au suprafețele de terenuri, pe care le-au exploatat ani de zile. La o
emisiune TV – ,,Viața Satului” - un director IAS spunea că nu are probleme cu acționarii,
deoarece aceștia dețin 5% din terenurile deținute de IAS, ori acest director comunist mințea
cu nerușinare, pentru că tot pământul IAS-urilor era pământ furat proprietarilor legitimi. O
problemă foarte gravă s-a întâmplat în comunele, în care nu s-au făcut CAP-uri. Aici
suprafețe de pământ, confiscate abuziv de comuniști, au fost aruncate la distanțe foarte mari
și oamenii nu mai știu cui să se adreseze”
Aceste date prezentate de proprietarii buzoieni ar trebui să fie însușite de toți proprietarii,
cărora comuniștii le-au furat proprietățile.
Pe data de 9 ianuarie 1994 se înființează filiala PROPACT în comuna Zărnești – Buzău
care-și alege conducerea: Codreanu Alexandru – președinte, Holban Dumitru – vicepreședinte,
Eftimie Ion – secretar, Zamfir Costache – Radu Gheorghe, Ghizdeanu Nicolae și Crăciunescu
Constantin – membri.
Îi amintim și pe: Popescu Ion, Holban Ion, Codreanu Vasile, Constantin Ion, Ghizoleanu
Gheorghe, Ispas Gheorghe, Panait Nicolae, Mihalache Nicolae, Marcu Costică.
În data de 14 august 1993 ia ființă filiala PROPACT din comuna Balta Albă – Buzău –
care-și alege conducerea: Dobrescu Stelian – președinte, Manea Petre – vicepreședinte,
Dobrescu Adrian – secretar.
Pe 28 octombrie 2000, doamna Marcu Maria din Buzău, strada Bulevardul Unirii, bl. 10B,
etaj 2, apt. 8, trimite cerere de mână la Pitești să se înscrie în PROPACT. Domnul Ionescu
Constantin, moștenitorul lui Ionescu Ahil în Buzău, str. Alexandru Marghiroman nr 5 își cere casa
naționalizată, pe care comuniștii au vândut-o celor împroprietăriți ilegal.
Domnul Sultan C. Ion din comuna Merei – Buzău, paralizat, fără vedere ne trimite pe 15
septembrie 1994 o scrisoare disperată, în urma audierii la radio a intervenției prof. Drăghici pentru
proprietarii români. Omul acesta își cere 1600 mp și a făcut sute de cereri peste tot degeaba.
Domnul Drugea Aurelian din comuna Brădeanu, satul Smârdan – Buzău cere să fie înscris
ca membru fondator PROPACT – pentru că s-a săturat de comuniști.
Pe 31 octombrie 1993 membri fondatori PROPACT din comuna Boldu – Buzău și-a ales
conducerea: Rotaru Gheorghe – președinte, Moise Tudorache – vicepreședinte, Florea Ioana –
secretar, iar: Spătaru Ionel, Ezacu Dumitru, Purnavel I. Dumitru, Purnavel St. Dumitru –
membri.Din comuna Greabănu – Buzău menționăm o parte din cei 20 de membri PROPACT
fondatori: Hangu Dumitru – președinte, Rizescu Nicolae – vicepreședinte, Dobre Paul –
secretar, iar Boghean Stan, Costin Dumitru, Popescu Ion, Bălan Anton, Călin Ion, Ionescu
Costel, membri.
Vom nominaliza câțiva membri fondatori PROPACT din municipiul Buzău: prof. Gâdea
Constantin, Constantin Gheorghe, Mihaiu Emilian, Păun Constantin, Iordache Florea,
Ciobotaru Paul, Șerban Manta, Dinu Constantin, Stelian Gheorghe, Drăghici Nicu, Trifu
Alexandru, Manea Alexandru, Iacob Alexandru, Georgescu Florea, Ene Alexandru Viorel,
Eftimie Viorica.
Din cei peste 150 de membri fondatori ai filialei județene PROPACT Buzău îi nominalizăm
pe: Bălăceanu Victor, Nica C. Ion, Mihăilescu Anton, Fetecău Corneliu, Panina Eugeniu,
Tufan Constantin, Călin Constantin, Săraru Aurel, Duca Virgil, Chiran Traian, Codreanu
Octav, Țarălungă Ștefan, Roșca Vasile, Rădoi Ilie, Mazilu Doru, Petrăreanu Ileana,
Georgescu Ion, Dedu Traian, Pase Florian, Mircea Nicolae, Ene Vladimir, Păun Constantin,
Radu Ion, Coman Gheorghe, Neguț Ștefan, Mușat Constantin, Alexandru Ene Ion, Pavel
Gheorghe, Gaiu Ion, Zaharia Enache, Anghel Aurel, Lăzărescu Gheorghe, Lupu George,
Ghizdeanu Nicolae, Panait Nicolae, Rizescu Nicolae medic vet., Lemnaru Constantin ec.
1013
Doamna Zamfir Alexandra din comuna Pietroasele – Buzău și doamna Nestorescu Ida din
Băzău, bulevardul Nicolae Bălcescu, bl.2 apt. 9 et. 2, moștenitoarele defunctului David Negu din
comuna Pietroasele, își cer dreptul lor legitim de proprietate – dar, primarul din Pietroasele a abuzat
și a pus în posesie pe proprietățile celor două doamne pe alți proprietari inventați. Chiar și salariații
primăriei Pietroasele – încă de pe vremea lui Ceaușescu, nu le-au recunoscut actele legale de
proprietate din anii 1930. Avem mii de scrisori din toată România cu asemenea spețe juridice.
Pe 12.09.1993 la Cobadin – Constanța s-a înființat filiala locală PROPACT, la care a
participat din partea conducerii județene PROPACT, domnul profesor Frecea Nicolae. Au fost aleși:
Vizan Tovi – președinte, Florescu Ion – vicepreședinte, Oprea Nicolae – secretar, iar: Gorciu
Gheorghe, Delea Ion, Stoleancă Alexandru, Zepeși Dumitru, Neagu Gheorghe, Buică Traian,
Gerea Marin, Petrulea Traian – membri.
Pe 8 noiembrie 1993 se înființează filiala PROPACT Cogealac – Constanța, care alege pe:
Dobre Mihai – președinte, Barbu Florin – vicepreședinte, Stănăsescu Stelian – secretar, iar:
Oati Cristian, Mișa Marius – membri.
Dintre membri fondatori îi nominalizăm pe: Roșculeț Gheorghe – Constanța, strada
Pescarilor 22, bl. MZ10, apt. 7, Gavrilescu Despina, Roșca Oprea – Constanța, strada
Făgetului 40E, prof. Frecea Nicolae, Dogaru Gheorghe, Constanța, strada Călărași 17 bis,
Loghin Ortansa – Constanța, strada Dragoslavele 51, Datcu Gheorghe, David Ileana –
Constanța, strada Crișana 60, Vizan Tovi – Cobadin, Tătaru Panait – Constanța, strada Pictor
Luchian 2, bl. 6, apt. 69, Vlad Gheorghe – Constanța, strada Atelierelor 29, Mihăilescu Elena,
Șeitan Floarea.
La Socitatea Agricolă ,,Agroind Com” din comuna Lumina, județul Constanța erau 336
acționari, care au aderat toți la PROPACT.
În 1993 se înscriseseră în PROPACT peste 500 de proprietatri din Medgidia. Îi amintim,
luându-le numele și prenumele de pe Adeziunile fiecăruia: prof. Mincă Dumitru, str. Republicii
18, bl. G1, sc. A, et. 2, apt. 6, Moț Nicolae, str. Mărgăritarului 4, Popa D. Elena, str. Ovidiu 20,
Bratu Alexandru, str. Vasile Lupu 27, Bratu Dumitru – str. Republicii, bl. G2, sc. C, et. 3, apt.
56, Popa Vasile, str. Plopilor 4, Paraipan Niță, str, Rândunelelor 19A, Oberdinschi Elena, str.
Griviței 9, Mocanu Enache – str. Republicii 6B, bl. SC1, sc. B, et. 2, apt. 32, Muscă Florea și
Muscă Ion, str. Ana Ipătescu 43, Babacu Nicolae, strada Crizantemelor 4, bl. B1, sc. 2, et. 2,
apt. 8, Hafuz Ridvan, str. Tineretului 72, Bechir Asim Givan, str. Nicolae Bălcescu 27A, Suditu
Smaranda, str. Piațeta Decebal nr 4, bl. A1, sc. C, et. 1, apt. 36, Cutlacai Ergur, str. Nicolae
Bălcescu 27A, Secher Vasile, str. Constantin Galea 13, Răsoi Mircea, str. Podgoriilor 5,
Ramazan Bechir, str. Răzoare 15, Radu St. Ion, comuna Valea Dacilor, Sarali Varel, Medgidia,
str. G. Coșbuc 9, Aron Gheorghe, comuna Valea Dacilor, Știrban Ion și Șali Munip din Valea
Dacilor.Pe 15/02/1993 se înființează filiala PROPACT Cumpăna, în prezența dl. Smarandache
Viorel – președintele filialei județene PROPACT Constanța. A fost aleasă conducerea filialei: Cocoș
Grigore – președinte, Trandafir Ștefan – vicepreședinte, Vulpeică – secretar; foarte interesant la
constituirea filialei Cumpăna au mai participat alături de dl. Smarandache și alți membri din
conducerea județeană PROPACT Constanța: Nimulescu Ion, Bulgaru Petre.
Din cei 132 membri ai filialei Cogealac, Constanța îi nominalizăm pe primii fondatori:
Dobre Mihai, Pocea Constantin, Șapte Ion, Coșcodar Florian, Dore Andrei, Dore Constantin,
Dore Gheorghe, Dore Hristu, Roșu Constantin, Giogea Hristu, Tocica Nicolae, Zelca Mihăiță,
Stănică Ion, Pocea Hristu, Mezechearu Vasile, Mezechearu Gigel, Mezechearu Cristi, Lenu
Mitică, Lenu Nicolae, Matei Nicolae, Deacu Cristian, Stănică Nicolae, Eftime Mitică, Cati
Cristian, Cati Constantin, Mișa Marius, Mitrenca George, Tănăsescu Stelian, Barbu Florin,
Pândichi Dumitru. Nominalizăm și pe fondatorii filialei PROPACT Basarabi – Constanța:
Moise Dumitru, str. Cantemir 27, Dinu Ion – str. I. C. Duca 13, Firan Gheorghe, str. Dimitrie
Cantemir 33, Ștefan Ion, str. Alexandru Ioan Cuza 20, Agapie Ghiță, Pâltânea Pompiliu, str.
Nicolae Labiș 6, Sava Nicolae, str. Dimitrie Cantemir 40, Picui Constantin, str. Alexandru
Ioan Cuza 55, Oprea Ilie, str. Alexandru Ioan Cuza 57, Crețu Constantin, str. Nicolae Bălcescu
1014
21, Țârcu Aurel, str. Mihai Eminescu, Varga Ana, str. Paltinului 2, Cocean Marcel, str. Mihai
Kogălniceanu 30, bl. A3, sc. 2, et. 3, apt. 17, Basarabi, Târcu Ștefan, strada M. Eminescu 14.
Pe 4 XII 1993 se înființează filiala PROPACT în comuna Ciocârlia de Jos, care și-a ales
conducerea: Ivan Anghelina – președinte, Jojan Vasile – vicepreședinte, Tamislan Gabriela –
secretar, iar: Ștefan Ion, Giurca Gheorghe, Oaie Dumitru, Șerbu Vasile – membri.
Menționăm și numele membrilor fondatori din comuna Ciocârlia de Jos: Șerban Zamfir,
Zeca Ion, Basturea Stoica, Popa Constantin, Luță Gabriela, Luță Alexandrina, Basturea
Traian, Basturea Vasile, Jojan Vasile, Moraru Anton, Moraru Maria, Șerbu Victoria, Oaie
Sterian, Popa Gheorghe.
Menționăm membri fondatori PROPACT din comuna Valu lui Traian – Constanța: Simion
Floarea, Trandafir Gheorghe, Scheoaua Ana, Radu Constantina, Marcu Maria, Gemal
Ciucardel Ana, Murat Sucuri, Gafar Naim, Tănase Paul, Nicolae Anghel, Cotmeanu Ion.
Menționăm fondatorii PROPACT din comuna Amzacea – sat Casimcea – Constanța: Badea
Ion, Guzu Mircea, Tudose Gheorghe, Măciucă Lina, Vasiliev Anton, Ștefan Constantin, Musa
Reup, Nenciu Grigore.
Din comuna 23 August, Constanța, îi menționăm pe fondatorii PROPACT: Ioniță
Gheorghe, Ioniță Vasile, Daraș Vasile, Neagu Aurică, Lungu Gheorghe, Paiu Ion, Balog
Constantin, Manea Ion, Datcu Teodora, Puiu Ion.
Din comuna Mircea Vodă – Constanța, menționăm fondatorii: Vechiu Gheorghe, Panțuru
Alexandru, Dedu Dumitru, Munteanu Constantin (Satu Nou), Tufă Dumitru, Panțuru
Nicolae, Ion Nicolae, Toabă Stan (Satu Nou).
Din comuna Dumbrăveni – Constanța, menționăm fondatorii: Poșircă Marin, Simion
Aurel, Andrei Ilie, Blaghi Nicolae, Simion Nicolae, Maican Costel, Nistor Alexandru.
Din comuna Crucea – Constanța, menționăm fondatorii: Mercur Pavel, Burian Ilie,
Osmean Ferat, Oprică Matei, Gancea Atanasie.
Din comuna Lumina – Constanța, menționăm fodatorii: Dobrița Ion, Pârvu Gheorghe,
Pârvu Aurora, Andrei Marin, Bădescu Dobrița, Lupescu Maria, Turlacu Maria, Merliță
Dumitru, Leșeanu Victor, Căpățână Victoria, Ruseriu Ioana, Mazilu Maria, Tudor Ana,
Bădescu Liviu.
Nu-i putem trece cu vederea pe membri fondatori activi ai PROPACT Constanța: Popovici
Ioan din Mangalia, str. Gheorghe Nețoi 4, Sava Petre din Mangalia, str. Rândunelelor 89,
Anea Dorina – Năvodari, str Cărăbușului 14, Brătucu Gheorghe – sat Movila Verde, comuna
Independența, Marin Gheorghe, comuna Chirnogeni, Dobroiu Gheorghe, comuna Mihail
Kogălniceanu, Caragea Pamfil din Tuzla, Pătrășcuță Florea din Tuzla, str. Grindului 3,
Băjenaru Gheorghe din Techirghiol, str. Mihai Eminescu 38, Colibășeanu Nicolae din
Techirghiol, str. Nicolae Bălcescu 28, Brătucu Gheorghe, comuna Independența, sat Movila
Verde, Popa Gheorghe – Tuzla, strada Nufărului 20, Pătrășcuță Nicolae – Tuzla, strada
Constanța 168, Vișan Ilie – Tuzla, strada Aviatorilor 57, Ion (Tițoiu) Lucica, comuna Mihail
Kogălniceanu, Geanacai Faic din Ovidiu, strada Amurgului 43, bl. OV6, sc. C, apt. 45, Ispan
Mihai – Mangalia, str. Bulevardul 1 Decembrie 1918, bl. 13, sc. B, et. 2, apt. 8, Broască Iuliana
– Eforie Nord, strada Bogdan Vodă, bl. B5, et. 4, apt. 17, Untaru Constantin – Năvodari –
cartier Est, str. Delfinului 4, bl. 20 Est, sc. E, et. Parter, apt. 61, Timofte Dumitru – comuna
Nicolae Bălcescu, Târșoagă Valerian – comuna Nicolae Bălcescu, Stoica Ion – Mangalia, str.
Rozelor 17, bl. C18a, sc. B, apt. 20, Luțu Marin – Dărăbani, Burtea Florea – Tuzla, str.
Constanței 139, Tițeni Gheorghe – Tuzla, str. Constanței 116, Mazilu Nicolae – Constanța, str.
Tulcea nr 1, bl. T18, et. 7, apt. 39, Vâlcea Ștefan – Constanța, cartier Coiciu, str. 7 Noiembrie
23, Zărnescu Ion – Constanța, str. Cișmelei 17, bl. 1A, sc. C, et. 4, apt. 111, Sângiorzan Leon –
Constanța, strada Capidava 5, bl. Z, apt. 1, Iuruc Iancu – Constanța, str. Alexandru
Lăpușneanu 84, bl. LE33, sc. A, et. 2, apt. 6, Popa Cornel – Constanța, bulevardul Tomis, bl.
ST6, SC.E, apt. 67, Zărnescu Ion – Constanța, str. Vasile Pârvan 24A, Suceveanu Mitrea –
Constanța, str. Meșteru Manole 57, Antonescu Aurora – Constanța, str. Ștefan cel Mare 128A,
bl. F1, sc. A, et. 2, apt 7, Beiu Stere – Constanța, str. Ecaterina Varga 38, ing. Bădică Marin –
1015
Constanța, cartier Tomis Nord, str. Aleea Dealului 1, bl. 11B, sc. B, et. 1, apt. 30.
Tinerii din județul Constanța, care au plecat în Germania la practică agricolă, trimiși de
PROPACT au fost: Bălăceanu Dorian din Constanța, strada Pescarilor 70, bl. F2, 13A, sc. A, et.
4, apt. 18, Gaitan Paul din Constanța, str. Il. Caragiale 2, bl. P2, apt. 1, Luchian Cristinel –
Constanța, str. Aleea Pelican, bl. 36, sc. C, et.1, apt. 23, Chiriac Marcel din comuna Mihail
Kogălniceanu, str. Primăverii 28A, Ifrim Leonid din comna Lipnița, sat Coșlugea –
Constanța, Cercel Gelu din Limnița, sat Coșlugea, Muntenau Marian din comuna Vulturu –
Constanța, Petre Gabriel Gavi din Medgidia, str. Republicii 97, bl. GO, sc. B, apt. 22,
recomandat de prof. Mincă Dumitru, președintele filialei PROPACT Medgidia, Șerpedin
Selviu din Cotu Văii, comuna Albești – Constanța, Pariza George Alexe din comuna Mihail
Kogălniceanu, str. Primăverii nr 9, Bălan George din Medgidia, strada Ferma 4, Bocărnea
Cătălin din Medgidia, strada Industriilor, bloc MS2, sc. A, et. 3, apt. 12, Diaconu Ionel din
Constanța, strada Lahovary 60, Iliescu Eugen din comuna Băneasa – Constanța, Șteflea
Bogdan Daniel din Băneasa – Constanța, Antemir Adrian din Basarabi, str. Alexandru Ioan
Cuza 59 – ospătar la Restaurantul Savoy din Mamaia, Vizan Liviu din Cobadin – Constanța,
Badea Cornel din comuna Dăieni, județul Tulcea.
Primul birou executiv al Consiliului Județean PROPACT Constanța îi cuprindea pe:
Andronic Virgil – strada Banu Mihalcea 79, Sava Nicolae – comuna Basarabi – Constanța,
Bălăceanu Constantin din Constanța, strada Tabla Butii 14, Vlad Gheorghe – Constanța, str.
Atelierelor 29, Dogaru Gheorghe – Constanța, str. Călărași 57, Gavrilescu Despina –
Constanța, str. Caporal Dobrila Eugeniu 12, bl. S3, sc. B, apt. 31, Roșca Oprea – Constanța,
str. Făgetului 40E, Oancea Atanasie – Costanța – strada Suceava 10, bl. U1, apt. 61, Vizan
Tovi – Cobadin, Loghin Ortansa – Constanța – str. Dragoslavele 51, Ostache Nicolae, comuna
Amzacea, sat Casimcea.
În 2002, dl. Mitrescu Teodor, președintele filialei județene PROPACT Dâmbovița, încă
trăia și a trimis o scrisoare semnată de mai mulți membri din conducerea filialei, în data de 2-
04-2002 prin care cerea: ,,Nu suntem de acord cu un grup de cetățeni, care nu au nici o
legătură cu PROPACT, să folosească ștampile contrafăcute, cum face orice Societate
Comercială falsă, ducând în eroare Instanțele de Judecată, de aceea cerem Parchetelor din
Argeș să cerceteze legalitatea de la Judecătoria Argeș și să se ia măsuri drastice”
Pe data de 1-12-1993, la Slobozia Moară – Dâmbovița, se constituie filiala PROPACT, care
își alege conducerea: președinte – Neagu Gheorghe, vicepreședinte Ionescu Gheorghe, secretar
– Vlăsceanu Ion, iar: Poche Marin, Ghiță Alexandru – membri.
Pe 18 septembrie 1993 se constituie filiala PROPACT din comuna Pietroșița, care își alege
conducerea: Vătășescu Longin – președinte, Bălăcescu Mihai – vicepreședinte, Cruceru Ion –
secretar, iar: Bolintineanu Ana, Robe Vasile, Popescu Ion Liviu, Paul Gheorghe, Chitea Florea
– membri.
Ca și din alte județe ale țării, din județul Dâmbovița am primit sute de scrisori în care
proprietarii își exprimă necazurile pricinuite de primării, de prefectură și de justiție.
Pe 27 ianuarie 1994 din Mărcești, Dâmbovița, preotul pensionar Ion Surugiu, foarte supărat
că nu poate intra în posesia pământului pentru care are testament și și-a pierdut soția de curând, ne
scrie o scrisoare impresionantă:
Din Lungulețu – Dâmbovița, domnul Marinescu Vasile își cere cele 5,50 ha de teren, din
care a primit doar 2,065 ha.
Domnul Eftimescu Grigore din Târgoviște, bulevardul Independenței 49A, bl. 12, sc. A,
apt. 12 își cere imobilul din st.C. Bălăceanu 112, împreună cu terenul respectiv.
O scrisoare anticomunistă, bine motivată, scrisă de un intelectual rasat G. Grigore,
pensionar și veteran de război din Târgoviște, str. Liniștei, nr 11, este trimisă pe 21 mai 1999 și ne-a
ajutat foarte mult această scrisoare.
Pe 12.05.2008, domnul Mitrescu Teodor, președintele filialei Dâmbovița ne trimite o
scrisoare în care prezintă printre altele: ,,La întrunirea de la București am văzut cum s-a încercat
să mă lovească sub centură. Doamna aceea, Bragorenco, are un caracter deplorabil. Nu o
1016
cunoașteți. Întrebați pe oricine din prefectura Dâmbovița și vă va lămuri. La Finta, satul
Gheboaia eu l-am ajutat pe Neagu Stelian, punându-l chiar candidat la primărie, dar ne-a
făcut de râs, obținând 17 voturi!!! Eu sunt acela, care le-am dat celor de la Finta 100 ha teren
de la stațiunea de oi. Am fost coleg de clasă la liceul Gheorghe Lazăr din București cu Andrei
Canarache, care mă știe foarte bine, am fost coleg de facultate cu Matei Boilă. Eu cred că
dumneavoastră, domnule prof. Drăghici, sunteți un mare luptător, un om cinstit și drept, care
nu ar putea să lovească sub centură un om cu aceleași calități ca ale dumneavoastră.”
Domnul Lazăr Stelian din Târgoviște, str. Locotent Stancu Ion nr 11 își cere casa și terenul,
naționalizate abuziv, și ne trimite un set consistent de acte din care reies abuzurile comuniștilor de la
Prefectura Dâmbovița.
Pe 9.09.1993 a avut loc Conferința Județeană PROPACT Dâmbovița, ocazie cu care dr.
Ovidiu Șerban – originar din Dâmbovița, vicepreședinte al Consiliului Național PROPACT – a
consemnat membri comitetului de coordonare al filialei PROPACT Dâmbovița: colonel în rezervă
Emil Popescu, prof. Teodor Popescu, preot I. G. Surugiu, Serachitopol Dumitru, prof.
Ghițulescu Mihai, Popescu Eugenia, Constantin Constantin – Mătăsaru, Longin Vătășescu –
Pietroșița, Tomescu Eugenia – Tobia, ing. Dobrescu Gheorghe – Mănești, Licsandru Ion –
Bilciurești, Cioiulescu Nicu – Bilciurești, prof. Poienaru Șerban, comuna Vârfuri, prof.
Andreiescu Constantin – comuna Tătărani, Oprescu Nicolae – comuna Voinești.
Pe 6.09.1993 se constituie filiala PROPACT Mătăsaru, Dâmbovița, care-și alege conducerea:
Constantin Constantin – președinte, Țurcașu Zamfir – vicepreședinte, Stoica Petre – secretar,
iar: Văduva Mihai, Popa Constantin, Barbu Marin, Mircea Gheorghe – membri.
Pe 7/09/1994 se constituie filiala PROPACT Butimanu – care număra 334 membri în 1994.
Își aleg conducerea: Dumitrescu Gheorghe – președinte – care avea să moară în accident – o
moarte suspectă, pentru că acest om s-a luptat cu mafia securistică a lui Vadim Tudor, care
pusese mâna pe toată averea fostului CAP Butimanu. Menționăm și o parte din membri
PROPACT din Butimanu: Preda Nicolae, Dinu Alexandru, Grigore Mihai, Bădulescu Petre,
Duță Ion, Chivu Maria, Badea Gheorghe, Grigore Constantin, Tudor Ion, Corbu Constantin,
Ene Vlăduț, Sandu Vasile, Popa Alexandru, Panait Nicolae, Panait Ioana, Toma Ion, Liontescu
Ilie, Trandafir Ion, Popescu Petre, Serea Maria, Ghiță Ion, Berechet Marin, Andrei Elena,
Dumitru Gheorghe.
În 1994, în Dâmbovița erau 949 membri cu Adeziuni, în afară de cei înscriși la Butimanu.
Existau 33 filiale PROPACT după cum urmează: filiala PROPACT Poiana – 24 membri, filiala
PROPACT Mătăsaru – 67 membri, filiala PROPACT Slobozia Moară – 144 membri, filiala
PROPACT Pietroșița – 28 membri, filiala PROPACT Târgoviște – 127 membri, filiala PROPACT
Mărcești - 100 membri, filiala PROPACT Răzvad – 30 membri, filiala PROPACT Șelaru – 24
membri, filiala PROPACT Crânguri – 20 membri, filiala PROPACT Mogoșani – 20 membri, filiala
PROPACT Cobia – 40 membri, filiala PROPACT Mănești – 30 membri, filiala PROPACT Găiești –
117 membri, filiala PROPACT Jugureni – 120 membri, filiala PROPACT Dragodănești – 20
membri, filiala PROPACT Voinești – 17 membri, filiala PROPACT Morteni – 15 membri, filiala
PROPACT Fieni – 20 membri, filiala PROPACT Conțești – 15 membri, filiala PROPACT Potlogi –
20 membri, filiala PROPACT Lucieni – 20 membri, filiala PROPACT Văcărești – 15 membri,
filiala PROPACT Lungulețu – 25 membri, filiala PROPACT Corbii Mari – 15 membri, filiala
PROPACT Valea Mare – 15 membri, filiala PROPACT Comișani – 15 membri, filiala PROPACT
Vișina – 20 membri, filiala PROPACT Vulcana Băi – 18 membri, filiala PROPACT Nucet – 15
membri, filiala PROPACT Hulubești – 15 membri, filiala PROPACT Runcu – 24 membri, filiala
PROPACT Răscăieți – 85 membri, filiala PROPACT Moroieni – 25 membri, filiala PROPACT
Niculești – 20 membri.
Nu-i putem uita pe fondatorii PROPACT înscriși în 1993: Mitrescu Teodor – președintele
filialei Dâmbovița, Cordoianu Tudora din Târgoviște, str. Trandafirilor 16, Popescu Dumitra
din București înscrisă la Târgoviște, domiciliată în București, cartier Colentina, str. Litovoi
Voievod nr 1, bl. OD7, sc. A, apt. 7, et. 1, sector 2, Gheorghe Elena – Târgoviște, bulevardul
Independenței, bl. 9, sc. C, et. 1, apt. 43, Cristache Gheorghe din Mănești, Filip Andrei din
1017
comuna Lucieni, sat Ciurari, Popescu Nicolae, Târgoviște, str. Prieteniei, bloc H1, sc. A, et. 2,
apt. 7, Enescu Iridenta – Târgoviște, strada Matei Basarab 3, Marin Nicolae Găiești, str.
Profesor Stancu 3, Uruiuc Tatiana – Târgoviște, Micro 5, str. Constantin Brâncoveanu, bl. 4,
sc. A, apt. 1, parter, Șerban Maria – mama doc. Ovidiu Șerban, vicepreședintele PROPACT la
nivel național – din comuna Vulcana Băi, Lăcătuș Geta din Ploiești, care s-a înscris la
Târgoviște în PROPACT, domiciliind în Ploiești, cartier Vest, str. Bahluiului nr9, bl. 141, sc. A,
et. 2, apt. 13, preot Milea Gr. Vasile din Vulcana Băi, Grecu Clement din Vulcana Băi, prof.
Drăghicescu Ion din Târgoviște, str. Calea Câmpulung 64, Nițoi Maria din Vulcana Băi,
Șerban Valeria din Vulcana Băi, Dinu Tudor din Vulcana Băi, Ion Ion, comuna Petrești,
Roman Cornelia din Lungulețu, Andreiescu Ion, comuna Tătărani, sat Căprioru, Văduva
Mihai, comuna Mătăsaru, Cârlan Nicolae, Târgoviște, strada Radu cel Mare, bl. 16, apt. 16,
Enescu Elena Amelia – Târgoviște, str. Nicolae Bălcescu 255, Oprescu Nicolae – Voinești, sat
Gemenea, Iliescu Maria – Slobozia Moară, Tomescu Eugenia, Cobia, Mihalache Nicolae –
Slobozia Moară, Dumitra Elena – Târgoviște, str. Tudor Vladimirescu, bl. 163, sc. A, et. 2, apt.
15, Velcescu Gherghina – Brănești, Drăghici Cuza – Târgoviște, str. Câmpulung 48.
De la Giurgiu, dl. Muscalu Gheorghe, președinte PROPACT județul Giurgiu după demisia
dl. Netejoru Gheorghe, ne scrie printre altele: ,,Domnule profesor, sunteți printre puținii luptători
pentru dreptate și adevăr, cu o voință și o putere de muncă extraordinare, dar ați făcut și unele
greșeli: ați crezut prea mult în PNȚCD, v-ați rupt de unii oameni fideli PROPACT-ului ca domnul
Vlad Vlad și Oprișescu Dumitru.” Continuă domnul Muscalu cu alte păreri personale, cu care
(multe dintre ele) am fost de acord, dar niciodată nu l-am marginalizat pe domnul Oprișescu, pe
doamna Martinescu și nici pe Muscalu Gheorghe de la Giurgiu.
O scrisoare bine fundamentată, serioasă, primim de la cetățenii comunei Prundu – Giurgiu
care s-au plâns la Prefectura jud. Giurgiu, la Procuratură, la Ministrul Justiției împotriva primarului
Preoteasa Gheorghe. Ce scriu oamenii revoltați din Prundu, te crucești și în cea mai mare parte au
perfectă dreptate.
Pe 15 septembrie 1993 are loc Conferința Județeană PROPACT Giurgiu care alege
democratic conducerea filialei județene PROPACT: colonel în rezervă Netejoru Gheorghe –
președinte, Gris Ernest, Dumitrescu Nelu din Giurgiu, str. Vlad Țepeș, bl nr 143, Popescu
Nicolae din Giurgiu, șoseaua București, bl. 6/300, apt. 5, et. 2, Stoian Dumitru din Giurgiu,
strada 9 Mai 18, Pârlog Petre din Daia, Berendei Gheorghe din Daia, Chivu Stan din Băneasa,
Cristescu Gheorghe din Giurgiu, Bioran Dumitru din Giurgiu, strada Alexandriei 7, bl. 32, sc.
B, et. 3, Gănuș Maria din Giurgiu, str. Portului, bl. 60, apt. 25, sc. B, Popescu Horia din
Giurgiu, str. Mircea cel Bătrân, bl. 48. Iată care a fost conducerea județeană PROPACT
participanți la primul Congres Național PROPACT din 23 – 24 ianuarie 1994 de la București:
ing. Netejoru Gheorghe – președinte, ing. Popescu Nicolae – vicepreședinte, ing. Chițu Iulian
– secretar, med. vet. Ionete Gheorghe, ec. Biolan Dumitru, agricultor Cristea Ene, ing. agr.
Argir Ioan – președintele filialei PROPACT Giurgiu Oraș, Sivu Gheorghe – agricultor, ec.
Popescu Horia, ing. Dobre Ion, agricultor Ureche Marin – președinte filiala comunală Oinacu,
agricultor Vișan Ion – secretar filiala PROPACT Oinacu, prof. Ghigeanu Ilie – președinte
filiala PROPACT Băneasa, tehnician agricol Ghimpețeanu Ion – președinte filiala PROPACT
Meletie, prof. Adameșteanu Petre – președinte filiala PROPACT Toporu, agricultor Pastramă
Nicolae, președinte filiala PROPACT Malu, ec. Stroiescu Vasile – președinte filiala PROPACT
Vedea, preot Mișu Gheorghe – filiala PROPACT Grădiștea, tehnician Cocean Anghel –
președinte filiala PROPACT Stănești, ing. Eftimiu Nicolae – filiala PROPACT Bălanu,
agricultor Tătaru Păun – președinte filiala PROPACT Găujani, agricultor Țăranu Alexandru
din Găujani, agricultor Andrei Anastase – președinte filiala PROPACT Prundu, Bosânceac
Ion, vicepreședinte filiala PROPACT Prundu, agricultor Vameșu Cristian, secretar filiala
PROPACT Prundu, ing. Tartan Gabriel – președinte filiala PROPACT Vânătorii Mari,
agricultor Neață Ion din Vânătorii Mari.
Pe 10 octombrie 1993, se constituite Comitetul de Coordonare al filialei județene PROPACT
Galați, care avea sediul provizoriu în str. Arieșului nr. 6, Galați. Îi nominalizăm pentru istorie pe:
1018
Ghețu Constantin, comuna Șendreni, Teodor Petru Micro 17, bl. B15, apt. 8, Galați, Chiculiță
Aurel, str. Domnească 139, Ioan Vasile, str. Drumul Viilor nr 4, Cocei Gheorghe, str. Traian nr
4, bl. W12, sc. 2, apt. 28, Botez Constantin Sterian, str. Regimentului 11, Siret, nr 21, bl. C19,
apt. 27, Mitan Virgil, Micro 17, bl. I5c, sc. 1, apt. 5, Olaru Elvira, str. Regimentului 11, Siret,
bl. C36, apt. 41, Țuța Maria, Nicolescu Gheorghe, str. Poșta Veche, nr 219, Zaharia Ioan, str.
Domnească 116A, Căpriță Veronica, str. Navelor, bl. 1, apt. 5, Peticilă Ștefan, str. Nicolae
Bălcescu 34, Siret, Bichir Costache, str. Nicolae Bălcescu 7, bl. V1, apt. 5, Stângă Vasile, str.
Dogăriei 104, Burtea Vasilica, str. Maior Fotea 34, Panu Nicu, str. Nicolae Bălcescu 46, bl. B,
apt. 9, Cavadia Mihai, Micro 19, bl. 3, apt. 22 (familia Lambrino), Tulbure Marieta, str.
Melodiei 20, bl. B5, apt. 14, dr. Cenușă Veronica, str. Roșiori, bl. BR16A, apt. 170, Donțu
Iordache, st. Brăilei, bl. BR1B, sc. 1, apt. 15, Iacob Elena – fost deputat PNȚCD – str.
Regiment 11, Siret, bl. C23, apt. 23, Corciovei Constantin, str. Textiliștilor nr 3, bl. D1, sc. 5,
et. 1, apt. 85, Ciomiciuc Ion, str. Ion Creangă nr 6, Tecuci, Mitulescu Gheorghe, Micro 20, bl.
J4, apt. 104. Grupul de inițiativă Tecuci Moldova, str. 1 decembrie 1918, nr. 64 – președinte
prof. Chirvăsuță Teodor, Trandafir Larisa, str. Nicolae Bălcescu, nr 17, bl. Albatros nr 1,
Galați, Chebac Ștefan, Micro 19, bl. V1, sc. 8, apt. 148, Galați, Costin Petrache, comuna
Munteni, Negrilești, Morgoci Constantin, comuna Barcea, Mitu Nicolae, comuna Iliești,
Bocăneală Vasile – Tecuci, str. Bulevardul Victoriei 23A, Codestru Ioan Stângu, str. Melodiei
16, bl. C12, apt. 6, Galați, Capotă Cezar, comuna Cudalbi.
Nu-i putem omite pe domnii Dobrin Lascăr – Galați, cartier Aurel Vlaicu, bl. O2, apt. 8,
Chivu Iulian – Galați, str. Petru Rareș 12, bl. B7, apt. 28, Arhire V. Ion, Bujoreanu Constantin
și Pecneanu Gheorghe care în ziua de 10 iulie 1993 a organizat o adunare la liceul de artă din
Galați, la care au participat 80 de persoane. Urma să se constituie filiala județeană
PROPACT.
Doamna Neculăieși Olga din Galați, în iulie 1993 în urma anunțului din ,,România
Liberă”, s-a înscris la PROPACT direct la Pitești – așa cum au făcut mulți proprietari din România.
Domnul Maxim Mihai din Nărtești – Gohor, jud. Galați, este un mare luptător pentru
PROPACT, ajutând foarte mulți proprietari din mai multe comune din zona Tecuci.
La Tecuci se constituie o filială specială PROPACT, care are o activitate mult mai activă,
decât filiala Galați. Filiala PROPACT Tecuci a fost înscrisă la judecătoria Tecuci pe 2.11.1995 și a
obținut Sentința nr 24/22.11.1995.
Nominalizăm membri fondatori din zona Tecuci: Chirvăsuță Teodor, președintele filialei,
Costin Petrache, vicepreședinte, originar din Negrilești, Condrea Constantin – Tecuci,
vicepreședinte, Vieru Ștefan – secretar general, Lazăr Valerică – secretar general adjunct,
Potârniche Gheorghe – Negrilești, Rășcanu Gheorghe – Negrilești, Chiriac Alexandru – Țepu,
Manole Constantin – Tecuci, Tomiță Alexandru – Negrilești – membri.
În zona Tecuci erau constituite legal filialele: Gohor – Nărtești, Ghidigeni, Slobozia,
Munteni, Negrilești și Țepu; erau constituite comitete de inițiativă în Brăhășești, Corod, Ghidigeni
și Drăgușeni. În 1997 erau în zona Tecuci peste 301 membri.
În zona Galați erau constituite filialele: Galați, Fârtănești, Șendreni, Oancea, Jorăști. Pentru
istorie îi nominalizăm pe fondatorii PROPACT din comuna Fârtănești: Frasiu Dumitru, Carp
Enache, Butuc Toader, Felea Gheorghe, Cocei Gheorghe.
În comuna Șendreni: Buruiană Sevastița, Munteanu Sandu, Stoica Manea, Futachi
Gaiță, Gheorghe Sofia, Ghețu Constantin, Stanciu Toader, Munteanu Iorgu, Samoilă Tudorel,
Ghețu Aurel.
Din comuna Oancea: Chiriac Alexandru, Călin Costică.
Din Hanu Conachi – Fundeni: Răileanu Tudorel, Mihalache Niță, Răileanu Ene.
Din comuna Jorăști: Babacu Ion.
Din comuna Tudor Vladimirescu: Păiș Ghiță.
Din comuna Drăgușeni: Grădină Ștefan, Tatolici Mitrică, Istrate Serafim, Grigoraș
Alexandru, Doca Fotache, Andrei Constantin, Stan Ion, Banroș Costache, Hălășag Spiru,
Mânza Gică, Hălășag Elena, Talabă Ion, Ghețău Vasile, Cosma Nicolae, Andrei Săndel,
1019
Bouraș Vasile, Stan Gheorghe, Pop Aneta.
Din comuna Țepu: Chiriac Alexandru, Oița Grigore, Antohe Ion, Nistor Călin, Ciucă
Constantin, Chiscop Pavel, Chiscop Trandafir, Rugină Ștefanache, Pricop Petrache, Leahu
Vasile, Pamfil Ion, Nazare Gheorghe, Chiscop Gheorghe, Poroșnicu Zamfir, Chiscop
Consantin, Pamfil Constantin, Oiță Mitriță, Ariton Costache, Diacon Vasile, Nistor Zugravu
Ștefan, Ganea Călin, Milică Ion, Mândru Emil, Ariton Ion, Ionescu Ion, Chiscop Viorel, Ferțu
Costică, Concită Constantin.
Din comuna Gohor – sat Nărtești: Hiloti Ion, Hiloti Dumitru, Panaite George, Oiță
Coman, Băgăceanu Victoria, Pricop Sanda, Cruceanu Ion, Poiană Ion, Crânganu Mitică,
Sârghie Costache, Sârghie Maria, Penghiș Constantin, Tănăsache Neculai, Pintilie Neculai,
Maxim Mihai, Poiană Elisabeta, Crânganu Ion, Hiloti Pavel, Maxim Anghel, Ivan Vasile,
Mandriș Elena, Onica Vasile, Pamfil Vasile, Tănăsache Ion, Chiper Ion, Cruceanu Constantin,
Tănase Petrică, Sârghie Ionel, Tănăsache Neculai, Crângeanu Toader, Mocanu Elena,
Pricopopescu Catinca, Titire Tincuța.
Din comuna Munteni – sat Negrilești: Groza Neculai, Groza Ghiță, Gaibăr Ion, Ivan
Petru, Ioan Costică, Jugaru Evanghelica, Moroșan Elena, Moțoc Constantin, Marin
Alexandru, Morozan Dumitra, Maftei Gheorghe, Nițu Ion, Oancea Zamfir, Palade Neculai,
Pop Gavrilă, Pescaru Mărgărit, Pavel Natalia, Pavel Costică, Palade Toader, Păuleș Mihai,
Rotaru Costică, Rusu Radu, Răducioiu Ionică, Roman Dumitru, Tănase Dumitru, Toderscu
Mihai, Zamfir Dumitru, Giurgică Ioan, Groza Măndița, Irimia Costică, Iona Paraschiva, Ioan
Vasile, Moțoc Neculai, Marin Gheorghe, Moțoc Marin, Morozan Ion, Morozan Petru,
Medeleanu Ion, Nițu Grigore, Oancea Simion, Prescură Constantin, Pușcașu Dumitru, Prună
Dumitru, Pavel Călin, Pavel Petru, Potârniche Vasile, Prisecaru Culiță, Rotaru Zamfir,
Rotaru Marin, Rotaru Maria, Roșu Constantin, Trifan Toader, Vasilache Gheorghe, Ieșeanu
Mihai.
Pe 1 decembrie 1993 s-a constituit filiala PROPACT în satul Negrilești, comuna Munteni
care și-a ales conducerea statutar: Costin Petrache – președinte, Filimon Dumitru –
vicepreședinte, Marin Gheorghe – secretar, iar: Rotaru Gheorghe, Chiscop Gheorghe, Călin
Pavel și Cârstei Ion – membri.
Foarte interesantă rămâne scrisoarea domnului Giurgea Iorgu din Galați, bulevardul Dunărea
88, bl. E13, apt. 35. Dânsul a primit în 2005 – 2006 împuternicire să fie președinte interimar al
PROPACT în județul Galați. A încercat să facă cunoscut PROPACT-ul, dar starea materială precară
nu l-a ajutat. Ca mulți țărani revoltați, dar cu talent poetic, își încheie scrisoarea cu versurile:
,,Moldoveni, Olteni, Dobrogeni, Munteni, Ardeleni, Bănățeni / Toți avem un singur gând /
Dreptate pentru acest pământ / La primării și tribunale / Plâng toți oamenii cu jale / Toate averile
adunate / De comuniști au fost luate / Mama lor de hoți / Noi avem dreptate, toți / La anul, pe 10
mai / Să spunem cu toții hai! / Să fim un Sindicat unit / Pe care toți ni l-am dorit”.
Doamna Romanescu Veronica, Pensionară din Turcinești – Rugi, jud. Gorj arată că
părinților săi Popescu Ion și Maria din comuna Logrești – satul Măru li s-a furat de comuniști cu
Decretul 308/1953 – 4,5 ha teren arabil și 11,5 ha pădure. Nu i s-a retrocedat nimic.
Pe 11 – V – 1994, doamna Ana Ologoiu din comuna Hurezani – Gorj, fiică de preot, nu a
primit cele 10 ha de teren arabil moștenite. Cei 4 frați ai săi s-au luptat degeaba cu comuniștii din
prefectură și din primărie. Scrisoarea este, pe bună dreptate, patetică.
Domnul Călescu Emil, participant la constituirea filialei județene PROPACT Gorj – un
luptător îndrăzneț, ne scrie o scrisoare în care își exprimă și păreri bune vizavi de orientarea
agriculturii.
Pe 2 noiembrie 1993 se constituie filiala comunală PROPACT în comuna Bărbătești – Gorj,
care-și alege conducerea: prof. Mangu Ion – președinte, Cumpănașu Aristide – vicepreședinte,
Lupulescu Gheorghe – secretar, iar: Iordache Constantin, Munteanu Grigore, Vlăduțoiu
Nicolae, Constantinescu Tiberiu – membri.
În comuna Ciuperceni – Gorj s-a înființat filiala PROPACT cu 20 membri fondatori:
Albulescu Victor, Boștină V. Vasile, Boștină P. Vasile, Cornea Ioan, Cerceloiu Vasile, Covrig
1020
Dumitru, Dobrescu Solomon, Dobrescu Nicolae, Dodenciu Frevonia, Floresci Nicoliță,
Fometescu Constantin, Fometescu Mircea, Fometescu Doru, Novac Ion, Popescu Ioana,
Popescu Constantin, Sulea Gheorghe, Șerban Vasile, Tibru Grigore, Tudoroniu Margareta.
Filiala Motru – Gorj s-a constituit cu 15 membri fondatori: Gogan Crișa, Epure
Constantin, Andrei Mircea, Ciucă Pavel, Dobreci Niculina, Ducină Mariana, Andrei Niculina,
Crețu Ion, Băleanu Vasile, Ciucă Gheorghe, Gogan Constantin, Andrei Constantin, Mezinca
Nicoliță, Bălanu Gheorghe – (toți din Râpa – Motru).
În comuna Borlești – Gorj – 15 fondatori PROPACT au creat filiala comunală: Popescu
Emanoil, Colțescu Aurel, Ioviță Motorgeanu, Pegeanu Ion, Barbu Emanoil, Scornea Dumitru,
Dumitrașcu Ion, Berlescu Liviu, Mitrescu Luchian, Mitrescu Constantin, Mitrescu Aurelian,
Mitrescu Marin, Columbeanu Ana, Purcaru Nicolae, Calotă Emanoil.
În comuna Aninoasa – Gorj menționăm fondatorii PROPACT: Pupăză Ion, Păunescu
Constantin, Crăciun Ioan, Mandia Iancu, Crăciun Elena, Bădescu Victor, Samoldoc
Constantin, Ciobănoiu Ilie, Câmpeanu Marin, Pârvu Virgil, Vasiloiu Stan, Vâlceanu Ion,
Șteică Constantin, Iscrulescu Ion, Murărețu Ion.
Îi menționăm și pe fondatorii PROPACT din Târgu Jiu: ing. Paveloiu Stelian –
președintele filialei județene PROPACT Gorj, prof. universitar Mihăiță Gheorghe, Stănică
Constantin, Ceaușu Constantin, Brelea Toma, Chinteoan Vasile, Toma Vasile Roaită, Cilică
Diaconu Ion, Ștefănoiu Ion, Popescu Emanoil, Bărbulescu Nicolae, Rusu Radu, Cartianu
Nicolae, Ciocăzeanu Filimon, Brebenel Ion, Ungureanu Grigore, Piinișoara Doru.
Din comisia juridică a filialei Gorj PROPACT, făceau parte avocații: Stănică Constantin,
Andrei Pătru, Popa Aurel. Merită să-i reținem pe Catrinoiu Matei din comuna Bălești – Gorj –
un luptător perseverent al PROPACT, pe prof. universitar Mihăiță Gheorghe – Târgu Jiu,
strada 22 Decembrie 1989, bl. 16, sc. 2, apt. 5, Crețan Mihai – ing. Horticol Târgu Jiu, str.
Magheru, bl. 2B, apt. 8, ing. horticol Scheau Emil, ing. horticol la Stațiunea Pomicolă,
Rădulescu Dragoș.
Pe 24.07.1998 domnul președinte Paveloiu Stelian al filialei județene PROPACT Gorj ne
comunică situația numerică a filialelor din județul Gorj: filiala Târgu Jiu – 187 membri, filiala
PROPACT Motru – 66 membri, filiala PROPACT Cărbunești – 29 membri, filiala PROPACT
Rovinari – 73 membri, filiala PROPACT Bălești – 54 membri, filiala PROPACT Turcinești – 39
membri, filiala PROPACT Aninoasa – 38 membri, filiala PROPACT Bărbătești – 42 membri, filiala
PROPACT Bolboș – 25 membri, filiala PROPACT Scraba – 18 membri. Filiala PROPACT Bengești
– Ciocadia – 35 membri, filiala PROPACT Câlnic – 22 membri, filiala PROPACT Ciuperceni – 46
membri, filiala PROPACT Telești – 68 membri, filiala PROPACT Țânțăreni – filiala PROPACT
Turburea – 28 membri, filiala PROPACT Tismana – 60 membri, filiala PROPACT Cătune – 34
membri, filiala PROPACT Samarinești – 82 membri, filiala PROPACT Schela – 20 membri, filiala
PROPACT Alimpești – 84 membri.
Mai sunt și alte filiale, pe care președintele nu le-a mai nominalizat.
Domnul Simion D. Popescu din comuna Băile Săcelu – Gorj ne scrie o scrisoare
impresionantă, din care consemnăm:
,,Au trecut 11 ani de la Revoluția din 1989, unde s-a vărsat sânge pentru dreptate, libertate și
pentru restituirea pământurilor, pădurilor și altor bunuri, pe care ni le-a luat cu forța regimul totalitar
de tristă amintire, dar aceste drepturi, nici până acum noi, majoritatea poporului român, nu le-am
obținut conform Constituției. Legea 1/2000 nu se respectă, pentru a ni se restitui proprietățile pe
vechile amplasamente, așa cum le-am avut noi, rămase de la părinții și bunicii noștri, care au luptat
în toate războaiele, ca să apere hotarele României, glia și proprietatea. Pământul românesc este udat
și plătit cu sânge de înaintașii noștri. Copiii, bătrânii, pensionarii cu pensiile mici, veteranii de
război și șomerii duc o viață de mizerie, de frig și alte lipsuri, iar în Gorj lucrurile merg și mai rău,
datorită nedreptăților care se fac în Gorj, mulți cetățeni au ajuns la capătul răbdării și au dat foc la
păduri, au ars mii de hectare de pădure în comuna Stănești și în alte localități gorjene. Ce stat de
drept se mai poate numi România? De ce nu sunt trași la răspundere cei din primării, din prefecturi,
din vârful statului, care fură și iar fură...”
1021
Nerespectarea dreptului de proprietate înseamnă o crimă odioasă la viața și drepturile
omului. Domnul Simion Popescu nominalizează mai mulți cetățeni din comuna Băile Săcelu,
care cer restituirea integrală a proprietăților furate: Petcu Titu, Seceleanu Iuliu, Cambrea
Gheorghe, Voinea Dumitru, Cârstoc Emilian, Dumitrașcu Ion, Săceleanu Vasile, Țuțurigă
Vasile, Popescu Ana, Moranciu Vasile, Bușoi Nicolae, Croitoru Constantin, Schileru Aristotel.
Domnul Popescu Gheorghe, din comuna Văgiulești – Gorj, ne scrie revoltat la maximum
despre abuzurile primarului.
Domnul prof. Vasilescu din Sărulești – Călărași ne întreabă: ,,De ce nu ni s-au plătit banii
pentru 600 kg grâu/ha pe 1994 ? Unde sunt banii ? S-au făcut cheltuieli fără aprobarea Adunării
Generale a acționarilor.” Domnul prof. continuă cu alte abuzuri care, în fond, s-au petrecut în toate
fostele IAS-uri din România.
Pe 4/05/1993, fostul deputat de Călărași – Aurelian Paul Alecu – domiciliat în bulevardul
Republicii, bl. V6, sc. J, et. 2, apt. 10, Călărași, s-a înscris în PROPACT. Domnii Zavera Victor
din Curcani – Călărași, Ilie Gheorghe din Perișoru – Călărași sunt primii fondatori ai PROPACT
în Călărași.
Pe 4 octombrie 1993 s-a constituit filiala județeană PROPACT Călărași, care și-a ales
conducerea: ec. Buruiană Cornel – președinte, Popescu Vladimir, Florea Ionel și Cruțescu
Viorel – vicepreședinți, Munteanu Gioni – secretar general, Dameș Carmen – secretar general
adjunct, Lazăr Gheorghe, deputatul Aurelian Paul Alecu, Tănăsescu Gheorghe, Petrea
Florian, Deacu Axinte – membri.
Menționăm câteva filiale comunale:
Filiala PROPACT Șoldanu – președinte, Marinciu Marinciu.
Filiala PROPACT Vlad Țepeș – președinte, Cojocaru Ion.
Filiala PROPACT Dragalina – președinte, Zamfirescu Constantin și Lache Ștefan – vicepreședinte.
Filiala PROPACT Dorobanțu – președinte, Paraschiv Gheorghe.
Filiala PROPACT Ciocănești – președinte, Lazăr Gheorghe.
Filiala PROPACT Chiselet – președinte, prof. Vlad Doina.
Doamna Pamfil Olga Silvia, din comuna Dragoș Vodă – Călărași, face o înșiruire a
multiplelor probleme pe care le-a avut cu legea 18/1991. Dânsa spune că a fost tratată ca un hoț, nu
ca un proprietar care-și cere drepturile legitime. I s-a spus peste tot că pământul dânsei nu mai este
al dânsei, este al celor care-l muncesc!
Din filiala județeană PROPACT Călărași, nu ni s-au trimis niciodată documentele
activităților desfășurate – care, și-așa, au fost foarte puține. Am avut încredere aici și în domnul
Miluț, care avea afaceri importante în județul Călărași – mai ales în agricultură. Nu s-a întâmplat
nimic.
Pe 28.12.1993 în Sala Studio a Teatrului Dramatic din Sf. Gheorghe – Covasna, s-a
desfășurat Conferința județeană PROPACT Covasna. A fost ales președinte regizorul Comănici
Sebastian, str. Făcliei nr. 10, bl. 12, sc. B, apt. 6, Sf. Gheorghe, Iuga Ion, Pătringel Mihai, Iuga
Nicolae, Aitean Iosif, Naghi Simion, Kalaman Petru și Iani Iosif – membri (Iuga Nicolae –
comuna Băcel 166 – vicepreședinte, Aitean Iosif comuna Hăghig, sat Iarăși, str. Principală 73,
vicepreședinte, Naghi Simion – sat Dalnic, comuna Moacșa 78, vicepreședinte, Posea George –
Orașul Covasna, str. Libertății 73, secretar general, Pathleghi Ildico – orașul Covasna, str.
Libertății 21 – secretar general adjunct. La această Conferință Județeană au participat 23 de
membri fondatori PROPACT).
Din comuna Sita Buzăului – Covasna ne-au venit mai multe scrisori în care mulți proprietari
revoltați, nu mai știu ce să facă. Au depus cereri, acte justificative, s-au prezentat peste tot degeaba.
Domnul Suciu Eugeniu din Cluj, str. Unirii nr. 9, apt. 55 are mari probleme ca locator – el și
alți proprietari, la SRL Dumbrăveni – Sibiu, soția are probleme la S.C. Agrozoocom Decebal – jud.
Satu Mare. Peste tot este o bătaie de joc la adresa acționarilor și locatorilor din fostele IAS-uri.
Pe data de 8 august 1993 s-a înființat filiala județeană PROPACT Cluj, în prezența prof. Dan
Drăghici, președintele PROPACT. Iată fondatorii PROPACT din județul Cluj: Dunăreanu Petre –
Feleac, Mircea Oanță – Cluj, Ferencz Antal, Sorin Grecu, Itean Nicolae – Florești, Ferențiu
1022
Vasile – Chiuteni, Vălăsutean Petru – Chiuteni, Codrea Moise – Turda, Papuc Teodor –
Popești, ing. Pojar Iacob – Cluj, Bojar Ioan – Feleac, Cădariu Mircea, Gocan Vasile – Berind,
Racolta Nicolae – Cubleșul Someșan, Budișan Cornel – Băbuți, Bicăzan Ioan – Apahida,
Bodea Ioan – Mihăiești, dr. Cerchizan Ioan – Cluj, ing. Gaicu Nicolae, Pop Gheorghe, Virgil
Lazăr (corespondentul ,,României Libere” la Cluj), prof. Victor Marian, dr. Bâlc Ioan, prof.
Crețu Radu, Uioreanu Rodica, avocat Olteanu Aurel, Sighiartău Veniamin – Dej, dr. Braharu
Tiberiu – Gherla, Farcaș Zoltan – Asociația Agricultorilor Maghiari.
A fost aleasă conducerea filialei județene PROPACT Cluj: ing. silvic Mircea Oanță – Cluj,
aleea Firiza 4, apt. 15, Ungureanu Vasile – Apahida, str. Tudor Vladimirescu, Mureșan
Gheorghe și Bâlc Iaru – vicepreședinți, Cădariu Mircea – Cluj, str. Giordano Bruno 21,
secretar general adjunct doamna Ana Covaci, str. Turnița 4, bl. B4, sc. 2, apt. 26. Menționăm
și fondatorii: Ungur Teodor din Gherla, str. Băița 37 (ing. agr.), Honciuc Mihai din comuna
Văgiulești, Chiș Zoe din Cluj, str. Virgil 7.
Domnul Chira Viorel, din satul Săcălaia nr 163, vicepreședinte al PROPACT Gherla – ca
foarte mulți membri PROPACT, vrea să ajungă în Bavaria – Germania să-și procure mașini și utilaje
agricole, pentru a-și lucra cele 5 ha. Cei de la SMT Gherla nu vor să-i lucreze pământul, spunând că
este de-al lui Coposu și Rațiu.
Doamna Cimpoiescu Doina, pensionară din Cluj – str. Fântânele 59, apt. 52, își cere cele 22
ha pământ arabil în comuna Chiscani – jud. Brăila. Toate demersurile au fost zadarnice, pentru că
primăria Chiscani i-a trecut familia doamnei la despăgubiri, deși terenurile există fizic.
Domnul Niculaș Augustin din Cluj Napoca, str. Dâmboviței 79, bl. D15, sc. 2, et. 3, apt.
108, ne prezintă falsurile scrise pe Titlurile de Proprietate, ceea ce este de neînchipuit.
Filiala PROPACT Apahida – Cluj, constituită pe 15.08.1993, avea 55 de membri. Dintre
aceștia nominalizăm aleatoriu pe: Dindea Ionel, Rocas Ioan, Jucan Vasile, Damian Alexandru,
Apostol Alexandru, Grozea Ioan, Bicăzan Ioan, Ungureanu Vasile.
Filiala PROPACT Gherla – președinte Ungur Teodor din Gherla, str. Băița 37.
În 1994 erau 22 de filiale PROPACT în județul Cluj cu 668 membri. Merită să-l reținem
pentru istorie pe domnul ing. agr. Cărean Victor – Cluj, str. Plopilor 12, apt. 1, cadru didactic la
Institutul Agronomic Cluj. Îi amintim și pe tinerii, care au plecat la studii și practică agricolă în
Elveția și Germania: Bucur Teodor din Cojocna, Groza Alin din Cluj, Stoichicescu Traian.
Domnul Chișu Alexandru din comuna Frata, sat Bercheșu 118, jud. Cluj s-a oferit să
constituie PROPACT-ul nu numai în comuna Frata, ci și în alte localități din centrul Ardealului.
Pe data de 5 octombrie 1993, se constituie comitetul de organizare a PROPACT în Caraș
Severin. Din comitetul acesta făceau parte: dr. vet. Tătucu David – Caransebeș, str. Retezat 29,
Caraș Severin, Luminosu Solomon – Reșița, str. Petculescu 5, bl. 5, sc. 2, apt. 15, Meda Dumitru –
Bocșa nr 402, Gherga Petru – comuna Rusca Teregova, fost deținut politic, care a suferit ani grei de
pușcărie, alături de Coposu și Ion Diaconescu, Crișan Gheorghe – Caransebeș, str. Eftimie Murgu
20, Nicorescu Ioan – Zăgujeni, Franț Nicolae – Caransebeș, str. Splaiul Sebeșului 5, Cireșan Iosif –
Bocșa, 479, Ciurică Nicolae – Teregova.
Pe 18.12.1993 are loc Conferința Județeană PROPACT Caraș Severin, care alege
conducerea județeană PROPACT: președinte dr. vet. Tătucu David – Caransebeș,
Dimcea Nicolae – comuna Zorleanțu Mare – primar al comunei, Iana Pavel – Oravița,
str. Ecaterina Varga 36, Apetrei Ion, Bocșa – vicepreședinți, Crișan Gheorghe –
secretar general, din Reșița, str. Eftimie Murgu 20, Ștefănescu Maiana, din Reșița –
secretar general adjunct, bulevardul Revoluției din Decembrie nr 28, sc. 1, apt 5,
Reșița, Liuba Dimitrie, sat Maidan – Oravița, Gherga Petru – Rusca Teregova –
Nicorescu Ion – Zăgujeni, Jurca Pavel, Simu Simion – Reșița, str. Estoria Oltului 3.
Foarte activă și profesionistă, rămâne doamna Maiana Ștefănescu Ana, secretar
general al PROPACT din Caraș Severin.
1023
Nu trebuie să-i uităm niciodată pe fondatorii filialei județene PROPACT Caraș Severin:
Lupulescu Vasile din Berzasca, Zaharia Constantin din Oravița, str. Eftimie Murgu 34, Bijan
Ion din comuna Iablamia 62, Bogătan Valeriu din Băile Herculane, str. Trandafirilor 40, sc. C,
et. 3, apt. 12, Pârvulescu Petru – Caransebeș, str. Zăbranului 28, Eremia Dorini, comuna
Vrani 137, Șest Achim, comuna Ramna 271, Epure Nistor, comuna Moceriș 199, Tătaru
Gheorghe din Georgeova 169, Colicul Adrian din Oravița, strada Spitalului 54, Smeu Petra
din Bozovici, Dăian Ioan din Foratic 106, Ioșa Avram din Brădișorul de Jos 174, Drăghicescu
Romulus, Neamțu Nicolae, Turcu Gheorghe, Cipu Păun, Lungu Ion, Miclea Pavel – toți din
Brădișorul de Jos, Bura Ioan din Broșteni, str. Principală 387, Fara Silviu din Ilia.
Un memoriu impresionant am primit de la domnul Bogățan Valeriu din Băile Herculane –
str. Trandafirilor – nominalizat mai sus – fost deținut politic – a cărui legitimație o reproducem în
carte. În 1951 familia dânsului din Sânnciolau Mare, județul Timiș a refuzat să se înscrie în CAP și
au fost deportați în Bărăgan. Aici 5 ani au locuit într-un bordei (o groapă în pământ, acoperită cu
trestie, papură și paie de grâu). Domnul Valeriu mai are un frate Bogătan Traian, expus mai sus.
Deși era subinginer în construcții, comuniștii de după 1990 au refuzat să-l încadreze undeva, după
ce îl dăduse afară, așa cum au procedat cu mai mulți salariați. Nu s-a schimbat absolut nimic după
1990. Comuniștii vechi au pus mâna pe țară.
Domnul Pârvulescu Petru din Caransebeș, str. Zarandului 28 ne trimite o scrisoare pe 8
pagini cu multe probleme grave de la primăria Caransebeș, unde el fusese la început membru al
comisiei orășenești de Fond Funciar.
Domnul Achim, din comuna Ramna, nr 271, jud. Caraș Severin – un om foarte bolnav și el
și mama sa – nu au primit nimic de la IAS pentru cele 8 ha, pe care nu vor comuniștii de la primărie
să le restituie integral.
Domnul Jude Ionel din Bocșa, str. Republicii 113 ne trimite o scrisoare, în care își exprimă
dorința de a constitui PROPACT-ul în zonă, pentru că aici a fost o tradiție în creșterea animalelor, în
pomicultură și în viticultură. Se impune recuperarea integrală a pădurilor. După 1990, agricultorii
din zona Bocșa sunt total descurajați. Același lucru se întâmplă și în comunele Ramna, Berzovia,
Valea Pai, Dochia.
Doamna Bona Maria, născută Moater, din comuna Slatina – Timiș nr 65, jud. Caraș Severin
își cere terenurile agricole, gaterul și alte mașini moștenite de la părinții săi, nerestituite vreodată.
Domnul Tătaru Gheorghe, din comuna Ginrgiova 169, Caraș Severin, își cere terenurile
agricole moștenite, dar vrea și mașini și utilaje agricole, promise de Murg și alți ,,binevoitori”.
Domnul Colicuie Adrian, președintele filialei Oravița, ne trimite fondatorii PROPACT de
aici și din localitățile învecinate: Colicuie Adrian – Oravița, str. Spitalului 54, Caraș Severin,
Miclea Pavel – Brădișorul de Jos 61, Lungu Ion, Cipu Păun, Turcu Gheorghe, Neamțu
Nicolae, Drăghicescu Remus, Ioșa Avram, Drăghicescu Pavel, Velea Eugen, toți din
Brădișorul, Berceanu Iancu – Oravița – zona Gării, bl. G1, sc. A, apt. 3, Blaj Adam –
Rachitova, st. Oraviței 25, Enașcu Ion – Broșteni, str. Principală 278A, Fara Silviu – Ilia –
Oravița, zona Gării, bl. F, sc. A, apt. 3, Bura Ioan – Broșteni, str. Principală 387, Bogdan Ion –
Oravița, str. Racașdiei 77, Nica Riana – Oravița, str. Zona Gării, bl. B4/II, sc. B, apt. 3,
Geamăna Iosif – Mercina, Crai Mia – Mercina, Spaiu Maria – Mercina, Lincar Crăciun –
Oravița, str. Cloșca 31, Geam Ghiza Sorin – Oravița, str. Spitalului 11, Lincar Ana – Oravița,
1024
str. Cloșca 31, Lincar Vioreta – Oravița, str. Spitalului 12, Baica Florica – Mercina, Baica
Traian – Mercina, Dile Gheorghe – Mercina, Lincar Ioan – Mercina, Topan Ioan – Oravița,
str. Avram Iancu 22, Lința Ion – Mercina, Lincar Florin – Oravița, str. Spitalului 12, Babet
Ion – comuna Varadia, Kocsis Teodor, Botiș Vasile, Kocsis Adriana – toți din Mercina, Caraș
Severin.O scrisoare importantă primim de la dl. ing. constructor Coteț Gheorghe, din Baia de
Aramă, str Republicii, bl. 24, sc. 3, et. 2, apt. 3, Mehedinți, care dorește să facă filiale PROPACT în
zonă. De asemenea oameni ar avea nevoie PROPACT-ul, peste tot în țară.
Pe 17.11.1993 se înființează filiala locală în comuna Bucovăț – Dolj, care-și alege
conducerea: Bălan Ilie – președinte, Băileșteanu Paul – vicepreședinte, Toma Ion – secretar,
Sașa Constantin, Rotaru Ion, Sașa Eugen, Ciobăniță Ionel, Toma Marin, Codițoiu Petre,
Stuparu Gheorghe, Ionașcu Ion, Mustăcioară Ilie, Dobre Gheorghe – membri.
Pe 22.11.1993 se înființează filiala PROPACT în comuna Almaj – Dolj care alege pe: Paliu
Mihai – președinte, Gruia Ion – vicepreședinte, Stănică Nicolae – secretar, Ciucă Ion,
Vâlceanu Aurică, Ghiță Ion, Boboc Grigore, Trocan Ion, Barbu Ion, Stoica Daniel, Vasile
Constantin, Bănică Constantin, Coptăi Petre, Zidaru Constantin – membri.
Pe data de 18.11.1993 se constituie filiala PROPACT în comuna Melinești – Dolj, care alege
pe: prof. Micu Constantin – președinte, prof. ing, Popescu Daniel – vicepreședinte, prof.
Mitrana Ion – secretar.
Pe 15.12.1993 se constituie filiala PROPACT în comuna Scăiești – Dolj – satul Valea lui
Pătru, care alege conducerea: Lăța Marin – președinte, Bătrânu Vasile – vicepreședinte, Lăța
Nicolae – secretar, Lăța Gheorghe, Dincă Elisabeta, Lepădat Ion, Mazilu Ion, Cacalete
Dumitru, Bivolaru Ștefania, Tătaru Ion, Bătrânu Petre, Florea Virgil, Olaru Constantin,
Mazilu Ion.
Pe data de 29 octombrie 1993, s-a înființat filiala PROPACT Amărăștii de Sus – Dolj, care
și-a ales conducerea: Tița Constantin – președinte, Nica Mihail – vicepreședinte, Preda
Gheorghe, Miltiade Grigore, Trifu Oprea, Nițescu Ion, Floricel Marin, Marcu Dumitru, Vasile
Rădulescu, Marinescu Marian, Vasile Ștefan, Caragulină Ștefan, Pârjol Gheorghe, Triculescu
Ion, Gherghicescu Ștefan, Drăgoi Florea, Popa Marcu, Ionescu Constantin, Dumitrescu
Cornel, Lică Aurel, Ionescu Ilie – membri fondatori.
În 1993 – domnul Chiurtu Constantin – cel mai activ secretar general al PROPACT Dolj
ne comunică o situație mai mult decât îmbucurătoare: Filiala Amărăștii de Sus – 94 membri, filiala
Almaj – 19 membri, filiala PROPACT Bistreț – 39 membri, filiala PROPACT Boureni – 16 membri,
filiala PROPACT Bucovăț – 26 membri, filiala PROPACT Craiova – 75 membri, filiala PROPACT
Dăbuleni – 33 membri, filiala PROPACT Filiași – 17 membri, filiala PROPACT Ișalnița – 27
membri, filiala PROPACT Măceșul de Jos – 22 membri, filiala PROPACT Melinești – 15 membri,
filiala PROPACT Moțăței – 15 membri, filiala PROPACT Scăiești – 44 membri, filiala PROPACT
Secui – 29 membri.
Pe 12.11.1993 primim o scrisoare de la domnul Popescu Petre din Moțăței – cel care a fost
la mitingul PROPACT din Piața Aviatorilor și a stat de vorbă cu prof. Drăghici, participând și la
constituirea filialei județene PROPACT Dolj. Domnul este dezamăgit că președintele PROPACT
Dolj – prof. Ionescu, i-a promis că vine la Moțăței să înființeze filiala PROPACT, pentru că aici
erau foarte mulți țărani dornici să se înscrie în PROPACT. Domnul președinte Ionescu nu s-a dus la
Moțăței.Un om deosebit din Dolj rămâne domnul ing. mecanic agricol Mitu Anghel Florian, cel
care a rămas pe baricade tot timpul, până astăzi.
Domnul subinginer Bălșianu Ștefan din Craiova, str. Șerban Vodă, nr. 2, îi scrie o scrisoare
pe 5 pagini dl. Corneliu Coposu. Nu prea suntem de acord cu amestecul comunismului cu
capitalismul, din capul acestui om.
Pe 18.12.1993 se înființează filiala PROPACT în comuna Bistreț, Dolj, care-și alege
conducerea: Raicea Ion – președinte, Gâdea Marin – vicepreședinte, Florea Ion – secretar,
Raicea Constantin, Deliu Ion, Olaru Dumitru, Purcea Marin, Deliu Constantin, Sârbu Ștefan,
1025
Gâdea Marian, Zafei Gheorghe, Dudu Anghelina, Odină Sandu, Balaci Eufrosina, Moțățeanu
Constantin, Raicea Maria, Cârstea Mihai, Bancu Ion, Gană Nicolae – membri.
Pe data de 15.11.1993 s-a constituit filiala PROPACT în comuna Filiași – Dolj, care și-a ales
conducerea: Ciucă Cladiu – președinte, Perșu Mircea – vicepreședinte, Grigorie Constantin –
secretar, iar: Ciucă Mihaela, Perșu Ioana, Burchel Ion, Trancă Șerban, Iova Constantin, Iova
Ionel, Zaharia Ilie, Rădoi Elena, Jderu Sava, Dumitrănoiu Constantin – membri fondatori.
Nu vrem să trecem peste membri fondatori din comuna Melinești – Dolj – unde am
nominalizat pe cei trei profesori fondatori și conducători ai filialei: Popescu Alexandru, Ștefan
Dumitru, Nemțaru Gabriel, Micu Ilie, Enache Luchian, Tudor Radu, Ionică Marin, Troacă
Ilie, Coandă Nicolae, Preoteasa Mihai, Posa Dumitru, Popescu Auraș, Popescu Paul, Godeanu
George, Dinu Ion, Ionescu Sorin, Iliescu Remus.
Filiala PROPACT Dăbuleni – Dolj avea deja 35 de membri fondatori: Duca Gheorghe –
președinte, Dinu Ion – vicepreședinte, Neacșu Florea – secretar, iar: Preoteasa Gheorghe,
Cioacă Marin, Petrescu Ștefan, Belu Enache, Dinu Aurel, Cioacă Ștefan, Bucăta Nicolae,
Cioacă Stan , Vasilescu Dorel, Cioacă Vasile, Broșteanu Dumitru, Glăvan Ion, Ghiță Vasile,
Delcea Tudor, Anca Mircea, Preduș Dumitru, Treanță Ion, Glăvan Gheirghe, Barbu Vitu,
Rățoi Alexandru, Secu Dumitru, Diaconu Ștefan, Vasile Ștefan, Turlacu Constantin, Rățoi
Marin, Neica Dumitru, Claion Marin, Zdurcea Ștefan, Vasiliche Florea.
Pe data de 24 octombrie 2000, primim o scrisoare interesantă de la dl. Sfredel Vergică din
Calafat, str. Traian nr. 11 – care-și cere proprietățile confiscate de comuniști: peste 100 ha teren
arabil, 150 ha pădure, case, conace, etc.
Domnul Nițu Toma din Robănești – Dolj vrea să se înscrie în PROPACT și cere adresa
filialei județene.
Domnul Mitrăc Nicolae din Craiova, strada Câmpia Izlaz 93 își cere cele 50 ha teren arabil
și construcțiile deținute de părinții săi în comuna Plenița – Dolj.
Domnul Bobei Alexandru din Craiova – Calea București, bl. E6, sc.1, apt.8, ne scrie în
1999 și ne spune că era acționar cu 6,31 ha la S.C. Agroind Brabova Dolj, iar cumnata sa avea 3,29
ha și nu erau mulțumiți de cât primeau anual la ha, având niște restanțe foarte mari pentru anii 1996,
1997, 1998.
O scrisoare interesantă primim de la filiala Mureș PROPACT. Mii de țărani vin la prefectură,
la primării să-și ceară terenurile agricole, pădurile, casele furate de comuniști. Cei din conducerea
filialei cer și ei legi vitale pentru agricultură (Legea Cadastrului Agricol, Legea Creditului Agricol,
Legea Arendei). Nu sunt de acord cu Legea Impozitului Agricol. Pentru țăranii, care nu și-au primit
integral pământl, care nu au cu ce-l munci, 250 000 lei/ha impozit este foarte mult. Critica IASurilor
și SMT-urilor este pertitentă. Nu sunt de acord cu concurența neloială la sate. Țăranii nu au
cui să-și vândă cerealele, vinul, țuica, mierea și alte produse, pentru că statul ia cantități mari de
produse pe valută. Iată cum comuniștii nu se dezmint.
Menționăm pe membri conducători ai filialei PROPACT Mureș: ing. agr. Comes Liviu, dl.
prof. Păun Gheorghe, Matei Emanoil, Andone Savu, ing. Pașca Viorel, Roșca Gheorghe,
Mezaroș Nicolae.
Pe 26 decembrie 1993 are loc Conferința Județeană PROPACT Mureș, la care au participat:
dl. Cionca Emil – vicepreședinte PAC, domnul dr. Ranga Ion PNL. Au fost aleși: ing. Comes
Liviu – Târgu Mureș, Bulevardul Pandurilor 62, apt. 11 – președinte, dl. Cionca Emil – Târgu
Mureș, str. Bucinului 1, apt. 12, dl. Matei Emanoil, Târgu Mureș – str. Ciucaș, nr.1, apt. 19 –
vicepreședinți, Nicușor Ioan, Târgu Mureș, str. Parângului 26 – secretar general, iar: Pașca
Viorel, Târgu Mureș, str. Căminului 21, Oltean Ioan, Târgu Mureș, str. Revoluției nr 44/2,
Andone Saru din Sâncraiul de Mureș, str. Nouă nr 130, Ceușan Ion din comuna Glodeni – sat
Moișa 65, Micle Gheorghe din Vânători, nr 35, Berbely Mihai din Sărmaș, str. Pepinierei 33 –
membri în conducerea filialei județene PROPACT.
Domnul prof. Gheorghe Păun din Târgu Mureș, str. Secuilor Martiri 10 – 12, sc. A, et. 2,
apt. 5 – originar din Curtea de Argeș, participant și la mitingul din str. Aviatorilor din București, a
rămas un luptător convins al PROPACT.
1026
1027
Doamna Georgescu Aniela din București, str. Sibiu nr 17, bl. Z5, apt. 53, sector 6,
participantă la mitingul PROPACT din fața Senatului din București, din septembrie 1999 ne scrie și
ne enumeră nedreptăți grosolane de la S.C. Agroind Albești – Mureș. Am publicat anexa doi a
scrisorii doamnei Aniela.
Dintre membri fondatori din Mureș amintim pe: Szabo Panna din Zău de Câmpie, str.
Trandafirilor 21, Stoica Ion, str. Ludușului nr. 8, Târgu Mureș – numit președinte interimar
PROPACT Mureș, după demisia dl. Comes Liviu, dl. Neagu George, Târgu Mureș, str. Aleea
Carpați 51, apt. 216, Pătru Vasile, Târnăveni, str. Viilor 20.
Domnul Damian Aurel din Luduș, str. Traian 1 are probleme în comuna Atantis – Mureș.
Domnul Savu Gheorghe din Cornești – Mureș, str. Liliacului 3, vrea să devină om de
afaceri în comună și are nevoie de un sprijin pentru proiecte europene.
Domnul Szamtarto Ovidiu din Târgu Mureș, bulevardul I Decembrie 1918, nr. 218, et. 1,
apt. 6, ne scrie cu mult năduf cum a fost alungat din propria gospodărie de comuniști în 1951 și nici
până astăzi nu s-au mai întros în propia lor gospodărie!!! din comuna Papiu Ilarian – Mureș.
În 1995, prof. Dan Drăghici a participat la deschiderea Pieței de Gros, pentru animale vii și
cereale din Sângiorgiu de Mureș, str. Tofalan, 678, Piață de Gros realizată datorită Programului
PHARE al UE.
În data de 14 septembrie 1993 la Baia Mare – Maramureș se constituie Comitetul de
Coordonare PROPACT Maramureș: ing. Asofiei Constantin – Șomcuța Mare, str. Nicolae
Bălcescu 22, Butean Ladislau – Șomcuța Mare, str. Someș 29, Filip Valer – Dumbrăvița, str.
Cărbunari 49, ing. Murariu Iuliu – Baia Mare, str. Iuliu Maniu 5/56, Radu Piciu, Baia Mare,
str. Bibescu 22, Bledea Marilena, Costin Ion, Baia Mare, Strada Gării 3, apt. 20.
Filiala PROPACT Maramureș și-a ales conducerea județeană pe 19.XII.1993: ing. Asofiei
Constantin – președinte, ing. Morariu Iuliu, Bump Leon, Tohatan Ioan, vicepreședinți,
Mateșan Romulus, secretar general, Cândea Nelu – secretar general adjunct și: avocat Crișan
Florin, Rusu Vasile, Stavăr Gheorghe, Chișu Aurel, Danciu Gavril (Vilma), Setel Ioan (Tohat
72), Mureșan Iuliu (Șomcuta Mare – str. Cioltului, Popa Ioan (Baia Mare, str. Salcâmului 4),
Chiș Viorel – Tohat 13.
Pe data de 19.XI.1993 se constituie filiala PROPACT Vima Mică, care-și alege conducerea:
Cândea Nelu – președinte, Badea Gavril – vicepreședinte, Danciu Gavril – secretar, Gheduț
Sorin, Florian Alexandru, Raț Nicolae, Cândea Vasile, membri fondatori.
În octombrie 1993, se constituie la Maramureș formația PROPACT AGROSERV, având în
componență ingineri mecanici și mecanizatori: inginer auto tractoare Murariu Iuliu, subinginer
electro mecanic Mateiescu Romulus, mecanic agricol Dumitraș Aurel, Mecanic Agricol,
Dumitraș Vasile, mecanic agricol Tohatan Emil, Bran Aurel, Surduc Ioan – mecanici agricoli
și domnul inginer agronom Chișu Traian.
Pe data de 27.X.1993 se constituie filiala PROPACT Șomcuța Mare, care-și alege
conducerea: ing. Asofiei Constantin – președinte, Butean Ladislau – vicepreședinte, Popan
Gheorghe – secretar, Pârvan Mircea, Munteanu Ioan, Silimon Ioan, Petruș Ioan, Butean
Aurel, Meci Alexandrina – membri fondatori.
Pe 24 octombrie 1993 se constituie filiala PROPACT Tohat, care-și alege conducerea: Chiș
Aurel – președinte, Mateiescu Ioan – vicepreședinte, Glodan Teodor – secretar, Lupse Silviu,
Tohatan Ioan, Lupșe Florin, Chiș Viorel, Chiș Ioan, Tohatan Vasile, Tohatan Emil, Bran
Aurel, Matcu Pintea, Surduc Ioan, Morar Ioan – membri fondatori.
Domnul Godja Ilie din Călinești, satul Văleni, jud. Maramureș ne scrie în numele celor 4
frați ai săi și ne prezintă abuzurile primarului, care nu-i dă pământurile moștenite de la părinți.
Pe 20.II.1994 se constituie filiala Costișa – jud. Neamț, care-și alege conducerea: Airinii Ion
– președinte, Tănase Constantin – vicepreședinte, Damian Ion – secretar, Filip Gheorghe,
Airinii Vasile – membri.
În luna aprilie 1994 se constituie filiala Tămășeni – Neamț: Fărăoanu Ioan, Fărăoanu
Angela, Cimpoieșu Grigore, Cimpoieșu Valeria, Neculai Alexandru, Petrișor Angela, Antonică
Mihai, Petrișor Pamfil , Petrișor Maria, Gherguț Ana, Căliman Maria, Andrici Gheorghe,
1028
Andrici Maria, Chihalău Idior, Chihalău Maria, Buzău Ioan, Buzău Monica, Busuioc Verona,
Balint Margareta, Dorcu Anton, Budău Petrea, Budău Streza – membri fondatori.
Pe 11.IV.1994, se constituie filiala Grumăzești – Neamț, care-și alege conducerea: Ciotârca
Vasile – președinte, Nichifor Maria – vicepreședinte, Vornicu Constantin – secretar, iar:
Axinte Gheorghe, Marghir Ana, Roșu Constantin, Aglaia – membri fondatori.
Pe data de 3.III.1994, se constituie filiala PROPACT Ștefan cel Mare – Neamț, care-și alege
conducerea: Lazonschi Onor – președinte, Vicol Iordache – vicepreședinte, Sava Dragoș –
secretar, Șerban Vasile, Andone Ion, Podaru Olga, Preotu Elena, Mareș Marin, Petraru
Gheorghe, Enache Gheorghe – membri fondatori.
Filiala PROPACT din comuna Bârla – Neamț avea peste 150 de membri fondatori, din care
nominalizăm pe: Antili Iosif – președinte, Bodașca Romică – vicepreședinte, Isfan Vasile –
secretar, iar: Morariu Petru, Bodașca Benone, Baciu Anton, Leahu Ion, Agu Giurgi, Cazamir
Carol, Mârț Ion, Bolașcă Anton, Cazamir Anton, Moraru Ion, Lucaci Mihai, Leahu Vasile,
Bidon Anton, Robu Ion, Robu Vanel, Adam Gheorghe, Adam Vasile – membri fondatori.
În aprilie 1994, se constituie filiala Cordun – Neamț: Miron Gheorghe – președinte,
Diaconu Traian – vicepreședinte, Tălmăcel Ludovic – secretar, iar: Radu Constantin,
Potcovaru Dumitru, Stoica Vasile, Iamandi Constantin, Enache Maria, Chiron Constantin,
Radu Gheorghe, Munteanu Maria, Chiriac Dmitru, Miron Cezar, Ungureanu Constantin,
Negru Constantin, Nanu Ion – membri fondatori.
Pe 13.XII.1993se constituie filiala PROPACT Mărgineni – Neamț, care-și alege conducerea:
Dorofte Damian – președinte, Miron Nina – vicepreședinte, Ciobanu Mihai – secretar, Coce
Gheorghe, Drăgan Constantin, Miron Ion, Drăgan Gheorghe – membri fondatori.
Din comuna Roznov – sat Chintinici menționăm fondatorii: Munteanu Grigoraș,
Munteanu Mihai, Bofan Mihai, Mocanu Mihai.
Pe 16.XI.1994, se constituie filiala Sagna – Neamț cu conducerea: Astani Ion – președinte, Sandu
Gheorghe – vicepreședinte, Cosma Vasile – secretar, Stafie Costică, Astani Mihai, Tănasă
Valentina, Pătrânceanu Ion, Muraru Costică, Băbuță Costică, Cosma Mihai – membri
fondatori.
Pe 28.VII.1994, se constituie filiala PROPACT Brusturi – Drăgănești – Neamț, care-și alege
conducerea: Moțoc Dorel – președinte, Ionel Toader – vicepreședinte, Morariu Constantin –
secretar, iar Morariu Dumitru, Topor Cleopatra, Zodieru Mihai, Diaconescu Viorica, Moțoc
Virgil, Morariu Ion – membri fondatori.
Pe 12.XII.1993, în Dolj, se constituie filiala Secui cu Sandu Gheorghe – președinte,
Băltărețu Dumitru – vicepreședinte, Alexandru Dinu – secretar, iar Avram Gheorghe și Păun
Nicolae – membri fondatori.
Filiala Dolhești are conducerea: Agu Gheorghe – președinte, Bejan Marin –
vicepreședinte, Niță Gheorghe – secretar, Sugaru Ferdinand, Tănase Gheorghe, Bursuc Anton
și Hodescu Nicolae – membri.
Pe 13.XII.1993, se constituie filiala Piatra Neamț, PROPACT care-și alege conducerea:
Afloarei Vasile – președinte, Rovanu Toma – vicepreședinte, Ghineț Margareta – secretar, iar:
Cândea Romulus, Pavelescu Mihai, Gâlcă Dan, Grigorescu Floarea, David Toader, Mareș
Ana, Arhip Marioara, Munteanu Constantin, Ciocan Ioan, Țuțuianu Constantin, Lăzărescu
Alexandru – membri fondatori.
Pe 14.XI.1993, se constituie filiala PROPACT Dumbrava Roșie – Neamț, care-și alege
conducerea: Dascălu Mihai – președinte, Tăbăcaru Mihai – vicepreședinte, Iorgu Neculai –
secretar, Pristavu Vasile, Mazoreanu Irimia, Iorgu Constantin, Mirea Neculai, Teodorescu
Constantin, Gabor Toader, Pristavu Nicolae – membri fondatori.
Pe data de 13.XI.1993, se constituie filiala PROPACT Girov – sat Dochia - Neamț, care-și
alege conducerea: Sandu Ioan – președinte, Damian Gheorghe – vicepreședinte, Lungu Mihai –
secretar, Pascariu Ioan, Blaga Ion, Diaconu Ion – membri fondatori.
Pe data de 21.VIII.1993, se constituie filiala PROPACT Zănești – Neamț – care-și alege
conducerea: Dumitru Ion – președinte, Colobanea Constantin – vicepreședinte, Andrei Ion –
1029
secretar, iar Dumitru Ion, Ciocan Ioan, Rotaru Gheorghe, Andronache Constantin, Căliman
Ioana, Ciocoiu Ion – membri fondatori.
Pe 12.XII.1993, se constituie filiala PROPACT Podoleni – Neamț, care-și alege conducerea:
Neculaie Dan – președinte, Hangaru Gheorghe – vicepreședinte, Drăgan Constantin –
secretar, iar Bocancea Vasile, Mihai Dumitru, Munteanu Marian, Drăgan Marin, Niculaie
Maria, Andronic Constantin, Andronic Ana, Ungvart Ion, Ungvart Nuța, Dulcescu Safta,
Gulai Georgeta, Gulai Gheorghe – membri fondatori.
Pe data de 14.XI.1993, se constituie filiala PROPACT Gârcina, sat Cuiejdi – Neamț – care-și
alege conducerea: Aflorii Constantin – președinte, Ungureanu Constantin – vicepreședinte,
Ciobotaru Neculai – secretar, iar Drăgan Ion, Zaharia Constantin și Baroi Gheorghe, membri
fondatori.
Filiala PROPACT Adjudeni – comuna Tămășeni s-a constituit în prezența prof. Dan
Drăghici. Erau deja înscriși peste 250 de membri. Conferința comunală a ales conducerea: Mihoc
Iosif – președinte, Marc Maricel – vicepreședinte, Burlacu Francisc – secretar, iar: Mărinaș
Francisc, Lucaci Anton, Chiuzan Ion, Giurgilă Anton, Man Andrei, Chiuzan Iosif, Lucaci
Maria, Butnaru Mihai, ing. Strachină Aurel, Snel Mihaela, Vamanu Nicolae, Snel Ion,
Mărtinaș Dumitru, Pal Vasile, Gherghel Dumitru, Grigoriu Nicolae, Năstase Grigore,
Glodeanu Constantin, Cherecheș Dumitru, Apostol Gheorghe, Grigoriu Grigore, Dascălu Ion,
Dăncuț Jenică, Mărtinaș Dumitru – membri fondatori.
Filiala PROPACT Pildești – Neamț își alege, pe 26.IX.1993, conducerea: Dumea Franț –
președinte, Mărtinaș Francisc – vicepreședinte, Tanciu Mihai – secretar, iar: Martincă
Nicolae, Bejan Dănuț, Mârț Iosif, Bulai Cecilia – membri fondatori.
În 1993 – 1994 filiala județeană PROPACT Neamț era una dintre cele mai mari filiale, ca
număr de membri. Toate filialele fuseseră constituite de țăranul inimos din comuna Dumbrava
Roșie – Dascălu Mihai, președintele filialei PROPACT Neamț, până când a decedat. Nu-i
putem uita pe fondatorii filialei din 1993: Bumb Sergiu – Piatra Neamț – Aleea Paltinilor, bl.
3, apt. 71, Dacălu Mihai – comuna Dumbrava Roșie, str. Zimbrului 68, Tofan Vasile –
Săvinești, Popa Neculai – Săvinești, str. Bistriței 131, Bejan Vasile Cornel – Piatra Neamț,
bulevardul Decebal, bl. 4, apt. 18, sc. B, Mihoc Iosif – Adjudeni – comuna Tămășeni, Benchea
Damian – Adjudeni – comuna Tămășeni, Crăciun Verona, Târgu Neamț, str. Cuza Vodă 1, bl.
A1, sc. C, apt. 12, Mihăică Ion, Giurgilă Valeriu, Băcăoanu Valeriu, Chiuzan Eugen, toți din
Adjudeni – Tămășeni, Tăbăcaru Mihai din Dumbrava Roșie, Rădulescu Eugen din Târgu
Neamț, str. Alexandru cel Bun, Butnaru Constantin din Târgu Neamț, str. Ion Creangă, Stan
Mihai din Târgu Neamț, Gâlcă Dan din Târgu Neamț, str. Ion Creangă 10, Lăzărescu
Alexandru din Piatra Neamț, str. Ion Creangă, Iacomi Georgeta din Piatra Neamț, str.
Kogălniceanu, bl. 1, nr. 78, dr. Jurcău Florin din Roman, str. Ștefan cel Mare, bl. 11, sc. A, apt.
5, Afloarei Constantin, Afloarei Gheorghe din comuna Gârcina, sat Chiejdi.
Pe 15 decembrie 1993 s-a ținut Conferința Județeană PROPACT Neamț care a ales
democratic: Dacălu Mihai – președinte, Butnaru Mihai, Gherguț Grigore, Boroi Constantin –
vicepreședinți, Afloarei Vasile – secretar general, Ghineț Margareta – secretar general
adjunct, iar: Dumea Franț, Chiuzan Eugen, Drăniceru Angelica, Mihoc Iosif, Dorofte
Damian, Asande Gheorghe, Andrici Grigore, Ghineț Ionel, Nicolae Dan – membri în
conducerea filialei.
Filiala PROPACT Agapia – Neamț avea în 1993 peste 80 de membri fondatori, dintre care îi
amintim pe: Iliescu Constantin, Toader Ion, Popa Vasilică, Cârja Ion, Manole Ion. Hurghie
Vasile, Lateș Constantin, Apetri Dorel, Gogea Mihail, Toader Gheorghe, Lateș Ion, Timofti
Ion, Visarion Ion – membri fondatori.
Filiala PROPACT Bâra, Neamț și-a ales, pe 15.XI.1993, conducerea: Antile Iosif –
președinte, Agu Giurgi – secretar, Budașcă Romică – vicepreședinte, iar: Leahu Ion, Bidan
Anton, Balașcă Anton, Moraru Ion, Badașcă Benone, Mârț Ion, Agu Giurgi, Cazimir Carol,
Adam Vasile, Leahu Petrică, Moraru Petrică, Leahu Vasile, Baciu Anton – membri fondatori.
Domnul Mustăciosu Vasile, din comuna Români – sat Coșmani, își cere proprietățile (6 ha
1030
teren arabil). Nu le-a obținut. Este membru PROPACT în comuna Români și ne întreabă ce părere
avem de ceea ce îi fac comuniștii din Români. ,,Domnule Mustăciosu, ceea ce vi se întâmplă
dumneavoastră, li se întâmplă la mii de proprietari români, pentru că după comuniștii lui Ceaușescu
au venit și au cucerit România bolșevicii lui Ion Iliescu. Același răspuns și pentru doamna Bran
Valeria, tot din comuna Români.
Domnul ing. zootehnist din Târgu Neamț – str. Mihai Eminescu, bl. M9, sc. B, apt. 13, își
cere cele 15,5 ha teren arabil pentru care are adeverință de proprietate, dar nu are Titluri de
Proprietate – o boală generală în toată România. ,,Să știți, domnule inginer, că nici președintele
PROPACT – prof. Dan Drăghici, cu frații lui nu au Titluri de Proprietate pentru 12 ha de teren arabil
și 1,5 ha pădure... nici astăzi – în 2019!...”
Există o filială bună și în comuna Slobozia – Roznov – Neamț, de unde nominalizăm câțiva
membri fondatori: Purici Maria, Chistol Dumitru, Chistol Fănică, Borta Maria, Mitra
Costachi, Vinea Ion, Bran Anghelina, Oancea Safta, Chistol Luigi Marta.
Pe 11 septembrie 1993 s-a constituit în strada Florilor 15 et. 4, camera 40, Miercurea Ciuc –
Harghita – filiala județeană PROPACT Harghita, care-și alege conducerea: Albert Arpad, Miercurea
Ciuc, str. Florilor 17/18 – președinte, Tamaș Istvan Zoltan – Miercurea Ciuc – bulevardul Frăției 17,
sc. A, apt. 13, vicepreședinte, Bărbat Alexandru – Miercurea Ciuc – str. Aleea Vântului 8, apt. 16,
sc. C – secretar, iar: Faro Laslo – bulevardul Frăției 17, sc. C, apt. 10, Miercurea Ciuc, Balint Tibor
– Miercurea Ciuc, str. Ciocârliei 20, sc. D, apt. 13, Cibi Ionel – Miercurea Ciuc, str. Tudor
Vladimirescu 25, A3, Fulop Arpad – Miercurea Ciuc, str. Harghitei, Crușitu Liviu – Miercurea Ciuc,
str. Doja 9, Szekely Ferenc, Ciubotă Cristina – str. Ștefan cel Mare 95 – Toplița, Petraș Ladislau, str.
Brașov 9, sc. E, apt. 7, Miercurea Ciuc, Șandor Iuliana – Miercurea Ciuc, str. Iancu de Hunedoara
37, Ilie Maria – Miercurea Ciuc, str. Florilor 69, Pelei Antal, sat Cosmeni 462/A, Crușitu
Paraschiva, str. Gheorghe Doja 9, Miercurea Ciuc.
Președintele filialei județene PROPACT Harghita a fost dl. Antal Nicolae din Toplița, str.
Toamnei nr 11, care are semnată adeziunea la PROPACT pe 20 octombrie 1993.
Pe 29 VIII 1998, domnul Cif Vasile din Toplița, str. Călimani 49, își cere proprietățile
moștenite pe vechile amplasamente, numai că cele 2,5 ha pădure ale sale au fost date altora, iar el
nu a primit nimic, ducându-l cu vorba, că-i va da când apare Legea 169/1997!
Domnul Truță Ion, din Toplița, str. Călimani 76, ne trimite o scrisoare pe 9 mai 2001, însoțită
și de cartea funciară, pe care o publicăm aici:
1031
Domnul Truță arată că bunicul său îi lasă toată averea cuprinsă în cartea funciară 1042. Există un
conflict familial între dl. Truță și rudele sale Braic Miron, Braic Ileana, Braic Mitică.
Domnul Crețan Mihai din Drobeta, Turnu Severin – Mehedinți, str. Calea Timișoarei 174,
locator la Agrofruct Prunișor, cu 2,95 ha, nu și-a primit drepturile – ceea ce li s-a întâmplat, an de
an, tuturor acționarilor și locatorilor din toate fostele IAS-uri.
Pe 28 XII 1993, se constituie filiala PROPACT în comuna Prisăceaua – Mehedinți, care-și
alege conducerea: Preda Ovidiu – președinte, Vizitiu Ioan – secretar, Ungureanu Ion –
vicepreședinte, iar: Orăscu Ștefan, Stan Ștefan, Preda Mihai – membri.
Pe 9 noiembrie 1993, în prezența prof. Dan Drăghici, președintele PROPACT, are loc
Conferința Județeană PROPACT Mehedinți, care-și alege conducerea: ing. Scăuieru Nicolae din
Drobeta, Turnu Severin – președinte, Călin Nicolae, Ianoși Nicolae și Purcărin Alexandru –
vicepreședinți, Grecu Mircea – secretar general, Chivu Ilie – secretar general adjunct, iar:
Tomescu Ion, Radoslav Gheorghe, Bedreag Ștefan, Chiosa Nicolae, Torturea Victor – membri.
Dl. Nisip Florea, din comuna Salcia 1012 – Mehedinți, face o cerere de mână să devină
membru PROPACT, împreună cu alți 50 de cetățeni din această comună.
Pe 10 februarie 1995, la o adunare mare a PROPACT din Drobeta – Turnu Severin, la care
au participat și 250 de deportați în Bărăgan, dl. Scăuieru Nicolae și dl. ec. Băghină Petre au
împărțit peste 300 de ziare PROPACT, celor prezenți la adunare.
Dl. președinte al filailei Izvorul Bârzei – Mehedinți – Moldoveanu Mihai ne trimite o
situație cu membri PROPACT fondatori: Draghia Dumitru, Draghia Ion, Copăceanu
Constantin, Pupăză Vasile, Bălan Vasile, Tibrea Dumitru, sat Bolotești – Izvorul Bârzei, Tudor
Doru, sat Răscolești, Ghizel Dumitru – Turnu Severin, str. Republcii 41, Draghia Dumitru, sat
Schirutorești – Izvorul Bârzei, Moti Ion, Vâlcan Gheorghe, Păcală Ion, comuna Breznița,
Petolescu Tănase, sat Izvorul Bârzei, Bobocea Mihai, sat Schinterești, Trandafir Tudorel și
Moldoveanu Mihai, sat. Izvorul Bârzei.
Filiala, din comuna Pristol – Mehedinți, are peste 122 membri, dintre care îi amintim pe
fondatorii: Porcărin Alexandru din Drobeta – Turnu Severin, bl. A2, sc. 2, apt. 18, Porcărin
Ionel, Olaru Ion, Ciocan Doru, Iacob Iancu, Pădureanu Nicolae, Cimpoieru Gheorghe,
Stanciu Ion, Teodorescu Grigore, Buculeasa Ștefan, Buculeasa Constantin din Drobeta –
Turnu Severin, Iacob Ion, Munteanu Alexandru, Nacă Iancu, Porcărin Ion, Oiță Iancu, Bățiu
Ion, Dorondel Ion, Ciora Iulian, Sârbu Gheorghe, Liciu Nicolae, Bobocea Ion.
Dl. Mitucă Gheorghe din Vlădaia, satul Scorila – Mehedinți, ne roagă să-l ajutăm să-și
procure mașini și utilaje agricole, pentru a-și munci pământul.
Filiala PROPACT Gruia – Mehedinți avea în 1994, 184 membri – din care nominalizăm
fondatorii: Călin Nicolae, Trestaru Constantin, Marinescu Viorel, Socoluc Angela, Firulescu
Dorina, Mihai Elena, Prioteasa Silvia, Dincă Elena, Streche Gheorghe, Marinescu Nicolae,
Scurtulescu Nicolae, Giura Alexandru, Prioteasa Alexandru, Marinescu Gheorghe, Mladin
Nicolae, Petrescu Nicolae, Streche Nicolae, Grecu Mircea, Turiță Dumitru, Chiulan Sever,
Liciu Gheorghe, Brebu, Vărzan Ghizela, Cioponea Constantin, Rădescu Gherghina, Mănescu
Sterie.
Pe data de 22 decembrie 1993, se constituie filiala PROPACT Vânju Mare – Mehedinți –
care-și alege conducerea: Tuțurigă Dumitru – președinte, Vlădăcel Alexandru – vicepreședinte,
Mărgărit Pompiliu – secretar, iar: Crăcea Ionel, Biță Gheorghe, Borosu Ion, Tiutiuc Victor,
Carapencea Victor, Almăjan Iacob, Almăjan Ion, Vlădășel Petre – membri.
Din cei 172 membri fondatori, din Comitetul Coordonator al filialei județene PROPACT
Mehedinți, nominalizăm pe: Bengescu Virgil – comuna Gruia, Sălceanu Gheorghe – comuna
Gârla Mare, Severineanu Olga – Drobeta – Turnu Severin, str. Aurelian 43, Neacșu Mihai –
Drobeta Turnu Severin, str. Aleea Garoafelor, nr. 8, bl. A5, sc. 4, apt. 8, Alexandrescu Tănăsie,
comuna Pătule, Stroienică Ion – comuna Oprișor, Munteanu Simion – comuna Molovăț, sat
Tigăreni, Gherghescu Constantin, Drobeta Turnu Severin, str. Tudor Arghezi 16, Troca
Pompiliu, Drobeta Turnu Severin, str. Bahna 57, Bălăceanu Gheorghe – Drobeta Turnu
Severin – str. 1 Decembrie 1918, nr. 45, Boșneagu Lilică – Drobeta – Turnu Severin, str.
1032
Crișan 60, Băcleșanu Valerie, comuna Hinova.
În data de 6 XI 1993, se constituie filiala PROPACT Pătulele – Mehedinți, care-și alege
conducerea: Luchian Gheorghe – președinte, Brânzan Dumitru – vicepreședinte, Moșneanu
Alexandru – secretar, iar: Panduru Gheorghe, Făsui Dumitru, Osiac Puiu, Rădoi Dumitru,
Tudor Ilie – membri.
Nu-i putem uita pe membri fondatori PROPACT din orașul Drobeta – Turnu Severin:
Scăuieru Nicolae, str. Republicii 85, bl. A2, apt. 1, Cameniță Sever, Drobeta – Turnu Severin,
str. Matei Vasilescu 1, Lepădat Gheorghe – Drobeta Turnu Severin – str. Carpați 44, Chivu
Ilie, Drobeta – Turnu Severin, str. Tudor Vladimirescu 132, bl. 18 – parter, sc. 1, apt. 2, Tudor
Matei – Drobeta – Turnu Severin, str. George Coșbuc 2, Năvligu Constantin, Călărășanu
Ștefan – Drobeta – Turnu Severin, str. Aurelian 77, Gândacu Ion, Drobeta – Turnu Severin,
str. Lăcrămioarelor nr. 4, bl. A2, sc. 5, apt. 5, Preda Irina – București, str. Hagiu 8, Popescu
Virgil – Lugoj, str. Vlad Țepeș 5, Iovan Constanța – Drobeta – Turnu Severin, str. Decebal 70,
Toma Maria – București, str. Kaikovski 6, Popescu Mihalache, comuna Semian – Mehedinți,
Popescu Verginia – Drobeta – Turnu Severin, str. Romulus Lepri 37, Spătaru Toma – Drobeta
– Turnu Severin, str. Romulus Lepri 43, Spătaru Jenică, Drobeta – Turnu Severin, str. Traian
160, Cismaru Angela – Drobeta – Turnu Severin, str. Alion 64, Cojocaru Romulus – Drobeta –
Turnu Severin, str. Decebal 43, Iorga Virginia – Drobeta – Turnu Severin, str. Castanilor 1, bl.
A1, sc. 6, apt. 4, Averescu Ion – Drobeta – Turnu Severin, str. Marius Tipătescu 58, bl. V6, sc.
3, apt. 9.
Pe data de 21 I 1994, se constituie filiala PROPACT Balta – Mehedinți, care-și alege
conducerea: Sitaru Ion – președinte, Burcu Melu – vicepreședinte, Zețu Constantin – secretar,
iar: Boiașu Alexandru, Enășescu Constantin, Sitaru Grigore, Oprițescu Aurel, Neacșu
Gheorghe, Zoican Mihai, Stănchescu Ion, Oprițescu Grigore, Enășescu Constantin, Moțănțău
Constantin, Zoican Dumitru, Simescu Constantin, Ursu Ion, Sitaru Ion, Sitaru Constantin,
Anițescu Georgel – membri.
Pe data de 15 I 1994, se constituie filiala PROPACT Drobeta – Turnu Severin, care-și alege
conducerea: Lepădat Gheorghe – președinte, Boloșcan Cristian – vicepreședinte, Ștefănescu
Cristian – secretar, iar: Cojocaru Romulus, Băghină Zoia, Iacobescu Ion, Tăculescu
Constantin – membri.
Nominalizăm membri fondatori PROPACT din Obârșia de Câmp – satul Izimșa –
Mehedinți: Șoșea Mihail, Cârjan Ion, Nedelcea Florea, Velici Marin, Lupitu Constantin,
Popescu Marin, Popescu Constantin, Soșea Constantin, Vrățanu Ion, Zdroană Ilie, Zdroană
Ion, Marica Constantin, Boiangiu Florea, Datcu Ion, Anuța Ion, Balaci Ion, Belciug
Mihalache, Boiangiu Ion, Birou Gicu Ion, Floroiu Ilie, Adam Ion, Dinculeasa Cornel.
Pe 19 decembrie 1993, se constituie filiala PROPACT Dârvari – Mehedinți, care-și alege
conducerea: Oprică George – președinte, Stoica Nelu – vicepreședinte, Petru Gheorghe –
secretar, iar: Chibăr Titică, Barbu Florea – membri.
Filiala Prisăceaua avea peste 100 de membri în 1994. Nominalizăm fondatorii: Cârsteriu
Nicu, Lăutaru Veruța, Parconie Fira, Bogatu Ion, Stroie Ștefan, Vătășescu Constantin,
Purcăreață Gheorghe, Rusu Paul, Rusu Constantin, Stroia Ștefan, Gheran Eugen, Stan
Nicolae, Saizu Nicolae, Brumar Nicu.
Membri fondatori din satul Obârșia de Câmp – aceeași comună, Prisăceaua: Gârleanu
Constantin, Baroga Nicolae, Pădureanu Cornel, Popa Gheorghe, Popescu Gheorghe,
Urziceanu Gheorghe, Ruican Ioachim, Ruican Alexandru, Betiu Constantin, Tudor Ion, Mâțu
Constantin, Bălăceanu Ion, Mitoaica Ecaterina, Nistor Constanța, Poienaru Maria, Drăghici
Ion, Barbu Ion, Amza Marin, Sălceanu Ion, Betiu Jifcu, Ghilea Dumitru, Pădureanu Tudora,
Moangă Ioana, Stoican Ilie, Cioroianu Elena, Nistor Ilie, Baroga Marin.
În anul 1993 – 1994, în județul Prahova, erau deja înscriși ca membri fondatori PROPACT:
în comuna Albești – satele Muru și Vadul Părului – Bercu Ion, Curelea Dumitru, Dragnea
Alexandru, Dumitrescu Dumitru – în Ploiești – Ifrim Viorel – str. Șipote 8, bl. 152, sc. H, et. 1,
apt. 7, Stroe Stan, Ploiești, cartier Nord, str. Cameliei 1 bis, bl. 47, sc. Mică, apt. 14, et. 3,
1033
Georgescu Alexandru – Ploiești – cartier Nord, str. Cameliei 3A, bl. 48, apt. 16, et. 2, Petrescu
Ioan, Ploiești, cartier Nord, str. Cătinei 1, bl. 27, sc. D, apt. 64 – parter.
În Breaza – Dăscălescu Laurențiu, str. Eternității 25 și Dragomir Mihalache, tot în
Breaza, str. Eternității.
În Valea Călugărească – Râmniceanu Marta, Amarii Constantin, șoseaua Națională 265.
În Băltești – Prahova: Zahiu Gheorghe, Săvulescu Gabriel, Stejaru Stelian, Șerban
Traian, Ștefan Valentin.
În Blejoi – Stoica Romulus. În Ceptura – Zota Mihai, Stănescu Eliodor, Oprescu Ion; în
Scorțeni – Prahova: Badea Toma, Dinu Gheorghe, Manea Gheorgehe; în Măgurele: Voinescu
Dumitru, Vaida Alexandru, Costache Vasile; în Urlați – Ștefănescu Nicolae, str Griviței 39,
Rotaru Gheorghe, str. Griviței 37.
În Scorieni – Sterian Sterian, în comuna Șinca – Lazăr Irimia, în Filipeștii de Pădure –
Herăscu Marin, în Iordăcheni, sat Măcești – Miron Elena, Marin Gerogeta, în Sinaia –
Runceanu Georgeta, str. Carpați 45, et. 2, în Ploiești – Radovicescu Mihai, str. Levănțica 2, bl.
11, sc. B, în Mizil – Vasilescu Florica și Vasilescu Valerica, str Șoseaua Mihai Bravu 12.
1034
În Ploiești: Furtună Mihail, str. Republicii 122, bl. 16, sc. C, et. 1, apt. 2, Panțu Vasile,
Ploiești, str. I. L. Caragiale 16A, Neagu Benone – Ploiești, str. Negoiu 5, Gavrilescu Ion,
Ploiești, Șoseaua Nordului, 2A, bl. 18, et. 9, apt. 41, Lungu Liviu, str. Italiană 6, Leșiță
Ruxandra, str. Înfrățirii 9, bl. 6, apt. 26, Ploiești, Popescu Gheorghe – Ploiești, cartier Mihai
Bravu, str. Teodor Aman 47, bl. 28D, sc. A, et. 1, apt. 6, Țarălungă Valentina – Ploiești, str.
Aleea Codrului 4, bl. 1, A2, sc. B, et. 4, apt. 64, Țiuteanu Valeriu – Ploiești, str. Plăieșilor 17,
Ciucan Gheorghe – Ploiești, cartier Vest, str. Perșani 7, bl. 92, sc. C, et. 3, apt. 36, Vasilescu
Gheorghe – Ploiești, str. Prahova, Ioachim Radu, Ploiești, str. Dâmboviței 53, Popescu Nicolae
– Ploiești, str. General Vasile Milea nr 3, bl. B1, sc. A, et. 2, apt. 6, Focșăneanu Silvia – Ploiești,
str. Mărășești 12, Lucan Elena – Ploiești, cartier Vest, str. Radului 5, Dinu Vasile, Ploiești, str.
Mihai Eminescu 22, bl. 5, sc. B, et. 3, apt. 22, Săvulescu Marie Jeanine, Ploiești, str. Jianu, bl.
A, sc. 2, et. 2, apt. 47, Mihaiu Emilian, Ploiești, str. General Vasile Milea 6, bl. 12, sc. A, apt. 4,
et. 1, Pătârlăgeanu Alexandru – Ploiești, str. Nicolae Simache 2, Popa Mihaela – Ploiești, str.
Prahovei 6, Mihalache Leonida, Valea Călugărească, cartier ICVV, str. Valea Mantei, Păunoiu
Alexandru – Urlați, str. Independenței 9, Gheorghiu Cristian – Ploiești, str. Anotimpului 1, bl.
8B, sc. A, apt. 7, et. 1, Ene Dumitru, Ploiești, str. Republicii 100, bl. 11, sc. B1, apt. 2, et. 2,
Iacovache Dumitru – Ceptura, împreună cu Blonț Viorica, Militaru Constantin, Militaru Ion
Slănic – Prahova, str. 23 August 20, bl. D22, et. 2, apt. 9, Punoiu Victor – Urlați – cartier Valea
Nucetului 44, Botescu Ion Alexandru – Ploiești, str. Sitarului 2, apt. 1, Voinescu Dumitru și
Voinescu Elena, comuna Măgurele, Stănicel Maria – Ploiești, str. Maramureș 9 bis, Erculescu
Laura – Ploiești, str. Plăieșilor 43B, Ungurian Traian – Ploiești, str. Neagoe Basarab 27,
Păpurică Constantin, Ploiești, cartier Eroilor, str. Murelor 33B, Găină Cătălina – Urlați, str. 1
Mai 28, Ghinea Ioan – Fântânele, sat. Vadul Săpat, Prahova, Retezatu Adrian – Ploiești,
cartier Nord, str. Rapsodiei nr 2, bl. 144, sc. B, apt. 49, Toșică Constantin, cartier Nord –
Ploiești, str. București 14, bl. 4B, apt. 2.
Domnii ing. Călinescu A. Toma din Scăieni, str. Monumentului 2, Călinescu Mihai din
Ploiești, str. Teleajenului nr 3, Călinescu Alexandru din Scăieni, str. Ploiești – Văleni 12, cer
restituirea pe vechiul amplasament a celor 4,85 ha din comuna Bucov, jud. Prahova.
După decesul dl. Dinu Vasile, președintele filialei județene PROPACT Prahova, a urmat
domnul Voinescu Alexandru din comuna Măgurele Prahova, care a realizat mai multe filiale
PROPACT, conform hărții jud. Prahova, reprodusă în paginile anterioare.
În anul 1994, primim un memoriu interesant din partea obștei moșnenilor din Morcovești, cu
sediul în Homorâciu, comuna Izvoarele, str. Crasna 185, reprezentată de Morcovescu Constantin
Dragoș, prin care cere reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legi 1/2000 a celor 2 300 ha
de pădure.
Pe 26 august 1993, la Ploiești are loc Conferința Județeană PROPACT Prahova, la care
participă toți membri Comitetului Coordonator, ales pe 7 octombrie 1993: Mociorniță Georgel,
ing. Dinu Vasile, ing. Radovicescu Maria, Săvulescu Marie, Jeanine, Ștefănescu Nicolae,
Marinescu Gheorghe, Merezeanu Constantin, Schultz George, Zmeureanu Radu, Furtună
Mihai, Ciucan Gheorghe, Panaitescu Paul, prof. Lăcătuș Geta, Stăncescu Eleodor, Matei Ion,
Păpurică Constantin, Papagiuc Dumitru, Ținteanu Valeriu, Stoica Ileana, Pârcălabu Toma,
Sasu Octavian, Popescu Alexandru, Voinescu Elena.
Pe data de 17 septembrie 1994 a fost aleasă Conducerea Județeană PROPACT Prahova:
Dinu Vasile – președinte, Ștefănescu Nicolae, Marinescu Gheorghe, Zmeureanu Radu –
vicepreședinți, Radovicescu Maria – secretar general, Mociorniță Gheorghe – secretar general
adjunct, iar Schultz Gheorghe – membru.
Nu-l putem uita pe dl. Bolgiu Valeriu din Ploiești, str. Alexandru Vlahuță 28, bl. 1, apt. 9,
care a ajutat și dânsul filiala PROPACT Prahova.
Președintele Asociației Familiale Agricole ,,Întâi Iunie” și administratorul Asociației,
Stoicescu Pârvu, din comuna Ciorani, este foarte nemulțumiți de primarul comunei Ciorani și de
ing. Păun Vasile, pe care prof. Dan Drăghici i-a ascultat la emisiunea ,,Viața Satului”, de la TVR.
În aprilie 1995 dl. Ifrim Viorel din str. Șipotele nr 8, bl. 152, sc. H, et. 1, apt. 7, Ploiești –
1035
cartier Peneș Curcanul, ne confirmă că opțiunea lui de locator a fost un fiasco și înșiră tot felul de
necazuri, pe care le-a avut, an de an, cu nerestituirea drepturilor, ce i se cuveneau.
În județul Hunedoara – în anii 1993 – 1996, era cea mai puternică filială județeană
PROPACT. Îi nominalizăm pe primii fondatori: Câmpean Nicolae, Oană Solomon, Armeanu
Constantin, Mihai Ionel, Danciu Mihai, Csobot Maria, Beregszascy Gavril, Szots Iacob,
Scurtu Ștefan, Szente Iosif, Cizmaru Viorica, Duncea Dora, Stoica Maria, Gabor Remus,
Iacob Silviu, dr. Lorincz Andrei, Adam Simion, Ciorogariu Romulus, Lobonț Aurel,
Gyongyosi Vladimir, Danciu Ironim – Deva, str. Progresului 4, Andricău Roman, Basa
Leontin, Bolot Lucreția (toți din Vața de Jos), Pop Iosif din Cristur, Șos Samoilă din Cristur
nr 9, Petruceanu Ilie, Lupei Mircea, Mât Sabin – toți din Vața de Jos, Șerban Remus și
Bistrian Gheorghe din Pestișul Mic, Ceau Ioan și Ceau Daniel din Brad, str. Șoimilor 8,
Axinescu Flavius din Petroșani, str. Independenței, bl. 20, sc. 2, et. 4, apt. 37.
În județul Hunedoara am avut numai necazuri cu decesele succesive și foarte rapide ale
președinților filialei județene PROPACT Hunedoara: Armeanu Constantin, Ciorogariu Romulus,
dr. Lorincz Andrei.
Ne-ar lua spații mari să sintetizăm sutele de scrisori trimise de acești oameni excepționali la
sediul central PROPACT.
Domnul Teseleanu Dorin din Deva, str. Magnoliei, bl. C, apt. 6, Hunedoara ne scrie cu mare
supărare, că nu a fost pus în posesie cu proprietățile avute, conform legii 18/1991, în comuna
Sântamaria Orlea – Hunedoara.
Domnul Cimporescu Liviu din Ocolișul Mic și dl. Institutoris Francisc din Deva, str.
Lucian Blaga 5, strigă în gura mare după proprietățile moștenite, pe care comuniștii nu vor să le
restituie.
Îi nominalizăm pe proprietarii din Vața de Jos, Ociu și Basarabasa, care au mari probleme cu
nerestituirea terenurilor agricole și pădurilor: Basa Leontin, Andricău Roman, Bolot Gheorghe,
Bodici Zorița, Bolot Sabin, Matiu Avram, Farca Ioan, Ban Gheorghe, Lup Serafim, Sârb
Marioara Eugenia, Ciur Ioan lui Avram, Lup Ioan, Brebenar Viorica, Maci Solon, Ban
Letiția, Gruia Ioan, Incău Sabin, Toc Sabin, Maci Gheorghe, Jurca Rozalia, Incău Aron,
Mariș Ioan, Chirița Vicnius din Brad, Radoni Liviu din Sălașul de Sus, Hagman Eusebiu din
Deva – str. Izvorului 5, Mestin Gabriel din Deva, str. Călugăreni 63, Cornea Dorin, Drăghiciu
Traian și Persida, Baloș Teodosie, Teodorescu Nicu, Pușcă Iulius, Pușcă Gruiță, Antoniu Liviu,
Soritău Radu Leontin, Forca Ioan, Mariș Ioan, Petruceanu Ilie, Oncaș Gheorghe, Vanduț
Insigne, Chițiba Todor, Filip Romulus, Prica Dumitru (toți din Geoagiu), Szekeliy Oto,
Mestereagă Nicu din Rapolt, Butaș Iosif, Filimon Emilia, Filimon Mircea, Ianc Ionel, Jurj
Vasile, David Loredean, Jeler Constantin, Mărunt Ionel, Mateș Nicolae, Ferko Tiberiu, Jurj
Iosif, Roman Mircea, Roman Ioan, Roman Octavian, Roman Laurențiu, Oană Octavian,
Costea Viorel, Costea Nicolae, Roman Viorica, Oană Ionel, Blaga Pavel, Pamfilie Nicolae,
David Iosif, Filimon Simi, Costea Ionel Mureșan Corneliu, Oană Maria, Oană Solomon, Jurj
Petru (toți din Rapolt), Iacob Silviu – Deva, Pera Nicolae (Geoagiu), Cean Ioan și Cean Daniel
din Brad.
Doamna Bolot Lucreția, din Vața de Jos, str. Aleea Prunilor nr 3, Hunedoara, își cere cei
2400 mp de teren în tarlaua ,,peste Criș” din Vața de Jos, din care nu i s-au dat decât 1000 mp. Acest
caz l-am întâlnit peste tot în țară și asta demonstrează că, nu întâmplător, comuniștii lui Ion Iliescu
au scris, special, în Legea 18/1991, că se vor reține între 15-35% din suprafețele de terenuri cerute
de proprietari conform Legii 18/1991.
Din Vața de Jos sunt și alți proprietari în situația doamnei Bolot Lucreția, care nu sunt
mulțumiți că li s-a schimbat amplasamentul proprietăților lor în tarlaua ,,peste Criș”: Andrecău
Roman, Bolot Gheorghe, Bolot Sabin, Bașa Leontin, Mâț Sabin, Drăgan Ana, Costea Ilie,
Maciu Elena, Bodici Nicolae, Coza Otilia, Iovan Ana, Zbârcea Nistor, Meltiș Lucreția.
Pe 5-02-1994, se constituie filiala PROPACT Ociu – Vața de Jos, Hunedoara, care își alege
conducerea: Petrișor Marinel – președinte, Motica Gheorghe – vicepreședinte, Maris Romulus
Marin – secretar, iar: Băd Dorel Serafim, Băltescu Constantin, Petrișor Sabin, Petrișor
1036
Rusalina, Stana Dumitru, Mariș Ion, Tomas Gheorghe, Crișan Aurel, Zenza Amalia,
Ciorogariu Romulus – membri.
Revenim la fondatorii PROPACT Hunedoara pentru a le consemna și adresele de domiciliu:
Armeanu Constantin – Deva (primul președinte al filialei județene PROPACT Hunedoara) – str. Ion
Creangă, bl. 29, apt. 4, Oană Solomon – vicepreședinte – Deva, str. Aleea Păcii, bl. A7, apt. 51,
Crăciun Vasile, vicepreședinte – comuna Bretea Mare 31, Hunedoara, Bursesc Ioan –
vicepreședinte, comuna Sălașul de Sus 171 – Hunedoara, Derancă Maria – secretar general – Deva
– Gojdu, Aleea Pescarilor, bl. E24/10, Barbu Constantin – secretar general adjunct – Deva – str.
Minerului 35, bl. L3, apt. 6, Bogdan Mihai – membru – Deva, str. Vulcan 44, Mihai Ionel (ultimul
președinte interimar al filialei județene PROPACT Hunedoara – comuna Vețel, sat. Herepcia 23,
Romoșan Gheorghe – comuna Geoagiu, str. Romanilor 16, Câmpian Nicolae, comuna Certejul de
Sus 46, dr. Lorinț Andrei – Deva (al treilea președinte al filialei județene PROPACT Hunedoara),
str. Victoriei, bl. 11, apt. 6, Ciorogariu Romulus – sat Ociu, comuna Vața de Jos 73 (al doilea
președinte al filialei județene PROPACT Hunedoara, după decesul dl. Armeanu Constantin), Adam
Simion, comuna Zău – sat Almaș, Seliște 61, Ilie Ioan, comuna Beciu 63A, Ifrim Dumitru – fost
deputat – Deva, str. Libertății, bl. 7, apt. 60. Acest deputat a ajutat foarte mult PROPACT-ul în
județul Hunedoara.
Îi nominalizăm pe fondatorii PROPACT din comuna Rapoltu Mare: Dobrei Cornel –
Rapoltu Mare nr 195, Branea Ioan – Rapoltu Mare nr 6, Branea Roman – Rapoltu Mare nr 31, Ianc
Petrișor – Rapoltu Mare 189.
-Din Brad: Feier Traian – Brad, str. Dealul Racovei 33, Dan Lazăr – Brad, str. Crângului 25.
-Din comuna Călan, sat Strei: dl. Udrea Ioan, sat Strei 55.
-Din comuna Beriu, sat Orăștioara de Jos: Viuțan Nicolae, Gabor Romulus, Viuțan Romulus, Viuțan
Alexandru, Surd Ioan, Peștereanu Isail, Istrate Aurel, Băroi Ioan, Cozmescu Nicolae, Georgescu
Ioan, Georgescu Aurelia, Georgescu Augustin, Teodor Samoilă (din satul Costești 136).
-Din comuna Zam – sat Almaș: Baruemisa Crăciun, Sima Rodian, Trif Dan, Lascu Dorin, Oproi
Ioan (din comuna Pai – sat Rușor 13), Borumișa Salvetir, Dura Septimius, Ilonea Dumitru – toți din
Zam – sat Almaș.
-Din Deva: Grigorescu Floarea – bulevardul Decebal, bl. 15/56, Csobot Maria – Deva, str. 22
Decembrie 187, Szots Iacob – Deva, str. Avram Iancu, bl. H1, apt. 14, Naș Ghertrude – Deva – str.
Nicolae Bălcescu, bl. 22, apt. 31, Giura Nistor Dorin – Deva, str. Cuza Voda, bl. D4, apt. 15, Lazăr
Loghin – Deva – str. Horea 70, Szente Iosif – Deva, str. Mihai Eminescu 78, Rlotzl Eugenia – Deva,
str. Isvorului 37, Biro Gabriel – Brad, str. Generalul Milea, bl. B5, apt. 19.
Ne-ar lua pagini multe să-i nominalizăm pe miile de membri PROPACT din județul
Hunedoara. Totuși nu-i putem uita pe cei mai activi: Paul Margareta din Ilia, Munteanu Silviu,
Soman Iosif din comuna Lăpugiu, sat. Obaba, Munteanu Iulian, Munteanu Cornel din comuna
Batiz, Varga Alexandru din Simeria, str. Câmpului 35, Ocolișan Ioan din Călan, sat Sângiorgiu Strei,
Ghilea Ioan din Bârcea Mică 81, Circo Leru din Dercea, str. Delavrancea 21, Selișteanu Iosif,
comuna Pietroasa, sat. Crivina de Sus 88, Andrica Teodor din comuna Ilia.
În anii 1993 – 1994 erau foarte mulți membri fondatori în jud. Ialomița, dintre care îi
amintim pe: Dobrescu Ștefan din Bărcănești – Ialomița, Dumitrescu Radu, Trifu Stan din Coșereni –
Ialomița, Ene Gheorghe, Năstase Enache, Năstase Gheorghe – din Drăgoiești – Ialomița, prof.
Mihăilescu Emilian, din comuna Perieți – Ialomița, Ioniță Zoe, Lupa Sevastian, Necula Vasile, Moți
Necula, Vasile Petru, Mihai Mihai, Petcu Vasile, Tache Gheorghe, Lupă Maria, Lupă Viorel, Toma
Tănase (toți din Gârbovi – Ialomița), Niculescu Florica din Căzănești – Ialomița, Rășcanu Ion,
Rășcanu Vasile din Albești – Ialomița, Natalia Georgeta Vlad din Ograda (locuiește în București),
ing. Teodorescu Ștefan (primul președinte al filialei județene PROPACT Ialomița, Slobozia, bl. U7,
sc. B, apt. 62), Carniciu Constantin (Slobozia – bulevardul Cosminului, bl. 17, et. 5, apt. 17 – al
doilea președinte al filialei județene PROPACT Ialomița, după decesul dl. Teodorescu Ștefan),
Leancu Cornel, Ungureanu Teodor (din Urziceni, str. 16 Februarie 33), Tudoran Alexandru, Ionescu
Virgil (toți din Urziceni), Dragomir Cristea, Dragomir Vasile, Dragomir Dumitru din comuna
Gheorghe Lazăr – Ialomița, Moroianu Mihail din Slobozia, bulevardul Cosminului, bl. I7, sc. A,
1037
apt. 5, Borcan Nicolae, comuna Săveni, sat Frălitești, Radu Constantin, Leancu Gheorghe din
comuna Amara – Ialomița, Necula Mihai din Slobozia, str. Gării, bl. 20, sc. A, et. 6, apt. 27, Aron
Ion din Mitoșești, Tomescu Nicolae din Burdușani, Dinu Gheorghe, din Ceochina, Paladea Victor
din Dridu, Toma Dumitru, Stănescu Dan din Muntenii Buzăului, Gheorghe Gabriel din Făcăieni,
Dițu Dumitru din Cosâmbești, Preda Ion, Sandu Liviu din Rovine, Barbu Victor din Valea Ciorii,
Toma Maria din Fierbinți, Antonescu Gheorghe, Stănescu Ștefan, Toma Ghica, Tohăneanu Mihai,
Cristea Gheorghe (fost deputat de Ialomița), Mircescu Gheorghe, Mitrea Ioan, Nedelescu Dan (toți
din Slobozia), Gheorghe Gheorghe, Nicolescu Gabriel din Reviga, Ionescu Nicolae, Duminică
Gheorghe, Lăzărescu Constantin, Lăcuneanu Vasile, toți din Țăndărei, Dremcea Paul, Kiochi Mihai
din Fetești, Voicilă Liviu din Movilița, Toma Alexandru din Valea Măcrișului.
Domnul Grozea Ionel din Bucu – Ialomița își cere casa și terenul bunicilor, pentru care s-a
adresat și la CEDO.
Pe 30 octombrie 1993 s-a constituit filiala PROPACT Gârbovi – Ialomița, care și-a ales
conducerea: Lupă Sebastian – președinte, Necula Vasile – vicepreședinte, Petcu Vasile – secretar,
iar: Tache Gheorghe, Lupă Maria, Lupă Viorel, Necula Nedelcu, Mihai Mihai, Toma Tănase, Ionița
Zoe, Necula Mati, Natalia Georgeta Vlad din București, Sala Palatului, str. Câmpineanu 24, bl. 18B,
sc. 1, et. 1, apt. 2, sector 1, Răscanu Ion din Albești – Ialomița.
Doamna Bonciu Elena, din comuna Traian – Ialomița, ne prezintă o situație, pe care dânsa o
consideră foarte rară: își cere 2,25 ha teren extravilan și 0,10 ha teren intravilan – pe care nu le-a
obținut, deși s-a prezentat și în fața comisiei județene de Fond Funciar.
Nu este, doamnă, o situație rară; este o situație care se repetă, zi de zi, în toate județele țării,
din 1991 până astăzi, când ne scrieți dumneavoastră (13.11.2006).
Doamna Mălăiele Elena din Fetești – Ialomița, str. Petre Ispirescu 15, are un proces de
grănățuire și revendicare. Este pur și simplu disperată, pentru că i s-a distrus proprietatea, iar
Instanța din Fetești îl apără pe infractor. Nu este prima și ultima situație întâlnită în România
postdecembristă...
Filiala județeană PROPACT Iași s-a înființat pe 20-08-1993, în prezenta prof. Dan Drăghici
– președintele PROPACT. Sediul provizoriu al filialei era în casa președintelui PROPACT – dl.
Botezatu – str. Lascăr Catargi 2. Dintre fondatorii PROPACT de la Iași, îi amintim pe: ing. Spirescu
Cornel din Bucium, Dârțu Mihai, Maria Bazon, Roșca Rodica, Zamă Maria, Radeș Pandelia.
Pe 28.05.1994 are loc o altă Conferința Județeană PROPACT, când este ales președinte al
filialei județene domnul ing. Spirescu Cornel, vicepreședinte Rânja Traian, secretar general
Privighetoriță Ion din Târgu Frumos, care avea să-l înlocuiască pe Spirescu Cornel, după ce acesta
s-a îmbolnăvit. În 3 ani au existat la Iași 3 președinți ai filialei județene PROPACT.
În 2000 a pus mâna pe conducerea PROPACT Iași gruparea Iurașcu: Ionescu Dan –
președinte – care părea un om deosebit, Precul Ioan, Enculescu Eugen, Darie Mihai, Mandache
Dumitru, Beșleagă Gheorghe, la care s-a atașat și o doamnă de tristă amintire, Tănase Veronica, din
Suceava. Această grupare securistică apare pe 19.01.2002 la București, când Iurașcu, împreună cu
acești oameni, duși în eroare, au făcut un simulacru de Congres Național, în care, (acești 19
impostori prezenți la acest Congres!!!), au exclus conducerea națională PROPACT aleasă în 1994,
1998 și 2002 de mii de delegați – membri PROPACT, din toată țara. Conferința Județeană
PROPACT Iași îi exclude pe toți acești impostori și se alege noua conducere județeană PROPACT,
formată din: avocat Ignat Gheorghe – președinte – Iași, str. Răzoarelor, bl. 960, sc. B, et. 1, apt. 5,
Tagarcea Ion – vicepreședinte, Chisăliță Doru – secretar.
În 26 octombrie 1993, se constituie filiala locală PROPACT Dolhești, Iași, cu următorii
membri: Spânu Vasile, Tănase Marin, Otiu Costică, Viziriu Gheorghe, Panfil Gheorghe, Panfil
Petru, Lucan Mitică, Dumitriu Marin, Alexa Claudiu, Alexa Ortansa, Cosma Costel, Radu Adrian,
Radu Cucica.
Pe 1 septembrie 1993 se constituie filiala locală Bucium, cu membri fondatori: Botezatu
Lidia – Iași – Fundacul Lascăr Catargii 2, Rudeanu Paul – Iași, str. Profesor Leon 2, Moșneagu
Denis – Iași, str. Republicii 1, Cambose Gheorghe – Iași, str. Independenței 19, Lazariuc Victoria –
Iași – Palatul Culturii 49, Oprescu Maria, comuna Bârnova – Iași, Dârțu Mihai – Iași, str.
1038
1039
1040
1041
(urmare din pagina 1038) Văscăuțeanu 7, Vârșe Coculiana – Iași, str. Independenței 7, Olteanu
Gabriel, comuna Dumești – sat Hoisisti, Șerbănescu Radu – Iași, str. Vasile Conta 26, Zamă Maria –
Iași, Aleea Copou 3, Tudoran Sorin – Iași, str. Aurora 3.
Filiala PROPACT Coarnele Caprii avea 5 fondatori: Roșca Archip, Roșca Alexandra, Roșca
Ion, Roșca Neculai, Roșca Ghinasian.
Pe 18 noiembrie 1993, se constituie filiala PROPACT din comuna Bivolari – Iași, care avea
20 de membri fondatori: Ciocan Axinia, Archip Pavel, Lohan Dumitru, Vasilache Mihai, Archip
Gheorghe, Lohan Dumitru, Duman Aneta, Sofrone Elena, Onofrei Ana, Croitoru Valentina, Colta
Neculai, Croitoru Elena, Archip Dumitru, Archip Mihai, Archip Ioan, Archip Pavel, Ciocan Vasile,
Ciocan Axinia, Romanțov Ecaterina, Vasilache Mihai, Archip Ștefan, Archip Gheorghe, Costache
Petru, Tohan Alecu.
Pe 6 ianuarie 1994, se constituie filiala PROPACT comuna Ipatele – Iași – care își alege
conducerea: Pecea Ion – președinte, Ristea Viorel – vicepreședinte, Cocoșilă Liuca – secretar, iar:
Martin Iulică, Cocoșilă Ilarion, Căzănam Fane, Sălcianu Gheorghe, Bazon Adrian și Bazon Maria,
Năstase Gheorghe, Profir Grigore (din Blăgești – Pașcani).
Ne sosește un document – denunț penal – la adresa primarului din comuna Sulița – Iași –
semnat de peste 100 de cetățeni, dintre care îi amintim pe: Ursache Ion, Budacă Alexandru, Mihăilă
Dumitru, Popescu Ion, Vieru Petru, Vieru Ilie, Enea Paul, Marcu Ioan.
Președintele filialei PROPACT Scânteia – Iași – dl. Chelaru Ștefan ne cere în numele
membrilor PROPACT din satul Boroșești, să-i sprijinim cu mașini și utilaje agricole din Germania.
Pe 12 XII 1993 se constituie filiala Cosmești – Iași, cu următorii membri fondatori: Burscu Grigore,
Enciu Valeriu, Crică Dumitru, Diaconu Gheorghe, Mihăilă Petru, Mitică Gheorghe, Matran
Dumitru, Bratu Grigore, Iacob Victor, Baltag Marin, Mihalache Vasile, Vizaru Titi, Iftimescu Ioan,
Iacob Mihai, Popa Costică, Mitică Mircea, Marchițanu Ștefan, Chirica Vasile, Agape Culiță, Popa
Eugen.
În anul 1994, ni se trimite o situație centralizatoare cu filialele PROPACT, din jud. Iași:
Filiala PROPACT Iași – 89 membri, filiala PROPACT Voinești – 15 membri, filiala PROPACT
Mădârjac – 100 membri, filiala PROPACT Bivolari – 37 membri, filiala PROPACT Târgu Frumos –
108 membri, filiala PROPACT Coarnele Caprii – 15 membri, filiala PROPACT Cozmești – 20
membri, filiala PROPACT Bucium, 41 membri, filiala PROPACT Ruginoasa – 17 membri, filiala
PROPACT Dolhești – 22 membri, filiala PROPACT Dolhasca – 23 membri, filiala PROPACT
Miroslava – 21 membri, filiala PROPACT Oțeleni – 52 membri, filiala PROPACT Ipatele – 25
membri, filiala PROPACT Sulița – 55 membri, ferma agricolă Carpați – 25 membri, membri din
alte județene înscriși la filiala Iași – 16 membri. Total – 757 membri.
Filiala PROPACT Târgu Frumos – Iași era condusă de dl. Privighetoriță Ion, care a înscris în
PROPACT toată familia: Privighetoriță Ana, Simona, Ionel, Cristina, Mihai, Eugeniu, Vasile,
Valentin, Dumitru. Foarte numeroase sunt și familiile din această localitate: Chelaru, Lupescu,
Baraba, Ciobănică, Palaghia.
Un om deosebit a fost dl. prof. Ioan Alistar din Erbiceni – Iași. Nu-i putem uita pe cei 37
membri fondatori din satul Tabăra – comuna Bivolari: Sofronea Elena, Croitoru Valentina, Onofrei
Ana, Colta Neculai, Vasilache Mihai, Croitoru Elena, Croitoru Ioan, Archip Ștefan, Romanțov
Ecaterina, Boldișor Elena, Archip Mihaela, Archip Dumitru, Lohan Alecu, Lohan Dumitru, Duman
Aneta, Neagu Toader, Racovițean Nicu, Ciocan Vasile, Costache Petru.
Menționăm și o parte din membri fondatori ai PROPACT-ului din comuna Ruginoasa – Iași:
Dupalău Constantin, Nastasia Neculai, Enache Lică, Grigoriu Grigorel, Dupalău Vasile, Dupalău
Gheorghe, Doroftei Constantin, Dodoașcă Costache, Dodoașcă Toader, Rotaru Costache.
În comuna Mihăileni – Iași, se constituie filiala PROPACT, care-și alege conducerea:
președinte – dl. Clinarschi Ștefan, vicepreședinte – Fercală Ioan, secretar – Dumbravă Mircea, iar:
Bodianu Mihai, Nistor Aurel, Vizitiu Dumitru, Hrenciuc Ilarie – membri.
Pe 10 IV 1997, dl. Privighetoriță Ion – președintele filialei județene PROPACT Iași, se
adresează ministrului de interne, Gavril Dejeu, arătând că PROPACT Iași dorește să distrugă
corupția, fărădelegile, abuzurile din primăriile Târgu Frumos și Schitu Duca – Iași. Îi nominalizează
1042
pe infractorii: Bârzu Gheorghe – șeful Asociației Agricole Ceres din Boureni – Târgu Frumos,
Apostol Constantin și Mihalache Mihai – șefii Asociației Agricole din Schitu Duca. Nici domnul
Privighetoriță și nici membri PROPACT n-au primit nici un răspuns de la dl. Dejeu...
Doamna Ciocan Axinia, din satul Tabăra – comuna Bivolari cere să fie ajutată cu mașini și
utilaje agricole, având o Asociație Familială, care are 150 ha.
Domnul Luca Ștefan Victor din Iași, str. Eternitate 94, bl. Z7, et. 3, apt. 4, își cere cele 3,95
ha moștenite de la părinți, în comuna Mihăileni, satul Vițcani, jud. Botoșani, dar pământul său a fost
împărțit abuziv de primarul comunei, la alți cetățeni.
Domnul Gheorghe Scripniciuc din comuna Scobinți, sat. Sticlăria, fost deportat politic,
jurist, care nu a fost lăsat de comuniști să-și exercite meseria, vrea să construiască Sindicatul
PROPACT în Hârlău și în comunele învecinate. Așa da, Om!
Domnul prof. Neagoe Gheorghe din Iași, str. Împăcării 31, bl. 919, apt. 1, et. 1, Nicolina 1 –
participant la mitingurile organizate de PROPACT la Iași, îl laudă pe prof. Dan Drăghici,
considerându-l un om generos și răbdător. Vrea să ajute PROPACT-ul, zi de zi, în tot județul Iași.
Un alt om excepțional, alături de domnul jurist din Scobinți – Iași (ne referim la dl. Scrimniciuc),
dl. Zdrob Constantin și doamna Zdrob Margareta din satul Balciu, comuna Miroslava – Iași, vor și
ei să constituie filiale PROPACT în zona respectivă, unde domiciliază. Dânșii ne trimit o scrisoare
în care arată că tatăl lor a predat CAP-ului în 1962, 3000 mp teren intravilan și acum, după
Revoluție, primarul comunist i-a făcut Titlu de Proprietate fostului președinte al CAP-ului –
Bulgănescu Ștefan, căruia i-a dat 2000 mp, iar lui Bulgănescu Ioan i-a dat 1000 mp (adică toată
suprafața familiei Zdrob). Deși a câștigat în Instanță, cu Sentința definitivă și irevocabilă, nici până
astăzi primarul comunist nu i-a pus în posesie pe cei 3000 mp.
Domnul prof. Alistar Ioan din Erbiceni – Iași – despre care am mai amintit în rândurile
anterioare, este încrezător că numai PROPACT reprezintă cea mai serioasă speranță pentru satul
românesc, pentru țărani. Dânsul are încredere că, prin PROPACT, țăranul va învinge greutățile și va
aduce echilibru și liniștea sufletească, de care au mare nevoie locuitorii satelor românești. Cam
optimist peste măsură, distinsul domn profesor...
Domnul ing. Dincă C. Mihai din Iași, Bulevardul Independenței nr 31, bl. C1-5, sc. C4, et. 3,
apt. 10, a fost nominalizat de PROPACT în Comisia Județeană de Fond Funciar la prefectura Iași.
Doamna Dăscălescu Iosefina din Iași, str. Șoseaua Națională 47, bl. C4, sc. A, et. 1, apt. 6,
proprietara a 25 ha teren arabil și 10 ha pădure, pe raza comunei Izvorul Berheciului – Bacău – cu 6
copii – își cere aceste proprietăți moștenite de la părinții și bunicii săi. Dânsa are 80 de ani.
Deocamdată nu a rezolvat nimic.
În 2000 se constituie filiala PROPACT Copou, la stațiunea viniviticolă Iași, cu 15 membri
fondatori: Alupoaie Mihai, Apostolache Liliana Mihaela, Burdeș Nicolae, Burdeș Adelina, Moise
Liliana Maria, Gafencu Leonte, Grosu Maria, Guțanu Ilie, Marnău Eliza, Jimbu Natalia, Lucuță
Costache, Mazilu Lucia, Năstăsescu Florea, Oprea Maria, Risipeanu Vasile.
Domnul Profir Grigore din Blăgești – Pașcani, str. Oituz 19 – Iași, participant pe 11 iulie
1993 la mitingul PROPACT din Piața Aviatorilor din București, vrea să înscrie mai mulți membri în
PROPACT, pentru că nu se mai poate suporta, ceea ce fac acești comuniști. În scrisoare dl. Profir
Scrie printre altele: ,,Noi am avut niște vânduți în conducerea statului român, niște cozi de topor,
niște asasini. Cei care conduc România sunt aceia care au lins cizmele rușilor, ca să-i puie la
conducerea țării și să-și bată joc de propriul lor neam.”
Filiala județeană PROPACT Olt a avut în perioada 1993 – 1996 două filiale cu statutul de
filiale județene: filiala PROPACT Romanați, cu sediul la Caracal – unde președinte era ing.
agronom Miulescu Stelian din Caracal, str. Andrei Șaguna 14 – și filiala PROPACT Olt – Slatina –
președinte fiind dl. Urseanu Paul, din Potcoava Olt, domiciliat în București, care a decedat și nu a
mai depus adeziunile și documentele filialei Olt.
Nominalizăm fondatorii PROPACT pe care i-am mai găsit întâmplător: Pricină Alexe,
Răzeanu Florea, Nicolescu Ion din Studina – Olt – sat Grădini, Vlad Mircea din Vâlcele – Olt, Călin
Grigore din Milcov – Olt, Trașcă Toma din Mărgineni – Olt, Andrei Ion, Ene Ilie din Movileni –
Olt, Buzatu Ilarion din Tufeni – Olt, Stancu Constantin din Colonești – Olt, Eremia Ion din Milcov
1043
– Olt, Stoica Constantin din Străjeștii de Sus – Olt, Mitroaica Constantin din Cârlogeni – Olt,
Mihalache Ion, Chelban Florea, Antonescu Gheorghe, Georgescu Ion, Crețu Ion, Argeșeanu Mircea,
Stoica Gheorghe, Rădulescu Mircea, Albu Ion, Ancuța Marin, Popescu Dan (toți din Slatina – Olt),
Miu Ilie din Grădinari – Olt, Alexandrescu Octavian din Curtișoara Olt, Morariu Marin din Pleșoi –
Olt, Ioana Dumitru din Brebeni – Olt, Tulaș Marin din Valea Mare – Olt.
Pe 14 ianuarie 1994, se desfășoară Conferința Județeană PROPACT Olt, la care participă
prof. Dan Drăghici, Conferință care își alege conducerea: ing. agronom Miulescu Stelian –
președinte, Olteanu Paul, Ursescu Filip – vicepreședinți, Petrescu Gheorghe – secretar
general, Ruxandra Gheorghe – secretar general adjunct, iar: Dumitrescu Eugen, Popa
Victoria, Berja Victor, Stoica Gheorghe, Cristea Alexandru, Tătaru Doina, Mihail Ștefan,
Jianu Mircea, Istrate Lelia – membri. Nu-i putem omite pe: Stuparu Ion din Strejești, Găina
Marin, Dumitru Florea, Ioana Dumitru – din Brebeni, Bărbulescu Laurențiu din Slătioara –
Olt, Bărbulescu Gelu – din Tufeni – Olt, Dateș Gheorghe – din Slatina, str. Vlad Țepeș 50,
Todiraș Valeriu, Frată Ion din Potcoava – Olt, Trașcă Florin – din Slatina – str. Primăverii 23,
Popescu Anton Iulian, Florescu Ion din Potcoava – Olt, Pârvescu Dumitru, Răduț Paul din
Făgețelu – Olt, Gheorghe Alexandru, Dobrescu Ilie, Rizeanu Florea, Triucă Marin din
Grădini – Studina – Olt, Giurea Tudor, Selea Safta, Selea Constantin, Sargotă Ioana, Ene
Constantin, Stelea Constantin, Hâncu Mircea, Dumitrescu Andrei, Beică Petrache, Stănculeț
Constantin, Șerban Emil, Neagoe Marin, Gălbeanu Elena, Stănculeț Polifron, Matei Ion, Popa
Marin (din Movileni), Iorga Gheorghe – din Balș, str. Nicolae Bălcescu, bl. 14, sc. 1, et. 1, apt.
4, Ion Constantin din Peselești – Olt, Grigorescu Ion din Bărăști – sat Moțoiești 48 – Olt,
Pătrășcoiu Felicia din Caracal, str. I. H. Rădulescu 3, Colțan Ion, Pătru Vasile, Floricel Marin,
Floricel Ion – din Izvoarele – Olt, Boțogan Paul – din Balș, str. Ion Creangă 334, bl. 18BC, sc.
1, et. 3, apt. 9, Zoican Dumitru din Balș, str. Nicolae Bălcescu 26, bl. 14, sc. 1, et. 3, apt. 12,
Militaru Nicolae din Balș, str. Frații Buzești 81, Pițigoi Ioana din Balș, str. Tudor
Vladimirescu 118, Baicea Ștefan din Balș, str. Nicolae Bălcescu 10, bl. 10AB, sc. 2, et. 1, apt.
28, Ciucă Ilarie, Ciucă Paraschiva din Curtișoara – Olt, Olaru Nicolae din Mărgineni –
Scornicești – Olt, Gheorghe Alexandru din Icoana – Olt, Afumelea Ion din Balș, str. Ion
Creangă 371, bl. 18BC, sc. 1, et. 3, apt. 9, Trață Ion - Potcoava – Olt, Popescu Anton Iulian –
Potcoava – Olt, Pârvescu Dumitru din Făgețelu, Colțan Ion, Petru Vasile, Colțan Marin – din
Izvoarele – Olt.
Pe 10 iunie 1993, în prezența prof. Dan Drăghici, s-a constituit comitetul de coordonare și
organizare PROPACT în jud. Olt. Pentru zona Caracal: Pricină Alexe – Studina, Miulescu Stelian
– Caracal, Nicolescu Ion – Studina.
Pentru zona Slatina: Vlad Mircea – Vâlcele, Călin Grigore – Milcov, Trașcă Toma –
Mărgineni, Andrei Ion – Movileni.
Domnul Bărbulescu Laurențiu, din Slătioara – Olt – înființează filiala PROPACT Slătioara
și ne cere – ca mulți alții din țară, mașini și utilaje agricole din Germania.
Domnii Ioana Dumitru, Găina Marin, Dumitru Florea din comuna Brebeni – Olt își cer
terenurile agricole găsite în registrele agricole din 1948. S-au luptat cu comuniștii încăpățânați din
Olt, ani de zile, dar degeaba, pentru că nu au primit integral ceea ce au avut.
Domnul Rădulescu Petre din comuna Sâmburești – Olt prezintă neregurile săvârșite în
comună vizavi de acapararea ilegală a ulițelor satului, din care cauză nu mai pot intra cu utilajele
agricole să-și lucreze terenurile. Așa se întâmplă peste tot în România – pentru că primarii sunt
complici la asemenea lucruri ilegale.
Domnul Nicolae Florescu din Stoicănești – Olt își cere casa și terenurile tatălui său –
Florescu Mircea – învățător. Comuniștii le-au furat cele 36 ha ale învățătorului, obligat să plece din
comună. Dacă citim scrisoarea dl. Florescu Nicolae – nu ne vine să credem ce orori au putut face
comuniștii. Domnul Florescu Nicolae domiciliază în București, sector 1, bulevardul Bucureștii Noi
74, apt. 44.
Domnul Vasiloiu Gheorghe din Vitomirești – Olt – unicul moștenitor al învățătorului (ce
soartă nenorocită au avut cadrele didactice în regimul comunist!...), Toma Vasiloiu – în satul
1044
Trepteni. Învățătorul avea 42,5 ha teren în Trepteni – moșie cumpărată de la un boier din sat. Până
în 2000 – dl. Vasiloiu s-a luptat degeaba cu primăria, cu prefectura, pentru că nu și-a primit
proprietatea moștenită, integral. Pământurile acestui proprietar legitim au fost date abuziv de
comuniști – cozilor lor de topor, celor care i-au votat...
Doamna Mirea Dumitra din comuna Coteana – Olt și-a cerut, după Revoluție, cele 9,98 ha,
dar Comisia locala de Fond Funciar Coteana i-a eliberat Adeverința nr 114, doar pentru 7,99 ha –
deci i-au furat 2 ha. Nu sunteți singură, stimată doamnă Mirea. În România sunt mii de proprietari
furați pe față de comuniștii lui Ion Iliescu.
Domnul Popescu Marin, din Șerbănești – Olt, ne scrie după ce l-a urmărit la TVR – la
emisiunea ,,Viața Satului”, pe prof. Drăghici – care vorbea despre problemele grave, cu care se
confruntă proprietarii români. Domnul Popescu își cere – ca mulți alții, terenurile, dar primăria îl
trimite la Instanțele de Judecată. Este cea mai perfidă formă de a scăpa de proprietari, pentru că
primarii comuniști știu foarte bine că în justiție proprietarii cheltuie mulți bani, stau cu anii până se
dau Sentințele, iar când se dau aceste Sentințe definitive și irevocabile – chiar dacă aceste Sentințe
sunt juste – nimeni nu le pune în aplicare și nimeni nu pățește nimic. Domnii de la UE și domnii
care conduc USA, Canada, Australia, Japonia nu știu ce pățesc proprietarii români din 1990 până
astăzi. Cum pot să accepte aceste țări democratice, în care proprietatea este sfântă, să stea de vorbă
și să negocieze cu acești criminali comuniști ai lui Ion Iliescu, urmașii criminalilor comuniști ai lui
Nicolae Ceaușescu ?
Am primit, foarte târziu, o scrisoare de la distinsul ing. agr. Miulescu Stelian – președintele
filialei județene PROPACT Olt. Nu știu dacă în 2019 mai trăiește, pentru că nu a mai dat nici un
semn de viață de câțiva ani. Scrisoarea m-a lăsat pe mine personal consternat, pentru că aflu multe
lucruri din aceată scrisoare, despre care eu nu am avut niciodată cunoștință: faptul că am
nominalizat-o eu la Olt pe o doamnă Andrei Elena, în calitate de președinte interimar PROPACT.
N-am văzut-o și n-am cunoscut-o niciodată pe această doamnă. Apoi, tot eu l-aș fi numit?! pe ing.
Mocanu președinte interimar. Nu l-am văzut și nu l-am cunoscut niciodată pe acest domn inginer.
Este adevărat ce spune domnul ing. Miulescu, privindu-l pe dl. Urseanu Paul din Potcoava. Din
scrisoare reiese că dl. Miulescu a fost în Germania la Bayaryneta Kualoriu pentru mașini și utilaje
agricole, că a cheltuit peste 2 milioane lei – fără să-i recupereze. Cine l-a trimis pe dl. Miulescu în
Germania, pentru că eu nu am știut niciodată acest lucru. Domnul Miulescu avea datoria să mă
anunțe, în primul rând, pe mine. Eu nu știu cine i-a promis, ce i-a promis, și pentru ce aducea aceste
mașini și utilaje agricole. Iată că sunt multe lucruri negative, care s-au întâmplat în filiala Olt, fără
ca eu, ca președinte, să le știu.
Domnul Stuparu Ion din Strejești – Olt cere și dânsul mașini și utilaje agricole. Același lucru
este solicitat și de dl. Olaru Nicolae, din comuna Mărgineni – Olt.
Nu-i putem uita pe cei care s-au înscris direct la Pitești în 1993: Colțan Ion din Izvoarele –
Olt, Pătru Vasile, Colțan Marin, toți din Izvoarele – Olt, Dateș Gheorghe din Slatina, str. Vlad Țepeș
50 – Olt, Pârvescu Dumitru din comuna Făgețelu – Olt, Florescu Ion din Potcoava – Olt, Trață Ion,
din Potcoava Olt, Gheorghe Alexandru din Icoana – Olt, Răduț Paul din Făgețelu Olt, Todiraș
Valeriu din Potcoava – Olt, Popescu Anton Iulian din Potcoava – Olt, Selea Constantin din Movileni
– Olt, Ilie Ion, Beică Petrache și Neagoe Marin din Movileni – Olt.
În data de 6 I 1994 s-a constituit filiala PROPACT Dolhești – Suceava, aici domnul prof.
Albu Costache, primarul comunei Dolhești, merită să i se facă statuie în comună. Este printre puținii
primari, care s-au luptat pentru ca țăranii și proprietarii din comuna Dolhești să-și recapete integral
proprietățile pe vechile amplasamente. Filiala s-a constituit în prezența dl. Vlad Vlad, secretarul
general al PROPACT și a dl. Semian Gheorghe, președintele filialei județene PROPACT Suceava.
Peste 80 de proprietari din comuna Rădășeni – Suceava au dat în judecată stațiunea piscicolă
Fălticeni, și-și cer drepturile lor de proprietate, aflată în această stațiune piscicolă. Nominalizăm o
parte din proprietari: Amariei Grigore, Andrieș Gheorghe, Amariei Gheorghe, Andrieș Constantin,
Apostol Elvira, Beșleagă Safta, Beșleagă Maria, Buhlea Natalia, Chiriac Pavel, Croitoru Gheorghe,
Chiriac Grigore, Chiriac Toader, Dominte Gheorghe, Dominte Gavril, Florian Vasile, Grecu
Gheorghe, Grigore Petru, Gavril Gheorghe, Gavril Vasile, Grumăzescu Ion.
1045
Pe data de 28 X 1993, s-a desfășurat Conferința Județeană PROPACT Suceava în prezența
prof. Dan Drăghici, care și-a ales conducerea: Semian Gheorghe – președinte, Mârza Gheorghe –
țăran din Cașvana, Damian Cristi din Suceava, Airinei Viorel din Grămiești – agent poștal –
vicepreședinți, Juravle Petru – secretar general, Boștinaru Dumitru – secretar general adjunct – iar:
Isopescu Dorin, Boieru Florea, Tuleu Ion, Ofman Dumitru – membri. În cadrul Conferinței ai luat
cuvântul și au vorbit: Popa Vasile din Baia – Suceava, domnul avocat Cocoș – din Suceava,
Acălugăriței Ion din Rădășeni – Suceava, Macoviciuc Ion din Moara – Suceava, Ignat Viorica din
Suceava, Bascovici Luchian din Rădășeni, Amariei Gheorghe, Bucătaru Gheorghe, Boca Vasile,
Boca Gheorghe, Boca Mariana, Tomescu Gheorghe, Robu Elena, Halip Vasile, Iacob Frușină,
Tițianu Gheorghe, Popescu Ovidiu, Grigore Vasile, Popescu Ovidiu, Roșu Domnica din Scheia,
Pânzaru Vasile, Mândrilă Ion din Voroneț, Popovici Ion din Voroneț, Voroneanu Grigore din
Dolhasca (primarul din Dolhasca), Costan Mircea din Știrbăț – Udești.
Pe 27 octombrie 1993 se constituie filiala PROPACT în comuna Grămești, Suceava, care-și
alege conducerea: Airinei Viorel – președinte, Tuleu Ion – secretar, Antonesei Nicolae –
vicepreședinte, iar: Airinei Marcel, Huțanu Dumitru, Dănilă Victor, Zamoșteanu Andrei, Bordeianu
Andrei, Amurăriței Ștefan, Airinei Haralambie, Scneirich Viorel – german, Bordeianu Vlad,
Amurăriței Victor, Anichiței Viorica, Andrieș Rodica – membri fondatori.
Dumitra Lazăr și Muntean Ilie din comuna Bosanci – Suceava ne prezintă cum 200 de
cetățeni din Bosanci sunt furați mai rău ca pe vremea comuniștilor. Comuniștii de azi mai au de
furat izlazul comunal. Au scris degeaba la toate forurile din această țară.
Pe 25 VI 2007 s-a constituit filiala județană PROPACT 2005 în județul Suceava. Președinte
Halip Traian, Malos Andrei – vicepreședinte, Rebenciuc Nicolae – secretar, Mechetiuc Emilian și
Florea Gavril – membri.
Am primit scrisori disperate de la dl. Cega Vasile din Rădăuți – Suceava – str. Iacob Zodik
18, apt. 11, bl. 13, et. 2, sc. A.
Doamnele Deliu Eugenia – Suceava – str. Zorilor nr 6, bl. T29, sc. B, apt. 5 și doamna
Varganici Elisabeta din Iași, str. Mihail Kogălniceanu 14, moștenitoarele defunctului preot Deliu
Grigore Hristofor din Botoșani, își cer casa din Botoșani și suprafața de 1600 mp în str. Mihai
Eminescu 46 și o altă casă în str. Sf. Spiridon nr 19, împreună cu 960 mp. Două doamne foarte
instruite prezintă pe 6 pagini necazurile lor. Deși au perfectă dreptate comuniștii din Botoșani nu
vor să-i deranjeze pe chiriașii care locuiesc de ani de zile în aceste case ale preotului Deliu. Redăm
o pagină din ziarul ,,Crai Nou” din Suceava, unde prefectul Oreste Onofrei nu-și mai încape în
hainele de mare comunist.
Domnul Apetrii Vasile din comuna Dorna Arini – Suceava, str. Pârâul Arinului și dl. Apetrii
Ioan din Vatra Dornei, str. Unirii 187A, sunt revoltați pentru abuzurile primarului din comuna
Panaci – Suceava. Își cer terenul cu vegetație forestieră, moștenit de la bunici. S-au judecat peste tot
degeaba.
Doamna Dobrotă Eleonora din Dolhești – Suceava, în vârstă de 85 de ani, paralizată de 3
ani, fără nici un ajutor!!!, are hotărâre judecătorească definitivă și nimeni nu o pune în aplicare. Ți
se face părul măciucă, când citești asemenea scrisori și știi că nu poți să-i ajuți pe acești oameni
oropsiți.Domnul Berari Vasile din Scheia – Suceava, cere mașini și utilaje agricole...
Domnul primar din Dolhasca, Voroneanu Grigore – membru PROPACT, un mare luptător,
ca și primarul din comuna Dolhești, ne scrie o scrisoare impresionantă pe 4 I 2008, din care
spicuim: ,,Am fost învins, domnule prof. Drăghici, de proprii mei frați din PNȚCD și din CDR, nu
de adversarii politici. La vremea, când am candidat eu – ciobanul din Dolhasca, pur și simplu i-am
călcat în picioare pe reprezentanții PDSR, PRM, PD și PSM. Am fost ales primar de oamenii din
Dolhasca, deși am avut adversari doi ingineri, doi foști primari, un director adjunct de liceu.
Perioada 1996 – 2000 putea fi perioada de răscruce, când se putea distruge comunismul. Am fost
tratat cu indiferență și luat în derâdere. Ce a facut CDR? S-a lăsat călcată în picioare de Băsescu.
CDR nu și-a apărat primarii. PDSR, până în 1996, și-a apărat cu trup și suflet primarii. Am fost
curtat de PDSR, de PRM, de PD. Am refuzat. Am fost regretat de Consiliul Județean și Prefectura
1046
1047
1048
1049
(Urmare din pagina 1046) Suceava. Domnul Semian Gheorghe, președintele PROPACT Suceava
este un om excepțional. Cu dânsul am colaborat mult”.
Domnul Grămadă Ion din comuna Mitocul Dragomirnei – Suceava, de 89 de ani, prezintă abuzurile
grave ale primarului comunei, care nu-i dă cei 50 ari, cu care a fost împroprietărit în 1925.
Am reprodus integral o scrisoare interesantă a dl. Mihai Mavrodin Dan din Suceava,
scrisoare care ar trebui să fie citită cu atenție de toți proprietarii cu proprietăți mari, despre care
comuniștii nici nu vor să audă de ei.
Doamna Nuțu Lucreția din Bacău – domiciliată în satul Pârhăuți, comuna Todirești –
Suceava, fiica defunctului Butnaru Dumitru din comuna Vârfu Câmpului – Botoșani, își cere 0,90
ha în Bucovineni, 0,10 ha curte în satul Ionășeni, 0,95 ha în satul Cotul Mare, 0,70 ha în satul
Redin, toate aceste suprafețe figurează în Registrul Agricol – vol. 2, pag. 152 din 1959 de la
primăria Vârfu Câmpului. I s-au dat doar vorbe goale, după ce a epuizat toate demersurile. Luați
aminte, domnilor proprietari de pretutindeni!
Domnul Șezonov Efim din Vatra Dornei, str. Sondei 4, bl. A10, sc. C, apt. 21, Suceava,
acționar la S.C. Agroindustriala Nufărul SA Tulcea, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru
9,5 ha teren arabil, dar nu și-a primit drepturile ce i se cuveneau de la această Societate Comercială.
Domnii Solcanu Vasile și Solcanu Trandafira din Suceava, str. Zorilor 3, bl. E11, sc. A,
apt. 4, sunt moștenitorii defunctului Buburuzan Spiridon, și-și cer cei 3027 mp, respectiv 4203 mp
conform adeverinței nr. 4602 din 9 mai 1984.
Domnul Ilisei Dumitru din satul Brăiești 53, comuna Cornu Luncii – Suceava, vrea să știe
mai multe date despre programul SAPARD. Îl aveți prezentat în paginile anterioare ale cărții.
Domnul Boșutar Ioan din comuna Moldovița – Suceava se face apărătorul drepturilor
cetățenilor din comuna Moldovița și din comuna Vatra Moldoviței. Se luptă de ani de zile cu
primarii de aici, dar degeaba...
Domnul Popa Vasile din comuna Baia – Suceava, tehnician horticol și economist, se declară
solidar cu PROPACT-ul și vrea să se implice în organizarea PROPACT-ului în comuna Baia – o
comună cu 6700 de cetățeni și peste 2800 ha teren arabil.
Domnul Cârstea Iordan Dan din Rădăuți – proprietarul a 6,85 ha, pe care le-a lăsat la IAS
Topoloveni – Argeș. Nu prea se înțelege dacă este sau nu este mulțumit cu ceea ce primește de la
fostul IAS.
Nu-i uităm pe fondatorii din 1993: Semenciuc Mihai din satul Gropeni, comuna Bălcăuți –
Suceava, Amurăriței Victor din comuna Grămești – Suceava, învățător Nuțu Emilian din comuna
Cojocna – Suceava, Anichiței Viorica, Airinei Viorel, din Grămești – Suceava, Coroliuc Dumitru –
Valentin din Vicovu de Sus – Suceava, Râpan Ioan din Vatra Dornei, str. Vasile Deac 2 – Suceava.
Domnul profesor ing. Vasile Bogdan din Sibiu, str. Maramureșului 3/17 ne trimite un
material în care exprimă niște păreri bine fundamentate despre mașinile și utilajele agricole aduse
de Suler la Sibiu, de la Baywa – Germania. Acest om a fost dur respins de Vlad Vlad de la
București, așa cum a făcut cu mulți alți oameni devotați PROPACT-ului. Domnul inginer arată că
utilajele depozitate la Sibiu sunt evaluate prea scump și ele au o uzură mecanică și morală mari, au
un randament mai mic decât noile modele, utilajele nu au documentația de execuție. Așa se explică
de ce Suler a renunțat să le mai vândă, atât pe cele de la Sibiu, cât și pe cele de la Nanov –
Teleorman, punându-le să execute munci agricole, contra grâu.
Domnul Osztoica Ioan Ernestin din Sibiu, str. Ștefan cel Mare 19 a trimis prin poștă la
Banca Agricolă, o dată 300 mii lei și a doua oară 200 mii lei, iar după un an își cere banii înapoi...
Vă dați seama ce oameni!...
Doamna Man Elena din Sibiu, str. Trandafirului 14, își cere drepturile de la S.C. Agrocil
Turnișor, Sibiu pentru cele 1,35 ha. A avut mari probleme cu un director Hordobeț. Dânsa este fiica
unui veteran de război, Man Ioan, str. Trandafirului 14 – Sibiu.
Pe 29 mai 1994 are loc o adunare mare la Sibiu, unde s-au purtat multe discuții din care
selectăm: dl. Cojocaru Gheorghe se referă la abuzurile pe toate planurile săvârșite de puterea
politică și cheamă la unirea forțelor, care să stopeze organizarea comuniștilor; domnul ing. Trașcă
susține întărirea Sindicatului PROPACT, care a venit ca o binefacere națională pentru lumea satelor
1050
românești; preotul Bogdan, președintele AFDPR Sibiu, face referire la esența proprietății, care se
află în mare pericol. Solicită unitate din partea tuturor cetățenilor de a stăpâni intențiile clare ale
puterii de revenire la structurile comuniste; domnul dr. Sâmțian din partea PNL face aprecieri
pozitive la înființarea PROPACT-ului și la activitățile acestui Sindicat; domnul Urdea,
vicepreședintele AFDPR Sibiu propune PROPACT-ului să numească țărani pentru Parlamentul
României; dl. Drăghici din Slimnic – Sibiu solicită mai multă participare a PROPACT-ului la toate
formele de protest pentru apărarea drepturilor omului și, în special, a dreptului sfânt de proprietate.
Vrea ca PROPACT-ul să susțină stoparea privatizării IAS-urilor. Domnul Stroe Vasile arată că la
sediul PROPACT din Sibiu sunt modele de contracte de arendă pentru cei care sunt acționari și
locatori, fără voia lor.
Pe data de 1 octombrie 1993, s-a creat Comitetul de Coordonare și Organizare PROPACT în
județul Sibiu, din care făceau partea: Lucaciu Gheorghe – Sibiu, str. Catina 2A, Chirea Haralambie
– Sibiu, str. Moldoveanu 53, Ostoici Ion – Sibiu, str. Sălajului 3, Dușe Maniu – Sibiu, str. Kiev 11,
Velcea Virgil – Sibiu, str. Moldovei 22, Bogdan Virgil – Sibiu, str. Maramureșului 3, Solomon
Nicolae - Sibiu, str. Principală 621.
Conferința Județeană PROPACT, jud. Sibiu, a avut loc pe 4 noiembrie 1993, în prezența
prof. Dan Drăghici. La Conferința au participat 485 de delegați din tot județul Sibiu. A fost ales
președinte, domnul ing. Lucaciu Gheorghe, vicepreședinți: dl. Boromiza Augustin – Sibiu, str.
Ciprian Porumbescu 15, dl. Vulcu Liviu – Sibiu, bulevardul Mihai Viteazul, bl. 11, apt. 87, Gligor
Marius – Sibiu, str. Călan 2, secretar general – dl. Segedin Martin – comuna Cârța 123, secretar
general adjunct – dl. Fântână Ilie, comuna Slimnic, str. Câmpului 38, iar: Chioaru Ion – Sibiu, str.
Cârlova 4, Georgescu Petre – comuna Slimnic 10, Velicia Virgil – membri. Alți membri activi:
Vinea Ion – Sibiu, str. Ceferiștilor 5, et. 1, apt. 17, Gligor Marius – Sibiu, str. Călan 2, Chioar Ioan,
Sibiu, str. Vasile Cârlova nr 4, Morosin Constantin – Sibiu, str. Tribunei 15, Ivănuș Nicolae din Șura
Mică 54, Dan Gheorghe din comuna Bradu 307, Gottschling Herman, sat Gusu 211, Szabo Attila,
sat Hamba 82, Nedelea Viorel, str. 9, 5, Berghea Dumitru, Nicodim Gheorghe – Avrig, str. Prundul
Mare 30, Sabadaș Adrian din comuna Racovița 100, Muntean Petre din Hosman 76, Cojocaru Ion
din Hosman 83, Tatu Luca din comuna Slimnic 2, Drăghiciu Ioan Slimnic 24, Bleuca Petru –
Slimnic 23, Rebegel Alexandru, comuna Ruja 201, Munteanu Victoria, comuna Ruja, Baciu
Gheorghe din Ruja 160, Vaida Livia comuna Altina 251, Bucșa Ioan din Altina 131, Țichindean
Traian din Altina 173, Ursu Radu din Bradu 304, Ursu Ioan din Bradu 241, Toma Grigore din
comuna Vurpar 657, Bunea Ilie din Vurpar 498, Solomon Stan, dr. Osztois Ion, ing. Secășan Mircea,
ing. Bogdan Virgil, Georgescu Pavel, Țopa Dijmărescu Mihai, Stroe Vasile, Rațiu Teodor – inginer
zootehnist, Anghel Emil – tehnician agricol, comuna Nocrik, Maru Mircea – comuna Șura Mică,
Georgescu Pavel, jurist, Belașcu Emil, Rus Mihai, inginer agr. Crețu Miron, fermier în Slimnic,
Potra Ciprian, dr. veterinar din Șura Mică, Rusu Mariana doctor în agronomie, directorul Institutului
de la Cristianu – Sibiu, Rusu Dumitru, medic veterinar – Șura Mare, Fleșeriu Ion – inginer agronom
în comuna Miercurea Sibiului, Cioroiu Ilie – inginer horticol, Man Elena, Turnișor – Sibiu, str.
Trandafirului 14, Virgil Bogdan – Sibiu, str. Maramureșului 3/17.
Domnul Lucaciu Gheorghe, președintele filialei județene PROPACT Sibiu, a promovat
serios PROPACT-ul prin presa locală. În ,,Evenimentul Sibian” apărea integral scrisoarea adresată
de prof. Dan Drăghici, președintele PROPACT – președintelui USA – Bill Clinton – scrisoare care
apăruse și în ziarul ,,Ziua”, din București.
Filiala Sibiu a fost printre filialele județene PROPACT, care s-a implicat în problemele de
specialitate agro-silvică și zootehnică. Avem documente importante de la Sibiu, privind pregătirea
terenurilor agricole, pentru însămânțări, arături de toamnă, plantații de vii, pomi, hamei, situația
parcului de mașini și utilaje agricole. La Sibiu, ca și la Constanța, există o situație excelentă a
acționarilor din agricultură. Direcția pentru agricultură a jud. Sibiu a pus la dispoziția PROPACT
Programul de Reformă al Sectorului Agroalimentar.
În anii 1993 – 1997, zilnic se dădeau consultații juridice gratuit, la sediul PROPACT, din
Sibiu, așa cum se întâmpla și la București și Pitești. Filiala județeană PROPACT Sibiu avea sediul
pe str. General Magheru 3 și avea program zilnic între 10-17, colaborând excelent cu PNȚCD și
1051
PL`93. A participat permanent la Comisia de Dialog Social, ceea ce nu au făcut toate filialele
județene PROPACT. Este singura filială județeană PROPACT, care s-a înregistrat la Camera de
Comerț și Industrie – având certificat de înmatriculare seria A, nr. 141674, din 25-03-1996. Are și
Sentință Civilă nr 7990, din 25 noiembrie 1993, Dosar Civil 8550/PJ/1993. Are certificat de
înregistrare fiscală nr 8627715, din 17 VII 1996.
Domnul Lucaciu Gheorghe a fost unul dintre cei mai competenți președinți de filială
județeană. S-a îmbolnăvit și filiala s-a tot dus în jos.
Pe 1 octombrie 1993 s-a constituit Comitetul de Coordonare și Organizare al filialei județene
PROPACT Sibiu, din care făceau parte: Lucaciu Gheorghe, Chirea Haralambie, Ostoici Ioan,
Stancu Ion, Vlad Iuliu, Dușe Marian, Velcea Virgil, Bogdan Virgil, Solomon Nicolau.
Pe 4 noiembrie 1993, are loc Conferința Județeană PROPACT Sibiu, despre care am arătat în
rândurile anterioare. Am primit multe rapoarte de activitate de la Sibiu, semnate de toți conducătorii
filialei județene Sibiu. Vom reda câteva pasaje din scrisoarea filialei Sibiu, adresată TVR –
emisiunea ,,Viața Satului”, în data de 13 februarie 1996:
,,La invitația dumneavoastră, din cadrul emisiunii ,,Viața Satului”, din 11 februarie 1996 –
completare la conținutul emisiunii ,, Reflector” din 30 ianuarie a.c., privitor la constituirea unei
Asociații a Acționarilor din S.C. Agricole, vă aducem la cunoștință (deși suntem convinși că, știți
foarte bine!) că de trei ani de zile există Sindicatul Național al Țăranilor și al Acționarilor din
Agricultură PROPACT (PROP = proprietari și ACT = acționari în agricultură). Nenorocirea este că
dumneavoastră ignorați sau nu doriți să știți de existența PROPACT – căruia i s-ar putea face, prin
emisiunea ,,Viața Satului”, o popularizare consistentă – dar sunteți puși – nu știm de cine (sau poate
știm...) să faceți o altă organizație de sorginte comunistă. Nu de astfel de organizații, cu tentă
comunistă, ducem lipsă, ci de legi clare, de organe competente și corecte de execuție, care să aplice
corect legile...”
Scrisoarea este foarte interesantă și foarte normală – dar cei, care conduc TVR-ul, sunt tot
foștii comuniști.
Redăm un centralizator al suprafețelor cu vegetație forestieră, solicitate de proprietari
individuali și juridici conform Legii 169/1997, precum și câteva articole din presa locală vizând
acțiunile filialei județene PROPACT Sibiu:
1052
1053
1054
(Urmare din pagina 1052 Doamna Stoian Gabriela Liliana, fiica lui Harconiță Gavril și Lucia
din Sibiu, str. Aleea Taberei 7, apt. 8, își cere 5 ha teren din comuna Comlosul Mic, jud. Timiș,
pentru care a trimis primăriei comunei toate actele, dar nu a primit nici un răspuns...
Domnul Cișmaș Vasile din Sibiu, împuternicitul soacrei sale, Boriga Frosina de 85 de ani,
care își cere cele 8,69 ha teren arabil în comuna Porumbacul de Jos – Sibiu. Nu i s-au restituit decât
6,73 ha – pentru că mafioții au împărțit restul pământului între ei.
Pe 8 februarie 2003 biroul executiv al Consiliului Județean PROPACT Sibiu avea o
componență foarte profesionistă, de aceea era luată în seamă chiar și de către comuniști: ing.
Lucaciu Gheorghe, președintele filialei județene PROPACT Sibiu, ing. Bogdan Virgil,
vicepreședintele filialei județene Sibiu, din Sibiu, str. Maramureș nr 3, Secoșan Mircea din Sibiu,
str. Deva 25, secretar general dr. Presecan Pompiliu din Sibiu, str. Negoi 26, Nedelciuc Mircea –
membru în Consiliul Județean, str. Geniștilor 17 Sibiu, ing. Tiplic Octavian din Sibiu, str.
Filarmonicii 3, Lomota Liviu din Sibiu, str. Cernei 14. Nu-i uităm pe următorii membri foarte activi
din jud. Sibiu: Sinea Ion – Sibiu, str. Ceferiștilor 5, et. 1, apt. 17, Gligor Marius – Sibiu, str. Călan 2,
Vulcu Liviu – Sibiu, bulevardul Mihai Viteazu, bl. 11, apt. 17, Chioar Ioan – Sibiu, str. Vasile
Cârlova 4, Marosin Constantin – Sibiu, str. Tribu 15, Ivănuș Nicolae – comuna Șura Mică 54, Dan
Gheorghe, comuna Bradu 307, Gorrschling Hermann, sat Gusu 211, Szabo Attila, sat. Hamba 82,
jud. Sibiu, Nedelea Viorel, Sibiu, nr. Nouă 5.
Pe data de 28 septembrie 1993, la sediul din str. Iuliu Maniu nr. 5, Zalău – Sălaj se constituie
Comitetul de Coordonare și Organizare al PROPACT în jud. Sălaj, din care făceau parte: Mocan
Aura – Zalău, str. Bărnuțiu, bl. A28, apt. 29, Vetișan Lucian – Zalău, str. Simion Bărnuțiu, bl. A28,
apt. 44, Bonte Dorina – Zalău, str. Pietriș, bl. 14, apt. 10, preot Ghiurco Ioan, str. Florilor 4 (acum
str. Sfânta Vineri 8) – Zalău, Moldovan Gheorghe din comuna Bucium – Sălaj, Toloș Ioan din
Zalău, str. Cloșca 35, Vaida Felician din Zalău, str. Mihai Viteazul, nr 13, bl. E3, sc. 1, et. 4, Șandor
Mihaela – Zalău, str. Mihai Viteazul 13, bl. E3, sc. 1, et. 6, apt. 16, Barborovici Fabian – Zalău,
cartier Stadion, bl. H10, apt. 3, Chioreanu Nicolae, comuna Bucium – Sălaj, Sălăjan Patriciu,
comuna Bucium – Sălaj, Cozma Sorin – Zalău, str. Republicii 7, bl. K21, apt. 9, et. 3, Grad Cornel –
Zalău – str. Simion Bărnuțiu 6, bl. A28, sc. 1, apt. 40.
Pe 7 decembrie 1993 se desfășoară Conferința Județeană PROPACT la Zalău, în prezența
prof. Dan Drăghici, președintele PROPACT. Preoții Ghiurco Ioan și Ioviță Vasile au deschis
Conferința Județeană cu un Te Deum, după intonarea Imnului de Stat. A fost aleasă conform
statutului, Conducerea Județeană PROPACT Sălaj: Vaida Felician – președinte, Oros Iosif, preot
Ghiurco Ioan și Pop Nicolae – vicepreședinți, Pintea Mircea – secretar general, Vaida Bela –
secretar general adjunct, iar: Suian Ioan, Onaciu Ioan, Hegheduș Alexandru, Badiu Ioan și Ungur
Valer – membri.
În data de 30 septembrie 1993, la Satu Mare, în str. Vasile Lucaciu 24, s-a constituit filiala
județeană PROPACT Satu Mare. Au fost prezenți membri Comitetului de Coordonare și Organizare
al filialei: Oros Victor – Satu Mare, str. Parcul Mareșalul Antonescu, bl. 8, apt. 3, Marița Aurel,
comuna Turț, str. Josani 18, jud. Satu Mare, Berinde Mihai – Negrești – Oaș, str. Vrăticel 123, Satu
Mare, Bota Nicolae, comuna Turț, str. Ulița Mare, jud. Satu Mare, ing. Sabău Vasile – Satu Mare,
ing. Fodor Alexandru – Satu Mare, Precup Mircea – Satu Mare, str. Mihai Viteazul 1/6, Pușcașu
Ioan – Satu Mare, str. Mihail Kogălniceanu 7, Silaghi Gheorghe – Satu Mare, str. Vasile Lucaciu 26,
Lobonțiu Valeriu – Satu Mare, str. Tudor Vladimirescu, prof. Bala Corneliu AFDPR Carei, str.
Republicii 13/12, jud. Satu Mare.
În data de 30 septembrie s-a ales conducerea filialei județene PROPACT Satu Mare: Oros
Victor – președinte, Oros Anton, Lucuț Vasile și Lobonțiu Valer – vicepreședinți, Silaghi Gheorghe
– secretar general, Dumitru Ioan – secretar general adjunct, iar: Cătălișan Adrian, Sabău Vasile,
Marița Aurel, Berendi Ștefan și Sabău Ioan – membri.
După decesul domnului Oros Victor, a fost numit interimar președinte Marița Aurel, din
Turț, care a abandonat repede funcția respectivă.
În anul 1993 s-a înființat și filiala PROPACT Carei – jud. Satu Mare – care a activat tot
timpul, pentru că aici era președinte un om excepțional: prof. Bala Corneliu – fost deținut politic.
1055
Filiala avea 210 membri, majoritatea arendatori la S.C. Agroindustriala Carei. Vrem să nu-i uităm
niciodată pe conducătorii acestei filiale: prof. Bala Corneliu, inginer mecanic agricol Lukacsovits
Ioan, Sanislai Francisc – secretar și casier al filialei Carei, dr. Jarai Ernest – consilier juridic.
Pe 24 IX 1993 – în prezența dl. Bodescu Mihai din conducerea națională PROPACT, se
constituie Comitetul de Coordonare și Organizare al filialei județene PROPACT Timiș. Au
participat și au constituit acest Comitet: Olteanu Liana, Chiser Ioan, Cazan Gheorghe, Tamaș Ioan,
Constantinescu Mircea, Sofronie Mircea, Sânițeanu Ioan, Mihăilescu Mircea, Receanu Procopie,
Cârlan Villi, Toma Florin, Ciolac Ioan, Bocșanu Elena, Toma Olimpia, Drăghici Miron, Tarcan Ana,
Feier Viorel, Covaci Pavel, Petrescu Gheorghe, Ionele Geta, Covaci Otilia, Andrei Viorel.
Pe 17 decembrie 1993, în prezența prof. Dan Drăghici, președinte PROPACT se
desfășoară Conferința Județeană PROPACT Timiș, care-și alege statutar conducerea. La Conferința
au participat ca invitați: Sălceanu Dumitru BCR, Susan Liviu PNL, Chidioșan Sabin inginer
agronom Alianța Civică. Au fost aleși: Covaci Pavel – președinte – Timișoara, str. Nicolae Iorga 5,
apt. 5, Chidioșan Sabin – Timișoara, str. Barbu Iscobescu 15, Dot Alexandru – Timișoara, str.
Circumvoluțiunii 32, Ogodescu Trăilă – Timișoara, Aleea Sportivilor 22, apt. 36.
Ca secretar general a fost ales dl. Milovan Iovan – Timișoara, str. Vanda 198, iar dl. Oană
Adrian a fost ales secretar general adjunct. Domnii Mayer Marian UTVIN – satul Sânmihaiul
German 305, care avea să devină președinte al filialei județene PROPACT Timiș după decesul dl.
Covaci Pavel, Gornic Floric, Racoviceanu Mihai, Timișoara, str. Luceafărul 9, Sandoca Vionor,
Stan Dușan – Timișoara, bulevardul 23 august 21.
Pe 14 noiembrie 1993 s-a constituit filiala locală Jabăr, care și-a ales conducerea: Nicolae
Subțirel – președinte, Țăran Simion – vicepreședinte, Mișcuța Valeriu – secretar.
În martie 1994 – domnul președinte Covaci Pavel ne trimite o situație cu filialele PROPACT
constituite statutar: Sânmihaiul Român – 16 membri – președinte Todea Cornel din Timișoara, str.
Piața Ștefan Furtună 3, vicepreședinte Burbea Vasile din UTVIN, secretar Giulan Nicolae din
UTVIN; filiala PROPACT Sânmihaiul German – 15 membri – președinte Mayer Marian,
vicepreședinte – Brânzei Coriolan și secretar Maieran Gheorghe; filiala PROPACT Foieni – 15
membri – președinte Magdi Maria și Magdi Tiberiu; filiala PROPACT Moșnița Veche – 15 membri
– președinte Gornic Florin, vicepreședinte Seiman Pavel, secretar Drăgoi Petru; filiala PROPACT
Satchinez – 15 membri – președinte dr. Ciavin Constantin, filiala PROPACT Sânnicolaul Mare – 18
membri – președinte ing. Cristețiu Nicolae, str. Decebal 5, vicepreședinte Matei Nicolae, Saravale
606, secretar Mălaimare Vasile; filiala PROPACT Mehala – 17 membri – președinte Stănică Ivan,
str. Hajdeu 18, vicepreședinte Coman Aurel, str. Bărăgan 104, secretar Zbegan Gheorghe, str.
Dragoș Vodă 39; filiala PROPACT Pesac – 41 membri – președinte Șerban Gheorghe din Pesac 195,
vicepreședinte Valcaneanțu Silvius din Pesac 247, secretar Brancu Ioan din Pesac 277, filiala
PROPACT Ivanda – 15 membri – președinte Milovanov Iovan, str. Bisericii 198, vicepreședinte
Nikici Ștefan din Ivanda 197, secretar Seculin Dean; filiala PROPACT Igriș – 37 membri –
președinte Galu Acvilian, Igriș 33, vicepreședinte Ionescu Vasile, Igriș 525, secretar Chepetan Doru;
filiala PROPACT Remetea Mare – 19 membri – președinte dr. Ceavin Constantin, vicepreședinte
Chesan Boda Ion, secretar Stoia Ștefan; filiala PROPACT Petroman – 22 membri – președinte Aurel
Dan din Petroman 255, vicepreședinte Matei Simion, Petroman 4, secretar Ivașcu Ion, Petroman
341; filiala PROPACT Murani – 34 membri – președinte Ion Roman Paulian, Murani 240,
vicepreședinte Secoșan Aurel, Murani 239, secretar Stoian Ion, Muran 241; filiala PROPACT
Saravale – 66 membri – președinte Matei Vasile – Saravale 629, vicepreședinte Balaban Ioan –
Saravale 616, secretar Nicolin Petru, Saravale 10; filiala PROPACT Făget – 24 membri – președinte
Tomoni Ioan, str. Bichigiului 36, vicepreședinte Danciu Grigore, str. Narciselor 2, secretar Petrescu
Traian, str. Brateș 2; filiala PROPACT Sânmartinul Sârbesc – 30 membri – președinte Dușan Stan,
vicepreședinte Miatov Miroslav, secretar Nicolin Iota.
Organizații PROPACT în formare: filiala PROPACT Ciacova care aduce 1000 de membri,
filiala PROPACT Cebza, filiala PROPACT Șag, filiala PROPACT Alioș, filiala PROPACT Recaș,
filiala PROPACT Lugoj, filiala PROPACT Sacalaz, filiala PROPACT Perian, filiala PROPACT
Teremia. În anul 1994 erau înscriși 502 membri în județul Timiș. Merită să-i nominalizăm pe cei
1056
mai activi fondatori: Dot Alexandru din Timișoara, participant la adunarea de la Căteasca din 9 mai
1993, împreună cu dl. Chintner Iosif, Oșteanu Liliana, Tipardel Pavel din Denta 18, Danciu Grigore
– Făget împreună cu: Faur Nicolae, Anghel Victor, Domșa Aurel, Voinescu Costel, Surdu Dumitru,
Tomoni Livius, Surdu Ion, Tomoni Ion, Ianeș Dimitrie, toți din Făget, doar Ianeș era din Sacoșu
Turcesc, Drăghici Miron – Timișoara, fratele prof. Dan Drăghici – președintele PROPACT,
Racovicean Mihai, Crișan Mircea, Covaci Pavel, Belintan Ioan din Gruni 63 comuna Belint,
Comaruț Catinca din Pesac 150, Brâncuși Lucia – Timișoara, str. Republicii 10, Roman Mircea –
Timișoara, str. Dropiei 12, Nerodea Ștefan – Remetea Mare 10 împreună cu Hromei Ion, Ciocia Ion,
Remetea 11, Feru Tiberiu, Remetea 14, din Saravale: Mateiu Vasile, Saravale 451, Riniosu Profire,
Saravale 435, Chița Valerie, Saravale 24, Oprea Aurel, Saravale 25, Matei Ioan, Acimov Giura,
Saravale 272, Acimov Neboisa, Saravale 325, Riniosu Dumitru, Saravale 615, Schiopu Florea,
Saravale 679, Sustrean Ignat și Sustrean Maria, Saravale 236, Albulescu Emilian, Saravale 685.
Din Remetea Mare: Cismaru Ștefan RM 225, Goanță Ștefan RM 263, Goanță Adrian RM
295, Trif Mihai RM 40, Oniciuc Dumitru RM 163, Mateiu Roman RM 219, Matei Mircea RM157,
Kovacs Gheorghe RM 268, Chesan Ioan RM 470, Jude Pavel RM 69, Mate Ioan RM 86, Cojocaru
Ștefan 305, Boia Ioan RM 72, Ceavin Constantin RM 14, Jude Ioan RM 143.
Din Muran: Secoșan Aurel, Muran 239, Belca Vasile, Muran 274, Carabaș Lucia, Muran
231, Nicolin Teodor, Muran 214, Onica Cornel, Muran 157, Jivan Traian, Muran 365, Purcel Sofia,
Muran 224, Iorga Ioan, Muran 207, Suciu Aurica, Muran 162, Ardelean Tănase, Muran 165,
Drăghici Ioan, Muran 161, Răduț Manase, Muran 401, Moț Vasile, Muran 81, Palacian Trian,
Muran 79, Giuca Manase, Muran 50, Mutean Ana, Muran 411, Miutel Constantin, Muran 378,
Onica Gheorghe, Muran 372, Radu Mihai, Muran 263, Urzică Ioan, Muran 423, Morcon Petru,
Muran 244, Munteanu Ioan, Muran 411, Buzdugan Alexandru, Muran 45, Coman Aurel, Muran
330, Muntean Marius, Muran 54, Muntean Ilie, Muran 117, Nicoară Tănase, Muran 26, Mutean
Victoria, Mocea Lucreția, Muran 60.
Din Igris: Gheța Florica, Cionca Ioan, Cionca Dimitrie, Matei Ioan, Marcoane Simion,
Utvineanțu Florea, Ionescu Petru, Nicolescu Floare, Nicolescu Mihai, Ionescu Mircea, Mihalca
Titus, Sbera Ștefan din Timișoara, str. Zimnicea 11, Nichici Ștefan și Feneat Ștefan din Ivanda 197,
Ogășan Dimitrie din Lugoj, str. Mărășești 87, Nemțeanul Teodor din Muran 45, Drăgan Ioan din
Timișoara, str. Sfikar 14, Drăgoi Ioan, Timișoara, str. Tibrului 20, Pană Ioan – Timișoara, str. Vasile
Cârlova 24, Nistor Cornel – Timișoara, str. L.Fauerbach, Teodorescu Cornel din Berini 247,
Mihnea Macrina – Timișoara, str. Diaconu Coresi 44, sc. B, apt. 5, Miloș Floare, Pesac 386, Neagu
Aurel Dolat 173, Gașpar Nicolae Chaba – Forgaci 107, Blaj Nicolae – Tomnatic 673, Stoici Laza
din Data 139, Codariu Cornel din Data, str. Fabricii 21, Crețu Ion, Victor Dan, Pepa Silvia, Cărare
Gheorghe – toți din Petroman, Drăgoi Petru din Banloc 703, Toma Nicolae din Ceacova, str.
Obradovici 1, Asap Ioan din Timișoara, str. Amforei 5, sc. A, Paulișan Milivoi din Văriaș 724,
Mariuța Ioan din Timișoara, str. Vasile Pârvan 18, sc. B, apt. 31, Paia Eugen Dumitru din Voiteg
135, Lazea Irimia din Lenauhiemm 195, Hațegan Gheorghe, Ciovarnache Ion, Grozi Petru,
Avramovici Vasile, toți din Alioș, Șandor Victor din Lovrin 752, Garbacea Domnica din Timișoara,
str. Tache Ionescu 18, Kos Alexandru, Timișoara, str. Liviu Rebreanu 1/3, sc. B, apt. 14, Curtuți
Gheorghe Timișoara, str. Horia 103, Cioca Traian – Timișoara, str. Cetății 56, Lungu Vasile –
Timișoara, str. Dragoș Vodă 38, Harduț Rusalin – Timișoara, str. Mureș 17, Muntean Ion, Moroaică
Ștefan, Târziu Vălean, Ardelean Eftimie – toți din satul Babda, Tenche Dimitrie din Hitias 26, Jucu
Petru din Sustra 82, David Ion din Honovici 161, Urzică Ioan din Ghilod 812, Boanda Teodor din
Belinț 549, Drăghici Milan din Saravale 10.
Colegul și prietenul dl. Covaci Pavel din Germania, dl. Bălan Cornelius – West 3 93183
Kalimunz – Rohrbach, a ajutat foarte mult filiala PROPACT Timiș.
Nu o uităm nici pe doamna Popovici Ana, din Surducul Mic 124, Timiș, înscrisă pe 15 II
1994 în PROPACT.
Delegații filialei PROPACT Timiș, la primul Congres din 23-24 ianuarie 1994: Ogodescu
Trăilă, Mayer Marian – etnic German, Racoviceanu Mihai, Drăghici Miron – șef Comisia Tehnica a
PROPACT Timiș, Gornic Florin, Ion Roman Paulișan, veteran de război – 80 de ani din Murani, Ioti
1057
Daniel, Pavliciuc Vasile din Jabar, Țăran Simion, Subțire Nicolae, Sas Tiberiu, Mișcuția Valeriu.
Pe data de 17 I 1998 s-a ținut la Timișoara o adunare generală a filialei PROPACT Timiș, la
care au participat 185 membri, adunare în care s-au adoptat hotărâri vizavi de Legile: 18/1991,
169/1997, Legea Arendei, s-a cerut prelungirea termenelor de dovedirea suprafețelor conform
cărților funciare, s-a cerut să se revină la hotarele inițiale ale comunelor înainte de înființarea
CAP-urilor, s-a cerut să se elaboreze urgent Legea Cadastrului și a Circulației Terenurilor (vânzare/
cumpărare), s-a cerut să se adopte Legea Asociațiilor mari, mici și familiale, să se adopte Legea
Specialiștilor Agricoli, Legea Camerelor Agricole; foarte importantă este și Legea Pășunilor, să se
reglementeze pășunatul animalelor, pentru că acum se pășunează de-a valma; membri PROPACT
Timiș cer ecologizarea grajdurilor, a crescătoriilor de animale și de păsări, cer ca proprietarii să
primească până la 50 ha terenuri arabile și toate suprafețele de păduri și de pășuni alpine.
1058
1059
(Urmare din pagina 1058 În Timiș efectivul de animale (de vaci) a scăzut de la 86 000 în 1990 la
40 000 în 1998.
Domnul Roșoga Liviu din Timișoara, str. Emil Zola 36, ne scrie în data de 9-05-2001 în
numele a 8 frați, care-și cer proprietățile moștenite de la Roșoga Gheorghe și Maria din satul
Bârlogeni, comuna Stângăceaua – Mehedinți, în suprafață de 4,5 ha teren arabil. Comisia locală și
județeană de Fond Funciar nu le-au dat decât 0,84 ha (o mare bătaie de joc!!).
Domnul Ioți Aron din satul Alioș 228, comuna Hosloc, jud. Timiș ne roagă să-i trimitem pe
băiatul Ioți Dan la specializare în Germania. Dânsul mai cere mașini și utilaje agricole. Fundația
Soroș Timișoara ne trimite o adresă pe care o reproducem în carte, prin care ne confirmă că Ioți
Dan Vasile din comuna Alioș – Timiș beneficiază de o bursă oferită tinerilor agricultori români de
Fundația Soroș.
Domnul Lupu Alexandru din Timișoara, str. Liviu Rebreanu 138, apt. 2, cere să fie primit
în PROPACT Timiș.
Pe 20 mai 1994 a avut loc la Jebel o adunare țărănească organizată de filiala PROPACT
Jebel. Fiind o inițiativă excepțională ce-i drept, foarte rară, redăm conținutul programului adunării:
Ora 10 – Te Deum Ora 10:30 - dr. Ioan Hațeganu – istoric – ține conferința: ,,Măria Sa,
țăranul român” Ora 11 – ing. Nicolae Cristeti ține conferința: ,,Instituțiile Ministerului
Agriculturii – obstacol în calea țărănimii” ora 11:30 – pauză ora 11:45 – ing. Covaci Pavel –
președintele filialei județene PROPACT Timiș ține conferința ,,necesitatea unității țăranilor, în fața
oricărei puteri politice” ora 12:15 – prof. Marius Munteanu ține conferința: ,,Gura satului la
Jebel” ora 12:45 – discuții cu participanții la adunare.
Adunarea a fost moderată de preotul Nicolae Strizu. Ce idee măreață! Vă dați seama dacă în
fiecare județ al țării s-ar fi organizat asemenea adunări sătești, ce ecou formidabil ar fi avut acestea.
La Jebel țăranul Torsan Teodor – președintele filialei PROPACT Chișineu Criș – prezent la
adunare, a cerut: Să aibă PROPACT-ul reprezentanți în Parlamentul României, să fie evaluat corect
pământul României, a cerut desființarea urgentă a Asociațiilor cu personalitate juridică în
agricultură, a Agromecurilor și licitarea utilajelor și mașinilor agricole către țăranii, care posedă
pământ și către mecanizatorii, care sunt din comune și dețin pământ.
Domnul colonel în rezervă, Mărăcine Constatin, din Timișoara, str. Brediceanu 19 – 21, sc.
A, apt. 10 și domnul ing. Mitrică Mărăcine, Tuța Narcisa Mirela cu domiciliul în Timișoara, str.
Albac 10, bl. 81, sc. A, apt. 4, moștenitorii defunctei Mărăcine Ana își cer dreptul de proprietate în
comuna Mihăiești – Vâlcea. Degeaba...
Doamna Sima Bosilca din Timișoara, str. General Dragalina 17, are mari probleme la
judecătoria Oravița, pe care nu le-a rezolvat.
Domnul Blidar George din comuna Traian Vuia nr 68 – Timiș vrea să știe mai multe lucruri
despre PROPACT și să se înscrie în PROPACT. Domnul Blidar scrie printre altele: ,,Am văzut
într-o emisiune ,,Viața Satului” cu câtă dăruire domnul prof. Dan Drăghici, președintele PROPACT,
se chinuia să apere interesele țăranilor, în fața unora, care stau bine instalați în fotoliile lor și la care
nu vor să renunțe, cu nici un chip, căutând să-l jecmănească pe țăranul român.”. Domnul Blidar își
cere cele 4,33 ha, dar nu a primit nimic, decât niște acțiuni la fostul IAS – S.C. Fatim – Făget SA.
Domnul Mișcuță Valeriu din Lugoj, str. George Coșbuc, nr.3 bis ne cere mașini și utilaje
agricole pentru a-și lucra cele 10 ha restituite din cele 27 ha, cât are de drept.
Pe 12 ianuarie 1994, s-a constituit Comitetul de Organizare și Coordonare al filialei județene
PROPACT Tulcea, din care făceau parte: dr. Vasiliu Răzvan – Tulcea, str. Frasinului, nr. 2, bl. 2,
sc. A, apt. 7, doctor la spitalul de leproși de la Tichilești – jud. Tulcea, fost prefect al jud.
Tulcea în anii 1996 – 2000, Timar Ioan din Isaccea, str. Aurel Vlaicu 8, dl. Brețcan Spiridon
din Babadag, str. Stejaru nr. 6, dl. Plaincu Mihai din Tulcea, str. Lacului 19B, dl. Ciolacu
Constantin din Tulcea, str. Unirii 1, bl. B, sc. A, apt. 5, dl. Puflea Iulian din Tulcea, str. Briza 1,
dl. Baltag Ion din Babadag, str. Stejarului 24, dl. Apostol Petre din Tulcea, str. Maramureș nr
7, dl. Gheorghe Alexe din Tulcea, str. Alexandru cel Bun 141, Pirijoc Ion din Tulcea, str.
Podgoriilor 118, dl. Bobencu Vasile din Tulcea, str. Florilor 18, dl. Graciov Fiodor din Tulcea,
str. Muncii 1, dl. Teodorov Boisei din Tulcea, str. Alexandru cel Bun 94B.
1060
Nu-l uităm pe dl. Grigore Iorgulescu din Tulcea, str. Păcii 66, bl. 176, sc. C, apt. 10, et. 2,
înscris în PROPACT pe 9 mai 1993, la Adunarea Națională de la Căteasca. Filiala PROPACT jud.
Tulcea a fost o filială slabă, deși aveau un președinte distins, pe domnul dr. Vasiliu Răzvan.
Dl. Jerpălău Vasile, din comuna Valea Teilor, jud Tulcea ne cere mașini și utilaje agricole.
Deși noi nu suntem Societate Comercială de vândut mașini și utilaje agricole, vorbele goale
aruncate la TVR de individul Murg, din Germania, ne-au costat foarte mult. După cum vedeți, sunt
sute de oameni, care ne cer nouă mașini și utilaje agricole.
Deși jud. Tulcea este un județ agricol, viticol și, mai ales, piscicol de mare importanță, cu
mulți și diverși proprietari – aici PROPACT-ul nu a pătruns aproape deloc. Am avut filiale foarte
slabe și foarte puține.
În data de 8 septembrie 1993, în str. Carpați 11, Alexandria – Teleorman se constituie
Comitetul de Coordonare și Organizare al filialei județene PROPACT Teleorman, din care făceau
parte: Botorogeanu Ilie – comuna Nanov – Teleorman, Lazăr Anghel – comuna Buzescu –
Teleorman, Toma Constantin – comuna Buzescu – Teleorman, Pârvu Petre – comuna Buzescu
– Teleorman, Ceofalcă Ion – comuna Buzescu – Teleorman, Stoica Constantin – comuna
Buzescu – Teleorman, Catană Mielu – comuna Brânceni – Teleorman, Catană Florea, Catană
Gheorghe, Neagu Ion toți din Brânceni – Teleorman, Guță Nicolae din Cervenia – Teleorman,
Bodea Gheorghe din Poroskia – Teleorman, Grădinaru Florea din Zimnicea – str. Cuza Vodă
194, Lungu Marin din Salcia – Teleorman, Tânjeală Tudor din comuna Nanov – Teleorman,
Neaga Ion din comuna Mavrodin – Teleorman.
Pe 18 noiembrie 1993, are loc Conferința Județeană PROPACT Teleorman, în prezența prof.
Dan Drăghici, președintele PROPACT, Conferință care și-a ales conducerea: Botorogeanu Ilie –
președinte, Pârvu Petre, Lazăr Anghel și Pascal Toader – vicepreședinți, Bâțică Marin din
Plosca – secretar general, Lungu Marin din Salcia – secretar general adjunct.
Pe 25 octombrie 1993, se constituie filiala PROPACT Rădoiești Deal, comuna Rădoiești,
care-și alege conducerea: președinte Cazan Ion, vicepreședinte – Cazan Marian, secretar – Olteanu
Florea, iar: Pârvu Constantin, Bălșeanu Nicolae, Mateiescu Gheorghe, Olteanu Ionel, Olteanu
Tănase, Olteanu Alexandru, Olteanu Ilie, Slabu Gheorghe, Dicifea Vergilă, Toader Ion, Marinaș
Florea, Pârvu Paraschiv, Bria Ion, Râciu Alexandru, Dencu Gheorghe, Dincă Anton, Cazan Ștefan,
Stoica Marin, Stoica Nicolae, Buzalin Radu, Cazan Ion, Popescu Mircea, Stoica Floarea – membri.
Pe 18 XI 1993, se constituie filiala PROPACT Saele – Teleorman, care își alege conducerea:
Juvină Florea – președinte, Goncea Florea – vicepreședinte, Goncea Ion – secretar, iar:
Cornea Marin, Durac Mitrică, Anton Ion, Matei Ionel, Udrea Ionel, Căpruciu Floricel, Dudău
Nicolae, Gâlceavă Florea, Cornea Oprea, Pena Constantin, Meiroșu Marin, Anton Florea,
Stăicuț Liviu, Dobre Ion, Naidin Ion, Anton Leonida, Tănase Gheorghe, Bode Marin, Lernicu
Florina, Pictoreanu Stan, Crăciun Ivan, Tănase Ion, Mitrică Dinu, Naidin Dumitru, Pârvu
Niță, Naidin Ion, Gogoi Ion, Guță Nicolae, Doncuț Dumitru, Gogoașă Tudor, Fluieran Ștefan,
Geamănu Gheorghe, Nedelcu Nicolae, Tănase Nicolae, Ignat Dorina, Nincă Aurel – membri.
Pe 27 XII 1993, se constituie filiala PROPACT în satul Moloveni, comuna Islaz –
Teleorman, care își alege conducerea: Georgescu Ion – colonel în rezervă – președinte, Mircea
Georgescu – vicepreședinte, Păunescu Carmen – secretar, iar: Chelu Dumitru și Pascu Turcu
– membri.
Pe data de 12 februarie 1994, se constituie filiala PROPACT Turnu Măgurele, în primăria
din Turnu Măgurele. Au participat 181 de membri PROPACT, care și-au ales conducerea: Olteanu
Anghel – președinte, Cașcaval Gheorghe – vicepreședinte, Sârbu Marin – secretar.
Pe data de 5 februarie 1994, se constituie filiala PROPACT în comuna Mârzănești –
Teleorman, care își alege conducerea: Badea Simion – președinte, Ionete Badea – vicepreședinte,
Marcu Dumitru – secretar, iar: Vlădan Petrică și Gavrilă Remus – membri.
Pe 28-03-1994 are loc o mare adunare a PROPACT Teleorman, iar pe 31-03-1994 se
constituie filiala PROPACT Zimnicea, care-l alege președinte pe dl. Mocanu Ion, vicepreședinte
dl. Bobăltin Marin și secretar pe dl. Borobocea Petre, iar: Mocanu Costel – casier, Grosu
Dumitru, Coajă Ion, Urucu Ion și Soare Petrică – membri.
1061
În anul 1994 erau constituite în jud. Teleorman 37 filiale PROPACT.
Pe 30 august 1993 se constituie filiala PROPACT Poroschia – Teleorman, care-și alege
conducerea: Badea Gheorghe – președinte, Tene Marin – vicepreședinte.
Pe data de 8 I 1994 se constituie filiala PROPACT în comuna Calonfirești – Teleorman,
care-și alege conducerea: Tudor Marin – președinte, Stuparu Ștefan – vicepreședinte, Tane
Florea – secretar, iar: Tane Dumitru, Grămadă Constantin, Tane Anghel, Lazăr Gheorghe,
Balauru Marin, Dumitru Mihail, Grămadă Ion și Pena Florea – membri.
Pe data de 9 februarie 1994, se constituie filiala PROPACT Piatra – Teleorman, care își alege
conducerea: Măgureanu Tudor – președinte, Crăciunescu Gheorghe – vicepreședinte, Manole Ștefan
– secretar, iar: Andrei Ilie, Nedeluș Marin, Florea Gheorghe, Moșteanu Gheorghe, Filip Constantin,
Ionescu Florea, Manole Gheorghe, Strâmbu Marin, Dobre Florea și Nedra Tudorache – membri.
Nominalizăm membri fondatori din comuna Dârvari – sat Darvari și comuna Dârvari – sat
Gemeni.Sat Dârvari: Oprea George, Vlaicu Gheorghe, Nestor Sorin, Petcu Gheorghe, Petcu
Alexandru, Sprâncenatu Gigi, Buzuriu Nicolae, Atinge Nicolae, Scârlete Ionică, Tărăbuța Ion,
Vlaicu Nicolae, Chilan Teofil.
Din satul Gemeni: Chesăr Gheorghița – Ancuța Minel, Dincă Ion, Șuliu Alexandru, Buican
Ioana, Vasile Ilie, Roșca Constantin, Glodeanu Ștefan, Giurcă Vasile, Prodan Georgel.
În data de 4 noiembrie 1993, se constituie filiala PROPACT Smârdioasa – Teleorman, care
își alege conducerea: Mitroi Gheorghe – președinte, Mierloi Dumitru – vicepreședinte, Chivu
Alexandru – secretar, iar: Iove Ion și Botez Alexandru – membri.
Orașul Zimnicea avea în 1993 conducerea: Grădinaru Florea – președinte, Chioțea Ion –
vicepreședinte, Păun Eugen – secretar, iar: Gâlcă Alexandru și Cioacă Tudor – membri. După
decesul dl. Grădinaru Florea – filiala PROPACT Zimnicea a fost condusă de dl. Mocanu Ion.
Filiala PROPACT, Salcia – Teleorman, avea conducerea: Ivan Ion – președinte, Dogaru
Petre – vicepreședinte, Gherga Gheorghe – secretar, iar: Badea Dumitru și Barbu Victor – membri.
Filiala, Putineiu – Teleorman, avea conducerea: Curea Petre – președinte, Curea Ion –
vicepreședinte, Tecu Nicolae – secretar, iar: Dunca Ilie și Ene Florea – membri.
Pe 6 XI 1993, se constituie filiala PROPACT Săceni – Teleorman, care își alege conducerea:
Stanciu Dumitru – președinte, Popescu Costel – vicepreședinte, Săvoiu Gherghina – secretar, iar:
Stanciu Jenica, Stanciu Maria, Popescu Ion, Popescu Marin, Ghircea Iancu, Gâdea Marian, Gâdea
Elena, Gâdea Nicolae, Bodejan Ilinca, Neguț Florea, Tiu Stancu – membri.
Pe 10 ianuarie 1994, se constituie filiala PROPACT Blejești – Teleorman, care-și alege
conducerea: Tistu Marin – președinte, Simionescu Gheorghe – vicepreședinte, Burcea Marian –
secretar.Pe 8 septembrie 1993, se constituie filiala PROPACT Cervenia – Teleorman, care-și alege
conducerea: Guță Nicolae – președinte, Rădescu Sandu – vicepreședinte, Rac Gigu – secretar.
Filiala PROPACT a satului Baciu, din comuna Blăjești, și-a ales conducerea: Chiriță Aurel –
președinte, Rotaru Ilie – vicepreședinte, Burcea Cristinel – secretar, iar: Pârja Ion, Dumitrescu
Marin, Pavel Stelian, Cerchez Mihai, Mateiescu Mihai, Bălan Stan, Dinu Dumitru, Bălăceanu Ion,
Datcu Vasile, Dumitru Mihai, Georgescu Teodora Lenuța – membri.
Pe 7 august 1993, se constituie filiala PROPACT Buzescu – Teleorman, care-și alege
conducerea: Lazăr Anghel – președinte, Toma Constantin – vicepreședinte, Pârvu Petre – secretar,
Ceofalău Ion și Lupea Pavel – membri.
Filiala PROPACT Mârzănești – Teleorman, are președinte pe Ilie Gheorghe, iar
vicepreședinte pe Toma Anghel.
Filiala orașului Alexandria are președinte pe Constantin Ilie, vicepreședinte pe Oprea Ion, iar
secretar pe dl. Dobre Gheorghe.
Filiala PROPACT Brânceni, înființată pe 8 septembrie 1993, are președinte pe Catană Mielu,
vicepreședinte pe Catană Florea, iar secretar pe Catană Gheorghe.
Filiala PROPACT Mavrodin – Teleorman are președinte pe Neagu Ion, vicepreședinte pe
Lițu Alexandru, secretar pe Iacob Constantin, iar membri pe: Vladu Florea și Vlad Tudor.
1062
Filiala PROPACT Nanov are președinte pe Botorogeanu Ilie, vicepreședinte pe Georgescu
Ion, secretar pe Iseru Marin, iar: Pădurar Tudor – membru.
Filiala PROPACT Drăcșeni, satul Plopi are președinte pe Ciobanu Marian, vicepreședinte pe
Bădăuță Voicu și secretar pe Cojocaru Oprea.
Filiala PROPACT Salcia – satul Băneasa – Teleorman are președinte pe Lungu Marin,
vicepreședinte pe Guinea Dumitru, iar secretar pe Vlăduțu Gheorghe și membri: Grosu Marin,
Grosu Florică, Crăcea Stan, Fusea Andrei.
Filiala PROPACT din satul Răteasca, comuna Sfințești – Teleorman și-a ales conducerea:
Leancă Gheorghe – președinte, Savu Dumitru – vicepreședinte, Mincă Ion – secretar, iar: Bodea
Nicolae, Stanciu Dumitru, Zamfir Marin, Mantu Paraschiv – membri.
Spuneam că după decesul dl. Grădinaru Florea de la Zimnicea, a fost organizată a treia
Conferință, care a ales o nouă conducere a filialei PROPACT Zimnicea: Mocanu Ion – Zimnicea,
str. Cetate 267, Mocanu Costel – vicepreședinte – Zimnicea, str. Cetate 267, Mocanu Gheorghe –
secretar, iar: Ceaușu Victor – Zimnicea, str. Duzilor, Urucu Ion – Zimnicea, str. Împăratul Traian,
Soare Petrina – Zimnicea, str. Dacia, Ceaușu Alexandru – membri. La Zimnicea erau peste 100 de
membri.Domnul Delcea Alexandru din comuna Țigănești – Teleorman, ne cere mașini și utilaje
agricole.Domnul Beznea Radu din Turnu Măgurele, str. Vlad Țepeș 1, cere să fie trași la răspundere
cei care au sabotat Legea 1/2000 – violând pur și simplu proprietatea. Domnul ing. Beznea Radu
face și o reclamație pe 6 pagini la Procuratură. Ar fi meritat să publicăm integral materialul trimis
de acest om foarte revoltat.
Domnul Epure Constantin din comuna Orbeasca, sat Lăceni – Teleorman, își cere cele 18 ha,
pentru care a fost băgat la chiaburi în regimul comunist și numai ei știu ce au pătimit.
Domnul Simionescu Gheorghe din satul Sericu – comuna Blejești cere mașini și utilaje
agricole. Același lucru îl cere și domnul profesor de matematică Dumitru Alexandru.
Doamna înv. Dumitrescu Eugenia din Nanov – Teleorman, născută în Bistrița Năsăud,
comuna Petru Rareș, satul Bota își cere proprietățile avute în această comună, proprietăți moștenite
de la părinții săi. Distinsa învățătoare, foarte bine pregătită, își exprimă durerile, prin care trece la
cei peste 80 de ani și nimeni nu o ajută.
Domnul Montea (Ristea) Andrei din comuna Talpa, satul Talpa Ogrăzile – Teleorman, ne
trimite o copie după Sentința Civilă definitivă și irevocabilă, în care s-a modificat Titlul de
Proprietate nr. 3700806. Au trecut ani de zile și această Sentință zace la primăria Gălăteni, fără să-i
dea cele 2,46 ha teren arabil. Publicăm integral Sentința Civilă a judecătoriei Videle și Titlul de
Proprietate al doamnei Ristea Ioana pentru că în țară sunt mii de proprietari în situații similare.
Domnul Chelaru Teodor din comuna Rădoiești, sat Deal – Teleorman, ne trimite un set
consistent cu documente: Titluri de Proprietate, adrese de la Prefectura, adrese de la Guvern, adrese
de la Comisia Locală de Fond Funciar Rădoiești, de la Autoritatea Națională pentru Restituirea
Proprietăților de la Inspectoratul de Poliție Teleorman – unde reclamă abuzurile incalificabile vizavi
de restituirea pomoastelor și terenurilor agricole de pe raza comunei Rădoiești. Dânsul a reclamat,
dar nu s-a întâmplat absolut nimic...
Domnul Ghebaru Stelian din comuna Orbeasca de Jos – Teleorman este foarte practic –
notând toate suprafețele moștenite de la strămoșii săi, pe care și le cere conform legilor actuale.
Nimeni nu aude... Și nu este singurul din comuna Orbeasca de Jos, care-și cere proprietățile, pe care
le-au avut. Acestea sunt miile de necazuri, pe care proprietarii români nu și le-au rezolvat integral
nici până în 2019.
Pe data de 13 iunie 1993 – în prezența domnului Aristide Ionescu – secretar general adjunct
PROPACT – la Casa de Cultrură din Focșani se constituie Comitetul Județean de Coordonare și
Organizare PROPACT – fialiala județeană PROPACT Vrancea. Au fost prezenți: Vintilă Petre –
Focșani, Sclavone Constantin – reprezentantul acționarilor din IAS Focșani, domnul ing. Curcă Ion
– reprezentantul acționarilor IAS Jariștea, prezent și la adunarea de la Căteasca – Argeș din 9 mai
1993, domnul prof. Dobre Stelian din Focșani, domnul Alexandrescu Traian, domnul Chelaru
1063
1064
1065
1066
1067
1068
(Urmare din pagina 1063 Marin de la Obrejița, domnul prof. Oancea Constantin din Focșani.
Pe 23 decembrie 1993, are loc Conferința Județeană PROPACT Vrancea, în prezența prof.
Dan Drăghici, președintele PROPACT. Conferința se deschide cu intonarea Imnului de Stat și cu un
Te Deum, ținut de preotul Cojocaru Toader. Conferința alege conducerea filialei județene
PROPACT Vrancea: Vintilă Petre – președinte, Sclavone Constantin, Hristea Ștefan, Chiper Vasile –
vicepreședinți, Nica Gheorghe – secretar general, Banu Tănase – secretar general adjunct, iar:
Androne Maria, Lazăr Nicolae, Chelaru Marin, Curcă Ionel și Nica Floarea – membri.
Nu putem uita luările de cuvânt în cadrul Conferinței Județene din partea domnilor:
Cruceanu Nicușor – primar Bolotești, Vrancea, Cristea Ștefan – președintele filialei PROPACT
Bolotești – Vrancea, Chiper Ion – președintele filialei PROPACT Fiționești – Vrancea, Secară
Constantin – președintele filialei PROPACT Adjud – Vrancea, Androne Mircea – președintele
filialei PROPACT Golești – Vrancea, Achim Ionel – președintele filialei PROPACT Urechești –
Vrancea și Spanțulescu Georgeta din Focșani.
Pe 29 mai 1994 are loc o mare adunare populară la Focșani, condusă de domnul academician
Stănescu Zenobie, din Conducerea Națională PROPACT.
Domnul Chirilă Ion din Panciu, str. Decebal 23 – Vrancea, se ocupă de viticultură și vrea să
se înscrie în PROPACT și să organizeze PROPACT-ul în zonă. Dânsul ne trimite și următoarele
versuri:
,,Vrem cu toți ca să avem bine/Darul din senin nu vine/Până când nu ne vom uni/Răul nu-l
vom putea zdrobi”
După decesul dl. Vintilă Petre, a fost numită interimar președinte al filialei județene
PROPACT Vrancea, doamna Păvăloaie Mihaela din Focșani, care a fost nominalizată și în comisia
județeană de Fond Funciar. După 2005 președintele filialei județene PROPACT Vrancea a fost Ginu
Toma din Focșani, căruia prof. Dan Drăghici i-a dat împuternicire în 2009 – 2010 să reprezinte
PROPACT-ul la nivel național.
De la Focșani am primit mai multe scrisori de la o doamnă pensionară – Androne Maria,
bulevardul Dimitrie Cantemir 3, bl. P, sc. 4, et. 4, apt. 61, care – alături de doamna Nica Floarea au
fost cele mai active femei în PROPACT Vrancea.
Revenind la doamna Păvăloaie Mihaela – aceasta în calitate de membră a Comisiei Județene
de Fond Funciar Vrancea ne trimite situația retrocedărilor în Vrancea din perioada 7-07-2006 –
6-11-2006:
Comuna Andreiașu de Jos – 4126,4 ha pădure.
Panciu – 209,99 ha arabil, 87 ha vie, 3 ha livadă.
Adjud – 10,766 ha arabil.
Tănăsoaia – 100 ha arabil.
Slob Bradului – 46 ha arabil, 748,8 ha pădure.
Movilița – 8,23 ha vie.
Vidra – 1,10 ha Arabil.
Dumbrăveni – 0,73 ha arabil.
Slob. Ciorăști – 189,20 ha arabil.
Chiojdeni – 160,89 ha arabil, 50,20 ha pădure, 140,85 ha agricol – despăgubiri.
Garoafa – 305,72 ha arabil, 248,08 ha pădure.
Țifești – 22,19 ha arabil, 57,35 ha vie, 36,11 ha pădure.
Câmpuri – 401,75 ha pădure.
Nănești – 13,37 ha arabil.
Țâmboiești – 107,07 ha arabil.
Ruginești – 0,72 ha pădure, 792 ha pădure.
Mera – 216,16 ha pădure.
Dumitrești – 112,56 ha pădure.
Ciorăști – 115,43 ha arabil.
Popești – 0,25 ha arabil, 0,06 ha vie.
Tolnici – 3,0245 ha pajiști.
1069
Sihlea – 10 ha pădure.
Străoane – 330 ha pădure.
Bolotești – 1854,30 ha pădure, 83,81 ha arabil.
Șiscani – 50 ha pădure.
Răcoasa – 631 ha pădure.
Soveja – 11,30 ha pădure.
Măicănești – 224,52 ha arabil.
Jitia – 0,25 ha pădure.
Vintileasca – 48,2 ha arabil, 6,35 ha pădure.
Păunești – 8,11 ha arabil și 2,36 ha pădure.
Vânători – 22,08 ha pădure (livadă defrișată)
Doamna Păvăloaie – foarte bine pregătită, ne scrie în continuare: ,,După cum puteți
obeserva, comisiile comunale de Fond Funciar nu prea se grăbesc să trimită documentațiile, chiar
dacă termenul dat de Comisia Județeană a fost până la 15 august 2006. Multe dintre cererile
proprietarilor au fost rezolvate de Comisia Județeană, pentru că aceștia, sătui să mai aștepte,
depuneau documentele direct la noi și, astfel noi convocam comisiile locale, încercând să rezolvăm,
conform legii, ceea ce era de rezolvat. Chiar astăzi am rezolvat 3 dintre hotărârârile judecătorești pe
care primarii nici nu le luau în seamă. Multe dintre cererile depuse nu au la bază absolut nici un
document și de aceea au fost respinse. Oricum, s-a stabilit la nivelul comisiei județene, să nu se
soluționeze cererile, care nu au vechiul amplasament în anexele de despăgubiri, să le amânăm până
când vom putea ști cu siguranță ce teren rămâne și astfel să reușim retrocedarea în fizic. Evident
sunt multe contestații, câteodată avem la ședințele comisiei județene mai multe constestații, decât
poziții de validat. Lucrurile sunt mai complicate, din cauza unor greșeli de aplicare a Legii 1/2000.
Foarte mulți primari au încurcat ,,oalele” și acum le este aproape imposibil să rezolve greșelile
făcute. Pentru ei există o singură cale: proprietarii să facă plângeri la Parchet. Cu marii proprietari
s-au rezolvat cererile, în special cu proprietățile de păduri. Rămâne să vă țin la curent cu situația
retrocedărilor și sper să-i văd mulțumiți pe bieții oameni, care au pătimit pe vremea comuniștilor și
pătimesc și azi, pe vrea PSD-iștilor.”
Ceea ce scrie doamna Păvăloaie, trebuia să facă toți delegații PROPACT din toate comisiile
județene de Fond Funciar și am fi avut o imagine clară a faptului că nici până astăzi nu s-au
reconstituit și restituit integral proprietățile furate de comuniști.
Domnul Cristea Ștefan din Bolotești – Vrancea face o plângere penală împotriva
viceprimarului Sachin Ștefan, precum și împotriva membrilor Comisiei Locale de Fond Funciar:
Alexandrescu Emilian, Lăluci Nicolae, Ciubotaru Vasile, Gurițoiu Tamara, Andronic Sică – zis
Janot, Ferestruaru Ion, Cernea Ion, Cernea Nicolae, Andronic Melu, Tănasă Vasile, Istrate Nicolae,
Aurel Postolache, pentru fals, uz de fals și furt în dauna avutului particular, falsificând Registrele
Agricole, aceștia și-au însușit, fără drept, recolta de grâu pe anul 1994.
Doamna Băltărețu Maria din Focșani, str. Mare a Unirii nr 5, sc. 2, apt. 32 își cere terenul
din Focșani, str. Vrancei 16 și 20 – plus 0,2500 mp în comuna Pătești. Nu numai că nu i-au dat
nimic, dar i-au tăiat nucii, care aveau peste 70 de ani, i-au distrus gardurile și nimeni nu a luat nici o
măsură...
Domnul Chiper Ioan din Fiționești – Vrancea arată marile necazuri din această comună, care
60% este acoperită cu păduri. Cetățenii cer să li se restituie pădurile și terenurile cu vii și pomi –
mai ales că marea lor majoritate nu au mai mult de 3 ha de pământ sau de pădure.
Doamna învățoare Bitere Olga din satul Lespezi, comuna Homocea – Vrancea ne prezintă o
situație halucinantă, terenul construibil, pe care trebuia să-l recupereze, conform legilor, a fost dat
de primarul comunist la mai mulți votanți ai lui: Balicu Victor a luat 0,1300 mp, Boacheș Ștefan a
luat 0,1000 mp, Orață Onofrei a luat 0,1600 mp. Situația este foarte încurcată.
Doamna Hornet Maria – țărancă din Ciorăști – Vranca, soția lui Hornet Gheorghe – deținut
politic – fusese chiabur în vremea comuniștilor, își cere cele 40 ha teren arabil, clădirile confiscate,
mașinile și utilajele agricole și animalele confiscate. Nu a primit nimic...
Domnul Nica Vergilă din satul Coroteni – comuna Slobozia Bradului – Vrancea – fost miner
1070
– retras la țară, vrea să devină agricultor și are nevoie de un împrumut la bancă, ca să-și ia mașini și
utilaje agricole – numai că PROPACT-ul nu are bancă.
Doamna Orlando Maria din Focșani, str. Aurora, bl. 4, apt. 6, își cere cele 2 ha vii la Jariștea.
Nu a primit decât un hectar...
Domnul Trandafir Ștefan și fiul său Trandafir Daniel din comuna Dumitrești – Vrancea, vor
să devină fermieri, să crească vaci, porci; are 6 ha și cer și ei mașini și utilaje agricole.
Nu-i putem uita pe fondatorii PROPACT din Tâmboiești – Vrancea: preot Hoțescu Florin
Adrian, Văraru Mihai, Vintilă Constantin, Gurbet Geta, Grigore Stere, din satul Obrejița –
Tâmboiești, Iliescu Neculai Valerică, Gheorghiaș Gheorghe din Obrejița, prof. Dobre Stelian din
Focșani, str. Mare a Unirii 10, sc. 1, apt. 6, et. 2 care-și cere cele 10 ha terenuri în comuna Foltești –
Galați, Schiopu Scarlat din Obrejița, Chelaru Mitică, Grigore Viorica, Gheorghiaș Tudorița, Crăciun
Maria, Iliescu Ion, Chelaru Marin, Vlase Ștefan, Chelaru Olguța, Iliescu Costică, Roman Fănică,
Trandafir Aurel, toți din Tâmboiești – sat Obrejița.
În data de 23 decembrie 1993, se desfășoară Conferința Județeană de alegeri PROPACT
Vaslui, care și-a ales conducerea: Botez Toader – fost deținut politic – Vaslui, str. Vidim, bl. 64, sc.
B, et. 1, apt. 14 – președinte, Grigoraș Aurel Negrești, bl. 7, sc. B, Mocanu Simion din comuna
Deleni, Leondar Valentin din Huși, str. Dobrina 14 – vicepreședinți, Moraru Cornel – Negrești, str. 1
Mai 16 – secretar general, Popa Ștefan – comuna Deleni – Vaslui, secretar general adjunct, iar:
Dorin Mihai – Vaslui, str. Nicolae Bălcescu 14, Geană Virgil Vaslui, str. Droslavăț 58, Bălăuță Ion –
comuna Dumești – Vaslui, Ciurea Vasile – comuna Băcești – Vaslui, Onciu Dumitru – oraș Negrești,
str. Nicolae Bălcescu, bl. D9, sc. B, apt. 2, Pascal Gheorghe și Emochină Nicolae, jurist – membri.
Pe 29 mai 1994 are loc la Vaslui, în sala Sindicatelor o Adunare Populară PROPACT.
Oamenii prezenți (circa 150) au apreciat atitudinea filialelor PROPACT din comunele Solești și
Ivănești. Aici țăranii: Pâslaru Vasile – președintele filialei Solești și Trișca Ion, președintele filialei
Ivănești au organizat proteste țărănești împotriva primăriilor (a primarului Cărare Constantin din
Solești – aflat în anchetă penală – și a primarului din Ivănești).
Și domnul prof. Angheluță Costică din Bârlad, ing. Manea Gheorghe, din Vaslui dau dovadă
ca sunt personalități puternice, care luptă hotărât pentru restituirea și reconstituirea proprietăților.
În data de 26 decembrie 1993, se constituie filiala PROPACT Băcești – Vaslui, care-și alege
conducerea: Popa Constantin – președinte, Cărare Emil – vicepreședinte, Comandoru Elena –
secretar, iar: Olaru Constantin, Loghin Constantin, Grigore Vasile și Horobet Dumitru – membri.
Pe data de 22-02-1994, 30 de țărani din comuna Lunca Banului – Vaslui, s-au înscris în
PROPACT: Popa Fănică, Focșa Sava, Mihoci Neculai, Mihoci Marian, Mihoci Costică, Handru
Coșiug Ion, Păduraru Andronic, Chiriac Gheorghe, Belcheșug Mihai, Belcheșug Fănel, Vițelaru Ion,
Rapot Pavel, Cristea Mihai, Cristea Teoharie, Lungu Ion, Chiper Dumitru, Palade Ion, Savin
Gheorghe, Cheuca Dănilă, Agavârloaiei Zaharia, Râpanu Ion, Râpanu Mihai, Luca Ichim, Silitru
Toader, Popa Ștefan, Vicol Ion, Zaharia Vasile, Zaharia Sava, Bota Ghiță, Andriuță Ivanciu.
Filiala PROPACT Lunca Banului și-a ales conducerea: Popa Fănică – președinte, Focșa
Săndel – vicepreședinte, Vițălaru Dan – secretar, iar: Păduraru Andronic, Mihoci Neculai, Mihoci
Marian, Mihoci Costică, Handru Ion, Chiriac Gheorghe, Bergășug Fănel, Bergășug Mihai, Ropotă
Pavel, Cristea Mihai, Lungu Ion, Chiper Dumitru și Palade Ion – membri. Nu putem să uităm
eforturile materiale ale dl. Popa Fănică și ale unui oier renumit din zonă, care au donat 6 oi, tăiate,
pentru adunarea fermierilor de la Pitești, în 1996 – 1997, când s-a înființat Asociația Națională a
Fermierilor PROPACT. Nu-l putem uita nici pe domnul ing. Davițoiu, de la complexul de porci din
Afumați Ilfov – care a donat 6 porci tăiați pentru această Adunare.
În zona Negrești – Oaș erau înființate filialele PROPACT: Gârceni – 36 membri, Dumești –
73 membri, Oraș Negrești – 126 membri, sat Parparilă – 58 membri – sat Căzănești – 22 membri.
Un rol important l-a avut secretarul general al filialei PROPACT Negrești – dl. Stroe Neculai, str.
Tudor Vladimirescu 12, oraș Negrești – Vaslui.
Nu-i putem uita pe cei care au constituit primul Comitet de Organizare și Coordonare al
PROPACT în jud. Vaslui: ing. Geană Virgil din Huși, Stavăr Gheorghe din Albești – Vaslui, Mocanu
Simion din Deleni – Vaslui, Stancu Vasile din Deleni – Vaslui, Mocanu Ștefan, înv. Pâslă Ion și
1071
Popa Ștefan – toți din Deleni – Vaslui, Botez Toader din Vaslui, Grigoriu Vasile din Laza, Frunză
Ștefan din Vaslui, Smochină Nicolai din Vaslui, Stolnicu Vasile din Vaslui.
Din zona Huși: jurist – economist Leondar Valentin, economist Pascal Gheorghe, ing. Geană
Virgil, medic Timofte Cătălin, dactilograf Costea Mircea, prof. Surpanu Grigore, prof. Marola
Vasile, prof. Marcu Dumitru, prof. Trăznea Leopoldina, prof. Leondar Mihail, Bălan Aurel.
În prezența dl. Botez – președintele filialei județene PROPACT Vaslui, s-a ținut Conferința
PROPACT Negrești, care și-a ales conducerea: Movileanu Dumitru – președinte, Pantea Ion –
vicepreședinte, Stroi Neculai – secretar.
Pe 20 I 1994 se constituie filiala PROPACT Voinești – Vaslui, în prezența dl. Botez, filială
care-și alege conducerea: Novac Valeriu – președinte, Popa Ștefan – vicepreședinte, Miron Costică
– secretar, iar: Gavriluță Grigore, Zota Nicolae, Novac Olimpia, Popa Vasile, Plăcintă Constantin,
Bidriu Polixenia, Bighiu Victor, Gheorghevici Vasile, Munteanu Constantin, Năstac Ion – membri.
Pe data de 24 II 1994, se constituie filiala PROPACT Dumești – Vaslui, care-și alege
conducerea: Bălăuță Ion – președinte, Chelaru Silvia – vicepreședinte, Butnaru Aliana – secretar,
Olaeru Constantin, Butnaru Constantin, Petroșanu Gheorghe, Grădinaru Elena, Petroșanu Georgică,
Olaru Neculai, Stanca Augustin, Ioniță Gheorghe, Ioniță Eugenia, Ursache Costică, Ursache Anica,
Mariciuc Gheorghe, Bălăuță Anica, Onofrei Viorica, Simiuc Vasile, Dănilă Manoilă, Călin Augustin
– membri.
Nu-i putem uita pe fondatorii PROPACT Vaslui: Palimarciuc Gheorghe – Negrești,
Minuța Lucica – Negrești, Grigoraș Aurel – Negrești, Rusu Necula – Negrești, Hristache
Vasile, Valeamare Negrești, Gherasim Constantin – Todirești – Vaslui, Onciu Dumitru –
Negrești, Galan Mihai – Voicești – Vaslui, Dumbravă Vasile – Negrești Vaslui, Rusu Ghiță –
Valeamare Negrești – Vaslui, Rusu Eugenia – Valeamare Negrești, Cimpoieru Vasile –
Negrești, Movilescu Dumitru – Negrești, Șaramet Vasile - Siliște – Todirești – Vaslui, Șaramet
Ion - Siliște – Todirești – Vaslui, Mihalache Gheorghe comuna Fălciu – Vaslui, Râclea Valeriu
Găgești – sat Tupilați – Vaslui, Huzum Dumitru – Bârlad, str. General Cerchez 6, Gheltu
Costel - Bârlad, cartier Parc, str. Epureanu, bl. A3, sc. A, et. 4, apt. 20, Leondar Valentin –
Huși, str. Aleea Dobrina 14, Leondar Mihai – Huși, str. Școlii 14, bl. 27, sc. 2, apt. 11, Geoană
Virgil – Huși, str. Droslavăț 58, Marola Vasile – Huși, str. Ana Ipătescu 128, Pascal Gheorghe
– Huși, str. Florilor 1, bl. 22, sc. G, apt. 1, Costea Mircea – Huși, str. Droslavăț 10, Cârjă Ion –
Bârlad, str. Republicii 190, bl. 3, sc. D, et. 3, apt. 98, Lăzărescu Sterian – Bârlad, str.
Republicii 304, bl. R1, sc. A, et. 2, apt. 11, Trăsnea Herbert Leopoldina – Huși, str. Nicolae
Bălcescu 11, Rossi Guido – Murgeni – Vaslui, Maxim Alecu – comuna Tutova, sat Bădeana –
Vaslui, Vrabie Maria – comuna Bocani, sat Suseni – Vaslui, Chelaru Iorgu – Bârlad, str.
Onofrenco 12, bl. G3, sc. B, et. 4, apt. 36, Druică Vasile – Bârlad, str. Minerva 3, Rebegea
Iancu – Bârlad, str. Sterian Dumbravă 4, bl. D4, sc. A, et. 2, apt. 12, Sărășel Florica – Bârlad,
str. Republicii 284, bl. C4, sc. B, et. 1, apt. 17.
Foarte interesant în județul Vaslui – impostorul Iurașcu Adrian Ștefan, împreună cu
Gheorghe Flutur și conducerea PNL, din județul Vaslui, au găsit oameni în fiecare comună, pe care
i-au numit ei președinți ai PROPACT-ului în comunele respective, numai că acești oameni au fost
duși în eroare de acești impostori. Acel domn Diaconu Mihai nu este președintele filialei județene
PROPACT Vaslui, pentru că el nu a fost ales niciodată de adevărații membri PROPACT, pe care
dumneavoastră îi vedeți nominalizați în paginile de mai sus. Noi îi nominalizăm și pe acești, așaziși
președinți ai filialelor comunale PROPACT. Păcat pentru că este foarte posibil ca cei mai mulți
dintre ei să fie oameni în regulă: Huși – Damian Valerică, str. Basarabiei 10, Negrești – Pavelescu
Mihai, str. Gării 4, Albești – Onilă Sorin, Alexandru Vlahuță – Stratulat Costică, Arsura – Bălan
Neculai – plecat din localitate, Banca – Cartamidaru Cornelia, Bacani – Boacă Corneliu
(necunoscut), Bocești – Pădurean Gabriel, Bălteni – Rotaru Constantin, Berezeni – Bogatu Emil,
Blăgești – Igescu Neculai, Bogdana – Popa Mihai, Bogdănești – Chirilă Ilie, Bogdănița – Munteanu
Gabriela, Boțești – Hututuc Felician, Bunești – Averești – Costel Agripina, Codăiești – Savuc
Dănuț, Coroiești – Baciu Daniela, Costești – Calancea Marin, Dănești – Bozianu Irimia
(necunoscut), Deleni – Huma Dumitru (necunoscut – decedat), Delești – Dascălu Dumitru, Dimitrie
1072
Cantemir – Brănzei Marcel (necunoscut), Dragomirești – Dumbravă Jenică (necunoscut), Drinceni
– Pascal Dumitru, Duda Epureni – Andrieș Valeriu (necunoscut), Dumești – Butuaru Constantin,
Epureni – Pantilie Alina, Fălciu – Bouleț Vasile, Găgești – Rinzescu Ștefan, Gherăiești – Stoica
Maria, Gârceni – Chelaru Dorina, Grivița – Bejan Margareta, Hoceni – Rotaru Felicia, Iana –
Pătrașcu Maria, Ivănești – Iacob Mihai, Ivești – Bichiu Marian (necunoscut), Laza – Iacob Ion,
Lipovăț – Darie Sorin, Lunca Banului – Popa Fănică (este singurul președinte ales statutar, dar nu
de acești impostori. Ne mirăm că Popa Fănică a acceptat o asemenea numire...), Malusteni – Vicol
Gabriela, Miclești – Dănilă Carmen, Muntenii de Jos – Cocuz Neculai, Murgeni – Baltă Petru,
Oltenești – Moceanu Elena, Oșești – Chitic Nicolae, Pădureni – Diaconu Cătălin Gigi, Perieni –
Cozma Agraia, Poienești – Timofticiuc Neculai, Pogana – Tănase Ștefan, Puiești – Olaru Gheorghe,
Pungești – Butnarciuc Aneta, Roșiești – Postolache Costel, Solești – Ursu Neculai, Stănilești – Paiu
Marcel, Ștefan cel Mare – Grigore Veta, Suleta – Creangă Nicolae, Tanacu – Afrasinei Neculai,
Tacuta – Luca Sanda, Tătărani – Mihalache Anton (necunoscut), Todirești – Badarău Aurica, Tutova
– Neacșu Gabriela, Văleni – Caransa Petru, Vetrișoaia – Ciobanu Gheorghe, Viișoara – Sandu
Mirela, Vinderei – Bejenaru Ecaterina, Voinești – Plăcintă Lucica, Vulturești – Secară Constantin,
Vutcani – Purice Petru, Zapodeni – Trifan Ion, Zorleni – Tudor Gheorghe.
Nu întâmplător i-am nominalizat pe toți ,,președinții” din fiecare comună a județului Vaslui,
puși ca pe vremea comuniștilor președinți de cei doi impostori: Adrian Iurașcu și Gheorghe Flutur,
acest mare inconștient, care a jefuit pădurile din județul Suceava. El este ,,mare șef” în actualul
PNL, venind de la partidul altui mare excroc național – Traian Băsescu. Vă dați seama, dacă în
județul Vaslui, celor peste 800 de membri PROPACT le-au trebuit peste 10 ani să se organizeze
statutar în 25-30 de comune, acești doi indivizi, securiști acoperiți ,,au rezolvat” în câteva ore la
sediul PNL din Vaslui această organigramă. Îmi este mare rușine că am acceptat să mă înscriu în
acest partid în 2008 și să fiu coleg de partid cu acest Gheorghe Flutur...
Cei care citiți aceste rânduri trebuie să înțelegeți de ce este absolut necesar să luptăm uniți și
hotărâți pentru apariția legii lustrației, care stă în Parlamentul comunist al României din 1994 –
1995, să-i cerem președintelui României să lupte, zi de zi, pentru apariția Cărții Albe a securității
comuniste, să desconspirăm total dosarele PCR și ale securității comuniste. Nu putem construi o
societate capitalistă democratică cu comuniștii bolșevici.
Doamna Pal Mariana din Zorleni – Vaslui și Chirilă Natașa (Pal Natașa) din Bârlad, str.
Vărăriei 55, bl. G7, sc. A, apt. 9 – ne roagă să le ajutăm să-și recupereze 0,1100 ha intravilan –
moșteniți de la părinții decedați și 0,7300 ha extravilan. Primăria nu a vrut să le restituie terenul
intravilan, pentru că a fost dat la alți doi cetățeni în vremea comuniștilor. Pentru prof. Dan Drăghici,
comuna Zorleni – Vaslui rămâne o localitate de neuitat, pentru că aici TVR - ,,Viața Satului” a
transmis în direct o luptă acerbă, desfășurată timp de 2 ore în direct, între prof. Dan Drăghici –
președinte PROPACT și toată conducerea comunistă a PDSR – Vaslui.
Domnul Dobranici Corneliu din Bârlad, str. General Naumescu nr 3, bl. D, sc. C, et. 1, apt.
44, își cere 7300 mp pentru care are Titlu de Proprietate nr 1481/51815, teren pe care i l-a luat
abuziv primarul Ceaciru Pavel, ca să i-l dea funcționarului din primărie, Boacă Sergiu și inginerului
de la Consiliul Județean Vaslui – Chircu Constantin. Așa abuzuri, chiar că sunt foarte rare, dar sunt.
Nimeni, nici justiția nu rezolva corect acest caz.
Pe 13 septembrie 1993 s-a ținut ședința de constituire a Comitetului de Coordonare și de
Organizare a filialei județene PROPACT Vâlcea, la care au participat: Chibzui Anca, Miu Ion,
Ionescu Felicia, Popescu Ion, Ceaușu Mircea, Răboacă Constantin, Neață Gheorghe, Monceanu
Constantin, Bălteanu Gheorghe.
Pe 9 XII 1993 s-a desfășurat conferința județeană PROPACT Vâlcea, în prezența prof. Dan
Drăghici, președintele PROPACT. Conferința și-a ales conducerea: președinte Chibzui Anca,
vicepreședinți: Tinca Elena, Iordache Dumitru, Răboacă Constantin, secretar general Bădescu
Dumitru, secretar general adjunct Ionescu Felicia, iar: Miu Ion, Dinulescu Alexandru, Măciuceanu
Teodor, Nica Constantin, Avram Nicolae, Monceanu Constantin, Albăstroiu Constantin și Tomescu
Ion – membri. Adresele acestora: Chibzui Anca – str. Cerna 20, Tinca Elena – comuna Băbeni, str.
Principală 2, Iordache Dumitru – comuna Tetoiu, Răboacă Constantin – comuna Păușești Măglaș,
1073
Alexandru Bădescu – Râmnicu Vâlcea, str. Progresului 2, bl. A69, sc. C, apt. 7, Ionescu Felicia –
Râmnicu Vâlcea – calea Traian 195, bl. 3, sc. B, apt. 7, Măciuceanu Toader – comuna Măciuca –
Vâlcea, Dinulescu Alexandru – Râmnicu Vâlcea, str. Muncii 7.
O filială foarte activă a fost filiala PROPACT Vlădești, de unde este și învățătorul Gușetoiu,
căruia i-am reprodus integral o scrisoare în această carte. Ne pare rău că nu putem reproduce o altă
scrisoare de peste 15 pagini, în care mai mulți cetățeni prezintă marile necazuri pricinuite de
primarul Stuparu Ion, de secretarul Ghiță Mihai și de președintele CAP-ului, ing. Mihalache
Grigore, de președintele Feseneului, ing. Toader Mihai – toți din Vlădești. Printre cei mai activi
membri PROPACT Vlădești, care au scris peste tot îi amintim pe: înv. Gușetoiu Jean, Onete
Constantin, Bogoslav Gheorghe, Idu Petre, Rucsandra Ștefan, Ion Gănciulescu, din satul Valea
Ursului – Vlădești, Onete Constantin, Onete Toader, Onete Petre și Trică Elena (copii lui Ionete
Tudor și Ecaterina), Mihăiescu Gheorghe, Bogoslav Ilie, Bărbulescu Victoria, Pârnea Ilie, Preoteasa
Constantin, Iancu Constantin, Arniceru Constantin, Câtea Constantin, Constantinescu Elena, Gutui
Constantin, Bogoslav Gheorghe, Mihai Constantin, Oprea Vasile.
Pe 16 decembrie 1993, se constituie filiala PROPACT Ștefănești – Vâlcea, care-și alege
conducerea: Mitrache Ion – președinte, Preda Ion – vicepreședinte, Mitrache Gheorghe – secretar.
Pe data de 5 septembrie 1993, se constituie filiala PROPACT în comuna Măciuca din
Vâlcea, care-și alege conducerea: Popa Gheorghe – președinte, Matei Eugen – vicepreședinte,
Ștefănuț Gheorghe – secretar, iar: Iordache Ilie, Enăcică Ilie, Miscoci Nicolae, Stana Marin,
Calcioiu Eugen, Dumitrescu Ion, Iordache Ion, Tudor Măciuceanu – membri.
Nominalizăm și pe membri fondatori PROPACT din comuna Stremt – Vâlcea: Pătrânjan Ion
Ironim – președinte, Pușcaș Mariana – vicepreședinte, Boca Iacob – secretar, iar: Cristea Simion,
Stoica Ion, Rusu Viorel, Mitre Ion Loghin, Pătrânjan Ioan Nicolae, Pătrânjan Nicolae, Mârza Mihai,
Sima Ioan, Mărcuș Ioan, Onița Aurel, Capătă Nicolae, Mărginean Ioan, Abeaboieru Elena,
Abeaboieru Vasile, Pătrânjan Ovidiu, Butura Virgil, Avram Daniel, Raica Maria, Rusu Dumitru
Mihai.
Pe data de 18 august 1993, s-a constituit filiala PROPACT Milcoiu – Vâlcea, care și-a ales
conducerea: Pană Ghe. Ion – președinte, Chiriță Ion – vicepreședinte, Pană Elena – secretar, iar:
Dina Petria, Ponov Constantin, Țurlea Constantin, Tomulescu Tudor, Mursă Gheorghe, Pană Elena,
Chiriță Gheorghe, Matei Constantin, Ghiță Dan, Marinescu Gheorghe, Marinescu Flora, Lungu
Ioana, Lungu Nicolae, Creangă Andrei, Rizea Maria, Costache Floarea, Constantinescu Marin,
Mursă Gheorghe, Safta Florea, Safta Ioana, Safta Emilian, Costache Nicolae, Costache Irina,
Trandafir Elena, Tomulescu Emil, Popescu Ion, Petrian Ioana, Guță Ioana, Stan Ioana,
Constantinescu Tudorița – membri.
Pe 28 iulie 1993, s-a constituit filiala PROPACT Râmnicu Vâlcea, care și-a ales conducerea:
Dimulescu Alexandru – președinte, Popescu Carmen – vicepreședinte, Ivan Georgeta – secretar, iar:
Roșca Paraschiva, Pâslaru Dumitru, Romanescu Elena, Boiangiu Nicolae, Miu Ion, Tănase Ilie,
Ceaușu Mircea, Monceanu Marin, Arsenescu Marin, Popescu Tudor, Popescu Eugen, Urzică Marin,
Achim Laurențiu, Vâtu Codruț, Ilincescu Constantin, Ilincescu Maria, Alioanei Gheorghe, Scrieciu
Marin, Ionescu Dumitru, Ivan Georgeta, Ivan Marian, Ivan Marius, Talpaci Mihai, Chibzui Anca –
membri.Pe data de 20 august 1993, s-a constituit filiala PROPACT Păușești – Măglași – Vâlcea –
care și-a ales conducerea: Răboacă Petre – președinte, Stănculescu Ion – vicepreședinte, Stroe
Constantin – secretar, iar: Ungureanu Constantin, Tomescu Ion, Stănescu Ion, Deaconu Ion,
Dinperiu Eneea Iosif, Iliescu Ion – membri.
Pe 3 septembrie 1993, se constituie filiala PROPACT Măciuca – Vâlcea – care își alege
conducerea: Bulacu Paula (Chirea) – președinte, prof. Diaconu Ștefan – vicepreședinte, Popa Maria
– secretar, iar: Protesaru Eugen, Mișcoci David, Lascu Dorian, Ștefănuț Gheorghe, Godeanu
Gheorghe, Zamfir Ștefan, preot Nicolăiescu Nicolae, Miscoci Virgil, Sucă Vasile, Matei Eugen,
Bărbulescu Constantin, Cojocaru Eleonora, prof. Miscoci Nicolae, Bedreagă Teodor, preot
Marinescu Petre, Protesaru Nicolae, Măciuceanu Teodor, Dina Eugen, Dumitrescu Ion – membri.
Pe data de 27 iunie 1993, se constituie filiala PROPACT Teotiu – Vâlcea – care își alege
1074
conducerea: Iordache Dumitru – președinte, Mateiescu Alexandru – vicepreședinte, Dicu Nicolae –
secretar, iar: Guran Alexandru, Cristea Alexandru, Lăcătușu Ștefan, Buntă Victor – membri.
Pe data de 28 octombrie 1993, s-a constituit filiala PROPACT Ionești – Vâlcea, care și-a ales
conducerea: Nica Constantin – președinte, Bălăceanu Elisabeta – vicepreședinte, Giuroiu Ioan –
secretar, iar: Neferu Vasile, Neferu Maria, Barbu Constantin, Barbu Ioan, Cazacu Ioan, Grama Ioan,
Ștefănoiu Nicolae, Manolescu Elena, Dobrescu Ioan, Barbu Elena, Constantinescu Alexandru,
Florescu Ilie, Florescu Pavel, Trancă Ioan, Curcă Ioan, Diaconescu Eleonora, Cismărescu
Constantin, Cismărescu Gheorghe, Tutulescu Nicolae, Vlăduț Gheorghe – membri.
Filiala PROPACT Ionești – Vâlcea, este printre cele mai puternice filiale din județul Vâlcea
– cu peste 200 de membri.
Pe 16 iulie 1993, se constituie filiala PROPACT Băbeni – Vâlcea, care își alege conducerea:
Tinca Elena – președinte, Bălteanu Victor – vicepreședinte, Petrișor Gheorghe – secretar, iar:
Ardeeru Elisabeta, Văcaru Ion, Cernătescu Ion, Vasilescu Nicolae, Nicolau Nicolae, Fulga Maria,
Andreiescu Ana, Văduva Gheorghe, Vladu Elena, Vlădulescu Gheorghe, Bogdan Ion – membri.
Pe data de 29 octombrie 1993, se constituie filiala PROPACT sat Buleta – comuna Mihăiești
– Vâlcea, care își alege conducerea: Budoiu Gheorghe – președinte, Parpandel Ion – vicepreședinte,
Băiașu Victor – secretar, iar: Pasăre Ion, Mociofan Gheorghe, Mociofan Mihai, Dospina Elena,
Andronoiu Gheorghe, Pătru Floarea, Sandu Gheorghe, Pârvu Dumitru, Pârvu Gheorghe, Lăzărescu
Mihai, Pătru Alexandru – membri.
Nu-i putem uita pe fondatorii PROPACT: Diaconescu Mircea – jurist, Hojda Aurica –
Râmnicu Vâlcea, cartier Traian, str. Nicolae Bălcescu 15, bl. 12, sc. G, et. 1, apt. 4, Burticoaia Ion –
Slătioara – Vâlcea, Ologeanu Toma – Galicea – Vâlcea, Popescu Vasile – Zătreni – Vâlcea,
Țigneanu Victor și Ciobotea Maria din Olanu – Vâlcea, Stroe Ion din Bujoreni, sat Olteni – Vâlcea,
Șurlicărea Marin din Stoilești – Vâlcea, preot Părăușanu Emil, Parohia Sfinții Arhangheli, cel care a
obținut Sentința Civilă pentru PROPACT 2005 în 2006, Frușina Nicolae – comuna Făurești – sat
Bridești – Vâlcea, Misoac Ion din Sirineasa Vâlcea și Poteanu Mihail din Comuna Lalosu Vâlcea,
Ambrozie Gheorghe din Călimănești, str. Mihai Viteazu 116 – Vâlcea, Dumitrașcu George din
Lungești – Vâlcea, Gombașanu Dumitru, Lite Filofteia, Bărbuș Ion – toți din Râmnicu Vâlcea, Popa
Constantin din Râmnicu Vâlcea, cartier Zavoi, str. Independenței 11, bl. 12, sc. B, apt. 12, et. 3,
Bunescu Puiu – comuna Fârtătești – Vâlcea, Manolescu Dumitru – Râmnicu Vâlcea, str. Argeș, bl.
M, sc. B, apt. 2, et. 1, Preda Cornel – Râmnicu Vâlcea – cartier Nord, str. Rapsodia 1, bl. B1, sc. C,
apt. 18, et. 4, Monceanu Constantin – Râmnicu Vâlcea – str. Matei Basarab 6, bl. 30, sc. A, apt. 27,
et. 3, Vâtu Codruț – Râmnicu Vâlcea, str. Cerna 20, Bădescu Dumitru – Râmnicu Vâlcea, str.
Progresului 2, bl. A69, sc. C, apt. 7, et. 1, Purece Adrian – Râmnicu Vâlcea, str. Știrbei Voda 131,
Mihăiescu Ionel – Râmnicu Vâlcea, str. Dobrogeanu Gherea 28, Bălteanu Gheorghe – Râmnicu
Vâlcea – cartier Gabriel Stoianovici 4, sc. A, apt. 6, et. 1, Munteanu Constantin – Râmnicu Vâlcea,
str. Mihai Bravu, bl. V1, sc. A, et. 1, apt. 6, Dumitrașcu Dumitru – comuna Lungești – Vâlcea,
Popescu Eleonora din Drăgășani, str. Sfântu Ilie 25, Chelcea Ion – comuna Berbești – Vâlcea,
Manda Florin, Moisoaia Ion, Mierean Ion, Oprița Nicolae, Bărbuș Toma, Săran Ion – toți din
Sirineasa Vâlcea, Văcaru Ion, Bălteanu Victor, Nicolau Nicolae, Fulga Maria, Andreescu Ana,
Văduva Gheorghe, Vladu Ileana, toți din Băbeni, Militaru Georgeta din Voicești Vâlcea.
Foarte complicată este scrisoarea semnată de Munteanu Ion, Muteanu Toma, Alb Valentina,
Munteanu Rodica, Munteanu Marioara, Munteanu Iacob, Ciuvică Elisabeta, Stăniloiu Alexandru,
Gherghina Marina, Stăniloiu Constantin și Moșteanu Silvia, care își cer suprafețe de teren agricol și
păduri, prezintă multe nereguli în obștea moșnenilor colibășeni, ne trimite multe documente
doveditoare, pe care le-au prezentat și în Instanțele de Judecată. Se judecă de ani de zile, degeaba.
Vă dați seama dacă PROPACT-ul ar fi avut o stare materială corespunzătoare, care să ne permită să
angajăm avocați, juriști în fiecare județ, poate că foarte mulți membri ai noștri ar fi fost ajutați și
și-ar fi rezolvat altfel problemele. Noi nu am avut niciodată – în cei 26 de ani de existență – nici un
salariat, nici chiar contabilul PROPACT.
Domnul Basarab Mircea, moștenitor al defunctului Constantin Popescu și al domnului
Stăniloiu Ion, din Râmnicu Vâlcea, str. Dobrogeanu Gherea 7, împreună cu dl. Deaconeasa
1075
Gheorghe din Călimănești, str. Calea lui Traian 297, reclamă abuzurile săvârșite de Bogdan Tudor
din Voineasa; acesta este jurist și apare în clica renumită a lui Iurașcu Adrian Ștefan și Gheorghe
Flutur, este secretar la primăria Voineasa. Mai este reclamat și dl. Ghelman Mircea, funcționar în
primăria Voineasa, membru în comisia locală de Fond Funciar. A fost un proces greu, care a ținut
ani de zile. PROPACT își pusese mari speranțe în inginerul silvic Deaconeasa Gheorghe – devenit
președintele filialei județene PROPACT Vâlcea. Nu știm ce s-a îmtâmplat, cum au evoluat lucrurile
în Instanțele de Judecată, pentru că în final Deaconeasa Gheorghe a fost condamnat și arestat, iar
Bogdan Tudor a fost primit de prefecții din Vâlcea, Constanța și București în Comisiile Județene de
Fond Funciar, el devenind membru sau vicepreședinte în PROPACT-ul ilegal, condus de impostorul
Iurașcu Adrian Ștefan.
Domnul Stroe Ion, președintele filialei PROPACT Bujoreni – Vâlcea ne scrie printre
altele: ,,Mulțumesc lui Dumnezeu că ne-a scos în cale un adevărat om cinstit, singurul din oamenii
de frunte ai acestei țări, care nu urmărește decât să se facă dreptate în această țară, proprietarii să-și
ia integral proprietățile, pe care le-au avut de la moșii și strămoșii lor. Redăm integral scrisoarea
acestui om de excepție:
1076
1077
1078
1079
(Urmare din pagina 1076 Doamna Cărăușu Virginia din Râmnicu Vâlcea, str. Gabriel
Stoianovici nr 4, bl. Q2, sc. A, apt. 17, își cere cele 9 ha teren arabil și 1 ha pădure, moștenite de la
tatăl său și de la bunicul său, își cere mașinile și utilajele agricole confiscate de comuniști. Lucrurile
sunt foarte complicate, dar seamănă identic cu tot ce li s-au întâmplat foștilor cheaburi din satele
României.
Domnul Popa Gheorghe, președintele filialei PROPACT Măciuca – Vâlcea, participant la
mitingul PROPACT din Piața Aviatorilor din București, o apreciază mult pe doamna inginer arhitect
Chibzui Anca, președintele filialei județene PROPACT Vâlcea și prezintă ce necazuri a întâmpinat
cu funcționarea PROPACT-ului în comuna Măciuca.
Domnul Hangiu Constantin din Râmnicu Vâlcea, str. Doctor Hacman 24, bl. 85, sc. B, apt.
5, ne trimite o împuternicire să-l reprezentăm pe dânsul și pe sora sa Comănescu Elena, în Instanțele
de Judecată, pentru a-și recupera proprietățile din Horezu – Vâlcea.
Domnul Moisoaia Ion din comuna Sirineasa – Vâlcea, invalid de război, care a luptat cu toți
frații lui la Oarba de Mureș și au fost împroprietăriți de Rege pe moșia boierului Lahovari (24 ha),
dar au venit comuniștii și le-au luat tot. Au crezut că după revoluție vor primi, tot ce au avut,
înnapoi, dar comuniștii nu se dezmint.
Domnul Iordanide Scarlat – membru PROPACT – ne trimite 19 știri foarte importante, din
care consemnăm: ,,În județul Vâlcea sunt 8 orașe, din care 5 au filiale PROPACT, sunt 76 de
comune, din care 25 au filiale PROPACT; se realizează bine colaborarea cu ziarele locale; cei din
Vâlcea cer ca PROPACT-ul să se implice serios în turism; ziarul PROPACT se va difuza peste tot;
vom sprijini serios bisericile din județ, pentru a-și lua averile bisericești, conform legilor în vigoare.
Domnul Pană Ghe. Ion, președintele filialei PROPACT Milcoiu, sat Ciutești ne roagă să-i
trimitem statute, legitimații, adeziuni, pentru a înscrie câți mai mulți membri în PROPACT. Este
foarte curios că cei care conduceau filiala județeană PROPACT Vâlcea, nu s-au preocupat ei de
aceste lucruri. De fapt aceste necazuri le-am avut în mai multe județe. Așa se întâmplă când oamenii
nu sunt plătiți să facă ce trebuie.
Domnul Șurlecărea Marin, pensionar din comuna Stoilești Vâlcea, cere și dânsul mașini și
utilaje agricole, ierbicide, îngrășăminte chimice, dar mai cere să i se restituie pădurea moștenită.
Grație preotului Părăușanu s-a obținut Sentința Civilă 25/A din 21 februarie 2006 în Dosarul
Civil nr 25/A/2006. Preotul Părăușanu ne-a trimis și niște documente, prin care cere să se restituie
bisericii Sfinții Arhangheli, din str. Știrbei Vodă 263 – Râmnicu Vâlcea proprietățile cuvenite. Am
publicat în carte o schiță, unde preotul cerea să se construiască biserica.
Domnul Căpățâneanu Dumitru din Râmnicu Vâlcea, str. Antim Ivireanu 2, bl. 6A, sc. A, et.
4, apt. 5, dorește să fie ajutat de PROPACT în procesul, pe care îl are cu primăria Făgețelu – Vâlcea,
care nu i-a întocmit corect actele de restituire a proprietăților, cerute conform legilor în vigoare.
Domnul ing. Deaconeasa Gheorghe, președintele PROPACT județul Vâlcea ne trimite mai multe
scrisori, unele adresate prefectului Anuța Handolescu. Din păcate, dl. Deaconeasa a folosit
PROPACT-ul mai mult să-și rezolve problemele personale și familiale. Păcat – pentru că prof. Dan
Drăghici chiar își propusese să-l împuternicească pe acest om să reprezinte PROPACT-ul la nivel
național.Domnul Deaconu Ilie Ion din Băile Olănești, satul Cheia 159 se luptă cu un primar
comunist, care este deja cunoscut și în presa locală. A se citi articolul reprodus în carte. Degeaba, că
toți primarii comuniști se cred Mesia într-o țară, pârjolită 70 de ani de acești comuniști.
Dragi români, care nu mai sunteți de mult în viață, dragi români care vă trăiți ultimele
zile ale vieții în satele românești îmbătrânite, în orașele românești, dragi români care v-ați dus
în alte țări să vă salvați din sărăcie, dragi tineri români de pretutindeni,
Această carte reprezintă o istorie tristă, adevărată, optimistă și durabilă a neamului
românesc demn, cu caracter de diamant; pentru prima dată în istoria milenară a românilor,
țăranii și proprietarii români de pretutindeni și-au constituit pe 9 mai 1993, în comuna
argeșeană Căteasca, primul și singurul Sindicat Național al lor – PROPACT-ul – pe care, în
anul 1994, seniorul Corneliu Coposu îl numea ,,Miracolul țărănimii române”. Cele 1100 de
1080
pagini ale cărții, miile de nume ale fondatorilor și luptătorilor PROPACT din țară și din
diaspora românească, miile de ilustrații și portretre, sutele de hărți și grafice, sutele de
documente vechi, zecile de scrisori ale țăranilor, ale proprietarilor români din USA,
Germania, Elveția, Franța, Anglia, Australia, Canada, etc, sutele de portrete și CV-uri ale
marilor scriitori, ale oamenilor de știință, ale reprezentanților de frunte ai folclorului
românesc, ai muzicii culte, adevărate, sportivi de mare prestigiu internațional, ziariști
adevărați (toți care își trag rădăcinile din satele românești, din familiile țărănești) – iată o
mică parte din universul ideatic al conținutului general al cărții. Vă lăsăm pe dumneavoastră
să vă convingeți, după ce veți citi cartea (oare veți rezista să parcurgeți cele peste 1000 de
pagini...). Extrem de importante vor fi comentariile dumneavoastră – de orice natură, vizavi
de carte – pe care le așteptăm după 1 august 2019, pe adresele noastre de email:
dandraghicipropact@yahoo.com propactmiracolultaranimii@gmail.com
Va fi important pentru noi, pentru PROPACT, care a fost și a rămas un Sindicat foarte sărac,
care nu și-a plătit niciodată sutele de truditori din țară și din diaspora, pentru restituirea și
reconstituirea integrală a proprietăților furate de comuniști după 1945, să vedem dacă românii
adevărați, cu stare materială bună și foarte bună, vor decide să sponsorizeze editarea acestei cărți în
câteva mii de exemplare, pentru că va fi altceva o carte editată, față de aceeași carte multiplicată de
pe stick. Nu cred că ar trebui să continui cu tot felul de provocări, întrucât desuietudinea este la fel
de mizerabilă, ca și minciuna. Faptele vor vorbi. Să ne ocrotească bunul Dumnezeu, să ne creștem
copiii și nepoții în liniște, cu credința în Dumnezeu.
1081
1082
1083
1084
1085
1086
1087
1088
1089
1090
1091
1092
1093
1094
1095
1096
Scrisoare – document, cu care se va încheia cartea – eveniment
,,Miracolul Țărănimii Române”
Dacă PROPACT-ul a reprezentat pentru Corneliu Coposu un miracol românesc, pentru prof.
Nicolae Enescu din Curtea de Argeș, un eveniment creștin fără egal, această carte care are peste
1100 de pagini, scrisă după o muncă de cercetare, de documentare, de tehno-redactare inedite, fără
mijloace materiale minime – ne îndreptățește să spunem că suntem în fața unei cărți – eveniment, o
carte extrem de complexă, cu peste 20 000 de nume de eroi naționali (țărani și proprietari români
din toate colțurile țării, din toate țările UE, din USA, din Canada, din Australia), cu peste 1000 de
ilustrații, hărți, documente istorice, grafice statistice, portrete și CV-uri ale celor mai reprezentativi
scriitori, compozitori, pictori, sculptori, oameni de știință, muzicieni, fermieri, oameni de afaceri,
ziariști, oameni politici – în marea lor majoritate fii ai satelor românești, fii de țărani, de preoți, de
învățători din satele românești.
Țăranul român a fost, de sute de ani, într-o comuniune totală cu biserica și cu școala. De
aceea cartea are un spațiu mare dedicat bisericii ortodoxe, romano-catolice și greco-catolice,
celorlalte biserici și culte legale și școlilor românești. În carte vor fi găsite scrisori impresionante ale
românilor adevărați în care aceștia au salutat într-un mod sincer, creștinesc apariția atât a
PROPACT-ului în 1993, cât, mai ales, a cărții document. De la ei am luat această denumire. Vom
începe cu fondatorii PROPACT, cu cei care au pus bazele acestui Sindicat unicat în istoria
românilor: Drăghici Elena și Drăghici Dan – președintele PROPACT – mama președintelui
PROPACT, Popov Mircea – Argeș, ing. Leahu Groza Titus – Alba, Aldica Gheorghe – Brașov,
Șoldea Ion – Bistrița Năsăud, Smarandache Viorel – Constanța, Oanță Mircea – Cluj, Carniciu
Constantin – Ialomița, Andrieș Vasile și Filoreanu Aurica – București, Botorogeanu Ilie –
Teleorman, Semian Gheorghe – Suceava, Capră Cristian – Botoșani, Botez Toader – Vaslui, dr.
Vasiliu Răzvan – Tulcea, Lucaci Gheorghe – Sibiu, preot Ghiurco Ioan – Sălaj, dr. Tătucu David –
Caraș Severin, ing. Asofiei Constantin – Maramureș, Voinescu Dumitru – Prahova, Miulescu
Stelian – Olt, Ichim Costel – Vrancea, Ignat Gheorghe – Iași, Botez Toader – Vaslui, Covaci Pavel –
Timiș, etc.
Sunt o foarte mică parte din președinții PROPACT, adevărații eroi naționali, care au muncit
zi de zi, ani întregi, fără a fi plătiți pentru existența în toate colțurile țării a acestui Sindicat Național.
În carte apar peste 1000 de președinți, de alți fondatori din cele peste 1800 de filiale sătești,
comunale, orășenești și municipale. Sunt peste 200 de foști președinți decedați, care apar în carte în
niște dreptunghiuri fără poza lor, pentru că de peste un an de zile le tot scriem familiilor acestor eroi
rari și le cerem pozele lor. N-am reușit să le primim, ei fiind imortalizați în carte prin CV-urile lor.
Cartea cuprinde sute de biserici, de mănăstiri, de schituri, portrete ale Patriarhilor, ale
Episcopilor atât ortodocși cât și catolici. Elita caracterelor înzestrării intelectuale, fără egal din
satele românești – care au lăsat o zestre culturală, de demnitate și genialitate – dă un conținut elevat
cărții. Sperăm că nu ne-a scăpat nici un domeniu al vieții românești, fără a-i nominaliza și prezenta
pe scurt pe acești monștri sacrii: Elisabeta Rizea, Regele Mihai, Regele Ferdinand, Regele Carol I,
Alexandru Ioan Cuza, Regina Maria, Corneliu Coposu, Ion Rațiu, Ion Diaconescu, Radu
Câmpeanu, Ionescu Qintus, Sergiu Rizescu, Oprișescu Dumitru, Ion Mihalache, Brătienii, Teoctist,
Miron Cristea, Vladimir Robu, Petre Țuțea, Nicolae Noica, Liiceanu, Patapievici, Andrei Pleșu,
sportiv de prestigiu: Mircea Lucescu, Cosmin Olăroiu – din Căteasca – Argeș, Dobrin, Hagi, geniala
Simona Halep, geniala Nadia Comăneci, Ion Țiriac, Ilie Năstase, Calinic al Argeșului, Ioan
Sălăjanul, Nicolae Corneanu, frații Arnăuțoiu, Ion Gavrilă Ogoranu, Emil Constantinescu, Klaus
Werner Iohannis, Mihai Petre Băcanu, Gheorghe Boldur Lățescu, Ilarie Isac, Dimitriu Vilegas,
Ionescu Vlad Sisești, Stănescu Zenobie, Ovidiu Șerban, Andrei Canarache, Mihai Dumitru, Virgil
Vlad, Dinu Gavrilescu, Vasile Lupu, Nicolae Noica, Magdalena Ioan, Sică Vișinescu, Alexandru
Albulescu, înv. Ioan Gușetoiu, înv. Ioan Florescu. Iată o foarte mică parte din oamenii – oameni,
care au fost alături de consolidarea istorică a personalității poporului român, ei fiind, în marea lor
1097
majoritate, fii ai fiilor satelor românești.
Foarte multe portrete și CV-uri ale scriitorilor, muzicienilor, artiștilor plastici, cântăreților de
muzică populară, ușoară, și aceștia cu rădăcini adânci în satul românesc: Mihai Eminescu, George
Enescu, Ciprian Porumbescu, Brâncuși, Emil Cioran, Mircea Eliade, Lucian Blaga, Tudor Arghezi,
Nichita Stănescu, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Tudor Vianu, George Călinescu, Mihai
Kogălniceanu, Nicolae Iorga, Dimitrie Cantemir, Ion Petre Culianu, Miron Costin, Ion Creangă, I.
L. Caragiale, Ana Blandiana, Nicolae Breban, Octavian Goga, Alexandru Vlahuță, Vladimir
Străinu, academician Constantin Ionete, Dan Zamfirescu, George Emil Palade, Herta Muller, Elie
Wiesel, Ștefan Hell, Angela Gheorghiu, Nicolae Herlea, Nicolae Grigorescu, Sorin Ilfoveanu,
Ștefan Câlția, Dan Puric, Bartolomeu Anania, Gala Galaction, Horia Lovinescu, Marin Preda,
Nicolae Labiș, Zaharia Stancu, Mihail Sadoveanu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, Nicolae
Manolescu, Eugen Simion, Corneliu Porumboiu, Nina Casian, Mariana Nicolesco, Celibidache,
Pictoru Andreescu, Sculptoru Iliescu Călinești, Octavian Paler, Alexandru Paleologu, Fănuș Neagu,
Vasile Voiculescu, Petru Dumitriu, Ioan Alexandru, Ștefan Bănică Junior, Alexandru Jula, frații
Grigoriu, Doina Badea, Margareta Pâslaru, Ion Heliade Rădulescu, George Bacovia, Păstorel
Teodoreanu, Vasile Alecsandri, Liviu Rebreanu, Mircea Cărtărescu, George Coșbuc, etc.
Tot timpul, zi și noapte țăranul român a fost frate cu codrul, cu lumea animală și a păsărilor.
A iubit cântecul popular românesc, tradițiile inestimabile ale folclorului românesc. Vom nominaliza
și aici o mică parte din iluștrii români rari, care ne-au încântat sufletele. În carte sunt nominalizați
mult mai mulți scriitori, pictori, sculptori, cântăreți de muzică cultă, oameni de știință, cântăreți de
muzică populară. Spațiul nu ne permite să nominalizăm decât pe: Maria Tănase, Maria Lătărețu,
Ioana Radu, Mia Braia, Ion Luican, Maria Ciobanu, Irina Loghin, Zavaidoc, Sofia Vicoveanu,
Maria Dragomiroiu, Ion Dolănescu, Valeria Peter Predescu, Maria Apostol, Veta Biriș, Gheorghe
Zamfir, Tudor Gheorghe, Constantin Enceanu, Petrică Mâțu Stoian, Ștefania Rareș, Niculina
Stoican, Nelu Bălășoiu, Benone Sinulescu, Aneta Stan, Elena Roizen, Gheorghe Turda, Gheorghe
Roșoga, Steliana Sima, Ion Paladi din Basarabia, Mioara Velicu, Gelu Voicu, Liviu Vasilică, Floarea
Calotă, Matilda Cojocărița, Ileana Constantinescu, Ovidiu Lipan Țăndărică, Drăgan Munteanu,
Laura Lavric, Nicolae Sabău, Grigore Leșe, Sava Negrean Brudașcu, Lucreția Ciobanu, Dumitru
Fărcaș, Nicolae Furdui Iancu.
În carte apar și marii eroi anti-comuniști ai României: Doina Cornea, Paul Goma, Mircea
Dinescu, Ticu Dumitrescu, Bjoza, Victor Rebengiuc, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mihai Petre
Băcanu, Ana Blandiana, cei care au suferit ororile închisorilor comuniste: Corneliu Coposu, Iuliu
Maniu, I. C. Brătianu, Ion Diaconescu, Ioan Varlam, Mituș Ionescu, Doru Mărieș, Alex Ștefănescu.
Diaspora Românească și Europa Liberă, Vocea Americii – ne-au ținut în spiritul adânc al
speranței că vom elimina ciuma roșie. Miile de români care au murit în revoluția din decembrie și
după această revoluție – care a fost mai mult o lovitură de stat – înlocuind cohorta comuniștilor lui
Dej și Ceaușescu, cu altă cohortă a cripto-comuniștilor lui Ion Iliescu, Petre Roman, Adrian
Năstase, Traian Băsescu, Vadim Tudor, Gabriel Oprea, Ponta, Dragnea, Tăriceanu. Aceștia din urmă
nu s-au dezmeticit nici în 2019 și nu se vor dezmetici, pentru că de 30 de ani noi românii ne
amăgim că în fiecare zi construim capitalismul – ori niciodată, dar niciodată comuniștii și securiștii
comuniști nu vor construi capitalismul dătător de bunăstare, de democrație, de adevăr.
Până când în România nu va fi votată Legea Lustrației ca să nu mai existe urme de
nomenclaturiști comuniști, de securiști kaghebiști, de securiști acoperiți în nici un colț al deciziilor
politice și administrative – țara asta se va scălda mult și bine în mocirla hoților, incompetenților
comuniști. Noi am regretat și regretăm că nici Emil Constantinescu și nici Klaus Iohaniss – ca
președinți cu vederi democratice – nu au reușit și nu reușesc să desecretizeze total toate dosarele
securității comuniste, toate dosarele PCR-ului, UTC-ului și să editeze Cartea Albă a Securității
Comuniste. Fără Legea Lustrației și Cartea Albă a securității România se va amăgi încă mulți ani de
aici înainte că va reuși să contruiască o societate democratică adevărată.
1098
Români – care nu pot fi uitați niciodată. De aceea încheiem
această carte cu ei, chiar dacă unii au fost prezentați și în
paginile anterioare. Ei sunt simbolurile satului românesc, sunt
columnele infinite ale existenței românilor.
Mircea Eliade Emil Cioran Ioan Petru Culianu Constantin Noica
Eugen Ionescu Petre Țuțea Nichifor Crainic Lucian Blaga
Constantin Brâncuși George Enescu Ciprian Porumbescu Sergiu Celibidache
1099
Concert susținut de Corul Madrigal din București
Marin Constantin Ion Marin Angela Gheorghiu Mariana Nicolesco
Ion Dacian Nicolae Herlea Ludovic Spiess Dan Iordăchescu
1100
Doina Badea Gică Petrescu Dan Spătaru Constantin Drăghici
Margareta Pâslaru Marina Voica Corina Chiriac Cornel Constantiniu
Aurelian Andreescu Ștefan Bănică Junior Adrian Daminescu Gabriel Dorobanțu
1101
Marcel Pavel Aura Urziceanu Dida Drăgan Mirabela Dauer
Angela Similea Andra Măruța Mihai Constantinescu Alexandru Jula
Ștefan Hrușcă Tudor Gheorghe Vasile Șeicaru Valeriu Sterian
1102
Mircea Vintilă Ducu Bertzi Florian Pittiș Fuego
pictor pictor pictor pictor
Nicolae Grigorescu Ion Andreescu Octav Băncilă Corneliu Baba
pictor pictor pictor pictor
Sabin Bălașa Ștefan Câlția Alexandru Ciucurencu Sorin Dumitrescu
1103
pictor pictor pictor pictor
Dan Hatmanu Sorin Ilfoveanu Ion Pacea Ion Țuculescu
sculptor sculptor sculptor sculptor
Ștefan Ionescu Dumitru Ghiață Ion Irimescu Ion Jalea
Călinești
Maria Tănase Maria Lătărețu Maria Ciobanu Lucreția Ciobanu
1104
Grigore Leșe Gheorghe Zamfir Nicolae Furdui Iancu Gheorghe Turda
Gheorghe Roșoga Drăgan Muntean Ovidiu Lipan Țăndărică Nicolae Sabău
Sofia Vicoveanca Laura Lavric Mioara Velicu Silvia Macrea
1105
Ileana Constantinescu Floarea Calotă Tita Bărbulescu Matilda Cojocărița
Orchestra ,,Barbu Lăutaru” a lui Ionel Budișteanu
Orchestra ,,Lăutarii” a lui Botgros
1106
Ion Paladi Petrică Mâțu Stoian Constantin Enceanu Liviu Vasilică
Florin Vasilică Gelu Voicu Nelu Bălășoiu Benone Sinulescu
Ion Dolănescu Ionuț Dolănescu Dumitru Fărcaș Ioan Bocșa
1107
Ioana Radu Mia Braia Rodica Bujor Maria Apostol
Steliana Sima și Mariana Ionescu Căpitănescu Ștefania Rareș Veta Biriș
Maria Dragomiroiu Niculina Stoican Aneta Stan Elena Roizen
1108
Irina Loghin Elena Merișoreanu Ion Luican Alexandru Grozuță
Fărămiță Lambru Toni Iordache Marcel Budală Zavaidoc
Marius Ciprian Pop Mioara Velicu Cristina Turcu Nicu Vitomireanu
1109
Mihai Eminescu Ion Creangă I. L. Caragiale Ioan Slavici
Dan Zamfirescu Vladimir Streinu Radu Gyr Constantin Bălăceanu
Stolnici
Nicolae Iorga Lucian Blaga Ion Agârbiceanu Ștefan Augustin
Doinaș
George Coșbuc Octavian Goga Alexandru Vlahuță Vasile Militaru
1110
George Bacovia Liviu Rebreanu Gabriel Țepelea Păstorel Teodoreanu
Panait Istrati Fănuș Neagu Perpessicius Șt. O. Iosif
Octavian Paler Alexandru Paleologu Vasile Voiculescu Petru Dumitriu
Monica Lovinescu Virgil Ierunca Ion Frunzetti
1111
Ioan Alexandru Nichita Stănescu Nicolae Labiș Dan Puric
George Călinescu Tudor Vianu Alexandru Piru Solomon Marcus
Cornel Regman Zoe Dumitrescu Grigore Moisil Titu Maiorescu
Bușulenga
Nicolae Manolescu Eugen Simion Nicolae Mecu Alex Ștefănescu
1112
Marin Sorescu Adrian Păunescu Grigore Vieru Nichifor Crainic
Hortensia Papadat Dimitrie Bolintineanu Ion Budai Deleanu Ștefan Bănulescu
Bengescu
Garabet Ibrăileanu Cezar Petrescu Camil Petrescu Emil Gârleanu
Ionel Teodoreanu Mihail Kogâlniceanu Mihail Sadoveanu Costache Negruzzi
1113
Dimitrie Cantemir Miron Costin Gheorghe Asachi Gheorghe Lazăr
Alexandru Macedonski Dimitrie Anghel Constantin Rădulescu Zaharia Stancu
Motru
Augustin Buzura Nicolae Breban Marin Preda Horia Lovinescu
Eugen Lovinescu Mircea Dinescu Paul Goma Vasile Conta
1114
Ana Blandiana Nina Cassian Herta Müller Otilia Cazimir
Mircea Cărtărescu Tudor Arghezi Gala Galaction Bartolomeu Anania
Nicolae Steinhardt Panait Cerna Eusebiu Camilar Ștefan Hell
Elie Wiesel Petre Vintilescu Ionescu Vlad Șișești Dinu Gavrilescu
1115
Gheorghe Ionescu Ilie Stănculescu Alfons Popescu Emanoil Popescu
Șișești
Petre Popa Teodor Mavrodin Radu Gheorghe Nicolae Spinei
preotul Drăgușin Tudor Mușatescu colonelul Arsenescu Toma Arnăuțoiu
Marin Mocanu Calinic al Argeșului Constantin Zărnescu Silvestru Voinescu
1116
Horia Patapievici Gabriel Liiceanu Andrei Pleșu Emil Botta
Ion Barbu Toma Caragiu Mircea Diaconu Stere Gulea
Ion Dichiseanu Alexandru Arșinel Stela Popescu Gina Patrichi
Jean Constantin Dem Rădulescu Radu Beligan Ion Caramitru
1117
Andrei Șerban Arta Florescu Victor Rebengiuc Ștefan Iordache
Gheorghe Dinică Marin Moraru Florin Piersic Amza Pellea
Horia Căciulescu Grigore Vasiliu N. Stroe Mircea Crișan
Birlic
Leopoldina Bălănuță Mitică Popescu Marius Manole Cristian Mungiu
1118
Ștefan cel Mare Mihai Viteazul Mircea cel Bătrân Constantin Brâncoveanu
Alexandru Ioan Cuza Carol I Regele Ferdinand Carol al II-lea
Regele Mihai Regina Ana Regina Maria Regina Elisabeta
a României
Unde a dispărut această Românie
mirifică ?
De ce am ajuns unde am ajuns ?
Se vor mai întoarce românii
vreodată la demnitatea acelor
vremuri ?
Regina Margareta și Regele Mihai
1119
Emil Constantinescu Klaus Werner Iuliu Maniu I. C. Brătianu
Iohannis
Constantin Titel Corneliu Coposu Ion Diaconescu Ion Mihalache
Petrescu
Ion Rațiu Sergiu Cunescu Ticu Dumitrescu Doina Cornea
Radu Câmpeanu Mircea Ionescu Crin Antonescu Ludovic Orban
Quintus
1120
Octav Bjoza Sergiu Rizescu Dan Barna Elisabeta Rizea
Elena Arnăuțoiu Ioana Arnăuțoiu Toma Arnăuțoiu Gheorghe Arsenescu
Paul Goma Nicolae Noica Petre Mihai Băcanu Ana Blandiana
Ion Varlam Liviu Petrina Alexandru Paleologu Alex Ștefănescu
1121
Părintele Galeriu Nicolae Manolescu Frații Boilă de la Cluj
Surorile Coposu Gheorghe Boldur Romulus Rusan
Lățescu
Aristide Ionescu Dan Drăghici Vasile Lupu Radu Filipescu
Virgil Ierunca Monica Lovinescu Nicolae Stroescu Marius Manole
Stînișoară
1122
Vartan Arachelian Octavian Paler Ion Gavrilă Ogoranu Dinu Zamfirescu
Rareș Bogdan Doru Mărieș Laura Codruța Radu Preda
Kovesi
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc
1123
Este foarte bine să privim cu atenție portretele oamenilor politici din paginile
anterioare, pentru că ei reprezintă adevăratele valori morale și de caracter ale acestui popor.
Suntem convinși că sunt mult mai mulți și ne cerem scuze celor care nu au fost prezentați în
aceste pagini. Miile de portrete care populează această carte – eveniment vin să confirme
măreția acestui neam românesc.
,,Și cu bune și cu rele/ ne-mpăcăm cu ele”/
Alți români care vor rămâne nemuritori pentru vremurile care vor veni:
Simona Halep Nadia Comăneci Gică Hagi Ivan Patzaichin
Ilie Năstase Ion Țiriac Nicolae Dobrin Ilie Balaci
Titus Ozon Ion Pârcălab Dan Grecu Cristian Gațu
1124
Gheorghe Gruia Ștefan Birtalan Cristina Neagu Iolanda Balaș
Camelia Potec Robert Glință Viorica Viscopoleanu Gabriela Szabo
Alina Dumitru Virginia Ruzici Elisabeta Polihroniade Adrian Mutu
Mircea Lucescu Emerich Jenei Florin Halagian Anghel Iordănescu
1125
Cosmin Olăroiu Loți Boloni Dan Petrescu Răzvan Lucescu
Cornel Dinu Nicolae Dică Mihai Leu Leonard Doroftei
Lucian Bute Calistrat Cuțov Sandu Lungu Cosmin Contra
Sandra Izbașa Lavinia Miloșovici Marian Drăgulescu Andreea Răducan
1126
Lia Manoliu Elisabeta Lipă Helmut Duckadam Rudel Obreja
Mircea Dobrescu Nicolae Martinescu Cătălin Moroșanu Ion Cernea
Cătălina Ponor Marius Urzică Francisc Vaștag Gheorghe Berceanu
Gheorghe Popescu Nicolae Dică Nicolae Linca Ion Draica
1127
Să nu uiți Gheorghe!
Să nu uiți Ioane!
Dacă genialul poet român, Radu Gyr, ți se adresa ție, țăranule român, cu îndemnul la luptă:
,,Ridică-te Gheorghe, Ridică-te Ioane!”, acum eu îți adresez îndemnul: ,,Să nu uiți Gheorghe, să nu
uiți Ioane, cele 7 Porunci ale lui Dumnezeu, să nu uiți că de sute de ani ai fost bătut, ai fost scuipat,
că moșii și strămoșii tăi, moșii și strămoșii ștrămoșilor tăi au luptat pentru proprietatea lor, a
fiecăruia, pentru viața lor și a copiiilor lor, de zi cu zi, au murit cu sutele de mii în Războaiele de
Independență pentru apărarea țării lor, au fost închiși și împușcați de hoardele străine, au rezistat
eroic în Răscoalele purtate de ei, sub conducerea unor frați ai lor, pe care nu avem dreptul și nu
aveți dreptul să-i uitați: Gheorghe Doja, Horia, Cloșca și Crișan, Avram Iancu, sutele de țărani
luptători și decedați eroic în Marea Răscoală Țărănească din 1997, să nu-i uitați pe frații voștri
închiși și omorâți în închisorile comuniste, deportați precum animalele în bărăganul sălbatic,
pierzând într-o noapte tot ce agonisiseră prin muncă grea o viață întreagă, să nu-i uitați pe marii eroi
naționali care s-au opus venirii peste România a ciumei roșii rusești, care au luptat cu arma în mână
în munții României împotriva criminalilor comuniști, securiști bolșevici – din nenorocire – tot
români!...”
Această carte se va dori a fi o carte a rezistenței românești, a caracterului inegalabil al
țăranului român. Să nu uitați – dragi locuitori ai satului românesc – că de sute de ani, voi și numai
voi ați ținut steagul României sus, foarte sus! Moșii și strămoșii noștri i-au iubit și i-au prețuit pe
toți domnitorii României, pe Alexandru Ioan Cuza, pe Carol I, pe Regele Ferdinand, pe Regina
Maria, pe Regele Carol al II-lea, pe Regele Mihai – pentru că numai ei au ținut la țărani, numai ei
i-au împroprietărit pe țărani, numai ei s-au împotrivit apucăturilor politicianiste ale tuturor
partidelor politice. Au fost ani foarte grei de-a lungul istoriei acestui neam românesc, ani ale căror
greutăți le-au suportat numai țăranii. Poate că sunt eu un răzvrătit, deși nu cred, dar cei mai grei ani
au fost anii 1944 până astăzi și astăzi. Comuniștii i-au deposedat brutal pe țărani, le-au luat prin
forță tot ce agonisiseră, i-au băgat în pușcării, i-au împușcat, i-au deportat, i-au obligat să se înscrie
în colhozuri – unde erau obligați să muncească zi de zi, mai mult degeaba. Peste 1000 de copii
nevinovați au murit în 1989 pentru a scăpa de comuniști. A fost un fiasco total. Comuniștii tineri,
securiștii i-au înlocuit pe cei din jurul lui Ceaușescu și au devenit rapid cele mai sinistre personaje.
Au pus mână pe toată averea României. Au furat fără jenă patrimoniile CAP-urilor, IAS-urilor,
SMT-urilor, gospodăriilor PCR, ale marilor întreprinderi românești; au furat băncile românești, și-au
creeat o mass-media proprie, au acaparat până astăzi Parlamentele României, Guvernele României,
primăriile României; țara a încăput pe mâna securității kaghebiste, care se zbenguie în voie și astăzi.
PCR și UTC nu au murit niciodată. Securitatea kaghebistă respectă cu sfințenie cele 45 de
directive ale KGB-ului, pe care le-am enunțat și fixat în această carte. Cine are cap să le înțeleagă,
să le înțeleagă...
De 30 de ani proprietarii români, țăranii mor pe capete, cheltuie miliarde de lei din sărăcia
lor, ca să-și recupereze ceea ce le-au lăsat cu limbă de moarte moșii și strămoșii lor. Sute de mii de
români umplu și azi Judecătoriile, Tribunalele, Curțile de Apel pentru reconstituirea și restituirea
integrală a proprietăților furate de comuniști. Păcat că cei mai înțelepți români nu înțeleg ce au
pătimit în acești ani. Mulți dintre ei, chiar prea mulți au hotărât să plece din țară, să lase satele
goale, unde mai supraviețuiesc destul de greu bătrâni și bătrâne. Nu mai vezi în sate horele de
demult, școli și dispensare, au dispărut prea repede animalele din sate, casele părăsite stau să se
dărâme, bisericile sunt tot mai goale. Ne doare sufletul când vedem pământul românesc, de o
calitate excepțională, că este vândut pe nimic, pentru că proprietarii nu mai au posibilități să-l
lucreze. România a ajuns o piață de desfacere pentru capitalișii țărilor occidentale, sărăcindu-i, zi de
zi, tot mai mult pe cei care încă își mai duc cu greu zilele la sat. Agricultura României trebuia să fie
un model pentru toată Europa – ori aici nu se va construi niciodată o agricultură capitalistă – pentru
că România este plină ochi de comuniști. Niciodată, dar niciodată, comuniștii nu vor construi
capitalismul în nici o sferă a activităților cotidiene. Ei au avut, au și vor avea un singur scop: să fure
1128
cât mai mult, să-și întărească propriile monopoluri și să reînvie comunismul. În carte am prezentat
suficiente exemple, de aceea încheiem această carte cu acest îndemn: ,,Să nu uiți Gheorghe! Să nu
uiți Ioane!”.
Tot răul istoric al românilor vine și de la ei înșiși. Nu au vrut, sau nu au fost capabili să se
organizeze juridic într-un puternic Sindicat Național, care să le apere interesele, așa cum s-a
întâmplat de peste 100 de ani în marea majoritate a țărilor civilizate. Când a apărut PROPACT-ul în
1993 – a fost o adevărată erupție vulcanică. Românii au dat dovadă atunci de un patriotism luminat,
de o solidaritate exemplară – care nu s-a întâmplat în alte țări. Numai că acest Sindicat a apărut și
s-a organizat numai cu sprijinul fiecărui țăran, fiecărui proprietar fondator al Sindicatului – pe care
noi îi considerăm cei mai teribili eroi naționali. Această erupție vulcanică avea să se stingă încet,
încet în 15 ani. În alte țări, cu sute de ani în urmă Sindicatele țărănești s-au constituit cu sprijinul
material consistent al statelor respective. Un astfel de Sindicat nu poate fi asemănat cu alte
Sindicate, pentru că țăranii nu au fost niciodată salariați, ei și-au plătit singuri existența zilnică și
munca zilnică. În România a fost cel mai brutal comunism din Europa, mai brutal chiar și față de
comunismul rusesc. Ca atare, odată apărut PROPACT-ul – care s-a declarat din prima zi de
constituire (9 mai 1993) un Sindicat anti-comunist, a alertat serios cohortele de securiști și de
kaghebiști. Ne-am mirat că nu s-au petrecut mari deranjamente până în 2001 – 2002. Am avut și
norocul că în perioada 1996 – 2000, țara era condusă de CDR. După 2001 – 2002 s-a pornit chabala
securistică împotriva PROPACT-ului. În carte am prezentat acțiunile criminale ale securiștilor
comuniști vizavi de PROPACT. N-au reușit să ne desființeze total, deși procurorii și judecătorii
kaghebiști asta au dorit. Mai supraviețuim de circa 10 ani. Cât va mai trăi profesorul Dan Drăghici
vrem să lăsăm românilor această carte – eveniment – chiar și în format digital. Vrem să-i sfătuim la
modul cel mai serios pe milioanele de români plecați din România, că locul și puterea lor adevărată
nu va fi niciodată decât pe propriul pământ strămoșesc. Ei au văzut și au simțit marile avantaje ale
capitalismului adevărat în țările unde muncesc și își cresc copiii. Același capitalism, chiar mai
puternic, îl pot construi și în România lor. Veniți în masă în țara voastră dragă, eliminați fără milă
comuniștii, hoții, lichelele și revigorați vatra străbună. Impuneți voi, numai voi – Legea Lustrației în
România! Nu mai credeți în vorbele deșarte, cum că nu mai este comunism în România, că nu mai
este de actualitate Legea Lustrației. Ați plecat din România, tocmai că ați fost convinși de existența
masivă a kaghebiștilor comuniști. I-ați lăsat aici pe părinții și bunicii voștri neputincioși, care suferă
zi de zi – atât lipsa voastră – cât și nelegiuirile și hoțiile comuniștilor.
PROPACT-ul nu vrea să moară definitiv până când nu se vor găși români hotărâți care să îl
revigoreze, să-l organizeze temeinic. Vrem să lăsăm românilor demni, cinstiți câteva îndemnuri:
-Nu lăsați să moară acest Sindicat. În toate țările civilizate, capitaliste, țăranii, fermierii trăiesc
foarte bine și asta se datorează Sindicatelor lor foarte puternice – care-i apără, care-i îndrumă, care-i
reprezintă peste tot. Cereți Guvernelor – oricare ar fi ele – să dea o Ordonanță de Guvern prin care
Sindicatul Țăranilor și al Proprietarilor Români de Pretutindeni PROPACT să devină un Sindicat
Național de utilitate publică națională, să fie sprijinit cu fonduri serioase de la bugetul statului cel
puțin 5 – 10 ani, până când se organizează temeinic în fiecare sat, în fiecare comună, în fiecare oraș.
Nimeni, niciodată nu a apărat interesele a 50% din numărul populației României, aflată la sate, alte
sute de mii de proprietari aflați în orașe s-au plecați din țară. Statutul acestui Sindicat tocmai acest
lucru îl susține, că el apără interesele tuturor țăranilor, tuturor proprietarilor individuali și juridici
din România. Nu-i mai lăsați pe comuniști să vă conducă ei – pentru că ați văzut bine de 70 de ani
unde v-au dus, unde au dus satul românesc.
Urgentați terminarea restituirilor proprietăților încă nerestituite din 1991. Forțați la
maximum scrierea Titlurilor de Proprietate, înfăptuirea în cel mult cinci ani a cadastrului general al
României – cadastru gratuit în mediul rural. Cereți prin mitinguri de amploare schimbarea
Constituției Comuniste, abrogarea Codului Penal Comunist din 1968 care activează și astăzi,
verificarea marilor furturi naționale vizând patrimoniile fostelor CAP-uri, IAS-uri, SMT-uri,
gospodării PCR, case de odihnă și tratament construite de țăranii colectiviști, luptați pentru pensii
decente pentru țăranii care au lucrat numai în CAP-uri, dar și pentru lucrătorii din fostele IAS-uri,
SMT-uri, gospodării PCR, complexe zootehnice comuniste, etc.
1129
Faceți presiuni serioase pentru reintroducerea Rentei Viagere pentru toți țăranii și
proprietarii de terenuri agricole, care au peste 65 de ani și nu-și mai pot munci terenurile. Renta să
nu fie mai mică de 250 euro/an pentru fiecare hectar de teren. Subvențiile în agricultura României
să fie la același nivel valoric cu subvențiile din țările UE. Nu trebuie să mai acceptați că subvențiile
să fie date numai arendașilor – care-și bat joc, în marea lor majoritate, de proprietarii terenurilor –
obligați să-și arendeze terenurile, pentru că sunt în vârstă și nu au mașini și utilaje agricole ca să le
lucreze. 30 – 35% din subvenție – fie că vine de la Guvern, sau de la UE, să meargă la proprietar –
înafară de ceea ce negociază prin contract de arendare sau de închiriere proprietarul cu arendașul.
Arendașii au ajuns multimiliardari pe pământurile proprietarilor, pe care-i amenință: ,,Nu-ți
convine, ia-ți pământul!”. Statul comunist nu a avut niciodată grijă de proprietari – din contră, pe
aceștia i-a batjocorit, i-a închis, i-a deportat, i-a omorât.
Luptați-vă zi și noapte pentru a da o altă față satului românesc capitalist – care nu trebuie să
se diferențieze de oraș. Satele trebuie să aibă drumuri asfaltate – dar nu cu asfalt de mântuială, să
aibă apă potabilă, canalizare, să fie pe fiecare uliță gaze naturale. În sate trebuie să apară complexe
comerciale: restaurante, toată gama de întreprinderi mici și mijlocii, să apară fermierii adevărați –
nu vătafi, să apară complexe și depozite pentru toată gama de produse agricole, să se constituie de
către producătorii înșiși cooperative agricole de aprovizionare, de sortare, de valorificare – conduse
de cooperatori, să se urgenteze apariția camerelor agricole fără nici o ingerință politică. Grija față de
mediu se impune ca o necesitate la nivelul întregii țări. Atenție mare la păduri, la munți, la dealuri
pentru că aici s-au produs cele mai mari fraude.
Viața spirituală a satului românesc să fie prioritatea zero. Bisericile să fie adevărate palate de
cultură civică și religoasă, școlile să fie dotate modern, să dispară WC-urile din curțile școlilor,
căminelor culturale, bisericilor, magazinelor, dispensarelor, complexurilor, etc. Elevii să servească
obligatoriu masa de prânz la școală, să-și facă temele pentru a doua zi la școală, să doarmă două ore
după masa de prânz la școală, sub directa supraveghere a cadrelor didactice. Să nu existe sat fără
școală, fără terenuri de sport, să nu existe comună fără un mare stadion, fără o sală mare de sport,
chiar și cu bazine de înot care să fie funcționale și vara și iarna.
Să dispară ideea de dispensar uman. În fiecare sat să fie un punct sanitar foarte bine dotat,
iar la nivelul comunei să fie un spital comunal, care să aibă propriile mașini de salvare așa cum se
întâmplă în satele occidentale de zeci de ani. Susținem comasarea a cel puțin 3 – 4 comune în una
singură. Orice primărie să fie conectată la internet, să fie dotată cu calculatoare de ultimă generație,
dar și cu specialiști foarte buni. În comune primarii trebuie să fie obligatoriu licențiați. Într-o
primărie nu trebuie să fie mai mult de 10 salariați. Descentralizarea trebuie să fie o obligație. Orice
comună să aibă un director cultural și o bibliotecară, să se revigoreze obișnuințele vechi de
confecționare a portului popular autentic, să reînvie dansurile și șezătorile culturale, tarafurile
populare, corurile sătești, horele și balurile, târgul săptămânal comunal. Dintr-un astfel de sat al
viitorului apropiat nu va mai pleca nimeni nicăieri. Așa să ne ajute Dumnezeu!
1130
PROPACT – Căteasca 1993
1131